Mintea_Zen_sau_Mintea_Începătorului

8/12/2019 Mintea_Zen_sau_Mintea_Începătorului

http://slidepdf.com/reader/full/minteazensauminteaincepatorului 1/24

Mintea Zen, sau Mintea Încep toruluiă



Am citit de curând într-o antologie nemțească un koan. Desigur, caorice koan, textul cuprinde un dialog între un magistru și un învățăcel. Koanul este o incoerență menită să trezească înțelegerea. Transcriu acestkoan mai jos. Așadar

” — Ce este calea? — Se așterne în fața ochilor tăi. — Atunci eu de ce nu o pot vedea? — Fiindcă te !ndești la eul tău. — "ar tu o poți vedea? — At!ta vre#e c!t ai nevoie de vor$e ca %eu%& %tu% și rostești propo'iții defelul %(u ve'i%& %)u nu văd%& nu o poți vedea. — "ar c!nd nu vor #ai fi %eu% și %tu%& va putea fi vă'ută? — C!nd nu vor #ai fi %eu% și %tu%& atunci cine s*o #ai vadă?”.

!"ând î#i lipsește ceva, caută $ %i găsește $ în ceea ce ai&'

(n )aponia există o expresie numită soshin, care înseamnă !#inteaîncepătorului '. *copul acestei practici este acela de a ne menținea mintea

într-o stare de început. +entru un timp veți putea să aveți !mintea începătorului', dar dacă continuați să practicați, un an, doi, trei, sau mai

mulți, ciar dacă ați putea să îmunătăți ceva, sunteți susceptiil de apierde sensul nelimitat al minții originare.

+entru studenții în +en, cel mai important lucru este să se situeze înaara dualității. !/intea noastră originară' include orice în ea. 0ste

întotdeauna autosuicienta pentru ea însăși. 1oi nu treuie să ne pierdemaceastă stare, de autosuiciența. Aceasta nu înseamnă o minte încisă,a ciar poate i o minte goală sau o minte pregătită. Dacă mintea estegoală, ea este mereu gata pentru orice, este descisă către orice.

În starea de „minte a încep torului” sunt multe posibilit i, înă ăț min ile exper ilor sunt doar câteva.ț ț

Dacă discriminăm prea mult, ne limităm singuri. Dacă suntem preapretențioși sau lacomi, mintea noastră nu este amplă %i autosuicientă.Dacă ne pierdem mintea noastră originară %i autosuicientă, ne vompierde toate perceptele. "ând mintea î%i dorește ceva, când începem săcăutăm modalitățile de a ne satisice aceste dorințe, vom sârși prin a neviola propriile percepte să nu spunem minciuni, să nu urăm, să nuomorâm, să nu im imorali %i a%a mai departe.

Dacă ne menținem mintea originară, perceptele vor i %i ele păstrate. (n mintea începătorului nu există niciun gând, precum !0u am oținut

ceva'. Toate gândurile legate de ego ne limitează vastitatea minții. "ând



nu avem niciun gând legat de a oține ceva, niciun gând despre sine,suntem cu adevărat începători. Doar atunci putem cu adevărat să învățămceva. Mintea încep torului este mintea compasiunii. Când mintea esteă

plin de compasiune, ea devine vast , nelimitată ă ă."oen*'en,i , maestrul ondator al școlii zen, *oto, a pus accentul în

învățăturile sale, veci de peste opt secole, pe cât este de important să nerezumăm la mintea originară nelimitată. Atunci noi suntem mereu într-orelație justă cu noi înșine, în armonie cu toate iințele, %i putem săpracticăm corect.

(n concluzie, cel mai diicil lucru este să ne menținem mereu o minte de începător. 1u treuie să aveți o înțelegere proundă a +enului pentruaceasta. "iar dacă ați citit multă literatură +en, treuie să citiți iecarepropoziție cu o minte proaspătă. Treuie să spuneți. !2tiu ceea ce este

+en-ul' sau !Am atins deja 3luminarea'. Acesta este de asemenea unmare secret valail %i în artă să iți mereu un începător. 4iți oarte atențiasupra acestui lucru %i nu îi minimizați valoarea. Dacă începeți săpracticați 'a'en 5meditație6, veți începe să apreciați această !#inte aîncepătorului '.

Acesta este secretul practicii ZEN!După un articol de 7*unr8u *uzu9i/intea :en sau /intea începătorului

Reguli în Zendo

+osted 8 ;eonard în :en Add comments

Zendo este spațiul în care se realizează +a'en. +a'en înseamnă ' pur -i si#plu a sta', dar acest ' pur -i si#plu' este toatărealizarea în 'en.*pațiul în 'endo, oiectele %i gesturile treuie să ie cât mai simple iş

clare. (n 'endo maniestăm o anumită smerenie care este, de apt, o smerenieață de eul nostru superior *inele *uprem, ață de care ne raportăm.

Deci<

nainte să intri în 'endo& scoate*ți pantofii -i pune*i în locul indicat.

ntotdeauna intră în 'endo cu st!nul.



nainte să te așe'i să #edite'i& pune*ți #!inile cu pal#ele î#preunate ca pentru ruăciune& la c!țiva centi#etri în fața pieptului& cu $rațele paralelecu solul / o po'iție a #!inilor nu#ită assho în $udis#ul +en / -i înclină*te care altar& care poate fi nu#ai un $ețișor parfu#at aprins pe o #ăsuțădin ca#eră. 0assho se folosește adesea cu o plecăciune& pentru a*isalută pe ceilalți -i a le arăta respect. 1o'iția aceasta e si#ilară cu #udrăna#aste din #editația 2oa.

C!nd treci prin încăpere să a,uni la locul tău& schi#$ă*ți direcția de #ersîn unhi drept. 3u #ere în serpentine& nu traversa direct în fața altarului-i nu în diaonală. C!nd e-ti în 'endo& #ișcă*te întotdeauna -i întoarce*teîn sensul acelor de ceasornic. 4ineînțeles& nu deran,a pe ni#eni din ceicare #editea'ă.

1une*ți din nou #!inile în po'iția assho -i înclină*te spre locul tău -i sprecei care #editea'ă de fiecare parte a ta& care vor răspunde cu

plecăciunea assho.

ntoarce*te în sensul acelor de ceasornic spre ceilalți oa#eni din ca#eră&înclină*te către ei în assho. )i î5i vor răspunde la fel.

Așea'ă*te pe 'afu 6o pernuță specială pe care stai c!nd #edite'i7 sau pe

o $ăncuță de #editație. 8ricare dintre acestea poate fi așe'ată pe uncovoraș ros sau pe o salteluță nu#ită 'a$uton.

ntoarce*te în sensul acelor de ceasornic către perete& ca să #edite'i înstilul Soto. ntoarce*ți fața de la perete -i #editea'ă cu privirile spre centruîncăperii în stilul 9ian'i.

Stai ,os -i începe să #edite'i:

C!nd ai ter#inat& ridică*te& înclină*te din nou -i părăsește încăpereaur#!nd aceleași #ișcări ca atunci c!nd ai intrat.<<<<<<<

+en este una dincele mai rumoase %i directe căi din asciculul metodelorpentru trăirea spiritualității în mijlocul vieții %i, în opinia noastră, are oproundă legătură cu Calea directă a ;ni#ii .

;eonard =adutz*ocietatea Academică Adanima

Când alegem s tr im în gr dina ZEN – dincolo de defini ii: gânduriă ă ă ţi aforisme ZENş



+osted 8 ;eonard în >uddism, :en Add comments

' Atât tradiția +en cât și udismul tantric, dar, mai ales, coala Tria –ș

"#eda Tantra $care este, de fapt, esen a c ii %nimii&ăț airmă, olosind,uneori, cuvinte dierite, că Sa#sara și 3irvana sunt același lucru, aceeași

unică existență.Doar raportarea la această unică 0xistență sau atitudinea lăuntrică îi acepe unii să o perceapă ca iind sa#sara, iar pe alții ca iind nirvana, dar eaeste întotdeauna aceeași.+e "alea 3nimii această raportare dierită care permite ca lumea să iepercepută ca nirvana, expansionând *inele în lumea aparent exterioarăse numește Adi /udră.'

<oachar2a ;eonard =adutz președintele *ocietății AcademiceAdanima

Când alegem s tr im în gr dina ZEN – dincolo de defini ii: gânduriă ă ă ţ i aforisme ZENş

8 trans#itere deose$ită 6a învă5ăturii7& dincolo de scripturi=Fără a depinde de cuvinte sau litere=

>intind direct către con-tiin5a fiin5ei u#ane&e'i natura ta reală& -i atini starea de 4uddha.

'od#id#arma Zen reprezintă denumirea unei %coli speciice udismului @aha2ana.

Termenul ! +en' este japonez, iind derivate din termenul cinezesc Chn,care la rândul său este derivate din termenul sanscrit dh2Bna, caresemniică !#edita5ie' sau !stare #editativă'.

+en reprezintă o cale spirituală autentică, ce pune accentul pe

experimentarea directă, nemijlocită a naturii reale a iin#elor 5în particular aiin#ei umane6, ceea ce conduce spontan la atingerea stării de iluminare5sa#adhi în lima sanscrită, satori în lima japoneză6. Astel, +en diminuează importan#a cunoa%terii teoretice în avoarea practicii medita#iei%i a serviciului în sluja semenilor. (nvă#ăturile +en includ dierite surse aleudismului @aha2ana, precum 1ra,napara#ita, învă#ăturile %colilor<oacara %i (athaataar$ha.

Apari#ia +enului ca %coală distinctă a udismului este consemnată mai

întâi în "ina, în secolul al ?33-lea d.@. Apoi, +en se răspânde%te spre sud în ?ietnam, spre est în "oreea %i apoi în )aponia. "onorm tradi#iei,părintele +enului este considerat călugărul indian 'od#id#arma 5ini#ialnăscut prin#, acesta alege să devină călugăr rătăcitor, în căutarea



supremei 4ericiri6. 0sen#a învă#ăturii +en rezidă în realizarea stării deiluminare în răstimpul unei singure vie#i $ experien#ă trăită de anumi#idiscipoli +en %i conirmată de mae%trii acestora, de-a lungul a peste BCCde ani&

+ractica zilnică a +a'enului constituie cerin#a indispensailă a învă#ăturii +en. Această practică #inte%te direct către con%tiin#a proundă aiin#ei umane, acolo unde cunoa%terea, cunoscătorul %i suiectul cunoscutnu sunt decât unul. (n +a'en, nu există altă realitate decât ceaexperimentată Aici %i Acum. 4iecare clipă, iecare ac#iune este impregnatăde natura lui 4uddha. Triste#ea %i ucuria, rica %i curajul nu pot i evitate,

însă ne putem eliera de acestea deta%ându-ne de ele, contemplândapari#ia acestor emo#ii în iin#a noastră, ără a le urma în desă%urarea lor.Această stăpânire a emo#iilor %i gândurilor coneră pacea min#ii $ %i nuvorim despre o pace care devine #el al +a'enului , ci mai curând un eect

secundar al practicii +a'en&

+a'en reprezintă un termen japonez alcătuit din două caractere 'a $ a%edea 5cu picioarele încruci%ate, de exemplu în postura lotusului sausemi-lotusului6, %i 'en $ din originarul sanscrit dh2ana, care semniicăconcentrare, pace dina#ică %i conte#plare, iind un termen polisemantic."ale spre realizarea *inelui ca natura noastră esen#ială, +a'en se reerăatât la ac#iunea iin#ei 5care adoptă postura cu picioarele încruci%ate, cu

mâinile într-o anumită mudră, oservându-%i respira#ia ără a interveni6,cât %i starea de !a i' a acelei iin#e. A pune accentul doar pe unul dintreaceste două aspecte înseamnă a nu în#elege sensul sutil, pround alpracticii +a'en.

(n starea oi%nuită de con%tiin#ă, a fi %i a face reprezintă două aspecteseparate, de regulă disjuncte. asemenea separare conduce la alienareaiin#ei umane $ stare devenită acută mai ales în ultimele secole& (n timp,prin eorturi sincere depuse în contul practicii +a'en, mintea %i corpul,

interiorul %i exteriorul, eu %i celălalt devin unul. Această stare estedenumită sa#adhi sau satori . (n această pură stare a existen#ei,insatisac#iile %i lipsa de sens a vie#ii moderne se estompează. 1u maicăutăm răspunsuri din exterior, ci ne alăm atra%i într-o călătorie interioarăspre propria noastră esen#ă, starea de >udda.

+en ne arată că ceea ce numim în mod eronat !noi în%ine' $ identitateanoastră socială, nu reprezintă decât o mască su care se ascundeadevărata noastră natură. "redin#e, opinii, prejudecă#i, educa#ie sautradi#ii amiliale $ toate acestea nu sunt decât actori conjuncturali,instrumente necesare pentru supravie#uire %i integrarea în societate, (RN) *)NT N+% ÎN %NEŞ &



(n ciuda acestor mă%ti, ceva rămâne acela%i, mereu. "are este oareacest tărâm din noi, care se men#ine stail, etern durailE Dacă exteriorulse ală în continuă transormare, atunci, cu siguran#ă, este necesar săcăutăm în noi în%ine. Dar $ ce este acest interior al nostruE +en ne poateajuta să găsim răspunsul la aceste întreări, ciar dacă +en nu este unrăspuns în sine. +oate că +en reprezintă, de apt, cel mai mare semn de

întreare& +en nu ne conduce spre niciun el de credin#ă, ci insistă pe îndoiala asupra oricărui aspect general acceptat, prin conven#ie socială.Dar, dacă credin#ele nu sunt importante, "redin#a este totu%i o necesitate&

+en reprezintă, am putea spune, un amplu program de regăsire de sine.0l ne pune a#ă în a#ă cu propria negare %i regăsire a iin#ei noastreprounde, %i suliniază suerin#ele emanate din ata%amente, prejudecă#i %iseparare. +en ne înva#ă cum să acem pa%ii care ne despart de noi în%ine.

+en se ală în ucuria noastră, în lacrimile noastre, în uga gândurilor %i înrespira#ia care ne sus#ine via#a, incon%tient. +en nu ne uită, noi uităm de

+en. A încerca să umplem vidul %i vastitatea din noi cu în#elesuriexterioare este ca %i cum am turna apă într-un ocean, pentru a-l umezi&!)nde te afli %C%- Cât este ceasul C)M-'

forisme ZEN.eneralit iăţ

☺ :01 nu con#ine nicio idee. *tudia#i-l cu aten#ie.☺ /edita#ia :en ocaliza#i-vă asupra respira#iei %i elimina#i toategândurile din minte, inclusiv acesta.☺ "uvântul !apă' nu potole%te setea.☺ =ostirea numelui ascunde natura oiectului.☺ Fn singur lucru este cert totul trece. Fn singur lucru este constantscimarea.

☺ Fn singur lucru există clipa de a#ă.☺ (nainte de iluminare găte%te mâncare, spală vasele. Dupăiluminare găte%te mâncare, spală vasele.☺ Am căutat toată ziua, dar nu am găsit nicio dovadă că va exista o zide mâine.☺ A"F/ pare să ie o perioadă la el de ună ca oricare alta.☺ "ine râde de propria sa prostie are o sursă constantă %i ve%nic nouăde amuzament.☺ A nu ac#iona înseamnă a ac#iona.☺ =idică-#i mâna %i ciocăne%te u%or în cerul nop#ii. Apoi ascultă&☺ ?iitorul care aia a sosit a avut o scurtă întâlnire cu trecutul din carea rezultat un moment prezent eemer.



☺ 1u are niciun rost să te ui#i către sud, dacă gândurile tale suntorientate către nord.☺ Dacă î#i dore%ti reîntoarcerea aceluia%i vis, nu mai la%i loc pentru unalt vis.☺ 3uirea trecută doar amintiri. 3uirea viitoare doar antezii. 3uireaadevărată doar A"F/.☺ Fn miriapod trecea pe o cărare, cu cele CC de picioare ale salemi%cându-se într-o sincronicitate perectă. roască râioasă l-a privitminunându-se !"um reu%e%ti să î#i coordonezi atât de ine picioareleE+e care dintre ele îl mi%ti primulE' /iriapodul s-a oprit să se gândească%i de atunci nu mai %tie cum să meargă.

(espre practica Zen/ i nu numai/ş

☺ :en nu are nimic de o#inut. "ând discipolii :en nu oservăaceasta, este pentru ei se apropie prea nerădători. 5Ging-An6☺ 1u există căr#i sacre sau texte dogmatice în :en. +rin urmare, dacăsunt întreat ce ne înva#ă :en, am să răspund că :en nu ne înva#ănimic. rice învă#ături provin din mintea cuiva. 1e învă#ăm pe noi

în%ine. :en doar ne arată calea. 5D.T. *uzu9i6☺ (ntr-un anumit sens, :en înseamnă să trăie%ti via#a, în loc de a trăiceva din via#ă. 5Alan Hatts6

☺ Aandonează-te celorlal#i. Aandonează-te vie#ii înse%i. =enun#ă laluptă pentru a da un sens vie#ii. +ur %i simplu, aandonează-te. 5TIao-san6☺ 3deea despre :en este că acesta împinge contradic#iile către limitalor extremă, unde treuie să alegem între neunie %i inocen#ă. 3ar :ensugerează că oricare dintre acestea merită trăită la scară cosmică.1euni sau inocen#i, suntem deja acolo. Ar i minunat să ne descidemocii, %i să ?edem. 5Tomas /erton6☺

"rede#i-i pe cei care caută adevărul. (ndoi#i-vă de cei care l-au găsit.5Andre Jide6☺ (n mintea începătorului există multe posiilită#i, dar în minteaexpertului există pu#ine.5*unr8u *uzu9i6☺ cii no%tri vedeau ini#ial ine, dar au evoluat prost datorităproesorilor no%tri. 5+rover :en6☺ "ăile către Fnicul sun tot atât de numeroase câte sunt vie#ileoamenilor. 5/aximă :en6☺ Toate religiile vor apune, dar acest lucru simplu va persistă a%ază-te pe un scaun, %i prive%te în depărtare. 5?.?. =azanov6



☺ 1u este necesar să alergi în exterior pentru a vedea mai ineK maidegraă, rămâi în centrul iin#ei tale. "u cât ugi mai mult, cu atât maipu#ine înve#i. "aută-#i inima %i veziK Această modalitate de ac#iune

înseamnă a i. 5;ao-Tzu6☺ 0ste aidoma norilor pe cer acum este, acum a dispărut ără urmă.0ste aidoma urmei lăsate pe apă nici nu s-a născut, nici nu a murit.Aceasta este pacea cosmică %i odina eternă. 5/a-tsu6☺ A a%tepta să apară adevărul din gândire înseamnă a conundanevoia de a gândi cu necesitatea de a cunoa%te. 5@anna Arendt6☺ ;ucrurile nu sunt ce par a iK %i nu sunt nici altminteri. 5;an9avatara*utra6☺ 0xistă o cale de la oci către inimă, care nu trece prin ra#iune. 5J.L."esterton6☺ Trăie%te în prezent. +rezentul con#ine totul. 0ste un tărâm sânt<

5Alred Hiteead6☺ +entru a înota, treuie să ne scoatem ainele. +entru a aspira cătreadevăr, este necesar să ne dezrăcăm într-un sens mult mai pround $de toate ainele lăuntrice, de gânduri, concep#ii, egoism etc. M (naintede a i suicient de goi. 5*oren Lier9egaard6☺ =ealitatea plute%te. Asta nu înseamnă că totul este în mi%care, înscimare sau devenire. 2tiin#a %i experien#a cotidiană ne spun asta.

(nseamnă că mi%carea, scimarea, devenirea sunt tot ce există. (n

rest nu mai există nimicK totul este mi%care, scimare. Timpul a%a cum îl concepem în mod oi%nuit nu este un timp real, ci o imagine aspa#iului. 5@enri-;ouis >ergson6☺ !3luminare' %i !1irvana'E Acestea sunt aidoma unor arori usca#i,gata să ie încărca#i pe spinarea unui măgar. *cripturileE 0le sunt doarucă#i de ârtie care să %teargă noroiul de pe a#a ta. "ele patru merite%i cei zece pa%iE *unt umre în morminte. "e au a ace aceste lucruricu elierarea taE 5Te-san6☺

A te cunoa%te pe tine însu#i nu este numai cel mai diicil lucru, ci %icel mai incomod. 5@enr8 H. *aN6☺ Am realizat că trecutul %i viitorul sunt realmente iluzii, că ele nuexistă decât în prezent, care este ceea ce este cu adevărat, singurulcare există cu adevărat. 5Alan Hatts6☺ +rivim prea mult înapoi %i privim înainte prea multK astel, pierdemsingura eternitate despre care putem i asolut siguri $ eternul prezent,căci acesta este mereu A"F/.5Hilliam +elps6☺ Asta este $ ciar acum. (ncepe să relectezi la asta, %i ai să-l pierzi.5@uang-po6



☺ 1umai atunci când realizăm că via#a nu ne conduce nicăieri, ea începe cu adevărat să aiă un sens. 5+.D. uspens986☺ ?ia#a de mâine vine prea târziu. Trăie%te azi. 5/arțial6☺ *eriozitatea este un accident al timpului. 0a constă în a acorda preamare valoare timpului. (n eternitate nu există timp. 0ternitatea este doarun moment, suicient de lung pentru o glumă. 5@ermann @esse6☺ +roverele rămân lipsite de sens până când sunt incluse în oiceiuri5Lalil Jiran6☺ :en este veiculul realită#ii. 5)im @arrison6☺ (n ce prive%te locuin#a ta, caută să ii cât mai aproape de pământ. (nce prive%te medita#ia, mergi cât mai adânc în inimă. 5;ao Tzu6☺ (n#eleptul nu colec#ionează oiecte pre#ioase. 0l nu se ata%ează deidei. 0l îi aduce pe oameni înapoi la ceea ce ace%tia au pierdut. 5;aoTzu6☺ "ând sim#i cu adevărat acea iuire egală pentru to#i, când inima tas-a expansionat atât de mult, încât să cuprindă întreaga crea#ie, cusiguran#ă nu vei sim#i că renun#i la ceva. +ur %i simplu vei aandonavia#a oi%nuită, după cum un ruct copt cade de pe ramura copacului.?ei sim#i că întreaga lume este casa ta. 5=amana /aarisi6☺ /ereu acum $ doar acum $ trăie%te. /ereu acum $ doar acum $oeră-te mor#ii. Aceasta este sinonimă cu practica :en. 5*o9o/orinaga6

☺ :en nu are por#i. *copul cuvintelor lui >udda este de a iluminaoamenii. A%adar, :en treuie să ie lipsit de por#i. Dar cum să treciprintr-o poartă care nu existăE 5/umon6☺ Dacă inima mea poate deveni pură %i simplă ca aceea a unui copil,cred că nu poate exista o ericire mai mare ca aceasta. 5Litaro 1isida6☺ 1u ă ceva, pur %i simplu. Doar a%ază-te acolo. 5+rover :en6☺ Dacă ceva te plictise%te după două minute, încearcă să-l aci timpde patru minute. Dacă este tot plictisitor, ă-l opt minute, sau

%aisprezece, treizeci%i două, etc. (n cele din urmă, vei decoperi că nueste plictisitor, ci ciar oarte interesant. 5+rover :en6☺ "reând, %i nu posedând, ni se revelează via#a. 5?ida D. *cudder6☺ "u cât suntem mai asori#i de a%a-numita ilosoie, cu atât maimare vor i amăgirea %i orirea. 50manuel *Nedenorg6☺ /area cunoa%tere este universală. /ica cunoa%tere este limitată."uvintele mari te inspirăK cuvintele mărunte sunt doar âră. "uangTzu☺ A %ti %i a nu ace nu înseamnă încă a %ti. 5;ao Tzu6

Câte0a idei 1Zen2 pentru cei care iau 0ia a prea în serios!ţ



*alva#i alenele& +rinde#i-le pe toate. zi ără soare este o noapte.OOP dintre avoca#i dau celorlal#i un renume prost./ă simt ca %i cum a% i parcat pe diagonală, într-un univers paralel.Qine minte, jumătate din oamenii pe care-i cuno%ti sunt su medie."el care râde ultimul gânde%te cel mai încet.Depresia nu este decât mânie lipsită de entuziasm."onduc mult prea repede ca să-mi mai pese de colesterolul meu.*us#ine#i acteriile& 0le sunt singura cultură pe care o au unii<:iua de luni este o modalitate îngrozitoare de a petrece RS dinsăptămână. con%tiin#ă curată este de oicei un semn de memorie slaă.+laniică-#i să ii spontan mâine&Frmăre%te să ii întotdeauna modest, %i ii mândru de asta&

Dacă crezi că nimănui nu-i pasă de tine, încearcă să nu plăte%ti câtevarate<"â#i dintre voi crede#i în tele9inezieE =idica#i-mi mâna.."are este viteza întunericuluiE"um î#i dai seama că #i s-a terminat cerneală inviziilăE/unca serioasă este răsplătită în viitor. ;enea este răsplătită acum.Toată lumea are o memorie otograică. 1umai că unii au rămas ărăpeliculă.

i%nuiam să am o minte descisă, dar îmi tot cădea creierul aară<1u #i-am putut repara rânele, a%a că #i-am ăcut claxonul mai puternic. (n iecare persoană vârstnică există o persoană mai tânără, care se întreaă ce Dumnezeu s-a petrecut<Qine minte $ e%ti unic& ;a el ca to#i ceilal#i<1u încerca niciodată adâncimea apei cu amele picioare.

(nainte de a critica pe cineva, mergi câ#iva 9ilometri în pantoii lui. A%a,atucni când ai să-l critici, ai să ii la câ#iva 9m depărtare %i ai să ai %i

pantoii lui<Dacă împrumu#i cuiva C dolari %i nu-l mai vezi niciodată, proail că ameritat<Dacă oi%nuie%ti să spui adevărul, nu mai treuie să #ii minte nimic.)udecată corectă vine din multe experien#e rele, dar acestea provin dinmulte judecă#i proaste.

(n general, nu înve#i prea multe când î#i mi%ti uzele.1u rata niciodată %ansa de a tăcea.1e na%tem goi, uzi %i lămânzi, %i atunci suntem ătu#i pe spate< apoilucrurile se înrăută#esc.ricine pare normal până ajungi să-l cuno%ti.



1iciodată, indierent de circumstan#e, să nu iei un somnier %i un laxativ înaceea%i noapte&

n articol de psih. Aida Suru$aruSocietatea Acade#ică Adani#a NNN.adanima.org

ME(%T % ZZEN – pace i "eatitudine – scurt ini iere spiritualŢ ş ă ă

ț+osted 8 ;eonard în >uddism, :en Add comments

+a'en reprezintă inima practicilor meditative ale udismului +en.0ste o metodă eicienta, foarte apropiat de unele practici de pe Caleaă%nimii sau din "#eda Tantra $ Tantra nondualistă a identitățiiundamentale dintre suiectul cunoscător, lume și Dumnezeu.

+a'en este mai mult decât o medita#ie, este o atitudine a#ă de noi

în%ine %i de întreaga lume în care iin#ăm. Traducerea literală a termenuluisemniică !#edita5ie -e'!nd ', însă contextul semantic presupune capracticantul +en să adopte o anumită postură, să o#ină gradat o stare decalm pround al min#ii %i trupului, %i astel să !invite' în iin#a samaniestarea unor stări iluminatorii 5satori7.

n cadrul unei D-edin5e” de +a'en& care de reulă se desfă-oară într*un 'endo 5sală de medita#ie6, se alternează perioadele de Zazen cu cele deKinhin $medita ie în mi care&ţ ş . /omentul începerii medita#iei +a'en esteanun#at, în mod tradi#ional, de trei sunete de clopo#el 5shi,osho6, pe cândinalul unei etape de medita#ie este anun#at printr-un singur sunet declopo#el 5ho'ensho6. (nainte de a se a%eza sau de a se ridica, practican#ii

+en realizează assho, salut tradi#ional care constă din împreunareapalmelor în zona pieptului, cu antera#ele păstrate orizontal, %i înclinareatrunciului în semn de respect. *e ace assho către propriul loc demedita#ie, apoi către to#i participan#ii %i către odo 5cel care conduce%edin#a de +a'en6.

(n )aponia, medita#ia +a'en se practică %ezând pe o pernă denumită

'afu.

/aestrul (ogen recomanda ca pozi#ii a%ezate numaiKekkafu'a 5lotus6 %i hankafu'a 5semi $ lotus6, dar astăzi s-au dezvoltatmai multe posturi care satisac principiile :azen ale atitudinii corporale.



Dintre acestea, celeră este postura japoneză seiza5o pozi#ie în genunci, %ezând pe o ancă sau un 'afu7.

1u este ceva neoi%nuit să se mediteze pe un scaun în pozi#ia :azen,perna iind amplasată pe acesta.

(n general vorind, practica +a'en comportă trei aspecteConcentrarea, introspec iaţ 5prin koan6 %i postura corporal $s#ianta3a&ă .

Fltima este asociată de oicei cu %coala Soto, unde se punea accentulpe modul de a%ezare a corpului în timpul medita#iei, pe când koan-ul estemai ales apanajul %colii 9in'ai . Astăzi, majoritatea %colilor +en utilizeazătoate aceste trei aspecte, care se completează reciproc în practicamedita#iei.

Concentrarea (n azele ini#iale ale practicii :azen se insistă întotdeauna pe

concentrare. Aten#ia practicantului se îndreaptă constant asuprarespira#iei, ără a interveni spre a o modiica în vreun el, %i asupra lui hara5zona adominală inerioară6K uneori, discipolul este sătuit să numerepentru a-%i men#ine starea de concentrare. Această ormă de medita#ie

înso#ită de numărare este denumită susokukan, %i poate prezenta dieritevaria#ii. +rin intermediul acestei practici, discipolul î%i dezvoltă gradat

puterea de concentrare, ,oriki . (n unele centre de practică +en se insistăpe repetarea unei mantra care înso#e%te procesul respirator, în loc denumărare. (n anumite comunită#i spirituale 5sanha6 practica estecontinuată astel până la apari#ia unor stări incipiente de sa#adhi , saustrăulgerări iluminatorii. Aia după aceea discipolul poate trece la o etapăsuperioară a practicii +a'en.

%ntrospec ia prinţ Koan

dată ce %i-a dezvoltat puterea de concentrare, discipolul î%i vaocaliza acum aten#ia asupra unui koan, ca oiect de medita#ie. Koan-urilereprezintă raze scurte, care se reeră la un aspect insolvail ra#ional 5deexemplu, !care este zgomotul produs de ătaia unei singure palmeE'6.



Astel, introspec#ia generată prin koan este menită să scurtcircuitezeprocesele intelectuale, conducând la o realizare directă a realită#ii dedincolo de aparen#e.

4ostura e3ând –ş hi!antaza

Aceasta face referin la medita ia f r o"iect ţă ţ ă ă

, în care discipolul nu î%iocalizează aten#ia asupra unui oiect exterior sau interior, ci utilizeazăcapacitatea sa de concentrare pentru a rămâne complet con%tient a#ă detoate enomenele care survin în momentul prezent.

Zazen constituie o form special de medita ie, întâlnit doar înă ă ţ ăcadrul practicilor "udismului Zen, i se refer , în esen , la studiulş ă ţă*inelui-

/arele maestru (ogen spunea

!1entru a studia Calea lui 4uddha tre$uie să te studie'i pe tine însu5i= pentru a te studia pe tine însu5i& tre$uie să ui5i de tine însu5i= iar a uita detine însu5i însea#nă a fi ilu#inat de cele 'ece #ii de aspecte.'

Această metaoră legată de cele zece mii de aspecte se reeră larecunoa%terea unită#ii *inelui cu toate iin#ele %i lucrurile din jur.

+ractica +en a medita#iei %ezând s-a transmis de la primul /aestru,4uddha însu%i, care a o#in iluminarea în această postură. 0a s-a

transmis apoi, din genera#ie în genera#ie, pe parcursul a peste BCC deani, răspândindu-se din 3ndia către "ina, apoi ajungând în )aponia, înalte zone ale Asiei, pentru a cuceri, în inal, ccidentul. +ractica +a'en este oarte simplă, u%or de asimilat %i de urmat. (nsă, ca toate practicilespirituale autentice, necesită perseveren#ă, dăruire %i credin#ă pentru a-%iarăta roadele<

Avem tendin#a de a ne considera corpul, mintea %i respira#ia ca entită#iseparate, însă acestea capătă o unitate aparte în +a'en, constituind a#ete

ale aceleia%i realită#i. +rimul aspect asupra căruia ne îndreptăm aten#iaeste modul cum ne a%ezăm pentru a practica +a'en. "orpul constituie oadevărată intera#ă între lumea exterioară %i cea interioară. /odul cum nepozi#ionăm corpul transmite ceva legat de procesele noastre mentale carese derulează în acel moment, %i de respira#ia noastră. De-a lungul anilor,postura +a'en cea mai eicientă a ost considerată cea în care corpul

întrucipează o structură piramidală.



1e a%ezăm pe sol, deasupra unui 'afu 5pernă +en6, care ne permite săridicăm %ezutul, astel încât partea exterioară a genuncilor să atingăsolul. Astel, cele trei puncte de sprijin 5%ezutul de pe pernă %i genuncii lasol6 ormează aza unei piramide triungiulare, care coneră stailitatemaximă în toate direc#iile în care ne-am apleca trunciul.

5ârful piramidei este dat de cre tetul capului-ş0xistă mai multe pozi#ii ale picioarelor, care permit ca genunc#ii s fieă

a e3a i la solş ţ $în esen , aceasta este cerin a Zen care tre"uieţă ţrespectat &ă . +rima %i cea mai simplă pozi#ie este cea cu picioarele

încruci%ate, gamele iind pe sol. "iar dacă unele persoane se conruntăcu anumite rigidită#i musculare, care le împiedică să a%eze %i genuncii lasol, o practică perseverentă le va permite în scurt timp să înlăture acestinconvenient. 0ste suicient să ne a%ezăm pe treimea din a#ă a zaului,pentru a permite zonei coccigiene să se ridice de la sol suicient de mult

încât genuncii să atingă solul. De asemenea, în această pozi#ie regiunealomară va i natural împinsă spre în a#ă, ceea ce va men#ine curura



iziologică a coloanei verterale, asigurând verticalitatea normală aacesteia.

Este important s ne imagin m c cre tetul capului împunge cerul –ă ă ă şi pentru aceasta, 0om retracta " r"ia, alungind u or regiunea cer0icalş ă ş ă

a coloanei- Corpul î i reg se te astfel po3i ia normal , atât la ni0elulş ă ş ţ ă

coloanei 0erte"rale în ansam"lul ei, cât i prin rela6area muscular dat ş ă ă

de o postur corect - stfel, corpul î i poate men ine aceast form ună ă ş ţ ă ă timp relati0 îndelungat-

altă pozi#ie este cea semi – lotus, în care piciorul stâng este plasatdeasupra coapsei drepte, în timp ce piciorul drept este pliat dedesut.0ste o pozi#ie u%or asimetrică, %i uneori partea superioară a corpuluitreuie să compenseze cumva, pentru a men#ine structura perectdreaptă.

Cea mai sta"il i simetric postur este, de departe, lotusulă ş ă ă . ;aa

iecărui picior este plasată pe coapsa celuilalt picior. 1u se atriuie vreosemniica#ie esoterică specială adoptării uneia sau a alteia dintre pozi#ii.Aspectul cel mai important aici este corela#ia dintre corp %i minte, carepermite calmarea min#ii odată cu adoptarea unei posturi corporale corecte%i relaxate.

/ai există %i postura sei'a, care nu necesită neapărat o pernă su%ezut. *e poate adopta sei'a %ezând în genunci, cu esele pozi#ionatedeasupra tălpilor, care ormează o sui-generis pernă anatomică. *au se

poate recurge la o pernă oi%nuită pentru a nu lăsa toată greutateacorpului pe game. (n ine, se mai poate recurge %i la o ancă de tip sei'a,care îndepărtează complet greutatea de pe picioare, %i men#ine %i coloanaverticală.

(n ine, este oarte ine %i dacă ne a%ezăm pe un scaun, cu tălpilepicioarelor erm a%ezate pe sol %i cu coloana dreaptă, respectândcururile iziologice. +utem utiliza perna $ 'afu, în acela%i mod ca %i cândam %edea la sol $ o a%ezăm pe scaunul nostru, apoi ne postăm deasupra,

împingând zona lomară în a#ă. "el mai important element al practiciiconstă în respectarea pozi#iei corecte a coloanei verterale, dar pentru aavea rezultate une în practica medita#iei +a'en, este oarte important să

îndeplinim %i celelalte cerin#e pozi#ia ăriei, a mâinilor, a capului, etc."ând spatele este drept, diaragma se mi%că lier. Astel, respira#ia

poate deveni oarte proundă, %i preponderent adominală. De altel, pemăsură ce corpul se maturizează, respira#ia devine tot mai restric#ionată %imai supericială. Avem tendin#a să respirăm cu treimea superioară a

plămânilor, apt proat de u%oara ridicare a umerilor, atunci când inspirăm. (n plus, ve%mintele prea strânse pe corp, sau ciar centurile %i curelele, împiedică să ne men#inem respira#ia proundă, adominală, a%a cum era în perioada copilăriei.



(n +a'en este important s renun m la orice strânsoare în 3onaă ţă taliei, %i în general, să ne erim a purta elemente vestimentare care arputea jena circula#ia sanguină sau respira#ia. Aceasta, odată elieratăzona diaragmei, va deveni în mod natural tot mai proundă. 1u vomcontrola respira#ia, ci doar o vom oserva. *impla adoptare a unei posturi

%i atitudini corporale corecte va conduce la reinstalarea unei respira#iiineăcătoare, sănătoase.dată a%eza#i, vom mai veriica anumite elemente gura va i încisă,

dar vom lăsa un mic spa#iu între din#i, lima sprijinindu-se u%or cu vârul laaza din#ilor de sus $ această pozi#ie a limii va reduce atât saliva#ia, cât%i nevoia de a îngi#i. (n aara cazului în care ne conruntăm cu un locajnazal, vom respira numai pe nas. cii sunt men#inu#i semi-desci%i, cuprivirea orientată în a#ă jos, la aproximativ $ ,B m. (nciderea aproapetotală a pleoapelor va înlătura necesitatea de a clipi prea des. >ăria va iu%or retrasă, astel încât musculatura ină a e#ei să ie totu%i cât mairelaxată. 1u treuie să existe tensiuni în corp. (n mod normal, vârulnasului ar treui să ie pe aceea%i verticală cu omilicul, iar parteasuperioară a trunciului să nu ie aplecată nici în a#ă, %i nici în spate.

/âinile sunt a%ezate într-o #udră $ un gest speciic +a'enului . 0stevora de a%a-numita mudră cosmică. Amele mâini sunt cu palmele însus, palma stângă iind deasupra palmei drepte. Degetele mari ale celordouă mâini se ating la capete, care ajung unul în prelungirea celuilalt.

Degetele nu vor ace !nici vale, nici deal', adică nu le vom orienta nicicătre sus, nici către jos, ci vom urmări ca acestea să conigureze o linieorizontală. Astel, degetele mari %i palmele vor orma un !ou cosmic', oormă ovoidală perectă.

/âinile vor i sprijinite ie pe regiunea inginală a coapselor, ie pecălcâiele picioarelor a%ezate în lotus 5după caz6.

/udra cosmică are menirea de a atrage aten#ia practicantului cătreinteriorul iin#ei sale.



E6ist multe modalit i diferite de concentrare a aten iei-ă ăţ ţ

*e poate recurge la imagini complexe denumite #andala-e, care uneorisunt utilizate ca elemente exterioare ce avorizează concentrarea. *au, se

poate ace apel la mantra-e sau silae rostite vocalic sau mental. *e maipoate recurge %i la mudra-e, sau gesturi. +a'en preeră concentrareaasupra respira#iei.

*uflul nostru este sincron cu 0ia a-ţ1u este o pură întâmplare aptul că termenul !spirit ' semniică !suflu'

sau respira#ie, %i nici aptul că termenii !ki ' din lima japoneză, saucinezescul !chi ' se reeră la energie, amele derivând din !respira5ie'.=espira#ia este or#a vitală a iin#ei. Dinamica sa este sincronă cu dinamicamin#ii dacă respira#ia este sacadată, rapidă, %i mintea va i agitată. persoană nervoasă va respira întotdeauna scurt %i cu întreruperi. Dincontră, când respira#ia devine tot mai calmă, mai proundă, mintea selini%te%te ără eort, permi#ând experimentarea unor stări de medita#ie dince în ce mai prounde.

ten ia celui care meditea3 0a fi îndreptat c treţ ă ă ă hara, 3on aflată ăla apro6imati0 dou degete su" om"ilică . Acesta se consideră a i,

conorm tradi#iei 'en, centrul iin#ei noastre. +e măsură ce mintea secalmează, vom deveni tot mai con%tien#i de dinamica energeticămisterioasă a lui hara.

dată a%eza#i complet în postură, ne vom legăna alternativ trunciuldupă direc#iile coapselor, în arce de cerc cu amplitudine descrescătoare,până ce ne stailim în centrul nostru de greutate. /intea este coorâtă lanivelul lui hara, mâinile sci#ează mudră cosmică, gura este încisă, culima u%or presată de aza din#ilor superiori. =espira#ia se eectuează pe

nas. 1e concentrăm să oservăm respira#ia, ără a interveni asupra ei.+ercepem cum aerul, încărcat de ki , de energie, cooară în hara,vitalizează toate viscerele, apoi revine în exterior, încizând ciclulrespirator.

Dacă mintea începe să !vagaondeze', o readucem cu lânde#easupra oiectului concentrării noastre $ respira#ia. +eriodic, vom i aten#isă oservăm %i respectarea elementelor posturii corporale, deoarece întimp, este posiil să apară unele devia#ii $ coloana nu-%i mai păstrează

orma, genuncii se pot ridica u%or de la sol, degetele mari ale mâinilor sepot coorî, ăcând !o vale' etc. 1e contemplăm gândurile ără a le înso#i înoinăreala lor, ca %i cum am urmări, cu deta%are %i împăcare, norii care se



perindă pe cerul alastru. 1u ne ata%ăm de gânduri, nu le re#inem, %i nicinu le împiedicăm.

+e măsură ce practica avansează, aten#ia va deveni tot mai ascu#ită,mai ină %i mai cuprinzătoare. +racticantul va începe să sesizeze aspectesutile, care înainte i se sustrăgeau aten#iei. dată ce dialogul interngenerat de agita#ia min#ii se lini%te%te, se produce gradat descidereaiin#ei către realitatea misterioasă %i proundă a esen#ei sale.

Fneori, anumite gânduri reziduale sau idei osesive vor tinde să revină, în mod recurent. Aceasta se petrece mai ales în perioadele în caresuntem oarte ocupa#i, intens implica#i în aspectele vie#ii exterioare, saucând traversăm o perioadă de criză emo#ională. Alungăm gândurile, iaracestea revin cu ostina#ie.

Fneori, acest proces este ciar necesar& Tot ce putem ace este sădevenim cât mai con%tien#i de dinamica gândurilor, ără a le da curs, ără

a ne ata%a de ele. *impla oservare a lor, deta%ată de oiectuloserva#iei, le va epuiza energia.

Aten#ia ne va reveni în mod iresc asupra respira#iei. Za3en nu este oarm de lupt contra gândurilor ă ă , ci mai ales o modalitate minunată de apotoli supraa#a agitată a min#ii, plină de valurile gândurilor, aducând-o ladimensiunea oglinzii perecte a suprae#ei unui lac pe deplin lini%tit.

(ntr-o stare proundă +a'en, tangentă cu stările iluminatorii 5sa#adhi , înterminologia indusă, sau satori , în cea japoneză6, de descidem la

adevărata via#ă. =espira#ia celui care meditează ajunge la ritmul de -Urespira#ii pe minut până la o respirație la trei minute sau la mai mult de treiminute.

Toate ritmurile organice sunt încetinite $ ătăile inimii, circula#iasângelui, metaolismul. rganismul însu%i atinge un punct de lini%te, deeciliru pround, în care ritmurile cererale dominante sunt cele de tipteta %i delta, corespunzătoare stărilor de somn pround, cu sau ărăvise< 1umai de data aceasta, în cazul medita#iei, con%tiin#a este perect

lucidă, aptă să pătrundă în vasta realitate tainică a ;umii Divine<=ădarea %i perseveren#a sunt cei esen#iale în o#inerea stăriloriluminatorii, inclusiv prin practica +a'en. 1u avem nimic de câ%tigat, nimicde pierdut. Doar ne scuundăm în interiorul iin#ei noastre, %i suntemlieri<

Fn articol de psi. Aida *uruaru*ocietatea Academică Adanima,>ucure%ti NNN.adanima.org

"#eda 7oga

ZZEN i medita ia în mi8locul ac iunii – 9)%N E)ș ț ț



+osted 8 ;eonard în Aeda Goga-"alea 3nimii, :en Add comments

Calea ;ni#ii este o soluție rapidă și eicientă pentru a trăi spiritualitatea înmijlocul vieții. *impla introspecție este rareori suicientă, deoarece existăcâmpuri speciice care constrâng căutătorul să simtă că este încă limitat.Acestea treuie' străpunse' sau depășite, dar acest lucru se poate realizaprin eort individual sau prin Jrație divină. ri prin amândouă 5aceastaiind, desigur, varianta preerailă6.Atunci când aplicăm metodele Căii ;ni#ii , eiciența demersului spiritualcrește din mai multe motive, dar este esențial aptul că aceste limitări sau kanchuka-uri sunt /F;T mai ușor de' străpuns' atunci când realizăm(9% M)(RĂ în mijlocul acțiunii.<<<<<<<<<.Dincolo de un anumit nivel de realizare lăuntrică, toți maeștrii voresc la

el.0ste iresc, iindcă toți ajung să cunoască aceeași =ealitate Fltimă,același Adevăr Divin.Aceasta este, de altel, și un indiciu al realizării, deoarece atât timp cât unpracticant încă mai păstrează în el iluzia existenței unei realități ultimespeciice doar căii sale de transormare lăuntrică, atunci rezultă că acestanu a oținut un grad de realizare suicient de înalt.

E6ist un num r infinit de c i spirituale, dar o singur realitateă ă ă ădi0in -ă<<<<<<<<<<./etodele +a'en sunt oarte asemănătoare, la nivel esențial, cu cele aleCăii ;ni#ii $ A$heda (antra, iar eiciența lor este, de asemenea, oartemare./aestrul 9auin Eau a trăit într-o situație de semirecluziune în cursulultimilor trei ani din viață.

(n iarna anului SVW el a ost consultat de către un medic, care, luându-ipulsul, a remarcat' $ *-ar părea că totul este în regulă'.@a9uin a mormăit în cip de răspuns' $ "e mai doctor& 1u vede că în trei zile nu o să mai iuE&'

(n zorii zilei de decemrie, @a9uin s-a trezit din somn liniștit, a scos unstrigăt puternic, s-a întors pe partea dreaptă și a părăsot deinitiv corpulizic.

*e spune că, după incinerare, cenușa lui @a9uin avea culoarea lucioasă acoralului și era la el de parumată ca mirodeniile.Fltima lucrare caligraică a lui @a9uin a ost declarația vieții saleFn gigantic caracter' în mijlocul', cu inscripția



' Medita ia în M%;<+C)< ac iunii este de un miliard de oriț ț

superioar celei în lini te-ă ș '"#eda 7oga

Maestrul 3en (ogen+osted 8 ;eonard în :en Add comments

"oen Kien 5CC-BU6 s-a născut într-o amilie de noili japonezi,iind descendent 5a noua generație6 al împăratului /ura9ami. /oare laL8oto, la W august. A ost discipolul lui /8Xan 0isai.

Dogen Ligen este considerat a i întemeietorul școlii Soto, aludismului +en în )aponia și, de asemenea, unanim acceptat ca unul

dintre cei mai valoroși ilosoi pe care i-a avut )aponia. 4ăcând parte dintr-o una din ramurile inluentei amilii /inamoto, el uge de acasă, la vârstade ani, la mănăstirea Tendai, în apropierea /untelui @iei.

1eiind satisăcut de învățătura din mănăstire, și după ce a căutat timpde șase ani un maestru, îl va cunoaște în inal, pe maestrul /8ozen.

(mpreună cu acest învățat, Dogen va porni spre "ina, unde va statimp de patru ani.=eîntors în )aponia și-a dedicat restul vieții implantării elementelor religieiSoto +en aici. "eea ce dierenția școala Soto +en de celelalte școli +en aost aptul că punea un mare accent pe practicarea meditației statice

'a'en, Dogen mergând până la a identiica această practică cu nirvana.

+rincipiile undamentale ale :enului *otopractica este f r scop i f r o"iect $ă ă ă ăș mushoto!u&=a"andonul corpului i al min ii $ș ț shin "in datsu ra!u&=practica în sine este satori $shusho ichin#o&-

Dogen este autorul unor importante tratate care au undamentat doctrină

și practica +enului %i au pus azele unei vieți monastice dedicateuddismului autentic.

"#eda 7oga

Zen

+osted 8 ;eonard în :en Add comments

De%i Chan este numit după o ormă de medita#ie uddistă, acesta nuare în niciun caz monopol asupra practicilor meditative ale Asiei de 0st, %ide asemenea nu este o %coală ce se limitează strict la medita#ie."ea mai ună ceie pentru a putea în#elege Chan-ul cinez este de apt



calitatea genealogică a identită#ii istorice %i a stilului cultivării spirituale. "a%i alte %coli uddiste, Chan se autodeine%te nu ca una dintre multele%coli sau interpretări ale uddismului, ci ca îns i în0 tura autentic aăş ăţă ă lui $uddha a!#amuni . (n cazul Chanului , această învă#ătură se pare căa ost transmisă de către Sak2a#uni prin intermediul unei linii neîntrerupte

de patriari indieni %i cinezi, ce cooară până la mae%trii din prezent.*us#inătorii acestei %coli airmă că această transmisie a avut loc ărăcuvinte, de la minte la minte, iind în întregime în aara traducerilor %iexpunerilor scripturilor scrise. 2i, precum iecare memru recunoscut alliniei Chan se identiică astel pe sine însu%i cu o genealogie speciică demae%trii %i discipoli, a%a este %i practica religioasă a Chanului , ragmentată

în cadrul unei structuri patriarale ce se aseamănă unei succesiuni de tiptată-iu./ae%trii Chan %i învă#ăceii acestora sunt adesea reprezenta#i ca iindangrena#i în dialoguri, acestea iind concepute ca o transmisie oralăspontană, în care maestrul olose%te o varietate de strategii verale %iizice pentru a provoca discipolilor o !deraiere'E Din tiparul mentalului lor,propulsându-i astel într-o directă realizare a adevărului. (ncepând cusecolul Y33, practica olosirii unor !anecdote'E /editative a devenit din ce

în ce mai răspândită, iind denumită onan 5jap., koan6. (n )aponia, uddismul +en a ost întemeiat în perioada medievalătimpurie, %i constă în trei mari %coli, plus alte câteva mi%cări mai mici. "ea

mai mare %coală este Soto, ondată de "oen Kien 5CC-BU6. A douaca mărime este %coala 9in'ai , ondată de @2oan )isai 5Z-B6. /areparte din dieren#ele teoretice %i practice ce au apărut între %colile Soto %i9in'ai 59in'ai de exemplu pune accent pe 9oan, pe când Soto puneaccentul pe medita#ie6 relectă dezvoltarea istoriei care urmează perioadeiormării +enului )aponez. ;a nivel de doctrină, amele %coli suliniazăimportan#a unei cultivări post-iluminatorii. +ractica adevărată nu treuie săse termine în momentul realizării ultime 5ilu#inarea6, ci ea treuie să

continue %i după experien#a ini#ială a iluminării %i să ie integrată în iecareaspect al vie#ii cotidiene. Aceast practică poate lua orma medita#iei,eectuarea îndatoririlor zilnice în cadrul mânăstirii, participarea în domeniulartelor, sau comuniunea cu natura în timpul unei retrageri în mun#i.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<.

"#eda 7oga

(e ce este "ine sa consum m ginsengă

+osted 8 ;alita Devi în Alimentația omului înțelept, *ănătate Addcomments



.insengul este o plant minune care pro0ine din C#ina i dină şmerica de Nord, fiind folosit în medicina tradi ional de sute de ani-ăț

4ropriet ile sale e6cep ionale l>au f cut sa fie folosit ca tonic generală ăț ț

al organismului, fiind "inecunoscut pentru efectele sale re0itali3ate iş

ca remediu împotri0a o"oselii-=ădăcină de ginseng era olosită de americanii nativi care cunoșteauproprietățile miraculoase ale acestuia, iar atunci când aveau de parcurs undrum oarte lung, sau plecau la vânătoare, indienii americani mestecaurădăcină de ginseng ca sa reziste ooselii.

(n aara de proprietățile de revitalizare, ginsengul mai era olosit %i caleac împotriva îmătrânirii, sau pentru oamenii care aveau proeleme cuinima. (ntre timp s-au descoperit o mulțime de aecțiuni care pot i tratatecu succes de către ginseng.

Jinsengul sau 1anaE 0insen, este o plantă perena, care crește într-un ritm lent, în zonele împădurite din nord-estul "inei %i "oreei, %i carenecesita un sol oarte ogat pentru a se putea dezvolta. +entru ca aceastaplantă sa ajungă la maturitate, este necesară o perioada între patru %i

%ase ani. Ansamlul de rădăcini de ginseng, ormat dintr-una centrala %imai multe laterale, acoperite de ire mici de rădăcini, poate ajunge lalungimea de VC de cm. După recoltare, care se eectuează toamna, cândplanta a ajuns la maturitate, rădăcinile sunt curățate, selecționate %iuscate, iind gata sa ie consumate.

.insengul cules din s l" ticie este considerat deose"it de puternică ăi este pro"a"il cea mai scump planta medicinal din lume- Mareaş ă ă

parte a ginsengului disponi"il pe pia a este îns culti0at comercial-ăț

+artea aeriană a ginsengului este oarte atrăgătoare, cu runze verzi %ipețiolate, ascuțite la vâr având niște ructele mici, roșii în ciorcineK cutoate acestea doar rădăcina are proprietăți vindecătoare. 1umele sau



original înseamnă !=ădăcina mului', datorită rădăcinii de ginseng careseamănă cu orma corpului uman.

*>a descoperit ca ginsengul con ine o su"stan antio6idant ,ă ăț ț

numit saponin , care a8ut la încetinirea procesului de îm" trânire aă ă ă ăcelulelor neuronale i la înt rirea sistemului imunitar ş ă . (n aara de

aceasta saponinele reglează glicemia, colesterolul %i tensiunea arterială.*tudiile clinice eectuate asupra persoanelor care au consumat ginseng,au conirmat aptul ca ginsegul este %i un aridisiac natural, mărindvitalitatea, îmunătățind virilitatea la ărați, %i ajutând în disuncțiilesexuale ale amelor sexe.

(n cultura occidentală ginesengul este olosit %i ca tonic digestiv,stimulând procesele de digestie, %i calmând eectele sistemului nervos, cade exemplul eectul setressului mental %i nervozității asupra digestiei.

<ista afec iunilor în care ginsengul poate fi folosit cu succes esteț

foarte lung , dar merit sa amintim câte0a dintre cele mai frec0enteă ăafec iuni care pot fi ameliorate de aceasta planta minunat :ăț

% Îmbun t e te memoria&ă ăț ș

% 'educe stressul i nervozitatea&şM (revine îmb trânirea&ă% Cre te imunitatea&ș

% )chilibreaz metabolismul&ă% (revine durerile de cap, i mi*renele&ş% )limin oboseala&ă% M re te rezisten a or*anismului&ă ș ț

% +rateaz tulbur rile somnului i previne insomnia&ă ă ş% re e-ecte bene-ice pentru -emeile a-late la menopauz &ă% re e-ecte clinice demonstrate în ceea ce prive te virilitateaș

masculin i di-unctiile sexuale ale ambelor sexe.ă ş+e piața se pot găsi mai multe sortimente de ginseng ca de exemplu

ginsengul sierian %i ginsengul roșu. (n aara de acestea, ginsengul semai găsește asociat cu diverse alte plante precum usturoiul, măceșul,sunătoarea %i lăptișorul de matcă, pentru a-i potența proprietățilevindecătoare,

Dacă doriți sa încercați ginseng iți atenți cum îl consumați, consultați înprealail medicul de amilie, sau procurați-l din surse sigure, respectivmagazine specializate, sau de la producătorii certiicați pentru calitate.

<<<<"#eda 7oga ttpRRNNN.do-not-zzz.comR

Mintea_Zen_sau_Mintea_Începătorului

Documents

Transcript of Mintea_Zen_sau_Mintea_Începătorului