MIRCEA ANGHELESCU

ANTON PANN INTRE DOUA LUMI

Candva, nu se stie cu precizie cand, in cuprinsul acesrui an seimplinesc doua veacuri de la nasterea lui Anton Pann, scriitor importantal carui profil - traditionalist In substanta si popular in expresie - seindividualizeaza, prin contrast, intr-o epoca de masiva convergenta spreun model inovator romantic, asa cum a fost el receptat cu entuziasm, inliteratura si nu numai in literature, in prima jumatate a secolului trecut.Pann are el insusi un temperament inflamat, are si el episoade,,romantice" intr-o existenta altfel burgheza, caci isi fura iubitanevarstnica dintr-o manastire si o duce la Brasov travestita in rasacalugareasca (,,a imbracat-o barbateste, cu culion pe cap ca peseminaristi, cu anteriu si cu scurteica vanata" ne raporteaza uncontemporan), traind aici un timp in care se intretine din meseria sa decantor si de tipograf, si se gandeste poate la versunle sale, asa cum si-1imagineaza Blaga intr-o piesa cunoscuta. Dar Pann nu este un romanticadevarat si nici un adevarat spirit modern, desi versurile sale reflectsadesea (o aparenta modemitate) tribulatiile unei vieti ale carei preamodeste evenimente ii inspira autorului cugetari disproportionate.Aventura sa, Tnceputa sub auspicii mai degraba romanfioase decatromantice, se termina de altfel in tonul care-i era mai propriucantaretului, cu invataturi morale si cu anecdote despre cicaleala,nestatornicia si necredinta femeilor, asa cum le putuse cunoaste maidemult, din vechile card ale Sindipei filosofului, ale lui Archirie sau alevesnic insetatului Bonifatie, oferindu-se astfel o cheie posibila a,personajului si a literaturii pe care o reprezinta: un amestec, o lume incare se simte putemica amprenta traditiei, dar patrand totodata, desitimid, indraznelii novatoare.

Structura-adevarata a cantaretului este una didactica, venind dintr-o traditie foarte veche, in acelasi timp europeana si orientala, adicabalcanica, locul unde portul grecesc intalnejte bazarul otoman intr-opropensiune spre solar, spre multicolor si locvacitate; verbozitatea acestuimod nu est gramita, ea indulceste si disimuleaza judecata morala,imbraca analiza in metafore epice si prefera in general analogiile intr-unprocedeu firesc penfru o lume a fabulei si a intelepciunii: bate saua sa

299

priceapa iapa. Farm, care este el Insusi un produs al locului (are si sangegrecesc si probabil bulgaresc) si poseda instrumentele lingvistice, vorbindlimbile balcanice inclusiv turca, exprima in gradul eel mai inalt aceastaveche arta, colorata de o clasicitate orientals care rezulta in acelasi timpdin atemporalitata ei si din preocuparea precumpanitoare penrru cuviinta,pentru echilibru adica, si in acelasi timp tinde sa o depaseasca. El este inmare masura un ,,performer", un ,,spuitor" al vechilor intelepciuni,versificate sau nu, si al vechilor cantece de lume, si in aceasta calitateeste capabil oricand (asa cum cere statutul categoriei sale) sa le refaca, sale recompuna, sa le ,,reinventeze" in functie de dispozitie, de public, deambianta; dar in acest proces mtra deseori, in cazul lui Pann, prea multdin personalitatea lui reala, presiunea timpului si a gustului (inclusiv alliteraturii romantice a vremii) nu trece fara a lasa urme asupra textelor pecare el le peria, le fasoneaza si chiar le elaboreaza. Mai putin semnificativeste ca vocabularul neologic intra masiv in textele sale, caci si folclorulaccepta relativ usor neologismele, dar gruparea acestor cuvinte intr-ozona legata de moda si de sensibilitate nu mai e fara importanta (moda,amor, June, lux, galant, clup, corset, delicat, diplomatica, civilizat,monument f.a.)', insa introducerea experientei private in campul public alliteraturii, experienta din care trage invataminte de natura etica precumodinioara din legende si vietile sfmtilor este intr-adevar o inovatie a careiiraportanta depaseste modestia rezultatului in sine. Intr-adevar, discutandscolastic calitatile si defectele umane, moralistul ajunge cu cele puse inlumina de viata maritala si deci la propriile dezamagiri, pedestru dar nufara umor involuntar sintetizate: ,,Am tinut doua neveste si nici una n-amurit, / Una ma lasa pe mine, pe una o lasai eu, / De am trait rau saubine, sa ne ierte Dumnezeu. / §apte ani traii cu una si mereu m-amjudecat, / Gara-mara totdeauna, dar in sfarsit am scapat..." Anecdota arerolul de a-1 aduce spre formularea unor concluzii, unor maxime care sepastreaza in domeniul familiar autorului, cele spirituale fiind insinuatesub forma celor materiale: ,,Omului de orce bine ii vine imbuibaturi, / Dedulceturi greata-i vine, doreste si acrituri, / Pelinul amar ca fierea ca odoftorie-1 ia" etc.si tot asa pana la sfarsit, unde conchide gnomic ca,,unde sunt iubiri multe, sunt si multe-ntristaciuni". Sub hazul gros laversurile de circumstanta, esenta schimbarii nu poate fi ignorata:targovetul, ,,mahalagiul" pe care il reprezinta Anton Pann este convins casi in experienta sa de viata se gasesc crampeie de eternitate, adicaelemente de literatura. Neobisnuit si interesant este aici ca noutatea seexprima in forma cea mai traditionala cu putinta, respectand canonulformal pentru a-1 putea ocoli pe eel psihologic; asa cum peste putini ani II

300

vom vedea pe Ispirescu povestind in forma de basm un text contemporantradus, sau pe Picu Patrut copiind si ilustrand o traducere din Dumas dupatipicul dupa care copiaza si ilustreaza si Biblia sau cantecele de stea, totasa Anton Pann introduce in structurile ritualizate ale povestii morale,versificate sau nu, fragmente de viata si simtire individuals, alaturi deimprumuturi orientale, apologuri esopice sau precepte evanghelice.

Nu alta este, in definitiv, explicatia rolului sau de intermediar pecare il presupune adunarea textelor din cunoscuta culegere SpitalulAmorului (1850). Studiul regretatului Ov. Papadima de acum treizeci deani, despre Anton Pann, ,,cantecele de lume" si folclorul Bucurestilor, astabilit c5 mare parte din aceste versuri sunt preluate din operacontemporana a unor autori precum Heliade Radulescu, Gr.Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri s.a.; ele au fost selectate,modificate, uneori chiar estropiate sub incidenta conditiilor de oralitate incare au fost spuse sau cantate, si a aratat astfel ca diferentele de gust, sideci de sensibilitate, dintre cele doua categorii de public - traditional siinovator - nu mai sunt atat de categorice ca in urma cu treizeci de ani, sica ele se apropiasera din ambele directii: daca Heliade marturisesteinfluenta pe care au avut-o asupra sa ispravile lui Arghir si Alixandria,daca in poezia lui Alexandrescu regasim motive din Halima si in cea a luiBolintineanu din descantece, in aceleasi timp gasim la Pann o intreagainfuzie de lirism (preponderent erotic, dar nu numai) de origine livresca,contemporana si deci romantica. Desigur, el este numai un simbol al unuiproces care cuprinde, treptat, intreaga cultura traditionala si tocmaidatorita faptului ca include in opera sa si in persoana sa elemente aleambelor directii poate el sa reprezinte, in ochii unora, cauza celorlalti;pentra ,,mahalagii" bucuresteni, el este campionul noutatii si al curentuluiromantic, oricum patmns pe diferite cai in acest mediu (vezi Modista $icinovnicul, de pilda), iar pentru romanticii care se intorc asupratrecutului, pentru Alecsandri de pilda, el este reprezentatul traditiei carese pierde, ,,asemenea oameni devin din zi in zi mari rari; ei dispar subnivelul uniform al civilizatiei si sub navalirea preocuparilor timpului defa|a", al spiritului §i glumei ,,precum le placea parintilor nostri". Parand afi, la prima vedere, un simplu receptacul de influente si rezonante, Panneste mult mai mult, este instrumental sensibil care reactioneaza lamelodia complicata a vesnicei noastre tranzitii si este, in aceeasi masuraagentul inspirat al procesului al carui pacient este totodata.

(Romania Hterara, anul XXIX, nr. 41,16-22octombriel996,p. 10)

301