Muşchii membrului inferiorMuşchii bazinuluiDupă aşezarea lor faţă de bazin şi articulaţia coxofemurală se împart în două grupe: anterior sau interior

şi posterior sau exterior.

Muşchii anteriori ai bazinuluiMuşchiul iliopsoas este alcătuit din două porţiuni:1. Muşchiul psoas mare Inserţii. Are originea pe vertebrele T12 şi L1 – L4 şi pe discurile

intervertebrale corespunzătoare; inserţia pe trohanterul mic al femurului.2. Muşchiul iliac Inserţii. Are originea în fosa iliacă, pe care o căptuşeşte, iar inserţia, prin tendonul

muşchiul psoas mare, pe trohanterul mic al femurului. Acţiune. Iliopsoasul este un flexor al coapsei pe bazin, dacă punctul fix este pe bazin şi coloana vertebrală, sau flectează bazinul pe coapsă, dacă punctul fix este pe femur. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale plexului lombar şi colaterale ale nervului femural.

Muşchiul psoas mic este rudimentar şi inconstant la om. Muşchii posteriori ai bazinului

Muşchiul gluteu mare este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi al regiunii. Are formă dreptunghiulară.

Inserţii. Are originea pe creasta iliacă, părţile laterale ale sacrului şi coccigelui şi ligamentul sacrotuberal; inserţia se face pe tractul iliotibial, pe tuberozitatea gluteală şi pe fascia lata. Acţiune. După cum punctul fix este pe bazin sau pe coapsă, gluteul mare face extensia coapsei pe bazin sau a bazinului pe coapsă. Inervaţie. Este inervat de nervul gluteu inferior din plexul sacrat.

Muşchiul gluteu mijlociu este un muşchi lat, triunghiular, acoperit în parte de gluteul mare. Inserţii. Are originea pe partea superioară a aripii osului iliac şi creasta iliacă, iar inserţia pe trohanterul mare al femurului. Acţiune. Abducţia şi rotaţia înăuntru a coapsei, când ia punct fix pe bazin; contribuie la menţinea poziţiei bazinului, când ia punct fix pe femur. Inervaţie. Este inervat de nervul gluteu superior din plexul sacrat.

Muşchiul gluteu mic este situat sub gluteul mijlociu. Inserţii. Are originea pe aripa osului iliac, sub originea gluteului mijlociu, iar inserţia pe trohanterul mare al femurului. Acţiune. Are aceleaşi acţiuni, ca şi fesierul mijlociu. Inervaţie. Este inervat de nervul gluteu superior din plexul sacral.

Muşchiul tensor al fasciei lata Inserţii Are originea pe spina iliacă antero-superioară şi se insera pe tractul iliotibial. Acţiune. Este flexor şi abductor al coapsei.Inervaţie. Este inervat din nervul gluteu superior.Muşchiul piriform Inserţii. Are originea pe faţa anterioară a sacrului şi se insera pe trohanterul mare. Acţiune. Este rotator extern, abductor şi extensor al coapsei. Inervaţie. Printr-o ramură proprie, din plexul sacrat.

Muşchiul obturator intern Inserţii. Are originea pe periferia osoasă a găurii obturate şi membrana obturatoare, iar inserţia printr-un tendon pe trohanterul mare. Acţiune. Puternic rotator extern al coapsei. Inervaţie. Prin nervul obturator intern, din plexul sacrat.

Muşchiul gemen superior şi muşchiul gemen inferior Inserţii. Cel superior are originea pe spina ischiadică, iar cel inferior pe tuberozitatea ischiadică. Inserţia se face pe tendonul obturatorului intern. Acţiune. Acţionează împreună cu obturatorul intern. Inervaţie. Prin câte o ramură separată din plexul sacrat.

Muşchiul pătrat femural Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe creasta intertrohanteriană. Acţiune. Puternic rotator extern al coapsei. Inervaţie. Din plexul sacrat.

Muşchiul obturator extern Inserţii. Are originea pe faţa laterală a cadrului osos al găurii obturate şi pe membrana obturatoare, iar inserţia în fosa trohanterică. Acţiune. Rotator extern al coapsei şi menţine capul femural în articulaţie. Inervaţie. Din nervul obturator.

Muşchii coapseiMuşchii coapsei sunt aşezaţi în jurul femurului în trei grupuri: anterior cu muşchii extensori, medial

cu adductorii şi posterior cu muşchii flexori.

Muşchii regiunii anterioareMuşchiul croitor este cel mai lung muşchi al corpului. Străbate faţa anterioară a coapsei de sus în jos şi

dinafară înăuntru. Inserţii. Are originea pe spina iliacă anterosuperioară şi se insera pe partea superioară a feţei mediale a tibiei. Acţiune. Când punctul fix este pe bazin, flectează coapsa pe bazin şi gamba pe coapsă; când punctul fix este pe tibie, flectează bazinul pe coapsă. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului femural.

Muşchiul cvadriceps femural este cel mai voluminos şi puternic muşchi al corpului şi prezintă patru capete de origine.

Inserţii:dreptul femural: are originea pe spina iliacă anteroinferioară şi deasupra şi înapoia sprâncenei

acetabulare;vastul lateral: are originea pe trohanterul mare şi buza laterală a liniei aspre;vastul medial: are originea pe toată lungimea liniei aspre a femurului;vastul intermediar: are originea în cele două treimi superioare ale feţelor anterioară şi laterală ale

femurului.Tendoanele de inserţie ale celor patru muşchi se alătură şi formează un tendon comun care se insera pe

baza şi marginile patelei. După ce au înglobat patela o depăşesc în jos şi formează ligamentul patelar, care se insera pe tuberozitatea tibiei. Acţiune. Realizează extensia gambei pe coapsă, iar prin contracţia dreptului femural contribuie la flexia coapsei pe bazin sau a bazinului pe coapsă, după poziţia punctului fix. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului femural.

Muşchii regiunii medialeMuşchiul pectineu se întinde ca o panglică patrulateră, oblic de la ramura superioară a pubelui la

extremitatea superioară a femurului. Inserţii. Are originea pe creasta pectineală a pubelui şi se insera pe femur, între trohanterul mic şi linia aspră. Acţiune. Este adductor al coapsei, flectează coapsa pe bazin şi o roteşte extern. Inervaţie. Este inervat de nervul femural.

Muşchiul adductor lung Inserţii. Are originea pe suprafaţa unghiulară a pubelui, sub tuberculul pubian, iar inserţia pe partea mijlocie a liniei aspre.

Muşchiul adductor scurt Inserţii. Are originea pe suprafaţa unghiulară şi pe ramura inferioară a pubelui, iar inserţia pe treimea superioară a interstiţiului liniei aspre.

Muşchiul adductor mare Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică şi pe ramura ischiopubiană, iar inserţia pe toată lungimea interstiţiului liniei aspre şi pe epicondilul medial al femurului. Acţiune. Muşchii adductori realizează adducţia coapsei, flexia coapsei pe bazin şi rotaţia ei externă. Inervaţie. Sunt inervaţi de ramuri din plexul lombar.

Muşchiul gracilis este cel mai lung din grupul adductonlor şi singurul ce depăşeşte articulaţia genunchiului. Inserţii. Are originea pe ramura inferioară a pubelui, iar inserţia pe partea superioară a feţei mediale a tibiei. Acţiune. Este adductor al coapsei, flectează gamba pe coapsă şi o roteşte înăuntru. Inervaţie. Este inervat de nervul obturator.

Muşchii regiunii posterioareMuşchiul biceps femuralInserţii. Extremitatea superioară prezintă două porţiuni:

> porţiunea lungă: are originea pe tuberozitatea ischiadică;> porţiunea scurtă: are originea pe partea inferioară a liniei aspre. Inserţia se face printr-un

tendon comun pe partea laterală a capului fibular şi pe condilul lateral al extremităţii proximale a tibiei.Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi o roteşte extern, iar prin porţiunea lungă realizează extensia

coapsei pe bazin. Inervaţie. Este inervat de nervul sciatic.Muşchiul semitendinos Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe partea

superioară a feţei mediale a tibiei. Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi o roteşte înăuntru. Are şi acţiune de extensie a coapsei pe bazin. Inervaţie. Este inervat de nervul sciatic.

Muşchiul semimembranos Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe condilul medial al tibiei. Acţiune. Este sinergie cu muşchiul semitendinos. Inervaţie. Este inervat de nervul sciatic.

Muşchii gambeiMuşchii regiunii anterioare

Muşchiul tibial anteriorInserţii. Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe partea superioară a feţei laterale a tibiei şi pe

membrana interosoasă dintre tibie şi fibulă, iar inserţia se face pe primul cuneiform şi pe extremitatea superioară a primului metatarsian.

Acţiune. Este flexor dorsal al piciorului, contribuie la adducţia piciorului şi rotirea lui externă.Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.

Muşchiul extensor lung al haluceluiInserţii. Originea pe faţa medială a diafizei fibulei şi pe membrana interosoasă, iar inserţia pe faţa

dorsală a bazei falangei distale a halucelui.Acţiune. Realizează extensia halucelui şi flexia dorsală a piciorului.Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.Muşchiul extensor lung al degetelorInserţii. Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe partea superioară a feţei anterioare a fibulei şi pe

membrana interosoasă, iar inserţia pe falangele mijlocii şi distale ale degetelor II - V.Acţiune. Acţiunea de extensie a degetelor II - V este slabă; realizează flexia dorsală a piciorului şi

rotirea lui externă.Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.

Muşchii regiunii lateraleMuşchiul peronier lungInserţii. Are originea pe capul fibulei şi pe faţa ei laterală; inserţia, printr-un tendon lung, pe baza

primului metatarsian şi pe primul cuneiform.Acţiune. Realizează flexia, dar mai ales pronaţia piciorului.Inervaţie. Este inervat din nervul peronier superficial.Muşchiul peronier scurtInserţii. Are originea pe partea mijlocie a feţei laterale a fibulei, iar inserţia pe tuberozitatea

metatarsianului V.Acţiune. Realizează flexia şi pronaţia piciorului.Inervaţie. Este inervat din nervul peronier superficial.

Muşchii regiunii posterioare. Sunt dispuşi pe două planuri: Planul superficial Muşchiul gastrocnemianInserţii. Este izolat la origine în două capete:

capul lateral: are originea pe condilul lateral al femurului;capul medial: are originea pe condilul medial al femurului.Cele două capete fuzionează pe linia mediană într-un singur corp muscular, pentru a se insera printr-un

tendon comun cu solearul {tendonul lui Ahile) pe calcaneu.Muşchiul solearInserţii. Are originea pe faţa posterioară a diafizei şi pe capul fibulei şi pe tibie; inserţia se face prin

tendonul lui Ahile pe calcaneu.Gastrocnemianul, împreună cu solearul formează tricepsul sural.Acţiune. Tricepsul sural este cel mai puternic flexor plantar şi supinator-adductor al piciorului.Inervaţie. Este inervat din nervul tibial.

Planul profund Muşchiul popliteuInserţii. Are originea pe condilul lateral al femurului, iar inserţia pe faţa posterioară a tibiei (pe linia

solearului şi deasupra ei).Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi roteşte gamba înăuntru.Inervaţie. Este inervat din nervul tibial.Muşchiul flexor lung al degetelorInserţii. Originea pe faţa posterioară a tibiei (sub linia solearului). Tendonul de inserţie ajunge la plantă,

unde se împarte în patru tendoane care se insera pe falanga a teia a degetelor II - V.

Acţiune. Este flexor plantar şi supinator -adductor.Muşchiul tibial posteriorInserţii. Originea pe faţa posterioară a tibiei, faţa medială a fibulei şi pe membrana interosoasă, iar

inserţia pe tuberozitatea osului navicular.Acţiune. Este puternic adductor şi supinator al piciorului.

Muşchiul flexor lung al haluceluiInserţii. Are originea pe faţa posterioară a fibulei şi pe membrana interosoasă corespunzătoare, iar

inserţia pe a doua falangă a halucelui.Acţiune. Este flexor al halucelui.Inervaţie. Muşchii planului profund sunt inervaţi de nervul tibial.

Muşchii picioruluiMuşchii piciorului sunt situaţi pe faţa dorsală şi pe faţa plantară.muşchii dorsali ai piciorului:

• muşchiul extensor scurt al degetelor;• muşchiul extensor scurt al halucelui.

muşchii plantari ai piciorului: grupul medial, cuprinde muşchi destinaţi halucelui:

• muşchiul abductor al halucelui;• muşchiul flexor scurt al halucelui;• muşchiul adductor al halucelui.

grupul lateral, cuprinde muşchi destinaţi degetului mic:• muşchiul ahductor al degetului mic;• muşchiul flexor scurt al degetului mic.

grupul mijlociu:• muşchiul flexor scurt al degetelor;• muşchiul pătratul plantei;• muşchii lombricali, în număr de patru, situaţi între tendoanele lungului flexor al

degetelor;• muşchii interosoşi, în număr de şapte, trei plantari şi patru dorsali; ocupă spaţiile dintre

oasele metatarsiene.Muşchii trunchiului

Muşchii trunchiului sunt grupaţi în:muşchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) şi a cefei;muşchii toracelui;muşchii abdomenului.

Muşchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) şi a cefeiîn această regiune se disting: muşchi superficiali, care leagă membrul superior de coloana vertebrală şi

muşchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale, grupaţi pe cinci planuri.Muşchii planului I

Muşchiul trapez este un muşchi lat, de formă triunghiulară, cu baza pe coloana vertebrală şi vârful la humerus. Inserţii. Are originea pe protuberanta occipitală externă, linia nucală superioară şi pe procesele spinoase ale vertebrelor C7 – T12; inserţia se face pe extremitatea laterală a claviculei, pe acromion şi pe spina scapulei. Acţiune. Când muşchiul ia punct fix pe osul occipital, ridică umărul şi apropie scapula de coloana vertebrală; dacă ia punct fix pe coloana vertebrală şi pe scapulă, realizează extensia capului. Prin tonicitatea sa, trapezul menţine poziţia verticală a capului şi umărul la înălţime normală. Paralizia lui duce la căderea umărului în jos şi înainte. Inervaţie. Ramuri din plexul cervical şi nervul accesor.

Muşchiul latissim sau muşchiul dorsal mare este un muşchi lat, de formă triunghiulară, situat în partea posteroinferioară a trunchiului. Inserţii. Are originea pe coloana vertebrală, fixându-se pe procesele spinoase ale ultimelor 5-6 vertebre toracale, ale vertebrelor lombare, pe creasta sacrală mediană, pe treimea posterioară a buzei externe a crestei iliace şi pe ultimele patru coaste. Inserţia se face printr-un scurt tendon patrulater în şanţul intertubercular al humerusului. Acţiune. Când punctul fix este pe coloana vertebrală, coboară braţul, îl apropie de trunchi (adducţie) şi îl roteşte înăuntru; dacă punctul fix este pe humerus ridică toracele având rol în inspiraţie. Inervaţie. Este inervat de nervul toracodorsal din plexul brahial.

Muşchii planului IIMuşchiul ridicător al scapulei are formă triunghiulară şi este situat pe părţile laterale ale cefei,

înaintea fosei supraclaviculare. Inserţii. Are originea pe primele 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale prin 4-5 fascicule şi se insera printr-un trunchi comun pe unghiul superior al scapulei. Acţiune. împreună cu trapezul, el ridică scapula în totalitate (în paralizia trapezului ridicarea umărului se poate face, dar mai greu).

Când ia punct fix pe scapulă, înclină coloana vertebrală de partea lui. împreună cu romboidul contribuie la menţinerea scapulei în poziţie. Inervaţie. Prin nervul dorsal al scapulei din plexul brahial şi nervul ridicător al scapulei din plexul cervical.

Muşchiul romboid este aşezat pe peretele posterior al toracelui. Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale primelor patru vertebre toracale şi a ultimei cervicale; inserţia se face pe marginea medială a scapulei. Acţiune. Este adductor şi ridicător al umărului. Inervaţie. Este inervat de nervul muşchiului romboid şi nervul dorsal al scapulei din plexul cervical.

Muşchiul dinţat postero-superior este un muşchi subţire, de formă patrulateră, situat în partea superioară a spatelui, înaintea romboidului. Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale vertebrei C7 şi ale primelor trei vertebre toracale; se insera prin patru fascicule pe faţa externă a coastelor a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a. Acţiune. Este ridicător al coastelor şi contribuie astfel la inspiraţie. Inervaţie. Primeşte ramuri ale nervilor intercostali II - V.

Muşchiul dinţat postero-inferior este un muşchi lat, subţire, formă dreptunghiulară, situat în partea inferioară a toracelui, sub marele dorsal. Inserţii. Are originea pe ultimele două procese spinoase toracale şi primele două lombare, iar inserţia se face prin patru digitaţii pe feţele externe ale ultimelor patru coaste. Acţiune. Este coborâtor al coastelor, contribuind la expiraţie. Inervaţie. Primeşte ramuri ale nervilor intercostali IX - XII.

Muşchiul splenius este un muşchi subţire şi lat, situat înaintea trapezului, a romboidului şi a dinţatului postero-superior. Inserţii. Are originea pe jumătatea inferioară a ligamentului nucal, pe procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale şi ale primelor 4-5 vertebre toracale. Fibrele sale se împart în două porţiuni, inserându-se astfel:

• spleniul capului pe jumătatea laterală a liniei nucale superioare şi pe faţa laterală a mastoidei;• spleniul gâtului pe vârful proceselor transverse ale atlasului şi axisului.Acţiune. în contracţie unilaterală, înclină capul de aceeaşi parte, iar contractaţi bilateral sunt extensori ai

capului. Inervaţie. Prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali.

Muşchii planului IIIPlanul III cuprinde musculatura profundă a coloanei vertebrale, alungită longitudinal şi care se întinde

de la osul occipital până la osul sacru, extensorul coloanei vertebrale. Muşchii din acest plan leagă bazinul de torace şi de coloana vertebrală, segmentele coloanei vertebrale între ele şi coloana de craniu; sunt aşezaţi pe straturi, cei profunzi fiind scurţi, iar cei de la suprafaţă lungi. în porţiunea inferioară formează o masă comună (sacro-spinală).

Masa comună este cuprinsă într-o lojă osteofibroasă.Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, pe creasta sacrală mediană,

pe creasta iliacă şi pe faţa posterioară a sacrului. în regiunea lombară, masa comună se împarte în trei coloane musculare care urcă de-a lungul coloanei spre torace şi spre craniu:

coloana laterală (leagă bazinul de coaste şi coastele între ele), reprezentată prin muşchiul iliocostal;coloana mijlocie (leagă bazinul de coaste şi de procesele transverse), reprezentată prin

muşchiul longissimus;coloana medială (uneşte bazinul cu procesele spinoase şi procesele spinoase între ele),

reprezentată prin muşchiul spinal.Muşchiul iliocostal este aşezat în partea laterală şi posterioară a coloanei vertebrale. Inserţii. Pleacă din

masa comună şi ajunge în regiunea cervicală. Are originea pe creasta sacrală şi pe procesele spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia pe unghiurile costale ale ultimelor şase coaste şi pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse C3 - C7. Acţiune. Extinde săli înclină lateral coloana vertebrală, iar prin inserţiile costale, coboară coastele. Inervaţie. Este inervat de nervii intercostali.

Muşchiul longissimus este situat medial de iliocostal, de-a lungul şanţurilor vertebrale. Inserţii. Se întinde de la masa comună până la procesul mastoidian. Are originea pe procesele spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia pe procesele spinoase şi transverse ale vertebrelor toracale, pe coaste, pe procesele transverse ale ultimelor cinci vertebre cervicale şi pe vârful mastoidei. Acţiune. Extinde coloana vertebrală, o înclină lateral, face extensia şi rotirea capului. Inervaţie. Este inervat de nervii intercostali.

Muşchiul spinal este aşezat medial faţă de longissimus. Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale ultimelor două vertebre toracale şi ale primelor două vertebre lombare, iar inserţia pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre toracale. Acţiune. Este extensor al coloanei vertebrale. Inervaţie. Este inervat de nervi cervicali şi toracali.

Muşchii planului IVAcest plan este format din fascicule musculare care se întind de la procesul transvers al unei vertebre la

un proces spinos suprajacent, fiind astfel considerate ca făcând parte dintr-un singur complex muscular, numit muşchiul transversospinal. După felul cum fasciculele musculare sar până la un proces spinos suprajacent mai îndepărtat sau mai apropiat, muşchiul transversospinal este împărţit în trei grupări:

muşchiul semispinal, cel mai superficial, are fascicule ce sar peste patru vertebre între punctul de origine şi cel de inserţie;

muşchii multifizi, formează o coloană musculară care umple şanţurile vertebrale de la sacru până la axis;

muşchii rotatori, ocupă planul cel mai profund.

Muşchii planului VEste planul cel mai profund. După inserţii muşchii planului V se grupează astfel:

muşchii interspinoşi;muşchii intertransversari;muşchii rotatori ai capului, sunt în număr de patru:

• muşchiul marele drept posterior al capului;• muşchiul micul drept posterior al capului;• muşchiul oblic inferior al capului;• muşchiul oblic superior al capului;

muşchii sacrococcigieni.

Muşchii toraceluiMuşchii peretelui anterolateral al toracelui sunt muşchi care se leagă de oasele cutiei toracice. După

poziţia şi structura lor, pot fi împărţiţi în două grupe:muşchii extrinseci, care pornesc de pe torace şi acţionează centura scapulară şi membrele superioare,

fiind reprezentaţi de:• muşchii vertebrohumerali: muşchiul latissim;• muşchii costoscapulari: muşchii dinţat anterior şi pectoral mic;• muşchi îoracohumeral: muşchiul pectoral mare.

muşchii intrinseci, proprii ai toracelui, fiind situaţi pe acelaşi plan cu scheletul costal al toracelui, pe care se şi insera.

A. Muşchii extrinseciMuşchiul pectoral mare este un muşchi lat, voluminos, de formă triunghiulară, aşezat pe partea anterioară

şi superioară a toracelui. Inserţii. Este format din trei fascicule musculare, diferite prin originea lor:fasciculul superior, clavicular, pe 1/2 medială a marginii anterioare a claviculei;fasciculul mijlociu, sternocostal, pe faţa anterioară a sternului şi cartilajele primelor şase coaste

adevărate;fasciculul abdominal, pe teaca muşchiului drept abdominal.

Inserţia muşchiului pectoral mare se face pe creasta tubercululuimare al humerusului. Acţiune. Când ia punct fix pe torace, muşchiul este un puternic adductor (aduce braţul din poziţie orizontală lângă trunchi); când braţul este lângă trunchi, determină o mişcare de rotaţie medială. Când ia punct fix pe humerus, intervine în acţiunea de căţărare. Inervaţie. Nervii pectorali, medial şi lateral din plexul brahial.

Muşchiul pectoral mic Inserţii. Are originea pe feţele anterolaterale ale coastelor III, IV şi V, iar inserţia pe marginea medială a procesului coracoid al scapulei. Acţiune. Când ia punct fix pe torace coboară umărul în jos şi înainte, iar când punctul fix este pe procesul coracoid ridică coastele şi intervine în inspiraţie. Inervaţie. Nervii pectorali, medial şi lateral din plexul brahial.

Muşchiul subclavicular Inserţii. Are originea pe prima coastă şi se insera în şanţul de pe mijlocul feţei inferioare a claviculei. Acţiune. Coboară clavicula şi umărul. Arc rol de a proteja plexul brahial şi vasele subclaviculare de contactul dur al osului. Inervaţie. Este inervat de nervul subclavicular din plexul brahial.

Muşchiul dinţat anterior este un muşchi lat, în formă de evantai, situat pe partea superioară şi laterală a toracelui. Inserţii. Are originea pe faţa exterioară a primelor zece coaste, iar inserţia se face pe marginea medială a scapulei. Acţiune. Când punctul fix este pe torace, trage marginea medială a scapulei înainte şi lateral, ridicând umărul. Când punctul fix este pe scapulă, ridică coastele şi contribuie astfel la inspiraţie. Inervaţie. Este inervat de nervul toracic lung din plexul brahial.

B. Muşchii intrinseci mobilizează coastele şi sunt reprezentaţi prin:Muşchii intercostali sunt muşchi scurţi şi subţiri, aşezaţi în spaţiile intercostale (câte doi pentru fiecare

spaţiu), unind două coaste între ele.Inserţii. După situaţia lor, ei sunt:

externi, se insera pe buza externă a marginilor a două coaste vecine;interni, au originea pe marginea internă a şanţului costal, iar inserţia pe buza internă a marginii

superioare a coastei subjacente.Acţiune. Intercostalii externi ridică coastele, contribuind la inspiraţie; intercostalii interni coboară

coastele, contribuind la expiraţie.Inervaţie. Sunt inervaţi de nervii intercostali.

Muşchii ridicători ai coastelor sau supracostali sunt aşezaţi în partea posterioară a toracelui, între coloana vertebrală şi coaste, câte 12 muşchi mici de fiecare parte. Inserţii. Au originea pe vârful proceselor transverse de la C7 la T11, iar inserţia în spaţiul cuprins între tuberculul şi unghiul coastei. Acţiune. Sunt ridicători ai coastelor, deci muşchi inspiratori. Inervaţie. Sunt inervaţi de nervii intercostali.

Muşchii subcostali sunt muşchi subţiri, situaţi în interiorul toracelui în vecinătate unghiului costal, unind feţele interne ale coastelor. Sunt consideraţi muşchi rudimentari, fără valoare funcţională.

Muşchiul transvers al toracelui sau triunghiularul sternului ocupă faţa profundă a plastronului sternocostal, separând nervii şi vasele intercostale de pleură. Este un muşchi rudimentar, cu funcţie respiratorie redusă.

Muşchii abdomenuluiÎn funcţie de dispoziţia lor topografică se pot grupa astfel:

A. Muşchii regiunii anterolaterale;B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace;C. Muşchiul regiunii superioare, diafragma;D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare.

A. Muşchii regiunii anterolateraleMuşchiul drept abdominal este un muşchi lat alungit, situat imediat lateral de linia mediană, pe toată

lungimea feţei anterioare abdomenului, de la pube până la apendicele xifoid.Inserţii. Are originea pe cartilajele coastelor V - VII şi pe apendicele xifoid, iar inserţia pe marginea

superioară a simfizei pubiene. Dreptul abdominal prezintă 3-4 lame tendinoase dispuse transversal care se numesc intersecţii tendinoase. Este învelit într-o puternică teacă fibroasă, teaca dreptului abdominal. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi unul de celălalt pe linia mediană, printr-un rafeu tendinos, numit linia albă.

Acţiune. Contracţia bilaterală, când ia punct fix pe pube, coboară coastele şi flectează toracele pe bazin, iar dacă punctul fix este pe torace, flectează bazinul spre torace. Are acţiune importantă în comprimarea viscerelor, contribuind astfel la: defecaţie, micţiune, vomă, etc.

Inervaţie. Este inervat de nervii intercostali 7-12.Muşchiul piramidal; este un muşchi mic, de formă triunghiulară, cu baza la pube şi vârful la linia albă.

Este conţinut în teaca dreptului abdominal şi este nefuncţional.Muşchiul oblic extern este un muşchi lat, fiind cel mai superficial şi cel mai întins dintre muşchii;

laterali ai abdomenului. Inserţii. Are originea pe feţele externe ale coastelor a V-a până la a XII-a, iar inserţia printr-o aponevroză întinsă de la creasta iliacă la marginea anterioară a osului coxal, la pubis şi pe linia albă. Acţiune. Când ia punct fix pe bazin şi se contractă bilateral flectează toracele pe bazin coboară coastele

intervenind în expiraţie; contracţia unilaterală determină rotirea trunchiului în partea opusă sau înclinarea laterală de aceeaşi parte. Când ia punct fix pe torace flectează bazinul pe torace şi participă la presa abdominală. Inervaţie. Nervii iliohipogastric, ilioinghinal şi intercostalii inferiori.

Muşchiul oblic intern este un muşchi lat, subţire, de formă triunghiulară, situat sub oblicul extern. Inserţii. Are originea pe ligamentul inghinal, creasta iliacă şi fascia toracolombară. Inserţia se face astfel:

fasciculele posterioare, aproape verticale, se insera pe ultimele trei coaste;fasciculele mijlocii, se termină pe aponevroza anterioară a oblicului intern, contribuind la formarea tecii

dreptului abdominal şi a liniei albe;fasciculele anterioare, se insera pe faţa anterioară a simfizei pubiene, marginea superioară a pubelui şi

creasta pectineală.Acţiune. în contracţie unilaterală este antagonistul oblicului extern de aceeaşi parte şi sinergistul

oblicului extern de partea opusă. In contracţie bilaterală este sinergie cu oblicul extern.Inervaţie. Nervii iliohipogastric, ilioinghinal şi intercostalii inferiori.Muşchiul transvers abdominal este un muşchi lat, situat profund faţă de oblicul intern. Fibrele sale

sunt dispuse transversal faţă de axul longitudinal al corpului. Inserţii. Are originea pe ligamentul inghinal, pe creasta iliacă, pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare şi pe ultimele şase cartilaje costale. Inserţia se face prin aponevroza anterioară a transversului, care se fixează pe linia albă. Acţiune. Comprimă viscerele din cavitatea abdominală şi contribuie la defecaţie, micţiune.Coborând coastele, participă la expiraţia forţată. Inervaţie. Nervii intercostali inferiori, iliohipogastric şi ilioinghinal.

B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliaceMuşchiul pătratul lombelor are formă patrulateră şi este situat pe părţile laterale ale coloanei lombare.Inserţii. Muşchiul este format din trei tipuri de fibre dispuse în două planuri (fibrele iliocostale şi

iliotransverse în plan posterior, iar cele costotransversare în plan anterior):fibrele iliocostale, cu origine pe creasta iliacă şi ligamentul iliolombar şi merg vertical la

coasta a XII-a;fibrele iliotransverse, prezintă aceeaşi origine, dar se termină pe vârful proceselor costiforme ale

primelor patru vertebre lombare;fibrele costotransversare, se întind de la coasta a XII-a la proceselor costiforme ale primelor patru

vertebre lombare.Acţiune. Când punctul fix este pe bazin, înclină coloana lombară de aceeaşi parte; când punctul fix este

pe torace înclină bazinul pe partea sa. Participă la menţinerea trunchiului în rectitudine. Inervaţie. Este inervat de ramurile anterioare ale nervilor lombari I- IV şi nervul subcostal.

C. Muşchiul regiunii superioareDiafragma este o despărţitoare musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică de

cavitatea abdominală. Cupola diafragmei nu este uniformă, prezentând o depresiune centrală corespunzătoare inimii, care o divide în două bolţi secundare, dreaptă şi stângă (cea din dreapta este mai înaltă). Inserţii. Structural diafragma prezintă două porţiuni:

una centrală, aponevrolică, numită centrul tendinos, este o puternică lamă fibroasă;una periferică, musculară, având originea pe circumferinţa inferioară a toracelui, de unde fibrele

musculare, grupate în trei porţiuni: lombară, costală şi sternală, converg spre centrul tendinos.Porţiunea lombară are originea pe vertebrele lombare prin:

• stâlpul drept, mai puternic şi mai lung, porneşte de pe corpurile primelor trei vertebre lombare şi discurile lor intervertebrale;

• stâlpul stâng, ia naştere de pe primele două vertebre lombare şi discurile învecinate.Marginile mediale ale celor doi stâlpi se întâlnesc şi formează:

• o arcadă înaintea aortei: ligamentul arcuat median;• ligamentul arcuat medial sau arcada muşchiului psoas;• ligamentul arcuat lateral sau arcada muşchiului pătrat al lombelor.

Hiaturile diafragmei. Între diferite porţiuni musculare ale diafragmei pot apare o serie de hiaturi, puncte slabe, prin care se pot produce hernii ale organelor abdominale spre torace. Hiaturile se pot forma:

între porţiunile lombară şi costală (trigonul lombocostal);între porţiunile costală şi sternală {trigonul sternocostal);

între cele două fascicule ale porţiunii sternale.În diafragmă mai există:

• hiatul esofagian: prin el trece esofagul, nervii vagi şi ramurile esofagiene ale vaselor gastrice stângi;

• hiatul aortic: prin el trec artera aortă şi duetul toracic;• orificiul venei cave: prin el trece vena cavă inferioară.

Acţiune. Este cel mai puternic muşchi inspirator. Când se contractă măreşte cavitatea toracică, în direcţia celor trei diametre, astfel: prin contracţie centrul tendinos coboară şi măreşte diametrul vertical, dar în acelaşi timp, coastele sunt ridicate şi sternul împins înainte, crescând diametrele transversal şi antero-posterior. Prin contracţie intervine şi în importante acte fiziologice: râs, sughiţ, căscat şi creşte presa abdominală favorizând micţiunea, defecaţia, expulzia fătului din uter. Reprezintă o barieră ce împiedică organele abdominale să urce în torace sub influenţa presei abdominale. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului frenic, care provine din plexul cervical şi ultimele şase perechi de nervi intercostali.

D. Muşchii regiunii perineale sau inferioareCavitatea abdominală se termină în partea inferioară a trunchiului în pelvis. Peretele inferior al

pelvisului este reprezentat printr-o formaţiune complexă, diafragma pelviperineală, care prezintă două părţi:una situată superior, profund, diafragma pelviană;una situată inferior, superficial faţă de prima, numită perineu.

Diafragma pelviană are în alcătuirea ei următorii muşchi:muşchiul ridicător anal, formează mare parte din diafragma pelviană;muşchiul coccigian; muşchiul sfincter anal extern.

Perineul. Are o formă rombică şi este împărţit în două triunghiuri:anterior (triunghiul urogenital), prin care străbat organele urogenitale;posterior (triunghiul anal), prin care trece canalul anal.

Muşchii triunghiului urogenital:muşchiul transvers superficial al perineului;muşchiul transvers profund al perineului;muşchiul bulbocavernos;muşchiul ischiocavernos;muşchiul sfincter extern al uretrei.

Muşchii membrului superiorMuşchii umărului Formează o masă musculară, care acoperă articulaţia scapulohumerală şi dă

reliefurile umărului.Muşchiul deltoid este cel mai voluminos muşchi al centurii scapulare. Are formă triunghiulară şi

înveleşte articulaţia scapulohumerală. Inserţii. Are originea pe treimea laterală a marginii anterioare a claviculei, pe marginea laterală a acromionului şi pe marginea posterioară a spinei scapulei. După origine deltoidul poate fi împărţit în trei porţiuni: claviculară, acromială şi scapulară. Inserţia se face printr-un tendon care se prinde pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului. Acţiune. Când se contractă toate porţiunile, deltoidul realizează abducţia orizontală a braţului (rol principal porţiunea acromială). Când se contractă porţiunea claviculară braţul este dus înainte şi rotit în interior, iar când se contractă porţiunea scapulară braţul este tras înapoi şi rotit înafară.Inervaţie. Este inervat de nervul axilar, din plexul brahial.

Muşchiul supraspinos este situat în fosa supraspinoasă a scapulei. Inserţii. Are originea în fosa supraspinoasă, iar inserţia pe tuberculul mare al humerusului. Acţiune. Realizează abducţia orizontală a braţului, ajutând deltoidul. Inervaţie. Este inervat de nervul suprascapular, din plexul brahial.

Muşchiul infraspinos este un muşchi lat, de formă triunghiulară şi ocupă cea mai mare parte a fosei infraspinoase. Inserţii. Are originea în fosa infraspinoasă şi pe fascia infraspinoasă ce-l acoperă, iar inserţia pe faţa mijlocie a tuberculului mare al humerusului. Acţiune. Roteşte braţul înafară şi menţine capul humeral în cavitatea glenoidă, fiind şi un tensor al capsulei de articulaţie. Inervaţie. Este inervat de nervul suprascapular, din plexul brahial.

Muşchiul rotund mic Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, lângă marginea laterală, iar inserţia pe faţa inferioară a tuberculului mare al humerusului Acţiune. Este un rotator extem al braţului. Inervaţie. Este inervat de nervul axilar.

Muşchiul rotund mare Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, lângă unghiul inferior, iar inserţia pe creasta tuberculului inie al humerusului. Acţiune. Când ia punct fix pe scapulă, adductor şi rotator înăuntru al braţului; când ia punct fix pe humerus duce scapula în sus şi înainte. Inervaţie. Este inervat de nervul subscapular, din plexul brahial.

Muşchiul subscapular este un muşchi lat, de formă triunghiulară, situat în fosa subscapulară. Inserţii. Are originea în fosa subscapulară, iar inserţia printr-un tendon pe tuberculul mic al humerusului. Acţiune. Este adductor şi rotator înăuntru al braţului şi menţine capul humeral în cavitatea glenoidă. Inervaţie. Este inervat de nervul subscapular, din plexul brahial.

Muşchii braţuluiMuşchii regiunii anterioare

Muşchiul biceps brahial este un muşchi fusiform, puternic. La extremitatea superioară este bifurcat, prezentând două capete: lung şi scurt. Inserţii. Are originea diferită prin cele două capete:

capul scurt: pe vârful procesului coracoid;capul lung: pe tuberculul supraglenoidal al scapulei şi pe cadrul glenoidal. Tendonul său trece

prin interiorul cavităţii articulare scapulohumerale, învelit într-o teacă sinovială.Cele două capete fuzionează într-un singur corp muscular, gros şi fusiform ce descinde până la cot şi se

insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului. Acţiune. Acţiunea principală a bicepsului este flexia antebraţului pe braţ, dar contribuie şi la ridicarea braţului. Inervaţie. Este inervat de nervul musculocutanat.

Muşchiul coracobrahial, situat medial de capul scurt al bicepsului. Inserţii. Are originea pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului, iar inserţia în porţiunea mijlocie a feţei mediale a humerusului. Acţiune. Este adductor al braţului şi îl duce înainte. Inervaţie. Este inervat de nervul musculocutanat.

Muşchiul brahial este un muşchi gros, situat în partea anterioară şi inferioară a braţului, înapoia bicepsului. Inserţii. Are originea pe jumătatea inferioară a feţei anterioare a humerusului, iar inserţia pe baza procesului coronoid al ulnei. Acţiune. Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ. Inervaţie. Inervat de nervul musculocutanat şi fibre din nervul radial.

Muşchiul regiunii posterioareMuşchiul triceps brahial este un muşchi lung şi voluminos. Extremitatea superioară prezintă trei

capete de origine: lung, lateral, medial.Inserţii. Are originea diferită prin cele trei capete:

capul lung: printr-un tendon pe tuberculul infraglenoidal al scapulei; capul lateral: pe faţa posterioară a humerusului, deasupra şanţului nervului radial;capul medial: pe faţa posterioară a humerusului, sub şanţul nervului radial.

Cele trei porţiuni se insera printr-un tendon comun pe faţa posterioară şi cele două margini ale olecranului.

Acţiune. Este extensor al antebraţului şi adductor al braţului.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii antebraţuluiMuşchii regiunii anterioare: opt muşchi dispuşi în patru planuri.

Muşchiul rotund pronator, cel mai lateral muşchi al primului plan.Inserţii. Are origine diferită prin două fascicule:

humeral: pe faţa anterioară a epicondilului medial;ulnar: pe faţa medială a procesului coronoid al ulnei. Inserţia se face pe partea mijlocie a feţei

laterale a radiusului.Acţiune. Este pronator al mâinii şi contribuie prin capul humeral la flexia antebraţului pe braţ.Inervaţie. Este inervat de nervul median.Muşchiul flexor radial al carpuluiInserţii. Are originea pe epicondilul medial, iar inserţia se face printr-o expansiune fibroasă pe baza

metacarpianului al doilea.

Acţiune. Este flexor şi abductor al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul median.Muşchiul palmar lungInserţii. Are originea pe epicondilul medial, iar inserţia printr-un tendon lung pe aponevroza palmară.Acţiune. Flectează mâna pe antebraţ şi întinde aponevroza palmară.Inervaţie. Este inervat de nervul median.Muşchiul flexor ulnar al carpuluiInserţii. Extremitatea superioară are două capete:

humeral: are originea pe epicondilul medial al humerusului;ulnar: are originea pe marginea medială a olecranului şi cele două treimi superioare ale marginii

posterioare a ulnei. Inserţia se face printr-un tendon pe osul pisiform.Acţiune. Este flexor şi adductor al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul ulnar.

Muşchiul flexor superficial al degetelor formează singur planul al doilea al regiunii anterioare.Inserţii. Extremitatea superioară are două capete:humeroulnar are originea prin acelaşi tendon pe epicondilul medial al humerusului şi pe marginea

internă a procesului coronoid;radial are originea pe partea mijlocie a marginii anterioare a radiusului.Extremitatea inferioară este prevăzută cu patru tendoane. Fiecare tendon se bifurcă şi se insera pe partea

mijlocie a falangei medii.Acţiune. Flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe mână, mâna pe antebraţ şi antebraţul pe

braţ.Inervaţie. Este inervat de nervul median.Muşchiul flexor profund al degetelor formează partea medială a stratului al treilea muscular.Inserţii. Are originea pe cele două treimi proximale ale feţelor anterioară şi medială ale ulnei şi pe

membrana interosoasă a antebraţului. Inserţia se face, prin patru tendoane care perforează tendoanele flexorului superficial, pe baza falangelor distale.

Acţiune. Flexor al ultimelor două falange şi al mâinii pe antebraţ.Inervaţie. Este inervat de nervii ulnar şi median.Muşchiul flexor lung al policeluiInserţii. Are originea pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana interosoasă. Inserţia se face pe baza

falangei distale a policelui.Acţiune. Flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian şi mâna pe antebraţ.Inervaţie. Este inervat de nervul median.Muşchiul pătrat pronator este aşezat transversal în partea inferioară a feţei anterioare a antebraţului,

între ulnă şi radius. Formează planul patru.Inserţii Are originea pe faţa anterioară a ulnei, are un traseu transversal şi se insera pe faţa anterioară a

radiusului.Acţiune. Contracţia lui determină pronaţia antebraţului şi a mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul median.

Muşchii regiunii posterioare: opt muşchi dispuşi pe două planuri.Muşchiul extensor al degetelorInserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia, prin patru tendoane, pe faţa

dorsală a falangelor medii şi distale.Acţiune. Este extensor al degetelor şi al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radi al.Muşchiul extensor al degetului micInserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia pe ultimele două falange ale

degetului mic.Acţiune. Extensor al deigetului mic, contribuind şi la extensia mâinii.Inervaţie. Este inervat de ramuri din nervul radial.Muşchiul extensor ulnar al carpuluiInserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia pe baza metacarpianului V.Acţiune. Este extensor şi adductor al mâinii.

Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul anconeu estd un muşchi mic aşezat în regiunea cotului.Inserţii. Originea pe epicondilul lateral humeral; inserţia pe olecran.Acţiune. Contribuie la extensia braţului. Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul abductor lung al policeluiInserţii Are originea pe feţele posterioare ale ulnei şi radiusului şi pe membrana interosoasă, iar inserţia

pe baza primului metacarpian. Acţiune. Este abductor al policelui şi al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul extensor scurt ui policeluiInserţii. Are originea pe faţa posterioată a radiusului şi pe membrana interosoasă, iar inserţia pe baza

falangei proximale a policelui.Acţiune. Este extensor şi abductor al policelui.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul extensor lung al policeluiInserţii. Are originea pe treimea mijlocie a feţei posterioare a ulnei şi pe membrana interosoasă, iar

inserţia pe falanga distală a policelui.Acţiune. Extinde falanga distală a policelui şi adducţia acestuia.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul extensor al indexuluiInserţii. Are originea pe feţa posterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă; inserţia pe index, împreună

cu tendonul extensorului degetelor.Acţiune. Extensia indexului şi contribuie la extensia mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii regiunii laterale: patru muşchi dispuşi pe două planuri.Muşchiul brahioradialInserţii. Are originea pe marginea laterală a humerusului şi se insera pe baza procesului stiloid al

radiusului.Acţiune. Este un puternic flexor al antebraţului pe braţ; când antebraţul este în pronaţie realizează

supinaţia lui şi invers.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul lung extensor radial al carpuluiInserţii. Are originea pe marginea laterală a humerusului şi se insera pe baza metacarpianului al II-lea.Acţiune. Este extensor şi abductor al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul scurt extensor radial al carpuluiInserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului; inserţia se face pe baza metacarpianului al

III-lea.Acţiune. Este extensor şi abductor al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.Muşchiul supinator ocupă planul profund al regiunii laterale.Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului şi pe partea superioară a feţei laterale a ulnei;

inserţia pe faţa laterală a radiusului.Acţiune. Este cel mai puternic supinator al antebraţului şi al mâinii.Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii mâiniiCel mai mic segment al membrului superior, mâna prezintă muşchi numai pe faţa palmară şi spaţiile

interosoase; faţa dorsală conţine doar tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului. Sunt inervaţi de nervii ulnar şi median. Muşchii feţei palmare sunt grupaţi în trei regiuni:

muşchii eminentei tenare (regiunea laterală) deservesc policele:muşchiul scurt abductor al policelui;muşchiul opozant al policelui;muşchiul scurt flexor al policelui;muşchiul adductor al policelui.

muşchii eminenţei hipotenare (regiunea medială) pentru degetul mic:muşchiul palmar scurt;muşchiul flexor scurt al degetului mic;muşchiul abductor al degetului mic;muşchiul opozant al degetului mic.

muşchii regiunii palmare mijlocii:muşchii lombricali, în număr de patru, sunt anexaţi tendoanelor flexorului profund al degetelor;muşchii interosoşi: palmari, ocupă jumătate din spaţiul interosos; se prind numai pe câte un metacarpian şi merg la

degetul ce urmează acestuia;dorsali, ocupă întreg spaţiul interosos, se prind pe ambele metacarpiene ce mărginesc

spaţiul şi merg la degetul corespunzător metacarpianului cu inserţia mai puternică.