IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise...

4
ziar ' independent 442 ANUL HI NR. JOI 22 AUGUST 1991 4 PAGINI 3 LEI !N CURÎND- RS PA RAŢII încălţăm inte ROB 431 MihailGorbaciov şi spiritul Yalfei înlocuirea lui M. Gorbaciov din-funcţia, de pre- şedinte al Uniunii Sovietice a. avut un impact for- midabil în întreaga. lume. Sc caută explicaţii ‘ şi, paralel, soluţii la posibilele complicaţii care vâr; interveni în viaţa internaţională. Există o unani- mitate în .a crede că; S t. Gorbaciov a schimbat faţa lumii în ultimii aţii, climat dej, încrederi şi renunţarea la politica de , forţă şi dictat îri; relaţiile:;internaţionale. Politica .va a fost, înainte de orice; una' a înţelegerii. Pro- babil" aici trebule căutată..explicaţia insuccesului; său. într-un anume “sens, Gorbaciov a fost victima - spiritului care. diviza Europa după al doilea război .. mondial, cînd eontirţentul s-a împărţit, cu acordul învingătorilor;, îri ‘.două tabere! f U.R;S.S. rămlnea . de o parte,-cu sfera sa .de .intluenţă; Apusul Eu- ropei, de cealaltă,' cu <Ksferă proprie de influenţă. Gorbaciov; a crezut şi a acţionat pentru depăşirea realităţii consemnate -de " inţeîegerile de la Yalta şi a spiritului ’ care 13-a făcuţ posibile. Astfel că, la un moment' dat;; Europa a încetat să. mai fie împărţită,: diri punct de Vedere politic, în două tabere,' fostele ţări comuniste îricercind să-şi depă? • şească starea 'de înapoiere la carc fuseseră con- damnate şi să acceadă la democraţie! In acest con- text s-a ■ destrămat Tratatul de la; Varşovia,;Sn care U.R.S«S. deţinea .rolul ~esenţial,: fără ca Apusul şă: considere ca firească ;o intenţie asemănătoare Tdin partea NATO.- Dimpotrivă, situaţia NATO de- venea tot mai: sigură, organizaţia militară -apusea- nă considerînd: ca un drept al fei formarea ,unei forţe militare cu-scop pâciiicator la nivelul între- gului continent, O dată cu pierderea vechiului rol şi a impor- tanţei politico şi militare avute după război, U.R. S.S. a început fă, fie confruntată cu probleme inter- ne foarte :.gr&ve.r:0 recesiune- economică submina nivelul producţiei industriale şi7 viaţa de zi cu zi a oamenilor, ; iar mai multe republici- componente au ^riscat - .acţiuni concrete pentru obţinerea inde- pendenţei statale, fapt care a fost considerat de unii conducători politici ■ ’şi militari din U.R.S.S. ca inacceptabil. Pe plan extern, rolul Uniunii So- vietice a? atins o cotă atit de scăzută îneît a deve- nit evident pentru toată lumea că nu ..va trece mult timp şi imperiul care; hotăra' pacea sau răz- boiul -lumii, risca să nu mai fie consultat în nici . . Vaier CmORE'SNU fConHnoarp (o paa flD , IRONIA ISTORIEI • •’ / - -1 - ’ ; - - 7 ‘" '• -.'•••• *" ', î'.-'- .Ironiile istoriei sînt.dintre cele mai usturătoare. Case moscovit şi-ar fi imaginat, ca 23 de ani în urmă, exact îri aceleaşi zile ale lunii august, cu taricuriI6 ce striviseră "sul) şenile „primăvara de la Fraga" ■ se vor întoarce împotriva, lui, îl vor înfrunta şl ^ameninţa chiar -pe el, "cetăţeanul sovi- etic ' supraîndoctrinat de comunismul hegemonie, •Îmbuibat "de; totalitarism; dar care apucase să guste diri fructul dulce-amărui, tot mai ispititor,' al pe- restroikătşlal începutului de democraţie, de. li- bertate reală . şi pluralism al. ideilor ? Oricît; de ironică, istoria nu se repetă întocmai'şi _ din gar- deroba e(i dei măştiy îşi poale imprima pe figură orice/expresie .doreşte,; de ila grotesc • ; la: tragic • 'şi ' de la ; bufonerie. la. teroare. Cum :.văd' disciplinaţii; mereu victorioşii cetăţeni sovietici; pagina, pe care -istoria tocmair a - întors-o' , cu cinism sub-. ochii ;lor şi cum o, văd cei -pentru-care. „adierea" întoarcerii de, pagină s-ar putea transforma’ în tiragan? : . Ln ora cînd scriem aceste rSnduri,. la ■ Moscova-, ' Leningrad, în i ţările: baltici; şl în alte - cîteva ; ^orie ale U.R.S.S. (e din . ce.- în ce mai ameninţată şi sora, noastră, Moldovă) biibai se coace; ea s-ar putea sparge, din clipă; în clipă, transformîndu-se în erupţie imposibil ■ de controlat: > Moscovanu e Praga, similitudini nu se mat pot face decît, even-, tual, cu consternarea celor, ce crezuseră în infaili- bilitatea şi cinsteaconducătorilor-.lor, în- puterea adevărului şi dreptăţii, şi' paralele ,se mai: pot face cu tăcerea şi încremenirea dintotdeauna a ce- lor dinţii morţi în’ dramaticele 6venimente. Puterea sovietică rruptă îri •două,' ridieîndu-se împotriva ei înseşi: nu e aproape nimic de adăugat, doar de urmărit’ eu .^sufletul : 1 a. gură, ca.,;o. luptă între stăpînir Olimpului.'Y.neîriţeleşi şi neîndurători.- • Indiferent cum vor evolua;. lucrurile,- un învin- gători: există ide pe acum,; "ei nu trebuie să fie neapărat omul .fizic, cu greşelile, 'slăbiciunile şi bolile: lui; (ivite peste noapte), el nu trebuie să fie neapărat/persoana cu fiinţa ei trecătoare, su- pusă ~ pieirii,‘;-chiar "dacă a fost -'"denumită, „omul deceniului11 şî au înci:nunat-o laurii Premiului No-- î>el pentru pace — e deajuns dacă învingătoare sînt-doar ideile lui. Şi că aşa stau lucrurile, şi că învingătoare ’e umbra marelui învins (în clipa cînd scriem) : ne-o ‘ demonstrează deruta existentă intre ->cei ce ’s-au autoproclamat puternicii zilei, abandonarea, de către unul sau altul; a - rolului ingrat asumat. Cu siguranţă, obedienţa tradiţională a cetăţeanului sovietic a făcut să se neglijeze, în, scenariul; alcătuit, formidabila putere de rezistenţă a omului de rînd — şi faptul că el se va îm- potrivi "eficient unei noi şi monstruoase dictaturi. O; alia- ironie a istoriei? . Dan REBREANU Poziţia unor partide faţă de lovitura de stat : Partidul Unităţii Naţionale Ro- mâne îşlexpririiă îngrijorarea faţă de evenimentele ce şe des- ... ’ făşoară în Uniunea 'Sovietică, fa- ţă de modul neobişnuit, străin uri ui stat ‘ de -drept,. în care se în- cearcă depăşirea dificultăţilor cu ; care sc, confruntă Uniunea Sovi- etică. . Noi, care timp de_45 de ani - - am fost victimele unui .sistem . totalitar, ,,nu -putem privi Cu in - diferenţă rsemnele reapariţiei pe ; scena internaţională a unor for-' ţe ce pot periclita roadele dobîn- ditecu atîtea dificultăţi ale fra- . gedei noastre democraţii. Ignorarea şi încălcarea- drep- turilor fundamentale ale omului, sub pretextul apărării drepturi- _ lor şi intereselor unor, colectivi- tăţi . mai ,niici sau - mai mari, a ‘ dus în anii .30 la apariţia fascis- mului cu tot cortegiul ororilor s condamnate . la Nurnber'g. Peste din U.R.S.S. 100. de milioane de oameni au căzut victime tratamentelor inu- mane şi morţii violente,, începînd cu 1918, în numele urior pretinse interese de clasă. Rezultatul ne- socotirii drepturilor 'fundamenta- le ale omului în numele unor ilu- zorii drepturi colective a dus,- in- variabil, la dictatură şi război., . .Facem apel în numele parti- dului pe, care-1 reprezentăm la unitate in faţa pericolului comun, a tuturor forţelor politice şi So- ciale- ale, ţării, deoarece însăşi bazele democraţiei sînt amenin- ţate. ' . .■ >■ Cerem.. înţelegerea şi sprijinul tuturor democraţiilor tradiţionale ca urmare a faptului că in ur- ma evenimentelor ce se derulează în ţara vecină; România a deve- nit, - în ciuda dificultăţilor sale interne, -elementul cel mai avan- sat din estul continentului al democraţiei europene. •: Sîntem conştienţi că numai soli* •daritatea tuturor, democraţiilor Terrei poate" descuraja acele for- ■;ţe care/în ciuda tristelor expe- rienţe- ale unei istorii mai de- părtate., şi mai recente, încearcă să reînvie anii grei şi cenuşii de teroare 'şi sînge, imposibil de;ui- tat, cind cele‘ mai* elementare drepturi ale omului au fosi bru- tal călcate in picioare. ' Acum, cind- valorile .fundamen- tale ale democraţiei sînt îri: pe- ricol, să ne unim cu toţii pen- tru a salva greu cîştigatele va- lori - ale libertăţii şi .devenirii noastre. ;Nc exprimăm speranţa ' că ‘drumul, spre democraţie Iniţiat (Continuare în pag. IIT) v Telegrame externe RUCIUL ANTIDEMOCRATIC ;; a eşuat ^Aşa .cum anunţă - agenţiile de presă din - intreaga lume şi cum- aţi luat la' cunoştinţă şi dumnea- voastră, stimaţi cititori, încă din dtipă-amiaza ş i! Scara ' zilei de ieri de la .emisiunile radio şi TV, lovitura de stat iniţiată în noaptea-de 18 spre-19 august la Moscova,1 !- împotri.va preşedinte-. iui Mihail' Gorliâciov ;şi a refor- melor sale.'a eşuat. La ora trimi-. terii . ziarului la', tipar s-a anun- ţat încercarea de iugă sau chi£»r arestarea conjuraţilor din aşa-zi- sul. Ctlniilct de stat pentru sta- rea excepţională "şî, totodată, ple- carea preşedintelui Mihail Gor- baciov Spre Moscova,.1’rczentăm, în continuare; cele mai importan- te telegrame de presă, păstrînd conţinutul ziarului aşa', cum a fost elaborat miercuri la orele amiezii.. ' ' ; 0 Parlamentul sovietic l-a re- pus oficial:în funcţie pe preşe- dintele ■ Mihail: Gorbaciov şi ■ a propus' descinderea unei anchete . în cazul celor opt membri ai' Comitetului de -stat pentru' stare excepţională. De asemenea, Pre- 'zidiul* Sovietului- Suprem a de- clarat nule toate • decretele, sem- nate de • Ghennadi; Ianaev după -lovitura de stat. C Restricţiile. de t circulaţie instituite la Moscova dupălovitu-' ra de stat. au fost anulate. In altă ordine de idei agenţia RIA,: citînd surse demne de încredere, a anunţat - că ministrul apărării, Dmitri iazov s-ar _fi sinucis, că şeful -statului .major al forţelor • armate ale Uniunii ■ Sovietice,, generalul Mihail: Moiseev, şi-a a -; sumat conducerea^. Ministerului sovietic al Apărării, ; ' 0 După ' o tăcere inexplicabi- lă în zilele care au urmat lovi- turii de stat dc la Moscova (ex- plicabilă, totuşi — n,n.), Partidul: Comunist- al Uniunii Sovietice a revenit, ieri, în mod brusc _ în viaţa publică; P.C.U.S. călificînd lovitura de stat ' drept ,;neconsti- tuţională",. cerind o întîlnire cu; liderUU pârtidului, -Mihail Gorba-' ciov. Agenţia Associated Press notează că „declaraţia reprezintă o încercare evidentă a partidului, de a-şi salva propria ■credibi-'. litateV--' . ' 9 Schimbare de ton în emi-' siUnile de? ieri ale televiziunii so-. vieîice centrale —■ aflată de luni- sub controlul puciştilor — şl in presa 'de partid'sovietică. Astfel,, în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara- ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri cu o edi- ţie specială în care pe lîngă de- cretele oficiale ale foştilor pu- cişti a fost înserat şi un repor- taj călduros despre manifestaţii- le populare din Moscova, apelu- rile lui Boris Elţîn şi- ralierea paraşutiştilor , la' 'conducerea;, rusă. > # Boris Elţin, preşedintele Fe* deraţiei Ruse, luind cu'vîntul in faţa parlamentului rus, a apre- ciat că ,; toţi participanţii la: lo* .vitura de stat au orientare de dreaptă". Fâră a da nume, Elţîn ;a releyat că autorii puciului au 'propus unui mare număr;de per- sonalităţi să; li se alăture, 'însă 'toate' aceste propurieri „au’.fosS respinse11 . El a coridamnăt, foar- t«! vehement, pe preşedintele par- lamentului sovietic, Anatoii ,Lu» kianov,' apreciind riimeni ; nn poate să-l creadă' cînd acesta a- î'irmă că nu avea- cunoştinţă că ; se. pregătea o lovitură-de stat'şl cţj nu a participat la ea. - '•& :^.Tancurile: şi dictatele ; rut , pţţt- soluţiona adevăratele .proble- me ; ale Uniunii Sovietice... Va fi idîficil, dacă riu chiar imposi- bil, ca geniul libertăţii să fie din ; nou, sugrumat" — a afirmat' Ja- m e s Baker, secretarul .de stat a- - merican, în,cadrul reuniunii de' urgenţă a. miniştrilor de-externe ai N.A.T.O. Mersul .istoriei; nu poate fi întors — a spus Baker. # într-un interviu -acordat te- leviziunii franceze .,'1 F-T\ fostul ministru de externe sovietic, 12 - duard vŞevardnad/.c — refugiat., de marţi seara, in clădirea Par- lamentului Federaţiei Ruse — a exprimat: părerea că wM;; Gorba- ciov a făcut o mare greşeală cînd a părăsit Mbscova, dueîndu-se la ‘ odihnă în Cyimeea“, într-o si-' • tuaţie complexă, 'de dificultăţi ' sociale şi politice, fap t; care a permis puciştilor să acţioneze. , ® . în c.ursul ciocnirilor ■ care s-au produs în cursul nopţii de marţi spre miercuri, între mili*' tari şi mulţimea adunatărîn ju» rul' clădirii ’ Parlamentului Fede- raţiei Ruse, şi-au pierdut- Viaţa - patru cetăţeni sovietici, precum şi un cetăţean american, aces- ta din urmă fiind strivit de un vehicul blindat. Au mai' fost în- registraţi şi circa 10 răniţi. Ma- nifestanţii au aruncat sticle in- cendiare asupra blindatelor care încercau să străpungă baricada de apărare a parlamentului. # Parlamentul Estoniei a pro- .clamat independenţa totală ,şl imediată a ţării, decizia, fiind votată în unanimitate' în cadrul şedinţei desfăşurată marţi pînă spre miezul nopţii. ALTE ŞTIRI 0 La 20 august, preşedintele S.U:A., George Bush, a hotărît ■ "suspendarea temporară a aplică- rii amendamentului Jackson- Vannick pentru România — şti- ; ,.te primită prih intermediul am- basadei române la Washington. ' Este aşteptată o confirmare ofi- cială a acestui fapt. ; .- 0 . Preşedintele României, dom-, nul Ion Iliescu, va efectua, in perioada. 2—5 septembrie a.c., o vizită oficială în Israel,,la invi- taţia domnului Chaim Herzog, preşedintele statului Israel. wmSm ,COVOARE "SULÂK" ÎN ROMANIA InaiL'nctk.mai'mari organizjificomerciaie de Covoare din l'ngaHa, cart desface-pesif 5W) «riim tnu dih producţia« ; » fabrici de covoare diii F,uropa firmele interesate pentru încheierea;tranac(iilor sau care manifestâ interes pentru activitatea noastră, la expoziţia organuatâ lâ CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR DIN CLUJ - NAPOCA Piaţa Păcii în /.îlcle de 28, 29 şi 30 august îiitre drelc 10.00 • 18,00. "• emi.

Transcript of IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise...

Page 1: IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri

ziar ' independent

442ANUL H I NR.JOI

22 AUGUST 1991 4 PAG IN I 3 LEI

! N C U R ÎN D -R S P A R A Ţ I I

î n c ă l ţ ă m i n t e

R O B 431

MihailGorbaciov şi spiritul Yalfeiînlocuirea lui M. Gorbaciov din-funcţia, de pre­

şedinte al Uniunii Sovietice a. avut un impact for­midabil în întreaga. lume. Sc caută explicaţii ‘ şi, paralel, soluţii la posibilele complicaţii care vâr; interveni în viaţa internaţională. Există o unani­mitate în .a crede că; S t . Gorbaciov a schimbat faţa lumii în ultimii aţii,climat dej, încrederi şi renunţarea la politica de

, forţă şi dictat îri; relaţiile:;internaţionale. Politica .va a fost, înainte de orice; una' a înţelegerii. Pro­babil" aici trebule căutată..explicaţia insuccesului; său. într-un anume “sens, Gorbaciov a fost victima - spiritului care. diviza Europa după al doilea război

.. mondial, cînd eontirţentul s-a împărţit, cu acordul învingătorilor;, îri ‘.două tabere! f U.R;S.S. rămlnea

. de o parte,-cu sfera sa .de .intluenţă; Apusul Eu­ropei, de cealaltă,' cu <K sferă proprie de influenţă. Gorbaciov; a crezut şi a acţionat pentru depăşirea realităţii consemnate - de " inţeîegerile de la Yalta şi a spiritului ’ care 13-a făcuţ posibile. Astfel că, la un moment' dat;; Europa a încetat să. mai fie împărţită,: diri punct de Vedere politic, în două tabere,' fostele ţări comuniste îricercind să-şi depă?

• şească starea 'de înapoiere la carc fuseseră con­damnate şi să acceadă la democraţie! In acest con­text s-a ■ destrămat Tratatul de la; Varşovia,;Sn care U.R.S«S. deţinea .rolul ~ esenţial,: fără ca Apusul şă: considere ca firească ;o intenţie asemănătoare

Tdin partea NATO.- Dimpotrivă, situaţia NATO de­venea tot mai: sigură, organizaţia militară -apusea­nă considerînd: ca un drept al fei formarea ,unei forţe militare cu-scop pâciiicator la nivelul între­gului continent,

O dată cu pierderea vechiului rol şi a impor­tanţei politico şi militare avute după război, U.R.S.S. a început fă, fie confruntată cu probleme inter­ne foarte :.gr&ve.r:0 recesiune- economică submina nivelul producţiei industriale şi7 viaţa de zi cu zi a oamenilor, ; iar mai multe republici- componente au ^riscat - .acţiuni concrete pentru obţinerea inde­pendenţei statale, fapt care a fost considerat de unii conducători politici ■’ şi militari din U.R.S.S. ca inacceptabil. Pe plan extern, rolul Uniunii So­vietice a? atins o cotă atit de scăzută îneît a deve­nit evident pentru toată lumea că nu ..va trece mult timp şi imperiul care; hotăra' pacea sau răz­boiul -lumii, risca să nu mai fie consultat în nici

. . Vaier CmORE'SNU

fConHnoarp (o paa flD ,

IRONIA ISTORIEI• • ’ / - -1- ’ ; - - 7‘" '• -.'••• • ’ *" ■', î'.-'-

.Ironiile istoriei sînt.dintre cele mai usturătoare. Case moscovit şi-ar fi imaginat, ca 23 de ani în urmă, exact îri aceleaşi zile ale lunii august, cu taricuriI6 ce striviseră "sul) şenile „primăvara de la Fraga" ■ se vor întoarce împotriva, lui, îl vor înfrunta şl ̂ ameninţa chiar -pe el, "cetăţeanul sovi­etic ' supraîndoctrinat de comunismul hegemonie,

• Îmbuibat "de; totalitarism; dar care apucase să guste diri fructul dulce-amărui, tot mai ispititor,' al pe- restro ikătş la l începutului de democraţie, de . li­bertate reală . şi pluralism a l. ideilor ? Oricît; de ironică, istoria nu se repetă întocmai'şi _ din gar­deroba e(i dei măştiy îşi poale imprima pe figură orice/expresie .doreşte,; de i la grotesc •; la : tragic •' şi

' de la ; bufonerie. la. teroare. Cum :.văd' disciplinaţii; mereu victorioşii cetăţeni sovietici; pagina, pe care

-istoria tocmair a - întors-o' , cu cinism sub-. ochii ; lor şi cum o, văd cei - pentru-care. „adierea" întoarcerii de, pagină s-ar putea transforma’ în tiragan? :. Ln ora cînd scriem aceste rSnduri,. la ■ Moscova-,' Leningrad, în i ţările: baltici; şl în alte - cîteva ; ̂ orie ale U.R.S.S. (e din . ce.- în ce mai ameninţată şi sora, noastră, Moldovă) biibai se coace; ea s-ar putea sparge, din clipă; în clipă, transformîndu-se în erupţie imposibil ■ de controlat: > Moscovanu e Praga, similitudini nu se mat pot face decît, even-, tual, cu consternarea celor, ce crezuseră în infaili­bilitatea şi cinsteaconducătorilor-. lor, în- puterea adevărului şi dreptăţii, ş i' paralele ,se mai: pot face cu tăcerea şi încremenirea dintotdeauna a ce­lor dinţii morţi în’ dramaticele 6venimente. Puterea sovietică rruptă îri •două,' ridieîndu-se împotriva ei înseşi: nu e aproape nimic de adăugat, doar de urmărit’ eu .^sufletul :1a. gură, ca.,;o. luptă între stăpînir Olimpului.'Y.neîriţeleşi şi neîndurători.-• Indiferent cum vor evolua;. lucrurile,- un învin­gători: există id e pe acum,; "ei nu trebuie să fie neapărat omul . fizic, cu greşelile, 'slăbiciunile şi bolile: lui; (ivite peste noapte), el nu trebuie să fie neapărat/persoana cu fiinţa ei trecătoare, su­pusă ~ pieirii,‘;- chiar "dacă a fost -'"denumită, „omul deceniului11 şî au înci:nunat-o laurii Premiului No-- î>el pentru pace — e deajuns dacă învingătoare sînt-doar ideile lui. Şi că aşa stau lucrurile, şi că învingătoare ’e umbra marelui învins (în clipa cînd scriem) : ne-o ‘ demonstrează deruta existentă intre - >cei ce ’s-au autoproclamat puternicii zilei, abandonarea, de către unul sau altul; a - rolului ingrat asumat. Cu siguranţă, obedienţa tradiţională a cetăţeanului sovietic a făcut să se neglijeze, în, scenariul; alcătuit, formidabila putere de rezistenţă a omului de rînd — şi faptul că el se va îm­potrivi "eficient unei noi şi monstruoase dictaturi. O; alia- ironie a istoriei?

. Dan REBREANU

Poziţia unor partide faţă de lovitura de stat: Partidul Unităţii Naţionale Ro­mâne îşlexpririiă îngrijorarea faţă de evenimentele ce şe des- ...

’ făşoară în Uniunea 'Sovietică, fa­ţă de modul neobişnuit, străin uri ui stat ‘ de - drept,. în care se în­cearcă depăşirea dificultăţilor cu ; care sc, confruntă Uniunea Sovi­etică.. Noi, care timp de_45 de ani -

- am fost victimele unui .sistem . totalitar, ,,nu -putem privi Cu in­diferenţă rsemnele reapariţiei pe ; scena internaţională a unor fo r-' ţe ce pot periclita roadele dobîn- ditecu atîtea dificultăţi ale fra- . gedei noastre democraţii.

Ignorarea şi încălcarea- drep­turilor fundamentale ale omului, sub pretextul apărării drepturi- _ lor şi intereselor unor, colectivi­tăţi . mai , niici sau - mai mari, a ‘ dus în anii .30 la apariţia fascis­mului cu tot cortegiul ororilor s condamnate . la Nurnber'g. Peste

din U.R.S.S.100. de milioane de oameni au căzut victime tratamentelor inu­mane şi morţii violente,, începînd cu 1918, în numele urior pretinse interese de clasă. Rezultatul ne­socotirii drepturilor 'fundamenta­le ale omului în numele unor ilu­zorii drepturi colective a dus,- in­variabil, la dictatură şi război., .

.Facem apel în numele parti­dului pe, care-1 reprezentăm la unitate in faţa pericolului comun, a tuturor forţelor politice şi So­ciale- ale, ţării, deoarece însăşi bazele democraţiei sînt amenin­ţate. ' . .■ >■

Cerem.. înţelegerea şi sprijinul tuturor democraţiilor tradiţionale ca urmare a faptului că in ur­ma evenimentelor ce se derulează în ţara vecină; România a deve­

nit, - în ciuda dificultăţilor sale interne, -elementul cel mai avan­sat din estul continentului al

■ democraţiei europene.•: Sîntem conştienţi că numai soli*• daritatea tuturor, democraţiilor Terrei poate" descuraja acele for-

■;ţe care/în ciuda tristelor expe­rienţe- ale unei istorii mai de­părtate., şi mai recente, încearcă să reînvie anii grei şi cenuşii de teroare 'şi sînge, imposibil de;ui- tat, cind cele‘ mai* elementare drepturi ale omului au fosi bru­tal călcate in picioare. '

Acum, cind- valorile . fundamen­tale ale democraţiei sînt îri: pe­ricol, să ne unim cu toţii pen­tru a salva greu cîştigatele va­lori - ale libertăţii şi .devenirii noastre.

;Nc exprimăm speranţa ' că ‘drumul, spre democraţie Iniţiat

(Continuare în pag. IIT) v

Telegrame externeRUCIUL ANTIDEMOCRATIC

;;a e ş u a t

^Aşa .cum anunţă - agenţiile de presă din - intreaga lume şi cum- aţi luat la' cunoştinţă şi dumnea­voastră, stimaţi cititori, încă din dtipă-amiaza ş i ! Scara ' zilei de ieri de la .emisiunile radio şi TV, lovitura de stat iniţiată în noaptea-de 18 spre-19 august la Moscova,1!- împotri.va preşedinte-. iui Mihail' Gorliâciov ;şi a refor­melor sale.'a eşuat. La ora trimi-. terii . ziarului la', tipar s-a anun­ţat încercarea de iugă sau chi£»r arestarea conjuraţilor din aşa-zi- sul. Ctlniilct de stat pentru sta­rea excepţională "şî, totodată, ple­carea preşedintelui Mihail Gor­baciov Spre Moscova,. 1’rczentăm, în continuare; cele mai importan­te telegrame de presă, păstrînd conţinutul ziarului aşa', cum a fost elaborat miercuri la orele amiezii.. • ' ' ;

0 Parlamentul sovietic l-a re­pus oficial: în funcţie pe preşe­dintele ■ M ihail: Gorbaciov şi ■ a propus' descinderea unei anchete . în cazul celor opt membri ai' Comitetului de -stat pentru' stare excepţională. De asemenea, Pre-

'zidiul* Sovietului- Suprem a de­clarat nule toate • decretele, sem­nate de • Ghennadi; Ianaev după -lovitura de stat.

C Restricţiile. de t circulaţieinstituite la Moscova dupălovitu-' ra de stat. au fost anulate. In altă ordine de idei agenţia RIA,: citînd surse demne de încredere, a anunţat - că ministrul apărării, Dmitri iazov s-ar _fi sinucis, că şeful -statului .major al forţelor • armate ale Uniunii ■ Sovietice,, generalul Mihail: Moiseev, şi-a a -; sumat conducerea^. Ministerului sovietic al Apărării, ;' 0 După ' o tăcere inexplicabi­

lă în zilele care au urmat lovi­turii de stat dc la Moscova (ex­plicabilă, totuşi — n,n.), Partidul: Comunist- al Uniunii Sovietice a revenit, ieri, în mod brusc _ în viaţa publică; P.C.U.S. călificînd lovitura de stat ' drept ,;neconsti- tuţională",. cerind o întîlnire cu ; liderUU pârtidului, -Mihail Gorba-' ciov. Agenţia Associated Press notează că „declaraţia reprezintăo încercare evidentă a partidului, de a-şi salva propria ■ credibi-'. litateV--' . '

9 Schimbare de ton în emi-' siUnile de? ieri ale televiziunii so-. vieîice centrale —■ aflată de luni- sub controlul puciştilor — şl in presa 'de partid'sovietică. Astfel,, în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara­ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri cu o edi­ţie specială în care pe lîngă de­cretele oficiale ale foştilor pu- cişti a fost înserat şi un repor­taj călduros despre manifestaţii­le populare din Moscova, apelu­rile lui Boris Elţîn şi- ralierea paraşutiştilor , la' 'conducerea;, rusă.

> # Boris Elţin, preşedintele Fe* deraţiei Ruse, luind cu'vîntul in faţa parlamentului rus, a apre­ciat c ă ,; toţi participanţii la: lo* .vitura de stat au orientare de dreaptă". Fâră a da nume, Elţîn

;a releyat că autorii puciului au 'propus unui mare număr;de per­sonalităţi să; li se alăture, 'însă 'toate' aceste propurieri „au’ .fosS respinse11. El a coridamnăt, foar- t«! vehement, pe preşedintele par­lamentului sovietic, Anatoii ,Lu» kianov,' apreciind tĂ riimeni ; nn poate să-l creadă' cînd acesta a- î'irmă că nu avea- cunoştinţă că

; se. pregătea o lovitură-de stat'şl cţj nu a participat la ea.■- '•& : ̂ .Tancurile: şi dictatele ; rut

, pţţt- soluţiona adevăratele .proble­me ; ale Uniunii Sovietice... Va fi idîficil, dacă riu chiar imposi­bil, ca geniul libertăţii să fie din

; nou, sugrumat" — a afirmat' Ja­m e s Baker, secretarul .de stat a-- merican, în,cadrul reuniunii de'

urgenţă a. miniştrilor de-externe ai N.A.T.O. Mersul .istoriei; nu poate fi întors — a spus Baker.

# într-un interviu -acordat te­leviziunii franceze .,'1 F-T\ fostul ministru de externe sovietic, 12- duard vŞevardnad/.c — refugiat., de marţi seara, in clădirea Par­lamentului Federaţiei Ruse — aexprimat: părerea că wM;; Gorba­ciov a făcut o mare greşeală cînd a părăsit Mbscova, dueîndu-se la ‘ odihnă în Cyimeea“, într-o si-'

• tuaţie complexă, 'de dificultăţi ' sociale şi politice, fap t; care a permis puciştilor să acţioneze., ® . în c.ursul ciocnirilor ■ care s-au produs în cursul nopţii de marţi spre miercuri, între mili*' tari şi mulţimea adunatărîn ju» rul' clădirii ’ Parlamentului Fede­raţiei Ruse, şi-au pierdut- Viaţa - patru cetăţeni sovietici, precum şi un cetăţean american, aces­ta din urmă fiind strivit de un vehicul blindat. Au mai' fost în­registraţi şi circa 10 răniţi. Ma­nifestanţii au aruncat sticle in­cendiare asupra blindatelor care încercau să străpungă baricada de apărare a parlamentului.

# Parlamentul Estoniei a pro- .clamat independenţa totală ,şl imediată a ţării, decizia, fiind votată în unanimitate' în cadrul şedinţei desfăşurată marţi pînă spre miezul nopţii.

ALTE ŞTIRI

0 La 20 august, preşedintele S.U:A., George Bush, a hotărît ■

"suspendarea temporară a aplică­rii amendamentului Jackson- Vannick pentru România — şti-

; ,.te primită prih intermediul am­basadei române la Washington.

' Este aşteptată o confirmare ofi- cială a acestui fapt. ; •

.- 0 . Preşedintele României, dom-, nul Ion Iliescu, va efectua, in perioada. 2—5 septembrie a.c., o vizită oficială în Israel,,la invi­taţia domnului Chaim Herzog, preşedintele statului Israel.

wmSm

• , C O V O A R E " S U L Â K " ÎN R O M A N I AInaiL'nctk.m ai'm ari organizjificomerciaie de Covoare din l'ngaHa, cart desface-pesif 5W) «riim tn u dih producţia« ; » fabrici de covoare diii F,uropa

firm ele interesate pentru în ch e ierea ;tran ac (iilo r sau care manifestâ interes pentru activitatea noastră, la expoziţia organuatâ lâ

CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR DIN CLUJ - NAPOCAP ia ţ a P ă c i i în /.îlc le d e 2 8 , 2 9 ş i 3 0 a u g u s t î i i t r e d re lc 10 .00 • 1 8 ,0 0 . "•

em i.

Page 2: IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri

PAGIWA 2X

OMENIA POPORULUI ROMÂN NU SE DEZMINTECALDE MULŢUMIM

• Asociaţia Caritatea umanitar ■ internaţională Cluj, - ta cursul lunii august, a .organizat o se­rie de acţiuni de ajutorare, con-,: stînd din îmbrăcăminte, încăl- ’ ţăminte şi altele. Cei care, .au intrat In posesia .ajutoarelor mulţumesc călduros, pe această cale, donatorilor: Sindicatul ;Ga- ritas“ al Clinicii .de boli conta­gioase Cluj, Asociaţiei creştine, de caritate „Sămăriteanul" . Cluj- , Napoca, zecilor de familii do-:

' natoare din municipiul ; nostru.,' De asemenea, mulţumesc Agen­ţiei de turism ROTTA Cluj care1 a oferit, gratuit, mijlocul de' transport {Rom-tir) al agendei.IN AJUTORUL SINISTRAŢILOR

DIN MOLDOVA \ Sindicatul liber «ARGOS* Ciuj-Napoca ‘a expediat; In 19 august 1991, * un transport- . cu ajutoare, donat de membrii sin­dicatului, Jn valoare de 120.000 lei, din; care produse In va­loare de 50.000 lei. De asemenea, Societatea; comercială „ARGOS“ S.A. a ; expediat produse- In

valoare de . 446.819 lei constînd In ' îmbrăcăminte, încălţăminte şi altele de care au atîta- nevo­ie cei In suferinţă.

Omenia de care dă dovadă po­porul român nu se- dezminte.

I. PETRUŞ DONAŢIE ■ ^

Sindicatul ^Sanitas" al asis­tenţilor medicali ţi personalului auxiliar - din judeţul Cluj a ho­tărît, în şedinţa consiliului ju­deţean din 13 august 1991, do­narea sumei de. 100.000 lei din fondurile proveninte din cotiza­ţii, pentru sinistraţii din Moldo­va. Rugăm . membrii „Sanitas1 să- se prezinte cu colete de îmbrăcăminte, încălţăminte, pre­cum, şi cu donaţii băneşti perso­nale, la sediul. „Sanitas" pînă to 26 iaugust 1991, ora 16’ "'Donatorii - să fie convinşi- că banii şl materialele donate:' vor fi înmînate personal locuitorilor sinistraţi, de către delegaţii sin­dicatului care însoţesc convoiul de ajutoare. -BIROUL EXECUTIV „SANITAS"

CONCURS 5x5 (cultură generală)Răspunsurile corecte la cele •

25 întrebări sînt următoarele: v Talon nr.: 1: 1) — a: centena­rul Serghei Prokofiev şi b: Cen­tenarul •- MihaiT Bulgakov; 2) — b): Charles Perrault; 3) — a: Barbu Iscovescu; 4) — a: Gri­gorescu; 5) — c) Niklaus Wirth.

Talon nr. 2: 1) — a: Petru Poni;. 2) — :b): Sagrada Familia; 3) — c: Praga; 4) — a: 5,25“ şi c) 3,5” ; 5) — c: ,1906.

Talon nr. 3: 1 );— b: -pictor- al 'celebrei pînze ; «Deschiderea Divanului Ad-hoc“ şi c: artistul Curţii Domneşti; şi coresponden­tul oficial - al României în Răz­boiul' de independenţă: 2) — a: Richard Wagtier, dirijînd Sim­fonia a IX-a do Ludwig van - Beethoven şi b :.-: ieşanul 4 Dimi-' trie Popovici, rector âl Acade-: ■ miei de Muzică din . Cluj; 3)

—a: N. I. Lobaeevski; b: Bolyaî Janos şi c: .B. îUemann; 4) — a: Aida; 5) —. a:-1884., Talon nr. .4: 1} .— a: 1. H. Rădulescu, b: Ion Cîmpineanu ţi c: Costa che Ârisţia; 2) — a: o piesă de teatru de Shakespea- re şi b: un balet de Prokofiev; 3) — b: Henri de Toulouse-Lau-

-trec; 4) — c: , Petrache Poena- ru; 5) — . c: Rahmaninov, Rap­sodia pe o. temă de, Paganini. v Talon nr. 5: 1) — c: Gîntecul Nibelungilor; 2) ~ c: Rembrandt; 3} — a: Nicolae Grigorescu; 4)— c: fiul lui Trahanache; 5)— a: Rafad. - '• Tragerea la sorţi pentru de­semnarea cîştigătorilor va avea loc la sediul Fundaţiei pentru Tineret (str. JMoţilor nr. ;■ 18), azi, 22.08.1991, «ra 16.

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A VETERANILOR DE RĂZBOI, F ILIALA JUDEŢULUI CLUJ

Invită: veteranii de război ca­re nu au ridicat legitimaţiile d e ; .veteran de război şi permisele

CFR.să se prezinte pentru a le primi, în perioada 26 august — 7 septembrie ‘ a.c.. -■ de la sediul Filialei Cluj. Rugăm primăriile .comunale- a face public acest a- riunţşi îri satele aparţinătoare.

PREŢURILE UNOR PRODUSE IN PIAŢA AGROAL1MENTARA „MIHAI VITEAZUL”

. Ieri dimineaţă, piaţa oferea kilogram costînd de la 40 la cumpărătorilor o mare abunden- 50, 60 şi chiar : 70 lei (cei mâ­ţă de produse, intrată, de alt- ' runţl). Legumele (morcov, + pă- fel, în obişnuitul.'de fiecare zi, trunjel) se vindeau cu 15 lei Ca şi preţurile care, chiar dacă legătura, dovlecelul cu 20 lei kg nu prezintă oscilaţii semnifica- : sau 10—15 lei ' bucata. La fruc- tive de la o . zi la alta, se men- te, pepenii sint la ora actuală ţin, totuşi, la o cotă . .ridicată; cei mai scumpi: cei galbeni cu La această oră pot fi cumpăra- . 60 lei‘ kg, cei verzi. cu' 40—50 ieite roşii, al căror preţ se situ­ează In intervalul 15— 10 lei kilogramul (ou apărut,' în fine, mult aşteptatele roşii de gră­dină!);' ardeii se vindeau cu

kg, struguraşii — 15—20 lei kg, piersicile foarte frumoase se vindeau cu 60 lei kg, cele mai verzi cu -35; lei kg, perele — 30 lei kg, prunele — 30 lei kg. Cu

25—40 lei, kg (cei foarte frumoşi), toate atenţionările făcute în ul-<Jaţ şi la bucată cu 3, 5, 8 lei; tima vrane producătorilor par-kilgramul de conopidă costa 40 ticulari, aceştia : continuă' tn • ale», cel de vinete 50 lei, carto- nu expune la. loc .vizibil pre-fii — 25 lei kg, la fel şi fasolea ţurile solicitate, obligînd cum*verde, ceapa — 35—40 lei kg, părătorul la neşfîrşite interoga-iar legătura — 5 lei; castraveţii toni care, nu de puţine ori, se«e menţin îri top, preţul unui încheie cu altercaţii nedorite.

Divizia B dc fotbal/ ediţia 1991—92

PROGRAMUL TURULUI, seria a-Iil-a24 aujjust, start în ediţia-1991—92 a.

diviziei B de fotbal. Vă reamintim cele 18 com­ponente ale seriei (în ordine - alfabetică): ■ ARIPI-: LE V ICTORIA Bacău, ARMATURA Zalău, CEAII-

Neamţ, C.F.R. Cluj, C.S.M. Borzeşti, US.M; Suceava, CHIMICA Timăveni, ELECTRO-ETAPA I <21 august)Minerul —' C.S.M. Suceava ’Politehnica — I.C.I.M.Relonul —■ Aripile Victoria Tractorul — Ceahlăul Electromureş — C.S.M. Borzeşti Metronţ — F.C. • Maramureş . . <Olimpia —• „U“ v 1C.F.R. — Armătura Chimica Foresta ETAPA A II-A (31 august)C.SJH. Suceava — Politehnica I.C.I.M, — Relonul Aripile Victoria — Tractorul ;Ceahlăul — Metrom ’:CS.M. Borzeşti — Olimpia

rU“ — Relonul->Armătura — I.C.I.M. J ** .‘ Foresta -r- ’ CS.M. Suceava . ETAPA - A vn-A (5 octombrie) Minerul —-;Ce'ahlăul“ :Politehnica — F.C. Maramureş Relonul —- C.S.M. Borzeşti O lim piaE lectrom ureş C.FJR. ~ Metrom - • ; Chimica —- Tractorul ’■>' ,C.S.M/ Suceava',— Armătura T.C.LM.— „U“ ; „Foresta— Aripile /Victoria - ETAPA A ,V m -A (12 octombrie) Tractorul — Minerul \ .Electromureş — C.F.R. ,. -

“ ElectVomUre« Mrtromr—Chimica *. - __ . Aripile Victoria — Olimpia

Ceainlăul — PolitehnicaArmătura — Chimica Foresta — Minerul ETAPA A III-A <7 septembrie) Minerul —• Armătura Politehnica — Foresta •Relonul — C.S.M. Succava - Electromureş — Ceahlăul Metrom •— Tractorul Olimpia — F.C. 'Maramureş • C.FJR. — CJS.M. Borzeşti Chimica — v I.C.I.M. Relonul ETAPA A IV-A ( l i septembrie) Tractorul — Electromureş CJ5M Suceava ■— I.C.I.M Aripile Victoria •— Metrom Ceahlăul — Olimpia C.S.M. Borzeşti — Chimica F.C. Maramureş' — C.F.R.»U“ — Minerul Armătura:~ Politehnica Foresta — Relonul ETAPA A V-A .fe l septembrie) Minerul — C.S.M. Borzeşti . Politehnica — „Uu Relonul — Armătura Electromureş — Metrom 1 Olimpia— Tractorul C.F.R. — Ceahlăul , " Chimica — F.C. Maramureş C^.M. Suceava — Aripile Victoria I.C.I.M. — Foresta .ETAPA A VI-A (28 septembrie) Tractorul — C.F.R.Metrom — Olimpia Aripile Victoria — Electromureş Ceahlăul — Chimica

CJS.M. Borzeşti — I.C.I.M.. F.C 'Maramureş' — > Relonul „U “ — C.S.M. Suceava Armătura — FOTestaETAPA A IX -A « 9 ©ctombric) Minerul — Metrom ̂Prfîtehnica — Tractorul . ' ' Relonul'— Ceahlăul <C.FJL — Olimpia Chimica — Electromureş / CAM . Suceava — C.SJM. Borzeşti I.CI.M. — F.G. Maramureş . . Armătura Aripile Victoria : Foresta — „U“ _ETAPA A X-A (23 octombrie) Tractorul — Relonul > Electromureş — Minerul Metrom — Politehnica Olimpia — Chimica ' 'Aripile Victoria — C.F.R. Ceahlăul— - I.C.I.M.C.S.M. Borzeşti — Foresta

MUREŞ Tg. Mureş, FORESTA Fălticcni, I.C.I.M. Brasovj F.C. MARAMUREŞ Baia Marc. METROM Braşov, MINERUL Cavnic. OLIMPIA Satu Marc, POLITEHNICA Iaşi, RELONUL Săvincşti, TRAC­TORUL Braşov şi „U“ CluJ-Napoca. Iată, în con­tinuare, • programul celor 17 etape din tur:

- Metrom— ; I.C.IJML : Olimpia — Politehnica ... ''. C.FJt. — Minerul' : ,: Aripile Victoria— Chimica Ceahlăul — Foresta .

T C.S.M. Borzeşti — »U*? F.C Maramureş Armătura

ETAPA A Xin-A (9 noiembrie)•; Minerul — Chimica. . ',7,

Politehnica — ‘ C.F.R. - ' Relonul — Olimpia- " '

C.S.M. Suceava — Metrom ‘ ’ I.C.I.M. — Electromureş :C.SM. Borzeşti ~ Aripile . V ict „U- — F.C. Maramureş

• Armătura — Cealilăul ' ,Foresta —• Tractorul ' •ETAPA A- X IV -A (16 noiembrie) Minerul — Aripile Victoria . J Tractorul — Armătura

i ; Electromureş C^S.M. Suceava Metrom — Foresta;.-,;!,:' ■

--. Olimpia -— I.CJ.M. :C.FJEL— Relonul Chimica — Politdmica - . Ceahlăul — „U- ; v,.V;F.C. Maramureş—CJSJvl. Borzeşti ETAPA A XV-A (23 noiembrie)

Politehnica — Minerul Relonul — Chimica CJS.M. Suceava — Olimpia?l c ia x . — c f .r . : i.;. -Aripile Victoria—FC Maramureş C.S.M. Borzeşti — Cealilăul

— Tractorul Armătura — Metrom -- 'Foresta — ElectromureşETAPA A X V I-A (30 noiembrie)

; Minerul — Relonul ‘ - " Politehnica — Aripile Victoria Tractorul — CJS.M. Borzeşti

F.C Maramureş —C.S.M. Suceava f Electromureş — Annătura

CS.M. Borzeşti — Politehnica;F.C. Maramureş:— Minerul _

După cum se poate pbserva, calendaristic eta­pele sint programate sîmbăta, excepţie etapa inter­mediară a X-a, programată miercuri 23 octombrie. Excepţie; vor mai face' desigur, - unele partide fie amînate fie programate în , PRONOSPORT , (aşa

„U* — Armătura ETAPA A XI-A <26 octombrie) Minerul — Olimpia Politehnica — Elccţromureş Relonul — Metrom 'Chimica — C.F R. - CJSM. Suceava — Ceahlăul. : I.CIJkl. i— Tractorul „U “ — Aripile Victoria Armătura — C.S.M.- Borzeşti: . . -. Foresta — F.C. MaramureşETAPA A X II-A (2 noiembrie) Tractorul —■ C.S.M Suceava ';; Electromureş — Relonul

Metrom — „U*Olimpia — F o r e s t a ' v - ' - - C.F.R. — CJ5.M. Sureax’a .. Chimica —‘ I.C.I.M.Ceahlăul -. F.C. Maramureş ,ETAPA A X V H 4 ? ( f decembrie) Relonul — Politehnica , ;CJ5.M. Suceava — Chimica' ' I.C.I.M. — Minerul Aripile Victoria — Ceahlăul C.SM. Borzeşti — Metrom F.C. Maramureş — Tractorul .U- — Electromureş Armătura — Olimpia Foresta — C.F.R.

cum este cazul chiar pentru etapa I, cînd parti­da Olimpia — „U“ va avea loc. duminică , 25 : au­gust, în loc dc sîmbăta).' Vă vom- ţine Ia - curent ţi cu alte asemenea modificări. ̂ . -

C.F.R. — ARIEŞUL TURDA 2—3

înaintea startului de .simbătă, 24 august în-diviza B de fotbal, echipa C.F.R. a susţinut, ieri după-masă, pe terenul său, un joc. de verificare a pregătirilor. Partida a constituit un bun test atît pentru formaţia feroviară, ca şi pentru echipa * turdeană.

La capătul unui Joc alert, cu numeroase faze de poartă, tn* tilnirea s-a încheiat cu scorul de 3—2 în favoarea echipei: A- rieşul. .

A G EN D APROGRAMUL STUDIOULUI DE

RADIO CLUJ:• VINERI, 23 august: 6,00 —

8,00: Bună dimineaţa — actuall- , tăţi şi inuzică; 10,00 >— Reprize

muzicale; 10,30 — încotro omu­le?: Trece vara ca o piine... anchetă socială . in localităţile

- transilvane Patimile politice şi destrămarea unor vechi prietenii. Cum e munca la patron?; 11,00 — Cantus Mundi: G. Verdi — .Rcquiem“ (IV ); 11,30 — Din lu­mea largă; 12,00 — Concert dc prînz: Ludwig van Beethoven, Variaţiunile pe un vals de Dia- belli; 16,00 — Un milion de pri­eteni: Azi despre învâţămtntul a* merican; 17,00 — O oră pentru toată !umea — radioactuaîităţi fl muzică; 20,00 — Top 9099 — muzică uţoară.; . ' ..

. • SIMBATA, 24 august: 6,00— 8,00: Bună-dimineaţa — actu­alităţi şi muzică; 10,00 — Week- end: La ruletă; 10,30 — Liceenii: 11,00 — Top 9099 — revistă mu-:

' zicală; 12,00 — Biblioteca din Alexandria: Din cronica relaţii­lor culturale româno-franceze. In-

. terviuri cu 'bibliotecari basaro- beni; 12,20 — Glose lirice; 12,30

• — La hora 'satului —■ cîntece şl jocuri populare; .16,00 — Clubul gazetarilor; 17,00 — Radio Disco

, Rock Club; 17,̂ 0 — Unda pen­tru minte, inimă şi literatură;

- 20,00 — Top Transilvania — cla­samente de muzică populară, me-

:’ lodii la cerere. -• DUMINICA, 25 august: 8,00

— Universul creştin: 8̂ 30 — O poveste muzicală: Clasicismul (X ); 8,50 — Săptămînă — eve­nimente şi semnificaţii: 9,00 —

• Top Transilvania — clasamente ;. de muzică populară, melodii la

cerere; 12,00 — Atlas european: 12,30 — Umorul de la A

ipean; la Z;

13.00 — Top 10: .Simple Minds“;16.00 — Ocolul pămîntului: Uni­versul *Nicula“. Tabăra; de -cre­aţie pentru tineri artişti; 16,20 — Tutti Frutti — magazin muzical;17.00 — Student Magazin: Oră melancolică; 20,00 — Din grădi­na cu flori multe — cîntece şi

.jocuri populare; 20,30 — -Lumea sporturilor' :l •'

Filarmonica dc Stat-Cluj pre­zintă azi, ora 19, la Casa Uni­versitarilor. ORCHESTRA SIM­FONICA A FILARMONICII' DE STAT, dirijor: Emil Simon, so-

. list: Ştefan Ruha In program: Mczart — „Mica serenadă": Tar- tini: „Trilul diavolului- versiune pentru vioară, şi orchestră de coarde: Beethoven — Romanţa pentru vioară şl orchestră op. 40; Ceaikovski — Suita din «Spărgă­torul de nuci*. Dukas — „Uce­nicul vrăjitor*. ,

V e t e r a n i i în b l o c s t a r t u r i■ Despre .inginerul1 clujean' Ioan Dulca am mai . scris. ' El este campionul ţării-■ la, ■ atletrem ve­terani. în probele de .200 şi 400 m plat Azi - - cu o regretabilă- intîrziere — revenim; laicele; re­latate Intr-un interviu apărut în ziarul nostru, legat de par­ticiparea atletei ' Eva Zorgo-Ra- duly la campionatul mondial de atletism al veteranilor, desfă­şurat la Helsinki : (Finlanda). La respectivul • campionat a partici­pat şi lori Dulca. Chiar dacă n-a . cucerit titlul de campion al lumii, el a fost prezent în bloc- , starturile probelor la .- tare este campion. -Timpii mâi modeşti obţinuţi (la categoria sa . de- vîrs­tă de 55 ani) s-au datorat şi că­lătoriei obositoare, cu trenul, pe

“ : . cont propriu, condiţiilor de

cazare (a doi-mit,. pe jos, în­tr-un vestiar). Un nou şi sîn-

, cer bravo acestui împătimit de atletism.

’ Pentru cei care jubesc atletis­mul, accastă regină a discipli­nelor sportive, venim cu o pre­cizare: veteranii clujeni (atleţi şi atlete) vor putea fi urmăriţi din\nou sîmbătă, pe .Munici- pal*. de la ora 9, disputîndu-şi întiietatea in diferite probe. Va avea. loc, de asemenea, un cros al veteranilor; Să participăm în număr d t mai mare şl să-i:.a-' plaudăm pe aceşti oameni veş­nic tinerit Să le oferim flori şi să-r stimăm pentru veşnica lor patimă faţă- de atletism. (v.m.)

Abonamente la „Adevărul de ClujRedacţia noastră s-a bucurat să suspende decizia «|e majora­

re a preţului ziarului In luna august. Totuşi, costurile de, pro- ducţic şi difuzare sînt mult prea «a r i pentru a putea mi-nţine actualul preţ. Gîndiţi-vă, stimaţi cititori, doar ta faptul ea un sul dc>îrtic ..'.ig ien ică vă costă 18 Ici! Veţi. înţelege, dccl, că nu putem lucra în pierdere: nici partidele, nici- statul, nici alte catcgoril dc sponsori, nu subvenţionează ziarul _ In accstc condiţii, ide la 1 septembrie preţul, ziarului, nostru va fi a® 5 lei. ' "■ • ; - . ■ ' . . .‘- Abonamentele pe’ luna septembrie se fac la vcclilul preţ. nu

uitaţi: este preferabil <3 nu aşteptaţi oferte abonamentedin partea factorilor poştali (mulţi dintre dv. nu sîntrti ̂ ifaşa fn cursul dimineţii), ci adresaţi-v5 direct oficiilor poştalp de carc aparţineţi ■ ■ „ . ‘ (

Ultima al pentru abonamente' la ziarul nostru: Z& angusu -

Page 3: IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

\ MihaiI Gorbaciov,(Brmare din pag 0

Igna din problemele esenţiale -ale conlemporanei-

I ̂ Toate acestea se: întîmplau paralel cu creşterea, I formidabilă a prestigiului S.U.A., mai ales după I fidoria spectaculoasă în războiul fulger împotriva', I irakului şi cu expansiunea blocului NATQ spre I toate zonele Europei. M. Gorbaciov a renunţat la Isea ce unii puteau numi prestigiul ţării sale,■ in intenţia de a o transforma într-un stat modern, leu relaţii democratice de care să beneficieze toţi I (ftăţenii. Pentru atingerea acestui scop avea ne- Iţoie însă de ajutorul financiar şi tehnologic al I ţărilor occidentale. Este de presupus că el ştia I exact ce îl .aşteaptă în caz de eşec şi câ a ex- I plicat limpede acest lucru noilor, parteneri de dis- Icuţîe. De aceea s-a întîlnit de mai multe ori cu [preşedinţi şî prim-miniştri, cu alţi oameni politici I din ţările occidentale; de aceea a participat la I Conferinţa de - la Londra a celor şapte ţări pu- Itemic industrializate, ultima şansă pe care o mai Ijyea In lupta sa de democratizare -a Uniunii So- Ivietice. Aşteptările sale au fost, în . bună măsură,

STAREA DE NECESITATE

înşelate. Cei- şapte (magnifici) au* fost. •cu excep­ţia preşedintelui Franţei, foarte reticenţi, cpnside- rînd, in spiritul politicii lor tradiţionale, că trans-

, formările din U.R.SS. nu sînt Îndeajuns de con­vingătoare. şi lâsîndu-r • pe : M . . Gorbaciov.' să' se întoarcă acasă cu .mîinile goale Spiritul Yaltei, care a domnit peste, relaţiile dintre ‘cele două părţi ale lumii, depăşit în gînd şi faptă de vizionarul M. Gorbaciov, stăpineşte in continuare minţile pu­ternicilor zilei din'Apusul Europei: şi America. Ei au sacrificat astfel posibilitatea reală a destinderii

: între ; Est - şi Vest oferită ; de : conducătorul: sovie­tic. M. Gorbaciov le întindea o mină însoţită, de. zîmbetul încrezător, al omului: care nu ascunde nimic, ei îi ofereau un deget, ameninţînd câ-1 pot retrage orieînd. • , s - s

Probabil în., zilele Conferinţei de la Londra a :fost hotărîtă soarta lui M. Gorbaciov.. Cei care •_nu erau .de. acord cu el s-au „convins* că M. Gor­baciov a epuizat creditul pe care îl avea şi că reforma lui nu poate continua în lipsa ajutoarelor,

■ financiare apusene care întîrziau să. sosească. Spec-• taculoasele declaraţii de sprijin • ale " Apusului au venit tîrziu. Să sperăm că nu şi pentru ţările Europei? răsăritene, inclusiv pentru noL Pre­şedintele Bush, după ce. s-a declarat foarte îngri­jorat de’ soarta Poloniei, Cehoslovaciei şi Ungariei în contextul nou - creat, actualizind sensurile înţe­legerii" dintre cele trei ţări- europene, şi-a ' întors faţa şi spre noi, astfeţ că .România poate bene­ficia de i ajutoare substanţial mărite faţă de cele

. care ne veneau măsurate cu o grijă suspectă pînă acum. Să sperăm că la fe r vor proceda şi inves­titorii străini’ :şi că încrederea in hotărîrea Româ­niei cie a continua, drumul reformelor va- spori.

Poziţia unor partide...(urmare din pag I)

' în Republica Moldova nu va fi stopat, iar. relaţiile fireşti insti-. tui te între cele’ două maluri ale Prutului vor continua’ şi se vor întări.

. , .Partidul Unităţii Naţionale .;•.: -- , Române -

Intr-o anumită perioadă, mai precis la începutul anului : 1985, se părea că aveam dreptate, mai tîrziu se părea că greşim, astăzi nu i ştitn dacă am avut dreptate

• atunci sau câ greşim acuma. Is- toria, purtînd, lampa, ei fume- gîndă şi uneori /tremurătoare,! înaintează şi încearcă* să recon­struiască Lscenele,- să învie - ecou­

rile , şă; însufleţească cu lumina ei palidă ardparea înfocată de

; altădată., Evenimentele din zorii zilei de

119 augyst 1991, petrecute în U.R. S.S., nu ne-au găsit nepregătiţi,"

r era un foc ce mocnea dar nu■ reuşea să . prindă flacără. Vestea| înlăturării lui Gorbaciov, • omul , I care * prin • cele' două cuvinte a dezgheţat ceea ce timp de 68 ani

'fusese un pol al frigului, a zgu- •. duit lumea, dar n-a găsit-o. ne-- .pregătită.

Partidul nostru, îngrijorat ' de-‘ evenimentele petrecute ~ în ţara, vecină, îşi manifestă ataşamen­tul faţă de marile realizări , -pe calea reformei democratice ini­ţiate de- Gorbaciov şi condamnă lovitura de stat din j U;R.S.S., ca-

.rc nu urmăreşte altceva decît întoarcerea la războiul rece im­pus de Brejnev. ^

Sâ-nu uităm un lucru: peste■ 7 milioane de români trăiesc în marea ţară vecină do la răsărit

: care, prin înrobitorul - pact Molo-tov — Ribbentrop, a smuls din trupul ’ ţării .11 judeţe româneşti. •,

Dacă popoarele lumii nu vor interveni pentru a stăvili întoar­cerea la comunismul atroce, - a- tunci nepoţii: noştri ne_ vor. i bles- - tema. Marele imperativ al par­tidului nostru este a uni toată' suflarea românească în a bara' reînvierea totalitarismului ori de .- unde ar veni el.

' Nu putem: fi pasivi la ceea ce se întîmplă in U.R.S.S., unde conservatorismul imperialist vrea să menţină o orînduire constru-

Un nou pârtia In judeţul Cluj

Poate mulţi dintre dumnea­voastră se vor întreba de ce

v II niai era. nevoie de încă un partid? Nu sînt şi aşa prea multe? Sint! Personal sînt d e , acord că nutnărul, partidelor' este cam mare, — un fenomen aproape normal după atîţia ani de dictatură —, dar avînd în vedere scopul pe care şi-l propune Partidul România Mare, găsesc că: un asemenea partid este mai mult decît ne- cesar în • societatea rom âneas- < că. • . v.;-:.

Motivaţia înfiinţării P.R.M. este explicată pe larg în plat-:' forma-program apărută, nu de mult, in revista „România Mare*. Iată ce trebuie să re­ţinem din preambulul plat-; formei-program a P.R.M.: « . . . în ţara- noastră -există forţe oculte, extremiste, anti- democratice, care,-' susţinui e şi

| manevrate din -exterior, pro­voacă o stare de haos, de dez­organizare continuă a econo­

miei naţionale, a învăţămîn- tului, ştiinţei şi culturii... A- sistăm la diminuarea, incredi­bilă a capacităţii de apărare a ţării/ pe fondul unei culpa-

întreg arsenal de mijloace,- dezmembrarea României".

Iată de ce, crearea PARTI­DULUI ROMÂNIA ' MARE, continuator declarat : al tradi-

• ţîilor de luptă ale Partidei ' Naţionale din secolul trecut,

« devine o necesitate imediată ■ şi reprezintă răspunsul şi an- v gaj ar ea patriotică a tuturor

PARTIDUL ROMÂNIA 11 AREbilizări regizate de alţii a pur­tătorilor de haină militară". De asiemenea, în platforma- program a partidului nostru se mai menţionează faptul că: „Deliberat, voalat sau făţiş, se promovează^ conflicte interet­nice, confesionale, între dife­rite categorii sociale şi-, profe­sionale, între generaţii, se scot la suprafaţă teze duşmănoase cu pretenţii teritoriale, urmă- xindu-se pas cu pas, printr-un

acelora ce se- consideră cetă- - ţeni români prin gînd şl fap­tă, cu dragoste faţă de glori- >

’ osul trecut Istoric şi pămîntul ; strămoşesc, faţă de progresul

întregii societăţi româneşti, a - tuturor acelora care doresc ca

1 românii să se simtă stăpînl la . el -acasă.

Partidul nostru este un par­tid de centru-stînga şi îşi asu­mă sarcina- reconcilierii naţi- .c onale, a unirii tuturor forţelor ;.

democratice _şi progresiste ale ţării, pentru realizarea .unui

. sistem - politic deschis, plura-list_şi democratic, pentru serpararea reală a puterilor în

• statul de drept. • ?- PARTIDUL ROMÂNIA MA­RE îşi .propune, prin progra­mul şi statutul său, apărarea

■ cu orice preţ a integrităţii şi suveranităţii ţării, a carac­terului naţional, şl unitar al

: statului : român, restituirea : demnităţii poporului: nostru, unul din cele mai vechi'; şi mai nobile pqpoare din Eu­ropa.

;■■■■• Stimaţi cititori, deocamdată atît Partidul România Mare, filiala Cluj, Încă nu are un sediu. Sperăm, totuşi, ca or­ganele locale ale puterii să ne ajute şi în cel mai scurt timp

• să vâ putem invita' la sediul nostru. Pînă atunci, pentru înscrieri şi alte informaţii, vă oferim un număr de telefon: 14.92.44. La acelaşi număr de telefon putem fi'contactaţi şl de comitetele de iniţiativă ori de către alţi cetăţeni din ce­lelalte localităţi ale judeţului.

-Cluj. >

ită prin violenţă, demagogie şl crimă. .

Ţineţi cu poporul ca să nu ră­tăciţi — spunea Bărnuţiu la Blaj în 1848, iar partidul nostru, păs­trător al acestor idealuri, cere tinerilor de astăzi acelaşi lucru.

Sîntem convinşi că binele va birui răul şi Soarele dreptăţii va răsări din nou deasupra RU- Siei. , , . " ' ;"

Biroul judeţean al P.N.Ţ.-c.d. ' Cluj

Am luat la cunoştinţă cu pro­fundă îngrijorare şi consternare de evenimentele care au avut loo

. recent în Uniunea Sovietică. Con-i- . siderăm nelegală şi anticonstitu­ţională îndepărtarea prin forţă a preşedintelui Mihail Gorbaciov.

'-Preluarea antidemocratică a pu­terii constituie' un. pericol - grav nu numai pentru popoarele Uni-

7 unii Sovietice, ci şi pentru pacea . şi securitatea europeană. Acest ; act samavolnic pune capăt pro­cesului de reformă marcat de nu­mele lui Gorbaciov, aduce ţara în pragul războiului civil, poate declanşa procesul de revenire la vechile structuri, inclusiv la in-

. staurarea unei dictaturi totali- • .tare. Semnele unui astfel de pro- r ces - se observă deja în măsurile adoptate de conducerea nou insti­tuită:: scoaterea în afara :;legii a , unor partide politice-şl a unor organizaţii obşteşti, suspendarea publicaţiilor care sprijineau pe- restiroika ţi politica de reforme, interzicerea. întrunirilor, punerea sub control a mass-mediei, pre-

. cum şi introducerea altor măsuri restrictive. Repercusiunile -ne­gative ale evenimentelor- din Moscova se vor evidenţia şl In

"republicile unionale, deoarece procesul de centralizare a puterii ameninţă de. pe acum aspiraţiile de independenţă şi de autodeter­minare ale acestora. Ga cetăţeni

- ai României, ne gîndim cu deo- . sebitâ îngrijorare şl la -. urmările : evenimentelor, ce pot aduce gra­ve' prejudicii Republicii Moldova.

Schimbările intervenite In U- niunea Sovietică pot duce la des­tabilizarea vieţii politice şl eco­nomice, pot împiedica transfor­mările democratice în ţările din Europa/ Centrală şi Răsăriteană şi pot înrăutăţi relaţiile inter­statale din această zonă. 'In. con­secinţă,- forţele democratice din Rontânia; trebuie să fie ■ conştiente de faptul că şi în ţara noastră

• reprezentanţii - vechiului regim pot încerca orieînd să revină la ’

'putere prin forţă. ■ . ■- •Uniunea Democrată - ‘Maghiară

-din România atrage atenţia Fron­tului Salvării Naţionale şi Gu­vernului asupra ̂ responsabilităţii istorice ce le revine în prezent în privinţa apărării proceselor democratice începute.„ Evenimentele care ău avut loc atrag atenţia' asupra faptului că numai prin efortul'.comuni al for­ţelor democratice, printr-un dia­log deschis ş! sincer poate fi apă­rată cauza democraţiei în Româ­nia. Uniunea Democrată Maghia­ră din România îşi exprimă şl

. de această dată hotărîrea de a participa activ la acest efort co- munj

Sîntem solidari cu toţi cei ca­re sprijină procesul de reforfne din Uniunea Sovietică ş i, luptă

• împotriva forţelor retrograde.. Avem convingerea că adepţii res­tauraţiei cel mult pot întîrzlar

-dar nu pot împiedica desfăşura-, rea procesului de democratizare,

. lichidarea definitivă a regimuri­lor totalitare.

Uniunea Democrată Maghiară ' ■ , ‘-'din România

S.C. AUTOSERVICE „FRAŢII MATEI* S.N.C.

I^sediul in comuna Baciu nr. 1/B . angajează

• mecanic^ auto~>• • un electrician auto psciolijti In autoturisme. (9957)

AGENŢIA „DINIS"

organizeazâ • «xcursii în Italia — 10 zild cu jautocar. • excursii la Istanbul, sâptâminaîe, de potru zi­

le, cu autocar, la preţ avantajos. , Informa}»:;la telefon 16-39*71. (9949)

ANUNJ IMPORTANTl

' Recompensâ ^OO.OOO (cinci sute mii )lei aceluia ce va da relaţii pentru prinderea autorului daune* lor materiole ţi morale sâvirţite in urmâ cu o lună la imobilul din-str. Iancu Hunyade, varianta Gri­gorescu. Relaţii: telefon 18-94*31. (9254)

Page 4: IRONIA ISTORIEI Telegrame externe - core.ac.uk · în cursul zilei de ieri, au fost. transmise fragmente din. declara ţiile lui Boris Elţîn, respectiv „Pravda“ a apărut ieri

ID E VĂRUL DE GLUJ PAGINA 4

INTER-DUNA KNETCOUNGARIA KUWEIT ,

BIROU DE EXPORŢ-IMPORT Şl MARKETING7 • organizează

o amplă expoziţie de prezentare a produselor, - in zilele de 28—30 august a.c. , in Cluj-Napoea, la Casa de cultura a studenţilor din Piaţa Păcii.' in cadrul celor peste 20 unităţi comerciale se , vor prezenta şi firmele: ‘ ’

„SCHWA-BO" v <• cu echipamente birotîce, telefoane; faxuri, te-

-Icfaxuri aportabile (MINI-TEX), case electrice do '■ marcat • • ■ . •.

,;NETWORK“ (Anglia) ■V '9 cu hîrtie pentru faxuri de calitate excepţională şi preturi accesibile. (9255/A) - /

c .a .p. ju c u

^ vinde prin licitaţie, în data de 23 - august 1991, ora 10, ta sediul C.A.P.: . ^

. • complex legumicol . • complex zootehnic 1

• diverse (9259) ;

, SOCIETATEA COMERCIALA „TURISM TRANSILVANIA” S.A. CLUJcu sediul în municipiul Cluj-Napoea.

str?-. Constanţa*, nr. 1-3 vinde prin. licitaţie publică • mijloace fixe scoase din uz.Licitaţia va avea loc Ja data.de 23 august 1991,

ora 11 la depozitul din Baciu (Depozitul O.J.T.). Lista mijloacelor fixe poate fi consultata la secre­tariatul din Piaţa Libertăţii nr, 10. (100)

\ INZARI-CUMPAHARI

'_■< • Vînd convenabil înscriere (Dacia. 1300 ianuarie 1986, cu de­punere 85.000 la bancă. Telefon16-04-27. (10568) ̂ ^

•_ Vind casă din cărămidăeu3 camere, antreu şi bucătărie în localitatea Mărişel şatrinforma- ţii în localitatea-, Gilău, str. So­meşul Rece nr; 1219, între ore­le 1G—20. (10130)

• Vînd apartament' 4 camere confort 2, pe lei şl valută. Te­lefon 11-34-30. (10148) •

• ,Vînd -TV color sigilat. Te­lefon 13-84-30. (10140)

• Vînd TV color,; diagonala 6a cm. Telefon 14-73-56. (9433)

• Vindem televizoare , color,- viedorecordere, magnetoscoape.

Cumpărăm valută/ Telefon:13-29-05. (9863-0)' * ' ,, • Vind televizor color „Et- crom“ nou. Telefon 17-14-24 du­pă ora 17.; (10100) , ■ V .' • Vînd . color Te'efunken

66T color Strato '34. Telefon12-05-30.(10550) '

• Doriţi lin televizor color „Samsung'1 diagonala 51 cu ga­ranţie asigurată? Veniţi chiar

-azi la firma „PLUS“, B-dul 22 Decembrie nr. 23—25, scara I, etaj I, ap. 8 pentru contractare. Talefon 11-66-74, orele 13—18. (9256-A) • ;'. • Vind, televizor „Lux E“ alb- negru. Informaţii telefon 11-55-75. 1(0622) . '. • Vind televizoare colorr mar­că, stare - perfectă. Telefon:14-42-42. (10627) , •-:

• Vînd televizor : alb-negru „Diamant L“. Telefon 16-59-85 Intre 16—20. (10125) ^'■ • Vind CEC Dacia ianuarie i980.vTelcfon 15-43-57 după ora 18. (10616)- • Vînd CEC Dacia 1300 mar­tie 1989. Telefon 15-54-85. (10578) .

• Vînd Dacia nouă. Telefon:15-69-12 după ora 18. (9993)

• Vînd Volkswagen' LT, nii-• crobus' Diesel .pentru transport. persoane,; ' marfă, bufet-restau-

rant sau schimb cu teren, casă,- apartament. Telefon 11-62-60.(0871-B). . , ..

' • Vînd microbuze Volkswa­gen şi Bedford stare bună. Te-V lefon 18-20-73. (10598)

• Vînd Ford Fiesta şi Volks­wagen. Passat, stare excepţiona-

, lă. Telefon 11-18-99 sau 11-92-09: (10628) ; J ; ,-y ‘

• Vînd ;Dacia 1300 ‘ din 1982,- cutie viteză Oltcit. 'Telefon -

18-21-84; (10129)• Vînd VW transportor mar­

fă, Mercedes Cobra Diesel, TV co’or nou şi instalaţie de gaz. pentru Dacia. : Telefon 13-18-45. (10135) . : . ■ - " ■/ -.

• Vînd Mazda 626 Coupe 2,0. Telefoane 11-17-41 şi 11-20-37. (10138). ' . , ■ '‘ ' • Vînd tricicletă „Pegas“ pen­tru adulţi. Telefon 15-44-62 du­pă ora 17. (10139-A)

• Vînd tractor şi remorcă. Te­lefon 13-81-69. (10142) - .

.• Vînd CEC Dacia din august . '90, cu posibilitate de , ridicare 'Oltcit, plus 10.000 lei.' Telefon:16-55-64 Intre orele 16—20. (10150)

• Vînd mobilă dormitor •— veche — stare bună. Telefon:15-44-62 după ora 17. (10139)

• Vînd covor oltenensc vechi 2X3 ni, lină, stare, perfectă. Du­pă ora 17, telefon 14-86-64. • (10131)

• Vînd cutie de viteză Opel Kadett. : Telefon 13-23-79. (10127)

• Vînd piese schimb Renault14 TS. Telefon 17-10-93 . între orele 16—20. (10625) ‘ ,■y • Vînd reşou aragaz, hotă, frigidere, televizor Opera ■ ş i . obiecte casnice. Telefon 17-21-45. (10624)

' • Vînd teren 15X10 mp - la Băişoara, central PIrtia Iancului, pentru construcţie cabană. 953/

• 1-14-30, 19—22. (9889) /• Vînd presă pentru cornete

~ îngheţată. Informaţii str. AurelVlaicu nr. \ 25, bloc V 15, ap. 58, orele 8—20. (10535) ,v >

■\ • Vînd livadă şi casă pltis dependinţe în Vîlcele, Cluj. Re­laţii telefon ,11-26-80..: (10564-T)

• Vînd barcă pneumatică două persoane ’6900 lei. " Telefon 11-71-64. (10596) . . : • ' . :.

• Cumpăr, pe lei, valută, mo-' bilă foarte veche cu -intarsie fii-"

. deş, tabernacul, secreter, comodă ondulată, garnitură salon Bie- ■ dermaver - timpuriu, ,' pendulă perete cu'mers trei , luni r- un an (la o tragere). Telefon: 11-77-02. (9701-A) ; v

■• Cumpăr biciclete, ceas pen­dul (defecte), obiecte frumoase Vechi. Telefon' ,11-45-20. (9878)■ • Vînd sufragerie- stil baroc.

- Relaţii telefon ,18-25-33.': (10579) ̂ • Vînd instalaţie satelit com­pletă, telescoape faţă, spate'

• „Mercedes" Cobra. Telefon:’14-87-52 după ora 16. (10631)

- « Vînd apartament 4 camere •confort I ■ Mănăştur. Telefon: '16-08-57 după ora 18. (10636)‘ • • 'Cumpăr ’ maşină' de scris, maşină de . tuns electrică, cîntar •10—15 kg, aspirator ■ import. în ­chiriez apartament sau garsonie­ră; Primesc .marfă: pentru ma­gazin consignaţia, cartier Gric(o-

• rescu ;str. Donath nr. 76, tele- : •fon 18-42-69 orele 17-20 zilnic. (10638) ■-

• Vînd televizor Grundig dia­gonală 68 cm. Telefon 15-72-96.. 1(0652)■ • Vînd urgent apartament 4 camere, Fiat 1936, ţeavă 'zinca- tă, . congelator','"- mobilă. Telefon:14-62-80. (10675)

• Schimb- apartament proprie­tate din Sibiu - 2 camere. i gaz, pivniţă, pod, garaj, telefon,’ cu .si­milar Cluj. Eventual variante. Te­lefon 16-20-25. (10168)

• Schimb garsonieră proprie­tate din Bucureşti -cu similar în - Cluj. Relaţii 'telefon 11-26-80. (10564) \, - • Schimb apartament confort-I tip vagon -ICRAI,, cartier Ghe­orgheni str. Godeanu, cu apai’ta- ■ ment 2 _ sau 3 camere' intrări separate, Gheorgheni, Mărăşti, Zorilor. Suport diferenţă. Tele­fon 14-75-69. (10144-A)

• Schimb apartament ICRAI}. 2 camere' cu; apartament 3—4camere.; Suport cheltuieli; Str. Aurel. Vlaicu nr. 60, bloc A 7, ap. 30 după ora 16. (10604)

• Schimb apartament .2 came- , re confort II IGRAI, Gheor­gheni str." Alverna nr. 63, ap.4 eu' apartament 2 sau 3 ca­mere confort . mărit. Exclus Mă­năştur. Suport d iferenţă.(10145)

• Schimb urgent ' garsonieră confort mărit cu apartament * 2-3 camere. Telefon 16-84-94. după .

.ora 20. (10143) ' •• Schimb garsonieră confort

Primăverii 6, blbc S 2, sc. '6, ap. 176, .Se - poate privatiza. Do- resc o cameră mică. -.(10621) ;;;

• Schimb apartament de stat3 camere cu 2 camere. Telefon11-01-98 între 17—20. (10650)

• Schimb „Dacia" 1100 . stare perfectă cu similar 1300 plus di­ferenţă.’; Telefon i3-32-40.-(10659)

• INClMRIETll ;- . • ■ • •«'

• trichiricz rochii de mireasă din'import. Telefon 18-10-20.

• Cu ialm lle zdrobite d e . du­rere anunţăm încetarea fulgeră­toare din viaţă a celui care a fost .. un minunat om, tală, so­

cru şl bunic ALEXANDRU ONAŢI (ONUT), de 65 de ani, pensionar, fost balerin Ia Ope­ra română tlin Cluj.- Imaginea 1*1 va rămîne veşnic vie In inimile noastre, ' Înmormintarea va avea loc vineri, 23 august 1991,: ora 13, d in ' capela Cimiti­rului central. In veci nemîngî- laţi soţia Maria, fiu li Alexandrin şi fiica AIcxandrina cu familiile. (016«5) - ■■ '

0 Se implinesc şapte ani de cind dragul nostru soţ şi tată neRESZKI EKNESTIN a plecat. Existenţa noastră dăinuie prin lu»ire, Familia. (1056’ ) ' ' ,

• Sintem rJiturt de dl. general Gheorglilu in momentul dispa* rlţiei .tragice a soţiei. Fam. col. Aiţdreies. (1015*) - •

- • Sintem alături de familiile Onaţl şl Fărăgău", la trecerea Sn eternitate a soţului şi tatălui drag ALEXANDRU ONAŢI.. Fam; Cer­nea ş r Moldovan. (10(62) . -

• Împărtăşim marea durere a cuscreţ noastre Maria Onaţl p fl- clnuită de moartea fulgerătoare a soţului drag, .ALEXANDRU. Fam. FSrăgău. (10*64) .

« Sintem alături de cumnata noastră Maria Oaaţi ,1a dispa­riţia neaşteptată a fratelui mett drag, SANDU. Mircea şi'fam ilia . (10663)

• Cu durere in suflet ne des­părţim de scumpul nostru tată şi soţ IOSIF. OLAR, după un tragic accident de maşină, la vîrsta dc numai i i de ani. Chi­pul lui blând'nu-l vom uita niciodată. Copiii Lavinla, N i- y cuşor şl soţia Lucreţla. Inmor- mintareă .Tra avea loc la data "de 23 august 1*91, orele 15,'din ca­p e la : nouă; Mănăştur. (10610)

• Astăzi cînd se implinesc 6 săp­tămîni de la trecerea ln ' eterni­tate a.^iubitului nostru prieten d A v id i e z e ig e r vă rugăm pe toţi aceia care 1-a-u iubit şi apreciat să păstreze, Împreună cu noi, un moment .de recule­gere.' Dumnezeu să-l odihnească în pacc. Fie-i ţărîna uşoară. (10651)

0 Sincere . condoleanţe şî. În­treaga noastră compasiune cole­gei -Delia Sâmpăiean le decesul mamei dragii Colectivul cantinei „Vcnus“. (10636)

» Sintem alături de familia Rusu Cornel şi Angela in ma­rea durere pricinuită de moar?, tea fulgerătoare a tatălui şl a fratelui drag. . Sincere condolean­ţe .Finii fam; Huluban şi Pop, familia Feneşari, - (10654)

• Sintem alături de general mr. Gheorghiii in . marea durere pricinuită de tragica moarte a soţiei dragi. Colectivul UM 01607. (10655) ' '

0 Sîntem alături de colega noastră lo ja Aniko . în f marea durere pricinuită de decesul fra­telui drag. Colegii de la S.C. „Intcrtaxi“ S.A. (10167)

• Colectivul UM 01663 împăr­tăşeşte marea durere a domnului gl. mr. Dorin Gheorghiu prici­nuită de prematura stingere din ■Mâţă a soţiei sale! şi ii trans­mite sincere şi respectuoase con­doleanţe. (10156) J ; -

• Cu adincă durere antui|âm Încetarea din viaţă a. scumpei noastre mătuşă, soră şi cumna­tă M ARIA CRIŞAN (sora P IA ). litmormîntarea va avea loc tn data de 24 august 1991 ora 13 de la capela mare a cimitirului Central. Familia îndoliată.(10685)

• Adine indureraţi aducem un ultim; şl pios omagiu celui, care

a fost colegul nostru IOSIF OLAR cond. auto dispărut in­tr-un tragic accident dc circu­laţie. Sincţre condoleanţe fam i­liei îndurerate. R.A.T.U.C. Auto» baza autobuze. (10682)

• Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţă a celui care a fost PETRU LUNGU din Vul­tureni. Înmormintarea are loc azi, ora 12 .1a cimitirul Central. Familia îndurerată. (10710)

• Şfaitein alături de domnul general-niaior Dorin Gheorghiu In marea durere pricinuită da dispariţia: tragică a soţiei dragi. Sincere condoleanţe întregii fa­milii. Colectivul Unităţii militare 02565 „N “. (10155)

• împărtăşim/ durerea dvs., domnule., general Gheorghiu. Co- lectivul serviciului medical. (10153) ■ '

0 Cu adincă durere şi cons­ternare, am pilm it vestea morţii fulgerătoare a celei . care .a fost M AR IA GHEORGHIU, soţia bu- n u lu i, nostru . coleg, general-ma- io r Dorin Gheorghiu. In', aceste momente deosebit de grele sin- tem alături de colegul nostru, exprimăm familiei Îndoliate sen­timentele sincere de nemărginit regret şl compasiune, aducem un tUtim. şl pios omagiu eelel care a dispărut atit de tragic. Per- sonalul UM 02565 i Cluj-Napoea. (10152)

• Nim ic nu poate înlocui In sufletele noastre pe scumpa noas­tră fiică OANA M ARIA MIHÂLI. Â plecait dintre noi lăsind tn ur- mâ rlurl de lacrimi şi sufletele noastre p e . veci îndurerate. A* mlntlrea ta va rămine veşnle vie tn casa noastră. 'Părinţii Uţa şl Dan Mihali. (10643-A)

• Sintem alături de şeful nos­tru, ;general maior Dorin Gheor­ghiu, în marea durere pricinuită de -pierderea soţiei' dragi. Co­lectivul UM ; 0256S „M “ Cluj- Napoea. (10632) jV ; "V', V: . ,

i întreaga noastră compasiu­ne unchiului nostru Ion Baciu şi fam iliei la trecerea în eter- ni tate ■ a mamei dragi ANISIA BACIU. Sincere condoleanţe. Fa­m ilia Olaru. (10649)

• Sincere condoleanţe priete­nului* m euv Kaszonl GjTila . 1* decesul mamei dragi. Manea Ne­lu cu familia. ( 10612)

# Cu inimile zdrobite de du­rere nc despărţim de cel care a fost frate, cumnat şi unchi

IOSIF OLAR. Bunătatea şi dra­gostea eu care ne-a înconjurat precum şi sfaturile pe care ni le-a dat nu le vom uita nicio­dată. Sora Irina, Sabin, Rcmus, cu familiile. Să-î fie ţărîna u- şoară. (10611)

• Sintem alături de tine, dra- ga naşă Lucreţia, în aceste mo­mente grele pricinuite-de, moartea fulgerătoare a soţului tău. Finii Radu Bucur Ccu familia. Nu-l vom uita niciodată. (10639)

0 Sincere . condoleanţe ' familiei Ambrozie Chira pricinuită „de moartea mamei dragi. Colectivul Biroului revizori gestiuni Soc. com. -..Metalo-Chimice S.A. Cluj- Napoea. (10630) ; .

0 Profund îndureraţi de dis­pariţia fulgerătoare din yiaţă a scumpei noastre colege MARIA GHOERGHIU, sîntem alături de îndoliata familie a domnului ge­neral maior Dorin Gheorghiu. Colectivul de muncă din U.M. 01369 Cluj. (11694) , - '

• Cu, sufletele marcate de du­rere, eu Inimile zdrobite, anun­ţăm Încetarea din viaţă, la vîrs­ta de numai 4 luni jumlătate, a

fiicei noastre O AN A MARIA M IHALI. Nu te vom uita nicio­dată. Marna şl tata. (10643)

. • Cu inimile la fe l de îndurera­te .anunţăm' că s-au Împlinit şasesăptămîni de la despărţirea de .

scumpa noastră J mamă MARIA . SASU, născută RUSU. Comemora­

rea are loc duminică, 25 august lWl» ora 12, la biserica din strada Eroi-- lor nr. 10 Cluj. Ionel şi Genu. (10637)

0 cu adincă durere- anunţăm în­cetarea din viaţă, după o lungi £ grea suferinţă, a scumpei noastre

' mame, soacre, bunici şl ştrăbunicţ# In vîrstă de 91 ani, ILEANA OROS. înmormintarea va 'a vea loc In da*

,ta de 22 august 1991, ora 14, “ J Cimitirul central. Familia Oros fam ilia Popfcscu.' (10029)

V

COLEGIUL DE REDACflE/

V

Dan Rebreanu (re*. .llie Câlian .(redactor se()i doctor $ef adjunct), Vaier Chioreanu (redactor $ef adjunct), Traian Bara (secretar general de redac|ie), Ion Rus, Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr,. 16. TELEFOANE: I1< 10*32 (redactor şef); . I I *75*07 (redactor ţel adjunct $! secretariatul de redacţie);. 11*74* 18 (secţia culturala); 11*73-07 (sec­ţia probleme sociaNeconomice);' 11*74*90 (secţia probleme eetâ{ene$ti); 11*73*04 (ad­ministraţia fiorului). Mica publicitate se primeşte iilnfc Intre orele 9-16, numai la odml*. nistfojie, sta. Napoca nr« 16 (la parter). StmbSta $! duminica închis.

s