Miscarea aparenta a planetelor exterioare pe sfera cereasca
description
Transcript of Miscarea aparenta a planetelor exterioare pe sfera cereasca
MISCAREA APARENTA A PLANETELOR
EXTERIOARE PE SFERA CEREASCA
Planetele exterioare le vom vedea pe cer in
todeauna in constelatiile zodiacale opusa celei in care se
afla soarele in acel moment
Din antichitate s-a observat ca, în timp ce marea majoritate a astrilor nu-si schimba
pozitiile unii în raport cu altii(reciproce), unii astrii ratacesc printre stele prin diferite
constelatii zodiacale. Acestia au fost numiti planete. Privite cu luneta, ele apar cu un diametru care creste odata cu puterea de
marire a lunetei. Mai mult planetele nu scânteiaza ca stelele(a caror stralucire si
culoare variaza neîntrerupt din cauza atmosferei).
În antichitate se cunosteau sapte planete, care, în ordinea asezarii lor fata de Pamânt erau: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte,
Jupiter si Saturn. Soarele si Luna erau considerate planete, deoarece îsi schimba pozitia fata de stele deplasându-se în sens
direct. Celelalte planete se deplaseaza când în sens direct, câ 717g66h nd în sens
retrograd, trecând de la un sens la altul printr-o oprire aparenta numita statie.
Planetele Mercur si Venus au fost numite inferioare, deoarece, fiind între Pamânt si Soare, erau considerate ca „mai jos” decât Soarele. Ele sunt vazute totdeauna în vecinatatea Soarelui fie seara dupa apusul Soarelui, în elongatie estica(elongatia fiind distanta unghiulara dintre Soare si planeta), fie dimineata înainte de rasaritul Soarelui, în elongatie vestica.
Planetele Marte, Jupiter si Saturn erau numite superioare (adica
„mai sus” decât Soarele). O planeta superioara se
îndeparteaza de Soare, descrie o bucla, apoi ajunge din urma
Soarele.
Intervalul de timp dintre doua opozitii(sau conjunctii) succesive se numeste revolutie sinodica a planetei. Intervalul de timp în
care longitudinea planetei creste cu 3600(în care îsi descrie orbita completa) se
numeste revolutie siderala.În antichitate se sustinea ca toate corpurile ceresti se misca în jurul Pamântului fix, aflat în centrul Universului. Platon(427-347 î.Hr.)
si Aristotel(384-322 î.Hr.) considerau planetele ca fiind prinse în câte o sfera de cristal care le poarta în jurul Pamântului. Deci sistemele lor asupra structurii lumii
erau geocentrice.
Claudiu Ptolemeu(sec.II î.Hr.) sintetizeaza toate sistemele geocentrice în lucrarea
sa Almagest. Dupa teoria lui, toate planetele(7 la numar) descriu orbite
circulare, cu o miscare uniforma în jurul Pamântului. Pentru a explica miscarea aparenta a planetelor, el sustine ca,
exceptând Luna si Soarele, fiecare planeta descrie câte un cerc mic(epiciclul), al carui centru descrie în jurul Pamântului un cerc
mare(deferentul), admitând chiar mai multe epicicle pentru aceeasi planeta.
Alaturi de conceptia geocentrica au existat în antichitate si minti luminate, care au
întrezarit adevarul. Aristarh din Samos(sec.III î.Hr.) a aratat ca este mai logic a aseza
Soarele mare în centrul Universului. Universul, fiind foarte mare, nu se poate roti
în jurul Pamântului, ci Pamântul este o planeta oarecare, cu o miscare de rotatie în
jurul axei sale.
Astronomului Nicolaus Copernic(1473-1543) îi revine gloria de a fi descoperit ca Pamântul este o planeta. El constata ca orbitele lui Mercur si Venus nu cuprind
Pamântul si, spre deosebire de celelalte planete, sunt convexe fata de Pamânt. De
aici se deduce ca locul Pamântului si al Lunii este între orbita convexa a lui Venus
si orbita concava a lui Marte, deci în rândul planetelor, iar locul Soarelui în centrul Universului. Sistemul sau cu Soarele în
centru este un sistem heliocentric
Planetele se misca in sens direct in jurul Soarelui pe orbite eliptice, avand
planele apropiate de planul elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul axelor
proprii, cu exceptia planetelor Venus si Uranus, care se rotesc in sens
retrograd.
Legile lui Kepler (1571-1630)
- Planetele sa misca in jurul Soarelui pe o orbita diptica , si care Soarele reprezinta unul dintre
focare
-Linia dreapta , care uneste planeta cu
soarele , matura ari egale in piertiada de
timp egala sau formulate
-Patratele perioadelor siderale de revolutie sunt proportionale cu
cuburiile semiaxelor mari ale orbitelor lor
Sfarsit