Ministrul poştelor, împărţitor de telegrame. — Frumuseţea...

R E A L I I A T E A I U ST HAT A » 3 Octombrie W9

Copilul substituit. — Căsătoria unui ocultist. — Fugarul descoperit prin clarăviziuae Ministrul poştelor, împărţitor de telegrame. — Frumuseţea necunoscută în slujba

unui excroc. — Când eşti prea Srumoasă. — Prefectul de poliţie, hoţ. Intre literatură şi realitate.

IN nenorocire sunt frecvente cazurile, în cure mama unui copil ilegitim, caută să se descotorosiască de fructu l dragoste ippriţe , recurgând la fel de fel de mijloace, p ro hibite de lege. Tânăra Mărie

Minar, din Bordeaux a făcut tocmai d im potrivă. Ţinea cu orice chip să aibe un copil, spre a birui astfel rezistenta fam iliei prietenului ei, care se împotriv ia din răsputeri legalizării unirei între cei doi

ţineri. Totuş, nu voia sau nu putea, poate, să ia asupra-ş-i, sarcina maternităţii. De- aceea Măria a recurs la un truc. P r in in te r mediul unei moaşe, dându-se drept contesa Raynionde de Pymarie, a cumpărat un su- gaciu, nou născut, pentru suma de trei m ii franci francezi. Şi desigur că prietenul ei nu ar f i bănuit şiretlicul, dacă fata n'ar fi săvârşit imprudenţa, de-a întreba, în prealabil, pe comisarul de politie cam, ce-ar putea face, spre a-şi captiva iubitul. Comisarul, bănuitor, urmări pe M aria , în toate acţiunile ei, trucul fu descoperit, copilul restituit mamei, iar cei doi tineri ie despărţiră..

E vede că nu erau creaţi unul pentru celălalt, după cum e

. cazul perechei Âssowiecki din Varşovia.

Presupunând, că există o predestinaţie îri ’ lumea asta. atunci actuala doamnărAsso-,

wieclii era, fără îndoiala, s ingură .. femeie menită să împartă viaţa cu soţul ei. . Nu se poate spune, că această pereche a făcut cunoştinţă în mod banal.

Inginerul Âssowiecki este bine cunoscut in cercurile bcultiste şi în literatura parapsihologică, pentru extraordinarele sale facultăţi de clară-viziune.

încă înainte de, război, . plimbăndu-se în- tr'o zi în, grădina publică din. Varşovia, se văzu de odată transportat la Paris, într 'o pensiune, în care o tânără fată î l în tâm pină ..cu vorbele: „Ei, ăi sosit însfârşit. soţul meu mult, aşteptat?" Câtva timp, mai târziu inginerul făcu într'adevăr- cunoştinţă, într'o pensiune pariziană cu fata ce J se arătase în momentul de extaz si se căsători cu ea.

r

E altfel poliţia poloneză a recurşi de curând, la serviciile acestui om extraordinar, în urmărirea unui licean, dispărut de acasă.. Cu metodele poliţieneşti obişnuite nu se ajunsese la n ic i un rezultat,

spre disperarea părintelui. In două şedinţe telepatice, Âssowiecki a descris exact tocite drumurile parcurse de băiatul dispărut, indicând in cele din urmă că fugarul ră tăceşte la graniţa fomâno-polonă.

Şi într 'adevăr tânărul a fost. găsit la frontiera noastră...

Un detaliu interesant al acestei afaceri: Âssowiecki declarase că băiatul scrisese părinţilor săi o scrisoare, din Lemberg, prin care le arăta, că pleacă în străinătate. Păr in ţ i i însă nu primiseră un asemenea răvaş. Dar pornind pe urinele indicate, politia din Varşovia a găsit în camera ce-o ocupase băiatul, în trecere prin Lem berg, o scris, are cu conţinutul arătat de r'ar-vizionarul nostru şi pe care fugarul uitase sau renunţase s'o expedieze.

H! scrisorile Retrimise, sau neajunse la destinaţie! Cât rău nu prlcinuesc uneori! Ne gândim la viata de toate zilele, nu la celebrul roman în scrisori al baroanei de Heyking „Briefe, die ihn

nicht crreichten". „Scrisori, ce nu i au parvenit...'’

Dar misivele poştali' telegrafice primite cu atâta întârziere, încât conţinutul nu mai prezintă n ic i o importanţă?! Fiecare dintre noi ar putea să povestiască ceva despre acest subiect: E o temă inepuizabilă, cel puţin la noi în ţară. In Anglia , pare-se, lu crurile stau altfel.

Acolo, m in istru l poştelor în persoană, a făcut serviciul de factor, pentru ca. o telegramă să parvină fără întârziere, la deşii naţie., la tă cum s'au petrecut faptele.

Lee Smiths, actualul m inistru al poştei în Anglia, îşi petrecea concediul într 'o mică localitate din provincia Wales. în tr 'o zi ducându-se la oficiul poştal spre a cum păra mărci, găsi pe oficiantă, o duduie tânără, într 'un hal cumplit de nervi. Inte- resându-se de motivul acestei iritaţiuni, ministrul află, că domnişoara primise chiar atunci o telegramă urgentă, pentru cineva din localitate, şi c ă . singurul factor, însărcinat cu distribuirea scrisorilor sc afla pe. drum, în exerciţiul funcţiunei. Conform r e g u la m e n t u lu i î i era strict interzis domnişoarei, să părăsiască oficiul. A- vea însă dreptul să încredinţeze, în asemenea cazuri, telegrama, unei persoane cunoscute, răsplătind-o cu trei pence, pentru osteneala drumului. M inistrul se oferi a- tunci să ducă el telegrama. Domnişoara î l pHvji cu luare aminte şi părându-i-se că are aface cu un om. cum se cade, spuse: „In numele Dom nulu i voiu cuteza să. fac în c e r c a re a M in is t ru l predete telegrama. în trebat de colegii săi la Londra ce a făcut cu răsplata de trei pence, Lee Sini/lis sr m ulţum i să zămbiască tainic.

R E l pence nu înseamnă o sumă mare, evident. Dar grâu bani câştigaţi în mod cinstit. Ceiace nu se poale afirma despre orice avere, agonisită în sudoarea fru n ţii.... altora. Dovadă, cazul

tânărului a ju tor de contabil însărcinat cu controlul frqchte lor la o mare fabrică de sticlărie din Mediaş şi arestat, de curând, l a : Viena. Fraudele in sine au ajuns un lucru banal. Şi dacă junele n'ar fi făcut decât defraudări la firma lui, nu ne-am ocupa in aceste rânduri de dânsul, lăsând această însărcinare pe seama reporterilor judiciari, Cazul prezintă însă interes prin faptul, că tânărul concepuse un plan original ae a in tra în posesia unei averi, care să-i permită atât restituirea sumelor defra- udate (cel puţin aşa afirmă el) cât si con tinuarea tra iu lu i luxos, cu care se învăţase. In acest scop a pregătit scrisori mişcătoare pentru nu mai puţin de 53.000 bogătaşi engleji şi americani — (adresele i au fost furnizate de un birou special) — în care descria situaţia lui de mizerie im plorând un ajutor grabnic. Spre a fi mai sigur de reuşită, a cumpărat, dela un fotograf, trei m i i de copii de pe fotografia unei fete încântătoare — cu desăvârşire necunoscută lui. Socoteala iscusitului excroc era. următoarea: Dacă solicitatorul se prezintă sub chipul unei femei frumoase, po

tentaţii aurulu i se vor I4sa mal letnt înduioşaţi. Dar planul nu i-a reuşit edei încă înainte de a-şi fi expediut scrisurile politia a prins de veste. Şi astfel frumoasa necunoscută a fost salvată.

E M E IL E prea frumoase. sunt de altfel totdeauna în primejdie. 0 tânără vieneiă de pildă, Agata Weiss, a (re. buit chiar să recurgă la ajutorul politiei, cerând să i se ■ dea un însoţitor, căci nri

de câte ori pune piciorul în stradă e a cos- tată de zeci de bărbaţi, cari se tin scai dc eu si-i far fel de fel de propuneri. y ’j S

Dacă poliţia vieneză va aproba cţrereii originalei solicitatoare, funcţionarul însărcinat. cu ocrotirea frumuseţii, va avea o misiune plăcută.

A I plăcută în orice caz de cumo avusese prefectul dc. jm- liţie din oraşul Rosario in Mexico. Cil tot numele ?wlic al târgului, locuitorii nu par să fie indivizi tocmai agreabili — cel puţin o parte

din ei. Z i ln ic se comiteau tot felul de delicte, spargeri, tâlhării,, omoruri. Politia rra neputincioasă. Nu era chip să dea de urma răufăcătorilor, iar fărădelegile;s? inniulliati. In oraşul vecin, Arroyo, in schimb, domnia ordinea cea mai perfectă. Se porc că oraşul era ocolit de criminali. , dacă se întâ mpla, pe ici colo, câte o. m,<W spargere, vinovatul era imediat descoperii ’ şi pedepsit. Atunci primarul din Rosâria avu ideii-a, să dea prefectului dc politie

din Arroyo, Marco Gomfnes, cunoscut ca om iscusit şi straşnic detectiv, însărcinarea de-a urm ări pe răufăcătorii din suria. Aşa s'a şi fă cu t Zadarnic ms. Marco Gornes. deşi se fălise, că până nl săptămână, va prinde pe toţi tâlharii -a Rosario, n a făcut nici o ispravă. Bu: cu in t impul celor trei luni de cercetăn. 1. de legile se înmulţiseră. AuţorttţpM- disperate. Dar, într'un rând, un tâlhar ghinion. La spargere căzu de pe sc • îşi rupse p ic ioru l şi fu prins. Du Vă . . ’ tăgăduială, făcu mărturisiri. Şi atunci . tăţenii celor două oraşe mexlc^ nCj -o surpriză senzaţională: şeful b a n . f Rosario era însuşi Marco Gommes, V ■ tul de politie care se angajase s o V Au fost găsiţi şi ceilalţi complici- « bandei, poliţistul-hot, a fost arestatî ... De-atunci Rosarienii pot dormi a m ' ■. se mai întâmplă mei o crimă în oraş

Cazul pare izvorît din fante Edgar Walace şi e totuş aU} e™Ki ? h area că viaţa se complace uneori în v scriitor ilor celebri... _ .

d u d u i a g b ă d i n ă i u t a

♦♦♦♦♦♦« *+** * *******

Vopsire de păr„K o m o l“ , ex istă în 18 nuanţe natţu l’1lj!ii cuaceasta pu teţi vopsi părul cărunt, )ncea m a i m are siguranţă, în 15 co loarea or ig in a lă . ,nn ril DvC E R E Ţ I „K O M O L “ -UiL L A COAFO Se tr im ite la cerere franco prospect e

adresându-vă la ^

R eprezen tan ta G en era lă : Oradea S trad a Delavrancea, to.

2

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă 5 O

yi nu r im l i i l e in U r j i i r mal cuinplti i «I» cum a f*>»t druis zeiţei ( I c rw citul h Înţeles c i f i i i » ci f pit-rdulâ. IVfltru i u |Iul « t itra mut la vade le i i MiMiin^lt ci. ir iţa îl plrstmia v rodnic ilc bincfurvrilc »alc. Stanuâ plugul, str ic i bucatele, vânturile pustiitoare, năpădeşte de netfliini. «le scai şl «le liu toate holdele. *

Noroc «le nitnfa Arrthusa, care eşind «liti I vorbe blânde, să Imblânziasci ţi s i m in ! i p c i ml prin uprtiplorrn v i i to r i lo r «lin Infern, a s i r i i pe IVoscrjilna. Dansa «puse uuituci ln«ltircrale că f iica ei este acun» regina Infcr. nului ţi stă alături «le l ’ luton.

Zeiţa holdelor şi a tuturor ru»«lrlor «Ic |>r pământ rh n a w mula de durere. C ind se «losmctlci, w urca in carul el >i porni »|irt lăcaşurile zeilor, In Oliinp. Cu faţa scăldaţi in lacrimi, ea se înfăţişa lui Jupiter, stăpânul ateilor, ţi-l im p lo r i si-l aduci fata înapoi. Ju- piler încerci să Îmbuneze pe mama Proserpinei. hi l iodu calităţile lui l ’ luton, carc li era frate ţ i care era al doilea zeu In putere. Dar toate insistenţele celui mai marc dintre zei n’au pulul Îndupleca pe Ccrcs, tă renunţe la fiica ei. In celc^ «lin unni, Juţdler Isbule jU vi tuvpace pe l ’ lulon si pe majuir l ’lilM,r|ffhci,'lif'tttrln«l câ. jumătate «le au, fiica Zeiţei (.eres va*l<£cui p f pământ, iar, t'i^piiuf-ţi iarna ic va pctroce In Infern, la Pluton.

D e atunci In ffecare an, tn April ie «ând l ’ roscrpiha s i . ln toaţce pe pimftnt, Cere* Împodobeşte pornii ţi câmpiile, face sa u reayă iarba in livezi ţi inmugurcţtc ar lio .i l . înfloreşte liliacul, merii ţi

eaiţii ţi*ţi oţteaplii fiica, in cânleee de pasări.

Frunzele acopăr aleele parcurilor

Vezi, răndunelele se duc,Se scu tur' frunzele de nuc...

T HKC. clipele una după alta, se adună ceasuri ţi zile ţi primăvara trece, şi trece vara, toamna şi iarna, şi pe rând trec

.mii.,,7'rec a n ii, ca n ou ri lu n g i pc fesu ri". Pământul alearga neobo-

mi, n>.stogolindu-se în spaţiu în jurul soarelui. Zilele urmează «lupa zile şi anotimp după anotimp. Oameni se nasc şi mor şi viaţa in- ''■«•agă nu e decât o rotire în cerc.

Primăvara e re înv ierea: ea vine sglobic şi zâmbitoare.^Vara trece înfierbântată, matură şi serioasa. Iar după dansa

!"anina îşi aruncă umbra părerilor de rău, lârăşte o dâra deii isleţe.

Au dispărui fluturii, s’au ofilit florile, îngălbenesc ţi moi frunzele. Soarele trimite raze tot mai depărtate, zilele se mu ş«> '■cază ş,i ploaia burniţează încet şi rece. . . . .

(•ânduri şi gri j i frământă pe oameni: s'a isprăvit vacanţa, tn-1 «'pe munca.

Zile m oborlte vor trece una după alta, vântul aspru va tioem i 'unze îngălbenite, pe drumuri. . . . *

Dar pilda anilor Îndelungaţi, ne-a Învăţat că după toamna şi iarnă vine iarăş primăvara şi cu mângfterea nădejdei In zile tru- "oas«-, omul îşi ponte duce mai departe traiul.

('.ci vechi, cu suflet de copîi şi de poeţi, au personificai In mituri şi poveşti, această alergare a anotimpurilor, carc nu se prim i niciodată.

Pluton, întunecatul zeu al infernului, zărind pe Proscrpina, f ila frumoasă a zeiţei Cercs, s'a îndrăgostit de en şi n răpit-o din ' finipul smălţat de f lori, unde se juca cu scincnclc el. Pluton a suit l>e l ’nvscrpina in carul lui şi despicând scoarţa pământului, a la ' i i * după sine, până in adâncuri. In împărăţia umbrelor.

*('.flnd mama văzu că Proserpina nu «c mai Întoarce acasă străbătu pământul în lung şi In lat ca să-şi caute fata. A rutreern multe mări şi ţări, întrebând pe fiecare, dar nimeni nu i-a pulul spune nimic. Desnădăjduită se întorcea acasă, când In undele râu lul_ Cyann găisi brflul f i ice i sale. , ..

NU existfi (Irutfostc mai maro «11*cAt aceea a mamei pentru copGalişul rtllor

Intre ciorchini

Insă, toamna, v ine ora d espărţire i şi Ceres se în tn steaza din

" 11 D ar, dacă toamna-i tristă, în acest anotim p se cu leg şi roadele pământului. Ceres dărueşte P ro serp in e i tot belşugul anulu i: grau, şi poame, struguri şl m iere.

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

F u n ige i lungi plutesc p rin aer, vestind o toamnă lungă şi fru moasă. Pădurea pare de aramă, în strălucirea m eta lica a soarelu i. Frunzele au m ii şi m ii de nuanţe dela ve rd e întunecat, pana la auriul aprins, p rin v i i e larm ă şi voe bună, ham barele sunt p lm e de bucate. A fost un an de belşug şi oam en ii bucuroşi socotesc agom -siala de peste an. . . . ,

La rom ani sfârşitu l toam nei era şi sfârşitu l anului, ia r aduna-rea reco lte i, p r ile j de petrecere şi serbări. _

Nu e m ai puţin adevărat însă, că anotim pul e in fu n cţie de d ispo z iţiile noastre sufleteşti. Aşa cum de a ltm in teri d isp o z iţ iile noastre su fleteşti sunt în fu ncţie de îm pre ju rările , pe care v ia ţa nile im pune. ' w . w „ _

E prim ăvară , e cer senin, oraşul im braca haina de sarbatoare. T rec ţ igăn c i cu gh ioce i pe stradă, ceru l pare p rim en it, fem e ile par mai tin ere , m a i frumoase decât în rea litate, străzile m ai puţin strâmbe, casele m ai puţin inestetice. ,

Tu eşti însă trist, te p lic tiseşte un cred itor, n a ven it iub ita ia în tâ ln ire ,’ ai n evoe de un pardesiu . Tn asemenea îm pre ju ră ri, e na-

5 Octombrit /!i»9

tural să nu sim ţi p rim ăvara . P rim ăva ra a ven i pen

■tul tău e trist. . . „*,.;tpn7ă oameniiD ar-ia tă că e toam nă Gerul _e plumburiu, f că Vine 3ehi

au aspecte de c ioc li. S’ar parea ca fiecare _se duce sau ^ deo înm orm ântare. Urâte sunt străzile , m estctice case ^ ^toamnă. D ece sufletul tău tresaltă, d ec e m ergi cu pa^ DoW. par’ că te-ai duce la o în tâ ln ire , pe vrem ea când anul meu, am gh icit, în ziua asta ai întâlnit u»pe care ai tratat-o s a în ch e ia t in tru n m dUor al tău a sucofl p rie ten pe care nu-I vazuseşi de l j a n l’ u"bat subit; perspective lum inoase te a*teapta. ază; daC& veci-

Ce-ţi pasă dacă ceru l e de p lum b, daca ^ paltoane conul are g r ij i , că trebuie sa-şi cum pere iem 11’ ţj vedeo n p ii lo r sau să plătiască taxele la şcoala. Tu n ic i nu p cazu rile lui, n ic i nu le po ţi p ricep e .

Tu eşti mulţum it, eşti vesel, eşti bine d^ us-^ m e p ţm âvar< Pentru tine n'a v en it toam na. Pentru ••

E toam n ă şi’n Japonia

H E A l.lT ATEA ll.U S T IIA T A y *

V!NE TOAMNA: se intorc ultimii vilegiaturişti; incep şcolile

Toamnao vestesc plecau#

rândune» lclof, îna

poierca vilegiatu« riştilor şi Jnccpcrca

şcolilor.

Ilustra»

tiilc noa> stre înfâ» ţişcazâ as< pcctc <lc

ale acc« stor veşti'

Deschiderea şcolilorInlâla t l de fntală — tmcanfa a Irecul...Ce dulce Iu odihna la munte tau la mare! Har lald ed rătand didactica chlemure SI alunei, adia Ioacâ tlâm tu l' al cârţll

icu l.

L lletalura moare. $I nu veti In pllrlnâ Volume d t Hebreanu, Itemarque iau

htargiierllleIn tchlm b, manuale grave d t greacă fi

lallnd.Aride Ingarllmt. locuau ru c tr ll.

Coşmarul grtu: ..txam rn '' pe In im i Iarapari

Zadarnic Iţ i trimrte Stp lem bre dulcii io II: SAgefl din loart ruple — câ nu itâlrund

prin f c o l l ; Se tbale candidatul tn a ţ lU n ftl plata.

întâia :t dt ffoalâ — întâia zlntemnalâ.Ce pe rdbolul vlefll te Incruitearâadânc.SI gândul men aleargâ tp r t v rtm ta dt-allâ

dalâ.Când Inlâlnrtc In cale. prin mahala, un fâln .

Cu frun lta ' ngânduralâ, câ-l part greucalvarul

Ce l u rc i tpre fl/ln/â... Copile, ce n'aţ da. SA mâ văd Iar ca line, »/lo$. ca abecedarul SI c'un ghlntdan de vite. umblând prin

mahotn

R MAR(iMITA

5

Nu ţoale ţările pământului posedă un palat pentru parlamentul respectiv, aşa cum e in Statele c i vilizate.

In articolul de mai jos, vom relata constatările unui trim al nostru special in Transjor- dania, relatări care arată constituţia parlamentului a- cestei ţări, venită din nou în discuţia publică internaţională, ca urmare la tragicele lupte de supremaţie între e- vrei şi arabi.f t UM vă în ch ipu iţi 111 de-

f in it iv aspectul tronului unui em ir transjordan ic?Vă rog, În frânaţi-vă fantezia.In n ic i un caz, nu seamănă eu unul d in film e le senzaţionale c i este pur şi simplu un fotoliu-c.lub de p ie le .

înă lţim ea sa em iru l Abd Allah ibn Hussain el Scharif şade to lăn it în fo to liu l de piele şi p rez id ea ză prim ul parlam ent transjordan ic,. a cărui p rim ă sesiune a deschis-o cu toată solem nitatea.

Şi Assan Chaled Paşa, p r imul său m in istru , scoate tocm ai un perga ment d in tr ’un săculeţ de mătase verde , — pe care a avut grijă înainte să-l sărute — şi începe c itirea m esaju lui rega l:

— „O n oare şi g lo r ie lui A llah , un icu l; fiţi b in even iţi, v o i nob ili şi şe ic i ai ţă r ii de peste Io rd a n ” .

Em iru l are şapte neveste, — patru soţii p rin c ipa le şi tre i aux iliare, un palat, tre i autom obile, un tată, care a fost pe vrem u ri califu l tuturor m usulm anilor ia r astăzi, în exil, tae frunză la câin i, o jum ătate m ilion de lire sterlin e d a to r ii şi un gu vern a tor en glez în capitală, guvernator care-i păzeşte cu toată dragostea o r ic e m işcare pe care ar în cerca s’o facă.

Em iru l este m ic şi rotunjit şi nu seamănă deloc cu R u d o lf Valentino. Poartă o uniform ă-fantezie, care-1 face şi m ai m ic şi m ai rotund. U n ifo rm a albastră a leg iu n e i arabe, cu epo le ţi ro ş ii; apoi e garn isit cu o lentă iată în alb şi verd e , ia r în dreptu l in im ii o decoraţie m are de argint, în form a unei stele. Pe cap poartă un turban — „ c h e f f ie r " — înfăşurat cu un şnur auriu de mătase.

Em irul d ispare ca un chefliu îm pestriţat, în adân cim ile fo to liu lu i său de p ie le. D in toată personalitatea lu i, se vede numai v â r ful spadei sale de război, pe care o agită încontinuu.

La dreapta sa, şade pe un scaun de pae Sir P e rc y Goks, îna ltu l com isar b ritan ic . In faţa lui, şade turceşte, vestitul eanir Schaker în portu l b ed u in ilo r ; întreaga faţă a răsboi- nicului şeic este brăzdată în lung şi în lat de urm ele unor grozave lupte, pe care le-a dat în tin ereţe , cu... vărsatul negru. A lături de el şade N a r if, f iu l cel m are al em iru lu i Abd A llah , un tânăr bătăios şi cu p r iv ir i obrazn ice, care de p lictisea lă şi pentru c ir cumstanţă îş i scobeşte cu fren ez ie nasul, în tot tim pul so lem nită ţii.

A ra b ii în faţa cortu lu i şe icu lu i ; stânga s is : arab Ia munca câmpului.

Toate aceste înalte person a lită ţi, plus câţiva o f iţe r i en g lez i sunt plasaţi pe un po

tului corp , aran ja ţi în tr ’un pătrat, care are form a unei gâşte.

în treaga asistenţă are aspectul unui moza ic prost aranjat : „e fen d i" orăşeni,_ cari şi-au uns bărb ile cu pom adă, având in ve dere m area solem nitate, şi cu toate ca es abia ora 9 dim ineaţa, poartă costume^ o seară. Totuş nu se jenează să poarte nwnuş galbene şi un fes roşu la smocking-ul ţr r 11. j

A lături de aceşti filfizon i, însă, şed deputaţii b edu in ilo r , în portul lor ,P ltoresc’ (i„ schim bat de sule de ani, lovind cu p an to fii pe care-i poartă în picioare, nerăbdare p robab il, în tim p ce prirnu nistru con tinuă cu cititul m e s a g i u l u ., m erând m erite le em irului şi ţ ine maj p r ie ten ie i engleze. Apoi v ine partea • . c im portan tă a cerem on ie i: deputaţii să depună jurăm ântul de credinţa. _ ,

E m iru l face un gest maiestuos di , j 0_ fo to liu l său, după care se repede ui « tant tânăr, duce dreapta la m im a ţ1 i f ototolit şi cu mâna stângă scoate un bile j u„ din buzunarul pantalon ilor, f' a.n r~ .r -n şi alt semn al em irului, celui mai . jn. im pu nător deputat. Acesta se fas cj_ toarce b ile ţe lu l şi pe faţă şi pe ® Es(e teşte, în fin e , sughiţând, cupri ju răm ântu l de cred in ţă . Dupa a 6i- oco lu l „ad u n ării" , fu n d citit ™ ^

mp ce întreaga asistenţa,se scoală în picioare-

face în tim p em iru lu i

Gospodărie arabă

diurn, în sala de festiv ită ţi a c lă d ir ii noului parlam ent în m in iatură. Jos, la „P a rch e t" , şed cei douăzeci şi doi de m em bri ai înal-

m iru iu i — se scoam m sWl.®C erem on ia este impozanta. P litere

că această scenă va f i în re g iş t 0(j ata, s® de aur în is toria T r a n s jo r d a n i• jn,cetara petrece ceva pen ib il. Oh, 1 0 ajun«eS®să le m ai bată. Hârtiuţa cu fo r asboiniculad ică la M uskal Paşa, vestitu1 ş m^na peşeic al b ed u in ilo r şi acesta p interes, seea, o p riveş te cu cel mai . ţace,scarp ină, fără jenă, î n c a p sunde ş

Surîde şi tace. Da, da, el ta «>

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 5 Octombrie /ogg

Parlamentul'

analfabeţilor

H H A L I T a TE A i l i s t i i m a 3 U c l o m b ' î t 'MV

O m u s c ă navighează unu spaţiu. buiAitul « i w aud* iu l i c t i u uurmântală ca un huruit de elice. Sir Percy Cok* >• icarplnă In bărbi

enigşi stă ţeapăn ca o stotue de marmoră... f i pe urmă vine deilegar mei, en igm ei pas.onante, pe care un european nu ponte s’o prici I uţi och ii s ir ii atenţi ia bătrânul luptător,«toate pr iv ir i le li scruU-a/.‘i ititudinea, musca bftzfte mai departe, căldura devine Inn&buţitoarc

î u fi ne... Vecinul lui Muskal Paşa se apleacă peste umărul lui ţi li 111>teştc ceva la ureche... şi de odată Muskal Pasa poate să cltiascâ,

ceeace până atuncea nu ştia. Toată lumea răsuflă. întreaga afiucre :i 11■:11 numai 0 secunde, (l-ar a părut asistenţilor un secol.

P: "lamentul clin Transjordania, mai arc afară de Muskal Paşa încă doi analfabeţi. Dar graţie serviciului de „soufleuri" ul v

Mil<»!, au putut şi aceştia să-şi depună jurământul de credinţă cm i: lor, care tot timpul s’a tras nervos de firele bărbii.După ce toţi cei 22 deputaţi şi-au depus jurământul de credinţi,

isună afară, pc şoseaua prăfuită-a capitalei Atnman, imnul naţional i sjordanic, o m elodie orientală drăguţă şi nervoasă In acelaş timp.

.itată în patru timpi şi emirul se retrage cu Innalţii săi demnitari. Proaspeţii „taţi ai patriei**, rămân, puţin cam zăpăciţi,să se ocupe

afacerile statului. Primul punct al ordinei zilei: numirea uii«‘ l ' " unii speciale, cu m i

e-mi-

u n e a de a redaicta o a- Iresă de mulţumire In- lăiţirnei Sale Emirului...

da, politica nu este ! de uşoară...

Părăsesc „parlamentul" m ijlocul tuniultoase-

i, desbateri pentru ale- i :i com itetului, care redacta adresa. T rec

.in satul acesta de 18 iii de locu itori, care for-

ază capitala ţării cu O.000 suflete şi admir

.ilorescu l cârpe lo r ex- - în loc de steaguri toate casele. Steagurile

..‘prezin tă în m od foarte ig şi cu lorile Angliei,

.ici T ransjordan ia este ■ I> mandat englez.In trecere, mă opresc

,-entru câteva minute la Sfatul Naţional arab“ , are este un fe l de con-

i enţă a „parlamentu- ;i“ . în tr ’o cămăruţă mi- ă, ţin aci sfat aşa numiţii „adevăraţi pa-

!r io ţ i“ , cari aruncă adevărate" valuri de^blesteme asupra „instituţie i parlamentare" pe strada principală. Aceşti „patrioţi"

m aspect inult mai fantastic şi mai decorat i v , decât al „'parlamentarilor".

Aci nu există smokinguri cu mănuşi galbene, ci numai costume orientale pitoreşti

E s S â ix z d d tJ il

* r\

D a jv a js c

Moartă-

Haria ţinutului

deau

tecă, tăiat par’că dintr’un manual de geografie continentală.

Naţionaliştii întruniţi aci, înjură in cor străinii, cărora le sunt duşmani declaraţi, înjură pe Emir, carc ar fi instrumentul orb al Angliei, înjură parlamentul, carc este o creeaţiune a Emirului, instituit contra voinţei poporului... Şi ca final, îşi povestesc a- neodote vesele, despre felul cum se face po-

^ ^ a z M e j c u ! Hassan ^ T a r a w n ţ P a - l i tW M ^ A ra b ia . . ^ fA voju

In faţa „Parlamentului"

scrie in „R E A L IT A T E A IL U S T R A T A ”, despre politica arabă. După accasta, lucrurile sc vor îndrepta şi In ţara lor. Ei sunt cel puţin convinşi de accasta. M'am executat. Şi cred că speranţele pe care şi le-au pus In mine, nu vor f i desminţite... _

...Ţară fericită... copii fe r ic i ţ i ! ! ! t.at de simplu se oglindeşte marca politică, In capetele voastre!! In capetele voastre naive, sălbatice, asiatice.... ~ ţ r _ ^ ^

şa, din Kerak, un om cu

C u m p ă r a ţ i ş i c o m a n d a ţ i în c ă lţ ă m in t e a

numai la Magazinele

GASTON MIHAILESCUCENTRALA: Calea Victoriei 122 SUCURSALE 1) Pasaiul Engiish (lâ.igâ R'eglerjS u b c o n d u c e r e a

a s o c i a t u l u i

F U M NELU MIHAILESCUB ? suc. 2| SIR . GENERAL ANCELESU 90

W f ^ i l Specialitate in cisme ofiţereştii î SUC. 3 ) Sinaia, Caslnou

T o t d e a u n a b i n e a s o r t a t c u I J S ^ S i u l t i m e l e m o d e l e » I c r e a f l u n lH H H B B i a l e s e z o n u l u i

TRICOTAGECU PRETORI DE FABRICA.

găsiţi numai la

„APOLDA*— BUCOKEŞTI —

P I A Ţ A B U Z E Ş T I 4 5 «ta)

M are «eo rllm ea i u tCo»tume dt Uaâ din dou) ţi tret

btcltl.ptaln d*m« ('.onlectlune dup* ultimul jurnal »1 dupA comanda.

Jachete, m it fi p « l l « « n pentm dame. barbeţi ţi eonii.

Ctmiţi, combinezoane »l chiloţi de

mltaae. HI d« eco*e «1 m»ko.Jentey d* Uni etmple t> cu de«ea,

cu metru.SpcHtiHte ia »«luri de mî«*»e

peatru Mfbatt.

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 3 Octomb rie 19%

MISTERELE KREMLINULUI

Tabloul cunoscutului pictor francez Leyraud , reprezentând scena când N apoleon pătrunse în cripta secretă din Moscova

— „M ajeslate, toate vă stau la dispoziţii- M ergeţi şi luaţi tot ce puteţi găsi".

N apo leon dădu îndată ord ine ca să fie cercetate toate catedra lele şi toate palatele. * i s’a găsit însă n ic i o urmă a bogăţiilor pe care se aştepta să le găsiască. La sfârşit, una d in tre c r ip te le catedralei Uspenski, ş

daţii d escoperiră un tunel. Urmând -ia^ acestui tunel, observară că e vorba de drum c,are descindea mereu în fun^dul m ântului. Se întoarseră şi raportară înjj* râtului cele descoperite. Napoleon, ex1 era de astă dată încredin ţat că în (_ dat de urma locu lu i secret unde au .,os cunse b ogă ţiile d in Krem lin . Dadu ins

ţiun i la doi specia lişti de ai săi, .car^rniră preună cu un pluton de grenadiri, po . să cerce teze tunelul. Trecură trei or ca tr im iş ii să dea vre-un semn de yiaţ • ^ păratul tr im ise atunci alţi oameni, vadă ce s’a întâm plat. Aceştia din ,jf . v en iră după o oră şi raportară urm , luj

— „S ire , am urmat drumul p juns subteran şi am coborât treptele. Arn « 1 ^ în faţa unor p o r ţ i grele şi ferecate, •

neputin ţă să desch idem aceste PorM\ a. acei ca r i au p leca t înaintea noas vem n ic i o ş tire".

alte lu crări de pasagii, cam ere şi ch iar canale cu ape curgătoare pentru a separa şi a înd igu i c lă d ir ile unuia de a celu ila lt.

Legen de le vorb esc de inca lcu lab ile bogă ţii care s’a r găsi ascunse prin aceste subterane. Acolo se presupune că zace vestita b ib lio te că a lu i Ivan cel G roazn ic. 0 b ib lio tecă care cuprinde câteva sute de m anuscrise de-a'le c las ic ilor g rec i şi rom ani, legate în aur şi în făşurate în scoarţe încrustate cu juvaeru ri. Acolo se găsesc poate şi tacâm urile de aur şi argin t ale acelu iaş monarh, d espre care un celebru că lător eng lez, anume A n toh n y Jenc- kenson, care a v iz ita t pe Ivan ce l G roazn ic, spune că ar cân tări câteva..tone. Se m ai găsesc aco lo şi alte nenumărate tezaure ale d ife r iţilo r {a r i şi n ob ili, ascunse în tim pul diferite lo r răsboae. In specia l m arele tezaur pe care N apo leon se aştepta să-l găsiască în Krem lin , d a r pe care incendiu l d in M oscova, isbucnit pe neaşteptate, nu-i dădu tim p ca să-l caute.

Ceeace a dat lo c la recentele lu crări a rheologice, a fost r id icarea unui mausoleu lui Len in , pe Squarul Roşu, care se găseşte chiar în fata palatu lu i K rem lin . După ce s’a construit acest m orm ânt, în faţa a două turnuri cari străjuesc K rem linu l, „T u rn u l de A larm ă" |i „T u rn u l Senatului" s’a p rocedat şi la dărâm area acestor turnuri. S’a dat a- tunei peste un drum ee descindea din tur-

casele cu subterane. In cam erele acestor subterane, îşi ascundeau de ob ice iu bogăţiile . Că existau b ogă ţii fabuloase, nu m ai în ca pe n ic i o în do ia lă . P oves tir ile că lă to rilo r străini cari au v iz ita t M oscova în aceste tim puri, ad everesc aceasta cu prisosin ţă .

Englezu l A n th o n y Jenckenson, despre care am vo rb it m a i sus, spune că a asistat la0 masă îm părătească, la care a rămas uim it în fa {a d esfăşu rării b ogă ţiilo r. Două m ii de persoane prăznu iau cu tacâm uri de aur şi argint. Cupele de v in aveau toate încrustaţii de p ie tre preţioase.

Se ştie că Iva n cel G roazn ic a fost de o sgârcen ie extrem ă. Dânsul cerea supuşilor să-i p re z in te toate darurile p r im ite dela străini. T o t ce e ra pe placul său trebu ia să1 se „ o fe r e " neapărat. A ic i se găseşte e x p licaţia pentru ce n o b ilii şi b oga ţii ruşi, din vrem ea lui, aveau ob ice iu l să-şi z id iască d e pozite subterane pentru adăpostirea bogăţiilo r. Iva n ce l G roazn ic şi-a făcut p ro p r iile sale subterane dedesubtul şi îm preju ru l K rem linu lu i. Şi fă ră îndo ia lă că dânsul a- vea m ult m ai m u lt de ascuns decât to {i c e ilalţi supuşi ai săi.

Cu ajutorul a m ii de m oscov iţi, tătari şi ch inezi, p u te rn ic ii {a r i şi-au r id ica t d om eniul subteran. N um ăru l tunelelor, p asag iilo r şi cam ere le secrete , creştea m ereu . Munca era în gen ere executată de oam eni ignoran ţi.

© U V E R N U L sov ie tic a autorizat un grup d e a rh eo log i ruşi, să înceapă săpă

turi în juru l fa im osulu i palat is to r ic K r e m lin. Se speră că astfel se v o r găsi in tră r ile secrete ce duceau spre m isteriosu l oraş subteran, despre care legendele descriu lucruri curioase.

In im a acestui lab ir in t de trecă tori, c rip te şi celu le, care form au pe vrem u ri un al doilea oraş, se c rede că se găseşte sub cetatea K rem lin u lu i, care a fost c lăd ită în a- nul 1157 şi în juru l căreia ,s’a înă lţat oraşul Moscova.

Ţaru l Ivan al III- lea care a restaurat z idurile d e p ia tră ale K rem linu lu i, în anul 1462, a început constru irea oraşului subteran. In acelaş tim p când M oscova se des- volta în t r ’un oraş m are şi fa ln ic , oraşul subteran căpătă ş i dânsul o largă extin dere . Ţ a r ii şi n o b ilii pu tern ici ca r i s’ au succedat de-alungul tim purilor, au adăugat m ereu

nul Senatului, spre nişte c rip te m isterioase. P ro feso ru l Ignatius Stelleteszky, conducătorul grupu lu i de arheologi ruşi, unul d in tre cei m ai fa im oş i arheologi ai lum ii, a declarat, la d escoperirea făcută, că poate să fie vorba cu adevăra t de una d in tre in tră r ile spre oraşul subteran. In tot cazul, lop e ţile şi târnăcoapele au in trat im ed ia t în funcţiune.

Squarul roşu, nu-şi datoreşte num ele regim u lu i b o lş ev ic de astăzi, c i îl poartă de secole. A c i a fost locu l unde se executau de p re ferin ţă , condam naţii ţa r ilor. D in Turnu l Senatului, P e tru c e l Mare a p r iv it cum se execută pe acest squar, reg im en te le care s’ au revo lta t îm po tr iva lu i. P ie tre le squaru- lui roşu au fost m ereu strop ite cu sânge şi numele lui nu m ai are nevoe de altă e x p licaţie.

Nu numai ţa r ii şi p rin ţii, — scrie p ro fe sorul Steleteszky, —- dar ch iar şi a lţi nenum ăraţi m em b ri ai n ob ilim ii şi-au prevăzu t

p lătiţi e ftin , cari nu îndrăzniau să divulae n im ănuia secretele. C ine se încumeta totu s’o facă, era bătut cu cnutul până la sân»,? L im bu ţii ştiau dinainte ce-i aşteaptă. '

P r in lab ir in tu r ile M oscovei, se puneau si d ife r ite sp erie to r i. Există o dovadă despre aceasta în tr ’o întâm plare a lui Napoleon Bo- naparte, în vrem ea dezastruoasei campanii d in Rusia. în tâm plarea este autentificată p rin m ai m ulte docum ente aflătoare la Paris M arele p ic to r francez Leyraud a perpetua- t-o în tr ’una d in celebrele sale pânze. Ialii despre ce este vorba :

N ap o leon era bine in form at de bogăţiile care se găsesc ascunse în Krem lin. Când arm atele sale au pus stăpânire pe Moscova şi a păşit în palatu l Krem linulu i, s’a adresai cu bru ta litate arh iepiscopulu i care-1 întâmpina, z icân du -i:

— „D ă-m i bogăţiile b iseric ilor voastre". La aceasta bătrânul prelat a răspuns:

h e a l i t a t e a i l u s t r a t a I Uc tum b ' t , !9t9

Intrigat, Napoleon porni el tnsus In fruntea unei puternice Rărzi, ca să deslege taina dispariţiei oamenilor săi. Şi aţa a ajuns in fata porţilor ferecate. Cu ajutorul dinamitei porţi le se dădură Înlături ţi Împăratul Im- ,rcu 11 â cu suita se pomeniră Într’o cameră

imensă. De-asupru pereţilor de piatră atăr- n;iu vechi icoane In bronz, iar In nişe săp a te In pereţi,SC găsiau nenumăra t e statui Investi mâniate cu haine s c u m p e ţi împod o b i t e cu juvae- r u r i . Cadavrele

s o l d a ţ i l o r cari au fost tr im iţi inlAi./iiceau in aprop ierea porţilor sfărî- iti 11 te.

l-iteriorul înc ă p e r i i atât de s t r a n i i , cuprindea şi un număr de d o u ă s p r e z e c e sic r i e . Unul din a- c e s t e sicrie, părea m ult m a i greu de-

muinifiat al unui bătrân arhiepiscop. Cănd s’a încercat urnire» corpului, acesta rezista |l zgorao te stranii veniră dintr'un colţ al zidurilor. Majoritatea lucrătorilor au fost atât de înspăimântaţi Iu auzul sunetelor, încât o luară la fugă.

Palatul Kremlin astăzi.

Bătrânul arhiepiscop era însă înmormântat împreună cu vesmintele aurite ţi presărate cu pietre preţioase. Arheo- ...^ii dorian să scoată

/ MV r i • . intacte aceste vestinin-I H K f (& 7 i i te. De în ciuda

/ * A zgomotelor' l d in s p r e z id u r i .

! • W 1 . . W şi cj utarfi să ridice cadavrul. Astfel s’u putut constata cS bătrânul arhiepiscop era prins de cosciug cu niţte lan ţuri. Lanţurile aveau In acelaş timp o ramif icaţie care se pornia de la fundul cosciugului până la pereţii criptei. In pereţi era instalat un, aparat rudimentar, care producea un /jjomot asemănător loviturilor de ciocan ale fierarilor. Când se ridica corpul ,din cosciug, aparatul nncepca să funcţioneze. Foarte simplu deci. «dar In acelaş timp de un efect extraordinar pentru cei superstiţioşi.

. Iată dar un Indiciu ' pentru verosimilitatea

al celelalte ţi avea o înfăţişare bizară. întâmplării lui Napoleon ^Menţin lui Napoleon se o p r i asupra a- posibil că porţi e : r a u şi < le presăzute^cucestui sicriu şi ordonă să fie deschis. oarecarl îneca . r<.,fsiau ’|e deschi-

Când capacul a fost ridicat, scheletul să ucidă pc acei cori reuşi au să le « « c wunui preot, învestmântat într’un giulgiu ză. Desigur că \ f • j j ’j | rjialb. se r id i c i , şi arătă cu mâna spre Im- leon au ' C lnrhi 'parat. In acelaş. timp, un zgomot straniu porţilor şi duisc produse. Marele Napoleon călit în atâ- din nou omo . - . ^ A j('<•» lupte grele, n ’a putut totuş să reziste diirtra rele 12 tu.spaimei. împreună cu toţi cei cari II ur- ( trăiui0 's0 p la tu l Kremlinului,"iau, se repezi spre poartă şi alergă In nuri cari . 1 -• • i sUt,|Pran car*grabă spre eşiren din tunel. Revenit la ev iden lc n . M,r c ' „ a{ at si In cealalt»suprafaţă, fu întâmpinat de vestea mcen- ducea *n , r " 1' Moscovei numită „Ora-d ierii Moscovei. Aceasta este Întâmplarea spre o (*cc ţu * j s<ij| ,mnp..micului capora l" din subteranele Mosco- şui alb . 1 . Turnul Varvnnck l' e i . Incendiul Moscovei nu-i mai dădu un drumuri sub . . , ^ /idurile a.1 doilea prile j de cercctarc. ^ m m « dramuri sub-

O explicaţie interesantă, care dovedeşte două mâni. . • R«•ă întâmplarea de mai sus n’a avut nimic teranc. urmează să fie cerceia.esupranatural, s’a făcut cu mai mulţi ani nunţime. .tiintif ică speră să găinai târziu, atunci când Lenin a ordonai ! w , Phiro In urma lucrărilor ar-« a să se fncă săpături dedesubtul catedra- slască cu {I*®*®* , t(> vosm a hibliotrlei Uspenski. Cercetători, printre cari se heoldgice , întrepj . • nj(. ln nr„ umăr»tegăsiuu câţiva arheologi de seamă, au găsit că a lui Ivi . . «orbeşte desprem tr ’mlevăr. o criptă cu mai multe sicrie, documente aU .v rem ii S? i a n ” c»Intr ’ unul dintre acestea s’o găsit corpul vnloareo şi raritatea acesteia. >e p

Un tablou car1e „”Iv* nIJ(c*1rlornt al celebrului O1®01”1lc" fPictor rus R E PIN , ln '------------------ strângând in braţ*

cadavrul ţiului său pe care l-a omortt el tnsuş.

tund se vad* catedrala Uspenski

biblioteca ar fi cuprins vre o opt sute de manuscrise pe pergament. Majoritatea a- cestora erau greceşti, dar se găsiau şi multe latine. Sunt Indicii sigure chiar şl asupra autorilor acestor manuscrise, unele dintre nume. cum sunt acelea ale lui C icero, Sulelenius. Tacitus şi Polybius. ne sunt chiar familiare. Se găsiau Insă şi unii autori necunoscuţi pentru cercetătorii clasicilor. Printre documentele latine, se spune că s’ar găsi şl povestea lui Titus Li- vtus. Toate pergamentele erau păstrate in scoarţe aurite şi împodobite cu pietre pre- ţipnse.

• • •

Cronicile timpului sunt pline de cruzimile lui Ivan cel Groaznic. Contemporanii acestui autocrat spun despre dânsul că ar fi fosl un bun orator şi că era chiar foarte bine pregătit In chestiuni teologice. Avea obiceiul, mai ales după ospăţuri, când era sătul de mâncare şi băutură, .să «pună versuri. Ţarul aceşti* era un Nerone barbar. Nu era numai un despot, care a ordonat nenumărate exeenţii groaznicc, dar chiar cu mâinile sale a ucis pe patriarh şi pe propriul său fiu. I n elefant ce i s’a trimis In dar din Persia şi care refuză cu încăpăţânare să îngenuncheze In Ţaţa lui. fu osândit la moarte.

Cu toate acestea, Ivan cel Groaznic ern acela care, Întâiul, a căutat să introducă primul tipar la Moscova şi sub domnia ui. a apărut prima carie bUerlceascft In limba slavoni.

Descoperirile vor stârni desigur, aceeaş senza|le, pe care a stârnit-o şl găsirea relicvelor din vremea Iul Tutankamon.

CV. L. R >

DoamneleAmatoare dc dans gAsesc ce*

le mai cunoicule *ucce*e In no

ul repectoir al Ediiurei Moca* veiz. Timişoara. Cereţi axi un

exemplar gralii.

:STE C E L M A I B U N DESINFECTANT A L GUREIa l b e ş t e şi c o n s e r v a d i n ţ i i :BUCOL

/Ca l -

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 5 Octomb

De. multe o r i , e xcu r - siunile in m u n ţ i sunt fatale. cum s’a în tâm pla ! acum câţi-va ani, unu i turist, care s’a prăbuşit de pe o stâncă, în p ră pastie.

Un pr ie ten al său, d. Dem . Stoenescu, în so ţ i i de câţi-va tovarăşi, a u r

cat, în vara aceasta, a- ceeaş stâncă, unde a în f ip t o cruce de metal, în am in tirea a m icu lu i său m ort .

A lp in ism ul, — căţăratul pe munţi,^ — se practică loarte mult şi la noi în ţară, mai cu seam ă în reg iunea Bucegilor.

V ara se pot vedea zilnic excursionişti, fe mei şi bărbaţi, cari urcă echipaţi coastele

repezi şi piscurile înalte

........................................................♦...... .

CER EŢI CA FEAL a PaşaSIMON M. ŞIŞMAHIAN

bucureşti

C E N T R A L A :Str. Nicolae Şelari No. 4 (losl 2 )

Teleîon 371/9i S U C U R S A L E :

Poincară, 3 (academiei) Telef...Strada Carol No. as

Telefon &71/93

Nu aveţi mea unfceasornic BUN.?In cazul acesta nu cumpăraţi unul care nu Poate J ^ erJonornetric

cufora Europei Centrale nici cu vreun alt element de rep si vă provoacă numai neplăceri: , f ~rx rival

Cumpărafi un Tellus şi veţi fi satisfăcuţi-Ceasornicul

Depozitarii noştri exclusivi din întreaga [ară, membri ai Uniunei Orlogere Tellus (U. 0. T.) şi can se după PE N TA G O N U L D E CRISTAL din vitrină, garantează solidar pentru fiecare ceasornic Tellus.

Reprezentanţa Genera

S T A N D A R DStr. A c a d e m i e i 2

10

H E A U T A T E A I L V S T H A ' T A te I9t9

Fantoma care mă urmăreştede Fay W ray

Prinsei lormst o conferinţă despre... nu- l i c * lui W a «n rr ţi e * ilu»tra|u>... .Marţul Nupţial**. DacA nu intra In ttmineniul w rv i loarru In rnmerA. d l i lrusm ni haut parleurol.

.,C>-ave|t duduie. nu v i »un|ijl bine „Sunt pu|ln enervată. Marţ-1 .„I'AI lisaţi, (ludul*. <‘4 vfi ţtin rit lea-

CU)!**.Şl cât ai clipi, patefonul meu. tr*bu*

a ştiţi eS «d o r patefonul. InloneazA eea mal terlblIA dintre melodii.

Aţi ilhli'll «mi siguranţă daapre re cântec e vorba. Mare minune c t n'ain dat-o afarA pe Mnry. blala (alt.

M'utn încuiat In dormitor >1 am începui sA căni la plan. Vreau »A căni un tango, o rnmanlA. orice, numai să scap de acea ob- u i i e . Degetele mele *unt rebele In or ice po runcă ţl far A v«iiaţa mea cânt... dar e îngroz itor ! ! ! ..Marţul Nupţial” .

Mary o fi awullAnd la uşă ţl cu siguranţă cA-ţi «pune c'om înnebunii.

Dar ce vreţi? Sunt sugestionată de aceas- IA muzică.

Voiu fugi undeva departe, pe o insulă uitată de oameni, unde nu există nici cinematografe, nici restaurante cu orhestre, nici prietene cure se mărită, nlcfc radio, nici patefoane, nici plane, c i numai natura aţa frumoasă ţi fără marţuri nupţiale.

Dur ce m i fac, dacă într'o bună dimineaţă păsărele mă vor Irezi. c ir ip ind ..Marţul

Nupţin' " ? F A Y W ltAY

*3 s s b 6 ........... ...........R evista F ilatelica

Dac* sunteţi colcctionar dc mârct poţtalc. avet tot Interesul ca ai ccrcţi ,V un numâr dc proM al {n revistei „C o le c ţ io n a ru l :2 de M f l rd Poş ta le * ' •'

care apare lunar sub (a direcţiunea D»lui &mm,. ibpovici|

(Secare Numâr conţine artko e ţi mloima (7 liuni de mare Imoortant» ţl alaiuri utile pen 2 m colecţionarii cari vor • 1 fac* »ch mb de $ mSrct cu toata |»rU* din lume; de*semenea »i oferte preţioase de mărci al* nefluOoritor din

lari $i itriinâtit#.Abonament anual Lei *0.

, itesaţi: „Colecţionarul de Mărci PoţtaleCa'ea VMonei • 1. P«K” ><**t' i,

. . .................... ............... . .■ş

♦I

Ondulaţiuni permanente ♦care tln garantat sl dupâ spălat ţ

j - ----------------* • - |M W »♦

i

Aplicaţie d* Henne *1 In colorile dificile.

Ultimele creaţlunl In Po- stlchele $1 cnpsulel.

In trum ntefare o» In Aplicaţie P a ra - l ln a lă *1 năm ol Radloacti*.

la Insllluial de Beaule

D O R T H E IM E R ♦C a le a V ic to r ie i 5 0 ţ

m i f O N 221 3® A

Gratis cataloga! la cerere ^

U HS1TA fiecăruia este scrisă In stele", spune Învăţătura poporului. Pentru

, i ui', ursita-mf pare 11 fi fost scrisă In a- ..Mipuniamentul „Marţului Nupţial". înţelegnn iiceastu, minunatul marş din opera lui

hard Wagner „ I .ohengr ln ” , care mă ur-iăreşte ca o adevărată

uloină, de care nu ,i pot scăpa, — «lin

ui., ln care am început • interpretez, alături

Kricli von Ştrohelm, la i principal din

M ir-.nl Niipţia l", prl- iil meu film, şi fără !-,a modestie, marele u succes.

Nu sunt o adm irare Înfocată a muzi-

wagneriene, şi pft- .num niciodată n’ iun

! prea multă atenţie Marşului Nupţia l” , pe

c diferite le capele îl m iau . Muzica lui i-ţiier este însă leit-■ tivul filmului cu a- is nume pe cure l-a

■ li/at Stroheim , şi de i m ei am simţământul

întreaga lume, că iţiile vibrează (le a-

astă m elodie.Intru din întâmplare

i lr ’ un res'.aurant. Cala cântă. Ce credeţi

i răsună în local? Bine înţeles „Marşul N a p

ii". Cu siguranţă că sie o coincidenţă.

In areeaş seară, in- !m în tr’un cinemato

r a l . N ici nu nii-ani o ■ 11pat bine locu l şi or iiesira începe... „Mar şui Nupţial” al lui W ag i. i-, liste un film , îr are fiecare act ne a

luce o nouă căsătorie si muzica îi dă merei i i i . . . nu-i mai spun nu mele.

Suni invitată la o serată dansantă. Dc astă- , .

dală am scăpat de muzica lui Wagner. 1,1 i himb, perechile se înlănţue frenetic

*•(irdurile spasmodice ale jazz-ului care, toncază pe limba lui „Marşul Nupţ i lui Mendelsohn. % . . .

O prietenă este în ajunul căsătoriei. Con f o r m obiceiului o v izitez într o după .1

ză. Adică vreau » ’o viz itei, căci U uţă aud un duel de vioară ţi plan, rxecut&n<l bine Înţeles marţul lui „l^iiienstrin” Srrvltoarea care inii deschide, Imi spune c i fraţii prir lenei mele „se esersea/A pentru ziua nunţ i r .

Artistaamericană de cinematogra. c » , - . u ,

Cred că nu o să-mi luaţi ln nume dc rău. faptul că aiu renunţat .să-mi mai văd in a- cea zi prietenii şi că am fugit cât am putut mai repede.

Enervată, m'ntn Întors acasă ţi, pentru a-mi linişti nervii, vreau să ascult puţin radio.

Şi „starurile” sunt superstiţioase

C L A R A B O W este convinsă că pudrie- ra pe care şi-ar cum păra-o singură,

i-ar aduce nen oroc. De aceea ea nu în tre


buinţează decât pudriere dăru ite. La întrebarea, de unde are această superstiţie, nu ar putea răspunde n ic i ea.

- * * *Cea m ai neagra p rsvestire ar f i pentru

E V E L Y N B R E N T începerea unui nou film în tr’o V in er i.

* *M icuţa M A R Y B R IA N nu p riveşte n ic i

odată în og lin da d in garderoba e i, dacă nu şi-a desbrăcat m a i întâiu m antoul şi pă lăria. C on trariu l i-ar aduce m ari n en oroc ir i— aşa crede ea.

GEORGE B A N C R O FT , m inunatu l in ter pret d in „N o p ţ ile d in Chicago** şi pe care-1 vom revedea în cursul actualei stagiuni în câteva p ro d u c ţii superioare, se tem e, ca dea ltfe l m ajorita tea d in trei noi, de a-şi a- p rin de ţigara dela un ch ib rit, la care şi-au aprins-o a lţi d o i înaintea lui.

• m *N A N C Y C A R R O L L — nu o cunoaşteţi în

că, d a r o v e ţ i vedea în curând în ro lu l p r in cipa l d in „N u n ta cu Repetiţie '*, — poartă în perm anenţă o lăbuţă de epure, care o apără de o r ice rău şi o şi ajută la nevoie .

| o A ic u ja & M iu / d e c a f a i

„ClitcLCereţi numâi delicioasa

cafea

J liik r t m O lia m c wStr Caro! 15 Tel 38 /6 7

CABINET MEDICO-CtflRURG1GAL

„SANATATEA**G-ral Florescu No. 9, (în dosul Spital. Colfea)

Vindecă radicalBOU VENERICE, GENITO-URINARE

BOLI DE FtMEIPansamente, injecţii nedureroase

Consultaţii 71,/*-2, 3 -9 seara Preţuri toarte modeste

H e n r id o F e ld w a ld & L y o n Jon go rdo (D oam n e ce firm ă lu n gă !). Iată adresele: Ben L yon , John G ilbert, Douglas Fairbanks şi Bebe D an iels : c/o The Standard Casting D irec to ry In c . 614 T a ft B u ild in g H o llyw o od Cal. U . S. A . Ivan P e tro v ich : b e i Green- baum film B erlin S. \V. 68 Kochstrasse 64. W ern e r F u etterer : B erlin H alensee Puls- bornerstrasse 1. Ivan M osjoukine : B erlin W. Kurfu rstendam m 195. M arcela A lb a n i: B erlin W . K a isera lee 172.

M. Ep u rean u . Dacă am sta să vă dăm a- dresele ce lo r m a i renum iţi actori de c inem atograf, ar trebu i să um plem cele 28 pag in i ale rev is te i noastre numai cu aceasta. V ’ar p lace? M ary K id : c/o T h e Standard Casting D irec to ry Inc. 614 T a ft B u ild ing Cal. U . S. A .

Brânduşa. Ben Hur : Ram on N ovarro , M ay Mac A v o y , Francis Bushmann.

M. W o lod a rsk i . Jackie Coogan are 14 ani, Tom . M ix : c/o Th e Standard Casting D irec to ry Inc . 614 T a ft B u ild in g Cal. U . S. A.

V e r c in g e to r r ix . Pentru a putea face parte d in tre e lem entele unei case de film e , trebue să vă f i a firm a t în tâ i p r in tr ’un ta lent accentuat în teatru, sau ca talentul să vă fi fost recunoscut de un reg iso r ca re să vă angajeze. In Rom ânia există 2— 3 case de film e.

A u ro ra Jebeleanu. Dacă c red eţi că în tr’adevăr aveţi aptitudin i pen tru c inem ato

gra f, adresaţi-vă unuia dintre regisorli noştri, — Jean M ihail, H oria Igjroşanu — cari vă v o r îndrum a. In tot cazul vă sfătuesc si nu vă fa ce ţi ilu zii, căc i cinematograful t foarte greu , şi pentru a reuşi, trebue să ui ap titu d in i cu adevărat excepţionale.

Joseph in a Mateyka. Adresa d-rei Lisl Gold a rbe ite r : F reilagergasse 5 W ien II, Austria

T h . 432. C harlie Chaplin a turnat dupj „C irc u l” , un film întitulat „Lum inile Oraşulu i” . Acum va apărea în tr ’un film sonor, in care toţi in terp re ţii vo r vorbi, afară ’ dr dânsul.

S u r ica S im o n . Vă pot spune adresa lui W ern e r Fu etterer: Lehm em Berlin Steglit; K le istrasse 27. Scrisoarea nu o putem exped ia deoarece e scrisă în româneşte. Dacă v re ţi să-i scrie ţi, scrieţi-i în germană.

M aria S. A lfon s F ry land , Berlin Sehmar- gen d o r f R u h laer Strasse 15.

Gerda M. Asta N ielsen este daneză. S’a născut în 1883 la Copenhaga. Este căsătorită cu G rigo r i Chmara.

Martha-Iaşi . Ana M ay W ong este actualmente la B erlin . Locueşte la Hotel Esplanade.

/l. R. X . Soţia lui H arry Liedtke este Christa T o rd y . Locueşte la Berlin Gruene- w a ld B ism arcka lee 16.

Jeana P loeş t i . Paul R ich ter: Berlin Ta- nentzienstrasse 10. S’ a născut la Viena In 1895.

CONCURS CINEMATOGRAFICPentru a stimula pe cititorii noştri şi

pentru a ne putea da seam a de cunoştinţele lor, în dom eniul atât de interesant al cinematografiei, instituim un interesant concurs cu premii, pentru cititorii noştri.

începem, ch iar In num ărul prezent, publicarea unor întrebări, nu prea grele, in legătură cu viaţa vedetelor internaţionale ale ecranului, cu marile filme pe care le-aţi văzut, etc.

Vom publica în patru numere consecutive câte 10 în trebări In total vor fi deci 40 de întrebări, la care veţi avea a răspunde. Toţi câţi vor da minimum 30 de răspunsuri exacte, v,pr căpăta câte o fotografie mare, autegrafiată a uneia dintre vedetele preferate.

Pentru cititorii din Capitală se acordă ca prem iul I un permanent gratuit de două locuri, pe timpul de şase luni, la Cinem atograful „Select”.

Răspunsurile se vor trimete redacţiei în plic închis, purtând menţiunea : „Concursul Cinematografic**, şi num ai după publicarea ultim elor zece întrebări.

Term enul ultim al înaintării răspunsurilor va fi data de 15 Noembrie. P licurile sosite după această dată nu vor fi luate în considerare.

Deasemenea fiecare participant la con c'tts va menţiona tn scrisoare şi num ele a

trei interpreţi, dintre cari redacţia va a lege unul, a cărui fotografie autograliată va fi dată ca premiu participantului respectiv, bine înţeles numai în cazul că a dat num ărul necesar de răspunsuri.

S A C U L CU ÎNTREBĂRI

1. Care este u lt im u l f i lm , realizat de regre ta tu l r e g is o r Mauritz Sti l ler şi tn rare Jannings in terpretează ro lu l principal?

2. Cu c in e este căsătorită Florence Vidor.3. Care este ce l mai mare rol, din cariera

acestei a c t r i ţe? , . |4. Cine l-a descoperit pentru film pe

d o lp l ie M en jou .5. Care este culoarea părulu i lui Evelyn

B ren t ş i cu ce se ocupa înainte de-a alung în stud io?

6. I n care f i lm interpretează Charles gers r o lu l u n u i aviator ş i care este pore acestui in te rp re t? .

7. Care este f i lm u l extras dupăvu l une i a r i i celebre d in Wagner, f * care reg iso ru l interpretează şi rolul pr pal si c in e este acest regisor? ,

8 . C um sună numele com ple t al soc produ că toa re de f i lme, Param oM »-

9. C ine este creatoru l f i lmulu i „CUang10. Care este f i lm u l realizat de

„ U F A ” în Ungaria , ca şi ’’RaPsodlaf -l " e'> şi care este reg isoru l acestor doua t i ‘m

Cântaţi la pian ? la vioară ?Cereţi atunci imediat catalo

gul de note muzicale şi vă veţi

bucura de mari avantaje la fir*

ma „Moravetz0 Timişoara.

JEA N specia list tn tun- .---------------- so r i ş i m ise

p lis , fo s t ta C A S A IONICA f

an un ţă O nor. c l i e n t e i ă c ă

creastă In sa lon u l d e coafur ^

LOUIS fiulCalea Vicforiei, 41

12

H t A U l A T k A I L U S T R A T A

Curiozităţi ştiinţificeI S CEASORNIC DESl'KPTATOH PENTRU

SURZI

Un tâmplar ueriuan surdo-mut, Mlcliael Viiiuticr, 11 reuşit să eonstruiuseă un ceasor- aii- deşteptător pentru surzi. Iutii ln re constă acest dispozitiv , destul dt' simplu de uit- li I i cupul)il să trc7.ia.scH din somn, lo o or i i anumită, pe o persoană, ce nu aude

n ic i ce l mai puternic sgomot. Un mecanism li c e a s o r n i c u f i i i , cârc se declanşează cxact

la ora fixată pentru deşteptare, pune ln m iş c a r e o m inge de cauciuc, având o greutate d e 270 grame, şi o proectează drept pe fa ţa sau corpul celui cc d o a rm e . Cunoscută f i i n d d e o s e b i t a scnzibil itate tactilă a surzil o r , a ces t mijloc, este suficient pentru a-i d e ş t e p ta chiar şi din somnul cet mai adânc.

D E Z V O L T A R E A IN TE ST IN E LO R , DUPA N A T U R A REGIM ULUI ALIM ENTAR

Un naturalist german a făcut nu de mult <1 s e r ic de măsurători, relative la lungimea si g r e u ta te a stomacului ş1 intestinelor la d if e r i ţ i guzgani. Ca rcaultat al cercetărilor sa le , el a constatat că, hrănind guzganii num a i cu alimente vegetale, aceştia aveau intes t inu l g r o s ’ inai lung şi maiputern ic , decât în cazul unui regim de alimentaţie carn i v o r ă , în timp ce, intestinul subţire deve- n ia m a i scurt şi mai slab.

Raportat la greutatea şi lungimea intestinului gros era dcasemenea inai mare la guzganii cu regim vegetarian, iar aceea a intestinului subţire, mai mică, decât a organelor corespunzătoare, Ia guzganii hrăniţi cu carne. Apendice le şi «tomacul erau mai grele la animalele vegetariene.

O UM RRELA DE P L O A IE ÎNTR’O POŞETA

Ilustraţia reprezintă o invenţiune extrem de practică a unei umbrele de ploaie, de dimensiuni normale, care ponte fi demonta

tă şi strânsă, cu ajutorul unui mecanism simplu, In aşa fel, încât să Încapă cu uşurinţă într'o poşetă de damă.

CUM TRĂESC ALBINELE IARNA

După cum se ştie, albinele se odihnesc tn timpul iernoi; totuş, ele nu trăesc ln arest timp într ’un somn de hibernare, ca unele

♦

I♦

Iii♦ii♦

ii♦

an im a le . Pentru a nu înţepeni si srti te mişel încontinuu. In afară de ele se strâng într’o grămadă mare, la suprafaţa căreia albinele stauuna <ie uita, uentru liş izolator. In inter

alcătui a»tfel u ■ul

arfl. eh

sferici]

X tacestei «fere tem

peratura se menţine, In general, la » rw > 15* C. graţie mişcărilor continue, transformat» In căldură, D.ică albinele mi sunt îndeajuns de hrănite, ele se surmenează şl mor de e pulznre. Dacă, dimpotrivă, hrana este p r r - lnibelşugniâ, temperatura se ridică tot mai mult şl regina începe să depună ouăle.

CAT l ’ I.OUA INTH ’O ZI. PE TO T PAMAN TUI.

Sunteţi curioşi »ă ştiţi câtă ploaie cu Iu mijlociu, într ’o singură zi. pe Intre.ia.i suprafaţa a pământului? Ca să ne facem > idee dc cc reprezintă această cantitate, sa ne închipuim că tonte ploile ce se abat a supta globului ar fi concentrate într'un sin gur loc şi ar servi să umple cu apă un bazin.

Ei bine, acest bazin, care ar putea fi • «/topici tun pitit cu apă, Într’o singur A zi, ar a vea o suprafaţă de peste 1 0 0 0 kilometri pătraţi şi o adâncime dc 3 metri.

Această cantitate ar fi d e s ig u r s il f ii ientf i ea să satisfacă toate nevoile .. > uliul ii si să înlăture orice secetă, dacă p lo i l e ai f i r e partizate In mod uniform, |»C supra fa ţa p « - niântulu i şi da că . i lele d e p lo a i e ai iMcrna normal, cu c e l e de soare, ce ea ce e v id e n t este departe de a fi cazul general.

rar Ur J at. In lina |« nltl S <

O lampă electrică legată cu un şnur la priza de lumină este fixată printr ’un mecanism simplu de scoarţa cărţii ce-o citim, ln chip»'* acesta, lumina ei, protejată de un mic abat-jour, cadc direct asupra filei din carte, nu oboseşte ochiul lasă restul ca-

( a v A o r c / M B o u r a k m a c i> St o w o o u f » ti

7 n . P|

p e n r c i u ' T o / i L e r d i De re/70Q

^ ~ *— -

D reapta: O fa b r ică de automobile din Gtt. mania, a lansat un nou m ode l de maşină, car, ti se poate t ransporta şi demonta, după cum » poate vedea d in fo tog ra fia noastră. j

Jos: U n nou m o d e l de cic lonetă, care poa/e servi la t ran sportu l de pasageri şi de mărfuri Poate f i condusă foarte uşor, fără permis de c ircu la ţ ie şi este considerată ca motocicletă cu toate că are aspect de automobil.

Stânga: T ru p e le engleze au început să parii- siască R henan ia . Iată o scenă impresionanta de rămas bun, în tre soldaţi i englezi şi germani.

La S a lo n ic a avut loc o mare serbare sportivi care au luat parte câteva m i i de participanţi.

(Foto Tr. Bicioll

Jos : S e rv ic iu l re ligios, o f ic ia t la inaugurarea te re n u r i lo r de tenms ale c lubu lu isport iv Juventus.

UN ALB U M DE PREŢ. De curând a sosii Iu Paris , un o rig in a l germ an Anton Hauptmann, care a p o rn ii în 1922 d in B erlin , pentru a face o co lu l lu m ii, cu scopul de a strânge in tr un re- r/istru sem năturile autografe ale ce lo r mai cele b r i oam en i ai tim pu lu i.

E l a străbătut până acum toate ce,e l 5, c0" " :nente, strângând un num ăr enorm de autografe, prin tre care figurează cele a :

MO reg i f i p r in c ip i.

MO dip lom aţi. S I cardinali.C>0 maharad-

jah i.■4200 oam eni de

stat, fără a mat soco ti a rtiştii, a- v ia to rii, s cr iito r ii, poe ţii, etc.

lin am erican bogat i-a o fe r ii un m ilio n de franci (7 m ilioane le i) pentru interesau ta sa co lecţie .

F otogra fia alăturată reprezintă autografele m in işt r i lo r d in cabinetul ita lian, In frun te cu d. tten itto M usxolin i.

Sus: A. S. R. Principesa Ileana pe plaja„S p o rtu lu i Gorjan” , încon jurată de public. Ladreapta: d. Gh. Tătărăscu; la stânga: a-nffS ch ile ru , d -ra Cămărăşescu şi d-na Arette Ta-lărăscu. . . . .

(Foto Alex. Caribol)

DOUA FRUMUSEŢI: F otogra fia noastră din dreapta sus, înfăţişează pe d-ra Milada Dostal, Miss Cehoslovacia, proclam ată zile le trecute la Praqa, in entuziasmul unui num eros public a- sistent, ia r cea de jos, pe Miss Rosic Gnnnel cea m ai frum oasă indiană d in Statele Unite.


FILE RUPTE DINTR’UN ZIAR5 Octombrie tut®

„T o a te a-cestea mă Înspăim ântă, nu ştiu dece. Ceiace im portă , pentru m om ent, e să răm ân calm . Şi tocmai acum aceasta îm i este im posib il.

Sunt un om ca lm şi ştiu să m ă stăpânesc totdeauna, dar enerva rea în care tră esc,' în u ltim u l tim p e~ grozavă .

E r i am in tra t în tr'o b erărie şi am cerut un pah ar de bere. Spre m ira rea m ea, chel nerul se u ită la m ine, ca şi cum m ’ar exa m ina cu atenţie. Dar aceasta poate să fi fost înch ipu ire. Totuş cum se exp lică că un domn, care şedea în fa ţa mea, m ă tot spiona pe fu riş?

C ineva se tot ia după m ine. Când m erg pe stradă, aud paşi îndărătu l m eu şi, dacă mă în torc, nu văd pe nim eni. Cel care mă u rm ează trebue să fie , foarte iscusit, ca să ştie să d ispară totdeauna, aşa de repede.

B an ii nu i-am atins încă. N u m ere le suni cunoscute şi, dacă m ’aş duce în s tră in ă ta te, pentru a încerca să-i sch im b «c o lo , aş da de bănu it şi aş f i urmărit.

A ga te i nu-i spun nim ic. A ş v rea eu, dar când m ă priveşte , cu och ii ei n egri şi reci. p âr ’că m i-ar în fig e un cu ţit în in im ă. Per lele pe care i le-am dat, sunt de .aşa m are va loare, încât ea nu crede că sunt a d evă ra te. îm i v in e a râde! La ce m i-au fo lo s it ele?■ Totu ş prezen ţa A gate i m ă lin işteşte şi frica -m i d ispare, când ea e lân gă m ine. D ar m ă roade gândul că ea nu-m i aparţine n u m ai m ie.

E ri m ’am certa t puţin cu dânsa d in p r ic ina aceasta. I-am reproşat in fid e lita tea ei. A surâs obosită şi .mi-a z is : „Ce v re i, să trăiesc din vân t? Sau poate-a i crezu t că a-, cele câteva nenorocite perle fa lşe ale tale, ar putea produce ceva ?”

Când am m en ţinu t cu tă r ie că p e r le le e- rau adevăra te , m i-a răspuns cu răcea lă :, Cu atât m a i ră u ” . M ’am speria t g ro za v şi n ’am m ai vo rb it despre aceasta.

Nu m a i pot dorm i şi m ă p rim b lu toată noaptea, în co lo şi încoace, p rin odae. Şi m i-e im pos ib il să lucrez, aşa că, de câteva săptăm âni, îm i lipseşte pân ă ş i s tr ictu l necesar pen tru existenţă., Seara m ă duc la Agată, dar trebue Să

p lec când v in e un altul. Jur eu în fie ce dată că, de se v a m a i în tâm pla aceasta, n ’am să-i m a i pun p icioru l în p rag, totuş revin .

De fap t ea a ţ u s totul la cale. J n tr ’o seară, când eram la ea,. îm i z ise : „ N ’a i n ic i un pic de înd răzn ia iă . Nu eşti unul d in acei oam eni, cari se îm bogăţesc deodată. N ’ai să reuşeşti n ic io d a tă . '

A m în trebat-o ce ar dori să fac. A dat din cap şi a exc lam at descurajată :„E h !“

In tr 'a ltă seară, când am fost din nou la dânsa, îm i z ise că trebue să p lec la 9 jum., căci v in e baronu l Z. I-am făcu t tot fe lu l da. reproşuri şi la urm ă am în ju ra t-o chiar. N u-m i răspunse, dar d¥te d in um eri. La u rm ă zise:

„C ând ai să-m i poţi da d iam ante şi per le, ca ale baronesei Z. ş i a i să-m i asiguri un v en it corespunzător — nu poţi spune că-ţi cer p rea m u lt — atunci vo iu f i numai a ta, ţi-o făgăduesc. îna in te, însă n u !“

A doua zi căpătă d iam ante le şi perlele. N ic i nu-şi dădu osteneala să se u ite la ele: le aruncă pe m asă şi zise:

„A h ! n ic i nu-s m ăcar v e r ita b ile !"A m avu t un m om ent im pres ia c’am să-m:

p ie rd conştiin ţa . Dar am ştiu t să m ă stăpânesc, m i-am luat pălăria şi am eşit repede.

E ri am num ărat banii pentru a suta oa ră şi s im ţiam că-m i vine să 'nebunesc, la gându l că nu puteam să cheltuesc o lescae şi că su fe r iam de foam e c'o astfe l de com oară, in stăpânirea; mea. Situaţia, pe careo am .e te r ib ilă . Aseară, când m ’am dus la A ga ta , i-am spus: „Pen tru Dum nezeu, dă- m i o fe lie de pâine că m or de foam e." Ra

de J. T. B. LIPPENS JR., tradus din Olandeză de Norbert...„A m fă u r it un plan, am fost trădat şi h

să, m ă răzbun de această trădare."F ă ră să vrea , şe dete câţiva paşi înapo „Ce v re i să z ic i? ”O apu ca i de braţ: „Sa nu spui că nu ş

n im ic. A m să te ucid.”„E ş ti n ebun” îm i z ise aproape şoptin

..ştiu ce v re i să zici. Eşti un măgar."„N u în tr ’atâta m ăgar, încât să te las

trăeşti.”

ini dădu câ teva fe lii de pâ in e cu unt şi o ceaşcă de cafea.

P e când m âneam , ea începu deodată să p lân gă în m od b izar, fă ră la cr im i, c’un suspin uscat: E ra în tâ ia oară, de când o cunoşteam , că plângea. M ’am scu la t şi i-am dat să bea apă. Când îşi reven i puţin, îm i zise:

„D ob itoc in co rig ib il". A p o i căzu adânc, pe gânduri.

S ta rea , m ea devine d in ce in ce m ai m izerab ilă . M i-e ruşine să cerşesc la Agata şi su fă r în g ro z ito r de foam e. R ăm ân până târziu , după prânz, în pat, m ă J m b ra c apoi, şi h o inăresc p rin oraş. P r in ca fene le nu mai dau. De când am observa t că m i se face foam e, dacă m ă spăl d im in eaţa , nu m ai mă spăl de loc şi «u n t din cauza aceasta foarte m urdar. P â n ă când va m ai dă inu i această stare?

F r ic a m ea sporeşte pe z i ce trece. A m observat, d e la un timp, că A g a ta caută să m ă iscodiască. Dar ştiu să e v it cu ş ire tenie, un răspu ns direct. N u m ă îndo iesc că m ’a r trăda, dac’ar a fla ceva, f ie numai pentru a a vea recom pensă. A fa ră de aceasta, m ă urăşte g rozav şi num ai de teamă nu m ă dă a fară.

E ri, era în 15 ale lunei ,şi gazd a a venit cu socotea la . A m rugat-o să m a i aştepte o săptăm ână. A început să facă scandal, dar când a vă zu t că tot nu-i ch ip să a ju n gă la un rezu lta t, a dispărut, bom bănind. Seara, pe la şease am căpătat un ziar. De fap t era destinat unu i a lt loca tar dar eram curios să văd dacă nu conţine n im ic r e fe r ito r la a- facere. F u i ca trăsn it cetind :

,.Dintr ’o sursă sigură po l i t ia a căpătat in- d icaţiuui, care v o r conduce, probabil, la des coperirea asasinu lui baronese i Z.“

A v ea m im pres ia că m ă a flu pe m arginea unei p răpăstii. A m eşit îndată în stradă şi am ho inărit, p ân ă târziu noaptea. Când mi- am ven it in fire , pe la 11 seara, m ă găsiam în tr ’un parc. A m luat h o tă r îrea să execut num aidecât p lanu l pe care-1 ch ibzu isem şi m ’am dus la locu in ţa A ga te i. E ra 11 jum. când am a ju n s acolo.

„T e -am aşteptat toată sea ra ” , spuse ea. „S ’a în tâ m p la t ceva?”

„N im ic ex trao rd in a r” răspu nsei eu, ui- ţându-m ă f ix la âânsa. N ’am văzu t-o n ic iodată râzând. Obrazul îi era p a lid şi părea şi m a i pa lid , d in cauza păru lu i ei lucios şi neted. O chii ei n egri erau stinşi, parc ’ar fi fost m orţi.

M ă ap rop ia i de ea şi-i z ise i cu vocea înăbuşită:

C o n t r a T u s e iCEREŢI

Bomboane „EGGER“în ambala je original e la farmacii şi drogherii

S’a făcut. v

O Doamne! înnebunesc când mă gânde la cele întâmplate. Am gâtuit-o. Până ’n i timul moment a susţinut că nu m ă trăda şi eu n ’am crezut-o. Şi apoi a ven it aceasştire:

„Ucigaşul baronesei Z. a fost arestat, un ind iv id cunoscut d in lum ea rftu-făcăl riior, un oarecare S. de B.” (*). . \ j j

Prin urmare, ea nu m ă trădase. - j Un sentiment straniu m ă cuprinde, ca

cum aş înţepeni. M âin ile îm i sunt reci; ghiaţa. Mi-a deven it,im posib il să mai gâ îl esc...”

Cu aceste notiţe în buzunar, fu găsit,i impui unei crize de nerv i, tânărul stude în litere Ferdinand Leonor. A fost dus n casă de sănătate.

Dacă se v a vindeca vreodată, va trebui se justifice înaintea tribunalu lu i de ou i-urile săvârşite, uciderea baronesei Z. dom n işoa re i A. C. Dar doctorul care-1 Ing leşte, susţine că boala lui nu se poate v: deca. •.' . î l

*) Legile olandeze interzic publicar completă a numelui unui acuzat sau c< damnat. Se dau num ai in iţialele.

Excursiune Ia Pariîn vacanţele Crăciunului, cu şedere de zile la Paris, Versailles, Fointainebleau, f şi cu vizitarea câmpului de bătălie d Verdun. _

S:e vor viz ita şi oraşele: Venezia, Mila Zurich, Viena. Plecarea din Bucureşti la Decembrie 1929, sosirea la 5 Ianuarie lt Numărul participanţilor este lim itat la Costul, inclusiv absolut toate cheltue 'hoteluri de primul rang, vagon cu pa i etc) lei 25.000. . .

Tn fo rm aţiu n i şi program e detailate Mr. A. B. Borgos, pe adr. Ing. Lrd6s, B reşti. Calea V ictorie i 168.

SUFRAGERIIdormitoare, etc., preţuri reduse

S£. Vineri 8

HENNE-ul ORIENTAL............ vntfet

Este cea mai bună ,,nc_tur.® iVCgCt* pentru vopsirea parulu

_ ta JdXSl' " magazinul -

A. TERZIANSE X P0Z1 Ţ|'e ' d e GO V 0 A R E

Prirn colier de reparaţim” ^ ^ ^ ^

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 5 b

Domnul RICHARD SCH NABEL din Jacksonville (Florida, U. S. A.) a trimis o scrisoare care a tăcut ocolul lumii tn 22 zile, cu dirijabilul „Grai Zeppelin” in uliim a-i călătorie. Scrisoarea poartă toate ştampilele din parcurs şl după reprlmlreo ei la Jacksonville, a fost expediată in Europa într’un pilc separat şl se află actualmente tn posesiunea domnului JULIUS GIRISIK ,

directorul „Băncii Poporului" din Crlstur, ()ud. Odorhoi). Scrisoarea prezintă şl o curiozitate filatelică.

Schitul lui Tărâţăn i

l ’oarta rămăsese deschisă. Sentinela venise să se amestece şi ea în vorbă. Pe .cânii ne tocm iăru strânşi în ju ru l căpitanului, în- ţelegândti-se din ochi, vagm istru l prefăcân- ilu-se că nu-şi poate stăpâni calul, pe care-1

zăd&ra cu pintenii, ne părăsi şi într'o clipă se în toarse urmat de călăreţi să ne înconjoare în ograda mănăstirii.

Fu un vaer îngrozitor. Surprinşi, indignaţi de o procedare atât de puţin compatibilă cu regulele de luptă ale muşchetarilor, strigam cât ne lua gura: înapoi!... Ruşine!.. T radare !.-

Din instinct ne re fug iarăm în cerdacul mănăstir i i r idicat dela păm ânt şi o ploaie de proectile pe care pronia cerească ni le pusese la îndemână începu să cadă fără cruţare pe capul năvălitorilor.

Se produse o învă lmăşeală indescriptibilă. Cartofi i g re i cădeau ca grindina. Caii se cabrau răsturnând călăreţii, cari se văetau de durere iar căpitanul răcnia cât îl lua gura: Nu daţi domnilor!. . Sunt căpitanul B... L o virea superiorului se pedepseşte cu ocna!..

Dar cine-1 asculta. Cartofi aveam berechet Călugării, adunaţi deoparte, priv iau încremeniţi, cum se risipeşte tainul lor de iarnă.

Ne m a i putând rezista loviturilor, pentru a feri caii, cari se călcau şi se loviau svâr- Hnd cuprinşi de panică, căpitanul dete ordin de retracere şi rămase s in gu r :

— In defin it iv , ce vreţi?... Că n ‘o să dorm aici... V ic to r ia ne îmbătase. Dictarăm condi- tiunile de pace: Escadronul să se retragă Ia cinci sute de metri de mănăstire.

Căpitanul să se angajeze pe cuvânt de o- noare, că vagmistrul nu va m a i încerca ni c i -o surprindere.

Consimţim să ne întoarcem Ia şcoală, dacă ni se garantează că se abrogă legea fatală.

Atât noi, cât şi clasa patra să fim scuti li de orice pedeapsă.

Căpitanul plecă. După ce tncuiarăm poar

B A N I I ÎN A P O IIn caz de nemulţumire 2

într’o oră sunteţi ondulatăperm anent pent> u 6 luni

Una Blgudlnă Lei 38 V A P S IM parul tn TO ATE CU

LO RILE cu

Regele Văpselelor JNSTINTANtE"Şi d e vânzare , Lei 80 flaconul

S. BARASCH Casă de încrederekegală, 9. Tel. 26/81 Bucure*»!

d e GH. BRAESCUta am adormit visând că un jandarm că lare care semăna cu căpitanul ca două p icături de apă se plimbă, săltându-se uşor. Iu pas spaniol, în cerdacul mănăstirii plin

. de bomboane cât nişte cartofi de mari.Dimineaţa, ne-am sculat neodihniţi, cu

oasele frânte de salteaua bulgăroasă pe care dormisem câine-câineste. Hătăciam nemâncaţi prin curtea săracă a mănăstirii. Călu gării trăiau într'o m izerie îrispăimântăton re. N 'aveau nimic în chili ile murdare cu paturi şubrede, acoperite cu rogojini destrămate. Pe laviţe zăceau străchini sparte şi l inguri de lemn iar ei umblau în anteri uri scorţoase de şine castaniu, îmbrăcate pe pielea goală.

Ne plimbam de colo până colo, neştiind cum să ne trecem timpul. In fine dete Dumnezeu, sfântul, pe la zece, sosi dela şcoală locotenentul R ... poreclit de noi „Pojarnicu l" pentrucă era de artilerie şi purta pinteni cu duriţa lată cât o piesă de cinci lei, cari zor năiau în urma lui. furându-ne gândul şi inima. N i era drag, pentru că vorbia scurt şi l iber :

— Ia veniţi încoace, măi, idioţilor...Ne apropiarăm râzând cu recunoştinţa

pentru familiaritatea lui ursuză.— A m venit să vă iau la şcoală. Care

vreţi să mergeţi, poftim ici; care nu, eşiţi pe poartă afară, ori dacă vreţi rămâneţi să mâncăii Uraie.

Rămăsesem dezorientaţi. La asta nu ut aşteptam. N ’a ieşit nimeni pe poartă. După o codeală scurtă, am intrat tn frorv ca boul care pleacă capul să ia jugul, evitând de a ne privi între noi. Gorănescu, trebue să mărturisesc, a intrat cel din urmă, ca marinarul care se salvează, după ce toţi pasagerii s'au urcat tn bărci.

— Ni-e foame, am strigat fără mândrie Loco terentu l n‘a stat mult la îndoială:

— Ia v ină ‘ ncoace, popo... Ceaun ai?Am, da-i nicşor, ce faci cu el?

— Cine are ceaun mare pe aici, pe la voi ’— Este la târlă.

Intitut de Aplicaţie d e H e r i n g

In toate nuanţele de hcnn6 veritabil. Se reface orice păr stricat de orice altfel de fineturi. Tuns, toafat, manicurfl cu preţuri modeste, personal seloct la dispoziţie. A-pllcaţiile se executa numai de patroană.

Mafilda Arpad Murea— Strada Barbu C a fa rg lu , 15

(col{ cu Calea Victoriei No. 129)

Du-te şi-l adă... A i venit ?...Peste un ceas, aşezaţi la umbra zidului,

rnâncam cartofi cu sare frigându-ne buzele cu nesaţiu. Apoi, am trecut la front şi urii -epede decât credeam, am intrat Iu Iajji pe oariera Socolei, cu alaiu de copii, de birjari, de ipistaţi încălecaţi pe cai ţărăneşti, u m iliţi că n'am făcut nici-o ispravă. In inima târgului, o ult imă revoltă. Gorănescu eşiud din front, comandă răsunător pe strada Lă- puşneanu, cu modulare de călăreţ: „P foton, s taaii i !...“

—• Ce vrei mă, boule?Să se retragă poliţia. Noi am venit de

.bună voe.— Aşa e, răspunserărn noi in cor. Să p le

ce găinarii.Gardiştii s'au făcut nevăzuţi . In urni:"'

am plecat şi noi, mai umiliţi, pe măsură ce ne apropiam de şcoală. I.a poartă ne aştepta lumea toată. Eram In fruntea coloanei. Ridicând capul, mi-a crăpat obrazul rle ruşine că am întâlnit ochii duduiei Marice!o prietenă a surorii mei?, ţigăncuşe cu ochii verzi, cu coada pe spate, pe care îm i jura sem s'o iau de nevastă şi pe care aş fi voii s'o bat pentru pofta cu care răsese când m'a zărit, mai ales că silindti-mă să par marţial, m 'am împiedecat ca u;i bleg în o pritoarea dela poartă.

In şcoală, ne-au băgat ln aulă. Când ne-am priv it în oglinzi, ne-am dat seama de decadenţa noastră. Mai păstram o u lt i mă speranţă. Aşteptam să vină colonelul, pe care-I iubiam şi eram nerăbdători să ne justificăm. Dar colonelul Macarovici se în- cadră tn uşă, înalt, frumos şi trist, încru- cişă braţele, ne priv i cu compătimire şi zise doar a t â t :

„Bravo!... Munca mea de zece ani de z ile! Vă mulţumesc."

Nu ne-a dat nici-o pedeapsă. Dar cât a mai stat comandant, n'a mai trecut prin curtea şcoalei, cum eram deprinşi să treacă în fiecare zi, în mijlocul nostru, să-i aţinem calea, pregătindu-ra să-l salutăm caremai de care.

Elevii din clasa patra iu venit tiptil, cum plecaseră. Dimineaţa n. -am pomenii cu ei dar n'a fost nici-o bucurie. Nu ştiu pen i™ c . n . P » r . . u . M l n i ^ B R H iM IJ

Pardon, Pardon,..cântaţi la pian ?

Casa de muzica Moravetz Ti

mişoara, vă livrează la coman

dă prompt şi eftin notele de

care aveţi trebuinţă. Cereţi în

că azi catalocjul special.

Ocolul pământului în 22 zile

/tyiv.L'2 0 *S & tl£ u ro -trtl GUO-C

^ J jC Z.jm m J l

R E A L I T A T E A I L U Ş T I U T Ă

L IA V. EBER LEE . Pentru albirea tenului veţi face următoarea cremă. Ceară albă 15 gr. cetaceum 10 gr. glicerină 10 gr. Oleu de vaselină 40 gr. cu care veţi da în fiecare seară. La 3 seri odată veţi şterge obrazul cu vată şi cu: Aether 20 gr. Menthol 1 gr. Alcool Camforat 100 gr. apă de roze 50 gr. Seara vă veţi spăla cu făină de mălai şi apă caldă de fard.

BO GH IŢA. Pentru pârleală veţi unge o- brazul seara cu gălbenuş de ou bătut bine cu glicerină şi lâmâie. Apoi dimineaţa fă ină de mălai şi -apă caldă fără săpun. Pentru picior bandaje de cauciuc şi noaptea. Să ştiţi că gimnastica îngroaşe piciorul căci desvoltă muşchii.

COCHETA. Fricţiunile nu sunt indicate. Mâinile le veţi spăla cu făină de migdale, săpun de M arsilia şi apă caldă. Apoi le veţi unge cu glicerolat de amidon şi veţi purta mânuşi noaptea.

OM BRA. Daţi cu crema de la Lia Eber- lee din revistă.

Pentru păr îl veţi spăla cu lemn de Pa nama şi un gălbenuş de ou bătut bine duni care apă caldă Pentru mătreaţă: T-ra Ja- borandi 10 gr. T-ra Cantharide 5 gr. Sublimat corosiv 0,05. Alcool de rosmarin 100 gr. O} ricin 20 gr. Pentru perii de pe picior produsele speciale din comerţ odată pe săptămână.

P U ŞA . Zulufii vi-i va face un coifeur. Pentru sânul ce se desvoltă pe când celalf rămâne mic. un medic e necesar, căci nu e normal ce v i se întâmplă.

COCA. Contra negului de pe obraz nîtrat de argint, ac azotic concentrat, ac. carbonic. suc de lâmâie, atins cu o pensulă u- şor.

M IC U Ţ A W IV Y . Nemai auzit! Vrei să ai f:nu l lucios? Eşti singura care îm i ceri a- cest lucru! Ten lucios, ten gras şi toate cititoarele mele fug de aşa ceva. Şcrie-mi a doua oară lăm urit ce doreşti.

GRIGORE SE L IA N U . Nu-mi amintesc rece ta şi nu am revista de atunci. Dar dacă e contra căderii păru'ui, atunci se utilizează aşa cum e, după ce s‘a spălat bine ca- nul. Brillantină: 90 gr. vaselină americană, 30 gr. ulei de migdale dulci şi 40 gr. unt de cacao. A se disolva bine o jumătate oră într'o baie Mărie. In urmă se adaugă 4 gr. ess de violete.

OCHII D R Ă C UŞO R ULU I. Te felicit peri1 ru ochii fermecători ce mă asiguri că-i ai. Perhidrolul se adaogă pentru albirea tenului.. Trim iteţi-m i vă rog reţeta cremei ce aţi preparat. Crema Laura: Ceară albă 10 gr. Cetaceum 15 gr. Ulei de vaselină 40 gr. glicerină 20 gr. apă de rose 15 gr. Contra poftei de mâncare nu mă pricep. Pentru pofta de mâncare, cu plăcere. însă.

F A T A L A . Pentru închiderea păru lu i îl veţi spăla odată pe săptămână cu o infuzie de foi de nuc, gale turceşti şi coji de China Da, uleiul de migdale e bun când e pui1, dar când nu-1 avem pur îl înlocuim cu laptele de migdale.

IU L IA N AG AE V SG H I. Acum în toamnă vă satisfac pe toate. Reţeta cremei Laura la Ochii drăcuşorului. Pentru tenul dv. e nevoie şi odată pe săptămână de soluţia Saboraud. P ă ru l se închide cu receta de la Fatala. Negru lucios se face cu diverse tincturi din comerţ.

S T E L L A DEREGATO RIU . Pentru D-zeu! Eau Dixor e un straşnic depilator, nu apă de frăgezit' obrazul. Lisoformu-1 se utilizează pentru spălături vaginale nu pentru ten. Cine vă spune astfel de comedii? Pentru ten urmaţi cu soluţia Sabouraud la 3 zile odată. In fiecare seară u tiliza ţi»'V in alb de masă un pahar mare, zeama de la o lămâie şi un litru apă de ploaie. Spălaţi obrazul de fard cu acest amestec. Apoi ungeţi faţa cu crema mea în care aţi pus şi 2 gr. de Borax.

C IT IT O A R E A D IN B U ŞT E N I. Veţi unge ridurile cu: Unt de cacao 20 gr. U lei de vaselină 50 gr. Ceară albă 15 gr. Apă d< rose 20 gr. Pe m ână veţi da cu aceiaş cremă şi veţi pune o mănuşe noaptea.

Doriţi un ten alb catifelat? Doriţi un ten fără pistrui, coşuri şi

[fără riduri? întrebuinţaţi Crema „ANTINEA” Ultimul secret al ştiinţei.

Pudra „ANTINEA” este pudra preferată pentru fineţea şi parfumul ei.

R A C H E L M ARCUS. L a venirea m»aBucureşti, vom sta de vorbă.

C A T H E R IN E DE BEAU LIEU . Urma,xact tratamentul dela Stella Deregat* din revistă.

U N T Â N Ă R A B O N A T BUZOIAN. P8_în tă r it luaţi g lico fitin ă şi faceţi o curii Hemostyl Roussel în fio le câte una dii neaţa. Ce fe l de puncte negre care se sformă în alun ite aveţi? Aluniţele nu fac din puncte negre, ele sunt cu totul ceva.

la u r a

5 Octombrie

INSTITUTUL UE FRUMUSEŢE„ L I L L Y 0

Calea Griviţel, 78 - Etajul I Telefon 3 2/36

- B U C U R E Ş T I II. —

Pentru ce ap rec iazâ femeia m oderna cio rap ii

E a ş t i e c ă o r i c a r e c i o r a p , c a r e p o a r t a

ţ e s u t î n m a r g i n e a d e s u s c u o â n t u M o n i c a .

e f a b r i c a t d i n m a t e r i a l u l c e l mai r nE a ş t i e c â a n p e r s o n a l r u t i n a t ş . m a * i

n e l e c e l e m a i p r e c i s e c o l a b o r e a z ă l a i a -

b r t c a r e a c i o r a p i l o r d e n r â t a s e M •

E a ş t i e c â s p e c i a l i ş t i d e s â e â r ş i t i c o n

t r o l e a z â î n a i n t e d e e x p e d i e r e j

r e c h e . O e a c e i a c o m p l e c t a r e a f r u m u s e ţ e ^

e l e g a n t e i u n u i p i c i o r o f a c c i o r a p

t a s e #

llhmica/D e p o z i t a r u l f a b r i c e i p e n t r u R o m â n \

S o la o ic iBucureşti, L ip seam 37.

1 8

Ce se poartăI.IN IA SVELTA ŞI N O U ILE TENDINŢE

ALE MODEI

In ciuda prevestiri lor, cure nnunlau moar ■ ii l in ie i svelte ţ l re înv ierea siluetei mai ine vedem că moda actuală e totuţ crea-

I , pentru siluete fine. Cloţurile, godeturile, . Ii iile mai lungi, mai boxate, eu talia rl- . toate aceite trucuri ţ i artificii crol-

, sii sunt făcute pentru femeile svelte ţi s ,j.U-, a căror gra j lc sportivă e feminizată

noua linie. Nu ne putem Închipui o , ice de dimensiuni mai pronunţate, lin*

, . 11A cu o rochie modernă, deorece i:i ar lngăţa-o peste măsură. Aţa , Iu r ta sveltă are ciVştig de cauză.

’ , tuala modă se deosebeşte de cele mele trecute ţi prin faptul, că diferen-

1 Intre rochiile de dimineaţă, după mnin- 1 scară, sunt foarte pronunţate, atât In

iveşte materialul, căt ţi croiala.

• IM INEAŢA , D U PA AM IAZA , SEARA

vn lru dimineaţa roch iile au rămas simit pliuri, sau cloţuri puţin marcate ţi lungime potrivita. Materialul pentru a- rochii sunt T w eed , Jersey; după a

•a e rezervată catife le i, — a cărei vogă icnţlne ţi ln iarna aceasta, — crepe

1 lui, pannel imprimate sau uni cu gar- i bogate de l ingerie din (îeorgctte roz, , ivoire, alb.sie rochii sunt mai lungi, accentuând inegală, p r in tr ’un c l o ţ î n părţi, în faţă

H ' . i spate.

a-dar

din

lir iSlltl

Talllour din stolă englezească cu bluză de mătase închisă. Pantoll de lac cu antilopă

ţl pălărie neagră de lotru

Haină de Iarnă, din slolă englezească; guler de blană şl pălărie neagră de talta

chip inegal, mantourilc nu le pot acoperi complet. Decât să se străvadă câte o coadă sub haină, preferăm mantoul până aproape de genunchi, ceiace e ev ident mai estetic.

Pălăr ii le sunt încă de fetru — dar catifeaua, care încadrează cu atâta graţie un cap fem in in Începe să-i facă o concurenţă făţişă. La iarnă nu vom purta decât pălării din acest material suplu şi elegant.

Se remarcă tendinţa dc pre lungire a pălăr ii lor (lela urechi in jos sau la ceafă — precum o arală şi modelul nostru.

"iHănurile de asemeni joacă un rol mai important ca oricând in toaleta feminină.

Tailleur din stofă bleu marin, cu bluză de mătase şl Jabou.

Pălărie de fetru negru

Insfărţil, toaletele dp seară din tafta, faille, tnoirec. mus- selină de mătase, georgctte. Iulie, gaz. lame, c lungă până la pământ şi de o croială extrem dc fantezistă.

NO UILE NUANŢECulorile en vogue: Diminea

ţa pentru completurile trot- teur, toate nuanţele de maro. cacao, noisette; după amiază, negru, verlbouteil le, dalia (o nouă nuanţă de m ov), auber- ginc. Seara: creme, ametlst. mov In diferite nuanţe, verl- nmandef ele.

M ANTOURI ŞI PĂLĂRIISe văd mulle mantouri trols

(|uart, ceiace e foarte exp l icabil. Rochiile lnngindu-se, în

, . .......................................PAlAri® de catifea nengrA

Acesta este adevăratul ANTlCOfl PARFAITc u r e n u m e m on d ia l

care stârpeşte definitiv

B â t ă f u r î l eFieca.’e tub are inscripţia F A B R IC A N T HENR Y C O H R S .

D r . ) E A N S E G A LSpecializat la Paria

Boli de Femei-MamoşTratamentul radical pI lnflam«ţiunilor fi «cui

perilor vechi prin ElectrotheraoieSTB. G E N E R A L LAHOVARI 12

(Gridina IcoaneU

Oonault. 3—6 Telel. 23H/22

Echipele de baskett-ball „T. C. R.” — „Juventus; (dr.) o lovitură în plin la goal

R E A L I T A T E A 1 L I ! S T HAT A

Pagina sportivăînceput de stagiune

\

,, pur file deschise-aşleaptă,

stră luc it con vo iu ce v ine şi spre ele, ’n ce l se’n d reup lă” .

“E R S U L poetu lu i ne v ine în m in te odată cu fa ln ica inaugurare desfăşurată în Capitală, la „R o m co m it” . Dangătul c lop o te lo r

este însă a ic i ch io t shurdalnic de vo io ş ie . Se deschid m u lţim ei zece terenuri m ândre d e tennis, pe care sum edenie d e elegan te siluete albe le tran sform ă în tr ’un tablou p ito resc. Clubul bancar Juventus aduce d in nou p rin osu l său sportu lu i rom ânesc. I-a hărăzit în tâiu o arenă de foot-ba ll, cea m ai cochetă d in ţară şi acum face noui sacrific ii.

De asem eni a construit p rim u l teren de basket-ball, „m in gea la coş” , sport atât de util, n e fiin d până azi su fic ien t ap reciată la noi.

La inaugurare partic ipă ce lă la lt club de frunte d in ţară, „T en n is C lub R om ân ” , laolaltă cu floarea cam p ion ilo r noştri.

Luppu , P o u lie ff , Iconom u etc., şi ju că to rii de basket H il- lard, Balş fra ţii, Botez, salută p rin prezen ţa lo r in iţ ia tiva roş- albaştrilor.

Juventus a b ine-m eritat în că odată de la sportul rom ânesc şi a p o rn it pe un nou făgaş.

Spor la m uncă!...

Pe arena sa, acelaş club joacă îm po tr iva „C ercu lu i A t le tic” d in T im işoara . Un pub lic care aprec iază valoarea şi strădania ju ven tiş tilo r , asistă în număr m are la v ic to r ia cu 3— 2 a gazdelor.

In ajun „C . A . T .” este în frân t şi de „U n irea T r ic o lo r ” , cu 1— 0, dând p r i le j în v in gă to r ilo r să con firm e sim patia m eritată pe care „B ea lita tea 1- lustrată” le-a arătat-o întotdeauna. H arn icu l O bor continuă a sta şi in această p riv in ţă în p rim u l front al m işcărei de o r ic e fel din Bucureşti.

Rugby-u l şi-a reluat activitatea. N um ai că anul ce va să v ie im prim ă acestui joc un nou caracter, cu p ro nunţate nuanţe pugilistice .Pe arena d in str. M a ior Ene, în m atchul cu „S tad iu l R omân” ech ipa in s titu ţie i „P .T . T .” exped iază fran co şi mai rap id ca o telegram ă Hughes câteva lo v itu r i în capetele adverse. Cu p rec izia unei „recom an d a te ” cu ind icaţia v a lo r ii , c iom egele ajung p rom pt la destinatari.Cum e x p e d ito r ii sunt iden tifica ţi, avem con vin gerea că au torită ţile de resort v o r

tem pera zelu l neobişnuit al poştaş ilor, demn de o cauză mai in-d icata '••'it £■

L a A tena a început p r im a desfăşurare „la sursă” a jocuri or o lym p ice d in Balcani. Se în cea rcă reed itarea vech ilo r Olympiaae. în tre popoa re le care ocupă ţin u tu rile ce altădată concurau la a şi la fa im oase le curse de care. T e le g a r ii f o c o ş i sunt acum in' 1 cu a le rgă tor i c a r i parcurg 100 m., în 11 secunde 2/5, iar m nistul fuge 42 klm ., nu pen tru a anunţa v ic toria şi a-şi da suiiei

t Octombrie

O scenă din match u de intre „Tennis-Club 5l » J Ju. Studenţesc”. Stânga : E^ipeie .ventus» şi „C. A. Tim işoara «nai

de match.

ci pentru a câştiga ° 5fi răsplătit „com m e 11 tau odernâ-

O lym piada este doa/v ' ă m«' Este natural că p a r t ic ip ă m ^ ^

natural că în probe uşoar■ djn v in g şi bulgarii, cei mai

“W u . d. fffţS Îde inaugurare a sP.sl|-,nde tu Sidoli- nă, în arena arh ip lina d ^

Nu este mai puţin adevâra

20

I

unit din jucătorii „Stadiului f l o iu in " au avui o conduită contrarie bunelor pr inc ip i i sportive.

In orice coz, credem e i organelp de conducere ale ce lo r două grupări, cu cari nu confundăm pe mânuitorii ciomagului, v o r purifica rAndurile lor dc elemente dăunătoare

a. i>.

CONCURS DE ORATORIE

D U PA CONCURSURILE sportive de rezistentă ia dans, etc., etc., ln America s'a organizat r fc e n l f i un concurs pentru... orutorlr

de lungă durută.Presa americană face mare caz ţi haz de arest concurs, prognos-

ticAnd că toate premiile le vo r câştiga uumai femeile.Confratele „Am erica ” observă că ar ruai trebui organizate acum

concursuri ln care să se ia la Întrecere cei ce vorbesc mult ţ l nu spun nimic. Acela s’ar numi concursul palavragii lor.

NOROCTr ■ N ANTRENOR, mergând cu un boxeur cam m ediocru, spre sula

unde i m loc match-ul g i t i pt drum o potcoav#. H i< i !<■ ând-o de jos o dete viitorului campion şi li spuse:

— „Ia-o Billy, ţ i bag-o In mănuşă. Poate că o să-|i poarte n o ro c i ” .

fl Octombri e I9t9R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

San G a lii (dr.) Poulieîf, (st.)pe terenul „Juvenlus": dr. mijloc: echipa

de tenis a clubului )uventus care

şi-a inaugurat noui e terenuri pe 13-dul E I i s a b e t a

Alături: o lovitură frumoasă la matchul de

baskett-ball, între »T. C. R.“ ş i

» ] u v e n t u s “

UN CONCURS ORIGINAL1 U D E N ) II D IN O X FO R D au ţi ei o particularitate: sunt pasionali

pentru concursuri de viteză. sui ' " a i interesant Insă dintre acestea, nu poate fi decât concur-

l ’cntru sorbirea dc ouă în cel mai scurt timp posibil.

hii ■il(! ' ' j 0r<luJ l)flre f ie bătut de un student numit E n ten , care a sor- A , <HI, ^ ,r ’un sfert dc oră şi alte 26 ln 12 minute, aceste două probe au avut lor la un interval de zece minute,

felicit j or „an u l" n fost purtat în tr iumf pe braţe tn tot Onfordill jl

UN OM MARE

CAND fostul campion mondial de box Jack Johnson vizită Europa înainte de război trecu şi prin Paris, unde fu p r i

mit cu un entuziasm extraordinar, negrul f i ind în apogeul g lo riei sale.

Un glumei din anturajul lui, ii spuse că or icare celebritate trebuie să viziteze neapărat mormântul lui Napoleon.

Ducându-se la Pantheon în tovărăşia unui ziarist, acesta îi povesti toate faptele mari care au ilustrat via|a corsieanuiui, iar Johnson după câteva c lipe de matură gândire, exclamă convins:

— „Şi ăsta a fost un om m are !" .

SĂNĂTATEAPRIN

R E A L I T A T E A I L U S T R A T /5 Octombrie m

Jocurile „Realităţii Ilustrate“Joc de cuvinte încrucişate

(Cărăbuşul)(10 puncte)de Geo Rom anescu-Loco

(T r ip lu acrostih.)10 puncte)

de Ş tefan O lteanu B la j

u 1 j Mr l i rJ j

P 1 r . 1 )

Tr

r. n £1L==

i N U f j mm

W f j T a

£j > 1 J~] R

r, d j x \ !

1 , El F\ r r

r1 u f l M ţi

i r r in •r

£ 5 Î l F l

O R IZO N TA L : 1) Numele popular al cole- opterelor. 7) Boală de grâne. 8) Pronume. 9; Marcă de joc. 10) Mersul calului intre pas S i galop. 12) Morfeu. 13) Ins d intr‘un popor semitic. 14) Lem nul ce suportă o same lo ; Interjecţie. 16) Straşnic, (mold.) 18) Folositor. 19) A se lăuda. 201 Parte a braţului. 22) Iubit. 24) Papagal. 25) Publica ţiu ni periodice. 27) A cauza emoţii. 29) Vulcan.^

V E R T IC A L : 1) V ierm ii .cari manancam ierea din stup. 2) A lucra păm ântu l. 3> Sare fo rm a tă p rin com binarea unui acid din oxid . 4) Conjuncţie. 5) P rie ten os . In d iv id . 7) Consul roman. 9) Sentinţa data de m u ftiu în cazu ri d ific ile . 11) 13)A su rprinde. 16) P ierd erea g ra iu lu i dmcauza unei leziuni cerebrale. 17) P op o r b a rbar. 21) Ceasuri. 23) Figură la jocul de ta ble. 2 6 ) . Notă muzicală. 28) In tel jecţie.

In careurile goale se vor pune litere, astfel ca să formeze, cu literele date, 11 cuvinte. L iter ile intercalate din fiecare şir, vor da numele a trei domnitori români.

( R e b u s )(10 puncte)

de Bică Pisosky, Craiova

( E n ig m ă )(10 puncte)

de N. Gh. Popescu, — R. VăU a— T ă ia ţ i coada unei păsări de curte, a-

poi că lcaţi-o pe cap şi veţi obţine un truci exotic...

Poşta jocurilor— D o l ly D ove . Loco. - Cimiliturile glu

m eţe tr im ise de dvs., sunt atât de reuşite, încât redacţia noastră a decis ca ele să fit pub licate în almanahul „Realitatea Ilustrată, pe 1930” .

— L o c o t . E. Georgescu. R.-Săral. — Ne pare curios faptu l că propuneţi un joc des tul de vech iu , considerându-1 ca o invenţie recen tă a dvs.!

REBl'S.

* * *Des legăr i le jocurilor se primesc la redat

ţie până la 10 Noembrie 1929. Fiecare joc acordă deslegătorilor un număr oarecare de puncte. Cel care obţine numărul cel mai m are de puncte, prin deslegarea celui mai m are n u m ăr de jocuri, din numerele 40, 41, 42 4 3 şi 4 4 va prim i un premiu de 1000 lei. P re m iu l a l douilea e de 500 lei; premiul al tre i lea 300 lei. Următor i i şapte deslegaton prim esc câte un volum din operele autorilo r renum iţi . Deasemenea vein publica nu m ele tu turor deslegătorilor, Premiile se vor d istribui Ia 20 Noembrie.

R E D A C Ţ IA ŞI* AD M IN ISTR AŢ IA Bucureşti, Str. Consî H il le 7, E ‘ 9- 11

TE LE FO N 306/67 D irector redacţional, NIC. CONSTANTIN

P R E Ţ U L A B O N A M E N TU LU ILei 350

P e ur. a n ......................................... 95

P e trei l u n i ...................................... " 400

Pen tru străinătate

Cupon pentru jocuri N o . 4 1

N u n e le ş i pronumele

Să se găsiasca un cunoscut p roverb ro

mânesc. A d r e s a

N o tă m uzica la . ■ ■ l â

Rezultatul definitiv al concursului de jocuri originale■ ____ : „ l o c n

In seara z ile i de 10 Septem brie 1929. am închis urnele la concursul nostru de tocuri orig inale.

Au avu t drept de vot to ţi d es legă to iii cari au solu ţionat toate jocu rile propuse m num erele 32, 34 şi 35 din rev is ta noastră.

N u m ăru l vo tu rilo r a fost, în total, de 1 8 , repartiza te astfe l:

Seria I: D-ra Lil ly Petrescu şi d. Vasile Turculescn— C ra iova , 17 votu ri.

D. Gore Bor dea— R.-Vâlcea, 6 voturi.D. Geo Romanescu— Strehaia, 10 voturi.Seria I I : d. Gh. Minciunescu— G iu rg iu

18 voturi.D. Sulvio Theos — Loco , (S. Breiman —

B ălţi) 7 votu ri.D. Grigore F lorian— Loco, 4 voturi.Seria 111-a: d. Vasile Bratoloveanu— I.oco,

12 voturi.

D-ra Elba Laub— Loco, 4 voturi.In fa ţa acestui rezultat, redacţia noastră

decerne p rem ii u rm ătorilor concurenţi:

Seria I: D -rei Lilly Petrescu şi d-lui Vasile Turculescu— Craiova.

Seria I I : D -lu i Gh. M inc iu nescu — G iurgiu .

22

I U : D-lui Vasile Bratoloveanu—I.' cu

-A'i'agem atenţiunea cititorilor noştri, că locurile selecţionate pentru concurs, au fost. n.ai mu ( spirituale, decât, originale.

S iliţii 1 ! original, a fost jocul domnului Gore 1! 1 dea, celelalte fiind cunoscute, în genera!

Ţin-iin să stabilim încă de pe acum că, ia r\ c.itor concurs, nu vor fi luate în con- sid ra 'ie decât jocurile absolut originale,

nu atât ca formă ci m a iales ™ ugecll'iar 51aste, de pildă, „Jocul ? hoţ “ ‘ A spiritual „Mură ’n gură" un j o f o a r t e spiroriginal, dar care n v a o s t s e ^ 1 ^ concurs, dm cauză că a f 0™ 1 eudonim: numele real, ci a semnat „ oast.ră. atul,cl lucru netolerat de redac^ * când este vorba de un conci ■

Prem ianţi i noştri sunt rugaţi ,)V| ,,r< exact, adresele, pentru a U-™ miile. _JUi

U N T D E L IC IO Seste n u m a i____ ^KMG-BUTTER

N J340/14 |. c e n t r a l e

F E R M A B R AA lt itu d in e 1 2 6 0 m . T e le fo n 3 4 0 ,

D e v â n z a r e la to a te b ă c ă n iile

h e a u t a t e a i l u s t h a t ă 5 Octombr ie IHM

t f , W D Y J m n U L L Ţ o N

v q jti|7 0 m /linO nouă a ra te a ddebrului datediv raxjndiaiZ

•e^x Tjyyon •

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

4u lo ru l e atras în t r 'o cursă, într 'un castel ‘/la f ron t ie ra po lono-rusă, în care se spuzi că ar f i o f i in ţă monstruoasă, un vam-

I ■. D ar aci, autoru l e p r im i t de castelana ana Zapolsku, o femee foarte frumoasă f i

f ină. care însă este. stăpânită (le un rău ur, de o f r ică ciudată, care o face a-

1/ ape să delireze, v o rb in d despre vam p irul ce ar viz ita castelul !...

ind autorul se trezeşte a doua zi din nul ţ/reu de peste noapte, e palid ca

/ :t de sânge f i pe braţ, are urme de d in ţi i i !

■'n aceaf noapte, la Lunca Dracului, aI I asasinat un c u r ie r mil itar.. ..

*AU cercetat cadavru l ? îl întrebă Ja-

; nowski. Ce aţi constatat?Iată, dom nilor, d incolo de şanţ, în

j)tul cadavru lu i, urm ele paşilor banditi-1 zise expertul.

Pe aci trec atâtea trupe, răspunse Ja-i nowski.

Dar foarte puţine cucoane, cu cizmu- de călărie !...

W estharp, u rm ărind în tipăririle paşilor, lise panta ce form a m arginea stângă a şo-

■ i. şi ajunsese pe un fel de platform ă- '' <i’îiet, unde, solu l fiin d mai adăpostit de

ifor se vedea im prim area unui picior m ic ft'tnoe. Am p r iv it cu atenţie aceste ur

ne şi am în trebat:Văd că sunt cizm e de femeie, dar de

de deduceţi că acea fem ee purta cizme că lă r ie?

Iată în spatele tocului îna lt şi subţire, iaetura în zăpadă, pe care au lăsat-o pintenii răspunse profesoru l Malgred W estharp. O femee a pândit aci fumând !

Şi expertul r id ică de jos un rest de ţigare rusească, cu cartonul foarte lung.

*t 'rm e de fem e i!... zise pe gânduri lo-

■ nt ■ i»enIu 1 Jablonowski. Generalul iubeşte prea mult fem eile. A ti auzit de Viatka Pa-vlovn ?

La CONCURSURILE

D E E L E G A N T Ă

j de la DEAUVILLE

: şi VICHY

Cine e această Viatka P mvIovh? întrebă Westharp.

— O aviatoare rusă, refugiată la noi. A adus-o generalul dela Howno, ca să-i tină de urit. Ii dintr ’o veche familie rusă, ex terminată de bolşevici.

— Şi e aviatoare ?Era celebră in Husia pentru acrobaţi

ile ei aeriene. F. o pilotă excelentă... Prima femee care a făcut looping-the loop..

*Apoi expertul scoase toate obiectele,

fără importanţă din punct de vedere al cercetărilor,- - ce se aflau în buzunarele lui Puko.

Nu mică ne fu surprinderea, când găsirăm documentul secret la locul său şi p l icul nedeslipit, cu sigilele de ceară intacte !

Aşa dar, nu spionajul era mobilul crimei !

Westharp cercetă, cu lupa, buzunarul, în care fusese documentul, întorcându -1 încet pe dos.

Deodată se ridică, ţinând între degete un obiect mic căt un f ir de nisip :

— Spioana purta un inel cu mici ametiste, zise el.

Şi ne arătă o piatră fină de ametist, cuo montură subţire de aur, ca un minuscul cârlig, rupt. Tresărisem violent...

__Arest ornament al monturei s’a prinsîn postavul buzunarului, când spionul a tras documentul afară. Zmucind. cârligul de aur s’a rupt şi s a înfipt în postav ! A- vem un indiciu foarte preţios...

— Bine, replicai, dar poate că Puko a gă sit pe jos'această piatră pierdută de un nevinovat, şi a băgat-o în buzunar.

Cu astfel de probe ati putea să faceţi să fie împuşcat oricine, drept spion. Sau poate că ametistul este chiar al lui Puko...

— Poate... zise Westharp, şi rămase îndelung pe gânduri.

îmi amintisem că Hyana purta un inel cu mici ametiste ! Eram sigur că nu lipsia a- celui inel, nici una din pietre: i -1 admirasem îndelung. Şi totuş, avui o ciudată

strângere de inimă.

In noaptea crimei însă, Hyana nu p ă ră sise castelul nici o clipă, f i indcă fusese bolnavă...

In starea ln rare o văzusem, i-ar fi /ost cu neputinţă să facă drumul călare, până Ia l.unca Dracului şi să ucidă un om !

Team a mea era desigur absurdă...*

Profesorul Malgred W estharp îşi continuă cercetările. In zăpadă se afla o lupă, un briceag, cutiuţe, un flacon mic, arsenalul expertului pentru ridicarea urmelor.

— K cel mai neobicinuit cadavru, pe care l-am văzut vreodată.

Ce are curios acest cadavru ? II în tre bai.

Mai întâi, e un mort v idat de sânge.— Cum aşa V

Cineva a scos sângele din acest cadavru. In trupul său, nu se află nici o p ică tură de lichid roşu, Este just că din arterele or icăru i om. sângele se retrage după moarte in reţeaua venoasă. Dar acest cadavru nu are sânge nici in artere, nici in vine. V inele ii sunt lipite, plate.

1 s'a scurs prin rană, zise Jablonowski.— Sângele acestui cadavru nu s'a scurs,

replică Westharp, fiindcă nu are nici o plagă, şi apoi zăpada nu e stropită nici m ăcar cu o picătură de sânge !

Desbrficarăm cadavrul, tăindu-i hainele.Era în adevăr, un cadavru cum nu mai

văzusem. Părea o statue albă de marm oră, un om de cretă !

Buzele Ii erau albe, pupile le albe, chiar părul lui Puko albise.

— A trecut prin Clipe de g roază fantast ică ! zise bătrânul expert.

— Bizar! şueră printre dinţi locotenentul lablonowski. N ‘are nici o rană pe trup Cum i s'a evaporat sângele?

— Nu i s'a evaporat, răspunse W estharp ; sângele acestui om a fost supt !

— Supt ?... Dumnezeule !Expertul ne arătă prin lupă pe g rum azi I

cadavrului, la gât, urmele câ torva dinţi

Ciorapuld e

T R E I C O R O A N E

M A T A S Epură

a o b ţ i n u t m e d a l i a d e a u r

♦o

o

0

e

e

•

♦

1 0

IkU

mici, foa rte ascuţiţi, exact ca m uşcătura pe care o aveam eu Însum i pe b r a ţ !

— p o m uşcătură t P ie lea e roşie, ca de ventuzele unei H id re !

A tunci, Jab lonow sk i îşi am in ti câ şi ceilalţi tre i cu rieri ce fuseseră ucişi aci, nu au fost îm puşcaţi, ci cadavrele lo r fu seseră gă site v ida te ds sânge.

IN E L U L C A ST E LA N E I

Câiid ne-am În tors la V olon ia , o fiţe r ii term inaseră adăpostirea oam en ilor şi a ca ilor. •Coborftrăm cu toţii spre sat.

C ăpitanu l M uranow , îm preună cu p ro fe sorul M a lg red W esth arp şi locotenentu l Jab lonow ski a vu ră o consfătu ire asupra celor constatate la Lu n ca Dracului, în tim p ce eu m ă su ii la castel.

— V en im şi noi îndată, îm i spuse W estharp. N ’aş v rea să se cunoască la castel, calitatea m ea de expert o fic ia l al m in is teru lui de războiu . Sunt de părere să spunem că sunt un pro fesor, care face cercetări particulare, de p ildă asupra gaze lo r a s fix iante...

In tra i în castel... Ryana îm i şopti:—- I ţ i m ulţum esc că ai reven it atâ t de re

pede. Nu te m ai las să pleci. Te „în cartiru - esc“ la mine... pentru totdeauna...

îm i în tinse m âna, să i-o sărut.Din inelul ei -îîpsia un mic ametist.In faţa R yan e i fu i din ce în ce m ai tur

burat. Şoptii, fă ră să-mi dau seam a ce fac:— Se spune că am etistul poartă nenoroc,

doamnă. E o p ia tră fatală, care aduce m âh nire.

Şi-i p r iv ii de-aproape inelu l, din care mă încred in ţa i din nou că lip s ia unul din m icile ornam ente sim etrice, cu p ia tră în vârf. care com puneau coroana princiară .

— M i-a şi adus o m âhnire, răspunse R y ana: am p ierd u t una din p ie tre le inelului... Nu ştiu când şi unde. Un inel la care ţiu foarte m ult, şi de care nu m ă despart nici odată.

F iin ţa aceasta ciudată m ă fascina.tn acea clipă, uşa de s te ja r se deschise,

cei doi v a le ţi se înclinară, de o parte şi de a lta a uşii, pe când un fe l de m a jo rd om în fire tu ri şi m ătase se înclină, anunţând:

— D om nii p ro feso r W esth arp , căpitan M uranow şi locotenent Jablonow ski.

Inelul... O c lipă, o văzu i, cu och ii su fle tului, pe castelană, la zid, în fa ţa pu ştilor întinse... D ar în noaptea asas inării lu i P u ko, R yan a dorm ise, bolnavă, în c a s te l !

Şop tii repede, febril, ca un h a lu c ina t în panică:

— Dacă veţi purta acest inel, veţi avea m ari neplăceri...

— O, dom nul e pro fet !...Şi un surâs de iron ie şi u im ire flu tu ră p-i

buzele um ede.— E i bine, m ă p riv i turburător Ryaiiu,

ca să vă fac p lăcere, n ’am să-l m a i p o r t !Ş i-şi scoase ine lu l pe care-1 aruncă Iu

sertaru l unei m ăsuţe de lac, în tim p ce o- fiţe r ii şi expertu l intrau în salon.

*S am ova ru l fum egând în m ijlo cu l m es ’ i

de nuc, şi patefonu l, pe o m ăsuţă de stil, cântau.

V orb iră m despre bolşevici, — fireşte. W esth arp , pe care-1 s im ţiam scrutând,

fă ră să a ibă aeru l, d iadem a, cu cele tre i a- m etiste enorm e de pe fru n tea m ată şi albă a castelanei, o în trebă:

— N u vă e team ă să locu iţi atât de aproape de fro n t ?

—- A c i am locu it, aproape tot tim pu l ră zboiu lu i, după m oartea taţJLlui meu.

— E un sector foarte p rim ejd ios , spuse căp itanu l M uranow , ru şii pot trece uşor P r ip e tu l pe gh iaţă . Nu vă e team ă de o incursiune ?

__N u m i-e fr ică de oam eni, — zâm bi castelana, — ci de strigoi...

E ram în groz it, para liza t de gestu l ce fă cusem. D even isem pur şi s im p lu com p licele unei sp ioane ! Şi, acoperind-o, îm i trădam p rie ten u l, oaspeţii po lonezi şi a lia ţii !

T rebu ia să-i m ărturisesc im ed ia t căp itanu lu i M uranow , existenţa in e lu lu i şi ceeace vorb isem cu Ryana. Dar în m in te îm i sunau încă porunca generalu lu i AJexinez:

— Sp ionu l va fi im ed iat îm p u ş c a t !•f*

Dar R ya n a nu putuse să ucidă pe Puko în Lu n ca D racu lu i, căci în noap tea aceea nu eşise d in castel. Mă cutrem uram , neputând să suport ideea, că d in cauza m ea, fi inţa fra ged ă ş i graţioasă care era Ryana Zapolska, pu tea fi pusă la z id şi îm puşcată, Nu pu team lăsa să p ia ră astfe l atâta n e v inovăţie, atâ ta castă id ea lita te !

D ar dacă persp icacita tea lu i M algred W estharp , v a gh ic i in exp licab ila com p lic itate ce m ă lega de această fem ee?..

R yan a in v ită pe W esth arp să locuiască în castei, cât tim p va sta în Voilonia şi-l în trebă ce trebu ri l-a adus atâ t de aproape de fron t ?

— P ro feso ru l W esţharp , îm i făcu M uranow cu och iu l, studiază efecte le gazelor ruseşti.

*R yana îm pă rţi ţigări. W es th a rp observă

Îndată carton u l ţigării, enorm de lung o. cotind că nu-1 vede nim eni, scoase din h» zunar restu l de ţigare cules din boschSi dela Lu n ca Dracului şi tresări: pe ţjgar. ce-i o fe r ise R yan a şi pe restul cules la i. cui a ten tatu lu i, erau scrise poate acelea»' cuvin te ruseşti, indicând numele ţig&rilo sau al fa b ric e i sovietice.

M ă ap rop iasem de el şi râzând „galben îi spusei:

— C on fruntaţi ţigările ?... ,... St !...— Dar In această regiune, toată lume»

fu m ează ţigă r i ruseşti, cu cartonul iun/

S am ova ru l bolborosia melodia plini dr in tim ita te , a v ie ţ ii pseudo-ruseştj din Polon ia orien ta lă . R yana se aşeză la pian «| cântă, sentim entală , din Tchaikowski. Mltin ile ei aveau în umbră o vagă fosforescen ţă ; o aureo lă uşoară părea că le ideali- zează.

C ăp itanu l M uranow îi întorcea paglnetr caetu lu i de note,

W es th a rp se apropie de mine:— A i observat, tinere, ametistele din dla

dem a şi b ră ţa ra polonezei?Sunt tă ia te în stilul pietrei pe care am

găsit-o agă ţa tă de buzunarul lui Puko!— Dom nule, exageraţi cu metoda dv. de

observaţie. Doar nu şi-a băgat spioana capul în buzunarul victim ei, ca să scoată cu nasul docum entul de acolo!

— Nu în ţeleg , tinere, dece te enervezi, m ă p r iv i lung expertul, şi mai ales dece fa c i pe prostul..-

— Domnule!.,..

(Va urma]

V r o i ţ i s ă p l a c c ţ i ?O rice femeie este sensibilă privirilor de ad

m iraţie ce atrage. In să pentru aceasta , cu moda actuală a rochiilor scurte şi decoltate, nu trebue să se observe puncte negre pe gat, nici păr superflu aparent sub braţe sau prin ciorapii de m ătase. Graţie T ak y-u lu i, această minunată cremă parfum ată care s e întrebuinţează aşa^cum iese din tub, obţineţi în 5 minute un gât şi subbraţe im pecabile. P ăru l d isolvat pană la rădăcina lui de către T ak jr, nu re creşte d ecaţ foarte încet şi sfârşeşte adesea ori prin a d ispare cu totul. N u veţi m ai putea să v ă lipşiţi de T a k y , când veţi constata întrebuinţarea .a uşoară şi minunatul rezultat ce veţi obţine.

Nota : Takjr-ul se găseşte de vânzare la toate Farm aciile, D rogueriile şi Parfum eriilt din^ ţa ră , precum şi la depozitul T a k y , C a le a Victoriei 39 l , Bucureşti.

Avantagiile Taky-ului 1 929 Miros agreabil, Efect rapid, Nu se usucă în tub.

Ochelaricalităfile cele mai bune se găsesc de

vânzare la

„Amicii Orbilor”unde medicul curanl esfe Ia dis

poziţia suferinzilorp a sa g iu ! Im obiliar

j î ^ I 'S 2 S & £ .............

lllllllllllllllillllillllllllllllllll

_ ZZ* « N T . * " * 5

s ă n 8 l a *® a /, â n d u - l i " « n o d r J

= tC U cdc’ed M ffl!V %inuinDnmnHiiiiiimiiiiii"i|llll,,,,linRenr. Gl. ZISSU S. SCHVARTZ

I t P . A U T A T K A I L U S T R A T AJ Or tnmbr l r I9W

„N um ai o clipă, domnule Prenlicel" răspunse directorul şi apăsă cu putere unul din

„Eu sunt Prentice, Prentice în persoană! N ’am v r e m e de pierdut şi nici i u-nii plac vorbe d e prisos. Am o su tă de fabrici, care ocupă o sută de mii de lucrători şi mai am o fiică neocupatâ. Fata mea e frumoasă ca ziua, seamănă cu mine şi e nebu uft. Vrea să »a marile . Şi Încă din dragoste. <) ch ia .m ă Florida şi şi-a băgat în cnp HA ia dc bărbat pe tânărul Peter Welcome. c a r e nici n’o cui oaşte şi care este un sedu- ciltor ordinar, un mueratic şi un duşman aJ călătoriei. Dumneavoastră susţineţi In r e c l a m e l e luminoase, ce le-am văzut, ca puteţi fa c e orice. Vreau să ştiu cât mă cos- tft treaba asta şi când e nunta?"

„Num ai o clipă, dom ru le Prentice! răspunse directorul, apăsă cu putere pe linul din cele 8 .'! de butoane, ce se aflau pe pupitrul din dreapta lui şi rosti într'un telefon: — „T r im jte -m l imediat, sus, fişa lui l ’e ier Welcome, seducător ordinar muern- tic şi duşman al că-sătoriei. Hepede." Aşeză apoi telefonul la Io c şl a<lresâiidu-se, cu un surâs politicos, domnului Prentice, li spuse:

„Acesta o un caz excepţional de greu.O vă coste, socotit eftin şi la plata netto c . ih h i i , logodna, nunta, inclusiv divorţul, zece mii do dolari, pret, ln care se cuprinde şl cununia ln capela f irmei noastre, cunu nle care va avea loc — aci se uită într'un reKi»tru, — de azi ln M zile, la orele II tnrf mte de am lţză . Vă convine ora?''

„O ra ' ' lm l convine ,1 făspunse domnul Prentice, dar cel 10 0 0 0 de dolari nu mi con vin de loC. Găsesc că e ţln pret grozav de p ipărat numai pentru un fleac de băetan ■Iru, care e un plerde-vară şl nici măcar

de mine. Trebue să ştiţi că nu sunt un ter- chea-berchea, ci un om, care a ajuns să i

cele 83 de butoane, ce se allau pe pupitru

mic tub de tablă, care venise sus tntr un ascensor îngust şi se anunţase cu un zăn gănit răsunător. „Vă rog. vedeţi şi dum neavoastră" şi scoase din tub mai multe foi strânse la un loc ..reeace ne r a p o r tea ză arhiva noastră de fişe. — unde ţinem cazierul tutu lor persoanelor necăsătorite lin Statele Unite, asupra tânărului In chestiune, care, desigur, n'ar vrea de fel să fie candidat la vre-o căsătorie:

Bogat, ele fant, cele mal bune maniere, vncht propriu, şampion de golf, bun v io lo nist. voce plăcută de bariton, are m nlte datorii... 110 ştiu ce ati putea cere mai inull dumneavoastră şi fiica dumneavoastră. Şl tânărul r u vrea absolut nimic. Dar n'avetf nici o gHje. lăsaţi In seama noastră această afacere! In opt r.ile avem gata nunta, vă rugăm numai s'aveţi bunătatea de n «emna acum acest form u lar de contract'

Prentice semnă ţ i se despărţi cu o scurtă Hlrângere de mână: „Cu bine! Aşa dar, ne-am înţeles. In opt_ zilei l,a ora 1 0 şl jumătate, nu aţa? V o m ' f i punctuali, atât eu cât şl fiica mea Florida. O nebunia! Curată nebu nle! Bună rlua. domnule"!

Şi cu aceste cuvinte, plecă. Domnul direc tor Iţi aprinse o havană ţi scoţând nori groşi de fum. se preumblă gând ito r tn lung si In lat, prin biroul său ..

O sărutare lungă 1* Hpl bniala

facă sânge rău până şl cr*,ieU. că e glumă" Incă. ier) d f exemplu

Directorul A lready tşl cumpărase o vilă Ircântătoare. unde se mutase cu tânăra lui soţie, cu care se însurase abia de trej luni. C.asa lui Peter W elcom e se găsia dftj întâmplare tn vecinătatea Imediată a «certei vile. Grădina lut şi aceea a directorului A lready erau una lângă «Iu», de«r*ărtWe nil

p . O M N U L L I jO YD P R E N T IC E , marele fa-I J bricant american de automobile, di citabil* spărgătoare de gliiată şi faruri mu r i , , e şedea tolănit într'un fotoliu extraordin a r ’ d e comod, ln biroul principal al dom nulul Joe Already, d irectorul importantei■ irentii m atrimonia le „Hymcn Limited, că sfttoril şl divorţuri1'. Un atotputernic tn fat» unii alt atotputernic

Domnul Prentice Începu:

n'&re caracter.'— „Regret, dar mi-e imposibil să reduc

vre-un ban din comisionul nostru. Avem preţuri fixe şi cheltueli mari. Deaceea fur nizăin şi lucrurile cele mal extraordinare. Puteţi alege imediat, la t oi şi modelele pentru invitaţiile de logodnă şi să le comandaţi chiar de-acum."

— ,;Cu toate astea, tot o să-mi mai lăsaţi sece la sută din preţ, dat fi ind că e vorba

.iissându-se primului *ău procurlet, l o r d i-a spus: — „Prentioe ăsta e un tip seftr bos, el o să mă mai ruineze."

__ „Fel ic ită r i le mele, domnule I rentice,aprecierile domnului Ford sunt desigur extraordinar de măgulitoare pentru Dumnea voastră, totuş ru mă puteţi îndupleca srt vă acord un rabat mal mare de cinci la «ută lată, Intre timp. ml-au sosit şl In formaţii le asupra tânărului" ţ l apucă un

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Am ai prin tr 'u n g r ila j au r it foa rte jos. D in tr ’o parte a g rila ju lu i se putea vedea tot ceeace se petrecea de cea la ltă parte şi vrând nevrând, vec in ii trebuiau să se salu te p rieten eşte şi să se prezin te unul a ltu ia . Soţii A lready jucau tenis, tânărul W elcom e era şam pion de go lf

şi se an trena cu asiduitate, l.ra un bă ia t fru m os ca un

tablou, m lăd ios, cu o adm irab ilă dan tu ră albă

s tră lu c itoa re şi ochi negri su râzători. D-na A lread y , o tân ără blon dă încân tătoare, avea şi ea un in teres fo a r te v iu pentru jocul de go lf. Şi astfe l vec in ii începură să vor-

..... b iască pe deasuprag rila ju lu i au r it despre golf şi tenis, despre tenis şi golf. Domnul A lrea d y , care era silit, din cauza a fa ce r ilo r lui

num eroase X ew -Yo rk , pe tânăru l vecin în m ica sa

3 Octombrie /j^

â-şi petreacă mai toată ziaalucru care-1 îndurerfBUyg»

ven ia abia seara acasi v ilă încântătoare. Era un mod,'

de soţ m a i în vârstă, corect, rezervat, alent şi n ic ioda tă neplăcut prin pedanterie. Modest şi politicos, recunoscător, bun şi g;1 lant. în s tilu l de altădată, aşa cum trebue să fie un bărbat de peste patruzeci de an: faţă de o soţie de ^reo douăzeci.

A tre ia zi după ce au făcut cunoştinţă el îl p o ft i pe tânărul Welcome acasă la u: ceai: a vea să fie foarte plăcut şi intim si vor pu tea sta de vorbă în voie tustrei, despre ten is şi golf, despre golf şi tenis, să facă pron osticu ri asupra noului concurs de box şi a lte asemenea lucruri, de care ţi-e drag să vorbeşti, când eşti împreună cu câţiva buni prieteni la un- ceai.

T â n ă ru l P e te r Welcome primi invitaţia şi ven i într'un smoking elegant confecţionat la cel m ai scump croitor, având o crizan tem ă a lbă la butonieră şi ţinând o superbă orchidee verde, foarte scumpă, în mână. D oam na A lready, care era şi puţin cochetă, reuşise şi ea să se facă încântătoare.

Apoi luă în mână un adm irabil Stradivarius

R IV IŢ I- I !! D o i îngeraşi Utonzi, _doi c^ /0f ncYI V I I 1-1 : : U U L m y c i u j i v . v . y - , -_ sânge regal, cari se joaca in iarba,cop i i de burghezi. . ingosla-

lată sus, pe m icu l principe Tomislav , ^viei, aplicând fratelui său mai mare, p £ e _0 fi coroană Petre, o măngâere cam c o , l} , j n i'ai în H'observat m icu l p r in c ipe cu părul mea segura fratelui său. sun ce lucru l-o f i i ’r(lge c"stie. Dar probabil că are motiv, cacl K * ' să/l. sete de fire le blonde din capul tovarăş:ulu se

Iar p r inc ipe le Petre, frumos şi v __’ es/e 111111cuvine să fie un moştenitor al tronu . primiţi conciliant, si ca răsplată pentru m a 9 . ^ prin îşi plimbă 'frăţiorul in atuş-uL bicicletei . parcul castelului regal din Ined. .„.telului re !

Şi în c ir ip itu l păsărilor din parcu supi'aveff j ' m icuţii copilaşi îşi poartă voioşia, _ p/z/i« Âtrea guvernantelor şi foarte a şi a 1°™'i /oarie aut.-, . ■dragoste, a Reginei Mari oara a Jugos a lui lor. regele Alexandru. copil1'"'1''.

P riv indu-le jocu l nevinovat, T.e^ . , meaZă trup,iri Feţilor Frum oşi din basme, car i îşi U> ocTdU{ort- şi minţi sănătoase sub oblăduire .. p a frum°f re, spre a deveni mai târziu adevăraţii W <pre binele ceh*r m u lţ i şi necăj l •

26

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a fi ( h I m n h r l t l ' M

Soţul şi domnul Prentice îşi făcură apari {ia in camera alăturată, tocmai in clipacând el rostia ultima replică

b i n e înţeles atât cât era necesar şi cuviin cios Nu arăta de loc ca o doamnă tânără da curând m ăritată, ci m ai de grabă ca o fetită drăgălaşă, ieşită din pension. Candoar ea ei naturală sau prefăcută, expresia ei de m i r a r e , exclamaţii le ei de surpriză, cu sprâncenele r id icate şi ochii albaştri, mari deschişi, ferm ecau pur şi simplu. P ă r e a c e a mai adorabilă păpuşe din lume - i e r a i ispitit par ’că s’o Încerci cu cele mai l i l a u d e mişcări, ca să vezi dacă nu cumva r ă s p u n d e , P apa" şi „M a m a ” .

In v ita tu l era fasc inat de farm ecul acestei făpturi Încântătoare. Acest experim entat a- mic al fem eilor se găsia de astădată, ca fn Cula unei enigm e p lăcute, a unei m inuni preţioase. îndurerat, trebu i să afle că stăpânul casei te le fonase că a faceri urgente il reţin în N ew -York mai m u ltă vreme decât îşi închipuise, din care cauză cere m ii de scuze iubitului său oaspe, dacă va sosi ceva m ai târziu acasă, dar prom ise, că va veni negreşit, aducând cu el încă un buu pi ieten. . . .

o r icâ t de m ult regreta tânărul invitat că nu poate să se bucure de societatea atât de plăcută a am fitrionu lu i, se m ângâie totuş destul de repede răm ânând singur cu solia lui şi astfel am ândoi luară ceaiul Îm preună. relei- W elcom e făcu la început pe lim idu l. ilându-şi aeru l unui novice încurcat, un vechiu truc de-al lu i ca să treziască încrederea altora şi sft-şi mascheze astfel experienţa de seducător ra fina t ;apoi deveni din ce în ce m a i în fierbântat, mai gu ra liv până ce Ia , urm ă se opri cu vorba, şi începu jocul cu ochii. jN

l'â ră îndoială, băiatu l ş tia ' să întoarcă frumos ochii lu i negri şi strălucitori si să arunce nişte p riv ir i, care niciodată, n'au dat greş, ori când s ’au îndreptat asupra vre unei făpturi fem enine, în tre douăzeci şi şeasezeci de ani.

I>upă ce luară îm preună ceaiul, se duse- ră a lături în cam era de muzică. Tânăra am fitrioană .se arătă o foarte bună pianistă; ea acom paniă cu m ultă discreţie pe oaspe- le ei. care gentil ca ’ntotdeauna. se oferi să cânte, cu vocea Iui bine cultivată de bariton. câteva rom anţe sentim entale. In u rma luă în mână v ioa ra ce-o adusese de- acasă, un Strad ivariu foarte scump şi exe- rittă o rom anţă de Beethoven. In sfârşit, dela muzica clasică ei trecură la muzica u- foară si cum aveau un pate fon la îndemână puseră câteva p lăc i de dansuri moderne.

Dansară astfel îm preună foxtrott şi tango, bineînţeles cu o e legan ţă şi o decenţă1 eproşabuă Se 'adm irau reciproc, dar nu scoaseră n ic i o v O r b ă în tim pul dansuluj. ‘

'■pşte tânărul era un dansator extraordinar. .şi-şi conducea^, partenera, strângând-o foarte u ş o r de talie, desigur în mod abso- >ut cuviincios şi tot uşor, aproape pe ne- s|n i ţ i te , o atrase tot mai aproape de dân-

P o a t e numai din întâm plare, până cp o b o s i ţ i amândoi de dans, se opriră şi se ' e f r a s e r ă în tr ’un colţ lin iştit şi comod, pe un d ivan. Buzele tânărulu i şoptiră, sub im- P ' e s i a u n e i adevărate vra je, vorbe arzătoa- ! ..t.e frumoasă sunteti. Doamnă, şi ce " " d t vă iubescl ce-aţi găsit la acest băr- l;ii bătrân? Desigur, este un om foarte

< u m .se ca d e şi cu m aniere frumoase, dar ' a s i g u r că nu e soţul p otriv it pentru Dumneavoastră ! O să d ivorţa ţi şi astfel ne vom1 ’u eu u n i Împreună şi vom duce o adevă r,<tă v iaţă fericită''.,.

lân ă ra doamna nu răspunse acestei pro-I neri înflăcărate prlntr 'o aprobare sau un

’ " 7 cj se tiiuIţumi numai să-i spule: orbiţi, vă rog, înainte.... vorbeşte inal de

' '*r l ° •• ,p ascult .cu atâta plăcere ".... ; Arn spus to tu l” , rep lică el. „După cei d ivorţa, vei deveni soţia mea". Si subli-

i i/ i prom isiune cu una din cele• fierbinţi sărutări, ce şi-nu schimbat ''odată doi am anţi, de când există dra

K,wte I*e pă-mânt.i a " 'u ş nu treiiiie să ascundem faptul cft cil i 'V (' rn ft!r,n rouvlns. pe (tn altă parte, irosn soţul mai bătrâior şi îndrfl- div 11 11 UVHn consimt A ta un asemenea

orţ, n,şfl promisiunea (te cflsrtione, a

dresată acestei femei măritate, nu avea în gândul lui decât o valoare pur teoretică In această privinţă se înşelase cu desăvârşire. Căci „soţul" şi d-nul Prentice intrară în cameră, tocmai în clipa când rostia această ultimă replică şi felicitară în modul cel mai viu şi călduros tânăra pereche pentru logodna lor. A fară de aceasta, pentru orice eventualitate, un gramofon ascuns în odaie, şi acoperit de foile unui

palmier, înregistrase pe o placă toată declaraţia de dragoste. Aşa încât tânărul W elcom e nu mai putea face altceva decât să primiască binecuvântarea. F lor ida P ren tice, care nu fusese niciodată soţia d irec torului, căpătase pe alesul inimei ei, d irectorul comisionul lui şi tânărul, un socru, pe care Ford il intitulase „ t ip scârbos". Ceeace în definitiv, tot nu e de a run cat.

VIZITAŢI NOUL MAGAZIN

„UNIVERSAL F0T0“N. Spirescu & Co.

Bucureşti - Strada Academiei, col| Regală - Tel. 344/27

Asorta t cu tot fe lu l d e :

Aparate şi Accesorii fotograficedin c e le mal renumite fab r ic i g e r m a n e

Laborator special pentru developat, copiat şi măriri.

PREŢURI DE CONCURENTAVlzitaţl-ne pentru a vă convinge

R E A L IT A T E AMhuisltirflilMh

Ministrul poştelor, împărţitor de telegrame. — Frumuseţea...

Documents

Transcript of Ministrul poştelor, împărţitor de telegrame. — Frumuseţea...