Raport 2014 - Evoluţia concurenţei în sectoare cheie - rezumat

CONSILIULCONCURENȚEI

Evoluţia concurenţei în sectoare cheie

Rezumat

2014Competition Developments

in Key SectorsSummary

COMPETITION COUNCIL

Evoluţia concurenţeiîn sectoare cheie

Rezumat

Competition Developmentsin Key Sectors

Summary

București - 2014

CONSILIUL COMPETITIONCONCURENEI COUNCIL

EVOLUŢIA CONCURENŢEI ÎN SECTOARE CHEIE 2014

www.consiliulconcurentei.ro 3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................... 4

1. INTRODUCERE ................................................................................................................... 6

1.1. Evoluia economiei naionale ......................................................................................... 6

1.2. Evoluia politicii de concurenă ..................................................................................... 7

2. POLITICA DE CONCURENĂ ȘI REFORMA CADRULUI LEGISLATIV DIN SECTOARELE CHEIE ALE ECONOMIEI. CREȘTEREA EFICIENEI ECONOMICE PRIN PREVENIREA ȘI ELIMINAREA RENTELOR ................................................................................................... 8

3. INDICELE AGREGAT DE PRESIUNE CONCURENŢIALĂ ............................................... 11

4. SECTORUL ASIGURĂRILOR DE VIAĂ ........................................................................... 15

5. SECTORUL BANCAR ........................................................................................................ 17

6. SECTORUL TELECOMUNICAŢIILOR MOBILE ................................................................ 19

7. SECTORUL PRODUCERII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ............................. 21

8. MĂSURILE DE AJUTOR DE STAT ACORDATE SERVICIILOR DE INTERES ECONOMIC GENERAL – DOMENIUL PRODUCERII, TRANSPORTULUI, DISTRIBUIEI ȘI FURNIZĂRII DE ENERGIE TERMICĂ ÎN PERIOADA 2007-2013 .......................................................... 23

2014 EVOLUŢIA CONCURENŢEI ÎN SECTOARE CHEIE

www.consiliulconcurentei.ro4

CUVÂNT ÎNAINTE

Raportul asupra concurenţei în sectoare cheie ale economieinaţionale, ajuns la a 6-a ediţie anul acesta, reprezintă undemers important de promovare a politicii de concurenţă şide diseminare a instrumentelor de analiză ale ConsiliuluiConcurenţei, fiind complementar Raportului anual deactivitate al instituţiei. Lansarea publică a raportului serealizează în cadrul conferinţei anuale de toamnă, evenimentcare a devenit o oportunitate de dezbatere pe teme deactualitate din perspectiva concurenţei.

Anul acesta, Raportul se axează pe domenii reglementate, încontextul lansării proiectului derulat împreună cu Organizaia pentru Cooperareși Dezvoltare Economică (OCDE) și în parteneriat cu Cancelaria Primului Ministruşi Ministerul Finanţelor Publice, proiect prin care va fi analizat impactuluireglementărilor în vigoare în câteva sectoare importante ale economiei româneşti.Sectoarele selectate pentru evaluare în cadrul acestui proiect sunt: procesareaproduselor agro-alimentare (inclusiv colectarea acestora), transportul (terestru demarfă şi naval) şi construcţiile (în principal, materiale de construcţii pentru proiectede construcţii civile şi proiectarea pe baze concurenţiale a licitaţiilor aferentelucrărilor de construcţii civile şi, în secundar, exproprieri şi cadastru). Faptul căexperţii OCDE vor lucra împreună cu experţii Consiliului Concurenţei va duce laîntărirea capacităţii autorităţii naţionale de concurenţă în materia aplicăriimodelelor de analiză de impact a reglementărilor.

În ultima perioadă, mediul de afaceri autohton trece printr-o perioadă dereaşezare, condiţiile macroeconomice naţionale şi internaţionale favorabilegenerând perspectiva unei relansări economice pe termen mediu. Cu toate căefectele crizei economice se mai simt încă la nivel internaţional, după aproapeșase ani de la declanşarea acesteia, economia României a intrat pe o tendinţăpozitivă susţinută de procesul de dezinflaţie, creşterea exporturilor şi reducereadeficitelor. Rămân însă o serie de factori care îngreunează acest proces derevenire şi fac dificilă recuperarea decalajelor dintre România şi economiileoccidentale. Alături de relansarea creditării, necesitatea reformelor structuralereprezintă o prioritate pentru factorii de decizie, iar autoritatea de concurenţă joacăun rol central în ceea ce priveşte reducerea barierelor în calea derulării afacerilorşi creşterea competitivităţii sectoarelor esenţiale.



În cadrul raportului din acest an, este reluată evaluarea presiunii concurenţialebazată pe indicatori, atât din perspectiva realizării analizelor comparative, cât şidin perspectiva creşterii preciziei modelului de analiză. În plus, raportul prezintă,pe larg, evoluţiile unor sectoare cu impact direct asupra consumatorilor şi asupramediului economic general: bănci, telecomunicaţii, asigurări de viaţă, energieregenerabilă şi energie termică.

Tema centrală a raportului din acest an, respectiv reformele structurale în sectoarecheie, reprezintă, în acelaşi timp, şi un obiectiv prioritar al Consiliului Concurenţei,măsurile propuse în cadrul acestor analize putând aduce beneficii însemnate atâtconsumatorilor români, cât şi economiei în ansamblu.

Bogdan M. Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei



1. INTRODUCERE

1.1. Evoluia economiei naionale

Contextul economic și financiar internaional

Economia mondială continuă procesul de redresare într-un ritm moderat. Cu toate că evoluiafavorabilă a economiilor avansate a influenat pozitiv perspectiva globală, creșterea economicămondială continuă să fie una moderată și neuniformă la nivelul diferitelor regiuni. Creștereaschimburilor comerciale rămâne lentă, în timp ce condiiile pieei forei de muncă în principaleleeconomii avansate se îmbunătăesc treptat.

În Uniunea Europeană, după o perioadă de redresare economică de intensitate redusă și cares-a manifestat diferit în statele membre, perspectiva economică s-a îmbunătăit, chiar și lanivelul statelor mai vulnerabile. În 2013, Uniunea Europeană a ieșit din recesiune, înregistrândcreșteri ale PIB real în ultimele trei trimestre ale anului. În ceea ce privește statele membre,mai mult de jumătate dintre acestea au înregistrat anul trecut creștere economică pozitivă.

Având în vedere evoluia pozitivă înregistrată în tot mai multe state membre, pe fondul întăririicererii interne, este de așteptat ca produsul intern brut al Uniunii Europene să continue săcrească, lucru confirmat, până acum, de evoluia favorabilă din primele trei trimestre ale acestuian. Pe măsură ce efectele crizei economice și financiare se estompează, creșterea economicăeste stimulată tot mai mult de cererea internă și tot mai puin de exporturile nete, cu toate căacestea din urmă continuă să reprezinte motorul de creștere în statele membre vulnerabile.

Evoluii macroeconomice interne

Economia românească a depășit așteptările de creștere în 2013, înregistrând o rată de creșterea PIB real de 3,5%, a doua cea mai mare creștere înregistrată la nivelul statelor membre aleUniunii Europene. Acest rezultat a fost determinat, în principal, de producia industrială robustăși de recolta agricolă bogată.

Ca urmare a unor influene conjuncturale (oferta abundentă de legume, scăderea unor tarifeadministrate și aprecierea monedei naionale faă de euro), rata anuală a inflaiei a urmat otraiectorie puternic descendentă. Procesul de dezinflaie a condus la decizii succesive dereducere a ratei dobânzii de politică monetară.

Deficitul bugetar s-a redus de la -2,9% din PIB în anul 2012, la -2,5% în 2013, Româniaîncadrându-se, astfel, în inta stabilită ca obiectiv al politicii bugetare pentru acest an.



1.2. Evoluia politicii de concurenă

La nivel global, situaia economică se îmbunătăește treptat, pe măsură ce efectele crizeieconomice și financiare se reduc. Pentru următorii ani, instituiile financiare internaionalepreconizează o consolidare a creșterii economice și a comerului într-un ritmul moderat, darconstant.

În acest context, măsurile ce vizează dezvoltarea potenialului de creștere al economiilor dinîntreaga lume sunt fundamentale. Eficiena politicii de concurenă este pozitiv asociată cucreșterea economică durabilă, având în vedere impactul pe care, prin mecanisme specifice,activitatea autorităii de concurenă îl are asupra creșterii productivităii.

La nivelul României, preocuparea pentru implementarea de reforme în favoarea concureneieste ridicată. Instituiile internaionale au remarcat eforturile depuse de ara noastră în vedereaîntăririi concurenei și a cadrului legal aferent, ca elemente cheie în îmbunătăirea competitivităiiși a performanei economice naionale.

Politica de concurenă din România este puternic ancorată în standardele de aplicarecomunitare. Ca o consecină a acestui fapt, dar și a interesului pentru îmbunătăirea cadruluiinstituional și a celui de aplicare a legii, se remarcă o serie de aciuni ale Consiliului Concureneicare in de modificarea cadrului de analiză și a celui legal (legi, legislaie secundară, procedurietc.).

Una din iniiativele strategice ale Consiliului pentru creșterea performanei vizeazăconsolidarea expertizei interne în materie de analiză economică.

Creat în 2012, ca parte a Direciei Cercetare-Sinteze, Grupul de Analiză Economică a jucat unrol tot mai activ în activitatea autorităii de concurenă din ultima perioadă. Prin crearea șiconsolidarea acestui grup, Consiliul a urmărit să răspundă nevoilor de analiză economică ceau un grad ridicat de complexitate și, totodată, să asigure un mecanism de evaluare aaspectelor economice pentru cazurile în curs.

În ceea ce privește efortul Consiliului Concurenei de îmbunătăire a cadrului legal, acestas-a concretizat printr-o serie de modificări care au vizat paliere diverse: legi, legislaiesecundară, proceduri etc. Principalele modificări aduse cadrului legal în anul 2014 se referă la:modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, adoptareaunui nou Regulament care să stabilească procedura de soluionare a sesizărilor referitoare lapracticile comerciale neloiale, modificarea Legii Concurenei nr. 21/1996, republicată,modificarea Regulamentului privind concentrările economice, modificarea Instruciunilor privindcondiiile, termenele și procedura pentru acceptarea și evaluarea angajamentelor în cazulpracticilor anticoncureniale şi modificarea Regulamentului privind constatarea contraveniilorși aplicarea sanciunilor.



2. POLITICA DE CONCURENĂ ȘI REFORMA CADRULUI LEGISLATIV DIN SECTOARELE CHEIE ALE ECONOMIEI. CREȘTEREA EFICIENEI ECONOMICE PRIN PREVENIREA ȘI ELIMINAREA RENTELOR

Concurenă – productivitate – dezvoltare economică

Productivitatea stă la baza dezvoltării economice, fiind văzută drept un element care ar trebuiinvariabil promovat de politicile publice. Întrucât productivitatea este determinată de un numărridicat de factori, un demers sistematizat care să intească creșterea productivităii se dovedeștea fi unul deosebit de complex. De aceea, studiile privind analiza productivităii la nivelul uneieconomii fac, de regulă, distincie între trei tipuri de obiective intermediare: inovaie, eficienăși difuzare a tehnologiei.

La nivelul unei ări, dincolo de opiuni specifice, cum ar fi investiiile în educaie, cercetare sauinfrastructură, deseori, politicile publice se concentrează asupra condiiilor-cadru care asigurăcreșterea productivităii. Concurena este un element cheie în acest ansamblu, ea influenândatingerea tuturor obiectivelor intermediare menionate anterior.

Rolul politicii de concurenă – o perspectivă cuprinzătoare

Politica de concurenă urmărește protecia și stimularea concurenei prin mijloace diverse.Există, însă, tendina de a analiza politica de concurenă dintr-o perspectivă restrânsă, prinprisma aplicării, de către autoritatea de concurenă, a prevederilor legale specifice referitoarela înelegerile anticoncureniale, abuzul de poziie dominantă și controlul concentrăriloreconomice.

Cu toate că acoperă o parte considerabilă a activităii autorităii de concurenă, aceste activităinu oferă, însă, o imagine completă. Politica de concurenă, privită în sens restrâns, opereazădoar cu un subset de variabile de interes și ignoră anumite instrumente care pot produce efectebenefice pe termen lung pentru societate.



Într-o accepiune cuprinzătoare, politica de concurenă se remarcă prin implicarea autorităii deconcurenă în reformele legilor și reglementărilor care inhibă concurena şi generează rente lanivelul diverselor sectoare economice, prin activităi de promovare a culturii concurenei, prinprevenirea unor probleme structurale care nu sunt urmare a încălcării legislaţiei din domeniusau chiar prin aciuni specifice ale altor factori de decizie din economie.

Necesitatea și rolul reformelor legislative pro-concureniale. Prevenirea şi eliminarea rentelor economice

Manifestarea intensă și corectă a concurenei în diversele sectoare ale economieiîmbunătăește performana economică, deschide oportunităi de afaceri și, în final, conduce lareducerea costului bunurilor și serviciilor.

Urmărind atingerea unor obiective specifice, numeroase legi și reglementări restricioneazăsemnificativ concurena pe anumite piee. Atunci când acest lucru se întâmplă, productivitateaeste constrânsă.

Controlul sau impunerea de restricţii asupra activităţilor economice poate genera renteeconomice1 pentru actorii de pe pieţele respective.

Revizuirea și eliminarea constrângerilor redundante impuse de acte normative precum și a altorconstrângeri guvernamentale face posibilă eliberarea forelor pozitive ale concurenei, stimulândastfel economia, în ansamblu.

Aciunile guvernelor sunt concepute pentru a promova și proteja obiective importante ale politiciipublice. Există, de regulă, mai multe moduri de a urmări atingerea acestora. Sarcina dificilă cucare se confruntă factorii de decizie este aceea de a identifica cel mai bun mod de a acţionapentru atingerea obiectivelor specifice. În ultimii ani, multe ări au iniiat reforme menite săîmbunătăească calitatea reglementărilor, iar concurenţa reprezintă unul din factorii de referinţăîn aprecierea diverselor opţiuni.

Abordarea OCDE

Pe baza celor mai bune practici internaţionale din domeniu, OCDE a elaborat un Set deinstrumente pentru evaluarea concurenţei, menit să asigure organismelor de reglementare oidentificare rapidă a reglementărilor susceptibile să aducă atingere concurenţei, precum şi omai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă.

Prin aplicarea instrumentelor adoptate de OCDE, instituţiile cu iniţiativă legislativă se pot asiguracă deciziile de adoptare a unor reglementări se iau în baza unor informaţii clare în ceea cepriveşte raportul dintre costuri şi beneficii, în vederea identificării şi evitării în timp util apotenţialelor efecte anticoncurenţiale ale procesului de reglementare.

1 În cadrul raportului, noţiunea de rentă este utilizată pentru a face referire la acele venituri care nu ar fi putut fiobţinute în condiţiile manifestării libere a concurenţei.



Atunci când sunt identificate prevederi cu impact negativ asupra concurenţei, setul deinstrumente serveşte în dezvoltarea de metode alternative pentru a atinge aceleași obiective,cu afectarea minimă a concurenei.

Iniţiativa OCDE referitoare la evaluarea reglementărilor din punct de vedere al concurenţeiadaugă rigoare, structură şi transparenţă procesului de reformare a reglementărilor.

Proiectul OCDE în România

România, prin Consiliul Concurenei, alături de Cancelaria Primului Ministru și MinisterulFinanelor Publice, participă în perioada 2014-2015 într-un proiect OCDE privind analizaimpactului reglementărilor în vigoare în sectoare cheie ale economiei românești.

În cadrul proiectului, va fi evaluat cadrul legislativ în vigoare pentru trei sectoare cheie aleeconomiei româneşti, pentru ca, ulterior, să fie demarate demersurile de revizuire a acestuicadru legislativ. Sectoarele cheie analizate în cadrul proiectului sunt:

• procesarea produselor agroalimentare; • transportul terestru de marfă și, eventual, transportul naval;• construciile (în principal, materiale de construcii pentru proiecte de construcii civile șiproiectarea, pe baze concureniale, a licitaiilor aferente lucrărilor de construcii civile și,în secundar, exproprieri și cadastru).



3. INDICELE AGREGAT DE PRESIUNECONCURENIALĂ

Indicele Agregat de Presiune Concurenială (în continuare, IAPC) este un instrument de lucrudezvoltat relativ recent de membrii Grupului de Analiză Economică din cadrul DirecieiCercetare-Sinteze a Consiliului Concurenei. IAPC a fost prezentat pentru prima dată în raportuldin 2013 al instituiei privind evoluia concurenei în sectoare cheie ale economiei românești2.

Pe scurt, IAPC măsoară înclinarea spre concurenă a unor industrii din economia naională,arătând gradul în care industriile analizate se apropie de o situaie ideală, care facilitează pedeplin manifestarea liberă a concurenei. Prin urmare, IAPC nu măsoară, și nici nu își propunesă măsoare, gradul efectiv de concurenă care se manifestă în realitate, detectarea eventualelorcomportamente anticoncureniale ce ar putea exista la nivelul pieelor din aceste industriirealizându-se în cadrul investigaiilor pe care autoritatea de concurenă le desfășoară în temeiullegii. Subliniem deci faptul că IAPC are o cuprindere mai vastă, la nivel de industrie și dinperspectivă naională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenei au în vederesituaiile particulare existente la nivelul pieelor relevante analizate în cadrul investigaiilor (pieece au, de multe ori, o dimensiune restrânsă, locală).

Deoarece concurenţa este un fenomen complex şi multidimensional, nu există un indice deconcurenă unic, specific, care să poată fi folosit pentru a măsura în mod direct înclinarea spremanifestarea liberă a concurenei în anumite industrii naionale. Prin urmare, ceea ce IAPCpropune este măsurarea acestei predispoziii prin intermediul unei baterii de 20 de indicatoriprimari, fiecare dintre aceștia reflectând o parte din această complexitate a concurenţei. IAPCeste deci un indice compozit ce își trage seva din teoria deciziilor multicriteriale dezvoltată îndomeniul alegerilor sociale.

Utilitatea IAPC se manifestă pe mai multe paliere. La un prim nivel, intern, acest instrument deanaliză economică ajută la uniformizarea procesului de monitorizare continuă a industriilor dineconomia naională de către autoritatea de concurenă. Apoi, tot la nivel intern, indicelecompozit poate suplimenta alte informaii disponibile autorităii, ajutând în procesul decizionalprivind declanșarea investigaiilor de încălcare a legii sau privind prioritizarea eforturilor în zonainvestigaiilor sectoriale. În plan extern, IAPC poate completa cu succes alte demersuri proactiveale Consiliului Concurenei, de exemplu eforturile instituiei de promovare a culturii concureneiîn mediul de afaceri sau de implementare a politicii de clemenă. În plus, IAPC poate susinedemersurile autorităii în zona politicii de concurenă, în discuiile cu autorităile și reglementatorii

2 Raport disponibil online pe site-ul autorităii de concurenă, la adresa: http://www.consiliulconcurentei.ro/up-loads/docs/items/id9017/evolutia_concurentei_in_sectoare_cheie.pdf



diverselor piee din economie. Nu în ultimul rând, importanţa unui astfel de instrument economicderivă și din funcţia sa inhibitoare, în sensul că firmele care au cunoştinţă de existenţainstrumentului şi care poate au intenţia de a adopta un comportament anticoncurenţial ar puteaalege să respecte regulile liberei concurenţe de teama de a nu fi depistate şi ulterior sancţionate.

Dat fiind faptul că IAPC este un instrument dezvoltat recent în cadrul Consiliului Concurenei,după prima sa aplicare consecventă la nivelul a 20 de industrii din economia naională, dar șiîn urma unor discuii suplimentare cu cercetători din cadrul altor autorităi de concurenă3, areieșit nevoia ajustării unor aspecte punctuale ale indicelui. Modificările faă de versiunea IAPCprezentată în toamna anului 2013 in de înlocuirea unuia dintre cei 20 de factori primari observaila nivelul industriilor și de introducerea mai multor niveluri de importană ale acestor factori.Grupul de Analiză Economică din cadrul autorităii de concurenă este hotărât să aducă și altemodificări IAPC, în măsura în care acestea vor conduce la rafinarea acestui instrument.

Principiul pe baza căruia e construit indicele compozit a rămas însă același: situaiile potenialproblematice din punct de vedere concurenial primesc un număr mai mic de puncte iar situaiilepro-competitive au alocate scoruri mai ridicate. Aceasta înseamnă că, la nivel agregat, o valoaremai redusă a IAPC va spori îngrijorările concureniale ale autorităii.

Aplicarea asupra a 21 de industrii din economia naională

Douăzeci și una de industrii din economia naională au fost evaluate prin prisma IAPC. Figurade mai jos indică rezultatele aferente anilor 2013 și 2014, o valoare mai ridicată a indiceluireprezentând o predispoziie a industriei spre concurenă, în timp ce o valoare mai redusă indicăo deplasare faă de situaia ideală.

Graficul arată un lucru firesc, ce putea fi chiar anticipat, anume că diferenele de la un an laaltul ale valorii indicelui compozit sunt relativ limitate. Astfel, diferena maximă se înregistreazăîn cazul serviciilor de telefonie mobilă și se ridică la 3 puncte procentuale (pp), în timp ce pentrumajoritatea sectoarelor diferenele au fost fie nule, fie reduse (sub 1 pp). Aceasta deoarecefactorii surprinși în analiza prin intermediul IAPC sunt în mare parte factori structurali, ce in demodalitatea de organizare a sectorului și care prezintă o mare inerie la schimbare.

Având în vedere valorile IAPC aferente anului 2014, identificăm trei grupuri de industrii, definiteprin intermediul cuartilelor:- Primele 5 industrii, care înregistrează valori ale IAPC peste Q3=46%, constituie grupulindustriilor cele mai înclinate către manifestarea liberă a concurenei;- Următoarele 11 industrii, pentru care se înregistrează valori ale IAPC între Q1 și Q3, respectivîn intervalul [34%, 46%), constituie grupul industriilor de mijloc;- Ultimele 5 industrii, care înregistrează valori ale IAPC sub Q1=34%, constituie grupulindustriilor cele mai înclinate spre comportamente anticoncureniale.

3 IAPC a fost prezentat participanilor la conferina pe teme de concurenă a ărilor din Grupul de la Visegrad(Budapesta, 20.03.2014). Autoritatea de concurenă maghiară (GVH) și-a exprimat cel mai puternic interesulfaă de acest instrument de analiză economică. Autorii documentului de faă mulumesc în special dl. CsabaKovács din cadrul GVH pentru discuiile extrem de utile purtate pe marginea acestui subiect.



Plasarea industriilor în categoriile astfel definite respectă trăsăturile acestora. De exemplu,ultimul grup, al sectoarelor cu cea mai mare predispoziie către comportamente anticoncu-reniale, include industrii cu ridicate bariere la intrare, pe care nu activează concureni „rebeli”,în care lipsesc procesele inovative și care implică produse omogene.

Aplicarea IAPC asupra a 21 de industrii din economia na ional , 2013-2014

Industrii ordonate în func ie de rezultatele IAPC din anul 2014

53%

50%

49%

47%

46%

43%

42%

42%

40%

37%

36%

36%

36%

35%

35%

34%

33%

32%

31%

28%

25%

52%

51%

49%

49%

46%

43%

42%

42%

41%

36%

35%

36%

33%

35%

34%

34%

33%

32%

31%

28%

24%

0% 20% 40% 60%

Servicii de arhitectura

Distributie piese de schimb pentru autovehicule

Servicii publice de salubrizare

Distributie autoturisme

Productie de medicamente

Retail alimentar - aprovizionare

Servicii de retransmisie a programelor audiovizuale

Retail alimentar - comercializare

Asigurare de viata

Asigurare facultativa auto

Constructie de drumuri si autostrazi

Distributie en-gross de medicamente

Servicii de telefonie mobila

Servicii de acces la infrastructura aeroportuara

Distributie retail de carburanti

Asigurare de raspundere civila auto

Distributie en-gross de GPL aragaz

Transport feroviar de marfa

Transport feroviar de calatori

Servicii notariale

Productie si comercializare ciment

20142013

Q3=46%Q1=34%



Dat fiind numărul relativ ridicat de indicatori primari vizai, ce permit observarea înclinaiei cătremanifestarea liberă a concurenei din mai multe perspective, analiza este extinsă prindescompunerea IAPC în câteva componente principale. Pentru aceasta, am efectuat oclasificare a indicatorilor în trei grupe, într-o manieră oarecum similară paradigmei Structure-Conduct-Performance din aria economică a organizării industriale.

Concluzii

Capitolul prezintă continuarea unui demers iniiat în urmă cu un an, demers ce vizeazăevaluarea unor industrii din economia naională prin prisma Indicelui Agregat de PresiuneConcurenială. În urma primei aplicări a IAPC în anul 2013, dar și a discuiilor ulterioare pemarginea subiectului, au fost implementate câteva modificări asupra acestui instrument deanaliză economică. Drept consecină, valorile aferente anului 2013 au fost recalculate, fiindprezentate în cadrul acestui raport împreună cu cele din anul 2014.

Indicele compozit reprezintă un instrument util atât din punct de vedere intern, al instituieinoastre, cât și în relaia autorităii de concurenă cu mediul de afaceri și cu pările implicate îndiversele sectoare ale economiei. Dată fiind utilitatea IAPC, autoritatea de concurenă are învedere aplicarea în continuare a indicelui și, eventual, lărgirea ariei de acoperire a acestuiaprin evaluarea mai multor industrii din economia naională. Nu în ultimul rând, Grupul de AnalizăEconomică din cadrul Direciei Cercetare-Sinteze a Consiliului Concurenei poate deciderafinarea ulterioară a acestui instrument, astfel încât acesta să răspundă cât mai bine nevoilorautorităii de concurenă.



4. SECTORUL ASIGURĂRILOR DE VIAĂ

Capitolul de faă se bazează în mare măsură pe studiul Consiliului Concurenei privind sectorulasigurărilor de viaă din România, studiu disponibil pe site-ul autorităii de concurenă și supusdezbaterii publice. Prin urmare, cei interesai de domeniul asigurărilor de viaă sunt îndrumaicătre acel studiu, Consiliul Concurenei fiind interesat de reaciile pe marginea sa a părilorimplicate în acest domeniu.

Analiza Consiliului Concurenei privind sectorul asigurărilor de viaă din România seconcentrează asupra perioadei ianuarie 2011 – iunie 2014 și, dintr-o serie de motive obiective,asupra asigurărilor de viaă propriu-zise (clasele A.I și A.III de asigurări de viaă).

Informaiile primite de autoritatea de concurenă de la reglementatorul sectorului asigurărilordin România (Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF), dar și de la participanii pe piaa,arată slaba dezvoltare a segmentului asigurărilor de viaă. Astfel, gradul de penetrare aasigurărilor de viaă, exprimat ca pondere a primelor brute subscrise în PIB, este foarte redus,cu perspective de scădere, în timp ce prima medie anuală pe locuitor se află și ea pe un trenddescendent.

Nivelul redus de dezvoltare a sectorului asigurărilor de viaă din România, situaie ce pareconștientizată pe deplin la nivelul pieei, devine evident atunci când sunt realizate comparaiicu situaia altor state europene. Diferena faă de situaia asigurărilor de viaă din Europaoccidentală și nordică ine mai degrabă de raiuni istorice și vine, probabil, din tradiia ărilordezvoltate în ceea ce privește actul de asigurare în general și a celui de asigurare de viaă înparticular, de nivelul de cunoaștere și acceptare a populaiei privind produsele de asigurare deviaă, de nivelul de trai etc. Ce surprinde însă sunt diferenele existente între cazul României șicel al altor ări din regiune, considerate a avea un nivel de dezvoltare economică relativapropiată: Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, mai puin Bulgaria.

Asigurările de viaă din România din perspectivă concurenială

Bariere la intrarea pe piaă: Dată fiind importana deosebită din punct de vedere concurenial abarierelor la intrarea pe piaă, tendina observată recent, de relativă înăsprire a condiiilor deacces, este în măsură a genera îngrijorări Consiliului Concurenei.

Numărul de firme active pe piaă: O altă tendină, de data aceasta evidentă, este cea dereducere graduală a numărului de concureni pe piaa asigurărilor de viaă din România. Chiardacă numărul curent de asigurători de viaă nu este foarte redus în termeni absolui, el esterelativ mic faă de cel al ărilor din zonă și având în vedere mărimea populaiei.

Gradul de concentrare: Rezultatul direct al reducerii numărului de asigurători de viaă estereprezentat de creșterea gradului de concentrare a pieei – pentru prima dată în perioada



analizată, piaa asigurărilor de viaă propriu-zise a trecut în anul 2014 de la un nivel mediu deconcentrare la unul ridicat.

Omogenitatea produsului: Autoritatea de concurenă apreciază că există o diferenieresemnificativă între contractele de asigurări de viaă oferite de participanii pe piaă, atât prinprisma riscurilor de bază acoperite, cât și a riscurilor suplimentare ce pot fi suportate în cadrulaceleiași asigurări. Nu în ultimul rând, opiunile ce pot fi anexate contractelor de asigurări deviaă constituie încă un element difereniator al produselor de asigurare.

Concluzionând asupra aspectelor de mai sus, apreciem că piaa asigurărilor de viaă dinRomânia împrumută atât din caracteristicile pieei cu structură de oligopol (bariere la intrare șinumăr relativ redus de concureni), cât și din cele ale pieei cu concurenă monopolistică(probabilă difereniere a produselor). Îngrijorările Consiliului Concurenei sunt rezultatul tendineide concentrare observate în ultimii ani, tendină ce pare a fi suplinită de o relativă înăsprire abarierelor la intrarea pe piaă. Prin urmare, una din temerile autorităii se referă la relativaapropiere a pieei asigurărilor de viaă de modelul oligopolului, cu toate riscurile pe care aceastăapropiere le comportă pentru consumatori.

Apariia unei poziii dominante pe piaă: Este demn de remarcat faptul că tendina recentăde concentrare a pieei asigurărilor de viaă din România are loc pe fondul unor modificăriimportante ale prezenei pe piaă a diverșilor jucători. Ceea ce atrage în mod deosebit ateniaeste consolidarea poziiei liderului de piaţă, care depășește pentru prima dată nivelul de 40%al cotei de piaă, nivel de la care se prezumă, până la proba contrarie, că întreprinderea esteîntr-o poziiei dominantă.

Evaluarea sectorului asigurărilor de viaă prin prisma IAPC: Evaluarea prin prismaindicatorilor ce stau la baza IAPC conduce la o valoare a indicelui compozit ce plaseazăasigurările de viaă în grupul de mijloc al celor 21 de industrii analizate în 2014. Mai precis,valoarea IAPC calculată pentru asigurările de viaă situează sectorul exact la jumătatea distaneidintre grupul industriilor cele mai înclinate către manifestarea liberă a concurenei și grupulindustriilor cele mai predispuse către comportamente anticoncureniale. Cu toate acestea,valoarea IAPC calculată pentru anul 2014 este ușor redusă faă de cea aferentă anului 2013(39,7% faă de 40,8%), datorită recentei accentuări a tendinei de concentrare a sectorului.

Aspectele de natură concurenială menionate mai sus impun monitorizarea atentă și continuăa sectorului asigurărilor de viaă din România de către autoritatea de concurenă, cu precădereîn ceea ce privește apropierea acestuia de modelul oligopolului (prin înăsprirea barierelor laintrarea pe piaă, reducerea numărului de concureni și eventuala tendină de standardizare aproduselor de asigurare), dar și în ceea ce privește întărirea poziiei pe piaă a anumitor societăide asigurare.



5. SECTORUL BANCAR

În perioada 2010-2014, numărul instituiilor de credit active pe piaa românească a rămas relativconstant. Astfel, la finalul primului semestru al anului 2014, sistemul bancar românesc eracompus din 40 de instituţii de credit, din care nouă sunt sucursale ale unor bănci străine, dupăce în anul 2010 pe piaă activau 42 de bănci (din care tot nouă erau sucursale ale unor băncistrăine).

Principalii factori care determină dinamica numărului de concureni din sectorul bancar sunt:• barierele relativ ridicate la intrarea pe piaţă;• bariere ridicate la ieşirea de pe piaţă;• mediul macroeconomic, în special incertitudinile care planează asupra principalilorindicatori şi asupra politicilor publice cu impact asupra mediului de afaceri.

Procesul de creștere a rentabilităii sistemului bancar românesc, proces început în anul 2013,a continuat și pe parcursul anului 2014. Graficul următor prezintă evoluţia a doi indicatorirelevani în acest sens, Return-on-Assets (ROA) şi Return-on-Equity (ROE)4, cu precizarea căvalorile prezentate mai jos sunt medii calculate pentru întregul sistem bancar românesc.

Graficul arată tendinţa de creştere a ROE din acest an, valoarea atinsă de acest indicator înmartie 2014 fiind egală cu valorile maxime atinse în aceeaşi perioadă în anii 2010 şi 2011. Deasemenea, se observă o variaţie amplă a ROE între punctul minim atins în 2013 şi valoareadin luna iunie 2013.

Evolu ia ROA i ROE, valori medii, martie 2010 – iunie 2014

Sursa: Banca Na ional a României

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

ROA ROE

4 ROA = profit anual net/total active medii. ROE = profit anual net/capitaluri proprii medii



Din graficul de mai sus se poate observa faptul că în ultimii patru ani rata creditelorneperformante s-a aflat într-o continuă creştere, rata creditelor neperformante ajungând înprezent la 22,3% din totalul creditelor acordate. Acest fapt se datorează în primul rând crizeieconomice ce a făcut ca volumul ridicat de credite acordate în perioada 2005-2008 să devinăneperformante, ceea ce a afectat deopotrivă populaţia şi sectorul bancar.

La nivel naţional, Consiliul Concurenţei a instrumentat o investigaţie sectorială5 ȋn scopulidentificării eventualelor practici anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor de plăţi cu carduri şi apotenţialelor disfuncţionalităţi ale acesteia, care acţionează în detrimentul bunăstăriiconsumatorului. Investigaţia a scos în evidenţă mai multe probleme de concurenţă importantepe piaţa naţională a cardurilor de plată, printre care modul de determinare şi nivelulcomisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor din România.

În vederea găsirii celei mai bune soluţii prin care aceste comisioane interbancare să fie redusesubstanţial, Consiliul Concurenţei a iniţiat discuţii, cu autorităţi guvernamentale dar şi cureprezentanţi ai mediului de afaceri, cu privire la necesitatea adoptării unei reglementări pentruplafonarea nivelului comisionului interbancar, reglementare care ar putea aduce beneficii pentruconsumatori, prin reducerea preţurilor de vânzare (transferarea către consumatori a economiilorgenerate la comercianţi din reducerea comisioanelor interbancare).

În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor raportate la situaţia comisioanelor pentru serviciilebancare, aceasta indică o putere de piaţă net superioară a băncilor în raport cu clienţii posesoride carduri de debit şi un grad relativ redus de concurenţă generat de nivelul uniform alcomisioanelor. O cauză importantă a acestei situaţii este reprezentată de barierele ridicatepentru consumatori în privinţa schimbării furnizorului (switching costs) de servicii bancare (înspecial cardurile de debit). În acest context, iniţiativele care vizează creşterea caracterului pro-competitiv al reglementărilor, mai ales prin eliminarea barierelor în calea schimbării furnizorului(cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezintă o importanţă deosebită din perspectivaautorităţii naţionale de concurenţă.

0

5

10

15

20

25

procen

t

Rata creditelor neperformante

Evolu ia ratei creditelor neperformante, martie 2010 - martie 2014

Sursa: Banca Na ional a României

5 Finalizată în luna mai 2013.



6. SECTORUL TELECOMUNICAŢIILOR MOBILE

Sectorul telecomunicaţiilor mobile se află sub atenta supraveghere a Comisiei Europene, prinprisma proiectului „Digital Agenda for Europe – A Europe 2020 Initiative”. Scopul principal alacestui proiect este de a ajuta cetăţenii şi agenţii economici ai statelor membre ale UniuniiEuropene să beneficieze de toate modificările ce au loc la nivel de tehnologie digitală. În acestsens, Comisia Europeană a dezvoltat pachetul legislativ Connected Continent6, proiect ce areîn vedere crearea unei singure pieţe de telecomunicaţii. Câteva dintre propuneri vizeazăstimulente pentru creşterea investiţiilor în tehnologia 4G, a dezvoltării reţelei wireless de internetmobil, standardizarea produselor cu acces fix, eliminarea tarifelor de roaming, precum şi o maimare protecţie a consumatorilor prin formularea unor contracte mai avantajoase şi maitransparente.

În acest moment, piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România cuprinde patru operatori,respectiv Orange, Vodafone, Telekom România și RCS&RDS, numărul acestora scăzând înurma preluării operatorului Telemobil de către Cosmote în 2009. Începând din luna septembrie2014, operatorii Cosmote şi Romtelecom comunică sub brandul Telekom România (operatorde servicii integrate).

Datorită dezvoltării rapide a tehnologiei în domeniul telecomunicaţiilor, reglementările la nivelulacestei pieţe suferă numeroase modificări. Aceste aspecte intensifică gradul de dinamism alpieţei de telefonie mobilă. Pe de altă parte, având în vedere gradul ridicat de penetrare alcartelelor SIM în România, piaţa de telefonie mobilă poate fi catalogată ca o piaţă ajunsă lamaturitate.

Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, sectorul telecomunicaţiilor mobile dinRomânia ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere numărulmai mare de operatori existenţi. Numărul total de patru operatori corespunde mediei UniuniiEuropene, iar ţările în care există un număr mai mare de operatori de telefonie mobilă sunt:Polonia cu şase operatori, Danemarca şi Suedia cu câte cinci operatori.

Introducerea serviciului de portabilitate a numerelor în octombrie 2008 a adus o serie debeneficii pieţei de telefonie mobilă. Spre exemplu, puterea de negociere a consumatorilor acrescut, factor favorabil intensificării concurenţei pe piaţă. Odată cu aceasta, operatorii existenţiau fost nevoiţi să ofere pachete din ce în ce mai avantajoase, astfel încât să îşi menţină sauchiar să îşi mărească baza de clienţi.

În ceea ce priveşte evaluarea prin prisma IAPC a sectorului serviciilor de telefonie mobilă din

6 http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-legislative-package



România, valoarea calculată a indicelui pentru anul 2014 este 36%. Această valoare plaseazătelefonia mobilă în partea inferioară a grupului de mijloc al sectoarelor analizate.Este demn de remarcat faptul că valoarea indicelui compozit calculată pentru sectorul serviciilorde telefonie mobilă a cunoscut cea mai însemnată creștere dintre cele 21 de industrii analizateprin prisma IAPC, fiind cu 3 puncte procentuale mai ridicată în anul 2014 faă de cel precedent.Aspectele considerate a fi suplimentat presiunea pro-concurenială în acest sector suntaparenta intensificare a aciunilor de marketing și comunicare a participanilor pe piaă,creșterea poziiei concurentului rebel și deschiderea mai mare către inovare.

Evident, din punctul de vedere al autorităii de concurenă, intensificarea unor astfel de procesepro-concureniale este de dorit, iar în cazul în care astfel de evoluii vor avea loc și în continuare,ele vor fi surprinse în calculul IAPC.

Cu toate că, din punct de vedere structural, industria telecomunicaiilor mobile este foarteapropiată de modelul de piaă cu structură de oligopol, datorită numărului redus de întreprinderiactive pe piaă și, implicit unui grad ridicat de concentrare, omogenităii produselor și a barierelorla intrarea pe piaă, există elemente importante de natură structurală, dar și comportamentală,care reprezintă surse semnificative de presiune concurenială. Principalii factori carecontrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt: impactul semnificativ alconcurentului rebel, expunerea pieei la inovaie, precum și activităile intense de marketing șicomunicare.

Colaborarea dintre reglementatorul pieei, respectiv ANCOM, și autoritatea naională deconcurenă constituie un model de interaciune cu efecte pozitive asupra concurenei, îngeneral, și asupra consumatorilor, în particular. Această constatare este susinută și de analizacomparativă a industriei telecomunicaiilor mobile din România cu situaia din celelalte statemembre UE.



7. SECTORUL PRODUCERII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

Prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei dinsurse regenerabile de energie s-a urmărit stimularea interesului producătorilor de energieregenerabilă pentru a investi în acest sector, în condiţiile în care producerea energiei electricedin surse regenerabile de energie implică costuri mult mai mari comparativ cu energiaconvenţională, însă prezintă avantajul protejării mediului prin eliminarea emisiilor de noxe şieconomisirea resurselor naturale.

Susţinerea în România a producerii energiei din surse regenerabile nu a început odată cu Legeanr. 220/2008, până la data intrării în vigoare a măsurilor instituite de această lege aplicându-seun cadru legal ce conţinea prevederi asemănătoare, respectiv hotărârea Guvernului nr.1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surseregenerabile de energie.

Totuşi, măsurile de sprijin instituite în anul 2004 prin hotărârea menţionată s-au dovedit în timpinsuficiente pentru atingerea ţintelor naţionale de 33%, 35% şi, respectiv, 38% privind pondereaenergiei electrice produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, înperspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, ceea ce a determinat autorităţile române să reconsideremecanismul de sprijin şi să adopte măsuri suplimentare pentru susţinerea acestui sector,concretizate ulterior în Legea nr. 220/2008.

Durata măsurii notificate este până la sfârşitul anului 2016, care este data limită până la carenoii beneficiari vor putea intra în sistem. Conform art. 3 alin (2) din Legea nr. 220/2008, sistemulde promovare stabilit prin această lege se aplică pentru o perioadă de 15 ani pentru instalaţiilenoi, 10 ani pentru instalaţiile hidroelectrice modernizate/retehnologizate, 3 ani pentru instalaţiilehidroelectrice existente (neretehnologizate) şi 7 ani pentru instalaţiile reutilizate.

În esenţă, în forma sa actuală, sistemul de promovare a producerii energiei din surseregenerabile de energie stabilit prin Legea nr. 220/2008 instituie sistemul cotelor obligatorii deenergie combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi. Acest sistem presupune acordareaunui număr prestabilit de aşa-numite certificate verzi producătorilor de energie electrică dinsurse regenerabile, concomitent cu impunerea obligaţiei furnizorilor de energie electrică săachiziţioneze anual un număr de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei

7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 1056 din data de 15 noiembrie 2004.8 Conform art. 3 alin. (8) din Legea nr. 220/2008, în cazul producătorilor de E-SRE care au beneficiat de certifi-cate verzi anterior aplicării sistemului de promovare prevăzut de Legea nr. 220/2008, perioadele de aplicare sevor diminua „corespunzător perioadelor pentru care aceştia au beneficiat deja de certificate verzi”.9 Hotărârea Guvernului nr. 1892/2004 presupunea, în esenţă, acelaşi sistem de sprijin, numărul de certificateverzi alocate pentru energia produsă şi livrată fiind, însă, mai mic.



obligatorii de achiziţie de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv şi cantitatea de energieelectrică furnizată anual consumatorilor finali.

Certificatele verzi sunt acordate producătorilor lunar de către Operatorul de Transport şi Sistem– Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, pentru energia electricăprodusă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Electroenergetic Naţional şi/sau direct laconsumatori, putând fi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi şi pe piaţacontractelor bilaterale de certificate verzi, într-o perioadă de maximum 12 luni (perioada devalabilitate a certificatelor). Valoarea certificatelor verzi este suportată de consumatorii finali,aceasta fiind facturată separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică.

Valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa centralizată a certificatelor verzi estestabilită prin mecanisme concurenţiale şi este cuprinsă, conform legii, între o valoare minimăde tranzacţionare de 27 EUR/certificat şi o valoare maximă de 55 EUR/certificat. Aceleaşi limitede preţ sunt impuse şi tranzacţiilor bilaterale. Începând cu anul 2011, aceste limite de preţ suntindexate anual de către ANRE, în funcţie de inflaţia calculată pentru anul precedent la nivelulzonei euro, comunicată oficial de EUROSTAT.

În ceea ce priveşte bugetul estimat pentru aplicarea schemei de sprijin instituite de Legea nr.220/2008, Decizia CE C(2011) 4938 a Comisiei Europene, prin care această schemă a fostaprobată, consemnează suma de 80,713 miliarde de lei (aprox. 19,5 miliarde de euro) pentruîntreaga durată. Ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a nivelului sprijinului, inclusiv amăsurilor de ajustare ca urmare a supracompensării, bugetul previzionat al schemei de sprijina fost ajustat la 78,135 miliarde de lei.

În urma aplicării acestei scheme de sprijin, în anul 2013, capacităţile instalate în centraleelectrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE au ajuns la 4349 MW, iarproducţia de E-SRE aferentă la 6279 GWh. Astfel, în anul 2013, ponderea energiei electricedin surse regenerabile în consumul total brut de energie electrică a fost de 40%, gradul deîndeplinire a ţintei naţionale de energie electrică propusă pentru anul 2013 fiind de 116%.

Veniturile încasate, raportate de producătorii de E-SRE din vânzarea de CV, pentru anul 2013,au fost de cca. 1.663 mil lei (376 mil. euro), ceea ce a menţinut trendul ascendent al impactuluiîn factura consumatorului. Astfel, în anul 2013, impactul în factura consumatorului final a fostde 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWH).

Din punct de vedere concurenţial, piaţa certificatelor verzi era, în anul 2013, caracterizată de ovaloare în scădere a HHI, de 908, prezentând un nivel moderat de concentrare a puterii depiaţă. Totuşi, trebuie avut în vedere că piaţa certificatelor verzi este o piaţă complementară celeide producere şi comercializare a energiei electrice, scopul emiterii certificatelor verzi şi altranzacţionării acestora fiind tocmai acela de a permite energiei produse din surse regenerabilesă aibă un preţ competitiv. Dezvoltarea acestei pieţe a fost rezultatul aplicării unei scheme desprijin reflectate direct în factura consumatorilor, producătorii de E-SRE fiind stimulaţi atâtfinanciar, prin intermediul certificatelor verzi, cât şi prin norme legale ce asigură preluarea întregiicantităţi de energie produsă în Sistemului Electroenergetic Naţional, în mod garantat şi cuprioritate, în detrimentul celorlalţi producători de energie electrică, din surse convenţionale.De asemenea, având în vedere ultimele modificări ale cadrului legal, privind exceptarea de laaplicarea prevederilor Legii nr. 220/2008 a unui procent din cantitatea de energie electrică livratăconsumatorilor finali (prevedere ce vizează, în principal, marii consumatori de energie), se poateaprecia faptul că impactul asupra restului consumatorilor finali s-ar putea accentua.



8. MĂSURILE DE AJUTOR DE STAT ACORDATE SERVICIILOR DE INTERES ECONOMIC GENERAL – DOMENIUL PRODUCERII, TRANSPORTULUI, DISTRIBUIEI ȘI FURNIZĂRII DE ENERGIE TERMICĂ ÎN PERIOADA 2007-2013

Serviciul public de alimentare cu energie termică din România reprezintă un serviciu de intereseconomic general (SIEG) care se realizează în sistem centralizat şi face parte din sferaserviciilor comunitare de utilităţi publice, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţefundamentale:

• continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ;• adaptabilitate la cerinţele consumatorilor;• accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public;• transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în România se realizează în sistem centralizat,prin centrale termice şi centrale electrice de termoficare, care furnizează energie termică pentruun oraş, o zonă a oraşului sau un cartier. Acest domeniu este reglementat prin prevederile Legiiserviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/200610, cu modificările şicompletările ulterioare şi respectiv ale Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006, privind instituireapreţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sistemecentralizate11.

Consiliul Concurenţei a realizat un studiu privind acest sector, pe baza informaţiilor transmisede 75 de întreprinderi care își desfașoară activitatea de producere, transport, distribuie șifurnizare a energiei termice.

În perioada 2007 – oct. 2013, s-a constatat o scădere pe linie a tuturor indicatorilor economico-financiari înregistrai în cadrul activităii de furnizare a energiei termice. Astfel, cifra de afaceriînregistrată în cadrul întreprinderilor analizate precum și veniturile rezultate din activitatea debază au scăzut de la un an la altul, pe fondul creșterii fenomenului de debranșare a clienilor

10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 651/27 iulie 200611 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 692/14.08.2006 (aprobată prin Legea nr.483/2006)şi modificată ulterior prin prevederile O.U.G. nr.69/2011 si O.U.G. nr.56/2012



de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, precum și din cauza pierderilorînregistrate pe întreg fluxul de producere și distribuie a energiei termice, a lipsei soluiilor definanare în vederea modernizării și retehnologizării centralelor termice și a reelelor dedistribuie.

Totodată, din analiza informaiilor transmise de către întreprinderile chestionate în cadrulstudiului, referitor la raportul dintre cantitatea de energie termică produsă în centrale șicantitatea efectiv livrată consumatorilor casnici sau agenilor economici, a rezultat faptul că înmedie peste 22% din cantitatea produsă se risipește din cauza instalaiilor învechite de transportși distribuie a agentului termic.

De asemenea, prin restrângerea activităii desfășurate în cadrul întreprinderilor producătoarede energie termică, aproape 7500 salariai (35% din total) au fost disponibilizai sauîntreprinderile la care lucrau au intrat în insolvenă sau faliment.

În perioada 2007-2013, costurile înregistrate cu producia, transportul, distribuia și furnizareade energie termică au scăzut constant de la an de an, pe fondul reducerii numărului de salariaidin întreprinderile analizate, a scăderii cantităii de energie termică livrată consumatorilor casniciși agenilor economici, pe fondul numărului din ce în ce mai mare de debranșări de la sistemulcentralizat de furnizare a energiei termice.

În vederea îndeplinirii în condiii optime a serviciului de interes economic general, autorităilepublice au sprijinit întreprinderile ce își desfașoară activitatea în domeniul producerii de energietermică cu ajutoare de stat/compensaii, în conformitate cu reglementările naionale șicomunitare în vigoare. Astfel, în perioada analizată au fost acordate compensaii/ajutoare destat în baza următoarelor scheme de ajutor de stat:

Ordinul nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensareapierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de cătresocietăţile care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică, conţinută deOrdonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energiatermică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, pentru perioada 2007 – oct. 2009;

Ordinul nr. 252/2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatoriloreconomici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport,distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie, în vigoare dinoct. 2009 pâna la 11 sept. 2014, data la care a intrat în vigoare Ordinul nr. 1121/1075/2014privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatoriloreconomici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport,distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie.

Pentru perioada 2007 – oct. 2013 întreprinderile care produc energie termică au primit dinpartea autoritătilor publice centrale și locale ajutoare de stat/compensaii în valoare de 6,24mld. lei, cele mai importante sume fiind acordate pentru acoperirea integrală a diferenţei dintrepreţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şipreţurile locale de facturare (2,28 mld. lei).



Compensaiile au scăzut în perioada analizată. Acest fapt se explică prin numărul însemnat deconsumatori - persoane fizice și ageni economici, care s-au debranșat de la sistemul centralizatde distribuie a energiei termice în perioada analizată, prin scăderea cantităii de energie termicălivrată, precum și a eliminării începând cu anul 2011 a subvenţiei acordate de la bugetul de stat(central).

Pe lângă compensaiile acordate de către furnizori în vederea îndeplinirii obligaiilor de serviciupublic, întreprinderile producătoare de energie termică au primit ajutoare de stat sub forma unuibonus, pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termicăutilă, schemă de ajutor de stat implementată de către Ministerul Economiei prin H.G. nr.219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, careîmbracă forma unui sprijin financiar acordat centralelor de cogenerare, respectiv 671,7 mil. lei(2007- oct. 2013).

Sumele virate la bugetul general consolidat de către întreprinderile cărora le-a fost încredinatăactivitatea de producere a energei termice a fost de aproximativ 2,9 miliarde lei în perioadaanalizată, cu o medie de peste 400 milioane lei pe an, contribuind semnificativ la dezvoltareacomunităilor locale în cadrul cărora își desfășoară activitatea.

Principalele probleme identificate: • scăderea cantităii de energie termică produsă în centralele și punctele termice, caurmare a creșterii fenomenului debranșărilor clienilor de la sistemul centralizat dealimentare cu energie termică;• neîncasarea datoriilor și creanelor de la populaie și de la agenii economici la termenulscadent al facturilor restante; • pierderile mari de caldură și agent termic, pentru îmbunătăirea calităii serviciului fiindnecesare investiii în reabilitarea reelelor termice secundare aferente centralelor termicede zonă; • în preul de producie al energiei termice o componenta majoră o reprezintă combustibilul(gaze naturale) și în contextul actual al liberalizarii preului gazelor naturale este necesarăreorientarea producătorilor către alte surse de combustibil;• lipsa acută a surselor de finanare pentru lucrările de reabilitare reele termice principaleși secundare aflate în exploatarea agenilor economici;• legislaia privind asociaiile de proprietari/locatari este neadaptată condiiilor reale,acestea au personalitate juridică, dar nu au patrimoniu și astfel nu se pot recupera debiteleneachitate;• aciunile în instană împotriva debitorilor sunt greoaie, cu multe termene de judecată șisentine diferite pe spee similare, cu cheltuieli mari, iar executarea este foarte dificilă,sumele neputând fi recuperate în totalitate;

Măsuri care ar putea îmbunătăi activitatea întreprinderilor ce își desfășoară activitateaîn domeniul producerii, transportului, distribuiei și furnizării de energie termică:

• o mai bună informarea a populaiei cu privire la faptul că studiile și analizele tehnico-economice evideniază faptul că cea mai economică și mai eficientă soluie de alimentarecu căldură este soluia de alimentare centralizată;• stabilirea prin măsuri legislative a perspectivelor și direciilor de dezvoltare a sistemului



centralizat de încălzire urbană, conform Strategiei Energetice a României și a normelorUniunii Europene;• realizarea de investiii pentru reabilitarea sistemului de termoficare prin atragerea defonduri nerambursabile, creșterea utilizării resurselor de apă geotermală pentruproducerea de energie termică, alocarea de fonduri pentru reabilitarea termică a blocurilorprin refacerea anvelopei termice, reabilitarea instalaiei interioare și contorizarea directăindividuală a consumatorilor, completarea sistemului clasic de încălzire cu sisteme careutilizează energie solară;• instalarea turbinelor în cogenerare de randament înalt care să acopere necesarul petimp de vară și consum la vârf în timpul sezonului rece, reabilitarea magistralelor determoficare cu conducte preizolate;• promovarea distribuiei orizontale a energiei termice către consumatori, care permitereglarea individuală a consumului și contorizarea individuală pentru fiecare apartamentîn parte;• un principiu mai eficient de termoficare ar fi producerea de energia termică cât maiaproape de locul de consum, cum ar fi centralele de bloc sau cvartal de blocuri;• pentru îmbunătăirea calităţii serviciului public de furnizare a energiei termice - stabilireaunei relaii directe cu consumatorul final, prin generalizarea facturării individuale, precumși așezarea în centrul preocupărilor și tuturor măsurilor a clientului, cu accent pe fidelizareaclienilor buni-platnici.

Prin punerea în aplicarea a acestor măsuri, serviciul centralizat de termoficare ar putea devenicompetitiv cu centralele individuale și ar putea duce la revenirea consumatorilor pe reea șiastfel la creșterea calităii serviciului și a rentabilităii sistemului de producere a energiei termice.

COMPETITION DEVELOPMENTS IN KEY SECTORS 2014


TABLE OF CONTENTS

FOREWORD ........................................................................................................................... 28

1. INTRODUCTION ................................................................................................................. 30

1.1. The evolution of the national economy ........................................................................ 30

1.2. The evolution of the competition policy ....................................................................... 31

2. COMPETITION POLICY AND THE REFORM OF LEGAL FRAMEWORK IN KEY ECONOMIC SECTORS. INCREASE OF EFFICIENCY THROUGH PREVENTION AND ELIMINATION OF RENTS ................................................................................................. 32

3. THE AGGREGATE INDEX of COMPETITIVE PRESSURE ............................................... 35

4. THE LIFE INSURANCE SECTOR ...................................................................................... 39

5. THE BANKING SECTOR .................................................................................................... 41

6. THE MOBILE TELECOM SECTOR .................................................................................... 43

7. THE RENEWABLE ENERGY SECTOR ............................................................................. 45

8. STATE AID GRANTED TO SERVICES OF GENERAL PUBLIC INTEREST – HEAT PRODUCTION, TRANSPORTATIOM, DISTRIBUTION AND SUPPLY BETWEEN 2007 AND 2013 ........................................................................................................................... 47

2014 COMPETITION DEVELOPMENTS IN KEY SECTORS


FOREWORD

The report on competition developments in key sectors of theRomanian economy, which has reached the 6th edition thisyear, represents an important endeavor to promote thecompetition policy and disseminate the Competition Council’sanalysis tools, and it is complementary to the Annual activityreport of our institution. The report will be publicly launchedin the annual autumn conference, an event which hasbecome an opportunity for debate on current topics from acompetition perspective.

This year, the Report focuses on regulated areas, in thecontext of launching the project conducted together with the Organization forEconomic Co-operation and Development (OECD), in partnership with theChancellery of the Prime Minister of Romania and the Ministry of Public Finances,a project whereby the impact of regulations in force in key sectors of the Romanianeconomy is assessed. The sectors selected for evaluation are food processing(including collection), transports (road and naval freight transport) andconstructions (mainly, building materials for civil constructions and secondary,expropriations and cadastre). The fact that OECD experts will work together withthe experts of the Competition Council will lead to building up the capacity of thenational competition authority to apply models for assessing the impact ofregulations.

Recently, the domestic business environment has undergone a resettlementperiod, the favorable national and international macroeconomic conditionsgenerating the perspective of an economic re-launch on the medium-run. Eventhough the effects of the economic crisis can still be felt at international level,almost six years after the crisis started, Romania’s economy has entered apositive trend sustained by the deflation process, the increase of exports and thereduction of deficits. There are still, however, some factors, which render thisrecovery process difficult and make it hard to eliminate the gaps between Romaniaand Western economies. Alongside the re-launch of loan-granting, the need forstructural reforms represents a priority for decision-makers, and the competitionauthority plays a pivotal role in the elimination of barriers for businesses and theincrease of competitiveness in key sectors.



In this year’s report, we resumed the assessment of competitive pressure basedon indicators, both from the perspective of conducting comparative analyses andthe perspective of increasing the accuracy of the analysis model. Furthermore,the report broadly presents the evolution of sectors with a direct impact onconsumers and the general economic environment: banking, telecom, lifeinsurance, renewable energy and heat.

The central topic of this year’s report, i.e. structural reforms in key sectors,represents, at the same time, a priority objective of the Competition Council andthe measures proposed in these analyses could bring significant benefits both toRomanian consumers and the Romanian economy, as a whole.

Bogdan M. Chiriţoiu, President of the Romanian Competition Council



1. INTRODUCTION

1.1. The Evolution of the National Economy

The International Economic and Financial Context

The global economy continues its recovery process at a moderate pace. Even though thefavorable evolution of advanced economies has had a positive influence on the globalperspective, the global economic growth continues to be moderate and uneven betweendifferent regions. The increase of commercial exchanges remains slow, while the conditions onthe labor market in main advanced economies are gradually improving.

In the European Union, after a period of economic recovery of low intensity which took differentforms in the Member States, the economic perspective improved, even at the level of morevulnerable states. In 2013, the European Union emerged from recession, with increases of thereal GDP in the last three quarters of the year. As concerns the Member States, more than halfof them had a positive economic growth last year.

Considering the positive trend encountered in more and more Member States, given thestrengthening of the domestic demand, it is expected that the gross domestic product of theEuropean Union will continue to increase, which has been confirmed by the positive trend inthe first three quarters of this year. As the effects of the economic and financial crises phaseout, the economic growth is increasingly stimulated by the domestic demand and less by netexports, even though the former continue represent the engine of growth in vulnerable MemberStates.

Domestic Macroeconomic Trends

The Romanian economy exceeded the growth expectations in 2013, with a real GDP growthrate of 3.5%, the second biggest growth among EU Member States. This result was mainlydetermined by the robust industrial production and the rich agriculture yield.

Subsequent to circumstantial influences (high vegetable demand, decrease of managed tariffsand the appreciation of the national currency against the euro), the annual inflation rate hashad a significantly declining trend. The deflation process has led to successive decisions toreduce the monetary policy interest rate.

The budget deficit decreased from -2.9% of the GDP, in 2012, to -2.5%, in 2013, and Romaniamet the target established as a budget policy objective for the current year.



1.2. The Evolution of the Competition Policy

At global level, the economic situation is gradually improving, as the effects of the economicand financial crisis are diminishing. For the following years, the international financial institutionsforesee a consolidation of economic growth and commerce at a moderate, but steady pace.

In this context, the measures aiming at the development of growth potential of economiesworldwide are essential. The efficiency of competition policy is positively associated withsustainable economic growth, considering the impact that, through specific mechanisms, theactivity of competition authorities has on the increase on productivity.

As for Romania, the concern for the implementation of competition-oriented reforms is high.The international institutions have noticed the efforts made by Romania to strengthencompetition and the associated legal framework, as key elements for the improvement ofnational competitiveness and economic performance.

Competition policy in Romania has strong roots in the community enforcement standards. Asa consequence, but also due to the interest for improving the institutional and law enforcementframework, one can notice a series of actions of the Competition Council regarding the analysisand the legal framework (laws, secondary legislation, procedures etc.).

One of the strategic initiatives of the Council for increasing the performance refers to theconsolidation of internal expertise on economic analysis.

Established in 2012, as part of the Research and Synthesis Directorate, the Economic AnalysisGroup has played an increasingly active role in recent activity of the competition authority.Through the creation and consolidation of this group, the intention of the Council was to answerthe need for highly complex economic analysis and to ensure a tool for the evaluation ofeconomic aspects for on-going cases.

As concerns the effort of the Competition Council to improve the legal framework, thistook the form of a series of amendments in various areas: laws, secondary legislation,procedures etc. The main amendments brought to the legal framework in 2014 refer to: theamendment and completion of Law no. 11/1991 on fighting unfair competition, the adoption ofa new Regulation which should establish the procedure to solve complaints concerning unfaircommercial practices, the amendment of Competition Law no. 21/1996, republished, theamendment of the Regulation on mergers, the amendment of Guidelines concerning theconditions, terms and the procedure for accepting and assessing commitments in the case ofanti-competitive practices and the amendment of the Regulation on the detection of offencesand imposing sanctions.



2. COMPETITION POLICY AND THE REFORM OF LEGAL FRAMEWORK IN KEY ECONOMIC SECTORS. INCREASE OF EFFICIENCY THROUGH PREVENTION AND ELIMINATION OF RENTS

Competition – productivity – economic development

Productivity is the cornerstone of economic development, as it is perceived as an element whichshould be promoted constantly by public policies. As productivity is determined by a highnumber of factors, a systematized action targeting the increase of productivity proves to behighly complex. This is why studies on the analysis of productivity at economy level usuallydistinguish between three types of intermediary objectives: innovation, efficiency andtechnology-sharing.

At the level of a country, beyond the specific options, such as investments in education, researchor infrastructure, public policies often focus on the framework conditions which ensureproductivity growth. Competition is a key element in this framework, as it influences theachievement of all previously-mentioned intermediary objectives.

The role of the competition policy – a comprehensive perspective

The goal of the competition policy is to protect and stimulate competition through various means.There is, however, a tendency to analyze the competition policy from a tighter perspective,through competition authority’s application of specific legal provisions on anti-competitiveagreements, abuse of dominant position and merger control.

Even though they cover a considerable part of the competition authority’s activity, such activitiesdo not, however, offer a full picture. The competition policy, considered more tightly, operateswith only a subset of interest variables and overlooks specific tools which can bring beneficeffects to society in the long run.

From a broader perspective, the competition policy’s distinctive feature is the involvement ofthe competition authority in the reforms of laws and regulations deterring competition andgenerating rents at the level of various economic sectors, through advocacy activities,



prevention of structural problems which are not a consequence of law infringement in this areaor even through specific actions of other decision-makers in the economy.

The role and the need for pro-competitive legislative reforms. Prevention and eliminationof economic rents

The intense and fair manifestation of competition in different economic sectors improveseconomic performance, opens business opportunities and eventually leads to the reduction ofcosts of goods and services.

In order to reach specific objectives, numerous laws and regulations significantly restrictcompetition on certain markets. Whenever this happens, productivity is constrained.

Control or imposing restrictions on economic activities may generate economic rents1 for theactors operating on those particular markets.

Revising and eliminating redundant constraints imposed by normative acts, as well as othergovernment constraints, makes it possible to release the positive forces of competition, thusstimulating the economy, as a whole.

Government actions are devised to promote and protect important public policy objectives.There are, usually, several ways to reach such goals. The difficult task with which decision-makers face is to identify the best course of action in order to reach specific objectives. In recentyears, numerous countries have initiated reforms meant to improve the quality of regulations,and competition represents one of the reference factors in assessing the different options.

The OECD approach

Based on the best international practices in this area, the OECD has issued a CompetitionAssessment Toolkit, meant to support regulatory bodies identify regulations likely to harmcompetition in a timely manner, as well as better understanding of competition policy.

Through the application of the tools adopted by the OECD, institutions with a legislative initiativecan make sure that decisions to adopt some regulations are taken based on clear informationconcerning the cost/benefit ratio, in order to identify and avoid potential anti-competitive effectsof the regulatory process in a timely manner.

Whenever provisions with a negative impact on competition are identified, this toolkit serves todevelop alternative methods to reach the same objectives, with a minimum harm of competition.The OECD initiative on the assessment of regulations from a competition point of view addsrigueur, structure and transparency to the regulation reform process.

1 In the report, the term rent is used to refer to those revenues which could not have been obtained in a freecompetition environment.



The OECD project in Romania

Romania, through the Competition Council, together with the Chancellery of the Prime Ministerand the Ministry of Public Finances, participates, between 2014 and 2015, in an OECD projectconcerning the analysis of the impact of regulations in force in key sectors of the Romanianeconomy.

In the project, the legal framework for three key sectors of the Romanian economy will beassessed, so that, subsequently, the revision process of this legal framework should start. Thekey sectors analyzed in the project are:

• Food processing; • Freight road and, possibly, naval transportation;• Constructions (mainly, construction materials for civil constructions and the design, basedon competitive bases, of tenders of civil construction works and, secondary, expropriationsand cadastre).



3. THE AGGREGATE INDEX OF COMPETITIVE PRESSURE

The Aggregate Index of Competitive Pressure (hereunder the AICP) is a working tool recentlydeveloped by the members of the Economic Analysis Group with the Research-AnalysisDirectorate of the Competition Council. The AICP was first introduced in the institution’s 2013report on the evolution of competition in the key sectors of Romania’s economy2.

Briefly, the AICP measures the competition-orientation of industries in the national economy,presenting the degree to which the analyzed industries approach an ideal situation, which fullyfacilitates the free manifestation of competition. Subsequently, the AICP does not measure, nordoes it intend to measure the actual competition degree which occurs in reality, detectingpossible anti-competitive behaviors which could exist as at the level of markets in thoseindustries investigations are conducted by the competition authority based on the law. We wouldlike to underline that the AICP has a broader scope, at industry level and from a nationalperspective, while cases investigated by the Competition Council concern particular situationsexisting on relevant markets analyzed in the investigations (markets which, most often, have alimited, local dimension).

Since competition is a complex and multidimensional phenomenon, there is no single, specific,competition index, which should be used in order to measure directly the orientation to the freemanifestation of competition in specific national industries. As a consequence, what the AICPproposes is measuring this proneness via a 20 primary indicator battery, each of them reflectinga part of this complexity of competition. The AICP is thus an aggregate index which draws itsorigins from the theory of multi-criteria theory developed in the area of social choices.

The AICP proves useful in several areas. At a first, internal level, this economic analysis toolhelps level the continuous monitoring process of industries in the national economy by thecompetition authority. Then, also at internal level, the aggregate index can provide the authoritywith additional information, supporting the decision-making process by triggering lawinfringement investigations or concerning the prioritization of efforts in sector inquiries. At anexternal level, the AICP can successfully complete other proactive endeavors of the CompetitionCouncil, e.g. the efforts of the institution to promote the competition culture in the businessenvironment or implement the leniency policy. Moreover, the AICP can support the action ofthe authority in the competition policy area, in the discussions with authorities and regulators ofthe different markets in the economy. Last, but not least, the importance of such an economictool also stems from the deterring function, i.e. undertakings aware of the existence of the tool

2 The online version of the report is available on the website of the competition authority: http://www.consiliul-concurentei.ro/uploads/docs/items/id9017/evolutia_concurentei_in_sectoare_cheie.pdf



and with the possible intention to adopt an anti-competitive behavior can choose to observethe rules of free competition for fear not to be detected and sanctioned subsequently.

Since the AICP is a tool recently developed by the Competition Council, after its first consistentapplication in 20 industries in the national economy, but also subsequent to additionalconsultations with researchers from other competition authorities , the outcome was the needto adjust some specific aspects of the index. The changes from the AICP previous versionpresented in autumn 2013 refer to the replacement of one of the 20 primary factors observedin industries and the introduction of several importance levels of such factors. The EconomicAnalysis Group within the competition authority is determined to operate other changes on theAICP, provided that such changes will lead to the refining of this tool.

The principle based on which the aggregate index is built remains the same: potentiallyproblematic situations from a competitive point of view score lower, while pro-competitivesituations score higher. This means that, at an aggregate level, a lower AICP value will increasethe authority’s concerns relating to competition.

The application on 21 industries in the national economy

Twenty-one industries in the national economy have been assessed using AICP. The figurebelow shows the outcomes for 2013 and 2014, a higher value of the index represents aproneness of the industry towards competition, while a lower value indicates moving away fromthe ideal situation.

The chart shows a natural aspect, which could even have been anticipated, i.e. year-to-yeardifferences of the value of the aggregate index are relatively limited. Thus, the maximumdifference is found in the case of mobile phone services and rises to 3 percent points (pp), whilefor most sector differences were either null, or reduced (under 1 pp). This is because the factorsincluded in the AICP analyses are mostly structural, pertaining to the manner in which the sectoris organized and present high inertia to change.

Considering the AICP values for 2014, we identify three groups of industries, defined throughthe quartiles:

- The first 5 industries, with AICP values over Q3=46%, represent the group of industriesmost prone to the free manifestation of competition;- The following 11 industries, for which AICP values between Q1 are registered Q3, i.e. inthe [34%, 46%) range, represent the group of middle industries;- The last 5 industries, with AICP values under Q1=34%, represent the group of industriesmost prone to anti-competitive behaviors.Application of AICP on 21 industries in the national economy, 2013-2014

3 TAICP was presented to the participants in the competition conference of the countries in the Visegrad Group(Budapest, 20.03.2014). The Hungarian competition authority (GVH) expressed the highest interest in this eco-nomic analysis tool. The authors of this document would like to convey special thanks to Mr. Csaba Kovács withGVH for the extremely useful discussions on this topic.



The placement of industries under these categories observes their characteristics. E.g., the lastgroup, that of sectors most prone to anti-competitive behaviors, includes industries with highentry-barriers, in which ‘maverick’ competitors do not operate, in which innovative processeslack and which involve homogenous products.

Application of AICP on 21 industries in the national economy, 2013-2014

Industries ranked according to the results of the 2014 AICP



Given the relatively high number of envisaged primary indicators, which allow for the observationof proneness to the free manifestation of competition from several perspectives, the analysis isextended through the decomposition of AICP into several main components. To this purpose,we have divided indicators into three categories, in a manner somewhat similar to the Structure-Conduct-Performance paradigm in the economic area of industrial organization.

Conclusions

The chapter presents the sequel of an action taken one year ago which aimed at theassessment of some industries in the national economy from the perspective of the AggregateIndex of Competition Pressure. Subsequent to the first application of the AICP in 2013 andfurther discussions on this topic, several changes were operated to this economic analysis tool.Subsequently, values for 2013 were recalculated, and are presented in this report together withthe values for 2014.

The aggregate index represents a tool useful both from an internal perspective, that of ourinstitution, as well in the relation of the competition authority with the business environment andstakeholders from different economic sectors. Given the usefulness of the AICP, the competitionauthority is considering continuing to use it and, possibly, extending its scope through theassessment of several industries in the national economy. Last, but not least, the EconomicAnalysis Group within the Research and Synthesis Directorate of the Competition Council candecide upon the further refining of this tool so that it suits the needs of the competition authority.



4. THE LIFE INSURANCE SECTOR

This chapter relies to a large extent on the study conducted by the Competition Council on thelife insurance sector in Romania; this study is available on the website of the competitionauthority and is under public debate. In consequence, those interested in the life insurancesector are guided to that study as the Competition Council is interested in the reactions ofstakeholders in this area.

The analysis of the Competition Council on the life insurance sector in Romania focuses on theperiod January 2011 – June 2014 and, for several objective reasons, on life insurances as such(life insurances class A.I and A.III).

The information received by the competition authority from the regulator of the Romanianinsurance sector (The Financial Supervision Authority – FSA) and market participants indicatesthe poor development of the life insurance segment. Thus, the penetration degree of lifeinsurances, expressed as a percentage of gross underwritten premiums of the GDP, is verylow, with decrease perspectives, while the average annual premium per capita is also declining.The reduced development level of the life insurance sector in Romania, which is fullyacknowledged by the market, becomes obvious when comparisons are made with the situationin other EU Member States. The difference from the situation of life insurances in Western andNorthern Europe has rather historical justifications and may derive from the tradition ofdeveloped countries concerning the act of insurance in general, and life insurance, in particular,the population’s level of knowledge and acceptance of life insurance products, living standardsetc. What is surprising, however, are the gaps between Romania and other countries in theregion, considered to have a relatively close economic development level: Hungary, Poland,The Czech Republic, Slovakia and, to a smaller extent, Bulgaria.

Life insurances in Romania from a competition perspective

Market-entry barriers: Given the importance of market-entry barriers which is extremely high,the recently noticed trend, of making access conditions relatively harder, generates concernsfor the Competition Council.

The number of active companies on the market: Another trend, which is obvious this time,is the gradual reduction of the number of competitors on the Romanian life insurance market.Even though the current number of life insurers is not very low in absolute terms, it is relativelysmall in comparison with that in countries in this region and considering the population size.Concentration degree: The direct outcome of the reduction of the number of life insurers is theincrease of the market concentration degree – for the first time in the analyzed period, in 2014the life insurance market moved from an average to a high concentration level.



Product homogeneity: The competition authority considers there is a significant differencebetween life insurance contracts offered by market participants, both from the perspective ofrisks assumed, as well as additional risks which can be included in the same insurance. Last,but not least, the options which can be appended to life insurance contracts represent anotherdifferentiating element of insurance products.

Concluding upon the above-mentioned aspects, we appreciate that the Romanian life insurancemarket borrows from the characteristics of the market with an oligopoly structure (entry-barriersand a relatively low number of competitors), as well as from those of the monopolisticcompetition market (possible differentiation of products). The concerns of the CompetitionCouncil stem from the concentration trend noticed in recent years, which seems to beaccompanied by a trend to raise higher market-entry barriers. Subsequently, one of theauthority’s concerns refers to the relative closeness of the life insurance market to the oligopolymodel, with all associated risks for consumers.

The appearance of a dominant position on the market: It is worth highlighting that the recentconcentration trend of the Romanian life insurance market takes place in a context of importantchanges in the presence of the different players on the market. What attracts attention most isthe consolidation of the market leader, which has exceeded 40% market share for the first time,a level which presupposes, until proved contrary, that the undertaking has a dominant position.

The assessment of the life insurance sector through the AICP: The assessment from theperspective of the AICP indicators leads to a value of the aggregate index placing life insurancesin the middle category of the 21 industries analyzed in 2014. More precisely, the AICP valuedetermined for life insurances places the sector exactly mid-way among the group of industriesmost prone to the free manifestation of competition and the group of industries most pronetowards anti-competitive behaviors. However, the AICP value calculated for 2014 is slightlylower than that for 2013 (39.7% against 40.8%), due to the recent accentuation of the sector’sconcentration trend.

The above-mentioned competition aspects call for the competition authority’s close andcontinuous monitoring of the Romanian life insurance sector, mainly concerning the sector’scloseness to the oligopoly model (by raising higher market-entry barriers, reducing the numberof competitors and the possible tendency to standardize insurance products), but also asconcerns the strengthening of the market position of certain insurance companies.



5. THE BANKING SECTOR

Between 2010 and 2014, the number of credit institutions active on the Romanian marketremained relatively constant. Thus, at the end of the first semester of 2014, the Romanianbanking system consisted of 40 credit institutions, out of which nine are subsidiaries of foreignbanks, while in 2010 42 banks operated on the market (out of which nine were subsidiaries offoreign banks).

The main factors determining the dynamics of the number of competitors in the banking sectorare:

• relatively high market-entry barriers;• relatively high market-exit barriers;• the macroeconomic environment, particularly incertitude as regards the main indicatorsand public policies which impact the business environment.

The process to increase the return-on-investment of the Romanian banking system, whichstarted in 2013, continued in 2014. The chart below presents the evolution of two indicatorswhich are relevant in this respect, Return-on-Assets (ROA) and Return-on-Equity (ROE)4,mentioning that the values presented below are average values determined for the entireRomanian banking system.The chart presents the rising trend of the ROE in 2014, the value this indicator reached in 2014

The evolution of ROA and ROE, average values, March 2010 – June 2014

Source: The National Bank of Romania

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

ROA ROE

4 ROA = net annual profit/total average assets. ROE = net annual profit/average own capital



equals the maximum values reached in the same period in 2010 and 2011. Also, one can noticea significant variation of the ROE between the minimum level reached in 2013 and the value inJune 2013.

In the chart above one can notice that in the last four years the percentage of bad loans hascontinuously increased, currently reaching 22.3% out of all granted loans. The main reason forthis is the economic crisis which caused that the high volume of loans granted between 2005and 2008 to become bad, which affected both the population and the banking sector.

At national level, the Competition Council conducted a sector inquiry5 in order to identify possibleanti-competitive practices on the market of card payments and possible distortions of thismarket, which act against consumer welfare. The enquiry highlighted several importantcompetition issues on the national market of debit cards, among which the manner in whichinter-banking fees are determined for the Romanian card market.

In order to identify the best solution whereby these inter-banking fees should be significantly reduced,the Competition Council initiated discussions with government authorities and representatives of thebusiness environment, concerning the need to adopt regulations in order to cap the inter-bankingfee; these regulations could benefit consumers, through the reduction of sale prices (transfer toconsumers of savings generated at retailers from the reduction of inter-banking fees).

As concerns the trend of interests in comparison with banking service fees, this indicates amuch higher market power of banks against debit card holders and a relatively low competitionlevel generated by the flat level of fees. An important reason for this situation is represented byhigh barriers for consumers in the form of switching costs (particularly in the case of debit cards).Under these circumstances, the initiatives aiming at the increase of the pro-competitivecharacter of regulations, especially through the elimination of switching barriers (e.g. portabilityof bank accounts), is highly important from the perspective of the national competition authority.

The trend of bad loans, March 2010 – March 2014

Source: the National Bank of Romania

0

5

10

15

20

25

%

Bad loans

5 Finalized in May 2013.



6 http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-legislative-package

6. THE MOBILE TELECOM SECTOR

The mobile telecom sector is under the close monitoring of the European Commission, throughthe ‘Digital Agenda for Europe – A Europe 2020 Initiative’ project. The main objective of thisproject is to help citizens and economic operators in the EU Member States benefit from allchanges happening in digital technology. In this respect, the European Commission developedthe Connected Continent6 legislative package, whose goal is to create a single telecom market.Some of the proposals refer to incentives for increasing investments in the 4G technology, thedevelopment of the mobile internet wireless network, standardization of landline products,elimination of roaming charges, as well as enhanced consumer protection through moreadvantageous and transparent contracts.

Currently, the Romanian mobile telecom market includes four operators, i.e. Orange, Vodafone,Telekom Romania and RCS&RDS; their number decreased after the takeover of Telemobil byCosmote in 2009. As of September 2014, Cosmote and Romtelecom have communicated underthe Telekom Romania brand (integrated service operator).

Due to the fast development of technology in the area of telecom, the regulations of this marketare undergoing numerous amendments. These aspects intensify the dynamism degree of themobile telecom market. On the other hand, considering the high penetration degree of SIMcards, the mobile telecom market can be deemed to have reached maturity.

In comparison with other EU Member States, the Romanian mobile telecom sector shouldpresent a lower concentration degree, considering the higher number of operators. The totalnumber – 4 operators – is similar to the average of the European Union, and the countries withmore mobile telecom operators are: Poland – 6 operators, Denmark and Sweden – 5 operatorseach.

The introduction of the number portability service in October 2008 has led to a series of benefitsfor the mobile telecom market. For example, the consumers’ bargaining power has increased,which fosters market competition. Alongside, incumbent operators were forced to offer moreand more advantageous packages, so as to maintain or even increase their customer base.

As concerns the AICP assessment of the Romanian mobile telecom sector, the value of theindex calculated for 2014 is 36%. This value places mobile telecom in the lower part of themiddle group of analyzed sectors.

It is worth highlighting that the value of the aggregate index calculated for the mobile telecomsector has had the most significant increase out of the 21 industries analyzed through the AICP,



being 3 percentage points higher in 2014 against the previous year. The aspects deemed tohave increased the pro-competitive pressure in this sector are the market operators’ apparentintensification of marketing and communication actions, the increase of the market share of themaverick competitor and higher openness towards innovation.

Obviously, from the perspective of the competition authority, the intensification of such a pro-competitive processes is desired, and should such trends continue, they will be included in theAICP calculation.

Even though, from a structural perspective, the mobile telecom industry is very close to theoligopoly structure market model, because of the relatively low number of undertakings activeon the market and, subsequently, the high concentration degree, product homogeneity andmarket-entry barriers, there are important structural, but also behavioral elements, whichrepresent significant sources of competitive pressure. The main factors counterbalancing theoligopoly-type structure of this industry are: the significant impact of the maverick competitor,the exposure of the market to innovation, as well as intense marketing and communicationactivities.

The cooperation between the market regulator, ANCOM, and the national competition authorityrepresents an interaction model with positive outcomes on competition, in general, and onconsumers, in particular. This finding is supported by the comparative analysis of the Romanianmobile telecom industry with the situation in the other EU Member States.



7. THE RENEWABLE ENERGY SECTOR

The goal of Law no. 220/2008 on the establishment of the system to promote the generation ofrenewable energy was to stimulate the interest of renewable energy producers to invest in thissector, as the production of electricity from renewable sources entails much higher costs incomparison with conventional energy but presents the advantage of environment protectionthrough the elimination of fumes and the saving of natural resources.

The support process of renewable energies in Romania did not start with Law no. 220/2008,as before the coming into force of the measures included in this law, a legal framework hadbeen in force; this framework included similar provisions, i.e. Government Decision no.1892/20047 on the establishment of the system to promote the generation of electricity fromrenewable sources.

However, the state aid measures established in 2004 through the above-mentioned law provedin time to be insufficient to reach the national target of 33%, 35% and, respectively, 38% of theelectricity percentage produced from renewable energies of the electricity gross finalconsumption, for years 2010, 2015 and 2020, which has determined the Romanian authoritiesto reconsider the state aid scheme and adopt additional measures to support this sector, whichtook substance in Law no. 220/2008.

The length of the notified measure is up to the end of 2016, which is the deadline by which newbeneficiaries can enter the system. According to art. 3 para. (2) in Law no. 220/2008, thepromotion system established through this law applies for a period8 of 15 years for new plants,10 years for modernized/refurbished hydro-electric plants, 3 years for existing (not refurbished)hydro-electric plants and 7 years for reused plants.

In essence, in its current form, the system to promote the production of energy from renewablesources established through Law no. 220/2008 establishes the system of compulsory energyquotas combined with the trading of green certificates9. This system presupposes the grantingof a preset number of so-called green certificates to producers of electricity from renewablesources, simultaneously with imposing the obligation on electricity suppliers to annuallypurchase a number of green certificates equal to the multiplication of the value of thecompulsory quota to purchase green certificates established for the year in question by theamount of electricity supplied to end consumers on an yearly basis.

7 Published in the Official Journal of Romania, Part I, issue 1056 of November 15th 2004.8 According to art. 3 para. (8) in Law no. 220/2008, in the case of producers of renewable energy who benefittedfrom green certificates prior to the application of the promotion system laid down by Law no. 220/2008, the ap-plication periods will diminish ‘proportionally to the periods for which they benefitted from green certificates’.9 Government Decision no. 1892/2004 presuposes, in essence, the same aid system, the number of green cer-tificates allocated for the energy produced and supplies being, however, smaller.



Green certificates are granted to producers monthly by the Transport and System Operator –Transelectrica - the National Company for the Transport of Electricity, for the electricity producedand supplied to the electricity networks of the National Electricity System and/or directly toconsumers, and can be traded on the centralized market of green certificates and on the marketof green certificates bilateral contracts, within 12 months (the validity period of certificates). Thevalue of green certificates is borne by end consumers; this value is invoiced separately fromelectricity tariffs / rates.

The trade value of green certificates on the green certificate centralized market is establishedthrough competitive mechanisms and, according to the law, falls within the range of 27EURO/certificate (minimum value) and 55 euro/certificate (maximum value). The same pricelimits are imposed to bilateral transactions, as well. As of 2011, these price limits have beenindexed annually by ANRE, depending on the inflation calculated for the previous year in theeuro area, as officially communicated by EUROSTAT.

As concerns the estimated budget for the application of the state aid scheme established byLaw no. 220/2008, the EC Decision C(2011) 4938 of the European Commission, whereby thisscheme was approved, provides the amount of 80.713 billion lei (approx. 19.5 billion euro) forthe entire period. Subsequent to the application of the measures to reduce the aid level,including adjustment measures subsequent to over-compensation, the budget for the state aidscheme was adjusted to 78.135 billion lei.

Subsequent to the application of this state aid scheme, in 2014, capacities installed in electricalplants which benefitted from the system to promote renewable energy reached 4349 MW, andthe associated renewable energy production is 6279 GWh. Thus, in 2013, the percentage ofelectricity from renewable sources of the total gross electricity consumption was 40%, theachievement degree of the national electricity target proposed for 2013 is 116%.

The income collected, reported by renewable energy producers from the sale of greencertificates, for 2014, amounted to approx. 1,663 million lei (376 million euro), which hasmaintained the rising trend of the impact in the consumer’s invoice. Thus, in 2014, the impactin the end-consumer invoice was 40.04 lei/MWh (8.92 euro/Mwh).

From a competition point of view, the market of green certificates, was characterized in 2013by a decreasing value of HHI, 908, with a moderate level of market power concentration.However, one must consider the fact that the green certificates market is complementary to theelectricity production and trade market, the goal of issuing and trading green certificates was toallow energy produced from renewable sources to have a competitive price. The developmentof this market was a consequence of the direct application of a state aid scheme reflecteddirectly in the consumers’ invoice, as renewable energy producers were incentivized bothfinancially, through green certificates, as well as through legal norms which ensure the takeoverof the entire energy produced into the National Electricity System, in a guaranteed manner andas a priority, in the detriment of the other electricity producers, who produce from conventionalsources.

Also, considering the latest amendments of the legal framework, on the exemption from theapplication of provisions of Law no. 220/2008 of a percentage of the amount of electricitysupplied to end consumers (provision referring mainly to big energy consumers), one can saythat the impact on the rest of end consumers could enhance.



8. STATE AID GRANTED TO SERVICES OF GENERAL PUBLIC INTEREST – HEAT PRODUCTION, TRANSPORTATION, DISTRIBUTION AND SUPPLY BETWEEN 2007 AND 2013

The general heat supply service in Romania represents a service of general economic interest(SGEI) which is provided in a centralized manner and falls in the category of public utilitycommunity services, which must meet the following fundamental requirements:• continuity from a quality and quantity perspective;• adaptability to consumers’ requests;• equal and non-discriminatory access to the public service;• decisional transparency and users’ protection.

The heat supply public service in Romania is provided in a centralized manner, through powerplants and electrical heat plants which supply heat to a town, an area of a town or a district.This area is regulated through the provisions laid down by the Law on heat supply public serviceno. 325/200610, and further amendments and supplements and Government Ordinance no.36/2006, on the establishment of local reference prices for heat supplied to the populationthrough centralized systems11.

The Competition Council has conducted a study on this sector, based on the informationsubmitted by 75 undertakings which produce, transport, distribute and supply heat.

Between 2007 – October 2013, one could notice a significant decrease of all economic-financialindicators related to the heat supply activity. Thus, the turnover of the analyzed undertakingsand revenues generated from the core business decreased year-to-year, given the increasingphenomenon of customers’ disconnecting from the centralized heat supply system, as well aslosses on the heat production and distribution flow, the absence of financing solutions in orderto modernize and refurbish power plants and distribution networks.

Moreover, analyzing the information submitted by the undertakings questioned in the study,referring the ratio between the heat produced in plants and the actual quantity supplied tohousehold consumers or companies, the outcome was that an average of 22% of the producedquantity is wasted because of obsolete heat transport and distribution equipment. 10 Published in the Official Journal of Romania, Part I, issue 651/ July 27th 200611 Published in the Official Journal of Romania, Part I, issue 692/14.08.2006 (approved through Lawno.483/2006)and further amended through the provisions of E.G.O. no.69/2011 and E.G.O. no.56/2012



Furthermore, by limiting the activity conducted at undertakings producing heat, almost 7500employees (35%) have been laid off or the undertakings they used to work for have becomeinsolvent or gone bankrupt.

Between 2007 and 2013, costs with heat production, transport, distribution and supply havedecreased year-to-year, given the decrease in the number of employees in the analyzedundertakings, the decrease of the heat quantity supplied to household consumers andcompanies, as the number of disconnections from the centralized heat supply system increased.In order to provide the service of general economic interest in the best conditions, publicauthorities supported undertakings operating in the area of heat production with state aid /compensations, in compliance with the national and community regulations in force. Thus, inthe analyzed period state aid/compensations were granted based on the following state aidscheme:

Order no. 125/2007 on the approval of the State Aid Scheme for the compensation of lossesencountered subsequent to the provision of services of general economic interest by companieswhich produce, transport, distribute and supply heat, included in Government Ordinance no.36/2006 on the establishment of local reference prices for the heat supplied to populationthrough centralized systems, for the 2007 – October 2009 period;

Order no. 252/2009 for the approval of the State Aid Scheme granted to economic operatorswho provide the service of general economic interest of production, transport, distribution andsupply of heat to the population in a centralized system, in force since October 2009 untilSeptember 11th 2014, on which date Order 1121/1075/2014 came into force, on the approvalof the State Aid Scheme granted between 2014-2019 to economic operators who provide theservice of general economic interest of production, transport, distribution and supply of heat tothe population in a centralized system.

In the 2007 – October 2013 period, heat-producing undertakings received state aid /compensations in the amount of 6.24 billion lei from central and local public authorities; mostamounts were granted for the complete cover of the difference between price of heat production,transport, distribution and supply to the population and local invoicing tariffs (2.28 billion lei).

In the analyzed period compensations decreased. The reason for this is the significant numberof consumers – individuals and companies, which disconnected from the centralized heat supplysystem in the analyzed period, the decrease of the quantity of supplied heat, as well as theelimination as of 2011 of the subsidy granted from the (central) state budget.

Apart from the compensations granted by suppliers in order to meet the public servicesobligations, heat-producing undertakings received state aid under the form of a bonus, for thepromotion of high efficiency cogeneration based on the actual demand of heat, a state aidscheme which was implemented by the Ministry of Economy through G.D. no. 219/2007 on thepromotion of cogeneration based on the actual heat demand, which takes the form of financialaid granted to cogeneration plants, i.e. 671.7 million lei (2007- October 2013).

The amounts transferred to the general consolidated budget by the undertakings to which theheat production activity was entrusted were approximately 2.9 billion lei in the analyzed period,with an average of 400 million lei per year, with a significant contribution to the development oflocal communities in which they operate.



Main problems identified: • a decrease of the quantity of heat produced in power plants and substations, subsequentto an increase in the phenomenon of customers’ disconnecting from the centralized heatsupply system;• failure to collect debts and liabilities from population and companies within the invoicepayment deadline; • high heat and hot water losses; in order to improve the quality of the service, investmentsare required for the refurbishment of secondary heat networks associated to power plantsin the area; • a major component in the heat price is represented by the fuel (gas) and given theliberalization of gas, producers need to use alternative fuel sources;• the acute absence of finance sources for the refurbishment works of main and secondarynetworks operated by economic agents;• the law on the owners’ / residents’ associations is not adapted to the real conditions;these associations are legal entities, but do not own assets and thus outstanding debtscannot be recovered;• legal actions against debtors are cumbersome, with numerous judgment terms anddifferent rulings in similar cases, with high expenses, and execution is very difficult, andamount cannot be fully recovered;

Measures which could improve the activity of undertakings which operate in the area ofheat production, transport, distribution and supply:

• better informing of the population on the fact that technical-economic analyses point outthe fact that the most economical and efficient heat supply solution is the centralizedsupply solution;• establishing, through legal measures, perspectives and directions for the developmentof the centralized urban heating system, according to Romania’s Energy Strategy and theEuropean Union standards;• making investments to refurbish the heating system by attracting non-reimbursable funds,increasing the use of geothermal water sources for the production of heat, allocation offunds for the thermal rehabilitation of blocks by restoring the thermal insulation,refurbishing the indoors installation and direct individual metering of consumers,completing the classic heating system with solar energy-based systems;• mounting high efficiency cogeneration turbines to cover the demand in the summerseason and peak consumption during the cold season, refurbishment of heat pipelineswith pre-insulated pipes;• promotion of horizontal distribution of heat to consumers, which allows for the individualadjustment or consumption and the separate metering of each individual apartment;• a more efficient heating principle would be the production of heat as close as possibleto the consumption place, such as block plants or district substations;• for the improvement of the quality of the heat supply public service – the establishmentof a direct relation with end consumers, by generalizing the individual invoice, as well asplacing the customer in the middle of all concerns and measures, with a focus on securingthe no default customers’ loyalty.

Through the application of these measures, the centralized heating system may becomecompetitive with individual heating system and could lead to consumers’ reconnection to thenetwork and thus, to the increase of the service quality and the return-on-investment of theheat production system.

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucureşti, Cod poştal 013701Tel: 021.31.81.198, 021.31.18.11.99, Fax: 021.31.84.09www.consiliulconcurentei.roE-mail: [email protected], [email protected]

Raport 2014 - Evoluţia concurenţei în sectoare cheie - rezumat

Documents

Transcript of Raport 2014 - Evoluţia concurenţei în sectoare cheie - rezumat