1. Cugetari memorabile Petre uea Cugetari memorabile de Petre TuteaSe spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parereamea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici sinistre nistorie.Am avut revelatia ca n afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate laDumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent nesenta, sediul lui nu e nici n stiinta, nici n filozofie, nici n arta. Si cnd un filozof, un om de stiintasau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roagaMaicii Domnului.Acum, mai la batrnete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit Complicatiile tehnicii votarii? Nu puteam sa votez nicieu, att era de complicat! Pai ce-i acest ceusesc 89% pentru niste golani care nu-s n stare sa conducanici o gara? Incapacitatea de guvernare a astora s-ar putea sa fie sansa hoitului romn sa devina viuDomnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotarrepe care ati fi luat-o? Prima hotarre: privatizarea, nsemnnd constructia celor doua comune:comuna agrara, ntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput, si comuna urbana, guvernata dentreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care sa sincronizeze poporulromn cu toate cuceririle speciei om, mutate n spatiul valah. Ca eu nu contest poporului romn calimba lui si geniul lui intelectual i permit sa mute creatiile speciei om la el acasa.Omul, cnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. Eu as scrie pesteStatele Unite astfel:Omul este un animal care fabrica unelte.M-au ntrebat unii care snt foartefiloamericani ce cred despre americani. Snt lacatusi cosmici, domnule, le-am zis. India, de pilda, esteinferioara tehnic Americii. Nici nu ncape ndoiala: America o baga la jiletca. Da spiritual America eo Ghana; pe lnga India e primitiva.Americanii nu mor n razboi. Snt supranarmati. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economiela munitie raspunde n fata Senatului.Eu nu pot fi americanofob dect n ceea ce priveste descompunerea religioasa n secte. Dar din punctde vedere politic si noi si rusii ar trebui sa avem n frescele din biserici un Columb, caci fara elnvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunchi.n belsugul de-acolo nu poate aparea o gndire teologica. Americanii n-au vocatie; l invoca peDumnezeu doar ca sa le binecuvnteze pravaliile. Ei gndesc negustoreste. Exercita stapnirea lumiidoar la casele de bani.Antisemitismul nu e o reactie spontana a romnilor, a germanilor, a polonilor, a francezilor, aamericanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei ca spaima, creznd ca-l previn.Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca rabinul Moses Rosen, caree doctor si face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, l njura pe Eminescu Pai ce ar zice el dacaeu l-as lua pe Moise pe faras?Nu am fost si nu snt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim cinstiti,Cristos nu e din Falticeni. Pagina 1 din 23

2. Cugetari memorabile Petre ueaO baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei Maicii Domnului n biserica, fata de un laureat alpremiului Nobel ateu baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa,dihor.Eu cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. ntre un credincios si un necredincios, nuexista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si ntre un viu si un mort nu existanici o legatura. Credinciosul crestin e viu.Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba.Eu nu detest burghezia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spuneaodata un preot batrn: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului,eu l concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus binefacatorpe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prinlacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapn.Nu pot evita neplacerile batrnetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-a tinut pna aproape lanouazeci de ani. nsa batrnii au o supapa foarte nteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinarenelimitata. Cnd ma gndesc la suferintele batrnetii, mi dau seama ca n natura asta oarba cel maimare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn aldragostei lui Dumnezeu pentru noi.Eu snt iudeocentric n cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devineun glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau n craci. Stiinta sifilozofia greaca snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoarepe continent suverana e Biblia.Exista o carte a unui savant american care ncearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie.Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.Luther, ct e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e ococota si ca nu exista adevar n afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata ntreaga ca sa aflu asta. El nuera asa batrn cnd a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin Mie mi-a trebuit o viata ca sa maconving ca n afara de Biblie nu e nici un adevar.Shakespeare, pe lnga Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gaesti.n afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct sivecinatatile devin sacre n prezenta lui.Stii unde poti capata definitia omului? te ntreb. n templu. n biserica. Acolo esti comparat cuDumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.n biserica afli ca existi.Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici!n afara de carti nu traiesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca oau ntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiinta.Ceausescu n-avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi-am nchipuit ca un golananalfabet poate sa aiba o asemenea pofta de luxurie. Vila lui de la Neptuntotul e de aur acolo. D-aias-a si numit epoca de aurAsa-zisul triumf al proletariatului, care a sfrsit ca triumf al lui Ceausescu, a fost triumful luiGolanescu si o trecere n ntuneric. Asta a fost revolutia proletara. Ce s-a petrecut n decembrie 89 n-a fost o revolutie, ci o restauratie: geniul politic al poporului romn a atestat reasezarea n ordineanaturala. Asta s-a ntmplat atunci: o restauratio magna. Fara sa ignor jertfele de la Timisoara, maopresc la manifestatia din fata Comitetului Central, cnd multimea a huiduit tiranul. Atunci s-a Pagina 2 din 23

3. Cugetari memorabile Petre ueantmplat un fenomen fundamental: reintrarea n ordinea naturala a poporului romn. Cnd multimeai refuza tiranului ncrederea, asta calca n gol. Asa a calcat Ceausescu n gol.Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fti ca el prin Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolointeligenta este! Are o singura trasatura inadmisibila n fiinta lui: e neconsolator.Eu m-as ntlni cu Cioran n nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s-ar ntlni cu misticismulmeu n lirismul lui.n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s-a nascut, cum amurit Kant. Eu pe Cioran l vad mpacat n amurg cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel si cu AbsolutulDivin, pentru a nu muri n lumea aceasta.Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi romn.Comunismul e cea mai mare aflare-n-treaba din istoria omenirii.Comunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta:ba, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului! Adica samannci bine, sa bei bine, sa dormi bine si la loc comanda!Ca sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai doctoratul n stiinte sociale.Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca ma-sa rabda, nevasta rabda, copiii rabda vede tot si totulpute.A te poune comunismului nseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati cainfractori de drept comun. Ca hotii de buzunare, ca tlharii, ca violatorii de dameComunismul e imanentism absolut: el muta complet omul n lumea asta. Comunismul nseamnanegatia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi:lumea trecatoare si lumea vesnica. Or,comunismul ancoreaza n dimensiunea lumii trecatoare si n felul asta nu e uman. Pentru ca daca ispui unui om normal: ma, esti un animal rational muritor si dupa tine ramn doar viermi si minerale ti da cu bta n cap!M-am gndit sa scriu un pamflet anticomunist si m-am gndit sa iau anticii si modernii, cei mai maripamfletari pe care-i ntlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. Si m-amgndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o intuitie mult mai corectapentru a defini orice miscare comunista. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita diviziune ainfractiunilor: crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe rnd, delictele pe rnd sicontraventiile pe rnd, si scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universala, naturalaprezenta n acest integral Cod Penal. Ei snt infractori, comunistii, nu snt oameni politici. De altfel,Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat o definitie a comunismului: exista n dreptul penalcrime continue si crime continuate; comunismul e o crima continua.Comunistii snt att de terestri, ca eu nu i-as lasa nici sase urce n avion, si ntre Bucuresti si Moscovai-as pune sa mearga pe jos, umplnd desagii cu mncare din loc n locComunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. Dar n felul asta, cu toatarationalitatea lui, ntre el si dihor nu enici o deosebire.Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.Rusia a demonstrat tehnic, practic si teoretic nulitatea comunismului.Stalinismul e definitia comunismului. Unde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere, ca nu sntn stare sa dea nici apa. Nu se poate impune comunismul dect cu bta, cu parul!Nu se poate face economie n comunism si de catre comunisti. Astia nu snt n stare sa conduca nici ocomuna rurala. ncurca apele, nfunda fntnileComunismul este un cancer social. Unde se instaleaza, ramne pustiu.Att extrema stnga, ct si extrema dreapta snt falimentare. Comunismul, de pilda:premisa lui majorae egalitatea reala, absoluta a oamenilor. n nici unul din regnurile cunoscute nu exista egalitate nicin regnul mineral, ca aurul nu e egal cu carbunele, nici n regnul vegetal, ca plantele nu snt egale, si Pagina 3 din 23

4. Cugetari memorabile Petre ueanici n regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca forta. Si nici n specia om nufunctioneaza, cu att mai mult, principiul egalitatii. E damnat esential comunismul prin premisa luimajora: egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. Si nca da, vorba lui Berdiaev, cusurulutopiilor nu sta n constructia lor, ci n faptul ca toate snt realizabile. E un paradox, nsa este adevaratca paradoxul este limita pna la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul.Comunistii snt vacari: considera oamenii ca vacarii cirezile. Cum poti gndi egalitatea absoluta caasa trebuie s-o gndesti ca sa fii comunist cnd nici nu iesi bine n strada si te-ntlnesti cu ea, cuinegalitatea?Si la comunisti snt stapni si slugi, dar ei snt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitatea oamenilor nu poateexista nicaieri; snt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta comunismului este egalitateareala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula, iar socialistii adauga putin sifon n vinul asta.Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea anarhicafinala. Astia snt comunistii anarhisti! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru canu poti fi egalitar dect daca esti anarhic.Cnd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie n termeni. Totalitari nu pot fi dectoamenii care pleaca de la ntreg la parte dupa formula aristotelica. Or, comunistii, nu snt totalitari.Dupa ce ma orientez? Dupa Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia rosie. Acolo sespune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere libera de indivizi. Eincendiul anarhiei finale, sfrsitul Manifestului, cum zice Kautki. Comunistii snt anarhisti lafinalitate. Totalitari snt fascistii, hitleristii si Biserica Catolica, pentru ca si ea pleaca de la principiularistotelic: ntregul premerge partea. Astia snt totalitari. Mi-a spus un ziarist: Nu mai spuneti asta, cazapaciti tineretul! Daca toti i considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta Dar eu ce-i n gusa si-n capusa. Nu ma dau napoi. Nu pot sa mint.Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare. Dat, demulte ori, adaptarea la mprejurari se cheama conformism si conformistul se deosebeste de plosnitadoar prin aceea ca ea n-are ratiuneCei care nu se conformeaza trag consecintele, fie din orgoliu, fiedin incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic dect de spiritual. De pilda euma situez n fluviul inform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul haotic anglo-saxon asupraEuropei centrale. Deci cum pot fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului caresitueaza omul n regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism? Prin orgoliu, ma opun siintru n temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un lucru:n luptacu evenimentele politice majore omul basculeaza ntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor,stiind ca singur nu le poti nfrnge; si nu-ti convine sa candidezi la eroism.Reactionar e cel vetust si nvechit. Conservatorii mari nu snt reactionari, pentru ca au de partea lorlegile eterne ale lui Dumnezeu.Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realizata nsa ntr-un climat democratic.Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, ntr-un climat liberal. Ca sa nu faca dinconservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept n numele nici unei idei sa asupresc osingura celula dintr-un om.Constitutia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege puternic, nfasurat ntr-un stat alnormelor liberale: separatia puterilor si libertati cte doreste nea Nita; nici nu poate duce attealibertati!Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia i premerge.Prima idee de creatie reala, au adus-o n istorie crestinii. Pagina 4 din 23

5. Cugetari memorabile Petre ueaDe creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul creatie literara, muzicala,filozofica lesin de rs. Omul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n muzica sau n filozofiepetece de transcendenta.Cum sa fie creatura creator? Hai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cnd nu eram n viataPai cum sa fie creatura creator?Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Ceicare au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nupoate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur sisimplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi l respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cuaerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini: ca respiram crestinismulcum respiram aerul.Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait,or ideologia e ceva construit.A fi cresti nseamna a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti.Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditieisale acesta este omul crestin.Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu snt de parere ca apogeulEuropei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla din casa n casa. Eu definescstralucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de ispravi politice.Isus Cristos este eternitatea care puncteaza istoria.Daca nu cunosti revelat prin gratie divina sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cumarul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: Il tomba dans unemditation profonde qui la conduit jusqua la loi de la gravitation universelle. Si eu spun: dacaNewton gndea pna la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd afost ntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva nnatura legea gravitatiei? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonomsi orgolios creds ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descoperaceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton,inspirat.N-ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. Eu, n materie de democratie, nu am nici oparere personala. Ma bizui pe doi gnditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel. Platon sustine ca snt treiforme de guvernamnt degenerate:tirania, oligarhia si democratia. Aristotel spune ca democratia estesistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus: dupa cum se vede.Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertateasi demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Decidemocratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si-n care numarul nlocuieste calitateaTriumful cantitatii mpotriva calitatii. Bergson a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalinca e fascist.Fara sa gndesc n stilul darwinismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitatea democratieide a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gndesc corpul social aritmetizat: numaracapetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despredemocratie.n democratie, numai ntmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator n democratie afost Clemenceau, care a condus politic primul razboi mondial. Pagina 5 din 23

6. Cugetari memorabile Petre ueaEu, ct as fi de aristocrat n gndire, politic trebuie sa fiu democrat. Masa e absoluta; fiecare prost luatn parte e un prost si att. Dar toti prostii astia, luati mpreuna, snt un principiu istoric.Prin nsasi ordinea ei ideologica, democratia l obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poatazice: ce mai faci, frate? Partea proasta este ca oamenii de exceptie pot ajunge captivi n cireziledemocrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se exprima specia. Prinindivid se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influenteze foarte multasupra maselor. Acestia snt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este camultimea i produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristicaoricarei democratii burgheze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor fie extremeistngi, fie extremei drepte - , care violeaza ideea de echilibru social, democratia le este ostila.Eu nu snt democrat. Am asemanat democratia cu jigodia la cine: nu scapa dect cei care snt tari.Eu snt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fata de poporul romn. Si pna la urma mi-am modificat pozitia: nu snt democrat, snt demofil, iubitor de popor.Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sntem n pericol, ca n-avem nici macar democratie; uncimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie ngropat.Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om: democratia.Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu de vietuit. Este un soi de haos suportabil.Democratia este sistemul social care face posibila existenta idiotului alaturi de geniu. Dar ea sedeosebeste de egalitarismul comunist prin lege. n democratie legea functioneaza, n vreme ce ncomunism legea nu exista; e tiranie.Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n-a instalat nici un drac n el. Nu pot saspun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intraocolit acolo, nu intra cu voia Lui.Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combataargumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moiseeste neatributiv. Cnd l ntreaba Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre Tine? Dumnezeu i spune: Eu snt cel ce snt.n fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.Binele si raul snt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.Dumnezeu s-a revelat, dovada ca este. De fapt, vnzoleala asta haotica a lumii actuale, framntarealumii actuale, ma convinge ca nu exista dect Dumnezeu. Ca totul e muritor, si universul si omul, sica lumea a fost facuta de Dumnezeu din nimic si o va spulbera din orgoliul divin de-a o face din nou considernd ca prima lui isprava s-a necat istoric.n celebra Dclaration des Droits de lHomme et du Citoyen a Revolutiei franceze, prima propozitie eo idiotie absoluta sau n cel mai bun caz un sofism: Oamenii snt egali de la natura. Asta e ca si cumKant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii snt inegali de la natura. Sint inegali nsisi membrii unei familii, ncare unul poate fi genial, altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara e un mister.Egalitatea e cel mai mare dusman al libertatii.Principiul egalitatii, pe care-l vehiculeaza democratii din lume, functioneaza n mod real numai nreligie, fiindca numai religia crestina considera oamenii egali n fata lui Dumnezeu.Eminescu, despre care Iorga spune ca-i expresia integrala a natiunii romne, iar Blaga ca reprezintaideea platonica de romn, e romnul absolut. L-am definit eu: suma lirica de voievozi.Noica a fost o personalitate, dar a spune epoca Noica e ca si cum ai spune epoca Ghita Popescu.Nu a fost nici macar o epoca Nae Ionescu, cu toate ca el ntr-adevar, putea face epoca. La felEliade, Cioran. Face oare epoca un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus: Eu snt cazulCioran si nu cred ca s-a izmenit cnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n-ati auzit de cioranism Pagina 6 din 23

7. Cugetari memorabile Petre uean Romnia. El este, ca de altfel si Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea nsasi. nsusi Iorga, dinacest punct de vedere, i-a ramas inferior lui Maiorescu, pentru ca Maiorescu a punctat epoca lui.Samanatorismul lui Iorga a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment.Europa e formata din trei familii de popoare: familia popoarelor germene, a celor latine si familiapopoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici german,ci latin. Latinitatea e dominanta europeana. Nu Germania. S-au zbatut germanii, dar snt totsubalterni, ca si slavii.Asa, daca gndesti omul ca european, au nemtii o expresie: a vorbi de puritate germana, poloneza,franceza este ridicol, pentru ca popoarele Europei snt die Fruchte einer Promenademischung(Progeniturile unei corcituri), adica doua babe surde, cu doi cini, stau la taifas si dupa doua zile aflaca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul babei.Evreii au geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica si crestina. Mai glorioase nu vad religii nlume Snt o rasa superioara, snt parintii religiei noastre. Pentru ei cultura nseamna religie. Restuleste arta si stiinta. Cultura nseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pe unde au stat, ovreii.Cultura Europei e iudaica si civilizatia e multiforma. Iudeo-germano-latino-slava.De ce au existat ntotdeauna resentimente fata de ovrei? Stilul lor de viata. Cnd n Antichitate, auintrat n contact cu romanii, acestia i ntelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce snt. Nu semanau curomanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur si simplu nu-i ntelegeau.n Evul Mediu, pe vremea cnd europenii aveau meseriasi-bijutieri, rusii mncau paie. Fara traditiaasta adnca, nu se poate face supercivilizatie moderna. Xenopol spune asa: Viciul esential al istorieiromnilor, din cauza razboaielor nentrerupte cu turcii, e absenta de dospire ndelunga a EvuluiMediu.Extrema dreapta, ca si cea stnga, e falimentara. Omul nu e dispus, de dragul unei minoritati numiteelita, sa ajunga iobag. Nici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la libertate pentru ca n fruntese afla un tiran care e ntelept ca Platon. ntelepciunea aluia e de doua parale. Daca ala se realizezautopic pe sine, cel de pe strada sufera.Greselile gndirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este european falimentar.Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales ignoranta n ceea cepriveste onestitatea lui Hitler, acestea au fost greselile. Hitler a spus: Nu respect dect un singurcuvnt, cel dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat ca Germania n-are nevoie de prieteni, cide supusi. Pai cum poti sa mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?Orice extrema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a oricareisocietati bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violeaza ideea de echilibru social.Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar democratia este ostila extremelor,care confisca si extrema stnga si extrema dreapta personalitatea umana. Nu cred nsa ca extremadreapta poate fi gndita n paralel cu cea stnga, cum se face. Extrema dreapta nu confiscaproprietatea, personalitatea legata de proprietate. Extrema stnga e egalitara; egalitatea coercitiva esterilizanta.Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic trebuie sa fii transsenzorial, nafara de concret si de real. nsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproapede senzorial si foarte ndepartat de mistic: pentru ca lui i lipseste relatia cu misterul.Carui barbat nu-i plac femeile? n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd leiubesti pentru ca fac oameni.Eu ncerc o experienta: ncerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s-adeparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosestisculele ei. Da, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca zeul meu e calea ferata. Pagina 7 din 23

8. Cugetari memorabile Petre uean Evul Mediu s-a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem adevarul dupa credinta si secundum rationem adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentrufilozofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul Ca poti, n filozofie, sa ratacesti pna devii nauc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevar.La urma urmelor, are si filozofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului n adevar e vocationala.Babele evlavioase merg la absolut rugndu-se, iar filozoful trancanind silogisme.Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu snt religiosi, au o singura religie: proprialor doctrina. Pe dusmani i anuleaza social. Au o structura supranationala, deci snt antinaturali. Toticei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei ntre popoare; anuleaza nsusiprincipiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.Generatia se naste asa: apare un cap sau poate mai multe deodata, care snt ancorate n acelasi ideal.Si daca idealul este stralucit reprezentat, devine forma modelatoare pentru cei care-l urmeaza. Trebuieacceptata ideea de oameni-model. n vreme ce apostolii se topesc n absolut, modelele se topesc ngeneratii. Cei ce devin modele snt creatori de epoca si de curente si astfel hotartori pentru cetate.Noi am fost o generatie favorizata: ne-amm plimbat prin toate universitatile, peste toti scriitorii, pestetoti gnditorii Si am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip cioranesc. Adica nu sntem,deocamdata, fauritori de sisteme general valabile.Generatia mea a debutat n euforia realizarii Romniei Mari si a murit n nchisorile comuniste. Voi,care nu ati trecut prin nchisori, stiti cum arata si cei care nchid si cei nchisi. Aveti o perspectivatotala.Tineretul de azi e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el, n climatulasta fioros, asa cum ne-a fost noua, ntr-o lume mai normala. Pai noi am trait sub regalitate, scriam pePalatul regal De nchiriat si nu pateam nimic! A venit bolsevismul rus cu armele peste el, pestetineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S-a vazut acum n rascoala din 89 Generatia actuala egrea de glorie. Ca sa te scuturi de bolsevism n plin bolsevism pai cum se cheama asta?Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci unsuprainteligent. Geniile snt originale, n masura n care originalitatea e posibila. n fond, maximamea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereuDivinbitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu snt n masura ncare e apropiat sfntul.n fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni.Gheorghiu-Dej a fost o maimuta revolutionara; a crezut ca face si el revolutie, desi imita bolsevismulrusesc. Adica: sa arestez oameni fara judecata, sa-i tin indefinit n temnita, sa-i pun n regim deexterminare, sa-i ucid daca vreau asta numea el revolutie. Asa facea Stalin. Si Dej, imitndu-l,credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta balcanica a tiranizat poporul romn la adapostularmelor rusesti. Nu? Ce originalitate are revolutia romneasca? Dar n-are nici cea ruseascaoriginalitate Pai stiti cum am definit eu revolutia ruseasca? Iacobinism tataro-mongol! Teroareaiacobina mutata n stil tataresc la Moscova.Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a ncoronat creatia sa. Si l-a nsarcinat sa cunoascalucrurile. De-acolo vine denumirea lor. Originea primordiala a capacitatii de a determina numelelucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gndirii logice.Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-amurdarit si se spala. Gndirea este o spalare a creierului. Asta ma face cteodata sa cred ca gndireanu e din creier si ca acest creier e numai un sediu De ce gndirea nu e produsa de creier, care enumai un sediu? Fiindca n-o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atuncintre Goethe si nea Ghita n-ar mai fi nici o diferenta. Pagina 8 din 23

9. Cugetari memorabile Petre ueaEu am spus ca snt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerata crimaantinationala. Pai ia nchipuiti-va ca toti brutarii din Romnia fac greva! Nu mai mncam pine?!Exista zone ale economiei unde greva trebuie sa fie, n principiu interzisa.Mare noroc ca exista oameni care snt idioti! Functia idiotului e pozitiva, pentru ca fara el n-amntelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care-l numim desavrsit,daca n-ar fi prezenti astia, idiotii?Iliescu se afla n treaba. Pentru activistii de partid aflarea n treaba e metoda de lucru. Astia sntactivisti de partid e neobolsevismul actual al Romniei Pai el a declarat n platforma-program caadmira valorile ideale ale comunismului! Cum ai spune: snt ncntat de dulceata si de deliciul produsn mine de cancerCorpul social e att de afnat, nct, ca soprlele se furiseaza la conducere si ajung acolo impostori.Exista fisuri n aparatul social si de stat prin care se prelinge ncet, inevitabil, impostura. Chiar si ncele mai stralucite cetati. Ce, credeti ca n Franta ajung sus numai personalitati remarcabile? Cnd evorba de personalitati, n-ai ncotro, trebuie sa le imiti. Fiindca imitatia e un fenomen social inevitabil.Dar nu poti sa imiti un prost, nici un impostor. Cel mult l compatimesti.Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer Inginerul e practic, savantul nu e practic.Cnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gasit o aplicatie, el a spus: care e,ma? Uite care - Ca sa vezi, nici nu m-am gndit!Inteligenta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu ct inteligenta e maimare, cu att prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici.Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.Definitia lui Nae Ionescu e aceasta: meditatia metafizica mutata la nivel cotidian, sau ridicareacotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a facut asta n presa pna la el, nici macar Eminescu. Desi afost un foarte mare gnditor si desi ramne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat npublicistica.Calinescu, fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocatie filosofica nici ct un maturator. NaeIonescu nu se masura n vremea lui cu nimeni. Era el nsusi.Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n sensul ca avut o atitudine justa fata de toateevenimentele din Romnia. N-a gndit nsa just ntotdeauna. Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nuideologic; nu-l prefer pe omul politic.ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n forma pura sau n exemple, Nae Ionescu a raspuns: exempleleau fost lasate de Dumnezeu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma screm si lui i vineNu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica att de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultulaparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii silumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. Pentru ca istoria nu te nvata numai sa faci ceva, capopor; cu istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, lainfinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te nlocuieste, teprelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructuldevenirii. Snt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Saumai culti Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, existaNewton, ma rog, attia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Cristos dar nu neintereseaza!Istoria e ntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca odamnatie. ar la aparitia lui Cristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si Pagina 9 din 23

10. Cugetari memorabile Petre ueaistoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric.Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut n istorie.Snt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.Kant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapn. Lucru la care eu am facut asa: prt! Asa e ellegiutor si stapn cum snt eu popa n cartier.Nu e om, Kant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care sesincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe lnga Kant.Eu am citit Cronica ratiunii pure ca student si am nlemnit de emotie. Acum am fata de ea, ca misticbiblic, consideratia pe care am avut-o fata de Informatia Bucurestiului. Dar a trebuit sa fac 80 deaniLegionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cstigator deoarece avea labaza o eroare nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a trassfrsitul legionarilor.La comunisti, daca nu esti cu ei sau nu mai esti cu ei nseamna ca esti legionar. De ce acestsindrom legionar la bolsevici ma ntrebati? Fiindca legionarii snt singurii romni care n-au avut ndictionar la litera G cuvntul gluma si cnd i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar defapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta-i punctul lor comun cu legionarii.Nu se poate spune ca miscarea legionara n-a fost puternica! N-a avut rezultate pozitive fiindcaextremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul germann-a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religiosal miscarii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler eracu mituri germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis:i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute sa ma trasneasca daca exista! Si apoi s-a uitat laceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita conducatoare,triumfulpersonalitatii, triumful elitei conducatoare, nu-i asa, si nu deranjeaza cu nimic mersul dogmatic allumii crestine. n climatul creat de liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material,valorile miscndu-se nederanjate de nimeni. Democratia nseamna mai putin dect liberalismul, careare ntr-un anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul Liberal astazi, poporulromn nu poate sa evite liberalismul, fiindca i datoreaza crearea statului romn modern si a societatiiromne moderne. Ma intereseaza liberalismul biruitor n Statele Unite, n Japonia si n vestulEuropei. El devine, prin aceasta biruinta, ispititor pentru vnzoleala din spatiul rasaritean.Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. Liberalismul favorizeaza corpul social: teinstaleaza n sistem si n-ai ncotroE un fenomen istoric, dar puncteaza timpul si spatiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile.Liberalismul ofera constantele n timp si n spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aparut istoric. Asacum crestinismul a aparut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul.Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se cheama ntreprinzator, pe pasii astuia se naste toatacivilizatia moderna. n urma liberalismului se afla uniformitatea, care economiceste e sterilizanta, iarn fata lui nu se afla dect haosul.Singurul sistem suportabil, fiindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana, este liberalismulenglez. Liberalismul instituie concurenta ca o competitie de valori, si nu confiscarea umana. El are unsingur defect:prin competitia dura care se practica n liberalism, nu poate fi evitata aparitia deseurilorsociale, adica a neajutoratilor. Orice sistem social ramne pna la urma un joc deschis, neterminat. Nus-a gasit formula de echilibru ntre individ si societate care sa n-aiba nici un rest. Pagina 10 din 23

11. Cugetari memorabile Petre ueaUnde e omul, n imanenta, absolut liber? ntr-o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotulcrestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii.Omul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainele care invaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa nlocuiestiinfinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumnezeul crestin: Robeste-ma Doamne, ca sa fiuliber! (Imitatio Christi)Libertatea eu o aseman cu o frnghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participndla actul mntuirii tale crestine, sau poti sa cobori n ntuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini,libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori n ntuneric, daca esti vicios. Infractorii snt primitiviiactuali, pentru ca ei nu snt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am nvatat la nchisoareca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd silipsit de rusine. Nu i e rusine sa si chinuie semenii. Oricum sntem captivi n univers. Ne ajungeaceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pna la nivelul puscariei numai omul ecapabil de asemenea nebunie.Liberatea omului e partea divina din el.Limba romna are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se ntmpla spiritual n om. E foartegreu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. Limba romna are toate premiselevalorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca am fifost un popor cuceritor Noi, romnii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici.Ceea ce ne lipseste este ndrazneala.Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucidnseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta.n masura n care Dumnezeu trebuie primit, si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.Ma ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii si i-am zis: domnule Preda, macedoromnii nusnt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de napastuti si goniti, au instinct national defiara batuta. Iar eu si dumneata pe lnga ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am stat cumacedoromni n temnita. i bateau pna i omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.Manifestul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din autori l numeste evnghelialor: asa evnghelie la asa autori. E cea mai crncena manifestare umana din cte am citit. Nu-iintereseaza pe Marx si pe Engels dect distrugerea legica a burgheziei n istorie, nimicirea unei clase,chiar daca n burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu ct un secretar de statsovietic. Da n-are importanta. Sa piara burghezia! Asta e tot continutul Manifestului. Regele Mihai Ide Hohenzollern a izbit neamul nemtesc de la Baltica la Creta ntr-o noapte si a salvat poporul romnde la dezastru. Mihai, regele romnilor, a pus pumnul n balanta fortelor, nclinnd-o n lagaruldemocratilor, ntr-un moment n care nu se stia n care nclina, nici n senatul francez, nici n celamerican. Ca am redus razboiul cu un an, pentru ca Hitler sa nu faca arme speciale, ca-n Anglia numai ramneau atunci dect iepurii din vizuiniCeea ce e curios n persoana mea e ca snt un mistic industrialist. n planul meu din anii 40 aveampaisprezece miliardari romni. Atta planuisem eu. Aia faceau ct paisprezece state romne de astazi.O linie ferata dubla Bucuresti Episcopia Bihorului aia o fac n doua veri, iar statul n vreo noua ani.E un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit sa copiem haosul muscalesc.Stiti ce nseamna un bun ministru? Nu sa fii bun functionar, ci sa ai vocatie de stapn. Cnd unministru e functionar, se ncurca n hrtii. Iar ca prim-ministru, trebuie sa porti n geanta imagineaideala a Romniei, spre care sa te misti asimptotic.Un mister care se leaga si se dezleaga devine o problema si nu mai e mister. Misterele sntsupranaturale si snt singurele mijloace de iesire din nlantuirea cosmica, din limitele comunitatii si Pagina 11 din 23

12. Cugetari memorabile Petre ueadin marginirea personala. n orice caz, daca un mister este comentat si i se gaseste un raspuns, atuncimisterul se cheama problema si raspunsul, solutie.E adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi absent, nelinistea metafizicaa cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. Functia pozitiva a misterului este incitatiaspiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului,vocational, ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca sntem tmpitiSacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaza misterele. Mistagog e pagnul, care interpreteazafalsa lectura a vietii si universului si asta se cheama mitologie. Preotul crestin nu talmacestemisterele, ci le comunica, fiind nvaluit ritualic de ele, ca si credinciosii. Dogma euharistiei, dogmaTrinitatii ce, e de nasul unuoi popa sa le comenteze, comporta asta comentarii?Mistica nu e altceva dect vehicularea misterului.A sti la scara umana, poate fi folositor dar n nici un caz mntuitor.E mai mntuitoare o rugaciune ntr-o biserica din Gaiesti dect Platon.Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantuluizilnic. El te ndeamna, Heidegger, sa traiesti murind absolut n fiecare zi!Moartea ma determina sa fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pamntului caznd pecosciugul lui Nae Ionescu.Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gasit totusi la Homer un mort detoata frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omorta de Ahile. Si plnge Ahile ca a omortfrumusetea asta de femeie Si-atunci Tersit vocea poporului muncitor se apuca sa insultecadavrul Pentensileei. Ahile i da un pumn si-l omoara pe poporul muncitor ca-i obraznic si cainsulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu sntfrumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.Sigur ca forma ideala de guvernamnt e monarhia. Monarhia ar presupune si alegeri, si partide si arpresupune un arbitru: acest arbitru, vaznd fortele politice n conflict, alege el, de fiecare data, dar n-oalege pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului general. Deci monarhia n-are criterii deconducere democratice. De fapt monarhia a facut Romnia Mare, iar democratia a mai redus-o.Omul e guvernat pe pamnt de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adicaabsoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiuneaomului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptoticla perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodata.Morala n sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie dect ateismul. Stiinta moravurilor, cateoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamanacu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omulautonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum eposibila morala publica? Prin nstapnirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestinetrebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prinobiect. Morala publica ntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestinereflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam n treba siface fiecare ce vrea.Cateheza poate sa furiseze morala cum spune Dante ca sarpele n razoare.Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac judecati. Cei carefac silogisme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca printre popice. Pagina 12 din 23

13. Cugetari memorabile Petre ueaNapoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punndparul pe haimanalele de pe ulita. Cnd a fost ntrebat cum si explica intrarea armatelor sale n Tarilede Jos ca pe bulevard, n timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns: N-auintrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! ncepuse o noua filozofie a istoriei, cuNapoleon.Am fost acuzati, noi, astia de dreapta, ca exageram puterea natiunii. Toate popoarele fac asa. Nemtiise considera buricul pamntului, englezii doua buricuri ale pamntului, francezii trei buricuri sijumatate. Fiecare crede ca neamul lui e buricul pamntului.Romnismul a nsemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi nsine. Ca a fi la stnga nseamna a fi npom. Fiecare popor vrea sa fie el nsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta, sa fim romni.Snt romn si ca romn ma socot buricul pamntului. Ca daca n-as fi romn, n-as fi nimic. Nu ma potimagina francez, englez, german. Adica nu pot extrapola substanta spiritului meu la alt neam. Sntromn prin vocatie. Tot ce gndesc devine romnesc.Daca exista o stiinta a natiunii, eu snt de meserie romn.Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor sa-si traiascatraditia si istoria cu gloriile si nfrngerile ei. Prvan zice: etnicul e punct de plecare si universalulpunct de sosire. Eu, ca nationalist, am gndit multa vreme ca natiunea e punctul terminus al evolutieiuniversale. Cnd dispar popoarele, intram n Turnul Babilonului.Fara nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are n substanta lui ideeanemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaiamul a depsit conditia de animal abia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuieconfundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.Fara Dumnezeu omul ramne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge sprenicaieri. Si el ramne asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cnd, unde si n cescop a aparut el n calitatea asta de om? Daca se ntreaba singur si nu e un zeu n dreptul casei caresa-i reveleze data nceputului, nseamna ca omul ramne un biet animal rational care vine de nicaierisi merge spre nicaieri.Omul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucndu-se pe frnghia libertatii, a mpletit purul cudemonicul, viata cu moartea, lumina cu ntunericul, libertatea cu nlantuirea si, ramnnd captiv, joculdintre el si lume, pepetuu nemplinit, este un amestec de sfnt si drac, chiar daca pare a fi intefgru.Sufera de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate iesi singur din el si din natura.Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni. Constatam actul individuatiei, dar nu nedam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine sicnd ramn singur cu mine uit si unde m-am nascut; si n singuratate as muri de melancolie camaimuta lui Andreev. Prezenta mea e definita de contemporanii mei.Drama omului este dualismul existentei lui; e alcatuit din corp si suflet si joaca ntre corp si suflet lainfinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar daca este, nu e convingator. Dar nici corpul nu este, nnici un fel convingator. Capul nu are biruinta definitiva; faptul ca e muritor i anuleaza esentialitatea.Tot ce exista n noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare, se cheama spirit.Renasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct de vederecrestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel maisemnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfacuta la grad biopsihic, omul e etrn trist.Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu ntre Dumnezeu si dracul. Faracredinta si Biserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doarcaracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici Pagina 13 din 23

14. Cugetari memorabile Petre ueaca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri deadptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici ca omul e un animal rational,atributul rationalitatilor l distinge de restul vietatilor, nescotndu-l din perspectiva mortiiabsolute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie stiinta, oict de savanta, nescotndomul dect aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de ccaprapentru ca fac silogisme, daca apar si dispar n mod absurd din natura.Scara valorilor umane contine: sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit dincolo de acestia situndu-seinfractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fara voia societatii, care e obligata sa-i recunoasca. Nimeninu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie ntretine, sfnt, erou si geniu. Oamenii snt egali n fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nuconfundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa Nimeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala dacaporti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalez n vrf, pentru ca nu e nicin interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfntul sta n fruntea tablei valorilor pentru ca el faceposibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facnd istorie si nedepasind sferalaicului. Eroul este admirat asa cum este si geniul dar nimeni nu i se nchina, chiar daca fapta luiaduce foloase reale omului. n vreme ce sfntul se situeaza dintru nceput n eternitate, eroul moare nistorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om mplinit, este fixata doar n timp si n spatiu.Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu snt independente nici ficatul, nicirinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca ntreg nu poate fi gndit dect biblic;stiintific, nu. Moise e mai valabil dect ultima noutate evolutionista a stiintei.Eu disting ntre omul modern si omul istoric. Omul etern este omul primordial, integral creat deDumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui. Iar omul istoric e omul care devine, si raportat la acestprimordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din cel ce am fost ntreg, sa fiudumicat n epoci, n zile si n clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor,zilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel Mare sau de cnd vorbesc eu acum, ci si al clipelor n care ldefinesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam: omul etern are un sinonim, homo religiosus. Omul religiose omul etern. Omul stiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui.Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.Ordinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea n afara adevarului, edezordine. La germani e o ordine pe care nu o simti. Chiar cnd vezi un politist, ca o statuie, pestrada, el nu-ti apare coercitiv, ci regulator.Originali, vorba lui Heidegger, nu snt dect idiotii. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotelnu e original, ca nu face dect sa descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu ncape ndoiala, e ungeniu, pentru ca descrie genial opera lui Dumnezeu.Personalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarecenu-si mai apartine.Personalitatea e un ins care influenteaza ambianta prin simpla lui forta harismatica. Un om cu har. Nue nevoie sa fie savant, ci sa aiba har.n majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolva nimic. Dialogurile lui snt aporii, adica nfundaturi.Platon e n impas permanent. n asta se vede geniul lui, fata de Kant, care e mai plavan: el areimpresia ca rezolva. Platon si da seama ca nu rezolva nimic.Eu am afirmat odata ntr-un salon, ca Platon este miscarea spiritului nlauntru eternitatii. Cndgndim, toti sntem platonicieni. Daca eu ncerc sa gndesc universul, trebuie sa mut Biblia nuniversul nghetat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jaleaomului neputincios n fata esentelor. Pagina 14 din 23

15. Cugetari memorabile Petre ueaFata de maretia lui Cristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa-l scuturi siconstati ca arhetipurile lui snt filozofice, dar daca muti arhetipurile acstea n n religia lui Cristos,devin modurile n care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e unsimplu demiurg, ceea ce n greceste nseamna meserias.Cnd Charles Maurras a spus la politique dabord (politica mai nti), a spus un mare adevar. Farapolitica sntem pierduti. Adica ne mpungem ca berbecii unii pe altii. Un mare om politic e un omcare are har. El face posibila existenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de organizator si legiuitor.Partidele politice snt cai la carul de aur al istoriei romnilor; cnd devin gloabe, poporul romn letrimite la abator.Poporul romn, din punct de vedere politic, e greu de glorie.Pai daca i adunam pe toti ministrii romni de la 1900 la 1918, noi am fi putut furniza Angliei siImperiului Britanic cel putin cinci ministri Iar cnd vorbesc de Ionel Bratianu, ar trebui sa ma ridicn picioare, asa a fost de mare ca om de stat! Si a fost inginer Ceea ce nseamna ca politica e o arta,o vocatie.Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu diferentadintre omul politic si cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos carese uita la el.Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea n treaba ca metoda de lucru laromni.La ntrebarile fundamentale de ce? si n ce scop? aporetica rurala romneasca raspunde: d-aia.A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romnulzice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest mege si asa; ca merge si asa nseamna ca mergeoricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice.La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romnilor dezgolita de crucile de pe scuturilevoievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoriase face cu Biserica.Prima conditie a unui romn este sa creada este sa creada ca poporul romn este asa cum snt pomii,cum snt animalele, cum e regnul vegetal sau animal Ce face poporul romn e mai putin importantdect faptul ca el este pe lume.Poporul romn nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Ca n-avem un Goethe, dar avemun Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul n care s-a desfasurat istoric poporulromn ne arata ca sntem unul din marile popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parca n-am fost noi n calea rautatilor? A reusit vreo invazie sa-ai impuna stilul si credintele aici?n Consiliul de Ministri am vrut sa lamurim problema aceasta, cum sa se limiteze cresterea populatiei,iar eu am fost de parere ca romnii trebuie sa se nmulteasca ca sardelele, sa creeze o superindustrieultramoderna, sa se narmeze pna n dinti si sa se duca n vizita razboinica la popoarele vecine,culcndu-le la pamnt. Si asta am gndit-o n Romnia! mi spunea un ministru: Snteti cinic, domnuledirector. I-am raspuns: Nu. Snt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu gndeam ca nationalist,binenteles. N-am avut ncotro. Snt un imperialistEu am facut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunndu-le: Domnilor, eu as vrea sa creascapopulatia Romniei, pna-ntr-acolo nct la Athne Palace sa poata sa mannce toti mamaliga cufasole!Eu aveam niste planuri pentru poporul romn: cucerirea Bulgariei si a Ucrainei, ntr-o faza istorica, simai trziu vom mai vedea Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cincimilioane mannca doar de trei ori pe saptamna Pagina 15 din 23

16. Cugetari memorabile Petre ueaCum vad participarea romnilor de acum la mntuirea lor? Simplu. Ducndu-se la biserica. Sifolosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune unpopa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.La romni prostia e o infractiune, caci vorba-ceea:Poti umbla doua ore n galop prin Bucuresti si sanu dai de un prost.ntotdeauna cnd gndesc n spiritul poporului romn, ma mut cu arme si bagaje cu speranta n viitor.Un grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, n Bucuresti: Noi nu mai sntem, dar voi,romnii, veti fi.Grecii, cnd si citesc istoria gndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui Cioran, sa se sinucida. Capatasentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele de greci dect n mod geografic.Att! Ceea ce nu e cazul cu noi.Am facut o marturisire ntr-o curte cu sase sute de insi, n nchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis,daca murim toti aici, n haine vargate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romn ca murimpentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!Un tmpit mai mare ca mine nu exista. Sa faci 13 ani de temnita pentru un popor de idioti! De astanumai eu am fost n staren principiu, am certitudinea invincibilitatii poporului romn; si ca asa cum a iesit din impas cuCeausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut Unirea Principatelor, mpotriva a trei mari puteri,otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea naintea unitatii Italiei E att de viguros neamul asta alnostru, ca nu ma ndoiesc ca virtutile l scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui mi daargumente n sprijinul credintei mele ca poporul romn nu poate fi nfrnt.Dumezeu e romn sau daca nu snt mpotriva lui! n lumea valorilor prietenia este cteodata orpimejdie: ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicitiei se defineste o valoare, ci prinrangul uman la care-ti ridici comunitatea din care faci parte.Mi-ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamana cu un tmplarca ia un lemn murdar din noroi, l spala si face mobila de lux.Progresul tehnic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util si pentrugreci avionul, sa nu se duca dintr-o cetate ntr-alta calare pe magar.Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. Orice om trebuie sa fie considerat proprietar individualipotetic, chiar daca nu poseda nimic.Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni: taranul stapn la sat sintreprinzatorul stapn n comuna urbana. Dupa aia putem urla ca la terasa.De cele mai multe ori prostii snt atei, intelectualisti pna peste poate, comunitaristi si foarte toleranti,n sensul unui dezmat al libertatii. Au o mare rezerva fata de cei care vorbesc n termenii credintei siai natiunii.Prostii reprezinta ideea de repetitie goala: o iau n totdeauna de la nceput. Snt invariabili ca oricelucru nenzestrat.Protestantismul est o religie coborta la rangul de morala pentru gradinita de copii.Pudoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pnala crestini n-a realizat nimeni.e este ratiunea de stat? Este exercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care mbraca mascainteresului public si care se exercita dincolo de bine si de rau, adica dincolo de ordinea religioasa,morala si de drept. Cnd e vorba de stari exceptionale, ca razboiul, insurectia, calamitatile naturale, eal transforma temporar pe cetatean subiect purtator de drepturi n obiect al puterii politice.Ratiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania, stare abuziva, cu durata nelimitata anarhiacanaliei de sus, cum a definit-o un francez. Pagina 16 din 23

17. Cugetari memorabile Petre ueaEu cred ca razboiul nu e facut de oameni; e mult prea serios. l face Dumezeu. Cum ne da sicutremure, ne da si razboi.i spuneam unui comunist sub Ceausescu: uite, ma s-ar putea ca ntr-un viitor razboi sa ne bata cumaturile dusmanii, sa n-aiba nevoie de arme! Ati plantat pe spinarea fiecarui cetatean cte o piele deiepure. Pai atunci, s-a terminat cu soldatul.Cei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. Cnd mori sub drapel, tegndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, n carefiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria Gott mit uns.Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cinii. Ne mastem,traim, ne mbolnavim, mbatrnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om culmineaza n cimitir.Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizica acimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu filozofia intri n cimitir cum aintrat prietenul meu Cioran prin disperare.Cine n-a putut fi nlocuita? Religie! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Sidaca vrea sa scoata, sa extraga esentedin stiintele naturii, e parazit. Att! Nu ndraznesti sa spui desprereligie, teologal vorbind, - daca esti cinstit ca a fost nlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestinti spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe ceade dincolo. Spune contra daca poti!Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare n care se poate vorbidespre egalitate.Nu poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu-l are pe Dumnezeu, nu e un omntreg.Religia transforma poporul ntr-o masa de oameni culti.ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a ramas religios si un tarananalfabet nu exista nici o diferenta.Nivelul meu intelectual, chiar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan.Pentru ca preotul ala, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosuluisi arta este sediul placerii.Religia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor.Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care eDumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna el? O baba care cade n fataicoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e dihor laureat.n Ispita de pe munte retro satana Isus spune: mparatia mea nu e din lumea aceasta Asta-inemaiauzit!Du-te n mparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! notam n Univers camormolocii, si lumea lui Cristos se situeaza transcendent ca-n Ispita de pe munte, n mod etern.Tot ce se face n afara teologiei este ononie de prestigiu.Revolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca tesituezi n afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.Revolutia franceza n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu exista revolutii, cidoar tehnici insurectionale n batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca e o restructurare aomului, aceasta s-a ntmplat o singura data n timp, la aparitia lui Cristos.Asa am spus eu n temnita: Domnule colonel eram sase sute de insi ntr-o curte nchisa nu vti fivoi, comunistii, niciodata revolutionari pna nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a datistoria lumii, pe Cristos. n parabola cu paia ratacita, un pastor paraseste o turma ntreaga n cautarea Pagina 17 din 23

18. Cugetari memorabile Petre ueaunei oi. Sa stiti, asta se cheama unanimism moral crestin. Fiindca n universul lui Cristos o celulacare mai palpita ntr-un muribund e mai valoroasa dect toate galaxiile posibile.Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea.Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gnditacrestin, rugaciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe om.Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cnd se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotulala nlocuieste toata Academia RomnaA ncercat sa-mi explice mie un diplomat rus precum ca Moscova si trage radacinile de la Roma. I-am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi nghetat de frig la Moscova. Am fost ntotdeaunafoarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne-au fost noua. mi aduc aminte ca, ntr-o societate de diplomati,mi s-a spus ca rusii snt un popor mesianic. Le-am raspuns ca nu: rusii snt un popor numeros cu oobraznicie mesianica si care au preluat Bizantul, considerndu-se continuatorii stralucirii bizantine.Rusii au un fel de umanitate indefinibila. Am fost la Moscova si nu pot spune despre ei ca sntindividual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi ntlnit vreun rus care sa fienormal; asta nu mi-o pot explica dect prin faptul ca, probabil s-au corcit cu tatarii.Ce-si nchipuie rusii? C-a fost pus jos Hitler si ei snt vaccinati? Au intrat ntr-un teren minat: nspatiul planetar al intereselor anglo-saxone, al negustorilor astora. Daca esti n calea unui automobilanglo-saxon, apare razboiul. Pai ce-si nchipuie muscalii? Ca aia tolereaza sa stai n calea lor? Aia s-au nvatat, anglo-saxonii, sa fie stapnii lumii si muscalii zic niet! Ei asta-i Pai hai sa ne batem!I-am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau douazeci si cinci de chile de lapte pe zi si apoi sebaliga n sistar.Rusii snt la fel de imperialisti ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rusii snt mai perfizi.Cnd te ocupa si te declari de acord, spun ca esti progresist, iar cnd le rupi falcile, ca esti fascist sireactionar. Rusii snt mai abili politic dect germanii. Dovada ca au reusit sa faca din brasoava astarosie, din rusinea asta care e bolsevismul, o supraputere mondiala, sa impuna Statelor Unite situareabolsevismului la rang de supraputere.Ma ntreba un rus cu ani n urma: Domnule Tutea, cum va explicati dumneavoastra ca noi, rusii,ntindem mna Europei si ea o refuza sistematic? Foarte simplu, aveti un cancer mintal, se chiamacancer ideologic marxist-leninist. Aruncati cancerul asta la gunoi si Europa nu numai ca va saluta, darva si recunoaste, cum traditonal ati fost recunoscuti, ca parteneri egali. Si atunci Europa se va ntindede la Atlantic la Vladivostok, iar America va fi a doua AlbanieRusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am facut afirmatia asta, pe careulterior am retractat-o (ca sa nu se creada ca e vorba de toti rusii, de marele popor rus), gndidu-ma laGorbaciov. Pentru ca el spune: Situatia economica a Uniunii vasazica dupa 70 de ani de marxism-leninism e catastrofica. Punct. Si apoi opteaza pentru leninism! Adica pentru cadavrul din PiataRosie, care a creat dezastrul astaCultura sateasca este aparent anonima; anonimatul n aceasta sfera este o simpla ipoteza de lucru. Nupoti spune ca la sat oamenii gndesc n cor; oamenii nu gndesc n grupLa baza culturii taranestieste tot personalitatea lor, dar o personalitate anonima, nu ca orasenii, care se semneaza unde vrei siunde nu vrei, pe garduri si hrtie. Adevarurile din lumea rurala rasar asa, ca brazii, ca fagiiTaranii formeaza o comunitate si orasenii o societate. Comunitatea e de natura organica si societateaorasului e de natura construita. Orasenii snt juxtapusi, cum snt cartofii n sac, n timp ce satenii staun sat prin reguli de comportare, convietuire, prin asigurarea sanatatii si echilibrului mediuluiambiant. Obstea taraneasca creeaza doar moravuri rurale, dar nu creeaza norme pentru o cetate ca ceamoderna. Cnd Ion Mihalache a creat Partidul Taranesc si a vrut sa organizeze cetatea pe interesele Pagina 18 din 23

19. Cugetari memorabile Petre uearurale, i s-a obiectat ca domnul si doamna Mihalache vor ajunge la Cmpulung ntr-o saptamna cucarul de boiE foarte greu, cnd ai responsabilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris, fiindca scrisul tedefinitiveaza, n sensul ca te arata fara posibilitate de iesire.Sfntul are forta de coeziune a pietrei.Un sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea deminune. Un sfnt poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata ncultul genialitatii ca slavire a progresului n afara. Att. Or, cu ct sntem mai avansati, mecanic simaterial, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii.A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect.M-a ntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? Astanu-i om, domnule, este toata Mediterana.Social-democratia este laptele batut al comunismului.Stiti ce vor social-democratii? Sa faca si bine, daca se poate, dar sa nu faca ce trebuie. Social-democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social-democratie s-a intrat ncomunism, nu se poate iesi din comunism tot pe-acolo. E ca o usa care se poate deschide numai dintr-o parte. Social-democratii n-au forta activa de lupta. Pai n-au guvernat Germania social-democratii?Drept care au facut pe ei!Trei ore am vorbit atunci n curtea nchisorii, de Platon si despre Cristos. Zice colonelul: Va rog sascrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca snt solidar cudumneavoastra. Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nusntem solidari unii cu altiiAm fost n tinerete de stnga din generozitate. Pentru ca, vorba-ceea: daca pna la 30 de ani nu esti destnga, n-ai inima, daca dupa 30 de ani mai esti de stnga si nu esti conservator, esti crestin.Confudam n tinerete comunismul cu comunitarismul.Stnga nu poate guverna. Cnd vine la putere e pustiu.Toate formele de stnga violeaza cotidian ordinea naturala a lui Dumnezeu.Acum vor sa-l sfinteasca pe Stefan cel Mare A fost cea mai mare personalitate politica si militarape care au dat-o romnii n istoria lor. Carol I zicea: Nu veti mai da unu ca asta chiar daca mai traitinca un milion de ani. Dacum sa faci sfnt din el? Ca el era curvar, domnule! Erou, asta-i altcevaUn erou national fara egal. Cel mai mare. Da sfnt Cum sa faci sfnt din el?!Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu snt tehnocrat, nsa recunosc ca n batalia pentruadaptare, tehnica este universal utila. Dar asta nu nseamna ca tehnica poarta n ea dimensiuneainfinitului.Cnd va disparea ultimul taran din lume la toate popoarele, vreau sa spun va disparea si ultimulom din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine.Taranul este omul absolut.Nae Ionescu l concepea pe romn ca pe un taran nvatat, dens de credinta. Pai nu e realitate! Cumputem muta un om n cioareci n Academia Romna? Nu poti absolutiza taranul. l poti iubi ca eviguros si ca e romn autentic. Ca sigur e romn! Daca eu, ca tata a fost popa si maica-mea taranca, sitot ma ndoiesc ca snt romn, dar de un taran n cioareci nu trebuie sa te ndoiesti, da-o ncolo detreaba! Ala e romn prin definitie. Ala duce cioarecii la primarie si i da certificat de romnEu magndesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul bio-istoric al romnilor. Fara cioarecii lui, aicitraiau tatarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii Pe cioarecii lui stam. Eu nu snt un ompitoresc, eu snt un om grav. Cred ca snteti de acord ca, la rangul mintii mele, nu snt pitoresc. Dar n Pagina 19 din 23

20. Cugetari memorabile Petre ueapresa apar pitoresc. Si moare de placere mass-media cnd citeste gogosile astea. Zice: aoleu, ce dragute asta! Eu nu snt un om dragut, eu snt un om solemn.I-am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti? Popa, zic. Siunde aveti parohia? N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.Si eu snt un om greoi de munte, ca Eminescu, fara sa am ndrazneala sa ma compar cu el un pisc.Dar si eu snt un om greoi de munte; si de aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin daca ma uit ntrecutul meu, cu suflu de destin n mod necesar, ci totul este ntmplator. De aceea am fost condamnatsa condamn adevarul. Nu snt spontan, caut continuu, nu snt vizitat de inspiratie, totul e initiere, efortcontinuu rational, ca asta e initiere, cautare personala; caut metodologic mereu o cale catre adevar sinu ajung deloc la el. Si pna la urma ma rezum la ce se ntmpla n templu, n biserica, n materie deadevar. E vorba de adevar, nu e vorba de comoditate. Ca snt incomod, ca snt batrn, ca biologiavrstei mi-a luat unele virtuti pe care le-am avut n tinerete, asta nu ma deranjeaza. Ceea ce maderanjeaza enorm, e ca nu ajung la adevar cautndu-l. Fiindca cel care-l cautanu-l afla, si-l cautaneaflnd si, vorbind socratico-crestin, stie nestind.Nae Ionescu le zicea unora ca ar trebui sa faca asa ca ala, aratnd cu degetul catre mine. Da, zice, alane va conduce n viitorSi ntr-adevar, i-am condus pe totila puscarie!Eu snt aristocrat prin adoptiune ca maica-mea era taranca. Cum spune Tudor Vianu despre TituMaiorescu: a fost el boier? Daca nu se duceau la Viena si n Germania, ramneau doar niste balcaniciextraordinar de inteligenti Si eu la fel, daca n-as avea cultura filozofica germana, as fi un siret dinCmpulung, mi-as permite sa ma joc de-a turca. Noi sntem germani de limba romna!Se zice ca si animalele, unele simt nevoia de companie; cica elefantul si magarul nu iubescsinguratatea. Eu ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Dar ei au superioritate fatade mine. Snt foarte invidios pe elefant si pe magar: ei mor singuri. Se izoleaza cnd mor. Moarteamagarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor n fata asistentei: mor ca niste vaciSnt nelinistit de batrnete si nsingurat. Am un regret: ca nu m-am nsurat, sa am si eu un copil. Amun regret: ca nu m-am nsurat, sa am si eu un copil. Chiar daca snt niste javre, copiii, dar oricumSnt carne din carnea snt javre din carnea ta. Asa o fi vrut Dumnezeu.En n-am tins sa devin filozof. Am vrut sa devin legiuitor ceea ce e cu totul altceva -, adica sa mamut n altii. Legiuitorul este unul care si lichideaza autoinstatisfactiile revarsndu-se, formal saujuridic, n altii. Asta am vrut eu. Eu m-am vazut ntotdeauna legiuitor, desi n-am avut ocazia sa fiu.Am fost sfatuitor la diferiti tmpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata Uite, ca sa ajungilegiuitor ntr-un stat nu-i suficient sa fii un mare gnditor juridic, adica gnditor al formelor ordinii nsocietatea umana, ci trebuie sa ai si o spurcaciune de partid. De unul singur poti sa scrii tratatentregi scrii carti, dar nu faci cetate.Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare rau ca exist. ncerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stitide ce? Pentru ca eu constat, n mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a maautonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit saintuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide indiferent de starea mea,sanatate sau boala fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am saplec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele.Am o consolare ca n grandoarea istorica a poporului romn eu snt o rotita invizibila, dar snt Asfi fost neconsolat daca n-as fi trait convingerea ferma ca mi face cinstea suferintei un mare popor.Asta m-a salvat de la nebunie. Adica nu fac puscarie pentru ca reprezint un trib de negri, ci un marepopor, greu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta m-a consolat.Eu, n tinerete, am fost un om de extrema stnga. Si la maturitate, de extrema dreapta. Iar acum maconsolez cu calitatea mea de romn ntreg. Jocul acesta pe scara de valori politice nu ma mai Pagina 20 din 23

21. Cugetari memorabile Petre ueaintereseaza. S-a stins n mine acum setea de putere. N-o mai am. M-as bucura nsa de un lucru echiar ceea ce nu mi-a placut si am fost toata viata silit sa fac, fiindca snt sarac: sa fiu sfatuitor. Att.Eu, daca ma bate un romn, ma consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu n nici unindivid. Pentru mine, toti romnii snt egali romni. Nu stiu daca snt nteles: romnii n-au nici unviciu dupa mine si snt egali. Dumnezeu stie ct de Socrate snt! Eu nu ma socotesc dect o oarecare fiinta gnditoare. Gndesc sispun ceea ce gndesc. E bine? E rau? Eu spun ceea ce cred ca trebuie sa spun. N-am facut niciodataaltfel, dar, n comunism, nimeni nu lua n seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate laSecuritate, au avut ei grija sa mi le faca arhiva. Cine va vrea sa-mi studieze gndirea va trebui sabata la usa acestei onorabile institutii. Sper ca odata si-odata usa asta se va deschide. Nu numai pentruconsemnarea gndirii lui Tutea, ci si pentru alte consemnari.Nu-mi pot face autobiografia, fiindca nu ma intereseaza trecutul meu, pe care l detest! N-am nimiccomun cu mine n trecut. Stiti cnd ncepe viata mea? Acum, cnd vorbesc cu dumneavoastra Si asamereu. Traiesc ca sa scap de amintirile gretoase care puncteaza existenta mea; traiesc, ca sa madetasez, principiul actualitatii. Ca sa scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgustator peanumite laturi, nu-i asa, si neomenesc ma situez n principiul actualitatii. V-am spus: nu facbiografie, nici autobiografie, traiesc principiul actualitatii permanente Eu am fost Petre Tutea.Am avut si discipoli Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vorbaret. Toata suferintamea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictiiA fost ntrebat un taran, n nchisoare: ce ntelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu nteleg nimic,dar e o grozavie!Eu, de la vrsta de cinci ani, - asa mi s-a spus mereu eram cam inteligent. Am intrat n scoala cumintra leul n cireada: o mannca toata. Singurul lucru pe care nu l-am putut face n scoala a fost idiotiapartiala, plastica: nu puteam desena un ou.Cnd am vazut, n nchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant puteam eu, ca om, sa-miexplic asta? Si atunci m-am gndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu.Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de nlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dez-lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la nchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care aumurit Atunci s-a nascut n mine credinta nelimitata n atotputernicia si atotbunatatea divina.Am devenit un gnditor crestin cnd mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot stinici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu.Nu pot sti de unul singur. Cnd mi-am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existenteiumane si universale.Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu opereaza la mine. ntmplarile au alergat pestemine, dar n-au reusit sa ma nimiceasca. Asta m-a dus cu gndul la Dumnezeu, care e situat deasuprantmplarilor vietii mele.Eu am fost asemanat cu Socrate. Att el, ct si eu, n actele cautarii, cautam la scara noastra de oamenineaflnd si stim nestiind. Att. Socrate a fost pentru mine un model existential. Dar raportat la Isus sipierde semnificatia. El a cautat un zeu. Eu, de plida, nu-l caut, ca-l am.Ati ntlnit cumva, prin locurile pe care le-ati strabatut sau pe vreun bulevard, cuvntul tutism saututianism? N-am facut scoala, desi si Nae Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat n contactcu mine fara sa ia ceva n traista.Am o rugaminte fata de Cioran: sa nu ma mai supradimensioneze, pentru ca aceasta exagerare,venind de la o personalitate ca a lui, mi sadeste n suflet, sau intensifica n mine, sentimentul durerosal nendeplinirii. Acest sentiment este fructul ntlnirii dintre eul concret si ideal. Pagina 21 din 23

22. Cugetari memorabile Petre ueaEu am scris mult la viata mea, dar nu cred ca scrierile mele snt antologice si nici elocvente pentruevolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu nsumi m-am mpiedicat sa ma realizez.M-a ntrebat cineva odata: Ma Petrica, tu cnd te asezi la masa de scris cum scrii? Snt emotionat defila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pndit de demonul originalitatii. Urmaresc sa nu fiu original sisa fiu cuviincios. Esti inspirat? Nu, nu sta niciodata un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu.Snt foarte nelinistit. Eu, care snt crestin Am doua nelinisti; sa nu se afle n expunerea mea nici oinadvertenta terminologica si nici o impietate.Nu ma intereseaza daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii. Eu, caresnt mistic, am doua feluri de pagnism: nu pot suporta prostii, adica nu ma pot detasa de deliciileinteligentei; si pe urma, n vreme ce la crestini suferi