Misiune, Viziune, Valori

Plan strategic pentru perioada 2017-2020- Proiect -

Planul strategic pentru perioada 2017-2020

Scopul Planului Strategic 2018-2020 este de a stabili prioritățile strategice și direcțiile de acțiune ce vor guverna activitatea Consiliului Concurenței în perioada menționată, în deplină concordanță cu viziunea, misiunea și valorile instituției.

Prezentul Plan strategic demonstrează determinarea Consiliului Concurenței de a acționa ca o autoritate administrativă independent, care are drept rol“protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor” (art. 1 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată).

Consiliul Concurenţei generează, prin acţiunile sale, un impact pozitiv semnificativ asupra consumatorilor şi economiei. Prin acest Plan Strategic, autoritatea naţională de concurenţă îşi asumă ca ţintă un impact anual (rezultat din combaterea comportamentelor anticoncurenţiale şi controlul concentrărilor economice) de cel puţin 3 ori mai mare decât bugetul său.

În următorii ani, Consiliul Concurenţei îşi va concentra eforturile pentru atingerea următoarelor obiective strategice:

1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra economiei, în special asupra sectoarelor esenţiale din perspectiva consumatorului şi a competitivităţii;

2. Mobilizarea expertizei în domeniul ajutorului de stat pentru susținerea politicilor publice de creștere economică a României și buna utilizare a banului public;

3. Extinderea frontierelor concurenței;4. Creșterea transparenței și predictibilității proceselor;5. Îmbunătățirea performanței instituționale.

Pentru fiecare din aceste obiective strategice, a fost stabilit un set de obiective specifice. Pe baza acestora, au fost definite direcții de acțiune asupra cărora instituția trebuie să se concentreze în implementarea strategiei.

Implementarea acestui Plan strategic se realizează prin planuri anuale de acțiuni.

Concurenţa pe pieţe duce la o alocare eficientă a resurselor, la creşterea eficienţei interne a firmelor (X-efficiency) şi la

creşterea inovaţiei (eficienţă dinamică). Toate acestea conduc la rândul lor la o creştere a productivităţii, a consumului.

Concurenţa stimulează investiţiile şi generează un nivel ridicat al competitivităţii economiei.

Un număr mare de studii empirice realizate pe perioade lungi de timp, în foarte multe state, au demonstrat existenţa unui

impact pozitiv major al concurenţei asupra economiei. Câteva exemple:

Combaterea cartelurilor conduce la eliminarea unor supra-profituri realizate de acestea între 10% şi 40% din valoarea pieţelor afectate;

Rata de creştere a PIB-ului este cu 2%-3% mai mare în statele în care există legislaţii de protecţie a concurenţei faţă de statele în care nu există astfel de legislaţii;

Creşterea finanţării politicii de concurenţă duce la o accelerare importantă a ratei de creştere economică;

Un studiu asupra 22 de industrii din 12 state membre OECD a arătat că aproximativ 1/5 din creşterea productivităţii într-o economie aflată în proces de reformă se datorează creşterii calităţii politicii de concurenţă;

Într-un studiu comparativ realizat pe economiile aflate în tranziţie, s-a demonstrat faptul că firmele care se confruntă cu mai puţină concurenţă au adaosuri mai mari cu 20% și au o productivitate mai scăzută (cu 1,2%). Reformele care au vizat creşterea concurenţei au generat o creştere cu 12%-15% a productivităţii.

În România:

În cadrul Raportului de analiză a impactului reglementărilor asupra mediului concurențial din sectoarele construcții, transport de mărfuri, procesarea produselor agro-alimentare din România (2016), OCDE a estimat un efect pozitiv asupra economiei românești al implementării recomandărilor sale de cca 434 de milioane de euro anual, echivalentul a 0,27% din PIB-ul României;

Conform studiului realizat de Academia de Studii Economice (2017), politica de concurenţă are un impact semnificativ asupra consumatorilor şi asupra economiei:

• 19 intervenţii ale Consiliului Concurenţei asupra a 10 industrii din sectoarele cheie ale economiei naţionale, au generat un efect pozitiv, estimat conservator de peste 1 miliard de euro;

• Cel mai mare impact din cele 19 intervenţii a fost estimat pentru sectoarele de telecomunicaţii, carburanţi, energie electrică, retail şi profesii liberale (pieţe de dimensiuni mari şi cu un număr mare de consumatori afectaţi de practicile anticoncurenţiale);

• Utilizând presupuneri conservatoare și metodologii consacrate, s-a demonstrat existența unui impact semnificativ al politicii de concurenţă asupra productivităţii şi ratei de creştere a PIB. Şi acest impact se măsoarăîn sute de milioane de euro anual, fapt care demonstrează fără echivoc faptul că politica de concurenţă prezintăimportanţă deosebită în ansamblul politicilor publice;

• Efecte asupra economiei, calculate ca procent din creșterea P.I.B. datorat existenței legislației în domeniulconcurenței, conform metodologiei lui Gutman și Voigt (2014): între 50 şi 200 milioane de euro anual, estimate conservator.

Contextul economic. Tendințe

Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un ingredient important în obținerea ei.

Climatul economic actual conduce la apariția/creșterea anumitor riscuri/nevoi care trebuie să fie reflectate de prioritățile Consiliului Concurenței:

✓ Posibile concentrări economice în sectoarele predispuse la consolidări prin fuziuni şi achiziţii;

✓ Eventuale comportamente anticoncurenţiale în sectoarele economice care sunt expuse fluctuaţiilor semnificative ale ciclului de afaceri;

✓ Apariția unor grupuri de consumatori vulnerabili ca urmare a circumstanțelor economice;

✓ Necesitatea creșterii productivității și a îmbunătățirii serviciilor în sectoarele reglementate;

✓ Industriile creative și cele digitale, precum și cele care implică un grad mare de noutate/ inovaţie sau care se află încă în faza de formare pot genera riscuri ce trebuie înțelese și analizate.

Alte tendințe care au implicații asupra priorităților Consiliului Concurenței:

✓ dinamica şi frecvenţa cazurilor care privesc aspecte ale politicii de concurenţă, specializarea avocaţilor pe acest domeniu au condus la creşterea gradului de profesionalizare a instanțelor care decid în cazurile de concurenţă. În acest context, este necesară creşterea calităţii deciziilor Consiliului Concurenţei şi demonstrarea prejudiciului creat de practicile anticoncurenţiale.

✓ se observă o creştere a utilizării analizelor economice avansate în cazurile aflate pe rolul instanţelor. Fie că vorbim de creşterea complexității cazurilor şi necesitatea utilizării unor probe indirecte, fie că vorbim de construirea unor apărări bazate pe demonstrații economice a unor efecte, analiza economică reprezintă un instrument din ce în ce mai folosit în demonstrarea sau combaterea practicii anticoncurenţiale.

Contextul economic. Tendințe

Tendințe în politica de concurență la nivel european:

✓ Un echilibru mai bun între aplicarea politicii de concurenţă la nivel european şi naţional;

✓ Piaţa unică digitală – o prioritate importantă a politicii de concurenţă la nivel european;

✓ Implementarea directivei europene privind acţiunile de despăgubire în domeniul antitrust;

✓ Controlul concentrărilor – translatarea de la nivel european la nivel naţional şi folosirea remediilor pentru a finaliza cazurile în faza 1 pentru concentrările strategice în care părţile sunt pregătite să rezolve problemele de concurenţă în avans;

✓ Propunerea Comisiei Europene (sub forma unei directive) de noi norme pentru consolidarea competențelor autorităților naționale de concurență din Statele Membre în vederea aplicării cu mai multă eficacitate a normelor europene antitrust și pentru asigurarea funcționării corecte a pieței interne

✓ Alinierea unor instituţii de reglementare în scopul reducerii ineficienţelor de reglementare;

✓ Partajarea responsabilitatii intre CE si statele membre in ceea ce priveste controlul ex-ante al ajutoarelor de stat (extinderea ajutoarelor exceptate de la notificare, focusarea CE pe masurile cu impact semnificativ).

Misiunea, Viziunea și Valorile Consiliului Concurenței

MISIUNEA Consiliului Concurenței

este de a face ca piețele să funcționeze mai bine în beneficiul consumatorilor, prin încurajarea și asigurarea liberei concurențe în toate domeniile activității economice.

VIZIUNEA Consiliului Concurenţei

este de a contribui la dezvoltarea unei economii eficiente și dinamice, întemeiate pe recunoașterea și respectarea valorilor și principiilor concurenței, ca factor de progres, dezvoltare durabilă și bunăstare.

VALORILE pe care Consiliul Concurenței își bazează acțiunile și pe care le promovează sunt:

Independența. Poziția independentă a Consiliului Concurenței este dată de statutul său de autoritate administrativă autonomă,reglementat prin legea concurenței. Independența ca organizație înseamnă, pe de o parte, capacitatea de a aveaatitudini critice și de a emite judecăți independente în timp ce, pe de altă parte, menține o relație deschisă șiconstructivă cu instituțiile administrației publice, reglementatori și mediul de afaceri.

Integritate. Consiliul Concurenței se angajează să acționeze în mod corect, transparent și responsabil în implementarea politiciide concurență în România.

Profesionalism. Consiliul Concurenței va promova o cultură instituțională și o imagine publică care să respecte principiile eticii și competenței profesionale, eficienței și eficacității.

Imparțialitate. Consiliul Concurenței se angajează să trateze toți actorii din piață în mod echitabil, fără discriminare.

Munca în echipă. Consiliul Concurenței va promova o abordare participativă, implicând tot personalul și toate nivelele decizionaleîn derularea activităților sale.

Inovare și creativitate. Consiliul Concurenței promovează inovația și stimulează creativitatea în activitatea pe care o derulează.

Obiective strategice în perioada 2017-2020

Ob. 1• Creșterea impactului politicii de concurenţă asupra economiei, în special asupra sectoarelor

esenţiale din perspectiva consumatorului şi a competitivităţii

Ob. 2• Mobilizarea expertizei Consiliului Concurenței în domeniul ajutorului de stat pentru susținerea

politicilor publice de creștere economică a României și buna utilizare a banului public

Ob. 3• Extinderea frontierelor concurenței

Ob. 4• Creșterea transparenței și predictibilității proceselor

Ob. 5• Îmbunătățirea performanței instituționale

Obiectivul strategic 1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra economiei, în special asupra sectoarelor esențiale din punct de vedere

al consumatorului și al competitivității

Obiective specifice:

➢ Să asigurăm implementarea eficace a regulilor de concurență astfel încât piețele să funcționeze mai bine în

beneficiul consumatorilor și al economiei în ansamblu;

➢ Să identificăm sectoarele esențiale din punct de vedere al consumatorului și al competitivității economiei

în care sunt probleme de concurență și să ne concentrăm asupra lor;

➢ Să prioritizăm investigațiile și să alocăm resursele astfel încât să maximizăm impactul activității noastre

asupra consumatorului și economiei în ansamblu;

➢ Să dezvoltăm instrumente care să ne permită ca, odată cu investigarea încălcării legislației, să determinăm

cauzele situației în analiză și să identificăm soluții structurale pentru problemele piețelor și ale

consumatorilor.

Principalii indicatori de performanță:

➢ Un impact anual, sub forma beneficiilor financiare aduse consumatorilor prin acţiunile de combatere a practicilor

anticoncurenţiale şi de controlul concentrărilor economice, de cel puţin 3 ori mai mare decât bugetul anual al instituţiei;

➢ Un nivel total al costurilor cu procedurile administrative de investigaţie mai mic de 30% din totalul volumului sancţiunilor,

măsurat anual;

➢ O creştere a nivelului concurenţei, măsurată prin intermediul Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, în cel puţin 4

industrii din sectoarele esenţiale până în anul 2020, ca urmare a acţiunilor Consiliului Concurenţei;

➢ Hotărâri definitive favorabile Consiliului Concurenţei în cel puţin 75% din dosarele soluţionate pe fond.

Obiectivul strategic 1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra economiei, în special asupra sectoarelor esențiale din punct de vedere

al consumatorului și al competitivității

Principalele direcții de acțiune:

• În domeniul concentrărilor economice:

a) Analiza aprofundată a efectelor operaţiunilor de concentrare economică în toate cazurile în care există premisele afectăriisemnificative a concurenţei efective pe piaţă;

b) Utilizarea cu precădere a remediilor structurale în detrimentul celor comportamentale și monitorizarea ulterioară arespectării angajamentelor asumate.

• În domeniul detectării și combaterii practicilor anticoncurenţiale:

a) Realizarea de examinări preliminare în vederea detectării practicilor anticoncurențiale;

b) Identificarea şi monitorizarea pieţelor cu structuri predispuse la coluziune;

c) Identificarea şi sancţionarea cartelurilor şi a abuzului de poziţie dominantă utilizând tehnici complexe de investigare acomportamentului întreprinderilor şi utilizând la maxim competenţele personalului;

d) Utilizarea, suplimentar faţă de metodele clasice de investigare, şi a metodelor de analiză economică în evaluareacomportamentelor de piaţă.

• În domeniul implementării regulilor de concurență neloială:

a) Adaptarea politicii în domeniul combaterii concurenţei neloiale la evoluţia pieţelor.

b) Creşterea gradului de relevanţă a politicii în domeniul combaterii concurenţei neloiale prin combaterea celor mai nocivepractici de concurenţă neloială;

c) Întărirea cooperării cu celelalte instituţii cu competenţe în domeniul combaterii concurenţei neloiale.

Obiectivul strategic 1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra economiei, în special asupra sectoarelor esențiale din punct de vedere

al consumatorului și al competitivității

Principalele direcții de acțiune (cont.)

• În domeniul supravegherii şi reglementării activităţii din domeniul feroviar:

a) Asigurarea integrării sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european;

b) Adaptarea politicii de supraveghere în domeniul feroviar la politicile feroviare europene;

c) Creşterea gradului de relevanţă a politicii în domeniul supravegherii feroviare prin combaterea eventualelor discriminări şitratamente inechitabile;

d) Realizarea de studii cu privire la pieţele specifice domeniului feroviar şi adoptarea unor măsuri pentru remediereaproblemelor identificate;

e) Realizarea unor vizite de studiu pentru identificarea aspectelor relevante din domeniul feroviar;

f) Dezvoltarea şi implementarea unor metode şi tehnici specifice de monitorizare a pieţelor feroviare;

g) Elaborarea/iniţierea de acte normative în domeniul specific de activitate (Regulamente, Instrucţiuni);

h) Implementarea Directivelor Europene în domeniul supravegherii feroviare.

Principalele direcții de acțiune (cont.)

• În domeniul monitorizării modului de funcţionare a pieţelor:

a) Prioritizarea sectoarelor care vor face obiectul investigațiilor sectoriale;

b) Realizarea de studii, în special cu privire la pieţele în care sunt suspectate probleme de concurenţă, luarea de măsuri pentruremedierea problemelor identificate;

c) Dezvoltarea şi implementarea unor metode şi tehnici standardizate şi structurate de monitorizare a pieţelor.

d) Dezvoltarea și implementarea unei metodologii de elaborare a analizelor de impact;

e) Formularea de recomandări prin rapoartele de investigație, implementarea recomandărilor și urmărirea transpunerii înlegislaţie a recomandărilor din anchetele sectoriale.

• În domeniul compatibilizării cadrului legal național cu reglementările naționale și europene în domeniul concurenței:

a) Urmărirea convergenţei la nivelul ECN, în ceea ce priveşte procedura de investigaţie, politica de clemenţă şi regimulsancţiunilor;

b) Gestionarea informaţiilor privind concentrările economice ce intră sub incidenţa reglementărilor europene;

c) Colaborarea/iniţierea de acte normative (regulamente, instrucţiuni), proceduri în domeniul specific de activitate, în condiţiilemodificării/completării legislaţiei principale naţionale sau europene.

Obiectivul strategic 1. Creșterea impactului politicii de concurență asupra economiei, în special asupra sectoarelor esențiale din punct de vedere

al consumatorului și al competitivității

Obiective specifice:

➢ Să îmbunătățim calitatea asistenței tehnice de specialitate acordate autorităților române în elaborarea șiimplementarea actelor normative și administrative cu incidență în domeniul ajutorului de stat, precum șiîn implementarea programelor operaționale finanțate din fonduri europene;

➢ Să colaborăm cu instituțiile inițiatoare ale măsurilor de ajutor de stat/ de minimis în vederea eficientizăriiutilizării banului public;

➢ Să monitorizăm ajutoarele de stat acordate în scopul identificării încălcării legislației specifice și al evităriidistorsionării nejustificate a concurenței și a mediului concurențial;

➢ Să intensificăm colaborarea cu instituțiile naționale și europene cu responsabilități în domeniul ajutoruluide stat în vederea promovării intereselor naționale și a soluționării cazurilor cu impact asupra dezvoltăriieconomice naționale;

Principalii indicatori de performanță:

➢ Durata de soluționare a cazurilor (notificări, prenotificări, investigații) aflate în analiza Comisiei Europene, în scădere până la finalul anului 2020;

➢ Cel puțin 2 noi instrumente de analiză/ diseminare în domeniul ajutorului de stat (ghiduri, proceduri, instrucțiuni, regulamente, studii, modele tipizate), elaborate în fiecare an, până la finalul anului 2020;

➢ Număr de acțiuni de diseminare a prevederilor legale naționale și europene în domeniul ajutorului de stat, până în 2020;

➢ Registrul Ajutoarelor de Stat din România (RegAS) integral operațional, atât pentru monitorizarea și raportarea ajutoarelor de stat cât și pentru realizarea de studii și analize în domeniul ajutorului de stat, până la finalul anului 2020.

Obiectivul strategic 2. Mobilizarea expertizei Consiliului Concurenței în domeniul ajutorului de stat pentru susținerea politicilor publice de creștere economică a României și buna utilizare a banului public

Obiectivul strategic 2. Mobilizarea expertizei Consiliului Concurenței

în domeniul ajutorului de stat pentru susținerea politicilor publice de creștere economică a României și buna utilizare a banului public

Principalele direcții de acțiune:

• În ceea ce privește creșterea calității asistenței tehnice de specialitate acordate autorităților:

a) Focalizarea activității Consiliului Concurenței în domeniile în care se manifestă eșecuri semnificative de piață sau în carefinanțarea activității economice ridică probleme deosebite, prin prisma respectării legislației europene specifice;

b) Standardizarea abordării cazurilor cele mai frecvente, cu incidență în domeniul ajutorului de stat, inclusiv prin elaborarea deinstrucțiuni, clarificări, modele tipizate și ghiduri în domeniul ajutorului de stat;

c) Implicarea mai activă a autorității de concurență în grupuri de lucru inter-instituționale organizate la nivel central pentruimplementarea unor politici, măsuri sau inițiative, inclusiv a celor care au ca scop implementarea fondurilor structurale;

• În ceea ce privește monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în România:

a) Finalizarea procesului de operaționalizare a RegAS;

b) Identificarea cazurilor de nerespectare a legislației naționale și europene din domeniul ajutorului de stat și abordarea activăa soluționării acestora;

c) Elaborarea de metodologii/analize de impact al acordării unor ajutoare de stat.

Obiectivul strategic 2. Mobilizarea expertizei Consiliului Concurenței în

domeniul ajutorului de stat pentru susținerea politicilor publice de creștere economică a României și buna utilizare a banului public

Principalele direcții de acțiune (cont.):

• În ceea ce privește intensificarea colaborării cu instituțiile naționale și europene cu responsabilități în domeniul ajutoruluide stat:

a) Intensificarea colaborării cu Comisia Europeană și alți actori relevanți pe plan național și internațional, în vederea soluționăriicazurilor din domeniul ajutorului de stat;

b) Implicarea mai activă a Consiliului Concurenței în procesul de amendare a legislației europene din domeniul ajutorului destat în contextul preluării, de către România, a președinției Consiliului Europei în anul 2019.

Obiectivul strategic 3. Extinderea frontierelor

concurenței

Obiective specifice:

➢ Să promovăm, împreună cu Guvernul și reglementatorii, dezvoltarea concurenței pe piețele serviciilor publice în beneficiul consumatorilor;

➢ Să stimulăm concurența în sectoarele aflate în faza de debut, cum sunt industriile digitale, cele care implică un grad mare de noutate/ inovaţie sau care se află încă în faza de formare;

➢ Să integrăm principiile concurenței în politicile publice și legislație;

➢ Să asigurăm o bună înțelegere a regulilor din domeniul concurenței și al ajutorului de stat și a efectelor acestora în rândul consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice;

➢ Să colaborăm cu Comisia Europeană, cu alte organisme internaționale și autorități de concurență din alte state în probleme specifice concurenței pe diverse piețe;

➢ Consiliul Concurenței să aibă un profil public puternic.

Principalii indicatori de performanță:

➢ Număr de acțiuni pro-concurență întreprinse în colaborare cu reglementatorii și Guvernul, pe piețele serviciilor publice;

➢ Număr de investigații sectoriale și studii de piață realizate;

➢ Număr de recomandări pro-concurență formulate în legătură cu politici guvernamentale și acte normative;

➢ Număr de persoane la care ajung acțiunile/evenimentele de comunicare a regulilor din domeniul concurenței și al ajutoruluide stat, întreprinse cu acest scop de către Consiliul Concurenței, în creștere;

➢ Număr de contribuții aduse în cadrul dezbaterilor pe probleme de concurență la nivel european sau internațional;

➢ Minim 2 protocoale de colaborare încheiate cu alte autorităţi din domeniul feroviar până în 2020.

Obiectivul strategic 3. Extinderea frontierelor concurenței

Principalele direcții de acțiune:

a) Întărirea relaţiilor de colaborare cu autoritățile și reglementatorii in scopul identificării de modalități pentru dezvoltareaconcurenței pe piața serviciilor publice, în beneficiul consumatorilor;

b) Înființarea și operaționalizarea Rețelei Naționale a Reglementatorilor din România în scopul promovării unor reglementărimai bune, pro-concurențiale;

c) Intensificarea cooperării cu instituțiile statului în scopul integrării principiilor concurenței și ale ajutorului de stat în politicilesectoriale și reglementări legislative (ex-ante și ex-post);

d) Dezvoltarea de parteneriate cu instituții și organizații publice/ private relevante în scopul protejării și încurajării concurenței,precum și în aplicarea prevederilor Legii nr. 202/2016;

e) Intensificarea comunicării și vizibilității regulilor din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, precum și a rezultatelor șiimpactului activității desfășurate de Consiliu asupra piețelor, consumatorilor, întreprinderilor și economiei;

f) Participarea la reuniuni, grupuri de lucru, proiecte de colaborare cu Comisia Europeană, cu alte organisme internaționale și

autorități de concurență din alte state în probleme specifice concurenței pe diverse piețe, în scopul încurajării concurenței în

beneficiul consumatorilor și întreprinderilor românești;

g) Întărirea rolului Consiliului Naţional din Domeniul Feroviar şi creşterea vizibilităţii organismului de reglementare;

Obiectivul strategic 4. Creșterea transparenței și

predictibilității proceselor

Obiective specifice:

➢ Să ne îndeplinim atribuțiile eficient și la cel mai înalt standard de calitate, astfel încât calitatea deciziilor și

acțiunilor întreprinse să consolideze reputația Consiliul Concurenței, atât la nivel național cât și

internațional;

➢ Să implementăm procese de lucru și de decizie fiabile, flexibile și eficiente;

➢ Investigațiile Consiliului să fie mai predictibile, vizibile și transparente din punct de vedere procedural;

➢ Să utilizăm informații și date relevante in analizele și investigațiile Consiliului Concurenței;

➢ Să reducem termenele în care se derulează investigațiile Consiliului Concurenței.

Principalii indicatori de performanță:

➢ Cazuri derulate cu utilizarea sistemului de management al cazurilor (antitrust si concentrări economice) în creștere anuală,

până la 100% ;

➢ Procentul documentelor publicate cu privire la studiile de piaţă, investigaţiile şi avize elaborate de Consiliul Concurenței în

creștere anuală ;

➢ Durată redusă a procedurilor Consiliului Concurenței pentru antitrust - în medie 24 luni şi pentru concentrări economice - în

medie 2 luni, cu excepția concentrărilor simplificate, pentru care durata țintă este de 1 lună în medie, până în 2020;

➢ Introducerea formularelor standardizate pentru toate activităților derulate de instituție până în 2020;

➢ Sistem informatic de monitorizare a piețelor din domeniul feroviar operațional în 2020.

Obiectivul strategic 4. Creșterea transparenței și predictibilității proceselor

Principalele direcții de acțiune:

a) Consolidarea filtrelor de validare a acțiunilor și deciziilor Consiliului Concurenței (peer-review, economic, juridic);

b) Continuarea demersurilor de standardizare și automatizare a proceselor Consiliului Concurenței;

c) Revizuirea criteriilor de prioritizare a cazurilor;

d) Crearea funcției de management al datelor;

e) Susținerea activității de investigație si dezvoltare a funcțiilor de prevenție, detectare și luare de măsuri la nivelul instituției

prin implementarea unui sistem informatic bazat pe o platformă BigData;

f) Elaborarea şi implementarea unui sistem informatic de monitorizare a pieţelor din domeniul feroviar;

g) Elaborarea Monitorului Feroviar necesar monitorizării pieţelor din domeniul feroviar.

Obiectivul strategic 5. Îmbunătățirea

performanței instituționale

Obiective specifice:

➢ Să avem competențele necesare și să le dezvoltăm;

➢ Să creăm o cultură a performanței în cadrul instituției;

➢ Să ne menținem ca un loc de muncă atractiv, care permite dezvoltarea potențialului angajaților, susține

performanța și o recompensează;

➢ Să fructificăm mai bine expertiza internă prin implementarea unei culturi a colaborării și prin

îmbunătățirea continuă a competențelor și abilităților personalului;

Principalii indicatori de performanță:

➢ Proiecte trans-funcționale și de mobilitate internă de succes

➢ Programe de dezvoltare și de training desfășurate;

➢ Raportări de management complet automatizate până în 2020;

➢ Structuri eficace de comunicare internă;

➢ Scoruri obținute în urma sondajelor de opinie internă cu privire la satisfacția profesională și angajamentul personalului față

de instituție, în creștere, cu o țintă de 70% în 2020;

➢ Fluctuația anuală a personalului sub 5%;

➢ Procentul cetățenilor care au o imagine pozitivă cu privire la activitatea instituției, conform sondajelor de opinie, în creștere.

Obiectivul strategic 5. Îmbunătățirea performanței instituționale

Principalele direcții de acțiune:

a) Consolidarea planificării strategice și concentrarea pe rezultate;

b) Dezvoltarea de structuri eficace și eficiente de comunicare internă;

c) Crearea unei culturi a performanței în cadrul instituției, concentrată pe măsurarea performanțelor individuale șiorganizaționale raportat la îndeplinirea priorităților și obiectivelor strategice;

d) Implementarea de procese și programe care să permită instituției să selecteze, să dezvolte și să rețină angajați performanți;

e) Implementarea de proiecte trans-funcționale și de mobilitate internă, care să conducă la maximizarea resurselor;

f) Dezvoltarea de programe de instruire și dezvoltare;

g) Dezvoltarea capabilităților de investigație și de analiză a piețelor;

h) Adoptarea unei strategii de management al cunoașterii;

i) Îmbunătățirea activității de audit intern;

j) Asigurarea resurselor financiare, informaționale și umane necesare.