MEMORIU TEHNIC GENERAL - scdaturda.roscdaturda.ro/wp-content/uploads/2014/01/MODEX/1... · conform...

1

PROIECTARE , CONSULTANTA , ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII C IVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

S t r . B a r b u S T E F A N E S C U D E L A V R A N C E A n r . 1 , b l o c T 1 , s c . B , a p . 1 0 - 1 1 , P I T E S T I , J u d . A R G E S J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0

T e l / F a x : 0 2 4 8 . 2 8 2 . 1 3 1 , e - m a i l : o f f i c e @ m o d v e s t c o n s t r u c t . r o

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

1.1. DENUMIREA OBEICTIVULUI DE INVESTITII

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE SI SERA OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR

1.2. ADRESA

STR. AGRICULTURII, NR. 27, TURDA, JUDETUL CLUJ

1.3. TITULARUL INVESTITIEI

STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI


1.5. ELBORATORUL PROIECTULUI

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L., PITESTI, JUDET ARGES

2.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1.AMPLASAMENT SI TOPOGRAFIE

Constructiile se amplaseaza pe terenul dobandit conform actelor: OBIECT 1 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 58776 OBIECT 2 – Extras de carte funciara pentru informare nr. 58777 OBIECT 3 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 50460 Terenul – proprietate a statului roman se afla in administrarea Statiunii de cercetare – dezvoltare agricola Turda. Suprafata teren OBIECT 1 = 4165mp Suprafata teren OBIECT 2 = 5654mp Suprafata teren OBIECT 3 = 5870mp

Terenul se afla in: Judetul Cluj, Turda, intravilan.

2





VECINATATILE PROPRIETATILOR: OBIECT 1:

NORD STRADA AGRICULTURII SUD STATUL ROMAN EST PARCARE VEST DRUM, NR. CARTE FUNCIARA 58777

Accesul se face din Strada Agricuturii, cu care terenul se invecineaza pe latura de nord. OBIECT 2:

NORD STRADA AGRICULTURII SUD STATUL ROMAN, CARTE FUNCIARA NR. 54561, 54562 EST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 58776 VEST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 50460


NORD STRADA AGRICULTURII, NR. CARTE FUNCIARA 55488 SUD DRUM , NR. TOPOGRAFIC 54561, 54562 EST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 55488 VEST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 55488

Accesul se face din Strada Agricuturii, cu care terenul se invecineaza pe latura de nord. 2.2.CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI; GEOLOGIE SI

SEISMICITATE:

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se găseşte în zona N-E a oraşului Turda, în zona lacurilor sărate, pe terasa unui versant, neafectat de fenomene de instabilitate în aceea zona.

Bazinul Transilvaniei este situat pe formaţiuni geologice sedimentare groase de 3000-4500 m, depuse peste formaţiuni mai vechi cristaline carpatice.

In partea de sud-vest a acestui bazin , inclusiv zona teritoriului Turda, succesiunea de straturi de jos în sus, este următoarea: şisturi cristaline cutate, sedimente paleogene, sedimente tortoniene, sedimente cuaternare.

Geologic: Forajul executat pe amplasament a pus în evidenţă următoarea stratificaţie:

- sol vegetal în grosime de 1,00 – 1,20 m - pachet de argila galbena, plastic vârtoasa-tare, contractila, cu grosime de pâna

la 7,50 m - tuf alterat cu grosimea de 1,00 – 6,00 m, fără a identifica nivelul apelor subterane la executarea forajelor pâna la aceasta adâncime. Adâncimea maxima de îingheţ este de 0,80 m conform STAS 6054/77.

3





Se va funda în stratul de argilă galbenă, plastic vârtoasa –tare, contractilă, la adâncimea de Df ≥ 2,00 m de la nivelul terenului natural sau amenajat. Pconv = 250kPa.

Incadrarea cladirii in clasele de risc seismic precizate de 71/N/1996: Clasa Rs III. Gradul nominal de asigurarea al actiuni seismice Ref>0.6.

Clasa si categoria constructiei Conform HGR 766-97 – Categoria de importanta este C-normala ; Conform P100-1/06 – Clasa de importanta a constructiei este III – constructie de

importanta normala. Conform P100/96 – categoria ‘a’ – constructie cu pereti din zidarie de caramida; Zona seismica de calcul este F (cf. P100-1/06) pentru care ag=0.08 si

Tc=0.7sec. Coeficienti seismici globali

Din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza in gradul seismic 6, zona de calcul „F” cu o valoare ag = 0,08g si o valoare a perioadei de colt Tc = 0,7 sec. conform Normativ P100-06. 2.3.PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI:

2.3.1. REGIMUL JURIDIC AL IMOBILELOR CU REFERIRE LA :

- situatia terenului in intravilan sau in afara acestuia: Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul general urbanistic (PUG) al localitatii.) (Intravilanul localitatii reprezinta suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor legal aprobate Intravilanul existent al localitatilor este cel evidentiat in cadastrul funciar la data de 1 ianuarie 1990.La acesta se adauga suprafetele de teren introduse in intravilan prin planurile urbanistice Limita intravilanului este stabilita pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si cuprinde,alaturi de teritoriul existent in intravilan,suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia,justificata de necesitati reale si pentru care autoritatile publice isi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare .

Terenurile se afla in Turda, intravilan, Jud. Cluj

- dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile care greveaza asupra acestuia

Dreptul real - titlul de proprietate, mostenire, act de vanzare-cumparare, donatie, comodat, hotarare judecatoreasca ori concesiune -, care confera titularului dreptul de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

PROPRIETARI Terenurile de amplasare sunt in proprietatea Statului Roman. Constructiile se afla in proprietatea S.C.D.A. – Turda. ADMINISTRAREA ACESTORA SE FACE DE CATRE STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA-TURDA

4





- extras din documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului sau din reglementele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului ( zone protejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate in interes public, etc.) :

Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita; b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita.

Procentul de ocupare a terenului Coeficientul de utilizare Regimul de inaltime Se va respecta aliniamentul existent in zona. Retragerile minime vor fi de: - min. 1.90 m – cu vedere directa , 0.60 m. – cu vedere pezisa de la limitele laterale si de spate; - min. 3,00 m dar nu mai puţin de 7,5 m din axul drumului. Se va respecta Codului Civil.

2.3.2. REGIMUL ECONOMIC AL IMOBILELOR CU REFERIRE LA :

- folosinta actuala:

Curti constructii

- reglementari fiscale specifice localitatilor sau zonei respective :

CONFORM HOTARARILOR CONSILIULUI LOCAL AL ORASULUI TURDA, JUD. CLUJ

2.3.3. REGIMUL TEHNIC AL IMOBILELOR CU REFERIRE LA :

- procentul de ocupare a terenului (P.O.T.): PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA (AMPRENTA LA SOL A CLADIRII SAU PROIECTIA PE SOL A PERIMETRULUI ETAJELOR SUPERIOARE) SI SUPRAFATA PARCELEI. SUPRAFATA CONSTRUITA ESTE SUPRAFATA CONSTRUITA LA NIVELUL SOLULUI, CU EXCEPTIA TERASELOR DESCOPERITE ALE PARTERULUI CARE DEPASESC PLANUL FATADEI, A PLATFORMELOR, SCARILOR DE ACCES. PROIECTIA LA SOL A BALCOANELOR A CAROR COTA DE NIVEL ESTE SUB 3,00 M DE LA NIVELUL SOLULUI AMENAJAT SI A LOGIILOR ÎNCHISE ALE ETAJELOR SE INCLUDE ÎN SUPRAFATA CONSTRUITA.

POTSC 100

ST

5





OBIECT 1 – P.O.T . EXISTENT = 13.94%, P.O.T. PROPUS = 25.01%



SC = SUPRAFATA CONSTRUITA LA SOL: ESTE ARIA SECTIUNII ORIZONTALE A CLADIRII LA COTA +/-0.00 A PARTERULUI MASURATA PE CONTURUL EXTERIOR AL PERETILOR, EXCLUSIV REZALIDURILE CU ARIA MAI MICA DE 0.4 m², NISELE CU ARIA MAI MARE DE 0.4 m², TREPTELE EXTERIOARE SI TERASELE NEACOPERITE ST = SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII (DIMENSIUNE, DESTINATIE, CATEGORIA DE FOLOSINTA, NUMELE DETINATORULUI)

-coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T): COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA (SUPRAFATA DESFASURATA A TUTUROR LANSEELOR) SI SUPRAFATA PARCELEI INCLUSA ÎN UNITATEA TERITORIALA DE REFERINTA. NU SE IAU ÎN CALCULUL SUPRAFETEI CONSTRUITE DESFASURATE: SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU ÎNALTIMEA LIBERA DE PÂNA LA 1,80 M, SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU DESTINATIE STRICTA PENTRU GARAREA UTOVEHICULELOR, SPATIILE TEHNICE SAU SPATIILE DESTINATE PROTECTIEI CIVILE, SUPRAFATA BALCOANELOR, LOGIILOR, TERASELOR DESCHISE SI NEACOPERITE, TERASELOR SI COPERTINELOR NECIRCULABILE, PRECUM SI A PODURILOR NEAMENAJABILE, ALEILE DE ACCES PIETONAL/CAROSABIL DIN INCINTA, SCARILE EXTERIOARE, TROTUARELE DE PROTECTIE. SD=SUPRAFATA DESFASURATA A CONSTRUCTIEI ST=SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII ( DIMENSIUNE, DESTINATIE, CATEGORIA DE FOLOSINTA, NUMELE DETINATORULUI)

OBIECT 1 – C.U.T. EXISTENT = 0.139 ; C.U.T. PROPUS = 0.624



- dimensiunile si suprafetele parcelelor: - OBIECT 1 – 4165.00 mp

- OBIECT 2 – 5654.00 mp

- OBIECT 3 – 5870.00 mp

- alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului si distantele constructiilor fata de proprietatile invecinate:

- din ax strada Agriculturii : OBIECT 1 – 33.75 m

OBIECT 2 – 15.00 m OBIECT 3 – 26.80 m

CUTSD

ST

6





- distantele minime ale constructiilor fata de limitele de proprietate din: OBIECT 1:

N0RD 3.80 m. SUD 7.75 m. EST 3.80 m. VEST 3.90 m.

OBIECT 2:


OBIECT 3:


- inaltimea constructiilor :

OBIECT 1 CU REGIM DE INALTIME P+2E – inaltime maxima=14.35m; OBIECT 2 CU REGIM DE INALTIME D+P+E – inaltime coama=10.70m; inaltime cornisa=7.45m OBIECT 3 CU REGIM DE INALTIME S+P – inaltime coama=6.80m; inaltime cornisa=3.20m, inaltime turn=7.80m.

-dimensiunile constructiilor :

OBIECT 1 – S teren = 4165.00mp S construit existent = 580.90mp S desfasurat existent = 580.90mp S construit propus = 614.54mp S desfasurat propus = 2149.28mp

S construit sera = 427.50mp S desfasurat sera = 427.50mp OBIECT 2 – S teren = 5654.00mp

S construit = 308.43mp S desfasurat (fara demisol) = 607.09mp S desfasurat (cu demisol) = 701.90mp

7





OBIECT 3 – S teren = 5870.00mp S construit = 228.17mp S desfasurat (fara subsol) = 228.17mp

S desfasurat (cu subisol) = 261.29mp 2.3.4. DESCRIEREA IMOBILULUI CU REFERIRE LA : 2.3.4. I. ARHITECTURA :

- sistemul constructiv si principalele materiale de constructie:

OBIECT 1 – CORP CERCETARE : STRUCTURA PROPUSA DIN CADRE DE BETON ARMAT SI PLANSEE DIN B. A. FUNDATII IZOLATE SI CONTINUE DIN B.A. INCHIDERI EXTERIOARE DIN ZIDARIE EXISTENTA DE 70 CM, DIN CARAMIDA PLINA PRESATA LA PARTER SI ZIDARIE PROPUSA DE 40 CM, DIN CARAMIDA CU GOLURI VERTICALE LA AETAJE, CU TERMOSISTEM DE 10 CM SI PERETI CORTINA CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU SI GEAMURI TERMOIZOLANTE SAU PANELURI OPACE TERMOIZOLANTE. PERETI INTERIORI EXISTENTI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA PLINA PRESATA SI PERETI INTERIORI PROPUSI DIN ZIDARIE DE B.C.A. DE 15 SI 20 CM. MASCARE GHENE CU PERETI DIN GIPS-CARTON. ACOPERIS TIP TERASA NECIRCULABILA DIN BETON ARMAT TAMPLARIE DIN ALUMINIU CULOARE GRI – CU GEAMURI TERMIZOLANTE SI PANELURI OPACE TERMOIZOLANTE, CULOARE GRI. FINISAJ INTERIOR DIN ZUGRAVELI SI VOPSITORII PE BAZA DE LAVABILE, PLACARI CU FAIANTA (BAI, LABORATOARE) SI PANOURI FONOIZOLANTE (SALA SEDINTE SI LECTURA), PARDOSELI DIN GRANIT, RASINA EPOXIDICA, GRESIE, PARCHET SI TAVANE SUSPENDATE DIN GIPS-CARTON. FINISAJ EXTERIOR TENCUIALA DECORATIVA SI PLACARI CU PANOURI DIN ALUMINIU SI GIPS-CARTON DE EXTERIOR, IN ZONA PERETILOR CORTINA. OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARE STRUCTURA EXISTENTA DIN PERETI PORTANTI DE ZIDARIE NEARMATA, PROPUSA PENTRU CONSOLIDARE, PLACI DIN BETON ARMAT, PLANSEU DIN LEMN, RESPECTIV BOLTISOARE DIN CARAMIDA FUNDATII CONTINUE DIN B.A. SUB PERETI INCHIDERI EXTERIOARE SI INTERIOARE DIN PERETI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA PLINA PRESATA, DE 50 CM GROSIME ACOPERIS TIP SARPANTA CU INVELITOAREA DIN TIGLA METALICA. TAMPLARIE DIN ALUMINIU –CU GEAMURI TERMIZOLANTE PARDOSEALA DIN RASINA EPOXIDICA, GRESIE, GRANIT, PARCHET, PERETI FINISATI CU VOPSITORIE LAVABILA SI PLACARI CU FAIANTA LA BAI.

8





OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR STRUCTURA EXISTENTA DIN PERETI PORTANTI DE ZIDARIE NEARMATA, PROPUSA PENTRU CONSOLIDARE, PLACA SUPORT A PARDOSELII DIN BETON ARMAT, PLACA PESTE SUBSOLUL PARTIAL DIN BOLTISOARE DIN CARAMIDA, PLACA PESTE PARTER DIN STRUCTURA DIN LEMN. FUNDATII CONTINUE DIN B.A. SUB PERETI INCHIDERI EXTERIOARE SI INTERIOARE DIN PERETI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA PLINA PRESATA ACOPERIS TIP SARPANTA DIN LEMN CU INVELITOARE DIN TIGLA METALICA TAMPLARIE DIN ALUMINIU CU GEAMURI TERMIZOLANTE PARDOSEALA DIN RASINA EPOXIDICA, GRESIE, GRANIT, PARCHET, PERETI FINISATI CU VOPSITORIE LAVABILA SI PLACARI CU FAIANTA LA BAI.

Adapost de protectie civila Cladirile studiate nu necesita amenajarea unui adapost de protectie civila.

Volumetria ansamblului Volumetria obiectului 1 se modifica radical, datorita adaugarii peste parterul existent a

doua etaje, in asa fel incat structura acestuia sa sufere interventiile minime posibile. Cele doua etaje propuse vor iesi in consola si vor forma astfel un corp compact, vitrat. Peretii cortina propusi pe fatadele longitudinale vor avea panouri opace in dreptul grupurilor sanitare, care vor compune armonios relatia dintre plin si gol.

În tratarea volumetriei constructiei propuse s-a urmărit integrarea acesteia cât mai firesc în zona existenta, pentru a nu distorsiona stilul arhitectural al zonei. Corpurile 2 si 3 nu vor suferi modificari la nivelul volumetriei, acestea fiind deja integrate in ansamblul cladirilor statiunii de cercetare.

2.5. SURSE DE ENERGIE ELECTRICA, APA, GAZE NATURALE SI ALTE UTILITATI:

Pentru toate cele trei obiecte studiate, in vederea alimentarii cu apa si energie electrica, vor fi realizate bransamente la retelele existente in zona, astfel incat sa faca fata noilor solicitari de debit si/sau sarcina.

Pentru telefonie se va realiza bransament la reteaua existenta. Apele uzate menajere provenite din cele 3 corpuri vor fi evacuate in exterior in reteua

de canalizare existenta in incinta, prin intermediul caminelor menajere. Aceasta retea de incinta este racordata la reteaua de canalizare stradala.

9





2.6. CAILE DE ACCES PERMANENT, CAI DE COMUNICATII SI ALTE ASEMENEA:

Accesul rutier si pietonal spre cele trei obiective studiate se va face – ca si pana acum – din strada Agriculturii. 2.7. TRASAREA LUCRARILOR : Cota +0.00 a OBIECTULUI 1 se afla la 0.00m deasupra C.T.N.

Cota +0.00 a OBIECTULUI 2 se afla la +0.45m deasupra C.T.N. Cota +0.00 a OBIECTULUI 3 se afla la +0.90m deasupra C.T.N.

2.8. MODUL DE EXECUTARE A LUCRARILOR:

CU SOCIETATI COMERCIALE SPECIALIZATE 2.9. VALOAREA DE INVESTITIE A OBIECTIVULUI :

VALOAREA INVESTITIEI PROPUSE ESTE DE 25365.300 MII LEI FARA TVA 2.10. TERMENUL DE EXECUTARE A LUCRARILOR:

21 luni In timpul executiei se vor respecta cu strictete normele de protectie a

muncii,S.S.M, S.U.-P.S.I., si prevedereile legii 10/1996 2.11. CERINTELE ESENTIALE DE VERIFICARE A PROIECTULUI SUNT: Pentru constructii: A1 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn; A2 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura de rezistenta din metal, lemn; A4.1. Rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, inclusive la cele seismice; Af - Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a masivelor de pamant; C - Siguranta la foc in constructii pentru toate domeniile;

10





Pentru instalatii: - pentru toate cerintele A, B, C, D, E, F; - pentru toate domeniile de constructii; - pentru specialitatile: Is - Instalatii sanitare, care cuprind: • instalatii sanitare interioare; • instalatii exterioare de alimentare cu apa si canalizare; • instalatii de stingere a incendiilor; It - Instalatii termice, care cuprind: • instalatii de incalzire; • instalatii de ventilare si desfumare; • instalatii de climatizare; Ie - Instalatii electrice, care cuprind: • instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi; • instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare, termice; • instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor; • instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor. Ig - Instalatii gaze care cuprind: • instalatii gaze; INTOCMIT,

Arh. BEREVOIANU ALEXANDRU

1





MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

1. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR

1.2. ADRESA

STR. AGRICULTURII, NR. 27, TURDA, JUDETUL CLUJ 1.3. TITULARUL INVESTITIEI

STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA 1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI

STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA 1.5. ELBORATORUL PROIECTULUI

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L., PITESTI, JUDET ARGES Legi si normative care au stat la baza prezentei documentatii:

Ordinul nr. 276 din 276/2009 H.G nr. 28/2008 Legea 50/1991 cu modificarile ulterioare si corelata cu Normele Metodologice din 2009 Legea 10/1995 cu completarile si modificarile ulterioare H.G nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele

temporare sau mobile Legea 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in munca M.O. nr. 646 - 26.07.2006 LEGEA PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, NR. 307 DIN 12 IULIE 2006 ORDIN Nr. 130 din 25 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de

securitate la incendiu ORDINUL Nr. 1576 din 15.10.2002 - Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al

cerinţei de siguranţă în exploatare",indicativ NP 068-02 LEGEA NR. 481 DIN 8 NOIEMBRIE 2004 PRIVIND PROTECŢIA CIVILĂ REPUBLICATĂ* H.G.R. NR. 139

DIN 06/12/2006 PENTRU APROBAREA CATEGORIILOR DE CONSTRUCTII SI AMENAJÃRI CARE SE SUPUN AVIZÃRII/ AUTRIZÃRII PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=74236

http://www.incendii.ro/ro/legislatie/view/ORDIN_nr_130


2





2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1.AMPLASAMENT SI TOPOGRAFIE

Constructiile se amplaseaza pe terenul dobandit conform actelor: OBIECT 1 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 58776 OBIECT 2 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 58777 OBIECT 3 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 50460 Terenul – proprietate a statului roman se afla in administrarea Statiunii de cercetare – dezvoltare agricola Turda. Suprafata teren OBIECT 1 = 4165mp Suprafata teren OBIECT 2 = 5654mp Suprafata teren OBIECT 3 = 5870mp

Terenul se afla in: Judetul Cluj, Turda, intravilan.

VECINATATILE PROPRIETATILOR: OBIECT 1:



NORD STRADA AGRICULTURII SUD STATUL ROMAN, CARTE FUNCIARA NR. 54561, 54562 EST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 58776 VEST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 50460


NORD STRADA AGRICULTURII, NR. CARTE FUNCIARA 55488 SUD DRUM , NR. TOPOGRAFIC 54561, 54562 EST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 55488 VEST DRUM, CARTE FUNCIARA NR. 55488

Accesul se face din Strada Agricuturii, cu care terenul se invecineaza pe latura de nord.

3





2.2. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI; GEOLOGIE SI

SEISMICITATE:




Geologic:

Forajul executat pe amplasament a pus în evidenţă următoarea stratificaţie: - sol vegetal în grosime de 1,00 – 1,20 m - pachet de argila galbena, plastic vârtoasa-tare, contractila, cu grosime de pâna

la 7,50 m - tuf alterat cu grosimea de 1,00 – 6,00 m, fără a identifica nivelul apelor subterane la executarea forajelor pâna la aceasta adâncime. Adâncimea maxima de îingheţ este de 0,80 m conform STAS 6054/77. Se va funda în stratul de argilă galbenă, plastic vârtoasa –tare, contractilă, la adâncimea de Df ≥ 2,00 m de la nivelul terenului natural sau amenajat. Pconv = 250kPa.

Incadrarea cladirii in clasele de risc seismic precizate de 71/N/1996:

Clasa Rs III. Gradul nominal de asigurarea al actiuni seismice Ref>0.6.

Clasa si categoria constructiei

Conform HGR 766-97 – Categoria de importanta este C-normala ; Conform P100-1/06 – Clasa de importanta a constructiei este III – constructie de

importanta normala. Conform P100/96 – categoria ‘a’ – constructie cu pereti din zidarie de caramida; Zona seismica de calcul este F (cf. P100-1/06) pentru care ag=0.08 si

Tc=0.7sec. Coeficienti seismici globali

Din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza in gradul seismic 6, zona de calcul „F” cu o valoare ag = 0,08g si o valoare a perioadei de colt Tc = 0,7 sec. conform Normativ P100-06.

4





2.3.CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE


situatia terenului in intravilan sau in afara acestuia: Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in planul general urbanistic (PUG) al localitatii. (Intravilanul localitatii reprezinta suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor legal aprobate). Intravilanul existent al localitatilor este cel evidentiat in cadastrul funciar la data de 1 ianuarie 1990.La acesta se adauga suprafetele de teren introduse in intravilan prin planurile urbanistice. Limita intravilanului este stabilita pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si cuprinde,alaturi de teritoriul existent in intravilan,suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia ,justificata de necesitati reale si pentru care autoritatile publice isi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare .

Terenurile se afla in Turda, intravilan, Jud. Cluj

dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile care greveaza asupra acestuia

Dreptul real - titlul de proprietate, mostenire, act de vanzare-cumparare, donatie, comodat, hotarare judecatoreasca ori concesiune , care confera titularului dreptul de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

PROPRIETARI Terenurile de amplasare sunt in proprietatea Statului Roman. Constructiile se afla in proprietatea S.C.D.A. – Turda. ADMINISTRAREA ACESTORA SE FACE DE CATRE STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA-TURDA

extras din documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului sau din reglementele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului (zone protejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate in interes public, etc.):

Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita. b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita.

Procentul de ocupare a terenului Coeficientul de utilizare Regimul de inaltime Se va respecta aliniamentul existent in zona. Retragerile minime vor fi de: - min. 1.90 m – cu vedere directa , 0.60 m. – cu vedere piezisa de la limitele laterale si de spate. - min. 3,00 m , dar nu mai puţin de 7,5 m din axul drumului. Se va respecta Codului Civil.

5






- folosinta actuala:

Curti constructii

- reglementari fiscale specifice localitatilor sau zonei respective:

CONFORM HOTARARILOR CONSILIULUI LOCAL AL ORASULUI TURDA, JUD. CLUJ 2.3.3. REGIMUL TEHNIC AL IMOBILELOR CU REFERIRE LA :

procentul de ocupare a terenului (P.O.T.): PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA (AMPRENTA LA SOL A CLADIRII SAU PROIECTIA PE SOL A PERIMETRULUI ETAJELOR SUPERIOARE) SI SUPRAFATA PARCELEI. SUPRAFATA CONSTRUITA ESTE SUPRAFATA CONSTRUITA LA NIVELUL SOLULUI, CU EXCEPTIA TERASELOR DESCOPERITE ALE PARTERULUI CARE DEPASESC PLANUL FATADEI, A PLATFORMELOR, SCARILOR DE ACCES. PROIECTIA LA SOL A BALCOANELOR A CAROR COTA DE NIVEL ESTE SUB 3,00 M DE LA NIVELUL SOLULUI AMENAJAT SI A LOGIILOR ÎNCHISE ALE ETAJELOR SE INCLUDE ÎN SUPRAFATA CONSTRUITA.

OBIECT 1 – P.O.T . EXISTENT = 13.94%, P.O.T. PROPUS = 25.01% OBIECT 2 – P.O.T . EXISTENT = 5.45%, P.O.T. PROPUS = 5.45% OBIECT 3 – P.O.T . EXISTENT = 3.89%, P.O.T. PROPUS = 3.89% SC= SUPRAFATA CONSTRUITA LA SOL :ESTE ARIA SECTIUNII ORIZONTALE A CLADIRII LA COTA +/-0.00 APARTERULUI MASURATA PE CONTURUL EXTERIOR AL PERETILOR ,EXCLUSIV REZALIDURILE CU ARIA MAI MICA DE 0.4 m²,NISELE CU ARIA MAI MARE DE 0.4 m²,TREPTELE EXTERIOARE SI TERASELE NEACOPERITE ST= SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII ( DIMENSIUNE ,DESTINATIE,CATEGORIA DE FOLOSINTA ,NUMELE DETINATORULUI)

coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T):

COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA (SUPRAFATA DESFASURATA A TUTUROR LANSEELOR) SI SUPRAFATA PARCELEI INCLUSA ÎN UNITATEA TERITORIALA DE REFERINTA. NU SE IAU ÎN CALCULUL SUPRAFETEI CONSTRUITE DESFASURATE: SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU ÎNALTIMEA LIBERA DE PÂNA LA 1,80 M, SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU DESTINATIE STRICTA PENTRU GARAREA UTOVEHICULELOR, SPATIILE TEHNICE SAU SPATIILE DESTINATE PROTECTIEI CIVILE, SUPRAFATA BALCOANELOR, LOGIILOR, TERASELOR DESCHISE SI NEACOPERITE, TERASELOR SI COPERTINELOR NECIRCULABILE, PRECUM SI A PODURILOR NEAMENAJABILE, ALEILE DE ACCES PIETONAL/CAROSABIL DIN INCINTA, SCARILE EXTERIOARE, TROTUARELE DE PROTECTIE.

SD=SUPRAFATA DESFASURATA A CONSTRUCTIEI ST=SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII ( DIMENSIUNE, DESTINATIE, CATEGORIA DE FOLOSINTA, NUMELE DETINATORULUI)

OBIECT 1 – C.U.T. EXISTENT = 0.139 ; C.U.T. PROPUS = 0.624 OBIECT 2 – C.U.T. EXISTENT = 0.107 ; C.U.T. PROPUS = 0.107 OBIECT 3 – C.U.T. EXISTENT = 0.038 ; C.U.T. PROPUS = 0.038

POTSC 100

ST

CUTSD

ST

6





dimensiunile si suprafetele parcelelor: OBIECT 1 – 4165.00 mp

OBIECT 2 – 5654.00 mp

OBIECT 3 – 5870.00 mp

alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului si distantele constructiilor fata de proprietatile invecinate:

- din ax Drum comunal: OBIECT 1 – 33.75 m

OBIECT 2 – 15.00 m OBIECT 3 – 26.80 m

- distantele minime ale constructiilor fata de limitele de proprietate din: OBIECT 1:


OBIECT 2:


OBIECT 3:


inaltimea constructiilor:

OBIECT 1 CU REGIM DE INALTIME P+2E – inaltime maxima=14.35m OBIECT 2 CU REGIM DE INALTIME D+P+E – inaltime coama=10.70m; inaltime cornisa=7.45m OBIECT 3 CU REGIM DE INALTIME S+P – inaltime coama=6.80m; inaltime cornisa=3.20m, inaltime turn=7.80m.

7





dimensiunile constructiilor:

OBIECT 1 – S teren = 4165.00mp S construit existent = 580.90mp S desfasurat existent = 580.90mp S construit propus = 614.54mp S desfasurat propus = 2149.28mp

S construit sera = 427.50mp S desfasurat sera = 427.50mp OBIECT 2 – S teren = 5654.00mp

S construit = 308.43mp S desfasurat (fara demisol) = 607.09mp S desfasurat (cu demisol) = 701.90mp

OBIECT 3 – S teren = 5870.00mp

S construit = 228.17mp S desfasurat (fara subsol) = 228.17mp S desfasurat (cu subisol) = 261.29mp

Constructiile se incadreaza la CATEGORIA « C » DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA « III » DE IMPORTANTA (conform Normativului P100/2006).

TRASAREA LUCRARILOR :

Cota +0.00 a OBIECTULUI 1 se afla la 0.00m deasupra C.T.N. Cota +0.00 a OBIECTULUI 2 se afla la +0.45m deasupra C.T.N. Cota +0.00 a OBIECTULUI 3 se afla la +0.90m deasupra C.T.N.

3. DESCRIEREA FUNCTIONALA

Scopul proiectului este creşterea capacitătii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii

de cercetare-dezvoltare, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei activităţii, al ridicării nivelului de competitivitate ştiinţifică şi al stimulării ofertei de servicii performante.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda este o unitate de cercetare cu tradiţie în peisajul cercetării agricole româneşti din domeniul culturilor de câmp, cu realizări notabile în domeniul geneticii şi ameliorării semintelor, a elaborării tehnologiilor de cultură pe terenurile în pantă amenajate antierozional, a controlului populaţiilor de buruieni, bolilor şi dăunătorilor la culturile de câmp prin mijloace culturale, chimice şi biologice, a mecanizării lucrărilor, a studiului mijloacelor de conservare şi exploatare durabilă a solurilor, a elaborării tehnologiilor de lucrări minime şi de practicare a agriculturii conservative.

In momentul de fata, comunitatea ştiinţifică de la SCDA Turda îşi desfăşoară activitatea în două corpuri de clădire, denumite in proiect Obiect 1 - ”Corp Cercetare” si Obiect 2 - “Corp Laborator Ameliorare” (la cea de-a treia - Obiect 3 - “Corp Laborator

8





Zootehnie si Calitatea Furajelor” - renunţându-se din cauza igrasiei şi a compartimentării necorespunzătoare).

In constructia Obiect 1 “Corp Cercetare”, o clădire veche a fostei şcoli de agricultură, funcţionează la ora actuală bucătăria + cantina şi anexele acesteia, dormitor muncitori şi garaj.

Cladirea Obiect 2 - “Corp Laboratoare Ameliorare” a fost construită în 1904, iar între anii 1957-1958 s-a mai adăugat o aripă. Activitatea principala desfasurata in aceasta constructie este de ameliorare a porumbului, grâului, soiei şi tehnologiei culturilor de câmp.

Ansamblul care face obiectul acestui studiu este în patrimoniul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Turda, jud. Cluj, este amplasat in Turda, strada Agriculturii nr.27 şi se identifică prin extras C.F. nr 12357 şi numere topo: 6284/1; 6285/1; 6286/1; 6275; 6276; 6277 si 6278. Terenul de amplasare, în suprafaţă de 10.974 mp este in proprietatea Statului Roman, clădirile sunt in proprietatea S.C.D.A.-Turda, iar dreptul de administrare operativă este, de asemenea, in favoarea Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă - Turda.

Principalele probleme relevate în acest proiect sunt: - numărul insuficient de laboratoare, cabinete şi lipsa unor spaţii specifice de lucru; - nivelul insuficient de dotare şi echipare la nivelul activităţilor de cercetare; - dispersarea spaţiilor specifice, imixiunea spaţiului administrativ în zona de cercetare;

starea fizica precară a patrimoniului construit existent; Fondul construit S.C.D.A. Turda, studiat în cadrul proiectului, este compus din cele trei

construcţii existente, care vor suporta intervenţii de extindere şi/sau reabilitare şi modernizare, respectiv:

Obiect 1 – Corp Cercetare – clădire în regim parter, propusă pentru extindere orizontală şi verticală – P+2E;

Obiect 2 – Corp Laboratoare Ameliorare – clădire în regim D+P+E, propusă pentru reabilitare şi recompartimentare;

Obiect 3 – Corp Laborator Zootehnie si Calitatea Furajelor – clădire în regim parter, propusă pentru reabilitare şi recompartimentare;

SITUATIA ACTUALA:

Obiect 1 – Corp Cercetare: Funcţional, construcţia cuprinde spaţii pentru prepararea şi servirea mesei (cantina), dormitor şi garaj, cu anexele aferente. Accesul la cladire se face direct din aleea principală a incintei, care beneficiază şi de spaţii pentru parcarea autovehiculelor. Terenul de amplasament prezintă o denivelare de 80-100 cm între aleea de acces auto şi intrarea principală – preluată printr-o terasă amenajată.

Suprafaţa construită a clădirii este de 614.54 mp. Clădirea are un regim de înălţime parter. Structura de rezistenţa este din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă, pe fundaţii continue din beton; planşeul peste parter este din lemn, iar învelitoarea este din tiglă, pe şarpanta din lemn. Pereţii exteriori sunt din caramidă de 70,0 cm grosime, iar pereţii de compartimentare sunt din cărămidă de 12, 50, 25 şi 30 cm grosime. Inalţimea liberă a parterului este de H= 3,45 m.

Finisajele exterioare ale clădirii sunt: tencuieli cu terasit la soclu şi pereţi, tâmplarie din lemn vopsit, cu ferestre cu geam dublu. Finisajele interioare sunt: mozaic la pardoselile

9





spaţiilor de circulaţie, depozitelor şi grupurilor sanitare; parchet şi linoleum la pardoselile spaţiilor de birouri; zugrăveli semilavabile la pereţii şi tavanele spaţiilor de circulatie şi birourilor, placaje cu faianţă la pereţii spaţiilor grupurilor sanitare. Tâmplăriile interioare sunt din foi celulare pe toc din lemn de raşinoase.

Amenajările exterioare constau in trotuare şi platforme din beton mozaicat şi dale de beton cu scari din beton, care preiau denivelarea dintre aleea de acces auto şi intrarea in clădire.

Finisajele interioare şi exterioare se prezintă ca uzate – atât din punct de vedere fizic, cât şi la nivel de cerinţa în exploatare. Fenomene de uzură avansată şi deteriorări se pot observa la nivelul amenajarilor exterioare – trotuare, scari exterioare de acces şi socluri. Dacă a existat iniţial o hidroizolatie la soclu, în prezent nu se mai poate observa, iar pereţii sunt parţial decopertaţi şi neprotejati – infiltratiile de apă la infrastructură neputând fi oprite.

Obiect 2 – Corp Laboratoare Ameliorare: Accesul la clădire este asigurat din aleea principală a incintei. Terenul de amplasament este relativ plan. Suprafaţa construită a clădirii este 312.91 mp, iar suprafaţa desfaşurată este de 698.53 mp.

Constructia este o clădire realizată în 1926 şi extinsă în 1957, cu regim de înalţime D(partial)+P+E, construită pe structură din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă cu grosimi între 45 si 50 cm la parter şi pereţi din beton armat la demisol. Planşee sunt din grinzi şi placă de beton armat peste demisol, din profile metalice şi tavane din bolţişoare de cărămidă – la corpul vechi şi placa din beton armat – la corpul nou, peste parter, planşeu din grinzi de lemn cu tăvănuiala, izolaţie şi podină din lemn peste etaj. Clădirea este acoperită cu ţiglă pe şarpantă din lemn cu talpa izolată, popi, cleşti, arbaletrieri, pane, căpriori şi pop de agăţare; fundaţiile sunt continue. Planşeele nu sunt continue, existând diferenţe de nivel între încăperi, preluate şi la nivelul planşeului peste etaj. Pereţii exteriori sunt din cărămidă de 45-50 cm grosime, iar pereţii de compartimentare sunt din cărămidă de 15, 25, 30 cm grosime. Inalţimea nivelelor este de H= 3,45 m - înalţime liberă la parter şi etajul 1, respectiv H= 2,75 m înaltime liberă la demisol. Relaţia intre demisol, parter (parţial) şi etaj este asigurată printr-o casă de scară cu rampe din beton armat. Accesul la pod este asigurat printr-o scară din lemn, accesibilă din holul etajului. O parte a parterului are acces exclusiv din exterior, în zona intrării principale.

Construcţia este realizată în mai multe etape, pe latura sudică existand o travee care a fost adăugată ulterior ridicării construcţiei – prin umplerea unui intrând, respectiv adăugarea unei porţiuni de planşeu şi zidărie de închidere.

Finisajele exterioare ale clădirii sunt: tencuieli la pereţi, tâmplarie din aluminiu cu ferestre termoizolante. Finisajele interioare sunt: mozaic si ciment sclivisit la pardoselile spaţiilor de circulaţie, depozitelor şi grupurilor sanitare; parchet, duşumea şi linoleum la pardoselile spaţiilor de laboratoare şi cabinete; zugrăveli în culori de apă la pereţii şi tavanele spaţiilor de circulaţie, cabinetelor şi laboratoarelor. Tâmplariile interioare sunt din lemn.

Amenăjarile exterioare sunt: trotuare din beton şi scari cu rampe din beton – în zona intrării. Spaţiile demisolului beneficiază de ferestre. Pereţii soclului sunt tencuiţi şi neprotejaţi prin trotuare de protecţie în jurul clădirii.

Starea construcţiei este tehnic bună, dar fenomene de uzură sunt prezente atât la nivelul structurii, cât şi al finisajelor. Planşeul peste etaj şi acoperişul necesită lucrări de reparaţii şi înlocuire de elemente, ignifugare şi tratare a lemnului anticarie, precum şi asigurarea unor îmbinari. Există fisuri de colţ la corpul nou şi fisuri vericale în zona rostului

10





între cele două corpuri de clădire. Se observă de asemenea o elasticitate a planşeului peste parter la corpul vechi.

Finisajele interioare şi exterioare sunt uzate – atât din punct de vedere fizic, cât şi ca nivel de cerinţă în exploatare.

Obiectul 2 funcţionează ca Laborator de ameliorare, cu cabinete cercetare şi laboratoare, şi anexele acestora. Demisolul este utilizat pentru arhivare si depozitări. Parterul şi etajul sunt destinate laboratoarelor şi cabinetelor pentru cercetători, care functioneaza în prezent fără spaţii suficiente de arhivare, cu un singur grup sanitar – la parter – amenajat necorespunzător ca dimensionare şi finisare, care serveşte intreaga clădire. Laboratoarele existente nu beneficiază de structura functionala adecvata – respectiv legatură directă: laborator - cabinet cercetator – spaţiu de arhivare - grup sanitar (eventual cu duş). Spaţiile de depozitare sunt insuficiente, iar podul – care ar putea fi folosit în acest scop – nu este amenajat corespunzator şi prezintă probleme de infiltraţie a apelor pluviale, din cauza elementelor deteriorate ale învelitorii.

Zona de parter care nu este accesibilă din holul comun, ci are acces direct din exterior, nu beneficiaza de legatură functională cu laboratoarele din interior şi nu are acces la grupul sanitar, decât indirect, prin exterior.

Obiect 3 – Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor: Accesul la clădire este asigurat printr-o aleee neamenajată de cca 50 m, pornind din reţeaua de drumuri de incinta amenajata. Terenul de amplasament prezintă o pantă uşoara.

Constructia are un regim de înaltime parter, cu subsol parţial – construit probabil odată cu ultima extindere a clădirii. Suprafaţa construită a clădirii este 240.35 mp.

Cladirea are structura din pereţi portanţi din zidarie de cărămidă cu grosimi între 25 cm (latura sud-estica – cea care a fost adăugată ulterior, probabil prin închiderea unei verande) şi 60 cm, fără centură la partea superioară, fundaţii continue rigide, din piatră cu cărămidă şi mortar şi este acoperită cu ţiglă şi parţial şindrilă pe şarpantă din lemn.

Planşeul peste subsol este construit dintr-o boltă din zidarie de cărămidă, iar planşeul peste parter este format din grinzi de lemn rezemate pe pereţii transversali, cu tăvănuială din trestie si argilă. Inalţimea libera a parterului este de H= 3,00 m. Pe latura sud-vestică există o construcţie anexa – cu funcţiunea de magazie.

Finisajele exterioare ale clădirii sunt tencuieli la pereţi, tâmplarie din lemn vopsit în ulei, cu ferestre cu geam dublu. Finisajele interioare sunt mozaic şi ciment sclivisit la pardoselile spaţiilor de circulaţie şi grupurilor sanitare, parchet la spaţiile birourilor, zugrăveli în culori de apă la pereţi şi tavane. Tâmplăriile interioare sunt din lemn.

Amenajările exterioare sunt sumare, pereţii soclului sunt tencuiţi şi neprotejaţi prin trotuare de protecţie din jurul clădirii.

Starea construcţiei este de uzură avansată, pereţii clădirii prezintă deteriorări, acoperişul necesită înlocuire totală, iar la soclu sunt prezente urme de igrasie pe latura sudică. Fenomenele de uzură sunt prezente şi la nivelul finisajelor. Finisajele interioare şi exterioare sunt uzate – atât din punct de vedere fizic, cât şi la nivel de cerinţă în exploatare.

Obiectul 3 a funcţionat ca şi corp administrativ, cu birouri şi spaţii de arhivare. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII INVESTIŢIEI: Crearea noilor spaţii-cadru de lucru pentru laboratoare, reabilitarea şi modernizarea celor existente, precum şi dotarea cu aparatură şi instrumente de lucru în cercetare a Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare vor contribui la creşterea competitivitatii în activitatea de cercetare, cu rezultate într-un

11





domeniu de prima importanţă, care a fost de mai multe ori marcat de activitatea S.C.D.A. Turda. PROPUNERILE PRIVIND EXTINDEREA, REMODELAREA SI MODERNIZAREA PATRIMONIULUI DE CONSTRUCTII: Obiectivul investiţiei in construcţii este îmbunatatirea cadrului funcţional al Statiunii de Cercetare - Dezvoltare. Remodelarea fondului construit existent are ca scop principal asigurarea cadrului fizic de munca necesar activităţilor cu specific de cercetare. In acest sens, patrimoniul actual de construcţii al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Turda necesită o serie de intervenţii privind:

redimensionarea spaţiilor alocate activităţii de cercetare; actualizarea, din punct de vedere al calităţii construcţiilor, a fondului construit existent; remodelarea funcţională a spaţiilor existente, în corespondenţă cu nevoile actuale ale

activităţii de cercetare; completarea şi modernizarea fondului de dotări specifice activităţilor de cercetare; completarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.

Directiile principale ale investitiei in acest domeniu sunt: - adaptarea spaţiilor existente la cerinţele actuale; - extinderea spaţiilor existente în vederea asigurării cadrului funcţional de munca în

activitatea de cercetare-dezvoltare. In acest sens, Obiectul 2 – Corp Laboratoare Ameliorare si Obiectul 3 – Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor vor face obiectul primei direcţii, suportând intervenţii de adaptare a spaţiilor existente la cerintele actuale, respectiv prin:

- reabilitarea clădirilor din punct de vedere constructiv (reparaţii şi înlocuiri ale elementelor de construcţii uzate, a materialelor de finisaj interior şi exterior, etc);

- reabilitarea reţelelor interioare şi exterioare de utilitati, completarea acestora; - remodelarea spaţiilor existente în vederea asigurării fluenţei funcţionale; - dotarea spaţiilor rezultate cu dotările specifice activităţii de cercetare.

Obiectul 1 – Corp Cercetare – va face obiectul extinderii spaţiilor existente în vederea asigurării cadrului funcţional de munca în activitatea de cercetare - dezvoltare – suportând intervenţii de extindere cu două niveluri a clădirii existente (parter), în vederea asigurării unui număr de module de laboratoare şi cabinete de cercetare necesare dezvoltării Staţiunii de Cercetare. In acelasi timp, spaţiile existente la parter vor suporta intervenţii de tipul celor menţionate mai sus, în vederea aducerii lor la nivelul cerinţelor actuale şi fluentizării spaţiilor în construcţia rezultată prin extindere.

In urma remodelarii si modernizarii cladirilor studiate, in functie de cerintele activitatii de cercetare, au rezultat urmatoarele functiuni: OBIECT 1 – CORP CERCETARE :

PARTER

DESTINATIE SUPRAFATA [mp]

1. WINDFANG 13.37 2. CASA SCARII 1 66.26

12





SUPRAFATA UTILA PARTER 474.66

3. SECRETARIAT 13.92 4. BIROURI DIRECTOR 25.50 5. OFICIU 7.75 6. GRUP SANITAR 5.90 7. SALA SEDINTE 40.84 8. SAS 7.17 9. GRUP SANITAR 5.17 10. OFICIU DE CALCUL 24.77 11. DEPOZIT 6.87 12. INFO 5.01 13. SAS 4.73 14. G.S. 5.33 15. CENTRALA TERMICA 20.99 16. DEPOZIT 10.63 17. LABORATOR PRELUCRARE SEMINTE 112.51 18. DEPOZIT SEMINTE 27.60 19. FRIGO SEMINTE 7.83 20. HOL 11.07 21. VESTIAR 8.63 22. G.S. 11.91 23. CASA SCARII 2 30.90

ETAJ 1


24. CASA SCARII 1 14.69 25. CORIDOR 90.58 26. HOL 3.26 27. G.S. 3.75 28. LABORATOR DIHAPLOIZI 30.09 29. HOL 3.26 30. G.S. 4.01 31. LABORATOR GENETICA MOLECULARA 29.73 32. OFICIU 13.04 33. HOL 3.23 34. GRUP SANITAR 3.76 35. LABORATOR MICROPROPAGARE 29.70 36. HOL 3.24 37. G.S. 4.01 38. LABORATOR AMELIORARE PLANTE 29.97 39. SALA DE LECTURA 40.07 40. DEPOZIT 6.32 41. SALA DE LECTURA - EXTENSIE 28.55

13





SUPRAFATA UTILA ETAJ 1 629.28

42. OFICIU 6.12 43. G.S. 6.78 44. G.S. 7.28 45. HOL 6.56 46. LABORATOR GERMOPLASMA 18.75 47. G.S. 3.77 48. LABORATOR DOCTORANZI 30.27 49. HOL 3.23 50. G.S. 4.01 51. LAB. FIZIOLOGIE SI BIOCHIMIE 30.27 52. HOL 3.27 53. G.S. 3.77 54. LAB. AMELIORARE REZISTENTA LA BOLI 28.85 55. CASA SCARII 2 7.04 56. HOL 3.24 57. G.S. 3.75 58. LABORATOR ANALIZE MICOTOXINE 28.86 59. HOL 3.24 60. G.S. 4.01 61. LABORATOR CALITATE SOIA 30.27 62. HOL 3.26 63. G.S. 3.75 64. LABORATOR CALITATE PORUMB 30.27 65. HOL 3.24 66. G.S. 4.01 67. LABORATOR MICROSCOPIE 30.15

ETAJ 2


68. CASA SCARII 1 14.26 69. CORIDOR 91.22 70. HOL 3.24 71. G.S. 3.75 72. LAB. CALITATE CEREALE PAIOASE 30.15 73. HOL 3.23 74. G.S. 4.01 75. LABORATOR PANIFICATIE 29.70 76. OFICIU 13.04 77. HOL 3.23 78. G.S. 3.76 79. LAB. MACINARE PROBE SEMINTE 29.70 80. HOL 3.24

14





SUPRAFATA UTILA ETAJ 2 607.67

SUPRAFATA UTILA TOTALA 1731.61

OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARE :

81. G.S. 4.01 82. LAB. CONTROL CALITATE SEMINTE 30.16 83. CABINET 1 21.16 84. CABINET 2 19.12 85. CABINET 3 15.29 86. CABINET 4 13.96 87. CABINET 5 15.71 88. CABINET 6 14.74 89. CABINET 7 14.75 90. CABINET 8 14.75 91. CABINET 9 14.25 92. G.S. 7.52 93. HOL 3.30 94. G.S. 3.76 95. CABINET 10 14.28 96. CABINET 11 14.19 97. CASA SCARII 2 7.04 98. HOL 3.31 99. G.S. 3.74 100. CABINET 12 14.31 101. CABINET 13 14.15 102. G.S. 7.52 103. CABINET 14 14.85 104. CABINET 15 14.82 105. CABINET 16 14.78 106. CABINET 17 14.75 107. CABINET 18 15.71 108. CABINET 19 14.04 109. CABINET 20 15.17

DEMISOL


1.HOL 9.99 2.DEPOZITARE 21.76 3.CABINET 22.42 SUPRAFATA UTILA DEMISOL 53.87

15





OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR :

PARTER


4.HOL 5.98 5.ARHIVA 10.82 6.CABINET 22.80 7.LABORATOR AMELIORARE SOIA 26.37 8.LABORATOR CAMPURI SELECTIE 13.16 9.CABINET 11.54 10.CABINET 11.96 11.CENTRALA TERMICA 17.84 12.ARHIVA 7.88 13.LABORATOR ANALIZE CHIMICE 33.35 14.LABORATOR FIZICE SOL 38.76 15.GRUP SANITAR 9.80 SUPRAFATA UTILA DEMISOL 210.26

ETAJ


16.HOL 14.86 17.LABORATOR AMELIORARE GRAU 34.45 18.ARHIVA 10.17 19.LABORATOR AMELIORARE GRAU II 16.01 20.CABINET 9.77 21.GRUP SANITAR 10.78 22.CABINET 11.88 23.CABINET 12.32 23.ARHIVA 9.80 24.CABINET 16.95 25.LABORATOR AMELIORARE PORUMB II 34.18 25.LABORATOR AMELIORARE PORUMBI 38.03 SUPRAFATA UTILA ETAJ 209.20


SUBSOL


1.HOL 6.91 2.DEPOZITARE 12.05 SUPRAFATA UTILA SUBSOL 18.96

16





4. SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA Proiectul vizează următoarele aspecte privind dezvoltarea capacităţii de cercetare a

S.C.D.A. Turda: - modernizarea actualelor spaţii destinate activităţii de cercetare; - extinderea spaţiilor de cercetare prin schimbarea destinaţiei unor construcţii vechi şi

echiparea noilor laboratoare cu echipamente de cercetare şi aparatură de laborator care să permită desfăşurarea unor cercetări competitive pe plan naţional şi internaţional;

- dotarea cu utilaje agricole destinate câmpurilor experimentale şi terenurilor de uniformizare destinate experienţelor de câmp care să permită abordarea unor teme de cercetare complexe, privind conservarea fertilităţii solului, conservarea biodiversităţii pentru plantele cultivate, dar şi a agroecosistemului, protejarea plantelor de cultură şi prin alte mijloace decât cele chimice, elaborarea tehnologiilor de cultură specifice agriculturii durabile;

- dotarea cu utilaje de prelucrare primară a producţiei din câmpurile experimentale (în special din colecţiile de germoplasmă şi câmpurile de ameliorare) care să permită menţinerea identităţii cultivarelor şi apoi conservarea lor pe termen mediu şi lung;

- dotarea cu aparatură de laborator specifică studiului producţiei principale şi secundare a plantelor de cultură;

- dotarea cu aparatură de laborator destinată aprofundării cunoaşterii genomului plantelor de cultură;

- dotarea cu aparatură de laborator destinată accelerării procesului de creare de cultivare moderne, cu uniformitate şi stabilitate genetică ridicată;

- creşterea eficienţei activităţii de cercetare prin scurtarea ciclurilor experimentale (crearea de cultivare prin dihaploidizare), metoda „bulbosum”, metoda „Triticum x Zea”, culturi de antere etc. şi prin sporirea productivităţii muncii în câmpurile experimentale;

Proiectul va fi implementat de către personalul echipei de management, cu sprijinul proiectantului general, al Biroului Regional Nord Vest ANCS şi al membrilor din echipa de

PARTER


2.HOL 20.96 3.ARHIVA 5.51 4.CENTRALA TERMICA 10.47 5.GRUP SANITAR 6.43 6.MAT.CURATENIE 3.79 7.CABINET 12.09 8.LABORATOR ABALIZE FURAJE 35.95 9.LAB. ANALIZE PRODUSE ANIMALIERE 35.19 10.CABINET 22.11 SUPRAFATA UTILA PARTER 152.5


17





operare, precum şi de către o parte a personalului SCDA Turda, care va primi sarcini specifice pregătirii şi sarcinilor de serviciu.

In vederea eliminarii elementelor problematice şi asigurării unui cadru de lucru adecvat in cadrul unitaţii, se propune extinderea, reabilitarea şi remodelarea spaţiilor existente. Intervenţiile propuse asupra patrimoniului construit vor asigura:

- reabilitarea fondului construit considerat prin însanatoşirea construcţiilor existente – conform rezultatelor expertizei tehnice efectuate pentru fiecare în parte;

- reechiparea edilitară a acestora – funcţie de cerinţele activităţilor specifice; - modernizarea finisajelor interioare şi exterioare; - exinderea spaţiilor existente în vederea asigurării necesarului de spaţii pentru

activitatea de cercetare-dezvoltare: amenajarea a 17 noi module de laboratoare şi a 20 cabinete de lucru, cu anexele specifice acestora, spaţii pentru comunicări ştiinţifice şi cursuri;

- remodelarea şi modernizarea spaţiilor existente în fondul construit existent, prin recompartimentarea şi/sau modificarea de destinaţie a acestora acolo unde este necesar, pentru fluentizarea funcţională.

PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA NIVELULUI DE DOTARE ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE:

Propunerile de intervenţii de extindere în fondul construit actual vor duce la crearea unui numar important de module noi de laborator, necesare activităţii crescute pe care staţiunea îşi propune să o presteze. Acestea vor fi: In Obiect “Corp Cercetare” se propun 17 laboratoare, cu destinatiile:

- Laborator prelucrare primară a seminţelor - Laborator germoplasmă - Laborator dihaploizi - Laborator micropropagare - Laborator microscopie (citologie, citogenetică) - Laborator de genetică moleculară - Laborator calitate cereale păioase - Laborator de panificaţie - Laborator calitate porumb - Laborator calitate soia - Laborator fiziologie şi biochimie - Laborator analize micotoxine - Laborator măcinare probe seminţe - Laborator ameliorarea rezistenţei la boli - Laborator controlul calităţii seminţelor - Laborator doctoranzi - Laborator ameliorare plante

In Obiect 2 “Corp Laborator Ameliorare” vor functiona 4 laboratoare existente şi 4 nou amenajate, cu desţinatiile:

- Laborator analize fizice sol - Laborator analize chimice sol şi reziduri pesticide; - Laborator ameliorare soia; - Laborator câmpuri de selecţie; - Laborator ameliorare porumb I

18





- Laborator ameliorare porumb II - Laborator ameliorare grâu I - Laborator ameliorare grâu II

In Obiect 3 “Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor” vor fi 2 laboratoare, cu destinaţiile:

- Laborator analize produse animalice - Laborator analize furaje.

Principalele categorii de dotări destinate activităţii de cercetare din cladirile studiate, sunt:

1. Echipamente si aparatura de laborator; 2. Componente IT.

Aparatura şi echipamentele de cercetare din laborator sunt destinate studiilor de genomică, creerii prin dihaploidizare a liniilor homozigote la porumb, grâu şi orz, stabilirii gradului de înrudire/ divergenţă genetică a genotipurilor, determinarii calităţii la recolta obţinută (macro şi microconstituenţi), determinarii conţinutului de micotoxine, determinarea indicilor calitativi ai seminţelor (germinaţie, puritate biologică, umiditate, masă hectolitică etc.), determinării indicilor fizici şi chimici ai solului, determinarii reziduurilor de pesticide din sol şi plantă, studiului factorilor de vegetaţie stresanţi pentru plante, determinării calităţii produselor animaliere etc.

Aparatura solicitată este performantă (similara cu cea aflată în laboratoarele de cercetare ale universităţilor). Achiziţia acesteia asigură posibilităţile de studiu complex a germoplasmei la principalele culturi de câmp din zonă.

DESCRIEREA, DUPA CAZ, A LUCRARILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE IN SPATIILE CONSOLIDATE/ REABILITATE/ REPARATE

PROPUNERI PRIVIND EXTINDEREA, REMODELAREA SI MODERNIZAREA PATRIMONIULUI DE CONSTRUCTII Obiectivul investiţiei in construcţii este îmbunatatirea cadrului funcţional al Statiunii de Cercetare - Dezvoltare. Remodelarea fondului construit existent are ca scop principal asigurarea cadrului fizic de munca necesar activităţilor cu specific de cercetare. In acest sens, patrimoniul actual de construcţii al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Turda necesită o serie de intervenţii privind:

redimensionarea spaţiilor alocate activităţii de cercetare; actualizarea, din punct de vedere al calităţii construcţiilor, a fondului construit existent; remodelarea funcţională a spaţiilor existente, în corespondenţă cu nevoile actuale ale

activităţii de cercetare; completarea şi modernizarea fondului de dotări specifice activităţilor de cercetare; completarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.

Directiile principale ale investitiei in acest domeniu sunt: - adaptarea spaţiilor existente la cerinţele actuale; - extinderea spaţiilor existente în vederea asigurării cadrului funcţional de munca în

activitatea de cercetare-dezvoltare. In acest sens, Obiectul 2 – Corp Laboratoare Ameliorare si Obiectul 3 – Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor vor face obiectul primei direcţii, suportând intervenţii de adaptare a spaţiilor existente la cerintele actuale, respectiv prin:

19





- reabilitarea clădirilor din punct de vedere constructiv (reparaţii şi înlocuiri ale elementelor de construcţii uzate, a materialelor de finisaj interior şi exterior, etc);

- reabilitarea reţelelor interioare şi exterioare de utilitati, completarea acestora; - remodelarea spaţiilor existente în vederea asigurării fluenţei funcţionale; - dotarea spaţiilor rezultate cu dotările specifice activităţii de cercetare.

Obiectul 1 – Corp Cercetare – va face obiectul extinderii spaţiilor existente în vederea asigurării cadrului funcţional de munca în activitatea de cercetare - dezvoltare – suportând intervenţii de extindere cu două niveluri a clădirii existente (parter), în vederea asigurării unui număr de module de laboratoare şi cabinete de cercetare necesare dezvoltării Staţiunii de Cercetare. In acelasi timp, spaţiile existente la parter vor suporta intervenţii de tipul celor menţionate mai sus, în vederea aducerii lor la nivelul cerinţelor actuale şi fluentizării spaţiilor în construcţia rezultată prin extindere.

DESCRIEREA TEHNOLOGICA, FUNCTIONALA SI CONSTRUCTIVA Obiect 1 – Corp Cercetare Corpul Cercetare este clădirea care va suporta cele mai importante modificări; aceasta îşi va schimba complet conformaţia - va fi etajată cu înca două niveluri - şi va fi complet remodelată la nivel funcţional; va cuprinde spaţiile-cheie destinate cercetării. Acestora li se vor adăuga spaţii anexe – majoritatea amenajate în spaţiul recompartimentat al parterului existent. In vecinatatea clădirii se va amplasa si o sera modulară prefabricată, cu suprafaţa de 427,50 mp si înaltimea de 4,0 m.

Structural, construcţia existenta va fi remodelată astfel: parterul va fi păstrat în forma actuala ca dimensiuni, cu modificări de compartimentare şi destinatie a spaţiilor, operate conform recomandărilor expertizei tehnice efectuate; peste parter se vor amplasa două niveluri – pe structură independentă de cadre din beton armat. Această alegere structurală a fost determinata de mai multi factori:

- flexibilitatea spaţiilor rezultate în volumul creat; - facilitatea realizarii unei structuri independente cu fundaţiile perimetrale pozate în afara

perimetrului clădirii existente, şi fundaţiile axelor mijlocii pozate în spaţiile dintre zidurile/fundaţiile existente (există un numar minim de suprapuneri);

- posibilitatea de extindere pe orizontală a volumului clădirii la etajele superioare – necesară structurării spaţiilor la etajele 1 si 2.

Eliminarea pardoselilor existente la parter şi înlocuirea lor în vederea refacerii straturilor izolatoare (pentru inlaturarea igrasiei) permite amplasarea fără dificultăţi a elementelor noii structuri – pe fundaţii izolate sub stâlpi. Planşeele vor fi din beton armat. Clădirea va avea o acoperire tip terasa, cu izolaţii termice din polistiren extrudat şi hidroizolaţii din membrană termosudabilă. Scurgerile de ape pluviale se vor poza în interiorul clădirii şi se vor racorda la canalizarea incintei. Inchiderile se vor realiza din zidărie de cărămidă şi parţial din pereti vitrati, cu tamplarie din aluminiu si geam termoizolant, securizat. La nivelul parterului se va păstra şi consolida zidăria portantă existentă. Pereţii interiori vor fi din zidărie de B.C.A. (in spatiile de lucru), din P.V.C. armat cu fibre de sticla (la spaţiile grupurilor sanitare) si din gips-carton (pentru placarea ghenelor).

Sera anexă a construcţiei se va realiza din panouri de sticla pe structură metalică modulară – prefabricată şi se va monta de către furnizor (inclusiv instalaţia de irigare şi

20





climatizare). Partea adaptabila (fundaţiile) va fi realizată din beton, conform indicaţiilor din proiect. Funcţional, clădirea va cuprinde în principal modulele caracteristice activităţii de cercetare: laborator de cercetare, cabinet de lucru şi anexe. Acestea se vor amplasa în extinderea pe verticală a constructiei existente parter – laboratoarele se vor amplasa la etajul 1 al construcţiei şi partial la etajul 2, iar cabinetele de lucru vor functiona la etajul 2 al construcţiei. Fiecare laborator va avea grup sanitar propriu cu duş; nivelul care cuprinde cabinetele de lucru va avea grupuri sanitare comune, diferentiate pe sexe. In total aici se vor amplasa 17 laboratoare şi 20 cabinete de lucru. Laboratorul de prelucrare şi sortare seminţe va fi amplasat la parter, împreuna cu depozitul de seminţe, care va avea şi un sector de depozit frigorific. Amplasarea acestora la parter este determinată şi de facilitatea aprovizionării, asigurată în acest fel prin acces separat din exterior. Tot la parter se vor amplasa vestiarele şi grupurile sanitare cu duş pentru personalul angajat la laboratorul de prelucrare seminţe. Spatiul centralei termice este amplasat la parter, cu acces direct din exterior, si va adaposti un grup de patru centrale murale in condensatie, cu functionare pe combustibil gazos. Nucleul administrativ – redus la un secretariat, cu birou director cercetare şi sala de şedinte – se va amplasa la parter, în imediata vecinătate a intrării. La nivelul etajului 1 se va amplasa sala pentru cursuri şi comunicări ştiinţifice, care va avea ca anexe o sală de discuţii (structurată astfel încat să poată deveni o extensie a sălii de curs, la nevoie), un mic depozit de mobilier (pentru situaţiile menţionate anterior) şi un oficiu. Etajele 1 si 2 vor avea fiecare câte un oficiu pentru personalul angajat.

Circulaţiile pe verticală vor fi asigurate prin două case de scară: una principală, accesibilă din holul de distributie al parterului, care va servi la dirijarea circulaţiei spre coridoarele etajelor – asigurând accesul la laboratoare, cabinete de lucru, sala de comunicări şi cursuri, cu anexele menţionate mai sus; casa de scară secundară, cu acces direct din exterior, permite accesul direct al personalului de la laboratoare la depozitul de seminţe şi laboratorul de prelucrare a acestora. Holul principal de acces va lega spaţiile administrative de la parter cu modulele de lucru de la etajele superioare, prin scara principală.

Sera amplasată în vecinatătea clădirii va servi culturilor experimentale de plante, ale caror performanţe fac, in bună măsură, obiectul cercetării la S.C.D.A. Turda.

La nivelul finisajelor se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare, de la nivelul parterului. Pereţii exteriorise vor temoizola cu polistiren expandat de 10 cm. La pereţii exteriori ai etajelor propuse se vor utiliza tencuieli şi placaje decorative din gips-carton de exterior si din placi de aluminiu, pentru dinamica vizuala a fatadelor. Se va elimina învelitoarea actuală din ţigla (deteriorată) pe şarpantă din lemn. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton armat cu polistiren expandat, şi se vor finisa cu tencuieli termoizolante. Amenăjarile exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale – la parter - din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu pardoseli din tarket pentru birouri, placi de granit antiderapant pentru circulatii si gresie ceramica pentru grupurile sanitare si vestiare. La nivelul etajelor se propun pardoseli din rasina epoxidica in laboratoare, pentru asigurarea igienei spaţiilor si rezistenţei la uzură corespunzatoare funcţiunii. Pentru cabinetele de lucru pardoselile vor fi din tarket. Spaţiile grupurilor sanitare, holurilor de laborator si oficiilor vor avea pardoseli din gresie ceramica. Birourile şi sălile de şedinţe şi curs vor avea pardoseli din parchet natur – în vederea absorbţiei de zgomot. Spaţiile de circulatie vor avea pardoseli placate cu granit aniderapant. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă la spaţiile umede. Laboratoarele vor avea placaje din faianta

21





in dreptul blaturilor de lucru, cu inaltimea de 1.40m. Sala de sedinte si salile de lectura vor avea peretii placati cu panouri fonoizolante din pluta. Fiecare nivel al cladirii va avea tavan suspendat din gips-carton sau casetat, in functie de spatiul de acoperire, pentru mascarea structurii de rezistenta si a instalatiilor utilizate pentru buna functionare a activitatii de cercetare. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu – conform specificului pe funcţiuni. Tâmplăriile exterioare vor fi din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termoizolant. Etajele vor avea peretii longitudinali vitrati, cu montanti si traverse din aluminiu si geam termoizolant. In dreptul grupurilor sanitare si dusurilor, pentru evitarea transparentei specifice sticlei, se propun paneluri opace din aluminiu, cu miez termoizolant.

Amenajările exterioare – in jurul cladirii studiate se propun terase acoperite (în zona perimetrală extinsă) şi descoperite (zona de acces care preia denivelarea dintre aleeea carosabilă de acces şi platforma de amplasare a construcţiei) - precum şi aleea care duce la seră se vor amenaja cu dale prefabricate din beton, decorative; spaţiile verzi amenajate din jurul construcţiei se vor reabilita după intervenţii şi vor beneficia de plantări de arbori şi arbuşti decorativi.

La nivelul instalaţiilor se propune inlocuirea completă a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele. Obiect 2 – Corp Laboratoare Ameliorare Corpul Laboratoare Ameliorare nu necesită remodelări funcţionale, este necesară numai completarea spaţiilor existente cu câteva componente indispensabile, prin recompartimentare; aspectul care primeaza este însănătoşirea clădirii şi eliminarea uzurii fizice şi morale a materialelor de finisaj. In vederea îmbunătăţirii funcţionării corpului Laboratoare Ameliorare se propun următoarele:

Funcţional, este necesară completarea spaţiilor existente, pentru actualizarea acestora conform cerinţelor moderne de lucru în domeniul cercetării. La demisol se va amplasa un cabinet si un spatiu de depozitare. Centrala termica proprie va fi amplasata la nivelul parterului, cu acces direct din exterior. Spaţiile de la parter şi etaj îşi vor păstra funcţiunile actuale – respectiv laboratoare, fiind necesară însa o recompartimentare în vederea includerii centralei si a utilării fiecărui modul de laborator cu spaţii pentru arhivare, legătura directa cu cabinetele de lucru pentru cercetare şi grupurile sanitare aferente. Aceasta implică amenajarea la fiecare nivel a câte doua module de laborator cu spaţiile anexe specifice şi a grupurilor sanitare necesare şi refacerea completă a finisajelor – care sunt în stare de uzură necorespunzătoare cerinţelor actuale de igienă a muncii. Este necesară şi crearea unei legături fluente între module (unul din laboratoarele de la parter fiind accesibil numai din exterior, în prezent).

Structural, modificările în aceste spaţii implică operaţiuni de deschidere şi obturare a unor goluri în pereţii exteriori şi interiori, pozarea de pereţi uşori de compartimentare pentru spaţiile nou create (pereţi din gips-carton pe structură din aluminiu) şi realizarea legăturii fluente între module, reconstructia scarii de acces la etaj; operaţiuni de consolidare a planşeelor peste parter şi etaj şi a elementelor de şarpantă în punctele semnalate prin raportul de expertiză tehnică. Şarpanta şi planşeul peste etaj se vor reface în intregime. Toate acestea se vor proiecta şi executa conform normativelor în vigoare şi recomandărilor raportului de expertiză tehnică.

La nivelul finisajelor, se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare. La exterior se va înlocui învelitoarea actuală din ţiglă

22





deteriorată, pe astereală, cu tigla metalica, cu asigurarea hidroizolaţiei corespunzatoare; se vor înlocui tâmplăriile actuale din lemn cu tâmplării din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton şi finisarea cu tencuieli termoizolante. Amenajările exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu rasina epoxidica in laboratoare si cu tarket in restul incaperilor de lucru, pentru igiena spaţiilor asigurarea rezistenţei la uzură corespunzătoare funcţiunii. Pentru birouri, pardoselile se vor înlocui cu parchet laminat. Pentru spaţiile grupurilor sanitare se vor prevedea pardoseli din gresie ceramica. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă sau înlocuitori la spaţiile umede. Laboratoarele vor fi placate cu faianta in dreptul baturilor de lucru, pana la 1.40m inaltime. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu de o calitate superioara – conform specificului pe funcţiuni. La nivelul demisolului se va asigura protecţia termică a spaţiilor ce se vor amenaja şi se va asigura nivelul corespunzător al finisării.

Amenajarile exterioare vor consta in refacerea platformei şi treptelor de acces în clădire. Se va completa trotuarul de protecţie în jurul cladirii cu dale din beton. Spaţiile verzi amenajate se vor reface după intervenţii şi se vor efectua plantări de arbusti decorativi în zona de acces.

La nivelul instalaţiilor – se propune înlocuirea completă a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele. Obiect 3 – Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor Restructurarea funcţională a obiectivului presupune organizarea in aceasta cladire a unui Laborator pentru Biotehnologii, cu crearea unor spaţii funcţionale – respectiv modulul: laborator - cabinete cercetatori – spaţiu de arhivare - grup sanitar (eventual cu duş).

In vederea îmbunătăţirii funcţionării corpului Laborator pentru Biotehnologii se propun urmatoarele:

Funcţional, este necesară remodelarea spaţiilor, în vederea amenajării acesora conform cerinţelor moderne de lucru în domeniul cercetării. Spaţiul de la subsol se va amenaja ca depozit. Spaţiile de la parter se vor amenaja ca laboratoare si anexele specifice acestora- respectiv spaţii pentru arhivare, cabinete de lucru pentru cercetare şi grupuri sanitare aferente. Se va amenaja un spaţiu pentru centrala termică proprie la nivelul parterului.

Structural, regândirea acestor spaţii implică operaţiuni de consolidare a întregii clădiri la nivelul fundaţiilor, pereţilor exteriori şi interiori, planşeelor peste subsolul parţial şi peste parter, şarpantei şi înlocuirea completă a învelitorii. Toate acestea se vor proiecta şi executa conform normativelor în vigoare şi recomandărilor raportului de expertiză tehnică. Pereţii exteriori ce urmeaza a fi înlocuiti se vor executa din zidărie de cărămidă şi se vor proteja termic cu termosistem din polistiren expandat. Tencuielile aplicate pe pereţii exteriori existenţi vor fi respirante – pentru stoparea igrasiei, de asemenea se vor trata şi soclurile. Inlocuirea pardoselilor la interior şi aplicarea de termo şi hidroizolatii cu membrane termosudabile va opri pătrunderea apei din sol. Şarpanta şi învelitoarea se vor reface în întregime, ca şi planşeul peste parter. Scurgerea apelor pluviale se va racorda la sistemul de canalizare.

La nivelul finisajelor, se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare. La exterior, se va înlocui învelitoarea actuală din ţiglă

23





deteriorată şi şindrila bituminoasă, cu ţiglă metalica pe astereală, cu asigurarea hidroizolaţiei şi straturilor de ventilaţie corespunzatoare; se vor înlocui tâmplăriile actuale din lemn cu tâmplării din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton şi finisarea cu tencuieli termoizolante. Amenajările exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu tarket si rasina epoxidica. Pentru birouri, pardoselile se vor înlocui cu parchet laminat. Pentru spaţiile grupurilor sanitare, oficiilor, etc. se vor prevedea pardoseli din gresie ceramica. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă sau înlocuitori la spatiile umede. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu – conform specificului pe funcţiuni. La nivelul subsolului se va asigura protecţia termica a spaţiilor ce se vor amenaja şi se va asigura nivelul corespunzator al finisării. La nivelul instalaţiilor – se propune înlocuirea completa a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele.

5. INDEPLINIREA CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995 cu completarile ulterioare,Legea nr. 123/2007 ) 5.1. Cerinta esentiala «A1» REZISTENTA SI STABILITATE

Cladirea se incadreaza in clasa de importanta IV, conform P100/2006 CATEGORIA DE IMPORTANTA C, CONFORM HGR nr. 766/1997

Constructia este conceputa astfel încât să satisfacă cerinţa de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu prevederile Legii privind calitatea în construcţii nr. 10/1995. Acţiunile susceptibile a se exercita asupra clădirii în timpul execuţiei şi exploatării nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre următoarele evenimente:

a) prăbuşirea totală sau parţială a clădirii b) deformarea unor elemente la valori peste limită c) avarierea unor părţi ale clădirii, a instalaţiilor sau a echipamentelor rezultată ca urmare a

deformaţiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proporţii faţă de efectul luat în calcul la proiectare. Toate elementele componente ale cladirii – teren de fundare, infrastructura, suprastructura, elemente nestructurale de inchidere si compartimentare, instalatiile, satisfac cerinta esentiala de rezistenţă şi stabilitate corespunzătoare construcţiilor din clasa de importanţă IV. 5.2 Cerinta esentiala «B» SECURITATEA LA INCENDIU

Constructia face obiectul avizarii privind securitatea la incendiu, conform H.G.R. nr. 1739 din 06/12/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajãri care se supun avizãrii/autorizãrii privind securitatea la incendiu. Se va respecta Scenariu de siguranta la foc, fiind prevazute instalatiile de detectie si avertizare incendiu si doi hidranti exteriori.

24





5.3 . Cerinta esentiala «C» IGIENA ,SANATATE SI MEDIU Nu exista surse de zgomote, vibratii, radiatii sau poluanti pentru sol si subsol. Cladirea are asigurate instalatii de apa. Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare si bucătărie, se va realiza prin instalatii

interioare de canalizare din conducte de PP ignifugat, racordate la canalizarea menajera exterioara executata din PVC-KG, montata ingropat.

Incalzirea se va realiza prin intermediul unei centrale termice cu tiraj fortat, utilizând combustibil gazos, amplasata intr-o incapere special amenajata. Incaperea in care se va amplasa Centrala termica va trebui sa fie dotata cu instalatii automate pentru detectarea scurgerilor de gaz, precum si cu electrovana pentru inchiderea instalatiei in cazul prezentei unor scurgeri de gaze.

Prin proiect este asigurata o ventilare a spatiului interior. In toate spatiile este asigurat volumul de aer de 5 mc/persoana.

Este asigurata o iluminare naturala si artificiala corforma cu specificatiile normativului NP01097.

Constructia propusa nu face obiectul evaluarii de mediu, neafectand solul, subsolul, fauna si flora din zona. La terminarea lucrarilor vor fi realizate lucrari de nivelare, gazonare si plantare de plante pentru readucerea terenului la starea initiala.

5.4. Cerinţa esentiala «D» SIGURANTA IN EXPLOATARE

Proiectul prevede masuri de asigurare impotriva riscului de cadere prin alunecare, impiedicare sau la denivelari, se asigura suprafete antiderapante, inaltimi de siguranta corespunzatoare pentru parapetii exteriori.

Amplasarea şi fixarea mobilierului prevăzut in proiect este astfel prevazut încât căderea, lunecarea sau răsturnarea lui să nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze evacuarea din clădire. Dulapurile vor fi ancorate de pereţi.

Proiectul este realizat in coformitate cu prescriptile si standardele in vigoare.

5.5 Cerinta esentiala «E» PROTECTIA LA ZGOMOT Structura de rezistenta este conceputa astfel incat sa asigure o izolare fonica corespunzatoare limitelor impuse de normativul NP01097.

5.6. Cerinţa «F» - IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE Pentru realizarea izolatiei termice si a consumului redus de energie la exterior, pereţii din zidărie de cărămidă se vor placa cu termoizolatie verticala din polistiren expandat de 10 cm grosime, pe toata suprafaţa suprastructurii.

6. MASURI DE PROTECTIE CIVILA Cladirea nu necesită amenajarea unui adăpost de protecţie civilă.

Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte normative privind protectia muncii in constructii:

- Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

25





utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie

- Prevederile art. 5 si 6 din Legea protectiei muncii nr. 90/ 1996; - Hotarârea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea

Ministerului Muncii si Protectiei Sociale republicata; - Hotarârea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea si functionarea

Ministerului Sanatatii, cu modificarile ulterioare, - Normele generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si

Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii, HGR 925/1995 si Legea 50/1991 actualizata si modificata proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru cerinta A1 si A2 (partea de structura) si cerintele B (partea de arhitectura).

8. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE Pe toata durata de realizare a obiectivului se vor respecta urmatoarele indicatii:

Operaţiile de construcţii, zidărie şi finisaje se vor executa numai de personal calificat pentru operaţia respectivă.

În raza de acţiune a utilajelor de ridicat şi la lucrările cu risc mărit de accidentare este obligatoriu: - să se împrejmuiască zona de lucru; - să se prevadă pasarelele, scările şi platformele de lucru cu balustrade şi să fie menţinute în stare de curăţenie.

Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia lucrătorilor sub schelele pe care se lucrează.

Toate locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare vizibile atât ziua, cât şi noaptea. Accesul către locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite. Gropile şi puţurile din zona de lucru se vor împrejmui. Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi imposibilitatea unor deplasări necomandate. Se interzice lăsarea în zona de lucru a maşinilor şi utilajelor de construcţii, precum şi a mijloacelor de transport, în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care este posibilă deplasarea lor necomandată.

Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale de la o înălţime mai mare de 4 m trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise, în lăzi închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1 m deasupra solului. Dacă acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se termine într-un buncăr de depozitare. Locurile în care se depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţie evacuate de la înălţime trebuie să fie îngrădite.

26





Toate golurile din pereţi, amplasate cu marginea de jos la o înălţime sub 0,70 m deasupra planşeului şi care comunică spre exteriorul construcţiilor sau dau spre locul unde nu există planşeu continuu, se vor îngrădi.

Se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înălţime de cel puţin 1 m, golurile din planşeele clădirii în construcţie pe care se execută lucrări sau este posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol. Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe niveluri diferite, aflate pe aceeaşi verticală, fără dispozitive de protecţie a muncii adecvate.

Golurile de ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru a feri lucrătorii de curenţii de aer.

Dacă în timpul lucrului este posibilă o emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de proiecţie şi de prim ajutor în caz de arsuri şi intoxicaţii; în asemenea situaţii, echipele de lucru trebuie să fie înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze, cu măşti izolante şi truse de prim ajutor.

La apariţia emanaţiei de gaze, lucrul va fi oprit şi membrii formaţiei de lucru vor fi evacuaţi, până la îndepărtarea pericolului.

Manipularea încărcăturilor cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicare şi transport pe verticală şi orizontală se va executa numai cu respectarea prescripţiilor ISCIR în vigoare.

Dacă în timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează, elementul va fi coborât; dacă acest lucru nu este posibil, până la înlăturarea defecţiunii, locul de sub încărcătură va fi împrejmuit, se vor organiza posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii lucrătorilor în zona respectivă şi se vor monta indicatoare de avertizare. Aceste măsuri vor fi sistate numai după reintrarea în normal.

Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face de către lucrători numai după oprirea completă a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planşeu.

Lucrătorii nu se vor apleca în afara construcţiei pentru a desprinde elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajutătoare. Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală. Nu se admite poziţia oblică a dispozitivelor de prindere şi nici târârea încărcăturilor cu mijlocul de ridicat.

Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioade de timp nefavorabil - vânt puternic peste 11 m/s, ninsori, polei, în locurile de lucru cu vizibilitate redusă etc.

La executarea lucrărilor pe timp de noapte vor lua cel puţin următoarele măsuri: - iluminat corespunzător, care să asigure o vizibilitate bună pe întreaga suprafaţă a zonei de lucru; - dotarea personalului ce utilizează mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant; - vopsirea cârligului mijlocului de ridicat şi a cablurilor de legătură în culori reflectorizante; - acţionarea dispozitivului de semnalizare acustică la orice mişcare a mijlocului de ridicat; - dotare cu lumini de semnalizare a mij locului de ridicat; - iluminare locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru; - iluminare separată a locurilor de depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii ce se manipulează; - iluminare corespunzătoare a căilor de acces. Fiecare lucrător trebuie să aibă aviz că este apt pentru lucrul de noapte şi la lumină artificială. Pentru lucrul la înălţime, lucrătorii trebuie să fie echipaţi cu centuri de siguranţă, pe care le vor asigura prin legare de puncte fixe ale construcţiei, precum şi cu truse, genţi, lădiţe sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor şi a unor piese mărunte.

27





Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: - tensiunea de 24 V. dacă se lucrează în condiţii normale; - tensiunea de 12 V, dacă se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.

Depozitarea materialelor trebuie făcută cu grijă în spaţii închise sau deschise, astfel încît să poată fi uşor accesibile,să fie ferite de întreruperi şi să excludă pericolul de accidentare,incendii sau explozii. Construcţia şi amenajarea depozitelor şi magaziilor se vor face cu respectarea prevederilor normelor PSI în vigoare.

Depozitele de materiale trebuie să satisfacă cerinţele tehnice şi sanitare în vigoare astfel încît amplasamentul, construcţiile, magaziile, drumurile de acces, instalaţiile aferente să asigure deplina securitate a muncii în interiorul depozitelor.

Locurile de muncă unde pericolul de producere a accidentelor trebuie prevăzute obligatoriu cu echipament individual de protecţie şi dispozitive de securitate, inclusiv împrejmuirea acestora cu îngrădire de protecţie acolo unde este cazul.

Toate locurile de muncă, accesul din depozite vor avea afişate panouri, tăbliţe indicatoare de tehnica securităţii şi tăbliţe avertizoare.

Rampele de depozitare, trecerile pentru lucrători, utilajele, magaziile precum şi toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi luminate în cele mai bune condiţii. Se interzice lucrul în locurile neluminate sau insuficient luminate,precum şi accesul muncitorilor spre acele locuri.

Drumurile de circulaţie a vehicolelor şi a lucrătorilor, platformele de lucru trebuie lăsate libere astfel încît să nu fie blocate cu materiale, utilaje, pămînt, zăpadă, etc.

Împrejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor străine în depozite este obligatorie.

Toate echipamentele elecrice ce sînt alimentate cu energie electrică, atît în timpul pauzelor cît şi după încetarea lucrului la terminarea programului, vor fi deconectate de la reţea şi asigurate, pentru ca nici o persoană neautorizată să nu le poată pune în funcţiune.

Toate materialele depozitate în magazii vor fi sortate pe feluri şi dimensiuni folosindu-se în acest scop stelaje şi rafturi.Depozitarea materialelor se va face astfel încît stelajele sau rafturile să nu fie solicitate peste limita de rezistenţă.

Între rafturi sau stelaje se vor lăsa spaţii de circulaţie de 1÷1,5 m iar drumul principal de acces la magazie trebuie să aibă lăţime suficientă pentru asigurarea manevrării materialelor fără pericol de accidentare.

Se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de pereţii construcţiilor provizorii. Materialele depozitate în spaţii deschise vor fi aranjate în stive avînd pereţii drepţi şi

înălţimi variabile în funcţie de natura materialelor. La depozitarea şi gruparea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice

ale acestora (gradul de periculozitate, sensibilitatea la căldură, la fum sau la umezire, reacţia faţă de alte materiale, posibilitatea de aprindere, etc.).

Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat exterioare şi interioare ale depozitelor de materiale vor fi executate în tub Pantzer sau ţeavă de apă pentru a se elimina orice posibilitate pentru producerea de scîntei ceea ce ar genera pericol de incendiu. Ele trebuie verificate periodic şi bine întreţinute de către personal autorizat.

Corpurile de iluminat din depozitele de materiale vor fi prevăzute cu globuri de protecţie,iar cele care pot fi lovite cu apărători (grătare) metalice.

28





INSTRUCŢIUNI SPECIFICE LA DEPOZITAREA MATERIALELOR NEAMBALATE

Toate materialele şi piesele cu forme geometrice regulate se depozitează în stive stabile avînd rîndurile întreţesute, iar înălţimea stivei nu va depăşi de 1,5 ori latura mică a bazei.

Piesele sau materialele de dimensiuni mici avînd forme geometrice neregulate se depozitează numai în lăzi sau în containere.

În timpul transportului de către muncitori a pieselor grele, terenul pe care se circulă trebuie eliberat de toate obiectele străine care pot împiedica deplasarea.

Deplasarea pe teren a pieselor orizontale se va face prin împingerea cu răngi din partea opusă sensului de deplasare a acestora. Dacă este necesar ca piesa să fie trasă în sensul de deplasare vor fi folosite trolii sau frînghii, iar muncitorii sunt obligaţi să păstreze distanţa suficientă de piesă pentru a nu fi accidentaţi în cazul unei căderi sau deplasări a piesei.

INSTRUCŢIUNI SPECIFICE LA DEPOZITAREA MATERIALELOR AMBALATE

Depozitarea materialelor ambalate în magazii sau în spaţii deschise se va face prin stivuire,clădindu-se stive stabile cu rîndurile întreţesute.

Se interzice stivuirea materialelor al căror ambalaj prezintă deteriorări. Înălţimea stivei nu va depăşi 1,5 ori latura mică a bazei,ţinîndu-se cont de rezistenţa admisibilă

a ambalajului. Pentru înălţimi ale stivei mai mari de 2 m se va aşeza un strat orizontal din scînduri la fiecare 2

m înălţime. Se interzice stivuirea lăzilor la un loc cu saci, baloturi, butoaie, etc. Stivele trebuie alcătuite

obligatoriu din materiale sau piese care au acelaşi forme. Lăzile care conţin piese mărunte (buloane, şuruburi, bolţuri, cuie, etc.) se depozitează în rafturi. Butoaiele se aşează în picioare în stive în maxim 2 rînduri. Depozitarea butoaielor în stive, în

poziţia culcată, se va face în cel mult 3 rînduri,fiecare rînd fiind aşezat pe scînduri. Obligatoriu se vor pune pene la butoaiele din margine. Se interzice lăsarea butoaielor în poziţia culcată neasigurată.

Materialele în suluri se depozitează ,,în picioare” într-un singur rînd. Pot fi aşezate şi în două rînduri verticale, punînd între rînduri scînduri.

Este interzisă aşezatrea manuală a materialelor ambalate în stive ce depăşesc înălţimea de 3m.

Prezenta documentatie, in faza de proiect tehnic si detalii de executie si a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in vigoare.

Intocmit, Arh. Alexandru Berevoianu

PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE

ARHITECTURA

Pentru urmarirea executiei si controlul de calitate pe santier a lucrarilor de ARHITECTURA, conform legii 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru obiectivul: EXTINDEREA SI

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE

– DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA, STR. AGRICULTURII, NR. 27, TURDA, JUDETUL CLUJ.

Beneficiar : STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLATARE AGRICOLA TURDA …………………………………... – pe funcţie de Controlor Calitativ,

………………………………….. - în calitate de Antreprenor, S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L – in calitate de Proiectant general

În conformitate cu prescripţiile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 766/1997 şi Normativul C56/04, se stabileşte - de comun acord - urmātorul program pentru controlul calitāţii la execuţia lucrārilor:

Executant: în conformitate cu:

• Legea nr. 10/1995 - "Legea privind calitatea în construcţii"; • C56-85 - Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente; • HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza

tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei construcţiilor, completate cu îndrumătorul de aplicare MLPATnr. 77/N/1996;

• HG 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţii; • HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii

în construcţii - Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor;

• HG 273/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;

• OG nr. 623/2001 privind înfinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii; • HG 766/1997 referitor la Hotărâreaa pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii; • HG 278/1994 - Regulamentul privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii; • HG 456/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje,

instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;





mailto:[email protected]

Se stabilesc următoarele faze de lucrări supuse controlului :

Nr.

crt.

Faza din lucrare supusă obligatoriu controlului

Participă la control

Doc.de atestare a controlului

A. FAZE DE CONTROL CURENTE

1. Verificarea executie hidroizolatii B+E+P P.V.R.

2. Verificarea lucrarilor de compartimentari B+E+P P.V.

3. Verificarea lucrarilor de tencuieli, gleturi si pardoseli

B+E+P P.V.

4 Verificarea golurilor conform cu tabloul de tamplarie.

5. Verificarea calitatii la montarea si functionarea tamplariei, a aspectului si accesoriilor acesteia

B+E+P P.V.

Verficarea executiei lucarilor de finisaje, zugraveli si vopsitorii

B+E+P P.V.

6. Verificarea lucrarilor de finisaje la pardoseli B+E+P P.V.R.

B. FAZE DETERMINANTE

1. Inundarea terasei B, E, P, IC, P.V.R.

LEGENDA :

B -beneficiar E – executant P - proiectant I.S.C. - Inspecţia de Stat in Construcţii P.V. - proces verbal P.V.R. - proces verbal de recepţie

I.S.C. Beneficiar, Antreprenor, Proiectant, Notā importantā : 1. Coloana 4 se va completa la data încheierii documentului prevāzut în coloana 2; 2. Antreprenorul va anunţa I.C. -ului începerea lucrărilor de construcţii, cu 10 zile înainte; 3. Antreprenorul (Executantul ) va anunţa, în scris, factorii interesaţi, pentru participare, cu

minimum 3 zile înaintea datei la care se va face verificarea; 4. I.S.C. CLUJ este invitat sa propunā şi alte faze determinante; 5. La recepţia la terminarea lucrārilor se va anexa un exemplar complet din prezentul program,

pentru introducere în Cartea Construcţiei.

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

SC MOD V EST C ONSTRUC T 20 00 SRL , J 03 / 9 06 .2 0 06 , TEL . / FA X 02 4 82 82 1 31 , F AX 0 2 48 25 10 73

STR . BA RB U STEF A NESC U D EL AV RA NC EA , NR .1 , BL OC T1 , SC . B , A P. 1 0 -1 1 , P I TESTI ,J UD .AR GES

PROIECTARE,CONSULTANTA,ASISTENTA TEHNICA,CON STRUCTII CIVILE , INDUSTRIALE SI AGRICOLE.

Caiet de sarcini arhitectura 1

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE

AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA

FURAJELOR

in orasul Turda, str. Agriculturii, nr. 27, judetul Cluj CAIET DE SARCINI – ARHITECTURA

FAZA P.T. ______________________________________________________

BENEFICIAR : STATIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA.

PROIECTANT : S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI

CUPRINS






DATE GENERALE ..................................................................................................... 3

DESCRIEREA LUCRARILOR .................................................................................... 3

1.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE ..................................................... 10

2. CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI 17






DATE GENERALE

DESCRIEREA LUCRARILOR

DESCRIEREA TEHNOLOGICA, FUNCTIONALA SI CONSTRUCTIVA Obiect 1 – Corp Cercetare Corpul Cercetare este clădirea care va suporta cele mai importante modificări; aceasta îşi va schimba complet conformaţia - va fi etajată cu înca două niveluri - şi va fi complet remodelată la nivel funcţional; va cuprinde spaţiile-cheie destinate cercetării. Acestora li se vor adăuga spaţii anexe – majoritatea amenajate în spaţiul recompartimentat al parterului existent. In vecinatatea clădirii se va amplasa si o sera modulară prefabricată, cu suprafaţa de 427,50 mp si înaltimea de 4,0 m. Structural, construcţia existenta va fi remodelată astfel: parterul va fi păstrat în forma actuala ca dimensiuni, cu modificări de compartimentare şi destinatie a spaţiilor, operate conform recomandărilor expertizei tehnice efectuate; peste parter se vor amplasa două niveluri – pe structură independentă de cadre din beton armat. Această alegere structurală a fost determinata de mai multi factori: flexibilitatea spaţiilor rezultate în volumul creat; facilitatea realizarii unei structuri independente cu fundaţiile perimetrale pozate în afara perimetrului clădirii existente, şi fundaţiile axelor mijlocii pozate în spaţiile dintre zidurile/fundaţiile existente (există un numar minim de suprapuneri); posibilitatea de extindere pe orizontală a volumului clădirii la etajele superioare – necesară structurării spaţiilor la etajele 1 si 2. Eliminarea pardoselilor existente la parter şi înlocuirea lor în vederea refacerii straturilor izolatoare (pentru inlaturarea igrasiei) permite amplasarea fără dificultăţi a elementelor noii structuri – pe fundaţii izolate sub stâlpi. Planşeele vor fi din beton armat. Clădirea va avea o acoperire tip terasa, cu izolaţii termice din polistiren extrudat şi hidroizolaţii din membrană termosudabilă. Scurgerile de ape pluviale se vor poza în interiorul clădirii şi se vor racorda la canalizarea incintei. Inchiderile se vor realiza din zidărie de cărămidă şi parţial din pereti vitrati, cu tamplarie din aluminiu si geam termoizolant, securizat. La nivelul parterului se va păstra şi consolida zidăria portantă existentă. Pereţii interiori vor fi din zidărie de B.C.A. (in spatiile de lucru), din P.V.C. armat cu fibre de sticla (la spaţiile grupurilor sanitare) si din gips-carton (pentru placarea ghenelor). Sera anexă a construcţiei se va realiza din panouri de sticla pe structură metalică modulară – prefabricată şi se va monta de către furnizor (inclusiv instalaţia de irigare şi climatizare). Partea adaptabila (fundaţiile) va fi realizată din beton, conform indicaţiilor din proiect. Funcţional, clădirea va cuprinde în principal modulele caracteristice activităţii de cercetare: laborator de cercetare, cabinet de lucru şi anexe. Acestea se vor amplasa în extinderea pe verticală a constructiei existente parter – laboratoarele se vor amplasa la etajul 1 al construcţiei şi partial la etajul 2, iar cabinetele de lucru vor functiona la etajul 2 al construcţiei. Fiecare laborator va avea grup sanitar propriu cu duş; nivelul care cuprinde cabinetele de lucru va avea grupuri sanitare comune, diferentiate pe sexe. In total aici se vor amplasa 17 laboratoare şi 20 cabinete de lucru. Laboratorul de prelucrare şi sortare seminţe va fi amplasat la parter, împreuna cu depozitul de seminţe, care va avea şi un sector de depozit frigorific. Amplasarea acestora la parter este determinată şi de facilitatea aprovizionării, asigurată în acest fel prin acces separat din exterior. Tot la parter se vor amplasa vestiarele şi grupurile sanitare cu duş pentru personalul angajat la laboratorul de prelucrare seminţe. Spatiul centralei termice este amplasat la parter, cu acces direct din exterior, si va adaposti un grup de patru centrale murale in condensatie, cu functionare pe






combustibil gazos. Nucleul administrativ – redus la un secretariat, cu birou director cercetare şi sala de şedinte – se va amplasa la parter, în imediata vecinătate a intrării. La nivelul etajului 1 se va amplasa sala pentru cursuri şi comunicări ştiinţifice, care va avea ca anexe o sală de discuţii (structurată astfel încat să poată deveni o extensie a sălii de curs, la nevoie), un mic depozit de mobilier (pentru situaţiile menţionate anterior) şi un oficiu. Etajele 1 si 2 vor avea fiecare câte un oficiu pentru personalul angajat. Circulaţiile pe verticală vor fi asigurate prin două case de scară: una principală, accesibilă din holul de distributie al parterului, care va servi la dirijarea circulaţiei spre coridoarele etajelor – asigurând accesul la laboratoare, cabinete de lucru, sala de comunicări şi cursuri, cu anexele menţionate mai sus; casa de scară secundară, cu acces direct din exterior, permite accesul direct al personalului de la laboratoare la depozitul de seminţe şi laboratorul de prelucrare a acestora. Holul principal de acces va lega spaţiile administrative de la parter cu modulele de lucru de la etajele superioare, prin scara principală. Sera amplasată în vecinatătea clădirii va servi culturilor experimentale de plante, ale caror performanţe fac, in bună măsură, obiectul cercetării la S.C.D.A. Turda. La nivelul finisajelor se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare, de la nivelul parterului. Pereţii exteriorise vor temoizola cu polistiren expandat de 10 cm. La pereţii exteriori ai etajelor propuse se vor utiliza tencuieli şi placaje decorative din gips-carton de exterior si din placi de aluminiu, pentru dinamica vizuala a fatadelor. Se va elimina învelitoarea actuală din ţigla (deteriorată) pe şarpantă din lemn. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton armat cu polistiren expandat, şi se vor finisa cu tencuieli termoizolante. Amenăjarile exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale – la parter - din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu pardoseli din tarket pentru birouri, placi de granit antiderapant pentru circulatii si gresie ceramica pentru grupurile sanitare si vestiare. La nivelul etajelor se propun pardoseli din rasina epoxidica in laboratoare, pentru asigurarea igienei spaţiilor si rezistenţei la uzură corespunzatoare funcţiunii. Pentru cabinetele de lucru pardoselile vor fi din tarket. Spaţiile grupurilor sanitare, holurilor de laborator si oficiilor vor avea pardoseli din gresie ceramica. Birourile şi sălile de şedinţe şi curs vor avea pardoseli din parchet natur – în vederea absorbţiei de zgomot. Spaţiile de circulatie vor avea pardoseli placate cu granit aniderapant. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă la spaţiile umede. Laboratoarele vor avea placaje din faianta in dreptul blaturilor de lucru, cu inaltimea de 1.40m. Sala de sedinte si salile de lectura vor avea peretii placati cu panouri fonoizolante din pluta. Fiecare nivel al cladirii va avea tavan suspendat din gips-carton sau casetat, in functie de spatiul de acoperire, pentru mascarea structurii de rezistenta si a instalatiilor utilizate pentru buna functionare a activitatii de cercetare. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu – conform specificului pe funcţiuni. Tâmplăriile exterioare vor fi din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termoizolant. Etajele vor avea peretii longitudinali vitrati, cu montanti si traverse din aluminiu si geam termoizolant. In dreptul grupurilor sanitare si dusurilor, pentru evitarea transparentei specifice sticlei, se propun paneluri opace din aluminiu, cu miez termoizolant. Amenajările exterioare – in jurul cladirii studiate se propun terase acoperite (în zona perimetrală extinsă) şi descoperite (zona de acces care preia denivelarea dintre aleeea carosabilă de acces şi platforma de amplasare a construcţiei) - precum şi aleea care duce la seră se vor amenaja cu dale prefabricate din beton, decorative; spaţiile verzi amenajate din jurul construcţiei se vor reabilita după intervenţii şi vor beneficia de plantări de arbori şi arbuşti decorativi. La nivelul instalaţiilor se propune inlocuirea completă a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele.






Obiect 2 – Corp Laboratoare Ameliorare Corpul Laboratoare Ameliorare nu necesită remodelări funcţionale, este necesară numai completarea spaţiilor existente cu câteva componente indispensabile, prin recompartimentare; aspectul care primeaza este însănătoşirea clădirii şi eliminarea uzurii fizice şi morale a materialelor de finisaj. In vederea îmbunătăţirii funcţionării corpului Laboratoare Ameliorare se propun următoarele: Funcţional, este necesară completarea spaţiilor existente, pentru actualizarea acestora conform cerinţelor moderne de lucru în domeniul cercetării. La demisol se va amplasa un cabinet si un spatiu de depozitare. Centrala termica proprie va fi amplasata la nivelul parterului, cu acces direct din exterior. Spaţiile de la parter şi etaj îşi vor păstra funcţiunile actuale – respectiv laboratoare, fiind necesară însa o recompartimentare în vederea includerii centralei si a utilării fiecărui modul de laborator cu spaţii pentru arhivare, legătura directa cu cabinetele de lucru pentru cercetare şi grupurile sanitare aferente. Aceasta implică amenajarea la fiecare nivel a câte doua module de laborator cu spaţiile anexe specifice şi a grupurilor sanitare necesare şi refacerea completă a finisajelor – care sunt în stare de uzură necorespunzătoare cerinţelor actuale de igienă a muncii. Este necesară şi crearea unei legături fluente între module (unul din laboratoarele de la parter fiind accesibil numai din exterior, în prezent). Structural, modificările în aceste spaţii implică operaţiuni de deschidere şi obturare a unor goluri în pereţii exteriori şi interiori, pozarea de pereţi uşori de compartimentare pentru spaţiile nou create (pereţi din gips-carton pe structură din aluminiu) şi realizarea legăturii fluente între module, reconstructia scarii de acces la etaj; operaţiuni de consolidare a planşeelor peste parter şi etaj şi a elementelor de şarpantă în punctele semnalate prin raportul de expertiză tehnică. Şarpanta şi planşeul peste etaj se vor reface în intregime. Toate acestea se vor proiecta şi executa conform normativelor în vigoare şi recomandărilor raportului de expertiză tehnică. La nivelul finisajelor, se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare. La exterior se va înlocui învelitoarea actuală din ţiglă deteriorată, pe astereală, cu tigla metalica, cu asigurarea hidroizolaţiei corespunzatoare; se vor înlocui tâmplăriile actuale din lemn cu tâmplării din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton şi finisarea cu tencuieli termoizolante. Amenajările exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu rasina epoxidica in laboratoare si cu tarket in restul incaperilor de lucru, pentru igiena spaţiilor asigurarea rezistenţei la uzură corespunzătoare funcţiunii. Pentru birouri, pardoselile se vor înlocui cu parchet laminat. Pentru spaţiile grupurilor sanitare se vor prevedea pardoseli din gresie ceramica. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă sau înlocuitori la spaţiile umede. Laboratoarele vor fi placate cu faianta in dreptul baturilor de lucru, pana la 1.40m inaltime. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu de o calitate superioara – conform specificului pe funcţiuni. La nivelul demisolului se va asigura protecţia termică a spaţiilor ce se vor amenaja şi se va asigura nivelul corespunzător al finisării. Amenajarile exterioare vor consta in refacerea platformei şi treptelor de acces în clădire. Se va completa trotuarul de protecţie în jurul cladirii cu dale din beton. Spaţiile verzi amenajate se vor reface după intervenţii şi se vor efectua plantări de arbusti decorativi în zona de acces. La nivelul instalaţiilor – se propune înlocuirea completă a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele. Obiect 3 – Corp Laborator Zootehie si Calitatea Furajelor






Restructurarea funcţională a obiectivului presupune organizarea in aceasta cladire a unui Laborator pentru Biotehnologii, cu crearea unor spaţii funcţionale – respectiv modulul: laborator - cabinete cercetatori – spaţiu de arhivare - grup sanitar (eventual cu duş). In vederea îmbunătăţirii funcţionării corpului Laborator pentru Biotehnologii se propun urmatoarele: Funcţional, este necesară remodelarea spaţiilor, în vederea amenajării acesora conform cerinţelor moderne de lucru în domeniul cercetării. Spaţiul de la subsol se va amenaja ca depozit. Spaţiile de la parter se vor amenaja ca laboratoare si anexele specifice acestora- respectiv spaţii pentru arhivare, cabinete de lucru pentru cercetare şi grupuri sanitare aferente. Se va amenaja un spaţiu pentru centrala termică proprie la nivelul parterului. Structural, regândirea acestor spaţii implică operaţiuni de consolidare a întregii clădiri la nivelul fundaţiilor, pereţilor exteriori şi interiori, planşeelor peste subsolul parţial şi peste parter, şarpantei şi înlocuirea completă a învelitorii. Toate acestea se vor proiecta şi executa conform normativelor în vigoare şi recomandărilor raportului de expertiză tehnică. Pereţii exteriori ce urmeaza a fi înlocuiti se vor executa din zidărie de cărămidă şi se vor proteja termic cu termosistem din polistiren expandat. Tencuielile aplicate pe pereţii exteriori existenţi vor fi respirante – pentru stoparea igrasiei, de asemenea se vor trata şi soclurile. Inlocuirea pardoselilor la interior şi aplicarea de termo şi hidroizolatii cu membrane termosudabile va opri pătrunderea apei din sol. Şarpanta şi învelitoarea se vor reface în întregime, ca şi planşeul peste parter. Scurgerea apelor pluviale se va racorda la sistemul de canalizare. La nivelul finisajelor, se propune înlocuirea tuturor finisajelor exterioare şi interioare deteriorate sau necorespunzătoare. La exterior, se va înlocui învelitoarea actuală din ţiglă deteriorată şi şindrila bituminoasă, cu ţiglă metalica pe astereală, cu asigurarea hidroizolaţiei şi straturilor de ventilaţie corespunzatoare; se vor înlocui tâmplăriile actuale din lemn cu tâmplării din profile din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Se va asigura protejarea termică a tuturor elementelor din beton şi finisarea cu tencuieli termoizolante. Amenajările exterioare vor asigura hidroizolarea şi protecţia la nivelul elevaţiilor. La interior se vor înlocui pardoselile actuale din linoleum, duşumele şi ciment sclivisit cu tarket si rasina epoxidica. Pentru birouri, pardoselile se vor înlocui cu parchet laminat. Pentru spaţiile grupurilor sanitare, oficiilor, etc. se vor prevedea pardoseli din gresie ceramica. Pereţii şi tavanele interioare se vor finisa cu zugrăveli lavabile, semilavabile şi placaje cu faianţă sau înlocuitori la spatiile umede. Tâmplăriile interioare existente se vor redimensiona, modula şi înlocui cu tâmplării din aluminiu – conform specificului pe funcţiuni. La nivelul subsolului se va asigura protecţia termica a spaţiilor ce se vor amenaja şi se va asigura nivelul corespunzator al finisării. La nivelul instalaţiilor – se propune înlocuirea completa a instalaţiilor interioare şi completarea lor; de asemenea se vor redimensiona branşamentele. Se vor lua masuri de securitate si protectie in conformitate cu reglementarile in vigoare. Pentru aceasta, conform legii 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale, se va intocmi Planul General de Securitate si Protectie a Muncii. Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa intocmeasca o declaratie prealabila in situatiile prevazute de HG 300 din 02/03/2006 art. 47. Aceasta va contine conform aceleeasi hotariri, anexa 3 urmatoarele: - Data comunicarii; - Adresa exacta a santierului; - Beneficiarul lucrarii; - Tipul lucrarii; - Managerul de proiect; - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului;






- Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii; - Data prevazuta pentru inceperea lucrarii; - Durata estimativa a lucrarilor pe santier; - Numarul maxim estimat de lucratori pe santier; - Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier; - Datele de indentificare ale antreprenorilor, subantreprenorilor si ale lucratorilor independenti. Lucrari pregatitoare:

- organizare de santier: utilitati, protejarea zonelor de trecere pietonala, vestiare, spatii de depozitare materiale si echipamente, montare schele si utilaje de ridicat; Lucrari de constructii:

- construirea corpurilor mentionate la descrierea lucrarilor Lucrari de finalizare:

- demontarea schelelor si utilajelor, in paralel cu refacere zonelor de ancorarare si montaj a acestora - refacerea zonelor afectate de organizarea de santier. Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate. Toate cerintele, care sunt cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile model anexate, trebuiesc executate. De asemenea, toate performantele, care sunt necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a intregului obiect, trebuiesc executate, chiar daca in documentele de mai sus, nu sunt prezentate separat, expres. Documentatia care sta la baza autorizatiei de constructie si avizele centrelor de constructie si avizele centrelor de specialitate, precum si cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie. Executantul va asigura pe parcursul executiei toate documentele necesare pentru Cartea constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Documentele pentru “Cartea tehnica” a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectoratului de Stat pentru Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.

INSTRUCTIUNI SI DISPOZITII

Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele si reglementarile in vigoare din Romania. In absenta unor norme sau reglementari specifie, se vor aplica normele europene. In orice caz, se vor respecta: - Legea 50/1991 si modificarile ulterioare cu privire la Autorizarea de Constructie; - Legea 10/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, inclusiv corecturile tehnice si prescriptiile de aplicare; - Legea 137/1995 cu referire la Protectia Mediului; - Legea 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale; Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, serviciilor, conditiilor de santier, calificarii muncitorilot, etc. pentru a asigura respectarea regulamentului privind certificarea de conformitatea a calitatii produselor folosite in constructii. Se vor respecta instructiunile






producatorilor inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile producatorilor sant in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractuale se vor cere beneficiarului clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Se vor respecta standardele specificate. Lucrarile se vor executa de catre muncitori calificati. Se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Se va verifica permanent prin masuratori respectarea tolerantelor prevazute si se va anunta beneficiarul in cazul depasirii lor. Nu este permisa cumularea de tolerante.

Indicativ Denumire Publicatie

ST 043 - 2001 Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare

BC 12 - 2002

NP 050 - 1987 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea prinderilor cu ancore a subansamblurilor şi instalaţiilor pe elemente de beton şi beton armat

BC 4 - 1987

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 07 - Cofraje şi sprijiniri

BC 1-2/ 86

C 017 - 1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială

BC 1/1983

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 08- Zidării şi pereţi

BC 1-2/ 86

P 002 - 1985 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie

BC 11/1985

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 16 - Geamuri

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 18 - Cosuri vent nat

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 14 -

Izolatii BC 1-2/ 86

C 107 / 0 -2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri

BC 8 - 2003

C 107 / 1 - 1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 2 - 1997 Normativ ptr calculul coef global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 3 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

BC 13 - 1998

C 107 / 4 - 1997 Ghid ptr calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 5 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al el de construcţii în contact cu solul

BC 1 - 1999

C 107 / 6 - 2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin el. de construcţie

BC 14 - 2002

C 107 / 7 - 2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor

BC 8 - 2003

C 142 - 1985 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii

BC 9/1985

C 203 - 1991 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a izolării termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor existente

BC 6 - 1991

GP 058 - 2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit

BC 2 - 2002,

GT 043 - 2002 Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la clăd civile existente

BC 5 - 2003

MP 022 - 2002 Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale materialelor şi produselor ptr construcţii

BC 5 - 2003






MP 037 - 2004 Metodologie privind determinarile termografice in constructii Monit p1 nr NP 048 - 2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora

BC 4 - 2001

PCC 016 - 2000 Procedură priv tehnologia ptr reabilitarea termică a clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante

BC 6 - /2001

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 14 - Izolatii

BC 1-2/ 86

NP 040 - 2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.

BC 24 - 2004

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 09 - Tencuieli

BC 1-2/ 86

NE 001 - 1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri BC 8 -1996 GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor

clădirilor civile BC 6 - 2003

ST 050 - 2006 Specificatie tehnica privind utilizarea adezivilor polimerici in constructii

BC 23 - 2006

GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile

BC 6 - 2003

C 047 - 1986 Instrucţiuni tehnice ptr folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în constr

BC 5/1986

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 15 - Tamplarie

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 16 - Geamuri

BC 1-2/ 86

C 003 - 76 Normativ ptr executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii BC 6 -1991 C 016 - 1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente BC 6 / 1985

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

BC 1-2/1986

C 056 - 2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor

BC 19-20/ 04

NE 007 - 1997 Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la închideri exterioare

BC nr 13 - 97

NC 001 - 1999 Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/ 1995

BC 1 - 2001

P 118 - 1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor BC 7 -1999 In cazul in care caietele de sarcini specifica conditii mai severe decat cele din standardele in

vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, in masura in care nu contravin reglementarilor in vigoare.

Executantul, dispune executarea incercarilor cerute de legislatia in vigoare inclusiv controlul de calitate. Executantul autorizat va inainta beneficiarului rapoarte indicand observatiile si concluziile inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si cu standardele in vigoare.

Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si va pune la dispozitie forta de munca atunci cand este necesar atat pe santier cat si in afara santierului. Executantul va asigura prin contracte inchieate cu producatorii de materiale si echipamente prezenta unui reprezentant calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor precum si instruirea personalului de exploatare. In vederea definitivarii alegerii materialelor si echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta beneficiarului mostre si esantioane precum si ansambluri specifice impreuna cu dispozitivele de fixare, elemente de etansare si finisare, inainte de contractare si aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparatie pana la






terminarea lucrarii. Este in sarcina executantului de a verifica si confirma, inainte de inceperea fiecarei lucrari a conditiilor de calitate ale lucrarii anterioare. Inceperea unei noi lucrari inseamna acceptarea conditiilor existente, beneficiarul si proiectantul general fiind exonerati de orice raspundere. Se va verifica daca lucrarea anterioara are capacitatea de a prelua incarcarile provenite de la noua lucrare. Se vor verifica conditiile speciale descrise in caietul de sarcini. MATERIALE

Manipularea si transportul materialelor si echipamentelor se va face conform instructiunilor producatorilor. La receptia pe santier se asigura o inspectie prompta a materialelor si echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calitatii si cantitatii. Se va preveni murdarirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor. Depozitarea si protectia se vor face in conformitate cu instructiunile producatorului. Se vor pastra intacte etichetele si sigiliile. Atunci cand din motive intemeiate (si nu din vina executantului) este necesara inlocuirea unui material sau echipament cu altul decat cel prevazut in proiect, executantul va intocmi o cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru inceperea lucrarilor. Fiecare cerere trebuie sa contina toate informatiile necesare privind caliltatea produsului si conformitatea cu proiectul. Garantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru produsul initial. Toate materialele si echipamentele propuse ca inlocuitor vor fi agrementate conform normelor in vigoare. Executantul va efectua schimbarile care decurg din inlocuirea unui material asupra celorlalte lucrari fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar si fara prelungirea duratei de executie.

1.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE

1.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant / Investitor. _____ * în concordanţă cu legislaţia Română

1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 10109/1 – 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.






C 140 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.

STAS 438/1,2 – 80 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate.

P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

STAS 6793– 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.

STAS 457 –80 Caramizi presate pline.

STAS 5185/2 – 80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.

NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.

STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica.

STAS1030 – 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.

STAS 2634 – 80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.

STAS 9201 – 80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.

STAS 146 – 78 Var pentru constructii.

STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.

STAS 790 – 84 Apa pentru constructii.

STAS 388 – 68 Ciment Portland.

STAS 1500 – 78

Ciment Pa 35

1.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457 – 80.

b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2 – 80.

c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar

aprobat; e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sau similar

aprobat;






f) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale; g) Armaturi din OB 37 si PC 52 Ø = 8 – 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS

438/1 – 80; h) Armaturi din STNB Ø = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 – 80; i) Mortare si betoane conform marcilor din proiect; j) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.

1.4.1 Mostre si testari

Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Investitorului, spre aprobare, urmatoarele mostre:

a) Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton; b) Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; c) Blocuri cu goluri din beton; d) Caramizi refarctare; e) Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie.

1.4.2 Specificatii pentru mortare

Mortar de ciment si mortar de ciment cu var

In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 – 82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634 – 50. “Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita”. Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare.

1.4.3 Verificarea calitatii materialelor

Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru:

a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 – 82; STAS 457 – 80; STAS 5185/2 – 80.






b) Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80; c) Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; d) Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; e) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030 – 85; f) Compozitia, consitenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform

STAS 10109/1 – 82 si Normativul C 140 – 79. g) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 – 80.

1.4.4 Livrare, Manipulare, Depozitare

Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. 1.5 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

1.5.1 Zidaria de umplutura si portanta

Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:

caramizi din argila arsa cu sau fara goluri;

blocuri de teracota mari cu goluri;

blocuri cu gauri din beton; Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ:

blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau similar aprobate.

1.5.2 Caramizi din argila si blocuri din beton

Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie, este mortarul var-ciment M 50Z. Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe mbele parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K.






Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim ¼ caramida in lungul zidului si pe ½ caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand – grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110/1 – 75. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 – 85 figurile 58 – 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin ½ caramida. Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel beton Ø 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe Ø 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 – 85 figura 65). Potiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 – 85, figura 64b, cu bare Ø 8 mm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x Ø 6mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.






Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 – 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse.

1.5.3. Pereti despartitori din zidarie

Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37Ø 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2 – 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 – 85, pct. 13.1.8). Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta. Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.

1.5.4 Elemente nestructurale din zidarie

Tubulatura de ventilatie se va executa din::

caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea ”A” si marca 100;

din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 – 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.






1.5.5 Executarea lucrarilor pe timp friguros

La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile “Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 – 84”. 1.6 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea:

a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate.

b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi,

etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau Consultantul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.

1.6.1 Verificarea inainte de inceperea zidariei

Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;

Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anterior);

Verificarea trasarii zidariei.

1.6.2 Verificarea in timpul executiei zidariei

Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele component: o caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati; o mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta

fiecarei sarje; o gheremelele – respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie

impotriva umiditatii;

Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului; o calitatea materialelor in momentul punerii in opera; o daca se respecta proiectul tehnic; o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; o daca se realizeaza teserea rosturilor; o daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; o daca se monteaza gheremele in locurile indicate; o daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.






1.6.3 Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie

Se vor efectua urmatoarele verificari: o aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4. o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. o daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie

calitativa, corespunzatoare acestei etape.

1.6.4 Abateri admise (devieri de la cotele din planuri)

a) Grosimea zidurilor : - pereti din caramida : 4 - 10mm. - pereti din BCA: 5 - 10mm.

b) Marimea golurilor: - pentru ziduri din caramizi: 10mm - pentru ziduri din BCA: 20mm.

c) Planeitatea suprafetelor: - pentru ziduri portante: 3mm/m - pentru ziduri neportante: 5mm/m

d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: - pentru ziduri portante: 3mm/m - pentru ziduri neportante: 5mm/m

2. CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

La baza acestui capitol, stau plansele tehnice cu detaliile de executie aferente izolatiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrarii. 2.0. PREVEDERI GENERALE

Prevederile acestui capitol se refera la toate tipurile de izolatii termice ca izolatii la pod, terase, pereti, plansee peste spatii neincalzite sau pardoseli aplicate pe sol. In cazul in care elementele de constructie nu asigura capacitatea de izolare termica normata, aceasta este completata printr-un strat prevazut special termoizolant in elementele de structura ale elementului de constructie executat. Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minimale de confort ale imobilelor, in functie de destinatia acestora. Alegerea alcatuirii elementelor de constructii termoizolate se face pe baza dimensionarii higrotermice in scopul realizarii: - rezistentei la transfer termic minim necesara, a diferentei dintre temperatura aerului si temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie si a evitarii formarii condensului pe suprafata acestor elemente; - stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a elementelor de constructie;






- rezistenta necesara la difuzia vaporilor de apa, pentru limitarea condensarii acestora in structura, elementelor de constructii; - rezistenta la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer; - limitarea la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si a evitarii fenomenului de condens la nivelul acestora.

Notatii si Abrevieri: In cadrul prezentului caiet de sarcini se vor utilize urmatoarele notatii si abrevieri:

rnal Thermal Insulation Composite Systems;

CQ : Controlul calitatii. Note Explicative: Specificatiile tehnice contin date din standardele si normativele mentionate la capitolul 1.1; Detaliile tehnice si imaginile prezentate mai jos pot fi utilizate fara a se solicita drepturi de autor.

2.1. GENERALITATI

2.1.1 Standarde si normative de referinta

- SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri.Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare; - SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specificaţie. - ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS; - C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005); - NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice (publicat în broşură IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003) ; - SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente (publicat în broşură IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003).

2.1.2 Cerinte specifice sistemului termoizolant:

Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoiozlare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Sistemul trebuie sa fie complet, livrat de catre un singur producator; - Sistemul trebuie sa fie agrementat atat in Romania cat si in Comunitatea Europeana; - Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente; - Sistemul sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania; - Durata minima in exploatare a primului sistem livrat sa fie de minim 5 ani. Producatorul sistemului trebuie sa respecte urmatoarele criterii: - Sistemul de management al calitatii implementat; - Sa asigure instructajul echipelor de montaj; - Sa asigure consultanta tehnica in santier; - Sa asigure urmarirea executiei pe faze de lucrari; - Sa intocmeasca si sa asigure cartea tehnica a sistemului aplicat la lucrarea respective; - Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru produsele aplicate.






2.1.3 Cerinte specifice executantului:

Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii : - Companie cu obiect de activitate constructii civile; - Existenta personal calificat : maistru constructii si minim 20 muncitori calificati; - Certificare de la producatorul sistemului ETICS; - Lucrari de referinta – experienta anterioara pe termoizolatii; - Schela si scule in dotare; - Sa asigure garantie de buna executie in conformitate cu specificatiile producatorului dar nu mai putin de 3 ani; - Sistem de management al calitatii implementat; - Existenta personal TESA; - Alocarea pentru aceasta lucrare a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor sau maistru constructor; - Asigurarea unui RTE si CQ pentru aceasta lucrare care sa urmareasca respectarea documentatiei tehnice pentru executie si legislatia in vigoare.

2.1.4 Cerinte specifice beneficiarului:

- Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru; - Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea executiei lucrarilor de termoizolatie; - Sa asigure sursa de apa si curent; - Sa se asigure de buna cooperare a tuturor proprietarilor; - Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a lucrarii care se va atasa la proiectul tehnic de reabilitare termica. 2.1.5 Masuri de tehnica si securitate a muncii

Se vor respecta cu stricteţe măsurile suplimentare, specifice operaţiunilor de termoizolare suplimentară a pereţilor exteriori, cerute şi consemnate în procesele verbale de instruire şi asistenţă tehnică de către furnizorul sistemului termoizolant. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinal MLPAT nr 1993 publicat in Buletinul Constrctiilor nr. 5-6/1993 Se considera ca masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale. 2.1.6 Urmarirea in exploatare

Se va solicita constructorului garanţie a lucrărilor pentru durata maximă stabilită de furnizorul sistemului termoizolant în condiţiile aplicării în integralitate şi punere în operă si în conformitate cu prescripţiile cuprinse în fişele tehnice puse la dispoziţia executantului. Se vor semnala de către utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului şi executantului toate fenomenele neconforme cu garanţia oferită: deteriorări ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariţia condensului la pereţi, evidenţierea punţilor termice, etc. 2.2. MATERIALE SI PRODUSE






2.2.1 Componentele sistemului

Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt: - Adeziv pentru polistiren; - Polistiren expandat; - Dibluri de fixare; - Masa de spaclu pentru armare; - Plasa din fibra de sticla; - Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc.); - Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.

Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la polistiren. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai mare decat rezistenta interna la rupere a polistirenului care este de 0,08N/mm2. Se impune folosirea unui adeziv cu aderenta de min 0,1N/mm2. Metoda de verificare in santier: pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de polistiren de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca ruperea se face in polistiren, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu indeplineste cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului. Adezivul pentru polistiren trebuie sa asigure o aderenta de min 0,1 N/mm2.

Placile de termoizolatie a) Pentru pereţii de faţadă - plăci din polistiren expandat ignifugat pentru faţade cu rezistenţa la

tracţiune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 şi conductivitate termică λ=0,040 W/mK. Grosimea plăcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu

influenţa factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specificaţie.”, pentru pereţi se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 – DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.






b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realizării unei rezistenţe sporite la şoc – se utilizează plăci din polistiren expandat sau extrudat, cu suprafaţa striată cu densitate de 28-30 kg/m3. Grosimea plăcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Abaterile dimensionale ale plăcilor se vor încadra în limitele acceptate pentru plăcile de polistiren expandat.

Elementele de fixare mecanica Fixarea suplimentară a plăcilor termoizolante se realizează cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, si materialul termoizolant. Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare. Categorii de utilizare conform ETAG 014: Categoria A: Beton normal Pe lângă adeziv, pe beton este necesară ancorarea mecanică. Excepţie: Niciuna. Categoria B: Zidărie din cărămizi pline Pe lângă adeziv, pe cărămizile pline este necesară ancorarea mecanică. Categorie folosire C: Zidărie din cărămizi cu goluri Pe lângă adeziv, cărămizile cu goluri fac necesară ancorarea. Categorie folosire D: Beton agregat uşor Pe lângă adeziv, betonul agregat uşor face necesară ancorarea. Excepţie: Niciuna. Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA)

Pe lângă adeziv, BCA face necesară ancorarea. Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Grosimea izolaţiei Strat suport Tip diblu Lungimea minimă de ancorare

< 10 cm Beton, cărămidă plină 1a, 1b, 2a min 25 mm >10 cm 1b, 2a min.25mm < 10 cm Cărămidă cu goluri 1a, 1b, 2a min. 25 mm* >10 cm 1b, 2a min. 25 mm Toate grosimile BCA 2a min. 65 mm Toate grosimile Plăci fibrolemnoase 2b 30-40 mm Legenda:

– diblu prin batere : 1a – cui de plastic 1b – cui metalic

- diblu prin inşurubare: 2a – şurub cu diblu 2b – şurub pentru lemn simplu + rozetă Observaţii: *ancorarea trebuie sa se facă obligatoriu în primul perete al cărămizii

Numărul diblurilor Numărul diblurilor ce trebuie să fie instalate (conform ETAG) depinde de: - - - - - grafică Deoarece sarcina dată de presiunea vântului este mai mare la marginile clădirii decât în perimetrul ei, la dibluire se face distincţie între: - -






Numărul de dibluri în câmp Până la înălţimea de 50 m trebuie să existe minim 6 dibluri / m2. Peste înălţimea de 50 m,

trebuie să se efectueze probe statice pentru determinarea numărului de dibluri. Numărul de dibluri la margini

Zona care se considera margine depinde de înălţimea construcţiei h şi de lungimea construcţiei l. Înălţimea construcţiei h ≥ l Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la

margine spre interior. Înălţimea construcţiei h ≤ l

Zona de margine reprezinta 10% din lungimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine spre interior. Terenul I. Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de cladiri inconjuratoare. II. Puterea vântului este uşor redusă de obiectele dimprejur (pădure, case <10m etc.). Clădiri risipite. III. Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de cladiri)

Tabelul 1: Numărul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea

caracteristică de smulgere ≥ 0,8 KN/ diblu Schema de ancorare in T in cazul placilor din polistiren expandat :

Masa de spaclu pentru armare Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment cu aderenta foarte buna la polistiren, min 0,1 N/mm2. Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - Armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea - Rezistenta la socuri - Grad de impermeabilitate ridicat .Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5) Plasa din fibra de sticla Plasă din ţesătură din fibră de sticlă rezistentă la mediul alcalin, cu rol de armare a masei adezive de şpaclu, cu

parametrii mecanici ridicaţi .Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite (soclu, parter) se prevede armare dublă.






Accesorii (profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare, etc.): - Profil de soclu - cu rol de susţinere a sistemului termoizolant al pereţilor.Profilul se montează prin prindere mecanică cu dibluri şi este prevăzută cu lăcrimar pentru scurgerea apelor din precipitatii. - Profilul de colt - pentru armarea suplimentară a muchiilor şi rectiliniaritatea acestora. Asigură o rezistenţă suplimentară la solicitări mecanice. - Profilul cu picurator – asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe toate laturile orizontale de la partea superioara a golurilor de tamplarie si la toate celelalte muchii ce raman suspendate - Profilul de contact cu tamplaria – asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul, evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mult asigura o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru ferestre. - Etansarea rostului dintre tamplarie si perete. Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra carei actioneza o serie intreaga de factori atmosferici, deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii de tip Ceresit Winteq sau similar care are ca scop sa regleaze perfect difuzia vaporilor in zona de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia. Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti tip Ceresit sau similar Pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minimă a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile gen praf de piatra şi de 2 mm la tencuielile cu aspect gen scoarta de copac.






Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.

Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al producatorului.

Important !!! Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acelaşi furnizor. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie să fie compatibile între ele şi verificate în sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. În privinţa comportării la foc sistemul trebuie să se încadreze în Euroclasa B-S2,d0. 2.2.2 Transport si depozitare Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate. Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare. Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 grade. Elementele componente vor fi depozitate pe şantier astfel încât să fie ferite de factori atmosferici, îngheţ şi degradări din solicitări mecanice. Plăcile termoizolante vor fi ferite de radiaţiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe suport, ci pe un esafodaj improvizat astfel incat sa se asigure ciculatia aerului 2.2.3 Executia lucrarilor

2.2.3.1 Operatiuni pregatitoare Înainte de începerea lucrului, suprafaţa faţadei, unde se va monta sistemul, se va alinia

orizontal şi vertical Toate suprafeţele care ramân vizibile, atât la partea superioara şi inferioară a sistemului

ETICS şi care nu sunt închise cu profile corespunzătoare, vor fi protejate cu un strat de masă de şpaclu armată.

Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeală, insecte, rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, la flacără directă. Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de: - încheierea lucrărilor de pe terase şi atice şi instalaţii de scurgere a apelor pluviale. Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare; - Existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului; - Montarea tocurilor de ferestre si usi, precum si a elementelor ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc; - protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau pătării; - Protejarea suprafetelor ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancurile, trotuarele cu folii corespunzatoare; - Acoperirea cu elemente de protectie a suprafetelor orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc., astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant in timpul si ulterior executiei;






- Montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul, eventual mutarea pozitiei conductei pentru gaze si a dispozitivelor exterioare ale instalatiei de climatizare; - Realizarea lucrărilor de pregătire a suportului - suportul se va verifica cu grijă, se va curăţa, se vor elimina porţiunile de tencuială existentă eventual exfoliate sau fără capacitate portantă şi de aderenţă insuficientă (vezi cap urmator); - Asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea superioară a schelei; - Asigurarea impotriva umezirii ulterioare a stratului suport (umiditate ascensională). 2.2.3.2 Etape de executie

Pregatirea suprafatei suport La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria “suporturi tencuite” ce impune obligativitatea dibluirii. Neregularităţile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuială adezivă suplimentară de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Denivelările mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de şpaclu la lipirea plăcilor termoizolante. Metode simple de verificare :

A. Suport din zidarie. Masuri






B. Beton. Masuri

C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri

D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri

Lipirea placilor de termoizolatie






Aplicarea adezivului Adezivul trebuie aplicat pe conturul plăcii intr-un strat de aproximativ 5 cm şi in mijlocul plăcii, trei puncte cu dimensiunea cel puţin cât o palmă. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport şi de grosimea stratului de adeziv (după ghidul de aplicare al producătorului). Suprafaţa de aderenta trebuie să fie de cel puţin 40% In cazul suprafeţelor suport plane, se recomanda utilizarea metodei de lipire pe întreaga suprafaţa a plăcii, utilizând pentru splicarea adezivului un fier de glet din inox cu dinţi de 10 x 10 mm.

Dispunerea placilor de termoizolatie Se montează profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanţieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătură.

Montarea plăcilor se va face începând din zona de soclu, de jos în sus, în rânduri orizontale, cu latura mică a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime. Plăcile se vor dispune fara rost, evitând pătrunderea adezivului între rosturi. Spaţiile formate datorită toleranţei dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant din spuma poliuretanica.

Rosturile verticale dintre plăci se vor dispune întreţesut decalate cu o jumătate de placă. La colţuri şi la îmbinarea cu alte părţi ale construcţiei se vor folosi numai panouri întregi sau

jumătăţi de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea completa a adezivului

Panorile cu colţuri sau margini rupte nu se vor folosi. Îndreptarea marginilor nu este permisă decât după ce uscarea adezivului este completă. În

zona golurilor de ferestre sau uşi, rosturile dintre plăci nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor golurilor.






La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor termoizolante. Trebuie păstrată o decalare de cel puţin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataţie ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de dilatatie. Montarea diblurilor Diblurile se montează la 24 ore după lipirea plăcilor, după întărirea suficientă a adezivului de lipire. Se realizează găuri cu burghiul de 8 mm. Alegerea diblurilor se va face în funcţie de tipul materialului

din care este alcătuit peretele, vezi cap 1.2.1. Talerele diblurilor trebuie îngropate până la faţa exterioară a plăcilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor nivela cu adeziv pentru masa de şpaclu.

Aplicarea masei de spaclu armata Stratul armat se realizeaza la cel putin 3 zile dupa lipirea placilor de termoizolatie, dupa ce suprafata polistirenului a fost curatata de praful rezultat din slefuire. Realizarea nu se poate face mai tarziu de 3 luni de la lipire, in cazul in care operatia a fost facuta in sezonul primavara – vara. Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu hartie abraziva; deşeurile rămase in urma şlefuirii se îndepărtează cu grijă. Suprafaţa placilor se îngălbeneşte din cauza radiaţiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare. Zonele cu tensiuni suplimentare (colţurile ferestrelor) se armează suplimentar in prealabil cu ştraifuri prinse cu adeziv pentru masa de şpaclu.






Colţurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştreif-uri din ţesătură din fibre de sticlă, montate la 450C (20/35 cm), înainte de armarea generală. Intradosul colţurilor ferestrelor se armează suplimentar cu ştraifuri din plasă din fibra de sticlă.

Armarea generala se incepe prin aplicarea unui strat de adeziv pe inaltimaea fatadei, dar nu mai mult de 1 m latime. Imediat dupa aplicarea stratului de adeziv se aseaza plasa din fibra de sticla, apoi se da un alt strat de adeziv, urmand ca aceasta sa fie in totalitate inglobata in adeziv. Plasa nu se

aseaza direct pe polistiren. Se aplica prin suprapuneri de latime 10 cm. Aceste suprapuneri nu trebuie sa coincida cu rosturile panourilor de polistiren. Plasa trebuie suprapusa pe 10 cm in ambele parti. In zona soclului si a placilor de parter se aplica doua straturi de plasa.

La muchiile clădirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colţ din PVC sau aluminiu, cu plasă din fibră de sticlă integrată. In zonele de contact cu tamplaria, la rosturile de dilatatie si in zonele cu

picurator se vor monta profile speciale inainte de armarea generala După uscare (24 h) masa de şpaclu se va şlefui fără deteriorarea plasei din fibră de sticlă, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet. Aplicarea finisajului Tencuiala se aplica la cel putin 3 zile si la maximum 3 luni de la lipirea panourilor de polistiren. Amorsarea se execută peste masa de spaclu cu trafaletul sau cu bidineaua pe toată suprafaţa ce urmează a se finisa. După grunduire suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă. Dupa uscarea grundului se aplica stratul de tencuiala ce se niveleaza la dimensiunea granulelor cu o gletiera dreapta. Cand materialul nu se mai lipeste de gletiera, se poate trece la texturarea suprafetei. Stratul final se va realiza din tencuiala acrilica, siliconica sau silicatica. Pentru a nu aparea planuri vizibile de contact intre un strat uscat si unul proaspat, lucrarea se executa cu un numar suficient de muncitori ce pot realiza un strat continuu si uniform pe toata suprafata. Procedeul de uscare a tencuielii consta in evaporarea apei si hidratarea liantului. Acest proces dureaza mai mult la o temperatura mai mica si o umiditate mai mare. Sistemul de finisaj nu se aplică la temperaturi de sub +50 C sau pe suport îngheţat, la temperaturi de peste 300 C şi cu acţiunea directă a razelor solare sau ploii. Faţada va fi protejată de acţiunea directă a razelor solare, de acţiunea ploii şi vântului puternic, cu plasa de protecţie. 2.2.3.3 Prevederi constructive






Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub +50C (suport, material şi temperatură în aer) iar la tencuiala silicatică sub +80C. De asemenea, nu se aplică sistemul pe ploaie (fără măsuri de protecţie) în condiţiile în care există riscul apariţiei condensului (chiar în fazele de întărire şi uscare). Plăcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Înainte de începerea lucrărilor, se face o probă de lipire pentru a stabili dacă suportul este corespunzător (vezi cap 12.1 verificarea in santier a adezivului). Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului. La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor atmosferici. 2.2.4 Monitorizarea executiei Executia va demara dupa instruirea in prealabil a executantului de catre firma producatoare a sistemului. Monitorizarea se va face pe faze determinante conform tabelului de mai jos, iar la fiecare faza se vor face PV de lucrari ascunse. Se vor consemna toate neregularitatile aparute pe durata executiei, si, in acest caz antreprenorul va instiinta imediat beneficiarul (dirigintele de santier).






2.2.5 Curatirea si Protectia lucrarilor Dupa finalizarea lucrarilor trebuie indepartate ambalajele utilizate si foliile de protectie de pe tamplarie. De asemenea trebuiesc facute retusurile in zonele de prindere a schelei. Lucrarile de termoizolatie trebuie protejate de praf pe durata santierului. 2.3. RECEPTIA LUCRARILOR Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice se verifica: - certificatele de calitate pentru produse si procedee noi; - proces verbal de primire a materialelor pe santier; - proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica izolatiile.






Se verifica daca: - calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului. Inlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si verificatorului de proiect; - materialele folosite inainte de punerea in opera prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice in vigoare (standardele de produs) neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile; - in cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme, racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protectie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste verificari suplimentare se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de izolatie termica; - conditiile de mediu. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca: - termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa; - densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului; - deschiderea rosturilor sa fie de minim 2 mm; - nu s-au produs goluri in si intre placi; - s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; - barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul; - asezarea placilor sa fie uniform, sa se respecte grosimea indicata in proiectul tehnic, si sa nu prezinte denivelari care sa influenteze negativ calitatea straturilor de protectie a izolatiei. La terminarea lucrarilor se efectueaza receptia calitativa pe faza de lucrari in cadrul careia: - se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcursul lucrarilor, comparandu-le proiectul si prescriptiile tehnice respective iar abaterile sa se incadreze in prescriptiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic; - se va verifica modul de executie al comunicarii cu atmosfera al termoizolatiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevazute in documentatia tehnica. Recepţia lucrărilor se efectuează in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”. Recepţiile (preliminară, finală) se vor face numai în condiţiile existenţei tuturor documentelor ce atestă calitatea fiecărei faze de lucrări verificate pe parcursul execuţiei.

2.3.1 Comisia de receptie La receptia lucrarilor, vor participa : Dirigintele de santier, Beneficiarul, Reprezentantul executantului impreuna cu RTE si CQ, Proiectantul si Inspectoratul de Stat in Constructii. Receptia va fi facuta in baza unui Proces Verbal de Receptie 2.3.2 Tolerante admisibile Toleranţe de planeitate ale stratului final

2.3.3 Procesul verbal de receptie






Se va intocmi de catre executant si va fi semnat de care Comisia de Receptie. 2.3.4 Remedieri In cazul in care trebuiesc facute remedieri, acestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in termene stabilite de comun acord cu reprezentantul beneficiarului. Remedierile nu vor dura mai mult de 2 saptamani de la data semnalarii acestora. 2.3.5 Masuratori si decontare Masuratorile se vor face in baza listelor cu cantitati de lucrari realizate de proiectantul lucrarii. Situatiile de lucrari intocmite vor fi verificate si aprobate de catre dirigintele de santier. 2.4. GARANTII a)Garantia producatorului Garantia producatorului trebuie specificata in documentele de calitate ale sistemului de termoizolatie. Garantia minima pentru sistemul de termoizolatie trebuie sa fie de 20 ani. Producatorul va pune la dispozitia Beneficiarului toate documentele de calitate, odata cu cartea tehnica a sistemului de termoizolatie si cu garantia sistemului. b)Garantia executantului Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod obligatoriu de catre executant si este de min. 3 ani. 2.5. EXPLOATAREA LUCRARILOR 2.5.1 Conditii de exploatare Lucrarile vor fi exploatate conform specificatiilor producatorului. Orice interventie asupra fatadei, cum ar fi montarea de aparate AC, suporti, montare obloane, schimbat tamplarie trebuie sa se faca sub indrumarea proiectantului si numai cu firme specializate. De asemenea producatorul sistemului va fi consultat. In fiecare an, in perioada Martie-Aprilie se va verifica starea fatadei. Orice problema va fi semnalata imediat executantului care va anunta si producatoarul sistemului de termoizlotie. Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea hidroizolatiilor, sau a invelitorilor de orice fel, remediindu-se de indata deficientele constatate, pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa, in termoizolatie. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii si se va inlocui suprafata deteriorata de catre specialisti. La fiecare 5 ani, se recomanda vopsire integrala a fatadei. Vopseaua va fi achiztionata in mod obligatoriu de la furnizorul sistemului pentru a asigura compatibilitatea. 2.5.2 Daune si solutii de remediere Daunele aparute in timpul exploatarii vor fi semnalate imediat de catre Beneficiar atat Executantului cat si Producatorului sistemului de termoizolatie. Beneficiarul impreuna cu executantul si producatorul stabilesc cauza generatoare, si solutia de eliminare a acesteia. De asemenea se va stabili cine va prelua costurile reparatiei.






Indicatii de montaj: Perforare prin materialul izolant pană in materialul - suport. Se introduce ancora in gaură, pană cand talerul stă fix pe materialul termoizolant. Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului. Instructiuni de verificare la tractiune: Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va dubla pentru fiecare diblu necorespunzator. Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor. Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul zidariei din blocuri ceramice. Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor existente si stablilirea pachetului de strangere.

6.4. Hidroizolatia :

6.4.1. Materiale:

Membrana hidroizolatoare Polipropilena atactica (PPA) membrana hidroizolatoare din bitum modificat armat cu poliester. Membranele din bitum modificate au incorporate polimeri din cauciuc si plastic in strat.






Membrana prefabricata va fi auto-etansatoare flexibila, cu bitum aplicat la rece, cu film din polietilena gros de 0,15 mm. Amorsa trebuie sa fie din bitum aplicat rece, fara apa si alte corpuri straine.

Pregatirea suprafetei: o Suprafata din beton pe care se va aplica hidroizolatia trebuie curatata si fara murdarie,

particule de mortar, vopseluri, filme, ulei, invelisuri protective, mucegai, lapte de ciment etc. o Toate defectele trebuie corectate pentru a asigura o suprafata neteda si uscata adecvat inainte

de lucrarile de aplicare. o Locurile unde se intalnesc structurile orizontale cu cele verticale trebuie sa aiba canturi care

masoara 50 mm cu 50 mm si raza de minim 50 mm. Planseele din beton trebuie sa aiba pante adecvate pentru drenarea apei pluviale. Trebuie

prevazuta o inclinare de 1% pentru a drena apa satisfacator in jgeaburi si burlane. Dispozitivele pentru drenare montate in gauri trebuie montate astfel incat sa permita scurgerea

libera a apei. Orice rost de dilatare sau contractie trebuie curatat, grunduit, etansat. Se prevad scafe de circa 40 mm adancime cu 40 mm latime si 250 mm deasupra finisarii

plafonului de-a lungul peretilor sau parapetilor pentru limita membranei. Suprafetele pregatite trebuie sa fie tratate si mentinute umede prin stopirea cu apa la intevaluri

regulate pentru o perioada de cel putin 3 zile, iar suprafetele trebuie montate in 7 zile. Se asigura ca suprafata este complet pregatita si ca s-au reparat toate defectele. Daca exista dubii privind prezenta umezelii in suprafetele pe care urmeaza sa se aplice

membrana, se expune suprafata la soare pentru 2 zile sau se incalzeste suprafata folosind arzatorul.

Proceduri de aplicare a membranei hidroizolatoare: o Montarea materialelor trebuie sa fie in concordanta stricta cu specificatiile producatorului si cu

indicatiile directe ale distribuitorului autorizat. o Membrana prefabricata se monteaza prin indepartarea plasticului care acopera partea lipicioasa

si se deruleaza in locul respectiv. Se apasa ferm foaia si se elimina aerul ramas . Membrana trebuie aplicata incepand de la punctul cel mai de jos al pantei la puncul cel mai inalt astfel incat suprapunerile sa nu retina apa. o Se monteaza placi subsecvente cu suprapuneri minime de 5 cm la toate imbinarile intre placi.

Lipiti toate suprapunerile cu lipici asa cum se recomanda de catre producator. o Rosturile de constructie si de dilatare trebuie acoperite de doua ori cu o banda de acelasi tip de

membrana de circa 30 cm latime centrate pe axele rosturilor. o Marginile membranei trebuie sa se intinda peste marginile placilor. Toate marginile trebuie

etansate cu adeziv. o Pentru drenaje, se intinde membrana peste canalul de drenare la cca. 3 cm lungime, si se

leaga marginile si se etanseaza cu adeziv. o Dupa ce se monteaza membrana, verificati daca exista gauri sau defectiuni ale membranei

montate. Se carpesc gaurile sau membrana defecta cu acelasi tip de banda de membrana. o Strat de ciment peste hidroizolatie: se prevede un strat de ciment pe membrana unde s-au

aplicat invelisurile protective. Grosimea acestui start trebuie sa fie conform indicatiilor din planse. Hidroizolatia fluida:






Materialele aplicate fluide pentru hidroizolatie vor fi din substante elastomerice aplicate fluide si la uscare devin o membrana impermeabila. Se aplica la terase, la pardoseala toaletelor si alte locatii indicate in proiect. Aplicarea hidroizolatiei fluide:

Inainte de aplicarea hidroizolatiei fluide, suprafetele de beton trebuie sa fie fara cusur si tratate fara a folosi compusi de tratare. Se aplica un strat de neutralizator pentru beton pentru a indeparta uleiul, murdaria si alti agenti de contaminare.

Stratul elastomeric se va aplica peste suprafata si acest lucru se va face in concordanta cu recomandarile producatorului sau cum indica consultantul.

Dupa ce s-a uscat primul start, se aplica trei (3) starturi pe aceeasi suprafata de beton acoperita cu hidroizolatie lichida.

Hidroizolatia lichida se poate aplica cu pensula, cu spray fara aer, mistrie, sau cu o rola de preferinta 20-25 mm grosime pentru fiecare strat ud.

Membrana hidroizolanta lichida nu trebuie aplica in conditii de vreme aspra. Persoanele care executa lucrarile de aplicare, mai ales cei care au pielea sensibila trebuie

sa-si ia masuri suplimentare de protectie in timp ce aplica hidroizolatia lichida. Compusii hidroizolatiei lichide sunt forte imflamabili.

Hidroizolatie capilara: Pudra din ciment care contine materialele chimice cu cristale care se solidifica in contact cu apa. Pregatirea suprafetei/Aplicarea hidroizolatiei capilare si epoxidice pentru captusirea vaselor:

Pregatirea suprafetei pentru hidroizolatia capilara: tot betonul care se va trata trebuie sa fie fara cusur. Se indeparteaza uleiul, agentii anitiaderenti, laptele de ciment si orice alte materiale straine care va impiedica adeziunea, penetrarea si randamentul hidroizolatiei. Se repara crapaturile vizibile mai mare de 0,01" ca dimensiune, 19 mm adancime, deasemenea rosturile de constructie defecte. Gaurile pentru legare vor fi la aproximtiv 25 mm in spatele suprafetei. Se clatesc toate suprafetele cu apa cu o zi inainte de aplicarea hidroizolatiei capilare.

Aplicarea hidroizolatiei capilare: se monteaza conform procedurilor standard ale producatorului.

Pregatirea suprafetei pentru hidroizolatia epoxidica: toate suprafetele tratate cu hidroizolatie pe care se va aplica un strat epoxidic trebuie neutralizate cu o solutie de curatare capilara. Aplicarea hidroizolatiei capilare trebuie sa aiba cel putin doua (2) saptamani inainte de aplicarea rasinilor epoxidice.

Aplicarea hidroizolatiei epoxidice: umezeala trebuie sa fie prezenta in stratul de beton pentru a asigura penetrare chimica maxima. Suprafetele trebuie sa aiba o umiditate scazuta cand se aplica invelisurile.

Amestecare: proportiile si procedurile de amestecare conform recomandarilor producatorului. Tratare: suprafetele tratate cu hidroizolatie, se umidifica trei (3) zile incepand cu stropirea cu aburi in ziua de dupa terminarea aplicarii hidroizolatiei. Materialele pentru umplutura se pot pune pe aplicare fara placi de protectie dupa ce s-a terminat tratamentul prin umidificare.






6.4.2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

La terase si acoperisuri

Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5ºC. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 – 84.

Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220ºC, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160ºC - 220ºC.

Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 – 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 – 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m 2 .

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6ºC, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8ºC.

Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.

Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 – 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.

Protectie cu foi bitumate a Plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

In montarea pe acoperis, Plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150ºC in timpul lipirii.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.

Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 – 86 art. 3.20.2 – 3.20.6.






Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 – 50 cm.

La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.

Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton Ø 6 mm la 25x25 cm.

Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:

o strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi.

o strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier.

o rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 – 86 punctele 3.24 – 3.24.2.

Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 – 3.26.7

terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 – 15 mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime.

modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.

Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.) La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului. 6.4.3 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;






pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte

lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor; Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri,

etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii . Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport); Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o

suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie; Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste

termoizolatiile noi; Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in

componenta hidroizolatiilor; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia; Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment, iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).

In timpul executiei trebuie verificat: lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 %

din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu

streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul

cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale; tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de

elementele de constructie; realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;

Verificari la terminarea lucrarilor

Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat ;






Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm ;

La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;

In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocănire şi eventuale sondaje în punctele dubioase; 6.4.4. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de hidroizolatie:

Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie

Hotararea Guvernului nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igiena muncii in constructii -ed. 1995;

Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala;

Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300. Cand se excuta membrane hidroizolante din bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea incendiilor trebuie luate in considerare:

Prevederile Legii nr. 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor; Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei

hidroizolante la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83;

Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime; Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite. Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur. Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de

vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat. Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.

3. CAIET DE SARCINI – LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

3.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului.






La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant / Investitor.

3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.

EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice – specificatii si metode de testare

BS EN 10143 : 1993 Otel galvanizat prin tratament la cald EN ISO 140-3:1995 Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii –

Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta

in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau

similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004

Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare

3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.

3.3.1 Pereti de compartimentare din gips carton si placari

Peretii cu schelet metalic si plăci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, cum ar fi KNAUF, RIGIPS sau similar aprobate), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Plăcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plăcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plăci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si plăci din gips carton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari. Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa

Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:

Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica;






Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz.

Protectia antifoc si protectia fonica

Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plăci. Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn

Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca support, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate). Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu.

3.3.2 Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile

Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care – in majoritatea cazurilor –






este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri PROMAT sau similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.

3.3.3 Materiale

Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Contractorul furniza mostre de materiale Consultantului pentru aprobarea acestora.

Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt:

- Plăci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Plăcile pot fi: o Plăci normale; o Placi izolante fonice; o Plăci rezistente la umiditate de culoare verde; o Plăci antifoc de culoare rosie;

- structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; o elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.

- alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet; o suruburi cu diblu din plastic; o conexpanduri; o console pentru montare.

- Alte materiale: chit, banda adeziva; - Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm; - Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 – 15 cm; - Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); - Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.

Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.






Tavane false

Principalele materiale folosite sunt: - Placi standard din gips carton cu grosimea de 12,5 - 15 mm;

Structura suport a tavanului este facuta din: o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; o Profile din tabla zincata pentru structura; o Profile perimetrale; o Sisteme de suspendare; o Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.

- Fiting-uri metalice: o Suruburi si piulite cu filet; o Piese de legatura la intersectia profilelor; o Piese de legatura intre profile; o Console universale.

3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE.

3.4.1 Compartimentari din gips - carton

Etape de executie: - Montare banda de etansare autoadeziva; - Montarea profilelor de tabla de oţel-Zn; - Montarea Plăcilor de gips – carton; - Finisarea peretilor; Montare banda auto-adeziva:

Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor.

Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin

intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele,

prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura.

Montarea placilor de gips – carton. Montarea Plăcilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta.






Plăcile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmatorul.

Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice.

Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de

rasinoase. Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile

pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips –

carton a celei de a doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile

plăcilor pe cele doua fete sa fie decalate; Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata

lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta.

Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare.

3.4.2 Tavane suspendate din gips-carton

Etapele lucrarii: - Montarea structurii metalice; - Realizarea instalatiilor; - Montarea Plăcilor de gips – carton; - Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; - Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate:

Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti (cum ar fi

Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.

Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare.

Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc. Montarea placilor de gips carton:






La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane.

Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru

iesirirele de urgenta etc.; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.; Finisarea suprafetelor: Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.

3.5 CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE.

3.5.1 Verificarea la livrare

Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare , controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor , care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri : a) Dimensiuni :

- Lungime , latime : 2.5mm ; - Grosime : 0.25mm ; b) Aspect : Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata , fara exfolieri , gauri si pete .

Marcajul : Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii , lungime , latime , grosime.

3.5.2 Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele: daca trasarea este conform proiectului;

- daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara);

- daca materialele componente plăci, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice);

- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare; - daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips

carton in documentatia prezentata de constructor;

3.5.3 Verificari in timpul executiei

Trebuie verificat: - daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului; - daca se respecta proiectul tehnic;






- daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm intre ele;

- daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente;

- daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm;

Pentru peretii despartitori: - daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa

fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil;

- daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW;

- daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii;

- cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate;

- pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc;

3.5.4 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor se verifica: - verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; - daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinari; - daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; - daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

4. CAIET DE SARCINI – TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

4.1 GENERALITATI.

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.

4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

BS EN 20-354 Absorbtie fonica EN ISO 140: Part 3 Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la






elementele cladirii – Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de necombustibilitate

EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de necombustibilitate

Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, Hunter-Douglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)

EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii

4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.

4.3.1 Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Descriere

a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje:

- neteda; - texturata de model de suprafata fin granulata; - micro-perforata.

Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T.

b) Placile vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm

Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: 600 x 1600mm 600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm

c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale,

profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata.

e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor






astfel de fiting-uri. f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind

cerintele de calitate stipulate. g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.

Absorbtia fonica

In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special in salile de clasa, vezi garficul pentru finisaje al Proiectantului), se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica αs a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite:

- cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) - si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.

Clasa de combustie

Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului.

Limite de folosire

Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.

4.3.2 Sisteme de tavane false metalice liniare

Descriere

Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong “Siteme de Legatura”) sau imbinari late (de exemplu Armstrong “Sisteme de Contrast”), asa numitele tavane lamelare cu profile negre din plastic pentru imbinare.

Limite de folosire

Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).






4.3.3 Materiale

Tavane cu suport modular

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: - fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice

specifice; - fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; - fibra minerala texcurata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de

absorbtie fonica; - Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;

Alte elemente pentru tavan: - Goluri de vizitare si chepenguri; - Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii;

- In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.

Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti.

Structura suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Carlige reglabile din otel galvanizat; o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet;

Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.

Sisteme de tavane metalice liniare

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: - Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; - Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane

lamelare; Alte elemente de tavan:

- Goluri de vizitare si chepenguri;






- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu;

- In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect.

Structura suport a tavanelor este facuta din: o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet;

Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.

4.3.4 Demontarea

Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesar.

4.3.5 Rezistenta la foc

Clasificare

Tavanele false trebuie clasificate ca ’materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba “Clasa A ca suprafata de raspandire a focului” cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.

Rezistenta la foc

Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.

Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.

Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imb8inari deoarece este necesar sa se asigure o






stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc.

Oprirea focului

Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante.

4.3.6 Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

4.3.7 Durabilitate

Durata de viata a componentelor principale

Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare.

a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.

4.3.8 Livrare si depozitare

Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.






Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. 4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE.

Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).

4.4.1 Tavane false cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de

strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile

verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; - Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: - Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul

personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):

- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.; - Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.

Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect.






4.4.2 Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare

si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.

Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe

profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a

rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.

4.4.3 Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate. 4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE

4.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Consultant. Trebuie verificate urmatoarele:

- Daca marcarea este facuta conform proiectului; - Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile

anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan.

- Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);

- Daca materialele au fost depozitate corect;






- Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor;

- Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals:

- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.

- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. - Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau

miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.

- Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).

- Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate.

- Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Consultant.

4.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele: - Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului; - Daca se respecte proiectul tehnic; - Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor

admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente;

- Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; - Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte

socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.

- Toate componenetele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.

- Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;

- Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al






modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.

- Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare.

- Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.

- Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).

- Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel.

- Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

4.5.3 Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate: - Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; - Daca s-a intocmit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se

deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului.

- Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie.

- Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar.

- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.

- Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.

- Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. - Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri,

cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari






atente ale ansamblurilor si instalatiilor.

4.5.4 Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (= spatiul max. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: ± 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.

5. CAIET DE SARCINI - TAMPLARIE DIN ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE

5.1. GENERALITATI

Tamplaria exterioara si tamplaria interioara propuse vor fi eficiente energetic din profile Al cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa „low-e”, geam cu umplutura din gaz inert – ex. Argon. Tamplaria din profile de Al va fi executata conform planselor din documentatia de executie ca: tablouri de tamplarie, fatade, detalii, etc. Ferestrele vor avea coeficientul de transfer termic (U) minim 1.3 W/m2•K. In oferta tehnica pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TAMPLARIEI OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei (dupa realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE TIP DE TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata vitrata si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se va specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata vitrata. Producatorul tamplariei de Al va prezenta certificat CE al produsului.

5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.

Se va tine seama de documentatia tehnica de executie si se vor respecta urmatoarele norme tehnice romanesti :






- P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

- P100/2004 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

- STAS 6156 Acustica in constructii

- C107/1-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit

- C107/2-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat locuirea

- C107/3-97 Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor

- C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit

- SR EN ISO 717-1, si 2/2000 Acustica Evaluarea izolarii acustice acladirilor si elementelor de constructii partea I - Izolarea la zgomot aerian si partea II -Izolarea la zgomot de impact

- STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii

- STAS 6156-86 Acustica in constructii Pretectia impotriva zgomotului in constructii - limite admisibile si parametri de izolare acustica

- STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor

- GAT 056-95 Ghid pentru agrementarea tehnica a peretilor cortina

ST –035 :2000 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru verificarea antiseismica a fatadelor cortina

- SR EN 573-1 - SR EN 573-4 :1995 Aluminiu si aliaje de aluminiu

- SR EN 755-1 - SR EN 755-8 :1997 - 2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu – Bare tevi si profile extrudate

HG nr. 796/2005 CERINTE ESENTIALE

SREN 14351-1/2006 + A1:2010

STAS 9322 – 89 Uşi şi ferestre. Clasificare si tehnologii

STAS 9317/1 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile şi Industriale. Ferestre din lemn

STAS 466 – 92 Usi de lemn pentru constructii civile

STAS 9317/2 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile, uşi de lemn. Metode pentru






verificarea calitatii

STAS 5333 – 86 Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare de lemn pentru construcţii. Formate si alcătuiri

5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

5.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei Al:

- Profile Al culoare conf. caracteristici materiale pentru finisaje si conf. planse - sistem bicameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3W/m2K. - Înăţimea minimă a profilelor va fi 70 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm ( 0,2 mm). - Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi fără impurităţi mecanice. - Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250 KN/cm. - Feroneria - fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG 607/3 “Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”. - Feroneria va fi montată pe profile şi verificată/ajustată. Feroneria va fi de bună calitate. - Geam termoizolator va fi realizat din două foi de sticlă, una laminată cu grosimea de 4.00 mm la exterior şi una “float” cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o baghetă de 16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon.

- Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E, că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de geam.

5.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din Al:

- Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.

- Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.

- Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.

- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate.






- In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).

5.3.3 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare

- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.

- Manipularea tâmplăriei cât şi a geamului termoizolator se va executa manual, cu atenţie. În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.

- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria / geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea.

- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.

Verificarea calităţii se va face pe faze:

Verificarea la livrare

Verificarea înainte de punerea în operă

Verificarea la recepţia preliminară Se vor verifica:

existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

corespondenţa cu prevederile proiectului;

existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere;

verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.

5.3.3.1 Livrare, manipulare, depozitare

Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor de tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv. Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa la recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor. Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu o temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să împiedice utilizarea. Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel. Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea.






5.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA

5.4.1 Executia tamplariei din Al pentru ferestre

- Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat Al. - Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi

autoperforante la 40 cm. - Sudarea profielor Al - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu va

prezenta pori sau culoare gri-gălbuie. - Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii. - Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv. - Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta

necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei.

- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.

- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită.

- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.

5.4.1.1 Punerea in opera

Principalele faze de realizare: a) executarea releveului golurilor de faţadă de către executantul tâmplăriei; b) montarea tâmplăriei cu geam termoizolator; c) realizarea termoizolării cu plăci polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform detalii

proiect; d) executarea (repararea) finisajelor interior şi exterior ale clădirii.

5.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din: După ce structura de bază a fost terminată Contractorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri precum si verificarea la recepţia materialelor; Verificarea pe parcursul execuţiei:






- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni vătămarea (>8cm).

- se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.

Verificarea după montaj: - verificarea la finalul execuţiei - va consta din verificarea aspectului, a poziţionării corecte a

garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor; - Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca

structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.

5.4.1.3 Abateri admise:

- Deformatia maxima: o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. o în directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de etansare) deformatia

este limitata astfel incat să nu împiedice întreţinerea secţiunilor care se deschid. o să nu intervină în elementele de etanşare pe care se sprijină, eventual, piesele transversale.

- Limite de toleranţă la tâmplăria instalată: o Pe verticală: ferestre: 2 mm/m o Cadru usi: 1 mm/m o Uşi, obloane: max. 3 mm în direcţia închiderii

5.4.2 Executia tamplariei din Al pentru usi interioare

În cazul uşilor rezistente la foc se vor urma prescripţiile producătorului şi/sau cele specifice acestor tipuri de uşi. Operatiuni pregătitoare de lucrări ce trebuie a fi terminate înainte de începerea montajuIui tâmplăriei:

materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;

fixarea praznurilor pentru tâmplărie si cele pentru finisarea şpaleţilor şi glafului;

terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum şi a pardoselilor şi plafoanelor; îmbrăcarea în folie din plastic a tocurilor şi marcarea pe acestea a punctelor corespunzătoare marcate pe conturul golului, înaltime, adâncime, verticalitate, centrare.

Pozarea şi echiparea tâmplăriei: fiecare toc este adus în poziţie si fixat în prima fază prin pene la colţuri şi la interval de

maximum 1,5 m, penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; fixarea definitivă a tocurilor şi şpraiţuirea interioară pentru împiedicarea deformării până la

momentul întăririi spumei poliuretanice; injectarea cu spumă izolantă a spaţiilor rămase libere între toc şi gol






completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice executarea finisajelor la şpaleţi si glafuri; înlaturarea protecţiei din folie de plastic; retuşuri si completări; închiderea tâmplăriei în goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple

sau tiocolice Toate uşile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorări ale pereţilor adiacenţi, radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevăzute cu opritori ce se montează în pardoseală. 5.4.2.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica: - tamplaria sa se incadreze in tipodimesiunile prevazute in proiect si tolerantele sa se incadreze

in standardul 11179-78; - existenta si fixarea corecta a feroneriei conform indicatiilor din proiectul de executie; - montarea corecta a geamului termopan cu baghete din PVC si garnituri de etansare; - existenta garniturilor de etansare pe conturul tocului si al cercevelei; - existenta praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare

agreate si recomandate de producator. In timpul montarii, la tamplaria din Al se va verifica: - daca praznurile au fost fixate in dibluri, daca tamplaria a fost centrata in golul rezervat si daca

se deplaseaza usor pe orizontala si verticala; - aliniamentul tocurilor atat pe orizontala cat si pe verticala. Dupa montare se verifica: - verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si a aliniamentului pe orizontala si verticala; - functionarea corecta la inchidere si deschidere a usilor si cercevelelor, precum si o etanseitate

buna la inchidere; - etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si zid cu fasii din polistiren celular si cu chituri la

interior si exterior; - corespondenta cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate.

existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;

abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1,5 m să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;

între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant (3 – 8 mm);

potrivirea corectă a foilor de uşi (luft) precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului respectiv; abaterea este de 2 mm;

între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;

accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate






5.5. Criterii pentru asigurarea cerinţelor de performanţă a tîmplăriei

Nr. crt. Cerinţă Clasa de performanţă, valori prag sau

condiţii Precizări pentru proiectant şi autoritatea contractantă

0 1 2 3 1 Securitate la incendiu

Profile din aluminiu clasa CO – incombustibile

2.1 Pentru geam, clasa de rezistenţă se consideră A. Pentru situaţii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 şi EN 1634.

2 Etanşarea la apă clasa 6A conform EN 12207 2.2 Clasele sub 6A sunt mai puţin performante. Clasele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maximă mai mare decât 600 Pa la care fereastra este impermeabilă) este mai performantă decât clasa 9.

3 Comportarea la încărcare la vânt -uşi şi ferestre -încărcarea elementelor de prindere amplasate la o distanţă de max. 0,8m între ele

clasa C3 (SREN 12210 şi 12424) min. 100 N – fără cedare

2.3 Litera se referă la clasa tehnică privind deformaţia (cea mai performanta este A). Cifrele se referă la clasa tehnică de rezistenţă (1 este cea mai putin performanta).

4 Rezistenţa la şoc conform tablou tîmplărie 2.4 Se referă la rezistenţa geamului. Proiectantul va avea în vedere riscurile de spargere şi accidentare. Se consideră risc de accidentare prin cădere prin geam atunci când marginea inferioară a geamului este sub 1 m înălţime. De asemenea, uşile dacă sunt prevăzute cu geam, acesta trebuie să fie geam de siguranţă sau să fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant.

5 Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranţă

menţinere 60 secunde cu o forţă de 350 N în poziţia cea mai defavorabilă

2.5 Se referă la dispozitivele care trebuie să aibă capacităţile de a menţine partea mobilă într-o anumită poziţie. Se aplică, de regulă, la ferestre cu balamale pe orizontală şi mecanisme cu dublă deschidere.

6 Indice de izolare la zgomot Min. 28 dB 2.6 Izolarea fonică este valoarea declarată de producătorul de sistem şi este stabilită în agrementul tehnic. Pentru o izolare fonică mai bună, producătorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator să fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu geamuri speciale conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor de geamuri.

7 Permeabilitate la aer clasa A3 conform SREN 12207 2.7 Clasele tehnice pentru permeabilite se regăsesc în agrementele tehnice ale producătorului de sisteme sau ale producătorului de tâmplărie. Clasa cea mai puţin performantă este 1, clasa cea mai performantă este 4.

8 Coeficientul de transfer termic (U) -tâmplărie în ansamblu -profile din aluminiu cu barieră termică -geam termoizolant

minim 1,3 W/mpoK minim 3,1 W/mpoK minim 1,4 W/mpoK

2.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevăzute în SREN ISO 10077 – 1 şi 2. Coeficienţii minimi stabiliţi pentru profile şi geam asigură cel puţin coeficientul de 2,0 W/mpoK pentru ansamblul tâmplăriei.






9 Factorul de transmitere energie

solară conform tipului de geam stabilit de proiectant

2.9, 2.10 Coeficienţii se referă la geamul utilizat. Acesta este important dacă se doreşte o protecţia solară pentru ferestrele expuse la sud. De regulă, cei doi factori sunt dependenţi. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade, va scădea şi factorul de transmisie luminoasă. Dacă se doreşte alt tip de sticlă decât cea clară, se vor consulta recomandările şi coeficienţii daţi de producătorii de sticlă (geamuri).

10 Factorul de transmitere luminoasă conform tipului de geam stabilit de proiectant

11 Rezistenţa la deschidere/ închidere repetată -ferestre (SREN 12400) -uşi (SREN 12400)

5 000 cicluri 10 000 cicluri

2.11 Numărul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. Valorile propuse asigură, de regulă, o garanţie a funcţionării pentru cel puţin 2 ani în condiţii de utilizare normală.

5.6.Criterii pentru asigurarea de către producători şi montator a cerinţelor de performanţă a tîmplăriei din aluminiu Nr. crt. Cerinţă Limite minime Precizări pentru autoritatea contractantă

0 1 2 3 1 Agrement tehnic de producător de tâmplărie din

aluminiu pentru sistemul ofertat Se va prezenta copie a agrementului tehnic de producător valabil pentru tipul de profile din aluminiu ofertat

3.1 Cerinţa este valabilă până va fi reglementat sistemul de certificare CE pentru ferestre şi uşi din aluminiu Dupa 1.02.2009 devine obligatorie aplicarea marcajului CE conf. prevederilor standardului european armonizat de referinta SREN 14351-1:2006

2 Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei din aluminiu conform ISO 9001

Se va preciza numărul certificatului valabil Se va prezenta copie

3.2 Existenţa Cerificatului pentru sistemul de management al calităţii asigură autoritatea contractantă că firma conduce şi coordonează corespunzător procesul de producţie astfel încât performanţele stabilite de producătorul de sistem sau/şi de agrementul tehnic sunt realizabile de către firma ofertantă

3 Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de producere/montaj tâmplărie conform OHSAS 18001/ 1999

Se va preciza numărul certificatul valabil Se va prezenta copie

3.3 Existenţa Certificatului sistemului de management al sănătăţii şi securităţii operaţionale conform OHSAS 18001-1999 asigură autoritatea contractantă că firma ofertantă va lua toate măsurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de producere a accidentelor pe şantier să fie minime.






4 Dotarea cu mijloace de producţie pentru executarea

corespunzătoare a tâmplăriei -maşină de debitat -stanţe pentru decupat -freză pentru montanţi -maşină pentru tăiat baghete -maşină pentru frezat lăcaşuri pentru feronerie sau: Atestat profesional de producător de tâmplărie din aluminiu emis de P.P.T.T.

1 buc. 2 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc. Se va prezenta copia Atestatului

3.4 Se va prezenta lista dotărilor necesare executării tâmplăriei ofertate. Nivelul minim stabilit în tabel asigură o producţie de cca. 20 de unităţi de ferestre-schimb. Condiţiile de acordare a Atestatului profesional eliberat de PPTT (Patronatul producătorilor de tâmplărie termoizolantă) sunt mai exigente decât limitele stabilite.

5 Dotarea cu mijloace de producţie pentru executarea corespunzătoare a geamului termoizolant -masă de tăiere -instalaţie de spălat cu perii pentru geam Low E soft -extruder butil -extruder bicomponent pentru sigilare -instalaţie pentru umplere cu argon sau: Atestat profesional de producător de geam termoizolant emis de P.P.T.T.

1 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc. 1 buc. Se va prezenta copia Atestatului

3.5 Cerinţele sunt necesare numai dacă producătorul de tâmplărie este şi producătorul geamului termoizolant. Dacă producătorul de tâmplărie cumpără geamul termoizolant de la o firmă specializată, aceasta trebuie să emită Certificat de calitate care să confirme că a fost respectat standardul SREN 1279.



S t r . B a r b u S T E F A N E S C U D E L A V R A N C E A n r . 1 , b l o c T 1 , s c . B , a p . 1 0 - 1 1 , P I T E S T I , J u d . A R G E S

J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



LH

F1a U1 Pozitionare tamplarie Marca (pozitia) F1a U1

Dimensiuni tamplarie LxH LxH

Descriere succinta Fereastra din profile din aluminiu cu un ochi oscilobatant Usa din profile din aluminiu

Culoare Alb Imitatie lemn - stejar auriu

Amplasare tamplarie Ax A - A fatada principala, etaj 1 Ax A - A fatada principala, parter

Suprafata/buc. LxH LxH

Nr. buc. 3 2

Supraf. Totala (m.p.)

Sens de rotatie (ax vertical)

ie 1 -

2 -

- 1

- 1

Ax orizontal

Tip geam float 4 mm exterior Low E 4 mm interior float 4 mm exterior Low E 4 mm interior

Tip blat (pentru usi)

Tip prag - toc inchis - - prag h max 20 mm - fara prag -

Tip zidarie caramida, beton BCA

Inaltime parapet (m) 0,9 -

Tip glaf aluminiu mozaic

Latime glaf zidarie Lg -

Tolerante la dimensiunile golului de zidarie +/- 10 mm +/- 10 mm

Tolerante la pozitionarea tamplariei

verticalitate 2 mm/m 2 mm/m

orizontalitate 2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m

2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m

axa tamplariei +/- 5 mm +/- 5 mm Alte cerinte

H

LL1 L2 L3

Anexa: Model




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



6.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TENCUIELI

6.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constructii:

Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;

Tencuieli exterioare pe fatade, b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);

Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton (pereti si stalpi);

Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);

Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabitz (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).

c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite

Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:

Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.

Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.

Tencuieli gletuite

Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Care la randul lor se impart in:

Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);

Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.

Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. 6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli.

STAS 1667-76 Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare).

STAS 1134-71 Piatra mozaic (mozaic).

STAS 8625-90 Pasta GIPAC.

STAS 6476-86 Pigmenti naturali.

STAS 7058-91 Aracet E 50.

STAS 790-84 Apa pentru mortare.

SR 1500-96 Ciment PA 35.

STAS 545/1-80 Ipsos in constructii.

6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii

Var pasta

Ciment

Ipsos de constructii

Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:

nisip provenit din concasarea rocilor naturale

nisip de mare




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa

Se va utiliza apa potabila . Aditivi

Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.

Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.

Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.

Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;

La mortar de ciment (marca M100T) si ciment –var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

6.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

Pentru sprit: o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;

6.4.1 Operatiuni pregatitoare

Lucrarile care trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;

terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;

suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;

suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;

rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;

verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)

precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari;

6.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

6.4.3 Executia amorsarii

Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;

Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;

Pe suport de plasa de rabitz galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

6.4.4 Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabitz) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:

Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82” , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

6.4.5 Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine prin aplicarea cu fierul de glet a tinciului care se niveleaza apoi cu drisca.

Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.

Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C 16-79.

6.4.6 Sisteme de fatada agrementate

Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje:

Tencuiala de finisaj si vopsea;

Strat de tencuiala, texturat;

Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri).




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Inainte de executarea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Consultantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.

Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate

Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: o rezistentei mortarului; o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare

200 m2; o aderenta la suport si intre straturi; o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor intrande si iesinde.

Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, urme de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.

Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita.

Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.

6.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor

existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;

daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);

daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;

daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate.

6.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor

se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;

daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;

daca se respecta grosimea stratului de mortar;

daca se respecta procedura tehnica de executie;

se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;

daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;

aderenta cu stratul suport este corespunzatoare.

6.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor

verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile;

Consultantul, in cazul respectarii cerintelor specificate, trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;

verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;

verificarea grosimii straturilor de mortar;

6.5.4 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins urme vizibile

Maxim 3cm2 la fiecare m2.

Nu se admit Nu se admit




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



de reparati locale Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire.

Maxim 2 la m2. Nu se admit. Nu se admit.

Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime).

Nu se verifica Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea pana la 2 mm.

Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.

Abateri la verticala a tencuielilor peretilor.

Max. cele admise pentru elemente suport.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toeta inaltimea incaperii.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii.

Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul.

Max. cele admise pt. Suportul elementelor.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de element.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.

Abaterile de raza la suprafete curbe.

Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.

7. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

7.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. 7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C 56 /85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii C 3 – 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si

vopsitorii STAS 790/84 Apă pentru construcţii. STAS 545/1/80 Ipsos pentru construcţii. SR 1581/2/94 Hârtie pentru şlefuire uscată. Legea nr. 10 /1995 Calitatea in constructii




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Principalele materiale sunt: - vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; - chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 – 20ºC. 7.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

7.4.1 Pregatirea suprafetelor

Suprafete gletuite si tencuite

- Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi fisuri.

- Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.

- Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc, sau se spăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte şi 1 parte lapte de var folosită în cel mult 20 minute de la preparare.

- După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit pereţii, de sus în jos, şi se curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.

Suprafete de lemn

Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările, acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate şi bine curăţate.

- Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip “Hygromette” sau similar.

- Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.

Suprafete metalice




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg cu solvenţi, exclusiv cu petrol lampant şi benzină auto. Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

7.4.2 Executia lucrarilor

Generalitati

Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant, de cel puţin +5oC.; în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va menţine în tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore, după executarea lor. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura +15-20oC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea şi cu o soluţie fenolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensării vaporilor. Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie.

Vopsitorie cu vopsea lavabila

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine: - Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos; - Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine: 1.În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia. 2.Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea lavabila şi un volum egal de apă şi se omogenizează.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



3.Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare. 4.Vopsitoria cu lavabila se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată . Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de lucrare):

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus; - calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne

de fabricaţie; - respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier; - corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea; - Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite

necorespunzătoare se vor reface sau remedia; Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Vopsirea tamplariei din metal

Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza:

- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; - indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a

aerului in mediul ambiant de cel putin 15 C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 7.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

7.5.1 Verificari inainte de inceperea executiei

Se vor verifica urmatoarele: - Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet,

tencuieli, beton etc.); - Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate

de constructor;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului;

- Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; - PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).

7.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele:

- Daca este respectata procedura tehnica de executie; - Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor

utilizate; - Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; - Aspectul zugravelilor; - Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; - Aspectul zugravelilor; - Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); - Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de

perete; - Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa

fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoarele:

- Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);

- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea;

- Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri .

7.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



8. CAIET DE SARCINI. LUCRĂRI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

8.1. Generalitati

Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrări de tinichigerie pentru acoperiş din tabla neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrări pot include atat lucrări noi cat si/sau lucrări de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:

Invelitori din tabla plana Invelitori din tabla profilata tip ţigla.

Lucrări de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri, şorţuri,

atice)

Astereala - strat continuu din scandura din lemn, vezi Capitolul Şarpante lemn. Astereala, care sprijină învelişurile de acoperiş care nu sunt autoportante;

Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie, vezi Capitolul Izolaţii, peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de învelitoare si asigura o protectie suplimentara împotriva pătrunderii apelor si zăpezilor;

Elementele de învelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip ţigla. Pantele invelitorilor Natura învelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m ) minime uzuale Tabla plana obişnuita si 15 30 - 60 tabla autoportanta Tabla profilata tip ţigla 25 45- 175

8.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA

Acolo unde exist, contradicţii intre recomandările prezentelor specificaţii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din specificaţii vor avea prioritate, w 1.GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si execuţia lucrărilor de remediere a

hidroizolatiilor bituminoase Ia acoperişuri de beton. 2. C 217-1983 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei cu

folie din AL plastifiat la acoperişuri 3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea

invelitorilor acoperişurilor in panta la clădiri 4. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia si exploatarea invelitorilor

din membrane polimerice realizate in situ 5. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea si execuţia invelitorilor subţiri de

beton armat si precomprimat, monolite si prefabricate 8.3. Materiale

a) învelitoarea autoportanta pentru acoperiş intr-un start table din otel galvanizate si vopsite; table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite Jgheaburi si burlane: acelaşi material ca la tablele pentru acoperiş, daca sunt in conexiune.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, învelişuri protective, separatori, "etansatori si accesorii cum se recomanda de producătorul tablei metalice, exceptând daca se indica altfel.

-Etansator pentru rosurile.de dilatatie . Accesorii: Exceptând cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de

sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperiş complet, incluzând coama, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de închidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperişului.

- Banda de etansaree: banda etansatoare cu compuşi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Cuie: - Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai puţin de

2,2cm; - Sururburi si bolturi: - Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil Pene: acelaşi material ca tablele pentru acoperiş, greutatea minima 4,9kg/mp,

aprox. 5cm lărgime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzând de îmbinarea simpla sau dubla. Se urmăresc recomandările producătorului. 8.4. Depozitare si manipulare

Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare. Tabla metalica in timpul depozitarii se va menţine uscata si departe de pamant pentru a

asigura ventilatie adecvata. Tablele si ţiglele se depoziteaza in exterior , dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a împiedica deteriorarea lor. Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafeţelor. Deteriorările minore se vor repara cu chit.

Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos.

Mostre

Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzând specificaţiile producătorului, instrucţiunile de montare, recomandările generale pentru aplicarea tablei pentru acoperiş, w Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achiziţionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperiş, se pregăteşte o mostra. Se incorporează materialele si metodele de execuţie si montare identice cu cerinţele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafaţa acoperişului la indicaţia Proiectantului. Se reţin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrării pentru acoperisi metalic.

Mostra trebuie sa alba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de îmbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperiş pşntru lucrările de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.

8.5.EXECUTAREA LUCRĂRILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE

A.Montarea invelitorilor din tabla . Generalitati

Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. Tabla metalica prefabricata pentru acoperiş, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta

la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrările in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.

Lucrările trebuie sa se potriveasca cu substructura. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instrucţiunile si recomandările producătorului.

Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura.

Imbinări: îmbinările prefabricate la tabla cu îmbinaţi plate. Marginile din tabla galvanizata se vor îmbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. COORDONARE Se coordoneaza lucrările pentru acoperişul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, pereţilor si alte lucrări adiacente pentru a împiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune.

LUCRĂRI DE PREGĂTIRE

Se curata suprafeţele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn).

MONTARE Trebuie respectate recomandările producătorului cu excepţia zonelor unde este specificat

sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandările si indicaţiile producătorului tablelor care este montat.

Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea flecarei suprafeţe din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producătorul metaleleor care nu sunt similare. Se monteaza o folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafaţa acoperişului exceptând cazul in care producătorul specifica altfel.

Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperişul din tabla de cupru. îmbinarea se suprapune minim 5cm.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Tablele prefabricate, îmbinările, fâşiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperişuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor.

Se prevăd pentru expansiune si contractia termica a lucrărilor, cum se indica. Se etanseaza îmbinările dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil. Imbinari tip etanşare: unde se folosesc imbinari de etanşare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5°C - 21 °C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% mişcare in ambele parti. Se regleaza proporţional pentru montări la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etanşare la temperaturi sub 5°C.

Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrări vizibile si localizaţi astfel incat sa minimizaţi posibilităţile de scurgere. Acoperiţi si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.

Suprafeţele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrări pentru tabla metalica.

CURATARE Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafeţe vizibile ale tablei metalice

pentru acoperiş. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.Se curata suprafeţele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agenţii atmosferici.

FINISARE Pentru tabla din otel, titan-zirtc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.

Coame, dolii Se prevăd coamele si doliile la toate punctele critice pentru a împiedica infiltrarea apei.

Aşezarea va începe de la capatul opus unde se previne vântul. Exceptând cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da găuri pentru

şuruburi si cuie. Nu se dau găuri cu obiecte neascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si şuruburi

autofiletante pentru legătură cu sageacul.

Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelaşi tip

cu materialul învelitorii ( pot fi din AL sau tabla prevopsita ). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ; Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele

petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



8.6. VERIFICAREA CALITATII

In oferta tehnica, in documentaţia de calitate a constructorului se va prezenta procedura de lucru proprie pentru lucrările specifice acestui capitol : "Execuţie şarpante din lemn", " Execuţie învelitoare tabla".

Verificări inainte de inceperea execuţiei învelitorii:Trebuie sa se verifice : . Existenta procedurii tehnice de execuţie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului; Existenta proiectului si a detaliilor de execuţie; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de recepţie calitativa al suportului; Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; Existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, păzii, dolii, străpungeri, jgheaburi, burlane);

Verificări in timpul execuţiei lucrărilor

Trebuie sa se verifice: - Daca se respecta procedura tehnica de execuţie; - Daca se respecta proiectul si detaliile de execuţie;

Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: - suprafaţa invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelări; - la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de căpriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; - ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperişuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperişuri cu pante mai mari; - ca foile hidroizolatoare sa fie aşezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de

10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; - toate racordarile acoperişului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;

Pentru invelitorile metalice tip ţigla se va verifica: - aşezarea rândurilor de ţigla sau olane , in sfoara , paralel cu poala ; admiterea

admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru întreaga lungime a versantului; - decalarea rândurilor successive de ţigle cu o jumatate de ţigla; - la ţiglele solzi aşezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie

aşezate dublu si cu rosturi decalate; - la ţiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; - fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- la olane , aşezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat; - ca ţiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite; - executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite; înaintea

începerii execuţiei învelitorii se va verifica suportul, pentru a îndeplini condiţiile: 1. sa nu alba denivelări mai mari de 3 mmam; 2. astereala sa fie bine fixata pe căpriori, cu rosturile între scânduri de max 2 cm; 3. cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereala sa fie înglobata la nivelul acesteia, fara denivelări

Pentru o fixare mai puternica, tabla se prinde de astereala cu ajutorul a cel puţin doua copci (de 30X50 cm) confecţionate din resturile de la croirea tablei si având lungimea corespunzătoare tipului de falt (80 mm la falt simplu si 120 mm la falt dublu). Acestea se introduc în faltul culcat al tablei, dupa ce au fost prinse în cuie zincate cu cap lat. Distanta dintre agrafe sa nu depaseasca 40 cm.

Imbinarea foilor din aceeaşi fâşie se face prin încheietura culcata (falt orizontal), iar îmbinarea longitudinala a fâşiilor alaturate se face prin încheietura ridicata (falt vertical). Falturile de îmbinare se vor unge cu chit de miniu înainte de a fi strânse. întâi se vor executa falturile orizontale care se culca. Ele vor fi alternate la jumatatea a doua foi alaturate. Distanta dintre falturile orizontale a doua foi alaturate nu poate fi mai mica de 15 cm.

La coama si la muchii foile de tabla se vor încheia cu falturi în picioare. Dolia va fi alcatuita din fâşii de tabla, încheiate între ele cu falturi duble culcate. Jgheaburile si burlanele

Jgheaburile si burlanele vor avea secţiunea cu O 12.3cm respectiv de 09cm. La lungimi de 10X20 m se prevăd rosturi de dilatatie. Rostul se lasa de cca 5 mm în cazul când montarea se face pe timp călduros. Jgheaburile vor fi consolidate prin:

1. întarirea ciubucului exterior cu o vergea de otel beton rotund cu <D10 mm, 2. tirant de otel lat prins cu şurub, 3. ultimul segment, deasupra trotuarului, va fi din fonta si va avea gura de scurgere la max 15 deasupra trotuarului.

Marimea burlanului va fi sub cea a jgheabului (9,9cm diametru), iar distanta dintre burlane nu va depasi 15m. Racordarea burlanelor la jgheaburi se face prin stut care se lipeşte în golul lasat special în jgheaburi. Partea sa inferioara se introduce în jgheaburi cu lungime libera de 4h-5 cm. Distanta dintre perete si burlan este de 1^5 cm. La partea inferioara a burlanelor se monteaza cotul de scurgere, la înaltimea de 15 cm de la sol. Unghiul de scurgere este de 30°, iar gura de ^ evacuare se întăreşte cu o fâşie de tabla. Fixarea burlanelor în pereţii clădirii se face prin mijlocirea brăţărilor din tabla groasa prinse de ziduri prin cuie de otel patrat.

Tronsoanele de burlane se asambleaza prin petrecere libera de 6 cm, iar pentru a nu se deplasa între bratari se monteaza gulere plasate deasupra acestora, la cel mult 1,5 m opritori de zăpadă.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Se monteaza la distanta de max 85 cm de jgheab (pazie), conform detaliilor. Recepţia lucrărilor

Recepţia se va face dupa completa terminare a lucrărilor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, păzii). Se va verifica:

respectarea cotelor si pantelor prevăzute în proiect; asigurarea funcţiei de îndepartare completa a apelor pluviale si asigurarea condiţiei de

etanşeitate generala; privind învelitoarea din interior nu trebuie sa se vada lumina exterioara atât în câmp cât si în dreptul racordurilor de la coşuri,

se verifica cu sfoara toate aliniamentele drepte care nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 0,5 cm.

8.7. MĂSURI SSM si PSI

Execuţia lucrărilor va fi întrerupta pe timp de ploaie, ceata, deasa, vânt cu intensitate mai

mare de gradul 6. Se vor respecta indicaţiile din :

"Norme de protectia muncii în activitatea de constructii montaj" - voi I. cap III - Instructajul de protectia muncii; cap IV - Echipamente de protectie; cap X - Lucrări de încărcări, descărcări materiale; cap XII - Lucrări de depozitarea materialelor; cap XIV - Scule si dispozitive; cap.XXXV - Lucrări din lemn; cap. XXXVII - Lucrări de învelitori. Se vor respecta normele în vigoare de protectie contra incendiilor (P118-83).

Controlul execuţiei invelitorilor constă în:

- verifcarea suportului conform prevederilor specifce de la pct. 3.1. de mai jos. 2.2.Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera care se efectueaza de conducătorul tehnic al lucrării, se refera la: - existenta si continutul certificatelor de calitate la primirea materialelor pe şantier; - in cazul lipsei certificatelor .de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute in prescripţia tehnica a produsului ( norma interna sau standard); - punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii, materialele nu au fost deteriorate sau înlocuite greşit; 2.3. Verificarea pe parcurs a calitaţii lucrărilor conform prevederilor proiectului se face de către conducătorul tehnic al lucrării in tot timpul execuţiei. 2.4. Verificarea pe faze a calitatii lucrărilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de calitate si încadrare in abaterile admisibile prevăzute la pct. 3.

Aceasta verificare se refera la întreaga categorie de lucrări de invelitori si se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrări" si care se inscriu in registrul respectiv .




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



2.5. Verificarea la recepţia la terminarea lucrărilor a intregului obiect se face de către comisia de recepţie, prin: - examinarea-existentei conţinutului certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;

- examinarea directa a lucrărilor executate, prin sondaj (cel puţin 1 de fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale învelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile si îndeplinească funcţiile de indepartarea apelor pluviale si condiţiile respective de etanşeitate; 3. Prevederi specifice: 3.1 . Suportul învelitorii Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale încheiate la terminarea fazei de lucrări din care face parte suportul si din masurarea, prin sondaj, a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a pârtilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta. 3.2. Învelitoare propriu-zisa In toate cazurile se va verifica:

- concordanta lucrărilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectant (felul invelitorii pante, racorduri, dolii, coame, străpungeri, tinichigerie etc.).

- existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie a ferestrei, invelitori conform detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special golurile, doliile, străpungeri pentru ventilatie;

- existenta.si modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie; învelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a "Normativului pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii"- C37188. Pantele invelitorii sunt conform STAS 3303/2-88.Din punct de vedere higrotermic intreaga structura de învelitoare va fi verificata tinind seama de prevederii Normativulu C1107/1982. Se va executa învelitoarea din tabla cutata, inainte de inceperea execuţiei invelitorii si se va verifica suportul, pentru a îndeplini urmatoarele condiţii: - sa nu prezinte denivelări mai mari de 3 mm/m - astereala sa fie bine fixata de căpriorii metalici, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm; - cârligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul acesteia, fara denivelări; Prinderea plăcilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si executarea invelitorilor se vor respecta: - Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea construcţiilor si instalaţiilor - Normele tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protectia la acţiunea focului P118/99; - Normele republicane de protectia muncii;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Jgheaburi si burlane

Se vor verifica: - pantele jgheaburilor ( minimun\0 .5%) sa fie conforme indicaţiilor din proiect; - montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub picătură streasinei; - amplasamentul, tipul si nunharul de cirlige sa corespunda prevederilor din proiect; - marginea exterioara a jgheabul^ji sa fie agezata cu circa 2 cm mai jos decit marginea interioara; - cârligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii; - abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total - fixarea burlanelor cu ajutorul brăţărilor sa fie facuta la distanta si intervalul din detaliile date de proiectant: - tronsoanele de burlane sa intre etanş unul in>celalalt (cel superior in cel inferior) - îmbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata - toate îmbinările intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite; Normative privind proiectarea si executarea lucrărilor pentru invelitori si tinichigerie: - STAS 2389/1977-" Jgheaburi si burlane- Prescripţii de proiectare si alcatuire". - STAS 2274/1988 - "Burlane, jgheaburi si accesorii de îmbinare si fixare". - C37/1988 - "Normativ pentru executarea invelitorilor de constructii".

8.7.MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Pe toata duratal ucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia si igiena munci in constructii aprobat d e MLPAT prin Ordin9 /N/1993N, normativulCi3 00/94 privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucralilor, Legea 90/96, Ordin 56197 al Ministerulu Muncii si Protectiei Sociale, etc. De asemenea se va urmări respectarea următoarelor masuri:

- încheierea unui proces verbal privind circulaţia pe sub zonele de lucru si ingradirea acestora;

- înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie sa alba făcut instructajul de protectia muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru,sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta băuturilor alcoolice;

- sculele dispozitivele si utilajele sa fie in stare de funcţionare, corect racordate la reţeaua electrica si legate la pamant;

- schelele sa fie prevăzute cu balustrade si scânduri de brad si sa fie bine ancorate. Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite sa evite producerea oricărui accident. Prezentul caiet de sarcini conţine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu complexitatea lucrărilor efectiv necesare si cu respectarea legislaţiei tehnice in vigoare




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



9. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE PARDOSELI

9.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, placari de pardoseala cu PVC, placarea la demisol, pe scarile exterioare si a rampei pentru persoane cu dizabiltati cu gresie antiderapanta. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant / Investitor.

9.1.1 Clasificari

a) Dupa pozitia lor fata de constructie: - pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate

teraselor circulabile; - pardoseli intreioare, aflate in interiorul spatiului construit. b) Dupa continuitatea suprafetei - pardoseli continui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic, masa de spaclu pe baza de

polimeri); - pardoseli discontinui , din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans

(piatra naturala sau artificiala, mosaic, lemn, polimeri); c) Dupa senzatia cald – rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al

unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in: - pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil); - pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil); - pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mosaic turnat, piatra naturala, placi ceramice

portelanate);

9.1.2 Alcatuirea pardoselilor

In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi: a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant – si in cazul in care exista subsol sau parter

fara subsol – beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.

b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau “sapa uscata” din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelante: un strat izolator din 15mm Polistiren.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede (incaperile sanitare), un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura care trebuie sa asigure:

- siguranta in utilizare; - rezistenta la sarcini statice si dinamice; - confortul termic si acustic; - clasa de combustibilitate prescrisa;

In acest capitol, doar straturile mentionate la punctul b) este specific. Pentru a) si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie .

9.1.3 Abateri admisibile

Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca: - max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie; - max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din

ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn). 9.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 5939 –80 Placi ceramice pentru pardoseli

GP 037-98 Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile

C56 –85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

C35-82 Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

Legea nr. 10/1995 Calitatea in constructii

MLPAT 31/N/02.10.95 Metoda pentru a determina importanta categoriei de cladiri;

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile “Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor”, C 56/85, capitolul 8 “Pardoseli”. 9.3MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT

Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt: a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- apa pentru constructii, conform STAS 790-84 - Nisip conform STAS 1667 – 76; - Ciment Portland, conform SR 388/95; - agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; - Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; - Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96; - Natural agregates, acc. to STAS 1667 – 76;

b) Placi ceramice - Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice),

incluzand placi speciale pentru scari; c) Placari sintetice continue pentru pardoseli;

- Placare cu PVC pe strat suport textil, conform STAS 7915-71; d) Placari cu parchet laminat e) Borduri

- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); - Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;

f) Accesorii - Strat Poliuretanic sau din Polistiren izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub

parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; - Parchet laminat - Folie PE ca bariera pentru vapori; - Cuie din otel, conform STAS 2111/90; - Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; - Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 – 76 - Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67 - Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 – 84 - Acidul oxalic, conform STAS 4992-68 - Oxizi de vopsire – Binder Standards L 17 – Industria Chimica - Adeziv “Prenadez 300”, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; - Adeziv pentru pardoselile din PVC, - Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; - Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; - Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Rosturi de separare din alama in mozaic; - Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; - Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

g) Echipamente - Masina pentru raschetare si lustruire.

Masina pentru lustruit mozaic. Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor specifice si normelor tehnice folosite in constructii si conform specificatiilor din capitolele respective ale Caietelor de Sarcini.

9.3.1 Transport si depozitare

De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:

- Plăcile de gresie ceramică se vor livra şi transporta în cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face în spaţii acoperite.

- Transportul pervazurilor se face cu legătura, în vehicule curate şi acoperite, se vor depozita în încăperi închise. - Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obişnuite de transport, acoperite, uscate,

curate şi închise, sulurile fiind aşezate vertical. Depozitarea se face în locuri uscate şi acoperite, la temperaturi cuprinse între + 5oC…+35oC, ferite de acţiunea luminii solare directe, în poziţie verticală.

- Transportul şi depozitarea bidoanelor cu adeziv şi diluant se va face cu respectarea dispoziţiilor privind transportul şi depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de pază contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi între + 15oC şi + 20oC pentru “Prenadez 300.

- Poliacetatul de vinil, dispersie apoasă (aracet) se va depozita în magazii acoperite, la temperatura de + 5o C… + 35o C. Dacă se vor desface ambalajele şi materialul nu se va consuma în întregime, acesta trebuie legat (închis) imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni de la data fabricaţiei.

- Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prevederilor în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face în ambalaje de sticlă sau material plastic, care vor fi închise cu dopuri de sticlă sau de plastic.

- Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare.

- Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii uscate.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Cimentul pentru sape, mozaic si mortar va fi ferit de acţiunea umezelii, îngheţului şi de amestecul cu corpuri străine, atât în timpul transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane.

Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului. Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării. 9.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

9.4.1 Reguli generale

- In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.

- Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.

- Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea de catre Consultant că acesta a fost bine executat.

- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.

9.4.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectiv a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.

- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apa de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială. Curăţarea se va face cu mături şi perii.

- Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.

- Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite. - Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi

cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor. - Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de

încălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala.

- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.

9.4.3 Executia stratului suport

- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalaţiei pneumatice pentru transportat mortare.

- Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, sapa trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor. Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.).

- Stratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicată direct pe suprafaţa respectivă, fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.

- Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

Această şapă de egalizare care se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, având consistenţa de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.

- Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaţa pe care se aplică va fi bine curăţată şi udată.

- Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se va nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj, fixate în prealabil la nivel.

- Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat, la ciocănirea uşoară cu ciocanul de zidar trebuie să prezinte un sunet plin.

Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele: - suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în relief sau

adâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeta maximă de 1 mm.

- pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena, grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.

- diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine încastrate în şapă, - In timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua

măsuri pentru protejarea dalei flotante sau a şapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdărite cu humă, vopsea, etc, care ar împiedica aderenţa gletului sau adezivului pe suprafaţa stratului suport.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare din mortar de ciment de acţiunea următoarelor substanţe agresive care le pot ataca sau distruge: - acizi minerali şi organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic,

acid formic, etc); - alcalii şi leşii; - produşi petrolieri (uleiuri minerale, motorină, petrol lampant, păcură, etc.); - produse zaharoase; - săruri (sulfaţi, clorura de sodiu concentrată – saramură etc.); - substanţe oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromaţi, cromaţi, azotaţi, azotiţi etc.); - uleiuri vegetale.

9.4.4 Executia pardoselilor - finisaj

Executarea stratului de uzură (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor din capitolele ce urmează.

Pardoseli din PVC (TARKET)

Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC pe suport textil.

Alcatuirea pardoselii

Pardoseala din covor PVC pe suport textil este alcătuită din: - şapa de egalizare a planşeului, realizată din mortar de ciment M 100 T; - sapa autonivelanta ; - îmbrăcăminte alcătuită din covor de PVC pe suport textil, montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobate, peste şapa de egalizare; - plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul de sapa; - plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala ; Pardoselile cu îmbrăcăminte aplicată prin lipire se vor executa cu sau fără etanşarea rosturilor prin sudură cu şnur din PVC plastifiat. In încăperile în care există instalaţie de apă şi prize de curent electric, rosturile pardoselilor executate cu covor PVC vor fi obligatoriu etanşate prin sudură cu şnur din PVC plastifiat.

Executarea finisarilor pardoselilor

MATERIALE UTILIZATE - Covor din PVC cu suport textil, conform STAS 7915-71; - Pardoseli polivinilice de trafic intens ; - Adeziv ; - Adeziv “Prenadez 300” conform NTR 2830-75; - Sapa autonivelanta ; - Cuie din sârmă de oţel conform STAS 2111/90; - Nisip, conform STAS 1667 – 76;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :

Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile Grosime mm 2,5 – 3 Rezistenta la foc - Neinflamabil Grad de gelifiere - Fara fisuri sau crapaturi Absorbtia la apa mg/cm 2 1,4 – 1,7 Rezistenta la uzura g/cm2 0,0003 – 0,0005 Rezistenta la tractiune - longitudinal - transversal

N/mm2

7,3 – 7,7 7,1 – 7,3

Elasticitatea mm 0,7 – 0,8 Rezistenta la compresiune

mm 0,8 – 0,9

Duritatea Grade 70 - 71

In încăperile în care urmează să se monteze dalele sau covorul se va asigura, înainte de montarea îmbrăcăminţii, un regim climatic cu temperatura de cel puţin + 16oC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 60%.

Acest regim se va menţine în tot timpul executării îmbrăcăminţii pardoselii şi cel puţin 30 zile după terminarea acestei operaţiuni, dacă între timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normală a încăperilor.

Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, în cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie să depăşească 3 % (în procente de greutate). Măsurarea exactă a umidităţii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip “Higromette” (bazat pe principiul variaţiei rezistivităţii electrice a materialelor în funcţie de umiditate) lor sau cu un alt aparat similar. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (circa 2 x 5 cm) din suprafaţa stratului suport, o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1 %, dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %;

Suprafaţa stratului suport din mortar se va răzui cu ajutorul unei raclete metalice pentru înlăturarea eventualelor resturi de mortar şi de material provenit din zugrăveli. In cazul când după această operaţie rămân bavuri sau urme în relief, acestea se vor îndepărta cu o piatră abrazivă. Praful se va înlătura, cu mătura, din întreaga încăpere, acordându-se o atenţie deosebită colţurilor intrânde. Pentru îndepărtarea completă a prafului se va curăţa apoi suprafaţa cu o perie cu părul scurt. Din acest moment încăperea în care se lucrează se închide, interzicându-se accesul persoanelor străine, iar muncitorii care execută lucrările vor purta încălţăminte curată cu talpă moale; este interzisă folosirea acestei încălţăminţi în afara încăperilor respective. Atunci când suprafaţa stratului suport prezintă neregularităţi frecvente, întreaga suprafaţă, după frecarea cu piatră abrazivă, se va corecta printr-o gletuire subţire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adâncituri izolate este suficientă o chituire locală.

Pregatirea covoarelor pentru aplicare




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Pentru montare, covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj, întocmit în prealabil, cu respectarea următoarelor criterii:

- fâşiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este posibil şi în direcţia principalei surse de lumină naturală;

- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde uşa nu trebuie să cadă în dreptul golului uşii;

- dacă în cele două încăperi alăturate se montează acelaşi tip de covor cu fâşia nu se va întrerupe în dreptul uşii; decat atunci când în două încăperi alăturate fâşiile au culori diferite sau la racordarea cu o pardoseală de altă natură, atunci rostul dintre fâşiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor două tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii uşii;

- se va urmări repartizarea cea mai economică a fâşiilor de covor în încăperea cu minimum de rosturi şi de fâşii mai înguste de 50 cm;

- Covorul va fi adus în încăperile în care va fi montat, se va derula sulul şi se va tăia în fâşii, cu 2…3 cm mai lungi decât dimensiunea respectivă a încăperii. Pentru valorificarea capetelor de material, rămase după tăierea fâşiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fâşie să se realizeze din două părţi, nu mai mult de una pentru o încăpere. Fâşia înnădită se va amplasa lângă perete, de preferinţă opus uşii sau ferestrei şi cu rostul de înnădire într-o poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei. Fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţiile de montare şi se vor lăsa desfăşurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare şi în acelaşi timp pentru eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului.

- După aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2…3 mm mai scurte faţă de profilul peretelui;

- La nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, în dreptul ţevilor de instalaţii etc, fâşiile covor se vor tăia şi ajusta după conturul respectiv, utilizând un cuţit pentru croit.

Lipirea covorului cu adeziv sau prenadez 300

- Inainte de aplicarea adezivului, atât suprafaţa stratului suport, cât şi capetele fâşiilor de covor, se vor curăţa bine de praf, cu ajutorul unor perii şi al unei cârpe. De asemenea, se va curăţa bine încălţămintea muncitorilor şi nu se va circula cu ea în afara încăperilor în care se lucrează.

- Fâşiile de covor curăţate, vor fi aşezate din nou (nelipite) în poziţie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o lăţime de circa 2 cm începând cu ultima fâşie aşezată se apucă unul din capetele fâşiilor şi se aşează peste capătul opus, astfel ca cele două jumătăţi ale fiecărei fâşii să se suprapună, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecărei bucle astfel formate.

- Pentru lipirea cu Prenadez 300 se va începe cu fâşia de covor de lângă peretele cel mai apropiat de uşa de acces din încăpere.

- Se va aplica câte un strat adeziv, de către doi muncitori, concomitent, atât pe jumătăţile fâşiilor de covor întoarse cât şi suprafaţa stratului suport care a rămas astfel neacoperită; de-a lungul




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



tuturor marginilor longitudinale ale fâşiilor de covor cât şi a marginilor înnăditurilor se va lăsa câte o zonă de cca 5 cm lăţime, neunsă de adeziv, pentru a împiedica, în această fază, lipirea covorului în dreptul marginilor.

Adezivul se va aplica în strat subţire (0,200…0,250 Kg/mp pentru fiecare strat) şi cât mai uniform; nu se admit aglomerări (cuiburi de adeziv). La porţiunile curbe din dreptul buclelor formate de fâşiilor de covor, pentru a putea urmări curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia largă a unei bucăţi dreptunghiulare de covor PVC tăiate la dimensiunile 2 x 12 cm. Aplicarea adezivului atât pe stratul suport cât şi pe spatele fâşiilor de covor din pvc pe suport textil se va face cu ajutorul unui şpaclu dinţat, care se va trage în contact cu suprafaţa pe care se aplică adezivul, astfel ca în urma lui să rămână numai cantitatea de adeziv care trece printre dinţi; şpaclul se va ţine înclinat faţă de direcţia de întindere a adezivului în aşa fel ca excesul de adeziv să se prelingă pe lângă marginea spaclului, spre partea încă neunsă cu adeziv. Adezivul se va aplica în strat subţire şi cât mai uniform; nu se admit aglomerări (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totală de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adică câte circa 0,350 Kg/mp, atât pentru stratul suport cât şi pentru fâşia de covor.

- Circulaţia directă pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa; nu se va face pe fâşiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aşeza pe stratul suport.

- Lipirea covorului se va face după 20…40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvântarea excesului de solvent din adeziv, care variază în funcţie de umiditate şi gradul de ventilaţie a încăperii.

- O indicaţie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obţine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se consideră că lipirea se face numai atunci când degetul nu mai este murdărit şi se simte o oarecare aderenţă.

- Jumătate de fâşii de covor care au fost unse se vor aşeza peste suprafeţele respective ale stratului suport, care şi ele au fost unse. Această aşezare să se facă dintr-o dată, exact pe locul indicat, deoarece deplasările ulterioare ale fâşiilor de covor nu mai pot fi făcute fără a provoca deteriorări ale adezivului.

Această aşezare a fâşiilor de covor prin lipire se va face pe porţiuni mici şi în mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fâşia de material. Contractorul va presa manual fiecăre fâşie în parte; operaţia de presare se va face de la mijlocul fâşiei de covor către marginile ei şi din axul fâşiei de covor către marginile sale. In cazul folosirii cuţitului pentru croit, sub porţiunea de suprapunere a fâşiilor de covor se vor aşeza nişte benzi (straifuri) din aceleaşi materiale, cu o lăţime de cca 5 cm care vor fi plasate cu faţa în jos; aceste benzi au rolul să împiedice lipirea fâşiilor cu adezivul din dreptul rostului şi să ajute la tăierea ulterioară a covorului.

- După lipirea tuturor fâşiilor de covor pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu mâner lung), având greutatea de 25…30 kg, lungimea de 40…50 cm şi diametrul de 12…15 cm; ruloul este îmbrăcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, având grosimea de 1,5…2 cm (pentru lipirea covorului).

- in cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mâna prin intermediul unei cârpe.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Eventualele urme de adeziv rămase pe suprafaţa covorului se vor îndepărta imediat, după fiecare operaţie de lipire, prin frecare cu o cârpă aspră şi uscată, dacă curăţarea nu se face imediat, suprafaţa covorului va rămâne pătată.

- Lipirea fâşiilor de covor în cea de-a doua jumătate a încăperii se va face conform instructiunilor arătate mai sus.

- După minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fâşiilor de covor rămase nelipite, se vor tăia şi lipi.

- Tăierea se va face începând din apropierea unui perete şi se va executa prin tragere, avându-se grijă ca platbanda de ghidare să fie permanent în contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereţi, la care nu ajunge lama cuţitului de mai sus, tăierea se va face cu ajutorul cuţitului pentru croit.

- După tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se va curăţa bine din nou suprafaţa stratului suport şi se va aplica adezivul cu grijă, atât pe stratul suport şi pe marginile covorului.

- Se va evita introducerea adezivului până la linia de întâlnire covor – strat suport pentru a nu se produce aglomerări de adeziv.

- Cu ajutorul unor distanţiere de lemn se vor menţine răsfrânte marginile covorului timp de 20…40 minute, necesar evaporării excesului de solvent, după care se vor aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de presare, al unei role de circa 20 cm lungime sau în lipsa acestora, cu partea lată a unui ciocan de 500…1000 gr.

- După lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaţa pardoselii se va curăţa de toate urmele de adeziv nou apărute.

In cazul încăperilor pentru care fâşiile de covor necesare rezultă mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe întreaga suprafaţă a pardoselii; fâşiile aşezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica şi depozita într-o încăpere alăturată cu faţa în jos şi peste hârtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe întreaga suprafaţă a stratului suport şi a fâşiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de tăiere a marginilor longitudinale, precum şi modul de lipire a rosturilor vor fi aceleaşi ca şi la lipirea covorului pe jumătăţi de încăpere. Operaţia de lipire se va executa de doi muncitori care apucă fâşia de ambele capete şi o aplică cu atenţie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singură dată deoarece deplasările ulterioare ale fâşiei sunt dificile şi se produc defecţiuni.

Montarea plintelor

Pentru montarea plintelor se vor aşeza de la turnarea stratului suport, lângă perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate cu gips in caviatatile pregatite din perete, la distanţa de 40 - 50 cm unul de altul.

Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din PVC.

Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Suprafaţa pardoselii din PVC şi a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curăţa de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cârpă aspră şi uscată. In cazul adezivului prenadez 300, petele mai rezistente se vor curăţa cu diluant sau toluen, prin frecare cu o cârpă aspră. In timpul acestei operaţii se vor ţine ferestrele deschise.

- In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoasă (Aracet), petele mai rezistente se vor înmuia cu apă circa 30 minute după care se vor curăţa cu o cârpă aspră.

- Pentru îndepărtarea prafului se va şterge suprafaţa pardoselii din PVC cu o cârpă moale, umedă şi bine stoarsă, după 15 minute se va aplica pe suprafaţa pardoselii din PVC un strat subţire şi uniform din ceară pentru parchet. Ceara se va lăsa să se usuce timp de circa 60 minute, după care cu o altă cârpă moale, curată şi uscată, se va freca uşor suprafaţa pardoselii din PVC până la lustruirea completă; în cazul lipirii covorului PVC cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasă (Aracet), această operaţie se va efectua după minimum 16 ore de la lipire.

- Curăţarea şi îndepărtarea prafului cu cârpe se va face numai după ce se constată lipsa solvenţilor inflamabili, întrucât există pericolul formării electricităţii statice şi deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii.

- Pardoseala poate fi dată în folosinţă imediat după lustruirea covorului, în cazul lipirii cu Prenadez 300, în cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoasă (Aracet) darea în circulaţie se poate face după minimum 16 ore de la lipirea covorului.

Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executării lucrărilor Contractorul si Proiectantul vor verifica în mod special respectarea următoarelor condiţii: a) covorul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa, iar la ciocănirea uşoară cu un ciocan de zidar să

prezinte un sunet plin, nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflături; b) fâşiile din PVC trebuie să fie bine alăturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm lăţime la

covor şi mai mari de 0,4 mm lăţime la dale şi nici denivelări la rosturi; c) suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plată şi netedă, nu se admit porţiuni în relief sau

adâncituri; d) suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete; e) racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc

trebuie să fie bine păsuite la croire.

9.4.5 Pardoseli din ciment sclivisit si gresie ceramica (GRANITOGRES)

Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit şi gresie ceramică.

Executia lucrarilor de pardoseli

Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit şi gresie ceramică, va fi: a) La ciment sclivisit:




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 – 10 cm grosime conform prevederilor proiectului;

- îmbrăcămintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; - plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. b) La gresie ceramică - şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; - îmbrăcăminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramică; - plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramică.

Executarea pardoselilor de ciment sclivisit

Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mică de 0,8 pe umplutură) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanţă în ambele sensuri se va controla nivelul faţă de linia de nivel prin fâşii de beton B 100 executate la distanţe sub 2 m. Betonul turnat între fâşii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fâşiile de ghidaj; în încăperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 până la 1,5 % spre punctul de scurgere. Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se recomandă să se execute imediat după turnarea stratului suport după terminarea prizei betonului, însă înainte de întărirea acestuia, spre a asigura o bună legătură între îmbrăcămintea şi stratul suport.

Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu faţa sclivisită (netedă sau rolată cu ajutorul unei perii cu dinţi). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc nisip. La început se va amesteca nisipul uscat şi cimentul până la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare uniformă. Cantitatea de apă, care se va introduce ulterior, trebuie să dea un mortar care să se întindă, uşor cu mistria, fără să fie însă prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara în cantităţile strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei. Dacă în încăperile unde se execută pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1…1,5 % spre punctele care colectează aceste scurgeri. Inainte de aplicarea îmbrăcăminţii din mortar de ciment sclivisit, suprafaţa stratului suport rigid din beton sau a planşeului de beton armat va fi curăţată de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grăsime, uleiuri şi se va uda din abudenţă cu apă. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect se va face prin turnare între şipci de reper (martor). Faţa văzută sclivisită se va obţine prin baterea mortarului de ciment proaspăt aşternut cu mistria (până la apariţia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaţa stratului de mortar de ciment, înainte de începerea prizei, a unei cantităţi de ciment şi sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



In cazul suprafeţelor rolate se va trece rola cu dinţi pe suprafaţa îmbrăcăminţii din mortar de ciment, imediat după sclivisirea ei. După executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorită acţiunii soarelui şi curenţilor puternici de aer, îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja după terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apă timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocată de contracţii, la suprafeţele mari cu îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale şi transversale. Dacă proiectul nu prevede distanţele dintre rosturi, atunci îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se va executa în panouri cu laturile de 2,0…2,5 m.

Executarea pardoselilor din gresie ceramica de exterior Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat. Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita. Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică se vor menţine în apă timp de 2…3 ore. Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală – îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât şi conturul pereţilor adiacenti, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent. In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile – sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton. In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă, etc. La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi nisip 0…3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0,5. Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper. Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între plăcile din gresie ceramică. După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei. Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poză. Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore. Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului. Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui. Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant. La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie de modularea structurii.

Executarea scafelor si plintelor

- La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste îmbrăcăminţi.

- La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.

Conditii tehnice de calitate

In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele verificări:

- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.

- Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con având înălţimea de 30 cm conform STAS 1759-88.

- Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-83 şi STAS 2560/3-84.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, Consultantul va da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.

9.5 CONTROLUL CALITATII

9.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

- Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului;

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; - Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru

stratul suport); - Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; - Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi; - Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; - Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 – 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.

- Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; - Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub

pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; - Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:

9.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:

- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

- se respecta procedura tehnica de executie; - se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei

executate; - daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; - daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; - turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si

transversale;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;

- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

- respectarea proiectului si a detaliilor de executie; - respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului

pentru montaj.

5.5.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli

- Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; - Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; - Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; - Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; - Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.

9.6. PARDOSELI DIN PARCHET

Montarea parchetului stratificat

Toate panourile de parchet sunt prevăzute de jur împrejur cu nut si feder, o premisa ideala pentru o instalare uşoara si şxacta.

Suprafaţa pe care se aseaza parchetul trebuie sa fie curata, neteda, uscata si bine fixata pe stratul suport.

Parchetul stratificat poate fi instalat atat pe folie PVC, pasla, podea cimentata, scandura. NU UITATI sa examinaţi starea (calitatea) suprafeţei de aşezare!

Instalarea pe podele vechi Controlati ca podeaua sa fie uscata, bine fixata, neteda si fara putregai. Neregularitatile

existente vor fi spacluite sau se va utiliza o maşina de şlefuit. Tot in acest sens se pot aşeza scânduri noi, perfect netede, peste podeaua existenta.

Aveţi grija ca folia PVC, pasla sau covorul subţire sa fie perfect netede si bine fixate. Cand nu sunteti siguri, apelaţi la specialiştii furnizorului.

Fixare rigida - cand suportul pe care se pune parchetul nu este elastic (sapa de beton, mozaic, duşumea) - caz in care se recomanda a se aplica aracet prin turnare pe pardoseala in 2 - 3 suvite pe latimea unei placi de parchet. Este necesar a se fixa plăcile de parchet de pardoseala pentru a elimina eventualele zgomote de pasi la atingerea dintre plăcile de parchet si pardoseala existenta .




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Fixare elastica - cand suportul pe care se aseaza parchetul este elastic (folie PVC cu bule de aer, pasla sau covor subţire) - caz in care plăcile de parchet se fixeaza cu aracet intre ele. Cleiul va fi introdus in nut cu ajutorul unei pompite. Bucata finala va fi in întregime lipita si rostul longitudinal va fi uns pe nut din 50 in 50 cm cu o dara de aracet in lungime de 10 mm. Plăcile de parchet ar trebui sa fie paralele cu caderea de lumina. Daca spaţiul este foarte îngust, aşezaţi totuşi dupa lungime. Prindeţi fiecare rand cu placi egale si începeţi următorul rand cu restul de la cel anterior. Spaţiul de dilatare

Toate pardoselile din lemn sunt sensibile la umezeala si la variaţiile de umiditate din aer. Astfel, lemnul suferă deformaţii si ca urmare întotdeauna se va avea in vedere un rost de 8 pana la 10 mm intre podea si perete (rost de dilatare) care se acopera cu un pervaz. O regula empirica este insumarea unui spaţiu de dilatare de cel puţin 1,5 mm pentru un metru latime de parchet. Asta ar însemna ca la o latime mai mare de 8 m ar fi necesara o distanta de 12 mm intre pardoseala si pereţi, stâlpi, praguri, tevi.

Condiţii pentru montarea parchetului Stadiul lucrărilor pe şantier, în momentul începerii montării parchetului trebuie să fie

următorul: - lucrările de instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire si care sunt integrate in realizarea pardoselii vor fi terminate; - stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %; - zugrăvelile şi vopsitoria, precum şi toate finisajele pereţilor cu care se racordează îmbrăcămintea din parchet, vor fi terminate;

- porţiunile de mozaic si ceramica care se vor afla în contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate şi frecate;

- uşile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte. In încăperile în care se execută îmbrăcămintea din parchet se va asigura următorul climat

interior: - temperatura, minimum + 5 gradeC;

- umiditatea relativă a aerului, maximum 60 %. - Condiţii tehnice de calitate

Pe parcursul executării lucrărilor, se va verifica în mod special respectarea următoarelor condiţii: - identitatea cu proiectul a materialului şi modelului prevăzut, pentru îmbrăcămintea de pardoseală din parchet; - stratul suport să îndeplinească condiţiile prevăzute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei îmbrăcăminţi de parchet corespunzătoare din punct de vedere al planeităţii, orizontalităţii, etc, la recepţia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzătoare a îmbrăcăminţii de parchet.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Calitatea execuţiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiţiilor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească suprafeţele îmbrăcăminţilor din parchet şi anume: - aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele verticale; - planeitatea şi orizontalitatea; - montarea, la acelaşi nivel, a pieselor de parchet alăturate; - mărimea rosturilor; - aderenţă la stratul suport.

Dacă este necesar, se va face şi o verificare în adâncime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardoselii.

10.CAIET DE SARCINI PLACARE CU FAIANŢĂ SAU GRESIE CERAMICĂ

10.1 GENERALITĂŢI

Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de ceramică executate pe pereţi interiori.

10.2 STANDARDELE Şl NORMATIVELE DE REFERINŢĂ

STAS 233-86 - Plăci de faianţă SREN 12004:2001/A1:2003/AC:2003 - adezivi pentru placi ceramice SREN 14411:2004 Placi si dale ceramice C6-86 - Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau CESAROM C223-86 -

Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau plăci ceramice ^ aplicate pe pereţi prin lipire cu adeziv.

MOSTRE Şl TESTĂRI

înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de faianţă se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare, următoarele mostre:

- placaj faianţă sau gresie ceramică - cel puţin 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect;

- borduri pentru placajul de faianţă sau gresie - 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect corespunzătoare mostrelor de faianţă sau gresie prezentate.

10.3 MATERIALE UTILIZATE

Toate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă, adezivii, etc, pot fi import sau producţie internă, cu caracteristici tehnice care să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.

- faianţă de producţie internă sau import; - tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă, dar care să

corespundă standardelor admise în România.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



10.4LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT

Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea

materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, pentru ca, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare.

1 .Transportul si depozitarea faianţei se face ambalata in cutii, in condiţiile STAS 9405 -80 si STAS 7813-80.

2. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va împiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea plăcilor.

3. Depozitarea cutiilor la şantier se va face in stive de max 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate .

4. Ambalajul nu se va scoate decât la locul de montaj; 5. Adezivul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet; 6. Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din

STAS , pentru evitarea degradarii si menţinerea integrala a calitatii acestora . Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sunt corespunzătoare normelor respective.

10.5 EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIE

Inainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie terminate următoarele categorii de lucrări:

- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi; - tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează; - montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor şi

eventualele remedieri ale acestora; - executarea mascărilor şl şliţurilor din plasă de rabiţ - executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care trebuie

placat; - îmbrăcăminţile pardoselilor reci. - Pregătirea suprafeţei pereţilor

- înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şl P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);

- placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă.

Trasarea suprafeţelor pentru placare

Pe orizotala : printr-un dreptar de lemn de 2 m aşezat la nivelul suprafeţei finite a pardoselii, lipit de suprafaţa care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte ( 10-12 cm ) si va rezema pe doua repere ( ce indica nivelulu pardoselii finite ) care sa fie In lungul aceluias perete; orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer.

Verticalitatea suprafeţelor se obţine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faianţe fixate provizoriu cu ipsos pe suprafaţa respectiva la circa 1 m distanta intre ele Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafeţei placajului de faianţa care se va realiza . Racordarea suprafeţei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul plăcilor cu muchia rotunjită care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafaţa neplacata .

Aplicarea plăcilor de faianţă: - se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi

verticalităţii montajului; - plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute

înainte de aplicarea lor; - montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus; - rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie

dreaptă, având nu mai mare de 0,5 mm; - suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.

Operaţiuni:

- montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tind, cu adezivi speciali, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale.

- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;

- etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri speciale siliconice sau pe baza de acril;

- în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se vor lua măsurile speciale prevăzute de "Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros" - indicativ C16-79.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



10.6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR Şl VERIFICAREA CALITĂŢII

Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele aprobate, uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm), continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturi de lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc.

Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale.

Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de grosimea plăcii de faianţă.

In jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile.

Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită.

10.7MĂSURĂTORI SI DECONTARE

Placajul de faianţa la pereţi si stâlpi se va plati la metru patrat suprafaţa desfasurata, scazandu-se golurile mai mari de 250 cm patrati .

Rostuirea placajului de faianţa este cuprinsa in preţul executării placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor, se

vor plati la metru liniar .

10.8 CONDIŢII DE PROTECTIA MUNCII

La execuţia lucrărilor cuprinse in acest capitol se vor respecta urmatoarele prescripţii: - Legea 90/1996 Legea protectiei muncii - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu

ordinul M.L.P.A.T. nr.9/N/1993 publicat in Buletinul Construcţiilor nr.5.8/1993 - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind

protectia la acţiunea /focului P118-99

11. CAIET DE SARCINI – ECHIPAMENTE LIFT

11.1. Lift persoane:

Antreprenorul va comanda pe baza temei continuta in acest proiect, proiectul tehologic pentru executie si montaj lift, care va fi aprobat de catre proiectant si client inainte de inceperea executiei ascensorului.

Finisajele interioare din cabina ascensorului se vor alege de catre client si proiectant prin grija antreprenorului pe baza de mostre prezentate de furnizor.

Punerea in opera, conditiile tehnice de calitate si modul de receptie a ascensorului vor respecta instructiunile tehnice puse la dispozitie de furnizor.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



11.2. PREVEDERI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR: - Urmărirea comportării în exploatare este o componentă a calităţii în construcţii. - Urmărirea comportării în exploatare şi al intervenţiilor în timp este evaluarea stării tehnice a

construcţiei şi menţinerea aptitudinii în exploatare pe toată durata de existenţă a acestora. - Urmărirea curentă se realizează prin examinarea vizuală directă şi cu mijloace simple de

măsurare în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din reglementările tehnice specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii .

11.3. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – P.S.I.

La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006;

În timpul execuţiei se vor respecta : 1. Prevederile în legătura cu execuţia conform actelor normative menţionate 2. Normele P.S.I proprii ale constructorilor şi montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . 3. Dispoziţiile organelor de control . Beneficiarului ii revin următoarele obligaţii : 4. Trimiterea în termen legal a eventualelor obiecţii, la prezentul proiect. 5. Respectarea obligaţiilor ce ii revin din actele normative menţionate inclusiv procurarea şi întreţinerea P.S.I., în conformitate cu Normativul Departamental şi recomandările proiectanţilor privind obiectul din prezenta documentaţie.

11.4. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 2. La executarea lucrărilor se vor respecta măsurile de igiena şi securitatea si

sanatatea in munca prevăzute prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006, compl. si modificata.

3. De asemenea, şeful punctului de lucru are obligaţia de a lua toate măsurile necesare evitării oricărui tip de accidente sau avarieri reţele, funcţie de condiţiile specifice din şantier.

Având in vedere: Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea

sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie;

- Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,

6. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006; 7. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile; 8. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a

maselor; 9. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu

ecran de vizualizare; 10. HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

zgomot; 11. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; 12. HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre

lucratori a echipamntului de munca; 13. HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre

lucratori a EIP la locul de munca; 14. HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de

securitate si/ sau sanatate la locul de munca; 15. HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

vibratii; 16. Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie )

Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a obiectivului „EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA

DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI

OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR.”

A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege

activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pâna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol.

Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“.

Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor.

Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale.

Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de

munca trebuie marcate si semnalizate permanent.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atât in timpul lucrului, cât si in timpul accesului la si de la locul de munca.

Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frânghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului.

Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.

Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur.

Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si

sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune.

Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, când se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.

Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cât mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru.

Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.

Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca“, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.

Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare);

c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care

urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamânt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru.

Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari,

racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal;

c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile

electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva

atingerilor directe. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate

sunt urmatoarele:

1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamânt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect

periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii:

STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile

SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului

STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si montori

STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Frânghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi,

vulcanizate liber . STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Cârlige de siguranta.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frânghie.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile.

Prescriptii STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice

mobile. Prescriptii STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

de proiectare, executie, verificare STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale

de calitate STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de

calitate Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind

protectia la actiunea focului. STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr.

1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

12.CAIET DE SARCINI - FATADA TIP PERETE CORTINA

12.1 AGREMENTUL TEHNIC Documentatia de ofertare va fi însotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei. Agrementul tehnic, conform legii nr.10/1995 – privind calitatea în constructii, este documentul prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor.

- SR EN 13116 :2002 Pereti cortina – Rezistenta la incarcarea data de vant – Exigente de performanta

- SR EN 12179 :2002 Pereti cortina – Rezistenta la incarcarea data de vant – metode de testare

- SR EN 12154 :2002 Pereti cortina – Impermeabilitatea la actiunea apei – Clasificarea exigentelor de performanta

- SR EN 13051 :2002 Pereti cortina – Impermeabilitatea la actiunea apei – Incercari in situ

- SR EN 12153 :2002 Pereti cortina –Permeabilitatea la aer – Incercari de laborator

Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement în Constructii din Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborata de unitatile acreditate în acest scop, precum si dosarele tehnice puse la dispozitie de solicitanti. 12.2 CARACTERIZAREA FATADEI Fatada usoara propusa se defineste ca PERETE CORTINA CONTINUU în toate sensurile, montat pe o retea tip caroiaj ancorata de structura constructiva, cu prinderea elementelor de închidere (vitrate si opace) prin lipire cu mastic siliconic, cu stratul exterior al panoului oglindat. 12.3 CERINTELE DE CALITATE 12.3.1 Siguranta

Sub actiunea agentilor atmosferici a vântului si a solicitarilor seismice, nu trebuie sa reziste la efectele izolate sau combinate în urma solicitarilor climatice (vânt, temperatura, însorire), a agentilor chimici si biologici, sau ale miscarilor structurii de sustinere.

Dimensionarea îmbinarilor lipite trebuie sa asigure peretele cortina pentru solicitarile la vânt, temperatura diferentiata a fetelor (între -25°C pentru exterior si + 80°C pentru caldura din interior sau exterior), precum si pentru dilatarile si contractiile materialelor cu care se lipeste.

Având în vedere ca nivelul de intensitate seismica este necesara o examinare atenta a sistemului de lipire cu firma producatoare si cu un laborator de încercari. Efectul variatiilor de temperatura se va prelua prin modul de rezolvare a nodului unde se fixeaza geamul.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Scheletul de rezistenta al peretelui cortina va fi astfel dimensionat încât sa transmita structurii de rezistenta a cladirii greutatea proprie.

Proiectarea antiseismica corespunzatoare tipului de perete cortina se refera la : alcatuire de ansamblu detalii de rost detalii dspozitive fixare care trebuie sa asigure prevenirea :

- degradarii si/sau avarierii panourilor si a dispozoitivelor de fixare, constând în fragmentarea panourilor si expulzarea fragmentelor sau a panourilor care prin cadere ar putea accidenta persoane.

- degradarii rosturilor ce poate afecta etansarea la aer si umezeala precum si izolarea termica. Proiectarea panourilor pentru prevenirea degradarilor si a accidentelor de persoane trebuie sa satisfaca conditii specifice. Pentru nivelul de intensitate seismica considerat, nu trebuie sa se dezvolte degradari si avarieri ale panourilor. Se admite degradarea etanseitatii rosturilor cu conditia asigurarii posibilitatii de reparare a lor dupa cutremur.

Solicitarea la vibratii Vibratiile provocate de actiuni exterioare sau interioare (actiunea vântului, ploii sau grindinei, zgomote aeriene sau din interiorul spatiului) nu vor produce spargeri, ruperi sau deteriorari ale elementelor componente ale peretelui cortina. Foarte important este ca aceste elemente sa nu intre în fenomenul de rezonanta.

12.3.2. Rezistenta la socuri provenite din exterior

Scheletul de sustinere a peretelui cortina si panourile sale (vitrate sau opace) trebuie sa reziste în conditiile în care nu sunt adiacente cailor de circulatie, cum este cazul acestui proiect la soc cu o energie de 1000 Jouli (1000 kgm)

12.3.3 Rezistenta la socuri provenite din interior Scheletul, ancorajul si panoul opac de la interior trebuie sa reziste fara deformatii la un soc ce produce o energie de 1000 Jouli (1000 kgm). Socurile interioare nu trebuie sa produca caderi de sparturi care pot cauza vatamari sau raniri. * Sageata maxima a deformarii 1/300 din deschidere * Presiunea la vânt p =150 kg/mp. Fatada interioara a peretelui cortina nu trebuie sa se deformeze sub o presiune statica exercitata de om în mod direct. De asemenea, nu se va putea taia usor de obiecte ascutite uzuale. 12.4 COMPORTAREA LA FOC O reglementare specifica în România nu exista. Comportarea la foc trebuie examinata de la caz la caz, pentru fiecare tip de perete cortina, în functie de principiile existente în vigoare si de clasificarea si destinatia constructiilor la care se aplica peretele. In cazul în care nu exista indicatii, este obligatoriu a se face determinarile necesare stabilirii limitei de rezistenta la foc dupa criteriile de izolare termica, etanseitate initiala, capacitatea portanta (stabilitate). Indiferent de principiul de fixare al unui perete cortina, având partea vitrata inserata în rame metalice sau lipita pe acestea, siguranta la actiunea focului trebuie sa fie aceeasi. In cazul fatadelor cu vitraje exterioare lipite, lipirea nu trebuie sa cedeze înaintea distrugerii geamului.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Peretii cortina trebuie, din punct de vedere al rezistentei la foc, sa raspunda la urmatoarele cerinte : - materialele constitutive ale peretilor sau gazele care se pot degaja în timpul incendiului nu trebuie sa favorizeze direct sau indirect dezvoltarea sau propagarea focului – gazele toxice sau nocive, ce se produc, sa nu fie în cantitate periculoasa. - cresterea temperaturii sau arderea fatadei nu trebuie sa se faca cu proiectarea materialelor, în special în exterior. - dispozitivele de fixare ale unui perete cortina de structura constructiei trebuie sa asigure rezistenta la un incendiu limitat la un apartament. - peretii cortina, prin conceptia lor, trebuie sa asigure trecerea cu dificultate a focului, de la un nivel la altul, pe verticala sau de la o compartimentare la alta, pe orizontala. In aceste conditii este necesar a se lua masuri deosebite pentru evitarea golurilor de tiraj. 12.5. PROTECTIA CONTRA TRASNETELOR Acumularea electricitatii statice trebuie evitata. Pentru aceasta, scheletul metalic si eventuala îmbracaminte a acestuia continua pe toata înaltimea fatadei constructiei, trebuie legata la reteaua de împamântare. 12.6. CARACTERISTICI TERMICE Coeficient de transmisie termica iarna : k = 2,2 w/m2c (k<2,8 la profil aluminiu) Coeficient de transmisie termica vara : k = 2,5 W/m2c 12.7. POSIBILITATEA DE APARITIE A CONDENSULUI Se va respecta diagrama punctului de condens a normelor europene Nu va exista posibilitatea de creare a condensului pentru coeficientul de transmisie termica în timpul iernii k = 2,2 si pentru o umiditate maxima a spatiilor interioare de 50% k = 2,2 W/m2c + umiditate < 50% - nu se creaza condens. 12.8. ETANSEITATE LA APA SI AER Profilele metalice vor fi propuse astfel încât prin asamblare sa se creeze o succesiune de camere de decompresiune prin care se asigura etanseizarea. Aceasta se va asigura corespunzator prin tipul de lipire a panourilor exterioare si prin tratarea corespunzatoare a rosturilor dintre acestea. La peretele cortina, grilele si profilele orizontale pot fi concepute astfel încât sa conteze atât ca prindere suplimentara a panourilor cât si ca închidere a rosturilor orizontale ale acestora. Etanseizarea la apa de ploaie sub actiunea vântului este considerata corespunzatoare daca peretele supus la un debit de 1 l/minut/mp minim si 2 l/minimum /mp maxim si la o presiune de SOO Pa nu permite patrunderea apei, încadrându-se astfel în clasa E4. Nici o parte exterioara a fatadei nu trebuie sa împiedice scurgerea apei. Este exclus contactul apei ce provine din exterior cu materialul izolant al zonelor opace. Permeabilitatea la vapori în cazul unei fatade cortina neventilata trebuie sa fie mai mica decât 1 g/mp în 24 ore sau 0,001 g/mp/ora mm Hg. 10.9. ACUSTICA




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Peretele, cortina si tâmplaria propuse trebuie sa reduca : - transmiterea zgomotelor aeriene din exterior; - transmiterea zgomotului de ploaie si de grindina; - transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior în altul prin intermediul peretelui cortina sau al luminatorului. 12.10. REZISTENTA LA ACTIUNEA ZAPEZII, PRAFULUI SI INSECTELOR Zapada, praful si insectele nu vor putea patrunde în interiorul peretelui cortina sau al luminatorului. Presiunea zapezii este reglementata de STAS nr.1 OI 01/21-92 – Institutul Român de Standardizare (MLPAT – INCERC)

12.11. LUMINARE SI ÎNSORIRE

Pentru peretele cortina se va avea în vedere orientarea fatadei principale nord-est. Daca oglindirea stratului exterior nu este suficient de reflectorizata, se va propune un geam special care sa functioneze în special în spectrul infrarosu sau ultraviolet. In principiu, limita de iluminare admisa este de 500 lux. Se vor respecta urmatorii coeficienti : Coeficient de umbrire : 0,66 Coeficient de reflexie : 27~29 % Coeficient de absorbtie : 22~24 % Coeficient de transmisie : 48~49 % Factor solar : 57~58 (raportul dintre cât se transmite direct cât si în interiorul cladirii) 12.12. CERINTE PRIVIND SCHELETUL METALIC Materialul din care se va realiza reteaua tip caroiaj a peretelui cortina este, în principiu, aliaj de aluminiu. Se va evita contactul direct dintre otel si aluminiu pentru evitarea efectului de electroliza în conditiile de umiditate. Fie se va trata otelul prin zincare sau cadmiere, fie se va interpune un material hidroizolant. Când nu se face prin intermediul suruburilor, asamblarea se va realiza prin sudura oxiacetilenica, electrica în atmosfera controlata de argon. Garantia pentru stratul de protectie realizat prin anodizare si colorare (eloxare) va fi pentru o perioada de 20 ani. 12.13. CERINTE PRIVIND ASPECTUL Pentru toate elementele ofertei, culoarea si stralucirea ei vor ramâne constante pe o perioada cât mai mare, iar daca va exista o variatie în timp, aceasta va fi uniforma. Aceste cerinte si reguli sunt cuprinse în STAS-urile MLPAT deja mentionate, fie în “GHIDUL PRIVIND AGREMENTAREA PERETILOR CORTINA” nr. GAT 05/1995, elaborat la comanda Comisiei de agrement tehnic în constructii din cadrul MLPAT




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



13. CAIET DE SARCINI – PLACARI CU ALUCOBOND SAU SIMILAR

La pavilionul administrativ, pe unele portiuni de fatada se propune placarea cu placi de aluminiu in culorile Silver Metallic si Anthracite Grey, prinse cu o structura metalica de elementele de rezistenta ale cladirii 13.1 COMPOZITIE

Panourile tip ALUCOBOND, sau similar, sunt compuse dintr-un miez omogen dintr-un material special, intercalat între doua foi de aluminiu. Materialele utilizate pentru miez pot fi: polietilena (PE) sau un miez neinflamabil - umplut mineral.

Materialul standard pentru miez este compus dintr-un amestec de granule de polietilena, rasina, un agent de întarire si un material de umplutura, care se toarna între cele doua straturi de acoperire. Întregul sandwich va fi în încheiere compresat si întarit într-o presa încalzita, unde în mod simultan se creeaza matrila miezului si se lipesc cele doua straturi de acoperire.

Panourile tip ALUCOBOND sunt acoperite pe ambele fete cu o folie speciala de protectie, cu rezistenta sporita la transport, depozitare s i procesare.

NOTA : vor fi folosite materiale pentru care producatorul va prezenta agremente tehnice conform normelor Românesti în vigoare.

13.2 TRANSPORT, DEPOZITARE, MANIPULARE

Placile trebuie manipulate cu atentie atunci când se transporta sau se descarca. •La livrare/receptie, placile trebuie examinate pentru depistarea eventualelor defecte. • Orice defect va fi raportat imediat s i confirmat de reprezentatul firmei care a facut livrarea. • Depozitarea paletilor se va face astfel încât sa fie protejati împotriva umezelii si a ploii si sa fie evitata aparitia oricarei forme de condens (când sunt mutate panourile reci de afara în camere/depozite încalzite). • Paletii cu placi tip ALUCOBOND se vor depozita unul peste celalalt, maxim 6 paleti din acelasi format (paletii cu greutate mai mare la baza). Nu este recomandat sa se depoziteze placile tip ALUCOBOND în pozitie verticala! • Placile individuale trebuie ridicate de pe palet de doi oameni, ridicând toate cele patru colturi ale placii si nu trase una peste cealalta. Atentie sporita la panourile verticale. • se vor folosi manusi pentru a evita aparitia semnelor/zgârieturile pe placi. TINETI CONT DE URMATOARELE INFORMATII PRIVIND FOLIA DE PROTECTIE A PLACILOR TIP ALUCOBOND: • Respectarea perioadei de garantie pentru folia de protectie • Depasirea perioadei de depozitare trebuie evitata. • Variatiile mari de temperatura reduc durabilitatea foliei de protectie pe termen lung. • Folia de protectie se scoate partial pe durata procesului de procesare s i se înlatura total dupa ce materialul a fost pus în opera. 13.3 PRECAUTII SI RESTRICTII / SITUATII DE EVITAT




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



• Panourile NU au voie sa fie expuse timp îndelungat la o temperatura de 80°C sau mai mult. •Panourile trebuie sa fie astfel montate încât sa nu existe posibilitatea adunarii de apa la margine. • Panourile trebuie curatate cel putin o data pe an, conform recomandarilor producatorului. • Panourile trebuie manipulate cu atentie (transport /livrare) si depozitate conform instructiunilor. • Suprafata si marginile panourilor trebuie protejate conform recomandarilor producatorului • Trebuie evitata expunerea trecatoare sau permanenta la radiatii, gaze nocive sau contaminari în atmosfera coroziva, sau la substante chimice – solventi organici, solutii concentrate de curatare, agenti de umectare. • Trebuie evitata depozitarea necorespunzatoare, manipularea, producerea si montarea, ca si procesele de construire necorespunzatoare precum ancorarea, însurubarea si integritatea legaturii, lipsa materialului de etansare (silicon), protectie fata de apa / umezeala nesatisfacatoare s.a.m.d. 13.4 ARANJAREA STRUCTURII • La pregatirea pentru montare toate foile trebuie sa fie directionate în acelasi sens. • Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti pentru a indica pozitia corecta a placii la montare. Este important sa se ia în considerare aceasta directionare la productie s i montare, pentru a evita diferente de culori între panouri alaturate. Nerespectarea acestor instructiuni poate duce la diferente inacceptabile la fatada unei cladiri. 13.5 CONDITII DE MONTARE

• Panourile trebuie sa fie montate conform schitelor autorizate ale arhitectului/proiectantului. Pe deasupra, ancorarea si fixarea trebuie sa fie sigure, conform recomandarilor tehnice ale producatorului. • Este indicata folosirea accesoriilor de placare din aluminiu recomandate de producator • Când materialul din aluminiu vine în contact cu metale straine, trebuie aplicat un izolator adecvat, pentru a împiedica reactiile electrolitice sau coroziunea. • Partile curbate între rosturile de îmbinare au voie sa fie izolate doar DUPA ce s-a înlaturat folia detasabila. Asigurati-va ca orificiile de evacuare a apei si jgheaburile de scurgere sunt neînfundate si lipsite de murdarie sau de material de izolare. • Pentru izolare se recomanda izolator din silicon transparent, garantia transparentei întinzându-se de la 40 pâna la 50 de ani. • Nu se recomanda în nici un caz folosirea panourilor din diferite sarje de vopsire la acelasi perete, pentru a evita posibile diferente de culoare.

13.6 PROCESAREA SI PRELUCRAREA MATERIALULUI Instrumente de scriere/marcaj

Se vor folosi instrumente care sa poata fi ulterior spalate sau îndepartate ii care sa nu produca deteriorari.

Bancul/masa de lucru • Masa trebuie sa fie bine fixata pentru a avea stabilitate. Suprafata trebuie sa poata fi usor de curatat si sa nu favorizeze adunarea de aschii sau resturi.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



• Metoda de fixare a panoului nu trebuie sa produca urme pe suprafata materialului. • Este de evitat împingerea panourilor la asezarea sau la luarea lor de pe masa. Pot apare zgârieturile mici. • Atenlie deosebita trebuie acordata temperaturii de modelare, ca ii razei de curbare a materialului - suport în timpul producliei. Prelucrare • În timpul procesarii, daca se produce ipan, este foarte important ca acesta sa fie înlaturat. • Folia de proteclie nu se îndeparteaza de pe material, pe tot parcursul operaliunilor de taiere, frezare sau gaurire.

În toate procesele de prelucrare (taiere/debitare, frezare, gaurire, curbare, îndoire, creere ii finisare a muchiilor), se vor respecta instrucliunile tehnice puse la dispozilie de producator. Metode de fixare/prindere

Fixarea se poate realiza pe o structura metalica (din aluminiu sau tb. zn) cu nituri (aluminiu sau inox), suruburi (conventionale, anticorozive), sudare la aer cald sau lipire (silicon transparent sau alte solutii indicate de producator)

La folosirea în mediul exterior se ia în considerare dilatatia panoului. Aplicare de fotografii / Litere din folie

Suprafata panourilor tip ALUCOBOND poate fi acoperita (manual sau cu ajutorul utilajelor) cu folie adeziva calandrata sau turnata. Înainte de aplicarea foliei sau de fotografii, panourile trebuie sa fie curate, lipsite de praf si de grasime. Serigrafierea

Panourile ALUCOBOND pot fi usor serigrafiate. În alegerea culorilor se va t ine cont de felul în care aceasta va fi uscata, astfel încât sa nu

se produca deformarea panoului în acest proces. Se recomanda contactarea producatorului de vopsea pentru a determina produsul cel mai

bun pentru o anumita aplicatie. Pregatirea adecvata a suprafetei pentru serigrafiere este decisiva. Pentru a înlatura

eventualele reziduuri, se curata suprafata care urmeaza a fi serigrafiata cu alcool izopropilic. Se asteapta pâna când alcoolul izopropilic s-a uscat (control vizual) si apoi se executa serigrafia. Montarea structurii si casetelor

La pregatirea pentru montare trebuie avut grija ca foile sa fie toate aliniate în aceeasi directie.

Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti care indica pozitia corecta a acestuia la montare.

Este important sa se ia în considerare alinierea corecta a panourilor la productie s i montare, pentru a evita diferente de culori între panouri montate alaturat. Constructorul este responsabil sa se asigure de imprimarea sagetilor suplimentare în cazul în care panourile au fost taiate în mai multe bucati în timpul fabricarii. Nerespectarea acestei instructiuni duce la diferente inacceptabile ale fatadei unei cladiri.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Prelucrarea panourilor tip ALUCOBOND la o temperaturã de 10°C sau mai mica influenteaza dezavantajos aspectul si stratul de suprafata.

Trebuie luate în considerare diferentele mari de temperatura între productia în atelier si temperatura cea mai ridicata (sau scazuta) la care panoul este expus. Trebuie luate masuri de prevenire pentru a împiedica o contractie a panoului, care duce la o curbare inacceptabila si suprasolicitarea elementelor de fixare.

Dimensionarea si plasarea structurii de sprijin

Furnizorul va prezenta calcule de predimensionare pentru produsul ofertat. Este recomandata folosirea sistemului original, furnizat de producator, de profile din

aluminiu, pentru fixarea casetelor confeclionate din panouri tip ALUCOBOND sau similar Elemente de imbinare Se recomanda urmarea exacta a instructiunilor de fixare si montaj. Materiale acceptabile pentru elemenetele de imbinare

• Aluminiu; plastic; otel inoxidabil; metal cu suprafata tratata sau placat cu cadmiu fara pori, zinc si aluminiu

Materiale inacceptabile pentru elemenetele de imbinare • Cupru, alama, bronz, fier, otel brut. Coeficientul de dilatalie pentru materiale inegale trebuie luat în considerare la proiectarea îmbinarii.

Curatare/spalare si intretinere Se recomanda o curatare de rutina a suprafetelor placilor tip ALUCOBOND cu apa si cu o

solutie de curatat slaba, dupa care se clateste cu apa curata. Frecventa curatarii, ca si alegerea solutiei de curatat adecvate depind de locatia cladirii si de gradul de murdarire.

Nu se vor folosi materiale la spalare care sa afecteze suprafata placilor. Nu se vor curata suprafete încalzite de soare (peste 40°C). Uscarea prea rapida poate

duce la formarea de pete. Dupa spalare trebuie sa se clateasca cu apa curata, pentru înlaturarea completa a

detergentului. Stergerea cu un burete, o bucata de piele sau cu un stergator de geamuri împiedica

formarea petelor de apa. Dupa terminarea constructiei, reziduurile din constructii, ca betonul, mortarul s.a.m.d. trebuie

înlaturate cât mai repede posibil. Instructiunile de spalare, frecventa si materialele folosite în acest scop vor fi specificate

în documentatia tehnica pusa la dispozitie de producator. RECOMANDARI DE PROTECTIE A MUNCII

O atentie deosebita trebuie permanent consacrata protejarii marginilor panoului. Se recomanda purtarea de ochelari de protectie sau masti de protectie în timpul prelucrarii.

MASURATORI SI DECONTARE




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Placajul cu panouri tip Alucobond se va deconta la metru patrat conform planselor din proiect, inclusiv structura.

14. CAIET DE SARCINI - REALIZAREA SCARILOR SI PARAPETILOR

14.1 GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile la scari si parapeti de orice fel si din orice materiale. 14.2 STANDARDE DE REFERINTA

- STAS 2924-91- Poduri pe sosea. Gabarite - SR 1244/1- 96- Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Conditii tehnice, clasificare si stabilirea categoriei trecerii la nivel. - STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. - STAS 6131-79 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor. - STAS 2965-87 Scari. Prescriptii generale de proiectare. 14.2 ELEMENTE COMPONENTE

Materialele din care sunt realizate scarile structura beton armat sunt prezentate in proiect. Materialele din care sunt realizate elementele care constituie structura balustradelor sunt: - montanti din teva inox Ø40x1.5mm vopsita electronic. - rigidizari teava Ø 37x1,5mm din OLT35 - mina curenta: teava inox Ø50x1,5mm vopsita electronic - bara pipa: bara rotunda din otel inox Ø12mm. - capac de mascare a flanselor din tabla de inox - cot pentru schimbarea directiei la mina curenta , independenta. - dopuri din otel inox pentru mascarea golurilor. - chit epoxidic FISCHER tip FIPS C2 - imbinarea elementelor de otel inox se face cu organe de ansamblare si electrozi din otel inox. 14.4 Tehnologia de executie a balustradelor decorative metalice Tipurile de alcatuire a balustradelor prevazute in proiect sunt: a) Balustrade cu prindere frontala a montantilor Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele: - inaltimea uzuala 900mm - lungimea barei pipa 100mm Montajul este rigidizat pe interior cu teava Ø37x4mm din otel OLT35. Fixarea in planseu se face cu suruburi din otel Ø12x120mm b) Balustrada cu prindere pe treapta Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele: - inaltimea uzuala 900mm - montantul este rigidizat pe interior cu teava Ø37x4mm din otel OLT35 - fixarea in treapta se face cu Imbus M6/25.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Procesul de fabricatie Operatiunile care se executa in ateliere pentru realizarea balustradelor decorative metalice sunt: - debitarea profilelor si a tablei la dimensiunile din proiect - slefuirea profilelor si a tablei - realizarea gaurilor in profile in vedera imbinarii acestora - sudarea profilelor cu electrod de inox in mediu de argon - slefuirea sudurilor - ansamblarea balustradelor - controlul de calitate a produsului - ambalarea - depozitarea - expedierea Fabricantul trebuie sa verifice: - la receptia materialelor se verifica - profilele din tabla de otel , platbanda etc. aspectul si tipul profilului - accesoriile pentru asamblare In cursul fabricatiei se verifica: - dupa debitarea materialelor: lungimea, sageata, unghiurile - la ansamblare aspectul - inainte de montarea accesoriilor: pozitionarea, prereglarea Dupa terminarea procesului de fabricatie se verifica: - produsul finit: aspectul, dimensiunile generale Ambalarea se face prin protejare cu banda din polietilena si material textil pentru a se evita zgirierea si pentru atenuarea socurilor, precum si legarea cu banda adeziva sau sfoara de cinepa. Depozitarea se face in incaperi uscate, pe rastele metalice captusite cu material textil, cu distantiere intre produse. Transportul se face in mijloace auto pe palete special confectionate, semifabricatele fiind prinse pe tipo-dimensiuni cu banda adeziva. Componentele din geam stratificat se vor ambala pentru transport in lazi de lemn conform STAS 5190/80. Verificarea pe parcursul executarii lucrarilor a) Scari - pentru lucrarile de executie a scarilor din beton, beton armat, semifabricate din beton, se vor face verificarile prevazute in cap “ Beton simplu si beton armat” din prezenta lucrare - scarile se vor verifica prin examinarea vizuala si masuri locale, sa corespunda prevederilor proiectului - treptele trebuie sa fie de inaltimi egale si sa corespunda ca forma, dimensiune si mod de finisare cu prevederile proiectului. Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, suprafata lor trebuie sa fie orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata pe aderenta de suport si sa corespunda conditiilor de calitate cerute pardoselii din acelasi material. - Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer - Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte , sa nu prezinte ondulatii sau stirbiri. De asemenea , treptele de beton sclivist sau mozaic nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



stirbiri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri, se va reface imbracamintea pe toata lungimea treptelor. - Podestele scarilor trebuie sa aiba suprafata plana, fara denivelari intre elementele constructive (placi de mozaic, gresie, marmura etc). - Pardoseala podestelor trebuie sa satisfaca conditiile de calitate cerute imbracamintii respective, iar daca ea este din acelasi material ca al treptelor, trebuie sa fie executate la fel, afara de cazul cand proiectul ar prevedea o solutie. b) Balustrade. Punerea in opera se face conform instructiunilor fabricantului. Montantul se fixeaza la elementul de constructie prin intermediul tevii de rigidizare din otel si a ancorelor metalice.Impanarea tevii de rigidizare cu diametrul interior de 28 mm si grosimea peretilor de 4 mm, in planseul scarii sau podestului se realizeaza cu chit epoxidic sau cu suruburi tip Imbus in cazul scarilor metalice. Inainte de fixare se face pozitionarea balustradelor dupa poloboc, astfel asigurandu-se verticalitatea si orizontalitatea produsului. Geamurile multistrat se fixeaza cu suruburi tip Imbus la montanti. Dispozitiile privind montajul si punerea in opera vor tine seama de tolerantele si riscurile inerente de pe santier. Prinderile vor fi astfel alcatuite ca sub sarcinile care rezulta din actiunea persoanelor sau ca o consecinta a dilatarilor din variatiile de temperatura, sau sa nu aiba loc miscari diferentiate intre montant si elementul pe care se fixeaza. Legaturile punctuale(de fixare) trebuie sa fie suficient de numeroase pentru a evita deformatiile in plan perpendicular pe suprafata balustradei. Pentru realizarea sigurantei in exploatare se vor respecta masurile necesare prevenirii accidentelor, conform normativelor specifice de protectia muncii si PSI romanesti in vigoare. Pentru o mai buna punere in opera a balustradelor este necesara o evaluare corecta a dimensiunilor podestelor, rampelor de scara, pentru a realiza o montare corecta din punct de vedere tehnic, dar si economic, cu respectarea acelor caracteristici pe care balustrada trebuie sa le aiba odata asezata la pozitie Punerea in opera se face de catre personalul firmei, prin echipe specializate. La dispozitia montatorului sunt puse de catre fabricant schemele de montaj pe etape. Abateri admisibile La orizontalitatea treptelor: - denivelare admisa la fiecare treapta 1mm/m - denivelare admisa la toata lungimea treptei la inaltimea treptelor 2mm/m - denivelari admise la podestele scarilor la mana curenta de lemn, rosturile la innadiri sa nu depaseasca in orice punct al profilului 2mm/m NOTA Valorile indicate mai sus sunt aplicate in cazurile curente; in cazuri speciale se vor lua in considerare valorile prevazute in proiecte, chiar daca ele difera de cele curente. Verificarea in vederea receptiei - Comisia de receptie preliminara a obiectivului procedeaza in cadrul verificarii scriptice, examinand toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor inclusiv buletinele de incercari, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele de control sau expertizare, avandu-se in vedere respectarea cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare in conformitate cu STAS 2965/87. - In cadrul verificarii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificari in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectudinii actelor prezentate.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



- Atunci cind se considera ca este necesar a face o verificare a rezistentelor scarilor, balcoanelor, parapetilor, acestea se va face: - se aplica regimul de incarcari statice si dinamice la care au fost calculate la aceste lucrari, controlindu-se comportarea lor in ansamblu cat si pe fiecare element in parte - pentru scarile, balcoanele si parapetele de fier, lemn sau alt material, in afara de zidarie de beton simplu, se va verifica daca sagetile obtinute ramin in limitele admise de normele in vigoare sau de prevederile din proiect pentru constructiile respective. - Parapetele metalice trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, sa fie bine incastrate in vanguri, trepte , podeste, balcoane etc. Verificarea acestor incastrari se face prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte. - La mina curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palme. - Mana curenta din teava de otel inoxidabil trebuie sa corespunda formelor si dimensiunilor din proiect. Ea trebuie sa fie croita numai paralel cu fibrele, sa fie lustruita, sa nu aiba noduri, stirbituri, fibre iesite, crapaturi, iar rosturile la innadiri sa nu depaseasca 1mm latime, sa nu prezinte praguri si sa fie bine chituite.

CAIET DE SARCINI LUCRARI NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc), în vigoare la data elaborării proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – P.S.I.

La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006;

În timpul execuţiei se vor respecta : 17. Prevederile în legătura cu execuţia conform actelor normative menţionate 18. Normele P.S.I proprii ale constructorilor şi montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . 19. Dispoziţiile organelor de control . Beneficiarului ii revin următoarele obligaţii : 20. Trimiterea în termen legal a eventualelor obiecţii, la prezentul proiect. 21. Respectarea obligaţiilor ce ii revin din actele normative menţionate inclusiv procurarea şi întreţinerea P.S.I., în conformitate cu Normativul Departamental şi recomandările proiectanţilor privind obiectul din prezenta documentaţie.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1. La executarea lucrărilor se vor respecta măsurile de igiena şi securitatea si sanatatea in munca prevăzute în "Regulamentul pentru protecţia muncii în construcţii" aprobat prin ordinul MLPAT nr. 9/N/1992. 4. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006, compl.

si modificata. 5. De asemenea, şeful punctului de lucru are obligaţia de a lua toate măsurile necesare

evitării oricărui tip de accidente sau avarieri reţele, funcţie de condiţiile specifice din şantier. Având in vedere: Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea

sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie;

- Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,

4. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006; 5. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; 22. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a

maselor; 23. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu

ecran de vizualizare; 24. HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

zgomot; 25. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; 26. HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre

lucratori a echipamntului de munca; 27. HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre

lucratori a EIP la locul de munca; 28. HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de

securitate si/ sau sanatate la locul de munca; 29. HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

vibratii; 30. Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie )

Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a

obiectivului „EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA

DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI

OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR.”

in orasul Turdai, jud. Cluj




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege

activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pâna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol.

Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“.

Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor.

Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale.

Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de

munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate

prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atât in timpul lucrului, cât si in timpul accesului la si de la locul de munca.

Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frânghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului.

Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.

Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur.

Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si

sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune.

Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, când se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.

Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cât mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru.

Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.

Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca“, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.

Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;

b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se

efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamânt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal;

c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:

1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamânt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect

periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii:

STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile

SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului

STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si

montori STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Frânghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi,

vulcanizate liber . STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Cârlige de siguranta.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frânghie.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile.

Prescriptii STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice

mobile. Prescriptii STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

de proiectare, executie, verificare STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale

de calitate STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de

calitate




J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 1 1 0



Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind

protectia la actiunea focului. STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr.

1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

Intocmit, Arh. Alexandru Berevoianu

1





MEMORIU TEHNIC DE AMENAJARI EXTERIOARE

OBIECT 1- CORP CERCETARE

1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA: OBIECT 1 – CORP CERCETARE OBIECT 2 – CORP LABORATOR AMELIORARI OBIECT 3 – CORP LABORATOR ZOOTEHNIE SI CALITATEA FURAJELOR 1.2.ADRESA

STR. AGRICULTURII, NR. 27, TURDA, JUDETUL CLUJ

1.4.BENEFICIARUL INVESTITIEI


1.5.ELBORATORUL PROIECTULUI

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL, PITESTI, JUDETUL ARGES

Legi si normative care au stat la baza prezentei documentatii:

Ordinul nr. 276 din 276/2009 H.G nr. 28/2008 Legea 50/1991 cu modificarile ulterioare si corelata cu Normele Metodologice din

2009 Legea 10/1995 cu completarile si modificarile ulterioare H.G nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru santierele temporare sau mobile Legea 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in munca M.O. nr. 646 - 26.07.2006 LEGEA PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, NR. 307 DIN 12 IULIE

2006 ORDIN Nr. 130 din 25 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a

scenariilor de securitate la incendiu ORDINUL Nr. 1576 din 15.10.2002 - Normativ privind proiectarea clădirilor civile din

punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare",indicativ NP 068-02 LEGEA NR. 481 DIN 8 NOIEMBRIE 2004 PRIVIND PROTECŢIA CIVILĂ

REPUBLICATĂ* H.G.R. NR. 139 DIN 06/12/2006 PENTRU APROBAREA CATEGORIILOR DE CONSTRUCTII SI AMENAJÃRI CARE SE SUPUN AVIZÃRII/ AUTRIZÃRII PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU





2





2.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1.GENERALITATI

Constructiile se amplaseaza pe terenul dobandit conform actelor: OBIECT 1 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 58776 OBIECT 2 – Extras de carte funciara pentru informare nr. 58777

OBIECT 3 - Extras de carte funciara pentru informare nr. 50460

Terenul – proprietate a statului roman se afla in administrarea Statiunii de cercetare – dezvoltare agricola Turda.

Suprafata teren OBIECT 1 = 4165mp



Amenajarea exterioara se propune pentru obiectul nr.1 –CORP CERCETARE . Accesul se face din Strada Agricuturii, cu care terenul se invecineaza pe latura de nord. Vecinatati:


2.2.CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI; GEOLO-

GIE SI SEISMICITATE:




Geologic: Forajul executat pe amplasament a pus în evidenţă următoarea stratificaţie:

- sol vegetal în grosime de 1,00 – 1,20 m - pachet de argila galbena, plastic vârtoasa-tare, contractila, cu grosime de pâna la

7,50 m - tuf alterat cu grosimea de 1,00 – 6,00 m, fără a identifica nivelul apelor subterane la executarea forajelor pâna la aceasta adâncime. Adâncimea maxima de îingheţ este de 0,80 m conform STAS 6054/77. Se va funda în stratul de argilă galbenă, plastic vârtoasa –tare, contractilă, la adâncimea de Df ≥ 2,00 m de la nivelul terenului natural sau amenajat. Pconv = 250kPa.

Incadrarea cladirii in clasele de risc seismic precizate de 71/N/1996:

3





Clasa Rs III. Gradul nominal de asigurarea al actiuni seismice Ref>0.6.

Clasa si categoria constructiei Conform HGR 766-97 – Categoria de importanta este C-normala ; Conform P100-1/06 – Clasa de importanta a constructiei este III – constructie de

importanta normala. Conform P100/96 – categoria ‘a’ – constructie cu pereti din zidarie de caramida; Zona seismica de calcul este F (cf. P100-1/06) pentru care ag=0.08 si Tc=0.7sec.

Coeficienti seismici globali Din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza in gradul seismic 6,

zona de calcul „F” cu o valoare ag = 0,08g si o valoare a perioadei de colt Tc = 0,7 sec. conform Normativ P100-06.

2.3.CARACTERISTICILE INVESTITIEI PROPUSE


- situatia terenului in intravilan sau in afara acestuia: Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in planul general urbanistic (PUG) al localitatii. (Intravilanul localitatii reprezinta suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor legal aprobate). Intravilanul existent al localitatilor este cel evidentiat in cadastrul funciar la data de 1 ianuarie 1990.La acesta se adauga suprafetele de teren introduse in intravilan prin planurile urbanistice. Limita intravilanului este stabilita pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si cuprinde,alaturi de teritoriul existent in intravilan,suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia ,justificata de necesitati reale si pentru care autoritatile publice isi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare .

Terenul se afla in intravilanul Com. Cirtisoara, jud. Sibiu, conform PUZ nr. 0123/2012

- dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile care greveaza asupra aces-

tuia

Dreptul real - titlul de proprietate, mostenire, act de vanzare-cumparare, donatie, comodat, hotarare judecato-reasca ori concesiune , care confera titularului dreptul de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

PROPRIETARI

PROPRIETARI Terenul de amplasare sunt in proprietatea Statului Roman. Constructiile se afla in proprietatea S.C.D.A. – Turda. ADMINISTRAREA ACESTORA SE FACE DE CATRE STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA-TURDA

- extras din documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului sau din regle-mentele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului (zone protejate,

4





interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate in interes public, etc.) :

Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita. b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cons-truit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita.

Procentul de ocupare a terenului Coeficientul de utilizare Regimul de inaltime Se va respecta aliniamentul existent in zona. Retragerile minime vor fi de: - min. 1.90 m – cu vedere directa , 0.60 m. – cu vedere piezisa de la limitele laterale si de spate. - min. 3,00 m , dar nu mai puţin de 7,5 m din axul drumului. Se va respecta Codului Civil.


- folosinta actuala :

Curti constructii

- reglementari fiscale specifice localitatilor sau zonei respective :

CONFORM HOTARARILOR CONSILIULUI LOCAL AL COM.CIRTISOARA, JUD. SIBIU

2.3.3. REGIMUL TEHNIC AL IMOBILELOR CU REFERIRE LA :

- procentul de ocupare a terenului (P.O.T.): PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA (AMPRENTA LA SOL A CLADIRII SAU PROIECTIA PE SOL A PERIMETRULUI ETAJELOR SUPERIOARE) SI SUPRAFATA PARCELEI. SUPRAFATA CONSTRUITA ESTE SUPRAFATA CONSTRUITA LA NIVELUL SOLULUI, CU EXCEPTIA TERASELOR DESCOPERITE ALE PARTERULUI CARE DEPASESC PLANUL FATADEI, A PLATFORMELOR, SCARILOR DE ACCES. PROIECTIA LA SOL A BALCOANELOR A CAROR COTA DE NIVEL ESTE SUB 3,00 M DE LA NIVELUL SOLULUI AMENAJAT SI A LOGIILOR ÎNCHISE ALE ETAJELOR SE INCLUDE ÎN SUPRAFATA CONSTRUITA. P.O.T . EXISTENT = 13.94%, P.O.T. PROPUS = 25.01% SC= SUPRAFATA CONSTRUITA LA SOL :ESTE ARIA SECTIUNII ORIZONTALE A CLADIRII LA COTA +/-0.00 APAR-TERULUI MASURATA PE CONTURUL EXTERIOR AL PERETILOR ,EXCLUSIV REZALIDURILE CU ARIA MAI MICA DE 0.4 m²,NISELE CU ARIA MAI MARE DE 0.4 m²,TREPTELE EXTERIOARE SI TERASELE NEACOPERITE

ST= SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII ( DIMENSIUNE ,DESTINATIE,CATEGORIA DE FOLOSINTA ,NUMELE DETINATORULUI)

POTSC 100

ST

5





-coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T): COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - RAPORTUL DINTRE SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA (SUPRAFATA DESFASURATA A TUTUROR LANSEELOR) SI SUPRAFATA PARCELEI INCLUSA ÎN UNITATEA TERITORIALA DE REFERINTA. NU SE IAU ÎN CALCULUL SUPRAFETEI CONSTRUITE DESFASURATE: SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU ÎNALTIMEA LIBERA DE PÂNA LA 1,80 M, SUPRAFATA SUBSOLURILOR CU DESTINATIE STRICTA PENTRU GARAREA UTOVEHICULELOR, SPATIILE TEHNICE SAU SPATIILE DESTINATE PROTECTIEI CIVILE, SUPRAFATA BALCOANELOR, LOGIILOR, TERASELOR DESCHISE SI NEACOPERITE, TERASELOR SI COPERTINELOR NECIRCULABILE, PRECUM SI A PODURILOR NEAMENAJABILE, ALEILE DE ACCES PIETONAL/CAROSABIL DIN INCINTA, SCARILE EXTERIOARE, TROTUARELE DE PROTECTIE.

SD=SUPRAFATA DESFASURATA A CONSTRUCTIEI ST=SUPRAFATA TERENULUI CONSIDERAT ESTE SUPRAFATA PARCELEI INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA CU DATELE SALE DEFINITORII ( DIMENSIUNE, DESTINATIE, CATEGORIA DE FOLOSINTA, NUMELE DETINATORULUI)

C.U.T. EXISTENT = 0.139 ; C.U.T. PROPUS = 0.634

- dimensiunile si suprafetele parcelelor: OBIECT 1 – 4165.00 mp

- alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului si distan-tele constructiilor fata de proprietatile invecinate:

- din ax strada Agriculturii : 13.75 m - distantele minime ale constructiilor fata de limitele de proprietate din : OBIECT 1:


- inaltimea constructiilor :

OBIECT 1 CU REGIM DE INALTIME P+2E – inaltime maxima=14.53m

-dimensionarea constructiilor :

OBIECT 1 –

S teren = 4165.00mp S construit existent = 580.90mp S desfasurat existent = 580.90mp

CUTSD

ST

6





S construit propus = 1042.04mp S desfasurat propus = 2602.28mp

2.3.4. DESCRIEREA AMENAJARII PEISAGERE : Descrierea situatiei existente :

In prezent, fondul vegetal se afla intr-o stare avansata de degradare, observandu-se degradarea arbustilor si arborilor, precum si lipsa plantatiilor floricole.

Fondul vegetal se caracterizeaza in general prin lipsa culorii,care reprezinta un im-portant element ambiental in peisaj. Din aceasta cauza sunt necesare lucrari de curatare, toaletare, dar si plantari pentru completarea volumetrica a fondului vegetativ din zona, pentru a acorda un caracter general zonei, sublinia si marca perspectivele importante. Descrierea amenajarii propuse:

Terenul se afla in orasul Turda, Jud.Cluj.. Accesul principal carosabil/pietonal se face din str. Agriculturii cu care se

invecineaza terenul la limita de nord. Prin amenajare zonei s-a urmărit integrarea acesteia cât mai firesc în arealul

existent, iar propunerea amenajarii vine sa acompanieze compozitia arhitecturala a cladirii, punand-o in valoare.

Speciile alese au fost selectionate pentru caracterele lor decorative, dar in egala masura a fost urmarita capacitatea de adaptare la conditiile de mediu si microclimate din zona.

Prima necesitate este aceea de a proteja vegetatia existenta prin mutarea THUJA OCCIDENTALIS COLUMNARIS, aflata in imediata apropiere a constructiei, si replantarea acesteia in zonele propuse ( plan plantare).

Arbore înalt de 10-20 m cu o coroană deasă şi bogată, având forma alungită, iarna frunzişul maroniu, iar primavera verde. Amplasarea acestei specii de arbori a fost propusa in aliniament,in imediata vecinatate a cladirii, pe limita de nord, o distanta de 2.20 m (fata de cladire).

O atentie deosebita a fost acordata zonei de acces principal pietonal care a fost semnalizata printr-un aliniamnet format din 3 arbori:FRAXINUS EXCELSIOR “GLOBOSA”

Arbori foiosi de gradina Fraxinus excelsior `Globosa` arbore de talie mica cu coroana formata rotunda , cu frunze de culoare verde inchis. Atinge inaltimi de 4-6 m si are o crestere foarte rapida. Rezista la temperaturi scazute. Prefera soluri profunde, revene si rezista bine la poluare. Rezista la temperaturi scazute.

In zona accesului principal in cladire se intalnesc spatii de relaxare, avand ca mobilier o banci si o pergole din lemn. Pentru a se realiza o delimitare clara a acestor zone, dar si pentru a se realiza si un accent decorative in apropierea a pergolelor se regasete o planta agatatoare

7





WISTERIA FLORIBUNDA “ALBEA”. Planta agatatoare cu flori de culoare alba care infloresc in lun a mai, putand ajunge si la 18 de centimetri lungime. Un gen de viț ă de vie cu frunze căzătoare ale caror minunat, flori parfumate. Plantele cresc rapid la 30m Această creș tere agresiva este usor de controlat prin tăiere regulata.

Pentru a realiza o delimitare clara a zonei amenajate si pentru a oferi o intimitate zonei, a fost propusa utilizarea unui aliniament de BETULA PENDULA PURPUREA. Mesteacanul purpuriu este un copac atractiv. Este un arbore de tip conifere foioase cu forma ingusta, frunzele de primavara sunt de culoare rosie-violet, intunecate pana la purpuriu inchis, in timpul verii. Creste la o inaltime de 10-15 m si latime de circa. 4 m, pretabil prentru locuri insorite, semi umbra. tolereaza toate tipurile de sol.

Accesul principal carosabil situat la limita de nord a proprietatii este delimitat de restul amenajarii de un aliniament de Betula Pendula Purpurea (Mesteacan Purpuriu). In aceasta zona se afla si parcarea care cuprinde un numar de 10 locuri de stationare.

Pentru zona de terasa s-a ales un arbore care sa ofere o cromatica deosebita pe o perioada lunga de timp a anului si care sa ofere o permeabilitate vizuala. Specia utilizata pentru acesta zona, dar si pentru aleea care duce la zona de gratar este Albizzia Julibrissin. Aceasta specie are o perioada indelungata de inflorire, iar in perioada rece decoreaza prin culoarea scoartei si prezenta pastailor.

In apropierea zonei de gratar s-a propus realizarea unei amenajari tip rocarie (in cadrul careia sunt utilizate specii de talie joasa), alternata cu zone de gazon.Pentru amenjararea zonei tip rocarie s-au fost propus utilizarelor specii: - Chamaecyparis pisifera 'Boulevard', conifer cu ritm mic de crestere, de forma conica,

coroana este bine aerisita, nu este densa. Frunzele au forma de solz si culoare gri-argintiu.Atinge la maturitate 2-3 m inaltime.

- Chamaecyparis pisifera 'Filifera Aurea Nana', are frunzele exterioare de culoare aurie, dandu-i un aspect interesant, ofera o textura extrem de fina,fiind un soi compact. Este un arbust rasinos multitulpinal, cu o forma mai mult sau mai putin rotunjita.Are particularitatea de a schimba culoarea spre verde cand este plantat la umbra.

- Festuca geluca (Paius Albastru)- planta mica, perena, tufoasa dintr-o radacina, acopera solul, de 20-30 cm inalta,frunzele sunt inguste, subtiri, lucioase, de culoare verde argintiu.

- Berberis verriculasa- formeaza o tufa compacta dar cu o cestere lenta. Ramurile sale arcuite au frunze in nuante verzi, lucioase cu partea inferioara albicioasa. Florile sale unice infloresc spre sfarsitul primaverii urmate de fructe mici negre albastrui.

In zona de vest a amenajarii, in prim planul aliniamentului format din Thuja Occidentalis Smaragd, a fost propusa utilizarea unui arbore care sa prezinte caracter decorativ de-a lungul intregului an. Din acest motiv a fost propusa utilizarea unui arbore rasinos de talie mare: Cedru Atlantica “Glauca Pendula” conifer de talie mica, caracteristic si original prin ramificatiile lui care au o forma pendenta, foarte decorativ, ace de culoare albastrui-argintiu.

In imediata vecintatate a aliniamentului situat pe limita de sud a proprietatii, dar in prin plan a fost propusi 3 arbori din specia Prunus Serrulata (Cires Japonez)- arbore cu coroana foarte larga, crestere erecta, frunzele tinere roscate, flori duble, de culoare roz intens cu inflorire bogata care apare in lunile aprilie-mai.

Accentul decorativ este dat de YUCCA FILAMENTROSA Este o specie originară din America de Nord, deosebită ca habitus: tufă cu tulpini

foarte scurte, alcătuită din frunze liniar-lanceolate, dese, lungi până la 80 cm, rigide, drepte,

8





cu margini filamentoase, formând o rozetă mare. Din mijlocul ei, în iulie-august apar tije florifere înalte de 1,5-2 m. Acestea se termină prin mari panicule cu numeroase flori albe-gălbui, asemănătoare unor clopoţei mari pendenţi.

Caractere biologice Prezintă muguri pe rădăcini. In alegerea vegetatiei pentru acesta amenajare s-a cautat corelarea vegetatie cu

functiunile majore la care acest spatiu trebuie sa raspunda, aceasta corelare avand si valen-te de ordin estetic de satisfacut.

4. SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Pentru realizarea amenajarii exterioare propunem urmatoarea ordine de executie a investitiei intr-o succesiune care sa permita mentinerea unui ritm constant: - stabilirea unui sector pentru organizare de santier preferabil intr-o zona unde sunt lucrari fi-nale minime de executat ( teren ce se va amenaja ca spatiu verde), - eliberarea terenului de constructii si platforme daca este cazul si indepartarea stratului vegetal aflat intr- o stare avansata de degradare - executia sapaturilor si umpluturilor pana la nivelul patului sistemelor rutiere si pietonale, - executarea lucrarilor de amenajare a cladirii principale, - executia instalatiilor subterane exterioare (apa, canalizare, electrice, telefonie, etc.), - continuarea executiei amenajarii cladirii concomitent cu executia fundatiei sistemelor rutiere si pietonale; - dupa ce cladirea a ajuns la stadiul de finisaje (reducerea transporturilor de masa) se poate trece la executia imbracamintilor din beton si a pavajelor cu respectarea timpilor de atingere a capacitatii portante in vederea circulatiei autovehiculelor in incinta; - amenajarea spatiilor verzi , imprejmuire si alte dotari.

Sistematizarea verticala s-a proiectat avand in vedere scurgerea si colectarea apelor pluviale, pante accesibile pentru circulatia si parcarea autoturismelor precum si pentru accesul autovehiculelor de aprovizionare in incinta. Trotuare, aleei carosabile, parcaje si spatii verzi

In plansa “PLAN ANEMAJARE EXTERIOARA OBIECT 1 CORPCERCETARE” se gasesc circulatiile auto si pietonale propuse in amenajarea peisagera:

9





Zona parcare

- Dale ecologice - Nisip 2- 4 cm - Strat suport 10 -12 cm beton C12/15 armat - Strat de protective la inghet bine compactat - Sol

Circulatii pietonale

- Dale - Nisip 2- 4 cm - Strat suport 10 -12 cm beton C12/15 armat - Strat de protective la inghet bine compactat - Sol

Spatiile verzi se vor amenaja prin curatirea terenului existent sau umpluturilor de resturi de materiale de constructii, o sapare manuala pe minim 30cm dupa care se va asterne un strat de min. 20cm de pamant vegetal. Spatiile verzi se vor insamanta cu gazon.

Intreaga incinta va fi echipata cu iluminat exterior, in apropierea aleilor se vor gasi corpuri de iluminat cu inaltimea de 2.6 m, in zona terasei circulabile pe zidul de sprijin placat cu piatra naturala se gasesc corpuri de iluminat tip aplica.Acestea contribuind la asigurarea unui nivel optim de iluminare pe timpul noptii.

5. INDEPLINIREA CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995 cu completarile ulterioare,Legea nr. 123/2007 )

5.3 . Cerinta esentiala «C» IGIENA ,SANATATE SI MEDIU

Nu exista surse de zgomote, vibratii, radiatii sau poluanti pentru sol si subsol. Se va respecta legislatia in vigoare pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei : Apele pluviale de pe acoperisuri vor fi colectate prin jgheaburi si burlane, iar cele de

pe suprafata terenului prin sistematizarea terenului, cu dirijarea acestora spre spatiu verde . Apele pluviale vor fi drenate spre spatiul verde Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua de canalizare existenta. Calitatea apelor freatice din zona nu va avea de suferit. La proiectare şi în timpul lucrărilor se vor respecta Normele de protecţie a mediului

înconjurător conf. Legii nr. 137/1995 cu modificarile ulterioare. In timpul executiei instalatiilor se vor colecta toate deseurile de materiale reprezentand resturi de cabluri , mase plastice, ambalaje ,etc. si vor fi depozitate temporar pana la preluarea lor de societati comerciale specializate in valorificarea deseurilor .De asemenea acumulatorii iesiti din uz in timpul exploatarii instalatiilor vor fi preluati de societati comerciale specializate in valorificarea acestor produse.

10





Deşeurile şi resturile menajere se vor colecta în pubele, aflate pe platforma betonata, de unde vor fi preluate periodic de catre beneficiar. Titularul va fi răspunzător de menţinerea curăţeniei şi are obligaţia să respecte prevederile Normelor de salubrizare.

Platforma de colectare a deşeurilor menajere este amplasata in zona statiei de epurare. Accesul carosabil va permite colectarea deşeurilor din containere speciale.

Deseurile rezultate sunt deseuri din clasa deseurilor nepericuloase (deseuri menajere).

5.4. Cerinţa esentiala «D» SIGURANTA IN EXPLOATARE

Proiectul prevede masuri de asigurare impotriva riscului de cadere prin alunecare, impiedicare sau la denivelari, se asigura suprafete antiderapante, inaltimi de siguranta corespunzatoare pentru parapetii exteriori.

Amplasarea şi fixarea mobilierului din proiect este astfel prevazut încât căderea, alunecarea sau răsturnarea lui să nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze evacuarea din clădire.

Proiectul este realizat in coformitate cu prescriptile si standardele in vigoare.

ACTE NORMATIVE PRIVIND PROTECTIA MUNCII IN CONSTRUCTII

Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte

normative privind protectia muncii in constructii: - Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind

supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie

- Prevederile art. 5 si 6 din Legea protectiei muncii nr. 90/ 1996; - Hotarârea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului

Muncii si Protectiei Sociale republicata; - Hotarârea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului

Sanatatii, cu modificarile ulterioare, - Normele generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii, HGR

925/1995 si Legea 50/1991 actualizata si modificata proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru cerinta A1 si A2 (partea de structura) si cerintele B (partea de arhitectura).

ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE

11





Pe toata durata de realizare a obiectivului se vor respecta urmatoarele indicatii: Operaţiile de construcţii, se vor executa numai de personal calificat pentru operaţia

respectivă. În raza de acţiune a utilajelor de ridicat şi la lucrările cu risc mărit de accidentare este

obligatoriu: - să se împrejmuiască zona de lucru; - să se prevadă pasarelele, scările şi platformele de lucru cu balustrade şi să fie menţinute în stare de curăţenie.

Toate locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare vizibile atât ziua, cât şi noaptea. Accesul către locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite. Gropile şi puţurile din zona de lucru se vor împrejmui. Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi imposibilitatea unor deplasări necomandate. Se interzice lăsarea în zona de lucru a maşinilor şi utilajelor de construcţii, precum şi a mijloacelor de transport, în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care este posibilă Locurile în care se depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţie evac-uate de la înălţime trebuie să fie îngrădite.

Dacă în timpul lucrului este posibilă o emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de proiecţie şi de prim ajutor în caz de arsuri şi intoxicaţii; în asemenea situaţii, echipele de lucru trebuie să fie înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze, cu măşti izolante şi truse de prim ajutor.

La apariţia emanaţiei de gaze, lucrul va fi oprit şi membrii formaţiei de lucru vor fi evacuaţi, până la îndepărtarea pericolului.

Manipularea încărcăturilor cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicare şi transport pe verticală şi orizontală se va executa numai cu respectarea prescripţiilor ISCIR în vigoare.

Dacă în timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează, elementul va fi coborât; dacă acest lucru nu este posibil, până la înlăturarea defecţiunii, locul de sub încărcătură va fi împrejmuit, se vor organiza posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii lucrătorilor în zona respectivă şi se vor monta indicatoare de avertizare. Aceste măsuri vor fi sistate numai după reintrarea în normal.

Primirea încărcăturilor pe sit se va face de către lucrători numai după oprirea completă a mijloacelor de ridicat.

La executarea lucrărilor pe timp de noapte vor lua cel puţin următoarele măsuri: - iluminat corespunzător, care să asigure o vizibilitate bună pe întreaga suprafaţă a zonei de lucru; - dotarea personalului ce utilizează mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant; - vopsirea cârligului mijlocului de ridicat şi a cablurilor de legătură în culori reflectorizante; - acţionarea dispozitivului de semnalizare acustică la orice mişcare a mijlocului de ridicat; - dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat; - iluminare locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru; - iluminare separată a locurilor de depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii ce se manipulează;

12





- iluminare corespunzătoare a căilor de acces. Fiecare lucrător trebuie să aibă aviz că este apt pentru lucrul de noapte şi la lumină artificială.

Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: - tensiunea de 24 V. dacă se lucrează în condiţii normale; - tensiunea de 12 V, dacă se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.

Depozitarea materialelor trebuie făcută cu grijă în spaţii închise sau deschise, astfel încît să poată fi uşor accesibile,să fie ferite de întreruperi şi să excludă pericolul de accidentare,incendii sau explozii. Construcţia şi amenajarea depozitelor şi magaziilor se vor face cu respectarea prevederilor normelor PSI în vigoare.

Depozitele de materiale trebuie să satisfacă cerinţele tehnice şi sanitare în vigoare astfel încît amplasamentul, construcţiile, magaziile, drumurile de acces, instalaţiile aferente să asigure deplina securitate a muncii în interiorul depozitelor.

Locurile de muncă unde pericolul de producere a accidentelor trebuie prevăzute obligatoriu cu echipament individual de protecţie şi dispozitive de securitate, inclusiv împrejmuirea acestora cu îngrădire de protecţie acolo unde este cazul.

Toate locurile de muncă, accesul din depozite vor avea afişate panouri, tăbliţe indicatoare de tehnica securităţii şi tăbliţe avertizoare.

Rampele de depozitare, trecerile pentru lucrători, utilajele, magaziile precum şi toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi luminate în cele mai bune condiţii. Se interzice lucrul în locurile neluminate sau insuficient luminate,precum şi accesul muncitorilor spre acele locuri.

Drumurile de circulaţie a vehicolelor şi a lucrătorilor, platformele de lucru trebuie lăsate libere astfel încît să nu fie blocate cu materiale, utilaje, pămînt, zăpadă, etc. Împrejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor străine în depozite este obligatorie.

Toate echipamentele elecrice ce sînt alimentate cu energie electrică, atît în timpul pauzelor cît şi după încetarea lucrului la terminarea programului, vor fi deconectate de la reţea şi asigurate, pentru ca nici o persoană neautorizată să nu le poată pune în funcţiune.

Toate materialele depozitate în magazii vor fi sortate pe feluri şi dimensiuni folosindu-se în acest scop stelaje şi rafturi.Depozitarea materialelor se va face astfel încît stelajele sau rafturile să nu fie solicitate peste limita de rezistenţă.

Între rafturi sau stelaje se vor lăsa spaţii de circulaţie de 1÷1,5 m iar drumul principal de acces la magazie trebuie să aibă lăţime suficientă pentru asigurarea manevrării materialelor fără pericol de accidentare.

Se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de pereţii construcţiilor provizorii. Materialele depozitate în spaţii deschise vor fi aranjate în stive avînd pereţii drepţi şi înălţimi variabile în funcţie de natura materialelor.

La depozitarea şi gruparea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate, sensibilitatea la căldură, la fum sau la umezire, reacţia faţă de alte materiale, posibilitatea de aprindere, etc.).

Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat exterioare şi interioare ale depozitelor de materiale vor fi executate în tub Pantzer sau ţeavă de apă pentru a se elimina orice posibilitate pentru producerea de scîntei ceea ce ar genera pericol de incendiu. Ele trebuie verificate periodic şi bine întreţinute de către personal autorizat.

Corpurile de iluminat din depozitele de materiale vor fi prevăzute cu globuri de protecţie,iar cele care pot fi lovite cu apărători (grătare) metalice.

13





INSTRUCŢIUNI SPECIFICE LA DEPOZITAREA MATERIALELOR NEAMBALATE

Toate materialele şi piesele cu forme geometrice regulate se depozitează în stive sta-bile avînd rîndurile întreţesute, iar înălţimea stivei nu va depăşi de 1,5 ori latura mică a bazei. Piesele sau materialele de dimensiuni mici avînd forme geometrice neregulate se depozitează numai în lăzi sau în containere.

În timpul transportului de către muncitori a pieselor grele, terenul pe care se circulă trebuie eliberat de toate obiectele străine care pot împiedica deplasarea.

Deplasarea pe teren a pieselor orizontale se va face prin împingerea cu răngi din partea opusă sensului de deplasare a acestora. Dacă este necesar ca piesa să fie trasă în sensul de deplasare vor fi folosite trolii sau frînghii, iar muncitorii sunt obligaţi să păstreze distanţa suficientă de piesă pentru a nu fi accidentaţi în cazul unei căderi sau deplasări a piesei. INSTRUCŢIUNI SPECIFICE LA DEPOZITAREA MATERIALELOR AMBALATE

Depozitarea materialelor ambalate în magazii sau în spaţii deschise se va face prin stivuire,clădindu-se stive stabile cu rîndurile întreţesute.

Se interzice stivuirea materialelor al căror ambalaj prezintă deteriorări. Înălţimea stivei nu va depăşi 1,5 ori latura mică a bazei,ţinîndu-se cont de rezistenţa

admisibilă a ambalajului. Pentru înălţimi ale stivei mai mari de 2 m se va aşeza un strat orizontal din scînduri la

fiecare 2 m înălţime. Se interzice stivuirea lăzilor la un loc cu saci, baloturi, butoaie, etc. Stivele trebuie

alcătuite obligatoriu din materiale sau piese care au acelaşi forme. Lăzile care conţin piese mărunte (buloane, şuruburi, bolţuri, cuie, etc.) se depozitează în rafturi.

Materialele în suluri se depozitează ,,în picioare” într-un singur rînd. Pot fi aşezate şi în două rînduri verticale, punînd între rînduri scînduri.

Este interzisă aşezatrea manuală a materialelor ambalate în stive ce depăşesc înălţimea de 3m.

Prezenta documentatie, in faza de proiect tehnic si detalii de executie si a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in vigoare.

Intocmit Arh. Alexandru Berevoianu

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 1 / 38





_____________________________________________________

CAIET DE SARCINI EXTINDERE SI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA

DE CERCETARE – DEZVOLTARE ARGICOLA TURDA

_____________________________________________________

AMENAJARE EXTERIOARA OBIECT 1 CORP CERCETARE

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 2 / 38





CUPRINS

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 3 / 38





Nr. crt.

Denumire capitol Pagina

1 GENERALITATI 4 2 DESCIEREA AMENAJARII EXTERIOARE 4 3 PRINCIPALELE LUCARI DE REALIZAT 5 4 NORME SI NORMATIVE 6 5 LUCRARI PREGATITOARE AMENAJARII SPATIILOR VERZI 8 6 PLANTAREA 9 6.1 Generalitati 9 6.1.a Plantare specie thuja occidentalis columnaris 10 6.1.b Plantare specie betula Pendula “Purpurea” 12 6.1.c 6.1.d 6.1.e 6.1.f

Plantare specie Fraxinus excelsior “Globosa” Plantare specie Bereberis Atropurpurea Plantare specie Wisteria Floribunda Alba Plantare specie Yucca Filamentrosa

15 17 20 22

7 AMENAJAREA SPATIULUI VERDE 25 7.1 Degajarea terenului de corpuri straine 25 7.2. Curatat spatii verzi 25 7.3 Rectificat margini de bordure si rabat 25 7.4 Asternut pamant vegetal 25 7.5 Mobilizarea terenului 26 7.6. Semanarea gazonului 26 7.7 Udarea plantatiilor din spatii 27 7.8. Verificarea prinderii si completarea golurilor 28 7.9 Aplicarea ingrasamintelor organice 28 7.10 Plivit burieni din gazon 28 8 INTRETINEREA GAZONULUI 28 8.1 Udarea gazonului pina la infiintare 28 8.2 Udarea gazonului dupa infiintare 29 8.3 Fertilizarea solului 29 8.4 8.5

Tunderea gazonului Intretinerea anuala

29 29

9 PAVAJ 30 9.1 Generalitati 30 9.2 Standard si norme de referinta 31 9.3 Materiale propuse 32 9.4 Caracteristici 32 9.5 Executia lucrarilor pe timp friguros 33 9.6 Controlul calitatii 35 9.7 Masuri de exploatare si intretinere 35

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 4 / 38





Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de executie finisaje exterioare si a zonelor vezi care se vor amenaja conform planului de situatie anexat, amplasat in Orasul Turda, Judetul Cluj..

Prezentele prescriptii au ca scop descrierea si informarea antreprenorului asupra caracteristicilor lucrarilor pe care le va realiza.

Precizam ca aceste descrieri nu au caracter limitativ, antreprenorul va trebui sa execute toate lucrarile necesare incluse in prescriptiile tehnice de punere in opera si de utilizare ale furnizorilor de materiale.

Antreprenorul va semnala la semnarea contractului de executie toate omisiunile, sau greselile observate in prezenta documentatie, atat in planuri cat si in lista de cantitati de materiale si lucrari care fac parte din prezentul proiect.

In nici un caz el nu va cere suplimentari de costuri pentru cantitati sau materiale pe care nu le-a observat ca omisiuni in momentul calcularii pretului contractului.

Antreprenorul va asigura controlul in santier a organelor abilitate conform fazelor determinante prezentate in proiect.

Antreprenorul are obligatia de a se conforma tuturor indicatiilor si prescriptiilor tehnice cuprinse in piesele scrise si desenate ale prezentei documentatii precum si tuturor standardelor normelor si normativelor romanesti in vigoare. Constructorul are obligatia sa procure materialele necesare si sa le puna in opera conform cu lista de cantitati de lucrari.

Inainte de contractarea furnizorilor de materiale antreprenorul va pune la dispozitie documentatia tehnica necesara pentru aprobare si esantioane sau paletare de culori.

Orice inlocuire a materialelor propuse conform unor intelegeri contractuale intre client si antreprenor se va comunica in scris proiectantului.

La executie constructorul va folosi, numai materiale, la care furnizorul va prezenta arumente tehnice si certificate de garantie conform reglementarilor legale in vigoare, care vor fi pastrate si prezentate comisiei de receptie.

Toate lucrarile se vor executa complet si corect din punct de vedere tehnic si estetic, astfel incat sa fie indeplinite toate cerintele de calitate ale clientului.

Clientul prin reprezentantul sau tehnic in santier va avea dreptul sa respinga orice lucrare sau materiale care nu corespund specificatiilor din proiect, care nu au argumente tehnice valabile sau nu corespund normelor sau normativelor romanesti in vigoare.

In timpul executiei, daca este cazul, sau la solicitarea clientului proiectantul va putea da dispozitii de santier prin care se pot aduce modificari sau completari la solutia din proiect. Toate modificarile din santier vor fi aduse la cunostinta intocmitorului prezentului caiet de sarcini.

Orice inlocuire de material de finisaj se va face prin modificarea detaliilor specifice de punere in opera.

Nu se admit modificari in proiect care sa contravina autorizatiei de constructie in baza careia se executa lucrarea, sau oricaror norme sau normative in vigoare.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 5 / 38





Pastrarea si manipularea materialelor se va face conform prescriptiilor furnizorilor si se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.

La toate lucrarile in santier vor respecta normele si normativele in vigoare de tehnica securitatii muncii.

Ordinea lucrarilor in santier se va face in coordonare cu realizarea lucrarilor de structura si instalatii. 1. GENERALITATI

Beneficiar

STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA:

Amplasament - Vecinatati

Terenul se afla in :Oras Turda, , Jud.Cluj, avand urmatoarele vecinatati :

obiectul nr.1 –CORP CERCETARE .

NORD STRADA AGRICULTURII

SUD STATUL ROMAN

EST PARCARE

VEST DRUM – NR.CARTE FUNCIARA 58777

Accesul principal carosabil/pietonal se face din strada Agriculturii, cu care se invecineaza terenul la nord

2. DESCRIEREA AMENAJARI EXETERIOARE

Amenajarea este conform cu certificatul de urbanism, conform avizele care s-au obtinut pentru autorizatia de constructie. Descrierea amenajarii este facuta detaliat in memoriul tehnic de amenajari exterioare.

Caracteristici Terenul se afla inorasul Turda, Jud.Cluj, Accesul principal carosabil/pietonal se face din strada Agriculturii cu care se

invecineaza terenul la limita de nord.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 6 / 38





Prin amenajare zonei s-a urmărit integrarea acesteia cât mai firesc în arealul existent, iar propunerea vegetatie vine sa acompanieze compozitia arhitecturala a pensiunii, punand-o in valoare.

Speciile alese au fost selectionate pentru caracterele lor decorative dar in egala masura a fost urmarita capacitatea de adaptare la conditiile de mediu si microclimate din zona.

Prima necesitate este aceea de a proteja vegetatia existenta prin mutarea THUJA OCCIDENTALIS COLUMNARIS, aflata in imediata apropiere a constructiei, si replantarea acesteia in zonele propuse ( plan plantare).

Arbore înalt de 10-20 m cu o coroană deasă şi bogată, având forma alungită, iarna frunzişul maroniu, iar primavera verde. Amplasarea acestei specii de arbori a fost propusa in aliniament,in imediata vecinatate a cladirii, pe limita de nord, o distanta de 2.20 m (fata de cladire).

O atentie deosebita a fost acordata zonei de acces principal pietonal care a fost semnalizata printr-un aliniamnet format din 3 arbori:FRAXINUS EXCELSIOR “GLOBOSA”

Arbori foiosi de gradina Fraxinus excelsior `Globosa` arbore de talie mica cu coroana formata rotunda , cu frunze de culoare verde inchis. Atinge inaltimi de 4-6 m si are o crestere foarte rapida. Rezista la temperaturi scazute. Prefera soluri profunde, revene si rezista bine la poluare. Rezista la temperaturi scazute.

In zona accesului principal in cladire se intalnesc spatii de relaxare, avand ca mobilier o banci si o pergole din lemn. Pentru a se realiza o delimitare clara a acestor zone, dar si pentru a se realiza si un accent decorative in apropierea a pergolelor se regasete o planta agatatoare WISTERIA FLORIBUNDA “ALBEA”. Planta agatatoare cu flori de culoare alba care infloresc in lun a mai, putand ajunge si la 18 de centimetri lungime. Un gen de viț ă de vie cu frunze căzătoare ale caror minunat, flori parfumate. Plantele cresc rapid la 30m Această creș tere agresiva este usor de controlat prin tăiere regulata.

Accentul decorativ este dat de YUCCA FILAMENTROSA Este o specie originară din America de Nord, deosebită ca habitus: tufă cu

tulpini foarte scurte, alcătuită din frunze liniar-lanceolate, dese, lungi până la 80 cm, rigide, drepte, cu margini filamentoase, formând o rozetă mare. Din mijlocul ei, în iulie-august apar tije florifere înalte de 1,5-2 m. Acestea se termină prin mari panicule cu numeroase flori albe-gălbui, asemănătoare unor clopoţei mari pendenţi.

Caractere biologice Prezintă muguri pe rădăcini. In alegerea vegetatiei pentru acesta amenajare s-a cautat corelarea vegetatie

cu functiunile majore la care acest spatiu trebuie sa raspunda, aceasta corelare avand si valente de ordin estetic de satisfacut. 3. PRINCIPALELE LUCRARI DE REALIZAT:

Aprovizionarea cu materiale inclusiv transport, descarcare, stocaj si distributie pe santier.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 7 / 38





Transportul se va executa cu autobasculante, bene sau roabe, mijloacele de transport trebuie sa fie etanse.

Coordonarea cu lucrarile la structura de rezistenta si instalatii Prezentarea mostrelor de materiale vrgrtale in vederea aprobarii de catre

proiectant si furnizor Lucrarile pregatitoare terenului cuprinzand taierea, curatarea si toaletarea

fondului vegetal existent. Executarea elementelor de lemn: – se vor trasa impreuna cu proiectantul,

axele longitudinale si transversale ale stalpilor pergolelor. Lucrari de pregatire a solului pentru spatiile verzi: curatarea terenului,

pregatirea solului , ameliorarea solului . Plantari de arbori. Amenajarea spatiilor verzi: – suprafetele ce urmeaza a fi semanate vor fi

pregatite in prealabil Amplasarea mobilierului.

4. NORME SI NORMATIVE:

Ordinul nr. 1549/2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si

Locuinţelor privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi;

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zo-nele urbane; H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism;

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; Legea nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologica,

adoptata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994; Legea nr. 451/2002 pentru ratificare Convenţiei europene a peisajului, adoptata

la Florenţa la 20 octombrie 2002; Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii

sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 iulie 1979; H.G. nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonanţei Guver-nului nr. 71/2002 privind organizarea si funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local; Ordinul nr. 552/2003 al Ministerului Agri-culturii, Pădurilor, Apelor si Mediului privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si naturale din punct de vedere al necesitaţii de conservare a diversităţii bio-logice.

Legea nr. 313/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane STAS 1243 - “Teren de fundare. Clasificare şi identificarea pământului” STAS 5539 – 80 - “Planuri de plantare pentru spatii verzi” STAS 11210 – 88 - “Lucrări de drumuri. Plantaţii rutiere. Prescripţii de execuţie.”

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_modificare_administrarea_spatiilor_verzi_zonele_urbane_313_2009.php

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_modificare_administrarea_spatiilor_verzi_zonele_urbane_313_2009.php

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 8 / 38





16/1984- “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”;

- Normativ de Siguranta la foc a constructiilor indicativ 118 - 99 - STAS 10 109/1 – 82 - STAS 790-73 Apa pentru mortare si betoane - C 56-75, Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de in-

stalatii aferente. - STAS 7055/87 cimenturi Portland albe si colorate. - STAS 9201/80 var hidratat pulbere pentru constructii. - STAS 1667/76 agregate grele naturale pentru mortare si betoane cu lianti

minerali. - STAS 1667-76 nisip silicios de rau sau cariera - STAS 1599-78 ciment PA 35, ciment M30 - C 16-79 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construc-

tii si instalatii aferente. - HGR nr.728/19.10.1994 pentru aprobarea Regulamentului privind Certificarea

calitatii produselor folosite in constructii; - Legea nr.10/18.01.1995 privind “Calitatea in Constructii”. - C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materi-

ale bituminoase la lucrari de constructii Legea Nr. 10/1995 privind calitatea în constructl. - C 56 - 02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de

constructie si instalaiii aferente; - "Regulament de receptie a lucrarilor de construcii si instalatii" aprobat cu -

HGR Nr. 273/1994. - Standard SR 4032-1:2001 - "Lucrari de drumuri. Terminologie - Standard SR 662:2002 - "Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

Conditii tehnice de calitate." - Standard SR 7348:2001 - "Lucrari de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitAtii de circulatie." - Standard SR EN 13055-1:2003 - "Agregate usoare. Partea 1: Agregate

usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment." - Standard SR EN 13249:2001 - "Geotextile si produse inrudite. Caracteristici

impuse pentru utilizarea la constructia de drumuri si alte zone de circulatie (cu execptia cAilor

ferate si a straturilor de uzura"

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 9 / 38





- Standard SR EN 13285:2004 - "Amestecuri de agregate nelegate. Specifice" - " Standard STAS 10473/1-87 - "LucrAri de drumuri. StAri de agregate naturale

sau pAmânturi stabilizate cu ciment." - Standard STAS 10796/2-79 - "LucrAri de drumuri. Constructi anexe pentru

colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie."

5.SPATII VERZI

1.EXECUTIEA LUCRARILOR DE AMENAJARE SPATII VERZI- CONDITII DE EXECUTIE. Esalonarea lucrarilor de executie.

Realizarea spatiilor verzi propriu – zise comporta o serie de lucrari care se deruleaza succesiv sau simultan in zone diferite ale aceleiasi amenajari.

Esalonarea lucrarilor specifice amenajarii spatiilor verzi este urmatoare: a) sistematizarea verticala a terenului; b) lucrari de imbunatatiri funciare daca este cazul; c) lucrari de constructii decorative si utilitare; d) realizarea cotelor definitive prin imprastierea pamantului vegetal; e) plantarea florilor, bulbilor si insamantarea gazonului;

Lucrarile de terasament se vor executa in scopul aducerii terenului la cotele trotuarelor sau strazilor adiacente. Interventiile pentru sistematizarea verticala a terenului vor fi precedate de recuperarea pamantului de pe suprafetele respective (atunci cand pamantul este fertil),formandu-se un strat de 15 cm grosime de pamant vegetal.

Lucrarile de terasament se vor executa cu mijloace mecanice speciale (utilaje tip Bobcat ), utilizand reperele de nivelment implantate in sol. Se va respecta principiul echilibrului debleelor si rambleelor astfel incat sa se limiteze la maximum evacuarea sau aducerea de pamant din exterior, iar pe suprafetele mici, cu deblee si ramblee de mici proportii terasamentele se vor executa manual.

Zonele verzi care trebuie inaltate, vor fi incadrate cu borduri prefabricate din beton pentru trotuare urmand ca zonele sa fie completate cu pamant vegetal. 6.LUCRARI PREGATITOARE AMENAJARII SPATIILOR VERZI

Operatiuni de intretinerea a spatiilor verzi: - degajarea terenului de corpuri straine, intretinere si curatenie; - curatat spatii cu grebla; - maturat manual alei - rectificat margini la borduri si rabate; - asternut pamant vegetal;( 15cm grosime) - mobilizat teren pentru plantatii; - semanat gazon si alte ierburi perene;

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 10 / 38





- udat plantatii din spatii verzi; - verificarea pierderii si completarea golurilor ; - aplicarea ingrasamintelor organice, chimice si foliare; - plivit buruieni; - prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor; - executat alei cu pavele prefabricate din beton - montat borduri

7.PLANTAREA a.Plantarea specie-Thuja Columnaris b.Plantarea specie-Betula Pendula ”Purpurea” c.Plantarea specie- Fraxinus Excelsior “Globosa” d.Plantarea specie-”Berberis Atropurpurea e.Plantare specie- Wisteria Floribunda “Alba” f.Plantare speciei –Yucca Filamentrosa

7.1.PLANTAREA

GENERALITATI

Se vor achizitiona arbori cu inaltimi minime de 2-3 m, tulpina dreapta nedeterio-rata, cu sistemul radacinilor bine dezvoltat si balotul de pamant intreg/ compact, invelit in panza de sac. Plantarea arborilor se va executa in perioadele de repaus vegetativ (primavera sau toamna). Etapele execuţiei lucrării sunt urmatoarele:

- pichetarea locurilor de plantare conform cu planul de plantare - săparea gropilor de plantare cu dimensiuni corespunzătoare mărimii balotului de pământ (de 1,5-2 ori mai mare decât diametrul balotului)

- aşternerea unui strat de pământ vegetal pe fundul gropii - transportul arborilor la locul de plantare

- verificarea dimensiunilor gropilor faţă de dimensiunile balotului şi ajustarea gropilor - transplantarea arborilor; poziţionarea, centrarea, fixarea arborilor

- balotul se va aseza cu 5-10 cm deasupra nivelului finit, se indeparteaza panza de sac de la partea superioara

- completarea gropii cu pământ vegetal în straturi succesive urmată de tasarea pămîntului; în urma plantării nu trebuie să rămână goluri de aer în jurul balotului

- administrarea îngrăşămintelor chimice la groapă - realizarea sistemului de udare a arborelui, cu diametrul de 7.6cm si adancimea

de 90 cm - udarea individuală a arborilor

- tratarea eventualelor răni cu masticuri cicatrizante

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 11 / 38





- dupa prima udare, se ancoreaza arborele cu pari fixate in pamant, la distanta de balotul de radacini , parii se vor lega intre ei si apoi de trunghi, cu protejarea trunchiului. - Pamantul rezultat din saparea gropilor se va transporta si depozita in zone spe-cial amenajate. a.Plantarea specie-Thuja Columnaris

PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia

plantari pe limitele de nord si de sud, a speciei Thuja Columnaris . Pentru buna executie a plantarii in aceasta zona partea contractanta trebuie sa

asigure adoptarea masurilor organizationale care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in specificatiile de fata.

In cazul abaterii de la aceste specificatii dirigintele de santier va dispune suspendarea lucrarilor si va lua masurile necesare

In cazul in care nu s-au aplicat toate masurile si lucrarea nu a fost indeplinita partea contractanta va fi considerata responsabila.

REGLEMENTARI TEHNICE

SELECTIA SPECIEI Este necesara alegerea unei specii care sa poata oferi un baraj visual permanent, sa necesite un nivel mediu de intretinere si sa suporte umbrirea in anumite zone.

Pentru a rezolva aceasta problema era necesara luarea in considerare a acelor caracteristici biologice si ecologice ale speciilor ce se pot folosi in avantajul zonei.

Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale zonei a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie: Thuja Columnaris Arbore înalt de 10-20 m cu o coroană deasă şi bogată, având forma alungită. Iarna frunzişul devine maroniu, iar primăvara înverzeşte înapoi. Nu este pretenţios la sol, dar trebuie udat sistematic .Se poate planta atât în soare direct cât şi în semiumbră. Este recomandat pentru gard viu.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 12 / 38





Thuja apartine familiei Cupressaceae, originar din Alaska, din regiunile lacurilor nordamericane, din China si din Japonia. Numele sau provine din grecescul thyia (tamaie) datorita mirosului caracteristic al lemnului.In America se numeste Arborvitae, de la latinescul Arborele vietii. MATERIALUL DE PLANTARE

Materialul de plantare se va procura cu coroana formata, avand inaltimea de 40-60 cm si va fi livrat cu radacinile in container. Plantele vor trebui sa aiba o inaltime uniforma si sa aibe aceeasi marime de container.

In cazul folosirii plantelor in containere receptia lor va avea loc la pepiniera de provenienta.

Plantele trebuie sa aiba o buna structura si sa nu prezinte semne de atac de bolisau daunatori.

Transportul plantelor se va face luand masurile necesare ca acestea sa nu fie de-teriorate in aceasta perioada tehnologica, de asemenea plantele vor fi udate inainte de incarcarea in mijloacele de transport.

Depozitarea plantelor pe situl de lucru se va face intr-un loc protejat, fara soare di-rect. Plantele vor fi depozitate in asa fel incat sa nu poata fi rasturnate sau/si deterio-rate in cazul unei viteze ridicate a vantului.

PLANTAREA MATERIALULUI SADITOR

Este necesara indepartarea oricaror plante aparute spontan sau plantate degradate aflate pe locatiile in care este necesara plantarea. Aceasta se va executa prin extragerea plantelor impreuna cu sistemul lor radicular.

Groapa pentru plantarea plantelor de thuja va fi executata cu mijloace manuale/mecanice si va avea adancimea de 1,5 ori mai mare decat adancimea balotului plantei care urmeaza a fi plantata si latimea de 2 ori mai mare decat diametrul containerului plantei care urmeaza a fi plantata

Plantele vor fi plasate in aliniament, pe un singur rand, la intervale de 3.00 m.. Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele

pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.Argila nu va fi folosita la plantare.Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii.

Vor fi utilizate numai plante cu balotul intact, in cazul spargerii balotului in timpul operatiunii de plantare acea planta va fi indepartata si inlocuita cu o planta cu aceleasi caracteristici.

Inainte de plantare pamantul de pe fundul santului va fi sapat. Substratul vegetal este asezat in jumatatea inferioara a santului sau a gropii pana cand intra in contact cu balotul si apoi planta este pozitionata corect, vertical si pe rand.

Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive, urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 13 / 38





este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual,prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta. Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 20l apa/planta.Plantarea va avea loc in orice perioada a anului cu exceptia acelora cand temperaturile depasesc 30ºC sau scad sub 0ºC .

INTRETINEREA PLANTELOR PINA LA PREDAREA AMENAJARII CATRE CLIENT

Se va acoperi pe o perioada de un an (necesar plantelor pentru a atinge o anumita stabilitate) suprafata din jurul plantelor cu mulci.Mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m realizand spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie in asa fel incat radacinile plantelor sa nu fie afectate.

Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza: - prima data in aprilie, - a doua oara in iunie, - a treia oara in octombrie.

Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se stabiliza.

Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea celor degradate, precum si verificarea nivelului de plantare.

Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ.Lucrarea consta in stropirea cu substante chimice, de asemenea va fi realizata in maniera preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat.

RECEPTIA LUCRARII Receptia lucrarii va avea loc atunci cand amenajarea este predata clientului.

b.Plantarea specie- Betula Pendula “Purpurea”

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 14 / 38





PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia

plantari arbore cu un caracter decorativ pe o mai lunga perioada de timp, specia Betula Pendula Purpurea( Mesteacan Purpuriu)

Pentru buna executie a plantarii in aceasta zona partea contractanta trebuie sa asigure adoptarea masurilor organizationale care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in specificatiile de fata.



REGLEMENTARI TEHNICE SELECTIA SPECIEI Este necesara alegerea unei specii care sa poata oferi o silueta inalta si care sa necesite un nivel mediu de intretinere.


Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale zonei a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie:Betula Pendula ”Purpurea”

Mesteacanul purpuriu este un copac atractiv.Este un arbore de tip conifere foioase cu forma ingusta. Frunzele de primavara sunt de culoare rosie-violet, intunecate pana la purpuriu inchis, in timpul verii.

Creste la o inaltime de 10-15 m si latime de circa. 4 m. Tolereaza toate tipurile de sol, se dezvolta mai bine daca acordati atentie. Este folosit cu rezultate bune in apropierea cladirilor moderne ca o lumina

colorata , in cazul in care profilul sau este scos in relief, se mai foloseste in parcuri si gradini. MATERIALUL DE PLANTARE



Plantele trebuie sa aiba o buna structura si sa nu prezinte semne de atac de bolisau daunatori.


Depozitarea plantelor pe situl de lucru se va face intr-un loc protejat, fara soare direct. Plantele vor fi depozitate in asa fel incat sa nu poata fi rasturnate sau/si deterio-rate in cazul unei viteze ridicate a vantului.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 15 / 38





PLANTAREA MATERIALULUI SADITOR Este necesara indepartarea oricaror plante aparute spontan sau plantate

degradate aflate pe locatiile in care este necesara plantarea. Aceasta se va executa prin extragerea plantelor impreuna cu sistemul lor radicular.


Plantele vor fi plasate pe locurile prevazute in proiect. Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele

pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.Argila nu va fi folosita la plantare.Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii.



Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive, urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual,prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta. Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 20l apa/planta.Plantarea va avea loc in orice perioada a anului cu exceptia acelora cand temperaturile depasesc 30ºC sau scad sub 0ºC .






_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 16 / 38





Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ.Lucrarea consta in stropirea cu substante chimice, de asemenea va fi realizata in maniera preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat. RECEPTIA LUCRARII

Receptia lucrarii va avea loc atunci cand amenajarea este predata clientului.

c.Plantarea specie- Fraxinus Excelsior “Globosa”

PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia plantarii in zona accesului a grupului format din 3 arbori :Fraxinus Excelsior “Globosa”



In cazul in care nu s-au aplicat toate masurile si lucrarea nu a fost indeplinita partea contractanta va fi considerata responsabila. REGLEMENTARI TEHNICE SELECTIA SPECIEI

Este necesara alegerea unei specii care sa poata oferi o silueta inalta si care sa necesite un nivel mediu de intretinere.


_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 17 / 38





Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale zonei a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie: Fraxinus Excelsior “Globosa”

Arbori foiosi de gradina Fraxinus excelsior Globosa arbore de talie mica cu coroana formata rotunda , cu frunze de culoare verde inchis. Atinge inaltimi de 4-6 m si are o crestere foarte rapida. Rezista la temperaturi scazute

MATERIALUL DE PLANTARE



Plantele trebuie sa aiba o buna structura si sa nu prezinte semne de atac de boli sau daunatori.






Plantele vor fi plasate pe locurile prevazute in proiect, in apropierea parcarii pentru clienti..

Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.Argila nu va fi folosita la plantare.Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii.



Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive,

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 18 / 38





urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual,prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta. Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 20l apa/planta.Plantarea va avea loc in orice perioada de repauz vegetativ cand solul nu este inghetat si sunt temperature de peste 5 grade. Momentul ideal eset primavara, cand mesteacanul a pornit usor in vegetatie, iar scoarta este de culoare alba.







RECEPTIA LUCRARII

Receptia lucrarii va avea loc atunci cand amenajarea este predata clientului.

d.Plantarea specie-“Berberis Atropurpurea”

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 19 / 38





PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia plantarii pe limita amenajarii unui arbore decorativ specia Berberis Atropurpurea,




REGLEMENTARI TEHNICE SELECTIA SPECIEI

Este necesara alegerea unei specii de talie mica si forma altoita si care sa necesite un nivel mediu de intretinere.


Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale zonei a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie: Berberis Atropurpurea.

Este un arbust ornamental cu formă rotunjită, având frunze de culoare roşu închis, care toamna se colorează în roşu carmin. Florile sunt micuţe, galbene, fructele roşii, lucioase decorează mult timp pe tufă. Este un arbust nepretenţios. Se plantează solitar, în grupuri sau ca şi gard viu

MATERIALUL DE PLANTARE



_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 20 / 38











Plantele vor fi plasate pe locurile prevazute in proiect, in apropierea parcarii pentru clienti..

Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.Argila nu va fi folosita la plantare.Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii.



Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive, urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual,prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta. Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 20l apa/planta.Plantarea va avea loc in orice perioada de repauz vegetativ cand solul nu este inghetat si sunt temperature de peste 5 grade. Momentul ideal eset primavara, cand mesteacanul a pornit usor in vegetatie, iar scoarta este de culoare alba.


Se va acoperi pe o perioada de un an (necesar plantelor pentru a atinge o anumita stabilitate) suprafata din jurul plantelor cu mulci.Mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m realizand

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 21 / 38





spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie in asa fel incat radacinile plantelor sa nu fie afectate.






e.Plantarea specie- Wisteria Floribunda “Alba”

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 22 / 38





PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia plantarii specie Wisteria Floribunda Alba. Este necesara realizarea unei plantatii care sa ofere decor si culoare in zona spatiilor de relaxare .


In cazul abaterii de la aceste specificatii dirigintele de santier va dispune suspendarea lucrarilor si va lua masurile necesare.


REGLEMENTARI TEHNICE SELECTIA SPECIEI

Este necesara alegerea unei specii care sa poata oferi capacitatea necesara de decorare.


Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale zonei a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie: -Wisteria Floribunda Alba– Planta agatatoare cu flori de culoare alba care infloresc in lun a mai, putand ajunge si la 18 de centimetri lungime. Un gen de viț ă de vie cu frun-ze căzătoare ale caror minunat, flori parfumate. Plantele cresc rapid la 30m Această creș tere agresiva este usor de controlat prin tăiere regulata. MATERIALUL DE PLANTARE

Materialul de plantare se va procura din categoria de inaltime cu coroana formata la 250cm si inaltime minima 350 cm, si va fi livrat cu radacinile in container. Plantele vor trebui sa aiba o inaltime uniforma si sa aibe aceeasi marime de container.




Depozitarea plantelor pe situl de lucru se va face intr-un loc protejat, fara soare di-rect. Plantele vor fi depozitate in asa fel incat sa nu poata fi rasturnate sau/si deteriorate in cazul unei viteze ridicate a vantului.


_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 23 / 38





Este necesara indepartarea oricaror plante aparute spontan sau plantate dar degradate aflate pe locatiile in care este necesara plantarea. Aceasta se va executa prin extragerea plantelor impreuna cu sistemul lor radicular.

Gropile pentru plantarea plantelor vor fi executate cu mijloace manuale/mecanice si va avea adancimea de 1,5 ori mai mare decat adancimea balotului plantei care urmeaza a fi plantata si latimea 2 ori mai mare decat diametrul containerului. Plantele vor fi plasate comform planului de plantare din proiect.

Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.

Argila nu va fi folosita la plantare. Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii. Vor fi utilizate numai plante cu balotul intact, in cazul spargerii balotului in timpu

operatiunii de plantare acea planta va fi indepartata si inlocuita cu o planta cu aceleasi caracteristici.


Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive, urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual, prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta.

Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 40l apa/planta.

Plantarea va avea loc in orice perioada a anului cu exceptia acelora cand temperaturile depasesc 30ºC sau scad sub 0ºC .






_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 24 / 38






RECEPTIA LUCRARII

Receptia lucrarii va avea loc atunci cand amenajarea este predata clientului. f..Plantare specie- Yucca Filamentrosa

PREVEDERI GENERALE

Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie urmarite pentru executia

plantarii speciei Yucca Filamentrosa Este necesara crearea unor accente decorative in zon aaceesului principal



In cazul in care nu s-au aplicat toate masurile si lucrarea nu a fost indeplinita partea contractanta va fi considerata responsabila. REGLEMENTARI TEHNICE SELECTIA SPECIEI

Este necesara alegerea unei specii care sa poata oferi caracteristicile de marime si culoare necesare, si sa necesite un nivel mediu de intretinere.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 25 / 38






Avand in vedere conditiile pedoclimatice ale parcului a fost selectata si propusa pentru utilizare urmatoarea specie:

- Yucca Filamentrosa - specie originară din America de Nord, deosebită ca habi-tus: tufă cu tulpini foarte scurte, alcătuită din frunze liniar-lanceolate, dese, lungi până la 80 cm, rigide, drepte, cu margini filamentoase, formând o rozetă mare. Din mijlocul ei, în iulie-august apar tije florifere înalte de 1,5-2 m. Acestea se termină prin mari panicule cu numeroase flori albe-gălbui, asemănătoare unor clopoţei mari pendenţi.

Caractere biologice Prezintă muguri pe rădăcini. In alegerea vegetatiei pentru acesta amenajare s-a cautat corelarea vegetatie

cu functiunile majore la care acest spatiu trebuie sa raspunda, aceasta corelare avand si valente de ordin estetic de satisfacut.

MATERIALUL DE PLANTARE Materialul de plantare se va procura din categoria de inaltime de 250cm, si va fi livrat cu radacinile in container. Plantele vor trebui sa aiba o inaltime uniforma, sa fie multitulpinale si sa aibe aceeasi marime de container.




Depozitarea plantelor pe situl de lucru se va face intr-un loc protejat, fara soare di-rect. Plantele vor fi depozitate in asa fel incat sa nu poata fi rasturnate sau/si deteriorate in cazul unei viteze ridicate a vantului. PLANTAREA MATERIALULUI SADITOR

Este necesara indepartarea oricaror plante aparute spontan sau plantate dar degradate aflate pe locatiile in care este necesara plantarea. Aceasta se va executa prin extragerea plantelor impreuna cu sistemul lor radicular.

Gropile pentru plantarea plantelor vor fi executate cu mijloace manuale/mecanice si va avea adancimea de 1,5 ori mai mare decat adancimea balotului plantei care urmeaza a fi plantata si latimea 2 ori mai mare decat diametrul containerului. Plantele vor fi plasate comform planului de plantare din proiect.

Substratul vegetal va fi procurat de la depozitele specializate sau de pe suprafetele pretabile unui asemenea scop adiacente zonei de lucru. Substratul vegetal ce va fi utilizat va fi selectat dintre tipurile de sol locale cele mai favorabile vegetatiei.

Argila nu va fi folosita la plantare. Substratul vegetal va fi transportat si depozitat in stive, la locul plantarii.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 26 / 38





Vor fi utilizate numai plante cu balotul intact, in cazul spargerii balotului in timpu operatiunii de plantare acea planta va fi indepartata si inlocuita cu o planta cu aceleasi caracteristici.


Cand planta a fost pozitionata prima batatorire a pamantului este executata cu mana sau piciorul. Substratul vegetal este tras din nou in groapa in 1-2 straturi succesive, urmate de batatorire pana cand groapa este aproape plana, apoi un strat subtire de sol este presarat la suprafata. Se va realiza o cuveta de udare individual, prin musuroirea pamantului in jurul fiecarei plante, cu diametrul cel putin egal cu diametrul containerului in care a fost livrata planta.

Dupa plantare plantele sunt imediat udate cu o norma de udare de 40l apa/planta.

Plantarea va avea loc in orice perioada a anului cu exceptia acelora cand temperaturile depasesc 30ºC sau scad sub 0ºC .








AMENAJAREA SPATIULUI VERDE

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 27 / 38





8.1 Degajarea terenului de corpuri straine, ingrijire si curatenie.

Lucrarea consta in parcurgerea periodica a suprafetelor de zone verzi inclusiv a perimetrelor cu garduri vii, strangerea cu mana sau cu grebla in gramezi a diverselor deseuri ca: hartii, plasticuri, crengi, gunoaie etc., existente pe suprafata intretinuta .

Resturile respective adunate din teren se vor incarca in mijlocul de transport. Suprafata se masoara in mp.

8.2 Curatat spatii verzi cu grebla.

Lucrarea se executa in mod obligatoriu primavara si toamna ori de cate ori se impune, iar in cursul anului doar in caz de necesitate la solicitatrea beneficiarului.

Consta in parcurgerea suprafetelor inierbate prin greblarea acestora, adunarea gunoiului in gramezi si incarcatul acestora in mijlocul de transport.

Toamna odata cu caderea frunzelor, aceasta operatiune se executa ori de cate ori este nevoie.

Suprafata greblata se masoara in mp.

8.3. Rectificat margini de borduri si rabat. Aceasta lucrare cuprinde urmatoarele operatiuni: - taierea cu cazmaua a vegetatiei crescute la bordurile aleilor, trotuarelor sau

rabatelor; - strangerea in gramezi si transportul pana la mijlocul de transport a materialului

rezultat din aceasta interventie; Lucrarea se masoara in ml contur rectificat.

8.4. Asternut pamant vegetal.

De multe ori speciile floricole si gazonul se instaleaza pe terenuri neacoperite cu strat de sol fertil, capabil sa asigure nutritia plantelor. De aceea este necesara imprastierea unui strat de pamant care prin proprietatile sale fizico-chimice: afanare, permeabilitate, structura si textura, continut in elemente nutritive, capacitate de retinere a apei, sa corespunda cerintelor speciilor instalate.

Lucrarea consta in: - descaracarea si imprastierea pamantului pe suprafata propusa; - maruntirea si nivelarea acestuia cu grebla; Suprafata se masoara in mp.

8.5. Mobilizarea terenului pentru plantatii. Lucrarea se executa in vederea infiintarii culturii dendrofloricole si consta in: - saparea si intoarcerea solului cu cazmaua pana la adancimea de 10-15 cm; - maruntirea solului; - nivelarea prin greblari repetate; Suprafata se masoara in mp.

8.6.Semanatul gazonului

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 28 / 38





Perioada indicata pentru semanare este in lunile februarie – aprilie sau august – septembrie.Semanarea este ideala atunci cand pamanul este cald, nu trebuie semanat dupa ploaie sau vant.Se seamana cu spatele la vant. Se executa manual prin imprastierea pe un sens a jumatatii din cantitatea necesara suprafetei si a doua oara se imprastie perpendicular pe primul sens folosit anterior. In timp se semintele se acopera cu un strat subtirede pamant sau nisip (mai putin de 1cm grosime) se acorda o atentie deosebite pentru a nu se aduna semintele.

Pentru a se obtine un efect de bordura se seamana mai des pe conturul zonei.

In timp se semintele se acopera cu un strat subtire de pamant sau nisip (mai putin

de 1cm grosime) se acorda o atentie deosebite pentru a nu se aduna semintele. Dupa semanare se face incorporarea semintelor in sol mecanic sau

manual.Terenul trebuie sa fie bine uscat pentru a facilita semanarea.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 29 / 38





In timp se semintele se acopera cu un strat subtire de pamant sau nisip (mai putin

de 1cm grosime) se acorda o atentie deosebite pentru a nu se aduna semintele. Pentru a fi siguri ca va prinde radacina usor, peste gazonul proaspat semanat

aruncati un strat subtire de nisip. Gazonul va incolti dupa 10 zile. In aceasta perioada nu este bine a se calca pe iarba proaspat semanata pentru a nu o distruge. Este foarte im-portant sa aveti grija ca gazonul sa fie umed tot timpul pana ce semintele germineaza, ceea ce in unele cazuri poate dura pana la 3 saptamani.

Pentru o reusita cat mai buna dupa executarea acestor lucrari se va proceda la prima udare.

Suprafata semanata se masoara in mp.

8.7. Udarea plantatiilor din spatii. Udatul este obligatoriu imediat dupa executarea fiecarei lucrari de infiintare a

culturilor dendrologice. Udatul se executa obligatoriu vara, seara sau dimineata pe perioada verii la interval de 1 – 2 zile, iar in perioadele foarte calduroase ori de cate ori este nevoie. Udatul se executa in functie de tipul plantei, speciile floricole se vor uda cu stropitoarea cu sita fina, trandafirii cu furtunul sau galeata prin metoda inundarii, iar suprafetele gazonate cu furtun dotat cu capat ce asigura o stropire uniforma.

In caz de seceta gazon se va uda in ploaie fina, trebuie mentinut in mod regulat un sol pina la 5cm grosime.

Suprafata udata se masoara in mp. Costul apei in situatia in care nu este procurata de la alti furnizori se va achita separat iar unitatea de masura va fi metru cub.

8.8.Verificarea prinderii si completarea golurilor la plantatiile de flori. La cateva zile dupa plantare (5-7 zile) se va efectua verificarea prinderii plantelor

pentru a inlocui plantele uscate, distruse sau sustrase, completarea facandu-se cu rasad de aceeasi varsta, operatia de completare nu se va excuta in zile cu caldura excesiva si se va efectua dimineata si seara iar udarea se face prin inundare.

8.9. Aplicarea ingrasamintelor organice, chimice si foliare.

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 30 / 38





Ingrasamintele organice ( naturale ) se aplica sub forma solida (dupa o prealabila uscare si maruntire ), concomitent cu lucrarea de pregatire a solului sau a amestecului de pamant. Ingrasamintele chimice folosite in mod frecvent sunt cele pe baza de azot. Daca se aplica in perioada de vegetatie se va evita contactul cu partile aeriene ale plantei, pentru a nu se produce arsuri. Unitatea de masura este mp.

8.10. Plivit buruieni din gazon. Se aplica ori de cate ori este nevoie in timpul perioadei de vegetatie, executandu-

se manual sau cu sapaliga dupa un udat sau dupa ploie pentru a se evita scoaterea din pamant a plantelor odata cu buruienile

Lucrarea cuprinde in afara de extragerea manuala a buruienilor si depozitarea lor in gramezi la marginea zonei, caratul acestora si incarcatul in mijloacele de transport.

Suprafata curatata se masoara in mp.

9.INTRETINEREA GAZONULUI

- udarea corecta duce la un gazon atragator si stabil. - sursa de apa trebuie sa se afle in apropierea gazonului si sa aiba o buna calitate a apei. - frecventa udarilor depinde in mare parte de cantitatea de ploaie si de evaporarea apei din sol.

9.1 UDAREA GAZONULUI PANA LA INFIINTARE

- pentru germinarea semintelor de gazon este necesara mentinerea permanenta a umiditatii solului.

- regula pentru udarea gazonului la infiintare nu consta in numarul de udari ci in mentinerea solului umed la suprafata in permanenta, apa trebuind sa penetreze pina la 5 cm sub stratul superior de sol

- udarea se va face cu aspersoare cu jet fin, in ploaie, pentru ca presiunea exercitata de apa sa nu indeparteze semintele de pe suprafata

- udarea se va face pina cind solul "nu mai cere apa" dar nu este permisa baltirea apei la suprafata

- se va evita calcarea suprafetei gazonate pina la infiintarea gazonului altfel se vor forma goluri si denivelari in gazon precum si suprafete unde apa va balti.

9.2. UDAREA GAZONULUI DUPA INFIINTARE

- udarea se va face astfel incit apa sa penetreze pina la 5cm in stratul superior de sol - nu udati daca ploua regulat - o data la 2-3 zile in perioadele mai putin secetoase - in fiecare zi in perioadele secetoase (dimineta si seara) pina in 7 am si dupa 7 pm in perioadele de seceta gazonul nu se uda in timpul zilei!

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 31 / 38





- udarea se face cu aspersoar cu jet fin - nu se uda iarna!

9.3. FERTILIZAREA SOLULUI

- se va face de cel putin doua ori pe an (primavara si toamna).

9.4.TUNDEREA GAZONULUI

Se va face regulat, tinandu-se cont de urmatoarele: - cosirea regulata duce la formarea de lastari noi si implicit la indesirea acestuia - daca se lasa iarba netunsa mai mult de o saptamina (in perioada de vegetatie) si apoi

se tunde se va taia gazonul in punctele de crestere, se va rari si cu timpul va capata un aspect sarmos si neplacut la atingere

- tunderea regulata duce totodata si la reducerea buruienilor - regula! nu se va tunde mai mult de o treime din lungimea lastarului, altminteri se va

afecta structura acestuia pina la sistemul radicular. - daca se tunde prea scurt acesta va fi mai putin viguros , concentrandu-se pe

formarea lastarilor si nu pe cresterea radacinilor - daca se intirzie tunderea gazonului acesta va ajunge la inaltimea de taiere dorita prin

taieri succesive la 2-3 zile - este interzisa tunderea gazonului umed deoarece gazonul va fi neuniform si resturile pot

bloca si strica masina de tuns - este interzisa folosirea uneltelor electrice in conditii de umiditate. - in timpul toamnelor tirzii nu se recomanda tunderea pe vint deoarece iarba ramine arsa - nu se tunde iamal - se va evita traficul pe gazon iarna pe zapada 9.5. INTRETINEREA ANUALA

- distrugerea burienilor –dupa a doua tundere se va folosi un ierbicid selective pentru ga-zon tanar.Erbicidarea se face dupa 4-5 tunderi ( de preferinta in al doilea an), se vor re-specta cu atentie dozele recomandate. - aerarea –aerarea mecanica permite patrunderea aerului si a apei atunci cand solul este prea tasata.

- distrugerea muschiului – muchiul apare pe terenul aflat la umbra, pentru aceasta se raspandeste un produs anti-muschi.Dupa ce actioneaza, se indeparteaza muschiul cu ajutorul unui scarificator sau grebla

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 32 / 38





- repararea – in zonele unde peluza este deteriorata se foloseste un gazon de umplere - finisarea – pentru a avea un aspect curat si ingrijit se foloseste o cazma pentru borduri care permite taierea gazonului si a pamantului si pentru a se evita ca gazonul sa ajunga in alei sau rondure 10. PAVAJE –CIRCULATII PIETONALE

1.Generalitati: Prezentul caiet de sarcini se refera la proiectarea, executarea, verificarea calitatii si

la receptia lucrarilor de pavaje prefabricate din beton. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se

vor putea face numai cu avizul Proiectantului si al Investitorului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice

propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Investitor.

2.Standarde si norme de referinta: - SR 667-01 - Piatra naturala pentru drumuri - STAS 662-89 - Agregate naturale neprelucrate pentru - STAS 539-79 - Filer de calcar - SR 1500-96 - Ciment Portland cu adaos de zgura - SR 754-99 - Bitum pentru drumuri - STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare - STAS 183-72 - Masticuri bituminoase 3.Materiale propuse:

Materialele folosite la pavaje trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prescrise in standardele respective sau sa posede certificatul de calitate al furnizorului i conformitate cu agrementarea MLPAT pentru cele din beton,astfel:

Pavajele din pavele de beton se folosesc indeosebi la:

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 33 / 38





- platforme industrial sau publice in localitati; - locuri de parcare si stationare pentru autovehicule de orice fel; - statii de alimentare cu carburanti pentru autovehicule (statii de benzina).

Inaltimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment trebuie sa corespunda tabelului 1 din SR 6978-95, adica:

FELUL PAVAJULUI INALTIMEA (cm) GROSIMEA STRATULUI DE BETON

Pavele normale 12-14 3-6 Pavele abnormale 11-13 2-5

Calupuri 8-10 2-3

Pavelele din beton sunt de diferite forme si dimensiuni functie de furnizor. Pentru folosirea acestor tipuri de pavele furnizorul trebuie sa posede agrementare de la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).

Pavele din beton prin forma lor sunt de doua tipuri: • pavele autoblocante; • pavele care nu sunt autoblocante. Grosimile minime sunt: • 8 cm pentru pavele ca imbracaminti carosabile; • 6 cm pentru pavele ca imbracaminti pentru trotuare (accidental carosabile). Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare si

curti unde nu circula vehicule grele. In profil transversal bombamentul se realizeaza conform SR 6978-95, iar in profil

longitudinal conform STAS 863-85. Pantele transversale sunt: • pentru pavaje din pavele normale si abnorme: 3%; pentru pavaje din calupuri si din beton: 2,5%; • in piete, platforme si locuri de parcare: 1 ...2,5%. Se admit denivelari in lungul drumului si la pante transversale dupa cum

urmeaza: FELUL IMBRACAMINTII DENIVELARI MAXIME IN

LUNGUL DRUMULUI SB DREPTAR DE 3m(mm)

ABATERI LIMITA LA PANTELE

TRANSVERSALE (mm/m)

Pavaj din pavele normale 12

Pavaj din pavele abnormale 15 4 Pavaj din calupuri 10

Pavaj din beton 8

Incadrarea pavajelor de piatra se face cu borduri de piatra naturala (SR 667-01) sau cu doua randuri de pavele asezate pe fundatii de beton conform detaliilor din SR 6978-95. Pe sectoarele de strazi cu trotuare, incadrarea va fi constituita din bordurile

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 34 / 38





trotuarelor. Bordurile se aseaza pe o fundatie de beton si se rostuiesc cu mortar de ciment.

Intre pavaj de orice fel si borduri se intercaleaza 1-2 siruri de pavele asezate in lung cu 1-2 cm mai jos decat pavajul, formand rigola de scurgere a apelor. Aceasta

rigola se executa pe fundatie de beton si rosturile se umplu obligatoriu cu mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Trotuarele se executa la nivelul bordurilor spre rigola.

4.Caracteristici: Proiectul prevede ca in incinta noului obiectiv de investitii sa se realizeze insertia

unor suprafete de pavaj cu dale autoblocante din beton. Pavajul cuprinde urmatoarele componente:

• Infrastructura • Suprafata finisata infrastructurea • Stratul de poza din nisip; • îmbracamintea din pavele; 4.1Infrastructura

Cuprinde straturi de materiale asezate pe teren, dimensionate în stricta corelare cu caracteristicile încarcarilor de proiectare, tinandu-se seama si de functiunea principal.

Rol principal: drenarea apelor de suprafata si asigurarea rezistententei fundatiei pavajului. 4.2.Suprafata finisata a infrastructurii:

Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii, de pozare a pavelelor, fara modificari dimensionale ulterioare în ceea ce priveste nivelul sau panta proiectata . Aceasta va fi acoperita cu un strat de membrane geotextile, având rol de: - difuzie a actiunii de drenaj a apelor superficiale - protectie a nisipului de poza - omogenizarea suprafetei de finisare si asezare uniforma a pavelelor 4.3.Stratul de poza din nisip:

Stratul de poza trebuie sa fie format din nisip de râu sau de concasaj provenit din materiale aluvionale sau din materiale de cariera având rezistenta mecanica superioara.

Nu trebuie sa contina mâl, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% din greutate.

4.4.Imbracamintea pavajului: Straturi: • Pavele din beton 400x400x600 mm • beton C8/10 armat cu plasa • folie geotextil

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 35 / 38





4.5.Asezarea pavajelor. Asezarea pavelelor fasonate se face functie de tipul lor conform SR 6978-96.

Asezarea pavelelor din beton se face cu rosturile tesute care depind de forma specifica a pavelelor autoblocante sau nu. Pavajele nu se vor executa pe fundatii inghetate

Fundatia pavajelor se verifica inainte de asezarea pavelelor conform STAS 6400-84. Pe fundatiile din beton pavajele se executa numai dupa ce betonul atinge cel putin 80% din rezistenta sa la 28 zile conform STAS 1275-88.

Pavelele care se aşeza pe beton se imping cu mâna înainte de începerea prizei mortarului, bătându-se cu ciocanul la cota prescrisă. 4.6.Executia stratului de pavele: a.dispunerea pavelelor:

La punerea in opera caramizile pentru pavaj trebuie alese intotdeauna din mai multipaleti. Dispunerea se incepe, dupa posibilitati cu zona dreapta sau cu unghiul drept. Dupa primele 4-5 siruri, se continua lucrarea numai de la suprafetele deja executate (de la cap).

Se va respecta o grosime a rosturilor de cel putin 3-5 mm pentru a putea compensa tolerante dimensionale ale pavelelor. Odata cu avansarea in dispunerea pavajului, se adauga intotdeauna, simultan,mortar in rosturi. b.trasarea pavelelor in vederea realizarii modelului proiectat

Taserea pavelelor se va realiza cu ajutorul unor lucrari de trasare cu sfoara de ghidaj în aliniament (sau alte instrumente pentru trasare). Trasarea se executa pe tronsoane (circa1,0-1,5 m), pentru a mentine respectarea alinierii, in special in cazul modelelor de pavaj informa de "tesut", "cot" si "os de peste". în cazul teserilor cu model neordonat, alinierea se face doar pe directia lungimii. c.Debitarea si fasonarea elementelor accesorii din pavele:

Se realizeaza cu o masina de debitat electrica cu umezire, cu disc-diamantat. în cazul suprafetelor mici, se poate folosi un slefuitor la care se ataseaza o pânza de discdiamantat,pentru taiere fara umezire. Pentru aceasta se realizeaza o taietura adânca de2cm pe suprafata vizibila si o taietura pe partea din spate a caramizii pentru a o sectionadupa dorinta. d.Rostuirea (umplerea rosturilor) din suprafata pavata

Pavajul va avea obligatoriu rosturile umplute. în caz contrar pavajul poate devein instabil si conduce la deteriorari vizibile ale formei suprafetei generale precum si la distrugerea pavelelor. Finisajul rosturilor se executa pe vremea uscata, cu nisip uscat si curat, exclusiv de concasare, de exemplu nisip de cuart 0/2 sau 0/21 mm. Nisipul va fi lipsit de impuritati sau parti foarte fine si/sau mâloase. Pentru rosturile largi (suprafete pavate ecologice) se poate folosi ca material de umplere criblura (de exemplu, 2/5 mm -nisip filtru). e.Compactarea stratului de pavele.

Se vor folosi compactoare mecanice cu placi vibratoare plate, din material plastic sau cu membrana de cauciuc de protectie, pentru o compactare uniforma si evitarea degradarii pavelelor. Placa vibratoare trebuie sa fie în stare buna de functionare si trebuie

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 36 / 38





sa fie bine curatata si uscata. înainte de compactare, suprafata pavata se va matura bine si se va curata. Suprafata de compactat trebuie sa fie de asemeni uscata. Se vor verifica marginile laterale ale suprafejei de pavaj, iar în cazul în care acestea nu sunt fixate, se vor asigura împotriva deplasari..

Operatia de compactare se va începe de la margine spre mijlocul pavajului. în cazul suprafetelor cu latime mare, compactarea se poate realiza si oblic - în diagonala. Compactarea suprafetelor înclinate se va executa pependicular pe panta si începând de jos în sus. f.Rostuire ulterioara compactarii:

Dupa compactare se completeaza cu nisip rosturile necesare, in vederea colmatarii finale ale acestora. Operatia se executa prin împrastieri succesive, repetate. g. udarea suprafetei

Dupa compactare si colmatarea finala a rosturilor cu nisip, suprafata se uda cu un furtun de gradina NOTA:

Curatirea finala prin maturare a suprafetei se va efectua dupa un interval de câteva zile! Pozarea fiecarei pavele se va face cu atentie si îngrijire, astfel încât montajul sa se faca fara deranjarea din pozitie sau cota a pavelelor adiacente deja montate!

Ritmul de montaj va fi adaptat astfel încât sa nu se monteze pavele prin fortare sau tensionarea elementelor adiacente! Este strict necesara respectarea ordinii de montaj, pe tipo-dimesniuni si culori, conform proiectului!

Montajul se va executa în cadrul aceleiasi etape cu pavele din cel putin trei paleti diferiti,pentru uniformizarea de culoare a suprafetei in executie!

Pavajul nu va fi supus altor încarcari în afara trecerii pavatorului si a utilajelor sale de executie strict necesare (exclusiv trafic auto) pâna la definitivarea compactarii finale si colmatarii de completare a rosturilor!

In consecinta organizarea de santier va tine seama de ordinea operatiunilor pe suprafete (fronturi) de lucru, pentru fluidizarea aprovizionarii si operatiunilor de executie.

5.Executarea lucrarilor pe timp friguros Fixarea în nisip si vibrarea pavelelor se face pe timp uscat, iar pentru rostuire se

va folosi numai nisip uscat. Fundatiile bordurilor se vor executa la temperatura de peste + 5°C, fiind interzisa executia lor pe timp de ploaie sau burnima.

Executarea lucrarilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 37 / 38





"Normaiivul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C16 - 84.

6.Controlul calitatii la receptia lucrarilor Se va verifica:

• existenta si completitudinea certificatelor de calitate pentru pavelele sosite pe santier; • corespondenta dintre proiect, detalii si punerea în opera; • asamblarea corecta a elementelor componente; • existenta si traseul corect al pantelor de scurgerea a apelor de ploaie; , • daca s-a realizat umplerea uniforma a rosturilor cu nisip fin; • daca sunt pavele sparte sau stirbite.

Defectiunile constatate se vor mentiona în procese verbale si vor fi remediate. 7.Masuri de intretinere si exploatare Beneficiarul, pe tot parcursul exploatarii, trebuie sa: • verifice vizual starea pavajelor;

• protejeze pavajul de substante chimice (clor, acizi, saruri); • foloseasca pentru deszapezire unelte sau utilaje cu lame metalice. Decontarea lucrarilor Decontarea lucrarilor se face la mp de suprafete real executate din fiecare strat in parte, respectiv la bucata de element strapungere, mc strat beton de panta, conform listei de cantitati de lucrari. Eventualele remedieri necesare, datorate proastei executii se vor face fara plata suplimentara. NOTA1: In cazul in care cantitatile din deviz nu corespund cu cele din planse si caietele de sar-cini, sunt prioritare cele din deviz. NOTA2 :

_____________________________________________________________________________ CAIET DE SARCINI 38 / 38





In cazul in care specificatiile tehnice din deviz nu corespund cu cele din planse si caietele de sarcini sunt prioritare cele din planse si caietele de sarcini .

INTOCMIT Arh. ALEXANDRU BEREVOIANU

1





AMENAJAREA ŞI ORGANIZAREA ŞANTIERULUI,

OBIECTIVE SOCIAL-SANITARE,

ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR

A. DATE GENERALE.

Denumirea obiectului de investitie:

”EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA

STATIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLA”

Amplasament:

STR. AGRICULTURII, NR. 27, TURDA, JUD. CLUJ

Titularul investitiei:

STATIUNEA DE CERCETARE–DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

Beneficiarul investitiei:

STATIUNEA DE CERCETARE–DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

Elaboratorul proiectului:


B. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII.

C. DELIMITARE ŞI ACCES ŞANTIER.

Santierul cu denumirea de proiect: ”EXTINDEREA SI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE–DEZVOLTARE

AGRICOLA”, Str. Agriculturii, Nr. 27, Turda, Jud. Cluj, se va ingrădi perimetral cu imprejmuiri

continue,conform Proiectului de Organizare Santier.

Periodic se va verifica continuitatea, starea tehnica si de securitate a imprejmuirilor santierului

astfel incat sa fie preintampinat orice acces neautorizat în incinta.

Controlul perimetral va fi reglementat prin Planul de paza al amplasamentului.

Accesul in santier se realizeaza în reţeaua stradală – Str. Agriculturii.

La iesirea din santier, in dreptul portii de acces auto, se amplaseaza rampa de spalare auto,

pentru curatarea autovehiculelor care ies din santier si panoul de indentificare a investitiei.

Langa poarta de acces, este necesara amplasarea unui post de control si verificare acces in

santier si contractarea unei firme specializate in servicii de paza si supraveghere.

Paza investitiei se asigura de catre o societate specializata în servicii de paza şi supraveghere,

pe baza de contract.

Modalitatea de actiune şi interactiune, amplasarea posturilor, consemnele – general si

particulare, vor fi prevazute in Planul de Paza al obiectivului.

Obligaţia organizarii, contractarii si asigurării serviciilor de paza şi control revine

antreprenorului care, la cererea si pe baza de contract cu beneficiarul, va executa organizarea de

santier.

2





D. CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ŞANTIERULUI TURDA, JUD. CLUJ

Întreg personalul care desfăşoară activităţi pe şantier, precum şi vizitatorii au următoarele

obligaţii:

1. În incinta şantierului să poarte permanent echipamentul individual de protecţie;

2. Vizitatorii să nu circule neînsoţiţi;

3. Pentru deplasare se vor utiliza numai căile de circulaţie stabilite;

4. Se interzice deplasarea sau staţionarea chiar şi temporar a oricărei persoane în raza de acţiune a

unui echipament tehnic - mijloc de transport, macara, buldozer, excavator, lângă materiale

depozitate si stivuite, în zone de lucru – fara sarcina de munca, etc.

5. În incinta şantierului fumatul este interzis. Cu titlu de execepţie fumatul este admis numai în

locurile special amenajate. Este strict interzis fumatul în timpul deplasărilor lucrătorilor sau

vizitatorilor în incinta şantierului sau la punctele de lucru.

6. Limita maximă de viteză pentru circulatia in incinta santierului, a autovehiculelor si utilajelor

este de 10 km/h . În spatii înguste, unde manevrabilitatea este limitata, viteza de circulatie este

de 5 km/h, iar în prezenţa lucratorilor sau când vizibilitatea este redusa circulaţia se va face

numai cu pilotaj.

7. Orice manevră de întoarcere a unui autovehicul sau utilaj se va executa numai sub

supraveghere, cu amplasarea în lateral a persoanei care executa pilotarea, cu excepţia cazului

în care conducătorul auto are vizibilitate totală şi certitudinea faptului că prin executarea

manevrei nu se poate accidenta o persoană sau produce o pagubă materială.

E. ALIMENTARE CU UTILITĂŢI: ENERGIE ELECTRICĂ, COMUNICATII,

INCALZIRE, APĂ, CANALIZARE A ŞANTIERULUI DIN TURDA, JUD. CLUJ

Alimentarea cu energie electrica pentru organizare de şantier se propune a se rezolva de la

reteaua existenta in zona. De la B.M.P.T. energia electricǎ se distribuie la tabloul electric al şantierului

amplasat în apropierea containerelor care compun organizarea de şantier.Tabloul electric al organizării

de şantier are o putere instalată de 25 kW.

Tabloul electric de distribuţie pentru organizare de şantier este prevăzute cu circuite separate

pentru iluminat, alimentare la 220 V si alimentare la 380 V.

Transportul energiei la tabloul organizării şantier se face prin cablu electric cu protecţie

exterioara dimensionat corespunzător puterii instalate si amplasat conform proiectului de alimentare

cu energie electrica. Toate tablourile electrice se vor lega cu platbandă metalică din otel zincat la

centura de împământare. Se va asigura continuitatea circuitului de legare la centura de împământare pe

tot traseul de alimentare cu energie electrica. La punerea in funcţiune si periodic se vor efectua

măsurători PRAM a rezistentei de dispersie a prizelor de legare la pământ.

Toate instalatiile de alimentare cu energie electrica vor fi dotate cu dispozitive de protectie .

Incalzirea incintelor – birouri, spatii sociale (sali de mese si odihna, puncte sanitare, etc) se

realizeaza cu aparate electrice – calorifere, convectoare, aparate de aer conditionat, etc, racordate la

instalatia electrica de alimentare din organizarea de şantier. Nu se admit instalatii sau echipamente

improvizate pentru incalzire, iar cele omologate nu vor fi lasate in functiune nesupravegheate. Pentru a

se evita supraincarcarea cu consumatori a unui singur circuit de alimentare electrica, legarea aparatelor

de incalzire,mari consumatoare de energie,se va face pe circuite dimensionate corespunzator, separate.

Apa in santier (apele tehnologice) este asigurata din reţeaua stradala. Distribuţia se face către

punctele de consum.

Apele menajere vor fii evacuate in reteaua de canalizarea stradala, de unde se va efectua si

racordul.

3





Pentru stingere, in caz de incendiu, se va folosii hidrantul stradal(DN100mm) amplasat in

partea de Nord a organizarii de santier.

F. ASIGURAREA ILUMINATULUI ÎN INCINTA ŞANTIERULUI.

Pentru iluminatul perimetral – periferic al şantierului pe timp de noapte sunt prevazute un

numar suficient de reflectoare, astfel incat sa fie asigurat un iluminat corespunzator.

Iluminatul in zonele de lucru se asigura prin executarea de instalatii temporare locale sau

zonale de iluminat, racordate la tablourile de distributie. Acestea vor asigura o intensitate luminoasa

necesara si suficienta desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

Ne se admit instalatii de iluminat improvizate sau improvizatii de bransare a instalatiilor la

reteaua electrica de alimentare.

Toate instalatiile de alimentare cu energie electrica vor fi dotate cu dispozitive de protectie.

G. DOTĂRI SOCIAL–SANITARE ÎN INCINTA ŞANTIERULUI.

Personalul de conducere a santierului – reprezentantii beneficiarului, antreprenorilor si

subantreprenorilor isi desfasoara activitatea in birouri (containere tip birou) în organizarea de santier .

Numarul si dotarea acestora trebuie sa asigure suprafata, conditiile şi utilitatile necesare desfasurarii

activitatile de birou.Amplasarea acestora se face conform planului de organizare santier.Caile de acces

pietonale si platformele vor fi betonate.Se va asigura o parcare temporara pentru masinile personalului

de conducere, executata si delimitata corespunzator.

Containerul birou va fi dotat cu mobilier si aparatura specifica si va fi conectate la utilitati

functionale – energie electrica, comunicatii. Iluminatul si incalzirea vor asigura confortul si ergonomia

locurilor de munca .

Pentru lucrători sunt prevazute spatii pentru echipare/dezechipare.Acestea sunt special

amenajate în containerul vestiar, utilat si dotat corespunzator acestui scop – iluminat si incalzit.

Lucrătorii isi pot usca imbracamintea de lucru, daca este cazul, iar vestimentatia si efectele

personale sunt păstrate în siguranţă prin încuierea baracamentelor.

Obligaţia asigurarii containerelor pentru birouri si activitati social-sanitare revine fiecarui

antreprenor, subantreprenor, pentru personalul propriu, dacă prin contractele dintre parţi nu se prevede

altfel.

Şantierul este organizat şi dotat astfel încat lucrătorii au acces facil la :

Apă potabilă;

un numar corespunzator de cabine WC şi chiuvete pentru spalare .

În organizarea de şantier se vor amplasa un număr suficient de grupuri sanitare ecologice .

Numarul acestora va fi corelat cu numarul maxim al persoanelor existente la un moment dat în şantier.

Serviciile privind curăţirea si igienizarea grupurilor sanitare, precum şi ritmicitatea acestor servicii,

vor fi asigurate pe baza de contract de catre o firma specializată . Obligaţia organizării, contractării şi

asigurarii acestor servicii revine antreprenorului care, pe baza de contract cu beneficiarul, va executa

organizarea de santier .

Apa potabilă este asigurată periodic prin intermediul unei firme specializate de ambalare şi

umplere şi distribuţie apă potabilă în baza unui contract de servicii.

4





H. DOTAREA ŞANTIERULUI CU TRUSE SANITARE SI DE PRIM-AJUTOR. În incinta şantierului vor exista în mod permanent un numar suficient de truse sanitare si prim-

ajutor, dotate corespunzator si in termen de valabilitate. Obligatia asigurarii de materiale igienico-

sanitare si truse de prima interventie revine fiecarui angajator pentru lucratorii proprii, daca prin

contractele dintre parti nu se prevede altfel .

Modul de organizare a interventiei in caz de necesitate, precum si a instruirii personalului in

acest scop este obligatia fiecarui angajator si se face conform reglementarilor interne ale acestora, cu

respectarea minimala a cerintelor legale si vor fi descrise in Planul propriu de SSM .

I. DOTAREA ŞANTIERULUI CU MIJLOACE PENTRU STINGEREA

INCENDIILOR.

În incinta şantierului se vor organiza pichete si puncte de interventie PSI dotate cu mijloace de

stins incendii. Pichetele vor avea în componenţă minimal urmatoarele mijloace de interventie :

2 extinctoare tip P6 ;

2 rangi ;

2 cangi ;

2 topoare psi ;

2 galeti tip psi ;

1 buc. lada cu nisip ;

1 butoi cu apa de 500l .

Pichetul principal va fi amplasat într-un loc accesibil şi vizibil, langa organizarea de santier .

Se vor prevedea pichete PSI, sau cel putin puncte de interventie specifice dotate cu stingatoare

corespunzatoare, in zona spatiilor de depozitatare a materialelor, in special a celor inflamabile si/sau

explozibile .Aceste materiale vor fi identificate si tinute sub control, iar stingatoarele vor fi adecvate,

suficiente din punct de vedere numeric, functionale si in termen de valabilitate.

Modul de organizare a interventiei si evacuarii in caz de incendiu, a asigurarii materialelor si

mijloacelor de interventie, precum si a instruirii personalului in acest scop este obligatia fiecarui

angajator si se face conform reglementarilor interne ale acestora, cu respectarea minimala a cerintelor

legale si vor fi descrise in Planul propriu de SSM . Se va anexa lista si amplasarea mijloacelor de

interventie in caz de incendiu, precum si componenta echipelor de interventie .

J. DEPOZITAREA MATERIALELOR ÎN INCINTA ŞANTIERULUI

Depozitarea materialelor se face in spatii si incinte special organizate si amenajate in acest

scop, imprejmuite si asigurate impotriva accesului neautorizat . Fiecare antreprenor/subantreprenor are

obligatia de a amenaja, dota si intretine corespunzator zonele proprii de depozitare in locatia pusa la

dispozitie de beneficiar, de a organiza descarcarea/incarcarea si manipularea materialelor,de a asigura

gestiunea tuturor bunurilor aprovizionate pentru realizarea lucrarii .

Depozitele constau in spatii libere, delimitate prin imprejmuire cu gard si porti de acces dotate

cu sisteme de inchidere si incuiere – pentru materialele care permit depozitarea in spatii deschise,

precum si din containere magazii metalice – pentru materiale si alte bunuri care necesita astfel de

conditii de inmagazinare.Produsele chimice, precum si produsele inflamabile si/sau explozibile vor fi

identificate,iar pentru acestea se vor prevedea spatii separate si conditii specifice de depozitare astfel

incat sa fie asigurate conditiile de securitate corespunzatoare .

Depozitarea materialelor se va face ordonat,pe sortimente si tipo-dimensiuni, astfel incat sa se

excluda pericolul de răsturnare,rostogolire,incendiu,explozii etc, dimensiunile si greutatea stivelor vor

asigura stabilitatea acestora .

5





Pentru efectuarea operatiilor de manipulare, transport si depozitare, conducatorul locului de

munca care conduce operatiile, stabileste masurile de securitate necesare si supravegheaza permanent

desfasurarea acestora respectand prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si

sanatatii in munca nr. 319/2006.

Operatiunile de incarcare-descarcare se vor executa numai sub conducerea unui resposabil,

instruit pentru acest scop si cunoscator al masurilor de securitate şi sănătate în muncă.

Descarcarea se va face in mod ordonat, materialele asezandu-se dupa specificul lor in gramezi

sau stive.

K. EVACUAREA DEŞEURILOR DIN INCINTA ŞANTIERULUI

Deşeurile rezultate din activitatea proprie a fiecarui antrepenor si subantreprenor al acestuia se

vor colecta din frontul de lucru, se vor transporta si depozita temporar la punctul de colectare propriu

din incinta şantierului. Activitatea se va organiza si desfasura controlat si sub supraveghere, astfel

incat cantitatea de deseuri in zona de lucru sa fie permanent minima pentru a nu induce factori

suplimentari de risc din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii .

Evacuarea deşeurilor din incinta şantierului se va face numai cu mijloace de transport adecvate

şi numai la gropi de gunoi autorizate. Răspunderea pentru încălcarea acestei prevederi revine în

exclusivitate persoanei fizice sau juridice, beneficiarul neavând nici o răspundere în acest caz.

Fiecare antreprenor raspunde pentru sine si subantreprenorii sai care genereaza deseuri, fie

acestea de natura industriala sau manajera si este obligat sa asigure gestiunea, evacuarea si

eliminarea/valorificarea acestora in conformitate cu prevederile legale . In acest sens se va prezenta

beneficiarului lista deseurilor identificate - generate in procesele si activitatile desfasurate, modalitatea

de gestionare si control a acstora, in special a celor periculoase, precum si modul de interventie in caz

de accident de mediu.

Zonele de depozitare intermediara/temporara a deseurilor vor fi amenajate corespunzator,

delimitate, imprejmuite si asigurate impotriva patrunderii neautorizate si dotate cu containere /

recipienti / pubele adecvate de colectare, de capacitate suficienta si corespunzatoare din punct de

vedere al protectiei mediului.Conform prevederilor legale se va asigura colectarea selectiva a

deseurilor pentru care se impune acest lucru.

L. ECHIPAMENTE DE MUNCĂ PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR ÎN

ŞANTIERUL DIN TURDA, JUD. CLUJ

Conform specificului si tehnologiilor de executie pentru lucrari de constructii-montaj, in

incinta santierului, pe perioada realizarii proiectului se vor afla echipamente tehnice diverse :

utilaje pentru constructii pe senile si pneuri, destinate diverselor lucrari mecanizate – excavare,

incarcare, impins, compactare, etc

utilaje pentru ridicare, transport si manipulat sarcini

utilaje si echipamente pentru transport si turnat beton

mijloace de transport auto

scule de mana si echipamente de mica mecanizare

scule, unelte si dispozitive diverse

Echipamentele de munca au actionari diverse – termice, electrice, hidraulice, pneumatice,

manuale si/sau combinate si functionalitati adecvate operatiilor pentru care au fost concepute.

6





Se impune ca toate echipamentele de munca utilizate pentru executarea lucrarilor in santier:

”EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA

STATIUNEA DE CERCETARE–DEZVOLTARE AGRICOLA”, Str. Agriculturii, Nr. 27,

Turda, Jud. Cluj, sa fie corespunzatoare din punct de vedere tehnic, functional si al securitatii muncii

si sigurantei circulatiei.

Personalul deservent trebuie sa aiba calificarea si pregatirea adecvata, sa fie informat asupra

caracteristicilor tehnice si parametrilor functionali ai echipamentelor, sa fie instruit corespunzator din

punct de vedere profesional asupra tehnologiilor si modului de exploatare al echipamentelor si al

securitatii si sanatatii in munca.Pentru meseriile pentru care cerintele legale, de calitate sau securitate,

impun atestari sau autorizari specifice sau speciale ale personalului, acestea sa fie obtinute si valabile .

In sensul celor mentionate fiecare antrepenor este direct raspunzator pentru echipamentele si

personalul propriu si va înainta beneficiarului Lista echipamentelor tehnice utilizate pe şantier si

Lista meseriilor si personalului autorizat din santier.

Intocmit,

Ing. June Gheorghe

NOTA:

1. Datele de mai sus vor fi inscrise obligatoriu intr-un panou de minimum 60 x 90

cm, (literele avand o inaltime de cel mult 5 cm), confectionat din materiale

rezistrente la intemperii si afisat la loc vizibil pe toata perioada lucrarilor.

2. Vederea de ansamblu poate fi: fotografie dupa macheta, o perspectiva sau o

fatada reprezentativa (principala) a investitiei.

SANTIER IN LUCRU

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA

STATIUNEA DE CERCETARE –DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

Denumirea si adresa obiectivului: EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE

CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE –DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA Beneficiarul investitiei: STATIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

telefon .................................

Proiectantul general: S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L., telefon: 0248.282.131

Constructorul ......................................................, telefon ................................................

Numarul autorizatiei de construire si numarul autorizatiei de organizare de santier (daca este cazul)

.................................................. din data de .................................. .

Eliberat de .................................................................................................................. .

Termenul de executie al lucrarilor, prevazut in autorizatie ....................................... .

Data inceperii constructiei .......................................................................................... .

Data finalizarii constructiei ........................................................................................ .

MEMORIU TEHNIC GENERAL - scdaturda.roscdaturda.ro/wp-content/uploads/2014/01/MODEX/1... · conform...

Documents

Transcript of MEMORIU TEHNIC GENERAL - scdaturda.roscdaturda.ro/wp-content/uploads/2014/01/MODEX/1... · conform...