Anulu Vili- — Nr. 86. - fisa de dóue ori in septemana : J o l - a si

Domlnao'a; éra candu va pretinde im-firUntr» materieloru, va esi de trei sáv

de patra ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria:

ţttna intregn 8 8. v. a , diametate de anu 4 fl. v. a. , patrarin 2 fi. v. a

jsntru Bomania ai străinătate: „un intregu 12 fl. v. a. jjáumetate de anu 6 fl. v. a.

Pesta, joi in 8/20 noemvre 1873 .

Telegrame, Kedactinnei de la Albina ln Festa; Fagarasiu in 18/11 1873, IO óre 35 m. n. d. m.

Consiliulu municipale ieri in 17 noemvre a primitu in unanimitate propunerea protopopului Metianu nentru o Representatiune câtra mi­nisteriulu MSale, cu rogarea de a se

.(ásta procesulu criminale intenta tu foi Aronu Densusianu si consoci-tau sei , mai de parte a primitu si acea propunere totu adluiMotianu, ca intru interesulu limbei romane asemenea se se faca de nou o Repre-lentatiune.

Kedactinnei de la Albina in Pesta, Fagarasiu in 18 noemre, 3 óre 30 m. d. m.

Cercetarea contra amploîatiloru mspinsi de la oficiu, asupra propu iterei lui Romanu, cu 4 9 voturi Contra 4 magiare — s'a s istatu,ace-la-si amploiaţi rehabilitandu-se.

Budapesta, in 19 noemvre n. Dominec'a viitória se intrunesce si­

nodulu eparchialu din Aradu, pentru şkgerea de episcopu gr. or. romanu in teduvitulu scaunu alu diecesei nóstre. , Caus'a este multu mai mare si ni stinge — am poté dice — si biseric'a sî atiunea multu mai de aprópe, de

psarea publicului peste totu, éra domni-|ora deputaţi sinodali specialu — va fi p a mai completa. Ni place a crede prin prmare, cá — nici unulu dintre cei chia-fmati nu va Ipsi de la postulu seu. — \ Pe Sâmbăta nainte de întrunirea si-iBodului, dupa cum vedemu din „Lu-Iwm" oficiale, este convocatu — de o [tarte Consistoriulu diecesanu la siedin-ma plenaria, — firesce pentru luarea LpsBureloru necesari, la sinodu; — de tălta parte totu pre acea dia este convo-[cata — ér la siedintia plenaria Epitro-[|fa provisoria a fonduriloru comune, [leotru alegerea de presiedinte si de cas-Jaßriu, ambele posturi devenindu in va-IfMitia prin redicarea episcopului de pan' Lei la demnitatea archiepiscopale si me-Itropolitana. I Precum pricepemu si aflâmu natu-Iftle intrunirea consistoriului plenariu, Inia —• marturisimu câ — nu pricepemu Şti nu potemu aflá cu cale convocarea llpitropiei pentru scopulu amintitu. IV Epitropi'a provisoria, candu — «cum patru lune — s'a organisatu si ponstituitu, in Regidamentulu seu, fiindu Etsi-l'a votatu tocmai pre candu se lucra Hespre alegerea de metropolitu, prin ca-• n alegere prevedea, câ presidiulu si cas-Bţriatulu ei are sé vina in vacantia, si Kindu câ nu potea sé scia, câtu timpu Bf» trece pana la alegerea noului episcopu, io—pre ce feliu de persona va cadé Iţlegerea; ca una corporatiune morale, Kmpovarita cu cea mai grea respunsabl-Işate pentru averea comuna a bisericei, l«-a tienutu de detorintia, a-si reserva pţreptulu de alegere pentru presiedinte si KttBsariu, spre a poté feri fondurile de in-i|ninti 'a unui episcopu — dóra reu eco-Ijomn, risipitor iu si pucinu cugetatoriu de •lyerea publica. K Fiindu acést'a asiá, precum nime nu note negă câ e, intrabâmu: cum vinu wmişnii din Aradu, a convocă Epitropfa Wiéréga pentru alegerea de presiedinte si

sl cassariu tocmai in ajunulu alegerei de episcopu? — Déca potura aştepta dóue luni, cum de numai potura aştepta inca optu dile?! Ce va sé dica acést'a?

Are dóra sé dica cá: potendu esi Si — acelu d. deputatu sinodale vorbesce alesu de episcopu parintele Mironu Ro-manulu, celu tuturoru cunoscutu de — reu economu, plinu de detorii si tare ple-catu la resipire, sé-lu prevenimu prin alegerea unui presiedinte si cassariu solidu la Epitropîa, si asia sl scutimuî fondu­rile de naintea influintiei sale peri-culese ?

Séu dóra — in speranti'a, câ amicii personali ai précuviosiei sale vor pre cumpení in plenulu Epitopiei, ar fi inten» tiunea, a alege iute tocmai pre diu archi mandritu-vicariu de presiedinte, si astfeliu a preocupă s\ pentru alegerea de epi­scopu?!

Nu acimu; nici nu afirmámu ni un'a; câci cea d'antaiu ar fi — nesocotiţi éra dóu'a chiar—criminale; apoi in con­tra ambeloru essiste unu corectivu se­curu, pentru d'a legá manele cele rapaci, d'a salva interesele bisericei si d'a blama infricosiatu pre intreprindietorii neso­cotiţi. !

Opiniunea nóstra e, câ convocarea Epitropiei comune plenarie tocmai pe sâmbăta in presér'a alegerei de epi­scopu, este o nóua dovéda despre frigu­rile ce au cuprinsu — pre usurpatorii de astadi ai potestatei diecesane in Aradu, si cari friguri ii facu ne potintiojsi d'a judeca cu recerut'a maturitate asu­pra causeloru publice de sub manile

vegJ *M*mj& fia, {detorinti'a p j wta. a na diua-noptea!

La oestlunea alegerii de Eppn in Aradu.

Mulţi de multe ori, — pana si unii copilandri svatosi — ne-au cârtitu si dascalitu, unde de feliu n'am fi meritatu cârtire si dascalire. Ce insa sé facemu, deca duşmanii natiunei nóstre, ori câtu de mici

si ne'nsemnati suntemu, ne-au calificatu de monstru, si astfeliu ne-au facutu sub-jectu bunu, pentru de a se deprinde asu­pra nóstra — unii in logica, altii io stilu, mai altii in elocintia si — ingrati­tudine !

De ce dar sé ne cuprindă mirare, câ — asemene ne cârtesce si descalesce in nrulu de dominec'a trecuta alu Fede-ratiunei unu dnu deputatu alu sinodului eparchialu din Aradu, pentru tienut'a nóstra facia de cestiunea alegerei de Eppu acolo, — ne cârtesce si descalesce, caci nu ne pronuciâmu lamuritu asupra persónei si calificatiunei, ci — siovaimu, pre candu lumea aştepta direcţiune po-sitiva.

Credemu cá, déca diu cârtitorul si dascalitoriu din „Ied." va fi cetitu arti­clulu nostru, in aceeaşi dia áparutu in „Albina", sub titlulu „Ad rem", vrendu-nevrendu va trebui sé reconósca — celu pucinu pre diumetate, cumca — n'a avutu cuventu d'a ne ckrttsi dascăli.

Nu pote fi mai absurdu lucru, de câtu a pretinde câ noi siovaimu in care­va cestiune. A observa cu scrupulositate reservele necesari, nu este a siovai. Ade­verulu este, câ noi nu tragemu din puşca, pana n'am incarcat'o bine si n'am luatu tient'a bine la semnu. Adecă : avemu pururia răbdarea d'a aşteptă — oca&iu-nea buna, momentulu potrivitu. Acést'a se va pricepe si mai bine, daca ne vom apli­ca sî mai de parte.

0 potemu face, câci — timpulu a sositu.

Dice diu „Unu deputatu sinodale"

Prenumeratiuni lefaoa la toti dd. ooro-pundinti ai noştri, ai de a dreptnln la Re­daotiune Statlonssraaae Nr. 1, und« •ont a se adresa ti eorespnndintiele, oe piir vesou Redaotiunea, administratiunea seu tpeditnr'a; câte ror fi pefranoate, nu se yt -primi, éra oele anonime na se vor publici

—f?""5S—

Pentru anunoie ti alte oomunipatiuni &* interesa privata — ie respande cate 7 or. pe linia; repetirile se faott oa prstin «oa* diata. Pretiulu timbrului oiţe 80 or. pen­

tru ana data se anteeipa. . .

— repetindu si apesandu cuventulu, cá noi avemu angagiamente din Sibiiu pen­tru persón'a d/ui protopopu Metianu, si — totuşi negâmu si ascundemu acést'a.

despre atare angagiamentu cu o positi vitate, casi candu ar fi fost de facia la acea ocasiune, seu ar avo unu actu for­male la mana despre lucru.

Dar — lucrulu este cu totulu alt-feliu; astadi elu póté sé fie spusu limpede, si — noi nu pregetâmu aulu spune.

Ocasiunalminte, intre patru fraţi ardeleni si intre Deseanu si Babesiu, s'a discutatu cestiunea implmirei scaunului epÍ8copalu din Aradu. Fraţii ardeleni au manife8tatu credinti'a câ: s'ar cuveni se fimu cu consideratiune asupra unui can-didatu ardelónu, intocmai precum ei ne-au spriginitu la alegerea părintelui Pro­copiu de archiepiscopu si metropolitu.

Babesiu a disu, câ elu nu este ple-catu a admite principialminte considera» tiuni provincialistice, ci — vré a fi con-dusu pururia numai de calificatiune.

S'a amintitu apoi, câ — parintele Metianu prin portarea si capacitatea sa a desteptatu asupra sa atenţiunea comu­na, facendu chiar cuceriri in tote la­turile.

Acést'a s'a recunoscutu de toti; dar Deseanu a reflectatu, cá parintele archi-mandritu Mironu Romanu—este in diece-s'a Aradului a casa, 'si-are legaturele sale sociali, precum si vertutile si me­ritele sale necontestabili, si — asiá dó­ra, de3i are sî scăderi, totuşi intruderea

avé greutâtile si chiar inconvenintiele sale. Densulu, diu Deseanu, de altmintre­lea ca amicu personale alu lui Romanu, nici nu s'ar poté angagiá la asiá ceva.

Babesiu a dechiaratu, câ B Î pre elu l u léga relatiuni de amicia catra Romanu si stima multu sciinti'a si activitatea bisericésca a acestuia, dar câ elu cunos-cendu-i multele si marile slabitiuni, este pana in fundulu animei neliniscitu pen­tru posibilile daune, ce amenintia bise­ric'a si caus'a nóstre cea sânta — din partea unui atare capu diecesanu, mane-pomane dóra archiepiscopu si metro­politu.

Densulu, Babesiu, nici o data nu ar sacrifica sântele interese ale bisericei — afecteloru Bale personali. Mai bine s é se rumpa anim'a sa, deeâtu ca prin ea se su­fere biseric'a si naţiunea. Lui deci — al­t'a i s'a imparutu întrebarea, aceea ade­că : 6re cine altulu ar fi acei'a, carele ar oferi mai bune garanţie pentru sania causa, sântele interese, de cari se lucra? — Persón'a lui Metianu, ce e dreptu, si pre densulu l'a cuceritu prin însuşirile sele emininti, ce a manifesta tu in tim­pulu mai recinte; insa — ne-avendu ocasiune de a-lu conósce mai de de multu, nu are convicţiunea, câ acele insusiri í sunt naturali, genuine, in născute animei sale, si nu dóra prefaceri maiestrióse!

De unde densulu, Babesiu, are mari scrupuli d'a se ingagiá activu pentru persón'a lui Metianu. —

A urmatu apoi desluciri, din mai multe pârti despre portarea si înclina­rea lui Metianu — de la anii copilăriei sale si pana astadi, — tote câtu se pote de favorabili pentru densulu. Totuşi — in consideratiunea cercustâriloru, prin co'ntielegere comuna, unanime s'a facutu ingag:amentulu, ca — se se lase cursuli-beru desvoltârei opiniunei publice, fora a se infiuiniîă in vre-o parte in modu pre-ocupatoriu sen abusivu.

Éca acest'a a fost ingagiamentuln,

cârui Babesiu & adausu clausul'a, cá den­sulu va observa cea mai rigurósa neutra­litate — pana atunci, pana candu nu va vedé din care-va parte fortfan nelşgati, agitaţiuni abusive; esindu insaafó&.la-lumina, si-va tiené de detorintia * pasi incontra-li cu tóta energi'a.

Eta-vi chei'a, pentru ce noi am ta-cutu lungu timpu, marcandunuinai ac­tele de nelegalitate si de usurpatiune, si scandalósele polemice din „Lumin'a" ai „Telegrafului tote menite pentru d'a pre­ocupa lumea in|favorea dlui axehimandritu Mirone Romanulu.

Si cumca acést'a asiá a fost, na ae tememu, câ se va aflá cine-va compettnte sé ni contradica. încete deci insinuatva-nile si cartelele ne'ntemeiate in cott-tra-ni ! —

Si acum, câ stâmu chiar naintea di­lei de alegere sé vorbimu, déca suntemu provocaţi — sî despre persón'a, care cre­demu noi câ ar fi a se alege.

Én se luâmu bine a minte. Noi — din capulu locului am insi-

ratu pre cele cinci persóne, despre cari' audisemu vorbindu-se.câ ar meritá sé vi­na in combinatiune. De atunci si pa­na astadi — nimene nu s'a aflatu, sé ne recomande si mai alta care-va persona. Noi insi-ne am avo, ce e dreptu, inca un'a, si inca — dupa a nóstra convictiu, ne, cea mai meritata si démna, pre pa­rintele archimandritu Genadiu Popescu-rectorele seminariului centrale din Bucu-resci; dar — dupa-ce acestu venerabila betranu, de repetite ori ni s'a sprimatu ou tóta ainooritatoti - animei nsle-eorat» cumca nici intr'unn casu n'ar primi o alegere cadiuta pe sine, câci nici pentru unu pretiu n'ar dori a-si paraşi catedr'a si pre elevii sei din Bucuresci, — nu ni remane, de câtu a ne ocupa singura nu­mai de cei cunoscuţi cinci ai noştri. La primulu locu s'a amintitu parintele ar­chimandritu si vicariu Nicol. Popea ; dar densulu — pre cum scimu, s'a sinucisu pre timpulu candu se lucra despre îm­plinirea scaunului archiepiscopalu si me­tropolitanu.

La alu doilea locu a fost pusu —-parintele archimandritu si vicariu de Oradea-mare, Mironu Romanulu; tare insa credemu, câ — sî densulu s'a oino-ritu prin portarea sa si cu ajutdriulu Luminei si Telegrafului-romanu, de la instalarea noului metropolitu incóci. Cu cei morţi — n'avemu d'a ni mai trage sém'a deci.

Remanu inca de consideratu: Be-lesiu, Metianu si — Papu. Ii insirarâmu aci dupa alfabetu, pentru ca sé nu facemu vre-unuia nedreptate, câci pre toti d'o potriva ii stimâmu, avendu deplina în­credere in cugetulu ouratu alu loru.

Si astfeliu fiindu, noi — éta dechia-râmu câ: cu cea mai deplina linisce sufletésca am ú gat'a a luă de episcopu, pre aceV adintre trei, pre carie ei în­şişi ni l'ar dă oa pre celu mai — Chia-matll, si — n'avemu nici câtu de puci-na indoiéla, cá^— ei ni-ar dă pre celu adeveratu; pentru câ ii conóscemu de ómeni drepţi si modeşti, de creştini cu fric'a lui Ddieu, de adeverati fii ai biseri­cei, cari o iubescu si veneródia, si i do-rescu binele — fora faciaria.

Acést'a nu va se dica, câ noi n'am sei, pre care numi; — scimu, dar nu se cuvine só numinu noi, si —- nici câ trebuintia a numi; câci cea-ce scimu noi, sciu toti cei curaţi la anima, si la timpulu seu vom dovedi-o cu toţii; —• asiá sé ni ajute Ddieu 1 —

1

Bndapeita, in 19 noemvre n. 1873. Prin tóté diarele, f o r a diferintia de co-

lóre, de asemenea prin tóté cursurile — pu­blice si private: tem'a discusiunei este — ca­lamitatea publica, perplessitatea financiara si politica, intru c a r e se af la a s t a d i tiér'a prin gresielele s i s t e m e i BÍ a l e administratiu-

nii, prin pecatele guverniului magiaru si ale organeloru sale.

Nu mai este omu, carele se nu v é d a cu ochii, sé nu reounósca st r e u l u sl c ă u ş e l e ace ­luia si carele se nu fie cuprinsu d e g r e l e in-grigiri pentru urmâri, pentru catastrofa ce se apropia, precum aretâ si constată Colom. Ghiczy, in reportulu seu justificatoriu catra alegetorii sei din Komarom, — despre c a r e Torbimu mai la vale.

Din acesta scurta schitiare a situatiunei — usioru vom pricepe, câ astadi — confusiu­nea este semnatur'a timpului. Guverniulu, partitele, particularii — eaata orientare, cau­tă moda si medilóce d'a esi din strimtórea in-nadusitória; insa— ceriulu este innoratu, steu'a conducetória lipsesce ; — intieleptulu tiéréi, Franciscu Deâk, este oadiutu la patu si torturatu de grele Bufe r in t i e — se dice cor­porali, noi insa credemu oâ — sl spirituali.

Ce póté deci in astfeliu de impregiurări se fata Diet'a f Nemicu, de câtu — se fre-menta Sl ea in neluorare, ceroandu — de la Ddieu orientare!

De ceea-ce pururiá ne-am temutu, ce de fiepte ani cu superare am predisu, par' câ este aprópe sé se implinósca. —

nitivminte, Comisiunea se dechiarâ pentru po- jbringu a aminti — numai atât'a câ resulta-punerea lui Periere, cerendu • adecă ca, cesti­unea presidiului si se desbata si decidă ist ea-druhi cestiunei de constitutiune. Mai antaiu mandatulu sé se statórésoa, apoi sése aléga pe bas'a aceluia — mandatariulu.

Minoritatea comisiunei, cóstatória din siepte membri monarchisti, a datu votu se­parata, nu insa deplinu dupa propunerea lui Changarnier, ci cam astfeliu formulata: Art. I. Poterea essecutiva, sub titlulu de presiedin-tia a Republicei, se confere pe 10 ani lui Mac-Mahon, sub oonditiunile, de astadi, cu reser-varea modificatiuniloru, ce se voru vota prin constitutiune. Art. II . Trei dile dupa promul­garea acestei legi se va alege o comisiune de 30 membri, pentru esaminarea legei de con­stitutiune.

Desbaterea asupra acestoru propuneri are sé urmedie câtu de curendu si resultatulu aceleia are séu sé asecure Republica francese incontra trădare i monarohistiloru, séu sé o arunce pre priporulu revolutiunariu. Intróga lumea ómeniloru de bine, adastă cu anima tremuranda acestu resultotu.

Intraceea in dóua departamente dilele trecute ér urma alegerea de duoi deputaţi, esindu aleşi cu mare maioritate —duoi gene­rali republicani; dovéda oâ poporulu in Francia intréga este pentru Republica. —

Parlamentulu din Viena se ooupâ di­lele trecute, de votarea adresei la cuventulu de tronu; acum urma a se ocupa de bugetu si de regularea calamităţii finantiarie, carea ú dincolo essiste, mâcar câ nici pe departe nu in asemenea mesura ca la noi.

„Wien. Z" de ieri publică denumirea arcfa&mandritului Teof. Bevdela de archiepis­copu si metropolitu gr. or. alu Bucovinei. Noi ,cari avemu norocire a-lu conósce mai de aprópe ei .cari scimu câ pré Santi'a Sa, a sub scriau la 1862 petitiunea nóstra pentru me­tropolis romana comuna, — noi i gratulâtnu din anima, eperandu câ »ub paatorireasaaavji reculege si morálisa administratiunea biseri­oei nóstre, astadi atâtu de derandiata in Bu­covina. —

Budapesta, *n 18 noemvre 1873. Am spusu la ronJulu nostru câ, la adu­

narea natiunale din Versalia, succediendu a alege in comisiunea de 15, pentiu propunerea lui Changarnier, optu republicani, si asia dara devenindu in maioritate partit 'a poporului, caus'a Republicei a datu spre mai bine.

Dupa cele mai nóue sciri, sambat'a tre­cuta, acésta comisiune, prin reportorele seu Laboulaye, propuse adunârei elaboratulu comi­siunei, intonandu cu energia interesulu ade­veratu alu tierei, dupa care Francia nu are lipsa numai de presiedinte, ci tocmai asia de regimn stabilu; prin urmaro că ar fi supre-mulu timpu, d'a renunci'a la utopiele monar-chistice si d'a intemei'a odată Republic'a defi-

Bndavesta in 19 noemvre. In siedinti'a adunârei natiunali franoese

de lunia trecuta, se ceti unu mesagiu alu lui Mac-Mahon, prin carele acest'a respinge pre-tensiunea d'a impreunâ legea pentru prolun-girea presiedintiei Republicei cu legile de­spre constitutiune. Elu cere oprolungirea po-testâtii presidiali pe siepte ani. Asupr'a ace­stui mesagiu comisiunea de 15 a aflatu cu cale a asculta pre miniştri pentru scopul u d'a se mediloci o apropiare si impacare intre partite. Miniştrii ascultaţi, s'au pronunciatu, cumca de feliu nu au intentiunea d'a intruduce ceva forma de dictatura, oi cumca al ei afla de urgintia legile constitutîunali, tienu insa câ ar fi unu votu de ne'ncredere pentru Mao-Mah'-n, déca nu i s'ar prolungí mandatulu mai nainte de a se vota constitutiunea. —

partitele incérca a se impacâ sub oonditiunea ca: Mac Mahon sé se numésoa presiedinte alu Republicei pe cinci ani, in cadrulu oonstitutiu-nei republicane, carea in data sé se iée la desbatere si votare.

Pesta, in 19 nov. 1 8 7 3 . Despre alegerea de deputatu in Biserica-

alba, ni stau grămada pe mesa o mulţime de corespundintie si date, peste totu forte inte­resanti, dintre cari o parte buna suntemu de-tori a publica — sl oa esplicâri si documinte recerute la telegram'a, din nrulu trecutu,a ono-rabilelui comitetu electorale alu nostru, dar sl ca de invetiatura pentru alegetorii noştri din pârtile Panciovei si Caransebesiului, unde alegerile — cum credemu in lun'a lui decem-vre au se urme; — angustatimea timpului insa si a spaciului pentru asta data ne con- '^épta pe tiéra. „Pesti Napló," punendu-si in

alu acelei alegeri in unele pârti guverna-îentali a consternata, precum dovedescu cést'a unele eapeptoratiuni prin unele foi»

„Zastawa" dlui Dr. Miletksel mai nain-3 de alegere, dar acum desclinitu, imple co-Sne despre importanti'a acestei alegeri, si postrofédia pre domnii de la potore de a reptulu, oa — sb-si deschidă ochii si si recu-ósca o data, câ cu cine au d'a face, si eâ au ornitu cu politic'a loru facia de natiunalitâti re cale retacita! —

Totu importanti'a acestei alegeri se do-umentedia sl prin aceia, câ — guvernemen-llistii batuti din Biserica alba, luni se adu-ara in consiliulu municipale urbanu, si cu măritate de voturi, (de cari dispunu prin îfluinti'a guvernului,) decretară 1. din inci-intele alegerei — votu de incredere guver-iului ; a 2. dechiarara câ ei nu consemtu cu rinoipiele lui Babesiu; SL 3. pre contele fissingen, oadiutulu loru candidatu, 'lu aleae-a de cetatianu onorariu!

Tote acestea le poteau face contrarii lostri si mai nainte d'a cădeai d'a vatemá si unari poporulu nostru prin abusurile, crudi-nele si nelegalitâtile ce comisera la consori-jrea alegetoriloru si sub timpulu votării.

Nóa - - marturisimu, câ ni-ar fi plăcuta, iéca dupa alegere se intemplâ o apropiare si impacare a partiteloru, si — ai noştri erau plecaţi a trage unu velu peste trecutu; dom­niloru insa de la potere, asia se vede, eâ con­tinuarea iritatiunei si freoâriloru mai bine li vine la socotéla. Pre câta noi suntemu infor­maţi, membri liberali ai representantiei mu­nicipale din Biseric'a-alba, in data dupa ale­gere, au propusu primăriului urbann, ca se convoca representanti'a si sé faca impreuna unu pasu de apropiere si curtenire nou-alesu-lui deputatu, si diu primariu s'a si aretatu plecata la acést'a,; iute insa au intrevenitu rancorea celoru mai mari si au impedeatu im­paoatiunea.

Ei bine : ai noştri si-au facutu deto-rinti'a. —

Budapesta, in 18. noemvre 1 8 7 3 . (a) Ghiczy Kálmán, despre carele auunoia-

râmu in n,rulu trecutu, câ si-a depusu man datulude depütafu IE 4 t ^ e r a " * 1 Ä g t h e T a emiau o lunga justificatiune catra alegetorii sai, carea forte bene ni lamuresce caus'a esirei sale din dieta, adecă situatiunea desperata a statului magiaru. „Pesti Nupló," vorbindu despre acést'a dice oâ, unu barbatu ca Ghiczy nu póté fi nebăgata in Berna si datu uitării, nici chiar atunci, candu cineva ar avé inten-tiune a face ecést'a. Situatiunea tierii pre care Ghiczy o a descriau cu péna de măiestru, va remané inca multu timpu asiá, precum o a descrisu densulu. Si pana candu timpulu «i desvoltarea referintieloru nu voru şterge colo­rile, cu cari a descrisu elu acesta situa tiune, pana atunci abdicerea lui si motivele, care-lu au indemnatu la acést'a, voru fi totudeuna demne de aducere aminte.

Ghiczy vorbesce in darea sa de séma catra alegetorii sei — de o catastrofa, ce as-

trebârile — c i : esista in adeveru motivele tiér'a sé se téma de o atare catastrofa ? — «i«â : sosit'a in adeveru timpulu, candu la-mor 'a tierii, adunata in parlamentulu ungu-resou, sé abdica de preocupatiunile personali, numite de altmintrelea principia, pentru a se pregăti sé preintempine prin o acţiune soli-daria catastrofa, ce are a se fini cu total'a ruina a tierii? — nu póté face alt'a, decâtu sé respunda cu cuvintele lui Ghiczy, citando din mentionat'a chartia in reproducere fidela pasagiale principali.

Sé servimu deci sl noi onoratului publicu alu nostru ou acestu respunsu, reproducendu sl noi aoelo pasagia in traducere fidela. Ghiczy dioe:

„Lupt'a de partida póté fi numai-acolo de folosu, unde ea se invertesoe aauşra con-ditiuniloru pre care se blesedia viéti'a si fbrm'a de guvernare a unui stata, — precum ni do­vedescu acesta ţaristele esemple din Spania si Francia, L a noi insa, unde lup t'a de pâr» tida pune ne'ncetata la indoiéia si sub intre* bare principiale esistinte -ale Vieţii de statu « ale oonatitotiuuei, o artfeliu de Irpta mt mai pote fi de nioi unu iolosu facia de pa» tria, nici in câtu privesce cestiunile de refor­me, nici cestiunea consolidării interne a sta-talui si nioi intru oStu privesce organisarei economiei de statu.*

„Drepturile sustatórie ale tierii — t i nu ne lasămu a ne amăgi — sunt departe de a fi asecuxate, esiata inoa multe macrunatwuH inlauntrulu tierii si in afora; cari sunt gata in totu momentulu a restornâ viéti'a nóstra de statu. A delalurá aceste inachinatiuni cu bratiu poternicu pentru totdeun'a, este M stare numai unu guverna, cam sé aiba in et' mera o maiortate insemnata, stabila si plina de incredere. Unu astfeliu de regimu si« astfeliu de maioritate la noi nu se pote; de ora-ce la noi trebue sé se unésoa elemente de altmintrelea opuse spre a aperâ principiale constitutiunei, cele ne'ncetatu combătute si ca pretiu alu atâroru fusiuni trebue sé se sa­crifice cestiuni de reforme si organisare in terna.

„Ori cine ar avé frânele guvernării in mana, intr'o tiéra, unde nu esista unu orga-nismu solidu de stătu, unde desvoltarea maţ ierlate'vi BpMtaaie este staghalw;-trtidfl-ér-tiunilede statu ou fiacare dia devinu intr' stadiu, in câtu abiá se potu acoperi; o astfeliu de tiéra nici in planulu seü de acţiune, si nioi in faptele sale nu pote *H nici o védia si nici o autoritate. Fara vedii si auctoritate insa nu numai oâ nu potemu desvoltá drepturile nóstre essistinti, dar ne! sustiené. É r autoritate potemu castigâ nunwi prin organisarea economiei nóstre de statsţ prin regularea ceatiuniloru interne ale tierii Si deslegarea ceatiuniloru de reforme. Pentfi aeeste cestiuni mei este inca t impu, est pücinu

„Intr'«oeea pusetiunea facia de otaM a celoru dóue partide mari si cestiunile l j , dreptu publicu nu ooncedu intrebuintiarea acestui t impu; ér tiér'a, déca reulu n u î e <rfc-deca la timpulu seu, câta mai ourendu va Hi in faci'a unei catastrofe. Atacurile nerbuns-

F O I S I Ó R A .

din Testamentulu vechiu.

I. Mitolqgi'a e sciinti'a despre dieitâtile

popójsdoru pagane. Traditiunile si miturile despre dieitâti si eroi sunt dara obiectulu ei

începutulu mitologiei nu se pote sei cu acuratétia, totuşi ea a trebuitu sé-si iée ince-putulu din acelu timpu stravechiu, candu omulu a capetatu pentru antaia óra idei'a, cu-getulu despre dieitate.

Totu ce n'a fost in vointi'a omului, totu ce n'a fost creata prin omu, s'a crediutu a fi facutu l i oondusu de dieitâti, s'a crediutu a fi inse-si dieitâtile. Fantasí'a pruncésca, spirituiu restrinsu ai semtiementulu animale au fo*t atâte isvóre, din oari au eaitu dieitâ­tile mai vechie.

Astfeliu s'a născuta fetitismulu, oa in­ceputu lu mai slabu alu unei mitologie ori re-llgiuni, pentru câ-si făcea dieitâti din orice obiecta, atribuindu-le poteri estraordinarie,

asiá: foculu, sierpii, crocodilulu etc. s'au vene­rata ca dieitâti.

Spirituiu omului s'a mai intâritu si des-velitu, si astfeliu alte popóra, mai deshise la fire, au privita spre ceriulu mândru, si aci si-au aflatu tote dieitâtile: sórele, lun'a si stelele, de veniră totu atâtea dieitâti. Chinesii si Indianii venerară ceriulu si o rdinea re­gulara a naturei.

In Asia decatra Europa s'a inceputu ve. nerarea de 7 planete si de aci si dieitâtile s'au restrinsu la numerulu de 7,impartindu-se in bu­ne si rele. Dupace ceriulu, seu anume calea sorelui, s'a impartitu in 12 zodii, — a cadiutu sl sistem'a planetara de 7, si a intratu sistem'a de 12 dieitâti.

Helenii 'si capotară mitologi'a loru din Asia. Romanii, in parte de aci de adreptulu, in parte dela Heleni, si asia si ceia sl cestia avură sistem'a de 12 dieitâti. Amendóue aceste popóre inse 'si creară sl o mulţime de dieitâti natiunali mai mici, séu 'si dupli­cară unele dieitâti mai mari in intielesu sl natiunale; dar deosebu Helenii precisara cu multu spiritu activităţile dieilorusingulari.

La Jidovi a'a născuta mai antáiu idei'a despre o unitate, o dieime, in Iehova; dar sl

ei nu si-au potutu crea o religiune de totu nóua, fora oa sé nu remana ideie si materie din cultulu mai vechiu propriu si din alu ve-ciniloru. Pentru acést'a mitologi'a veohia de­spre sóre, luna si stele jóc a rola mare si re­peţi ta in cărţile lui Moise si a multoru pro­feţi. Acést'a inse e antai'a religiune, carea s'a silita de a arunca mitologismulu vechiu de la sene, predicandu pe Iehova, dar fora ca sé se póta curaţi de cultulu sórelui, lunei, luminei, intunerecului eto. cari la Jidovi devenira per­sonificate in omeni derendu ; ei adecă, dieitâ­tile vechie le prefăcură in omeni, pana candu la Romani si Heleni aflâmu sistem'a con­traria, adecă B ! omenii de rendu s'au personi­ficata între dieitâti.

Religiunea creştina asemenea nu s'a po­tutu creá nóua de totu, numai din sene insasi. Iudaismulu deosebu, apoi si alte mitologie pa­gane, nu numai in ideie, ci sl in materiasi-au facutu si lăsata u rme; câci inca nu s'a creata pe pamentu nici o religiune de sene, si de totu nóua, ci numai s'au reformata, prin progresu mai luminatorul, din alt 'a mai vechia si intu-necósa.

Spirituiu scrutatoriu alu Europeniloru, aj sciinti'a adânca a loru, s'au re'ntorsu câtra India

•i Asia,inceputulu si lóganulu religiunii Euro­peniloru, ca sé afle primiţivulu isvoru rî adeverulu inoeputului, — oâci spirituiu omtf-lui multe a descoperita si desvelitu,si ochiuls sciintiei străbate ou miie de ani indereptu li vede bine acoló, uude e chiar intunereol

Intru scrutarea isvorului si adeverulu primitivu, sciinti'a mitologiei popóreloru Ti­chie din Asia a folosita mai multu si a adusa multa lumina pentru spirituiu ai cultur'a ge-1

nului omenescu. P e terenulu acest'a s'au desvoltatuJ

sistema mitologice, câci unulu a scrutaţi tote dupa filologia si asia din intielesulu cuvin-teloru a esplicatu adeverulu; — altulu dups cosmologia, sciinti'a despre creatiunea lumii; alu treilea dupa ra ţ iune; si asia fiaeareli, panalaalu 9-lea totu din altu punctu de vedere.

S'au disu sl destule absurdităţi, sora-tandu adeverulu si lumin'a; dar' oei afund» patrundietori, deosebii prin sistem'a ratttr nalistica, cosmogonica, si filologica, au dél coperitu reaultate, oari pentru cultur'a de adi a genului omenescu sf deoieta pentţi sciinti'a religiuniloru vechie, au inaemneUft mare.

Invetiatulu se bucura de ele, aflandj'

í I î

MiMivnucu din candu in candu in tiéra «wdiloculu corpului legiuitoriu, de câte

Tina pe tapetu cestiuni ale dreptului pu-nu potu pune acestu corpu balnavu, ce

jamoace Ungaria in pusetiunea de a se ené|, si pre candu ele tientescu a pune la demnitatea viitória a tierii, prin in-ea drepturiloru de statu, mereu vor s'o in positiunea de a nu-si poté eserciá

'.acele drepturi, ce acum le posede." — Acest'a este pe sourtu dechiaratiunea lui

Esaminandu acum cuvintele lui Ghy-«prese in acesta dechiaratiune, ne po-•mvinge, că parlamentulu ungur eseu

i astadi de nici insusi nu mai scie ce ...ii ce faoe. Preoandu adeca o partida

1 a asecura buna starea viitória a tie-prin câştigarea de drepturi noue, in

i listáméi deatructive a Vienei, pe atunci d'a carea formeza maioritatea in camera,

ia din nesce ómeni, cari-si ocupa lo-loru aci, numai pentru a satisface unoru Huni si interese personali.ale,loru, um-

oebecandu, fora a avé poterea si energi'a rota li a face aé ae essecute seriosu refor-

neoesari apre viéti'a tierei si a popo-

Bhieey suatiene ea atâtu inlauntrulu tie-tltu si in afara sunt factori, cari in totu

ntulu a r fi gata ca ee lucre pentru roş­ea statului ungurescu.

Apoi da, nimicu mai naturalu decâtu 'a. In afara statulu ungurescu in decursu

fiepte ani de dile a doveditu, oâ elu de nu pote nimicu fara invoirea sl ajuto-

u altor'a. Aceşti alţii insa sunt multu mai minte, decâtu sé ajute unui corpu bolnavu ci, oandu de elu numai au trebuintia. — ' dnii magiari, oa politici insemnati ar

•é scie si sé apretiuósca cuvintele lui avelli, eari dicu: oâ aliantiele estemé ori ee statu sunt periculóse, pen truca

aliatulu noatru este mai tare, atunci elu istrebuintiédia de instrumentu, este elu

mai slabu decâtu noi, atunci prin anga-nóstra faoia de densulu ne impedeca in acţiunile nóstre, avendu astfeliu in

de ajutoriu — dauna. Oâtu privesce acum starea interna a

magiaru, apoi aici - dupa cum bine domnii nu au facutu in decursu de ani curatu nimicu salutariu, decâtu

ai disordine si confusiune in tóte părţile tóte terenele, asia incâtu nu numai

«aţele nemagiare, natiunalitâtile se fu amaru, câ sunt nedreptăţite si chiar

ate, dar chiar ungurii, mas'a poporului, u n a fi gata d'a preferi orice altu gu-u ai orice alta sistema, cestoru de facia. aalitâtile specialu, in cari s'a bagatu

loeitu guvernu oea mai mare coruptiune banii proprii ai loru, firesce oâ nu potu ultiumite faoia de sistema, guvernu si

entu, ci dóra chiar a'aru cuprinde de ~e bucuria, oandu ar veni catastrofa ista de diu Qhiezy ! In unulu din numerii trecuţi am accen-, oâ dnii magiari nu sunt capaoi a prece-

Booum a practisá principiale unui statu

modernu. Acum ni o spune acést'a sî Ghyczy aplacidatu de „Pesti Napló*. Si cum sé nu fia asia la noi, unde insemnati factori, pre oari ii dóré anim'a de desastrele, la cari aduse guvernulu ai sistem'a pe bie't'a tiéra, sunt siliţi a se retrage ai a privi numai din de­părtare, cum tiér'a si populatiunea ei se ducu spre peire prin acesta sistema demoralisató-ria si prin omenii ei fara cOnscientia!

Ce ne a petrunsu mai multu din cuvin­tele Ini Ghiczy, este acea impregiurare, câ densulu a spusu francu, câ timpulu in care statulu, déca voiesce a se mai sustiené, ar fi se lucre, este scúrtu. Déca densulu ni o spune acést'a, apoi trebue nu numai se o credemu, dar se ne si convingemu câ este adeveratu. Domnii inoa o recunoscu. Gâ insa s'aru apu­că ei astadi cu acestu parlamentu la spate, seriosu de lucru, acést'a nu o mai potemu crede; pentruca sub impregiurârile de astadi precum de atâtea ori am aretatu, statulu ma­giaru nu póté sé faca nici unu pasu spre bino.

Ya sé dica, se fimu cu răbdare si se nu ne surprindă momentulu, candu profeti'a lui Ghiczy de acum, — ér a nóstra din capulu locului — se va preface in realitate.

Dar in fine, preoandu Ghiczy in amin­titele privintie veni a pune sigilulu pre oele ce predioâmu noi de siepte ani totu mereu, totu sé nu credemu câ — dóra corifeulu stân­gei centrale, incâtu pentru pretensiunile na­tiunalitâtiloru a'ar fi con ver tatu si ar pleda pentru mulţi urnirea acestór'a, spre a face posi­bile consolidarea in intru. Nioi de câtu!

Diu Qhicey tiene de greşita idei'a funda­mentale a stângei, pro câtu aceea tinde la resturnarea dualismului; elu tiene câ Ungaria nu póté essiste de câtu legata do Austria, adeca in dependintia de acést'a! Si — de aceea propriaminte ii-a parasitu !!

Si lui Ghiczy ca si tuturoru magiari­loru, totu numai egemoni'a absoluta a magia-rismului: este stóu'a conducetória, carea insa nesuferindu progresulu si desvoltarea popóraloru si dreptulu egalu, ne-aperatu are se duca tiér'a intréga la perire.

Aci — dupa noi e catastrofa. —

L- VERSIETIU 10 noembre 1873. In uriila 36 gţu Albinei din a. c. «.m font

aretatu cum si prin ce medilooiri protopopulu serbescu Fila a organisatu Comun'a besen-césca serbésca din Marcovetiu, unde serbii numai in intipuire esistu; totu atunci am fost spusu sl aoeea, cum pucinii şerbi si ro­manii serbiti d'aici au petitiunatu la marit'a Delegatiune romana in contra despartirei bisericesci, dechiarandu câ voescu a remané cu romanii impreunati in beserica si in scóla, pre cum au fostu BÍ pan'aci, — sub ierarhi'a romana.

Acuma in pripa vinu a incunosciintiá cumca ieri in 9 noembre 8. n. in urmarea ordinatiunei Consistoriale a esitu in faci'a locului una Comisiune mista, spre a constata cererea acelei petitiuni; a nume au esitu din partea Venerabilului Consistoriu alu nos­tru diu protopopu, Ioane Popoviciu, éra din partea stepanirei politice,pretorele cercu­

lui, Ilu Bug. Duca, — ér ca actuariu diu pre ;u Alesaadru Popoviciu din Mercina. — Preentanduse la cas'a comunale 13 capi de faripia şerbi séu serbiti, din partea Comisi­une — fie-carui individu separa tu s'a pusu infefcbarea câ : Rogarea îndreptata din partea loricatra marit'a Delegatiune romana — este cu Icirea loru si totu deodată si CM invoirea lorrt La acést'a — afara de Procopiu Stancu (sejvitoriulu si spalatoriulu de cazanu alu uni negutiatoriu serbu, care s'a presentatu moftu de b é t u , ) - ceialalti toti uniformu si cu resilutiune au respunsu urmatóriele : „Noi nutoimu a ne alătura la alta comuna biseri­ceşti, de câtu la cea romana, la carea am fost pat acuma; declarâmu totu d'odată cumca imfreuna cu averea nóstra bisericesca voimu a nmané la biseric'a si eparchi'a romana or-tofasa, precum am fost.* É r P. Stancu a respunsu, câ are cunosciintia despre subscri­erii rugării, carea este cu invoirea sa făcuta, in£ declara a remané la şerbi. — Alti siepte suplicanţi, fiindu in trebi economice ocupaţi, nü s'au presentatu 'naintea comisiunei si asâ nici nu au potutu sé-si dée declaratiunile,

Acum onorabilele Dclegatluni de ambe natiunalitâtile — judece: cui, seu pentru cine ptHopopulu serbescu la 1. iuliu a. c. a deschisu capela serbésca in Marcovetiuf — De alt­mintrelea—se 'ntielege câ pre cum o a deschisu, asá póté sé o slinchida.—Desamagiti-ve deoi, döjnniloru si fratiloru, oari vreţi cu ori celpretiu sé gasi ti şerbi si sé faceţi parochia serbésca — acolo, unde nu se pote, oâci nu essiste poporu! — Au dora nu sciţi domniloru, ciipretinsulu serbu marcovetianu cu capulu nu vré sé auda servitiulu divinu in beserica in limba slava, carea lui i-e cu totulu necu­noscuta. Vi-am spusu si or vi mai spunu fratiloru şerbi de pretutindeni'a, câ din Marcovitianu nu mai facurat* şerbi pana e aminu; căutaţi insa de vi salvaţi numeroşii sorbi, co peru prin comitatele magiare; peru pentru ne'ngrigirea vóstra de. ei ; peru spre daun'a nóstra bisericesca si natiunale! P. I.

ocure ca inculpatu si citatu si unu unguru anume Herszényi György din Fagarasiu; de unde si pona unde vine ceafa ca inculpatu, nu potemu sé scimu, ma chiar ne-a frapatu, fiendu densulu unulu d'intre cei mari spri-ginitori ai constitutiunei magiare !

Intradeveru pre la noi e mare confusi­une si poporulu insu-si este indignatu. (Ca B ! pretotindenia. Red.) * A. C.

Fagarasiu in 12 noem. n. 1873. Merita — credu a fi soiutu publicului

romanu intregu, precum câ cercetarea crimi­nale se continue la M.Osiorheiu cu tota inversiuna-

vre-o câţi-va de ai noştri ca inculpaţi; anume : Arone Ror<2anu,parochu in Comana-inf.; George Comanichi, directore la scólele normale in Venetia-inf; Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu, llariu Duvlea, Ioane Grama advo­caţi, si inca alţi i ; de asemenea ca inculpatu este citatu pre 24 noemvre a. c. diu Teofilu Francu. Yedeti dara câ — lungu este sirulu celoru ce urma dupa elu !

Magistratulu de aici s'a recercatu a estradă pentru toti cei citaţi atestate despre portare si avere, Lucrulu nu-e gluma. Ma-giarulu, dupa ce siepte ani in desiertu ne imbi'a cu traist'a góla, séu încărcata de min-tiuni acuma apuca biciulu de feru, deveni realu Acésta este adeverata lui facia; ince-pemu a-lu conósce de sinceru. Vomu vedé unde o s'o scota cu asiaticismulu seu. —

Are forte mare hasu că intre romani

Langa podnlalai Traiaan, 1 0 nov. 1873. Dupa cum s'a fostu avisatu si ordonatu

mai din nainte diu supremu Comite Deodatu Bogdan Jakab in 5 a. curentei, dupa-ce cu-trierâ cele lalte cercuri ale comitatului nostru, spre séra ajunse si intra in Orsiova. Afara de Orasiu elu fú primitu de representanti'a nem­tiésca si prin acést'a condusu pana la corte-lulu preparatu in cas'a primăriului N. Vasi-loviciu. — Aci debe se amintimu — spre in-vetiatura — o inprejurare, destulu de carac­teristica pentru poporulu nostru din acestu Comitatu. Acum duoi ani, candu se faoü ale­gerea representantiei Comunale in Orsiova. nemţii cei invetiati d'a stepini, — preoum d. e. acum ungurii, — inpreuna ou tóte veniturile ai lepădaturile, adunate si concentrata aol de prin alte tieri, facura causa comuna in con­tra Romaniloru. Romanii deci cadiura la ale­gere asia, incâtu ei astadi, desi adeveratu mosoeni ai locului, sunt priviţi decatra vene­ticii usurpatori ca străini, ér banii loru oomu­nali se intrebuintiédia pentru scopurile nem-tiésci, fara, ca Romaniloru sé li se dée unu cruceriu pentru scól'a loru si alto scopuri ale vieţii publice. — Tieneti insa bine minte, voi rapitoriloru si nemultiumitoriloru venetici, cari — la tóte ocasiunile ve lăudaţi câ sunteţi drepţi! - . •

Acesta splicatiune premitiend'o, rai con­tinuu reportulu spunendu, cá séra conceta-tienii noştri străini improvisara unu con-ductu cu fâelii, la care ocaw'une unulu din trensii tienu una cuventare, amintindu de fost'a granitia, — (seraca lume ! cine vine se vorbésca de granitia! Aceşti diupani parve­niţi, cari in totu deun'a sei ura só fuga din naintea focului!) — si apoi vórbindu de f$ri-cit'a constitutiune magiara ;*) la care corniţele respunsa intr' altele câ : precum munţii sunt inoarcati de metale precióse,asia oste si anim'a dsale si a guvernului magiaru — încărcata de buna vointi'a**) d'a ferici Naţiunea. — (Magiara, sóu oare, nu spuse ?)

Apoi aflandu câ Romanii din Orsiova nu voira se scie de vr'o intimpinare a sa, eschiamă urmatóriele :„Se dice, că limb'a si Nativnta Romana sunt nedreptăţite sub aistem'a âeîacia, eu juru naintea lui Ddieu si a ómeniióru, că acésta este vnu neadeveru ! Magiarulu nici o data, nu si-a ruptu cuventulu facia de nimeni, si prin urmare nici facia de Romini !***)

*) A se vedé reportulu despre alegerea din Bise ­rica-alba, ce vom aduce, p lus: corespundin ti'a din Ie-beliu— in nrulu presinte, —s ingure destule, ca sé faca Bé li sara ochii tuturoru miciloru stepanirei magiare de astadi! Red»

**) Bece si mórta ca metalele ? ! — Red. ***) Omenii aceşti \ — intradeveru au nebuüitu;

Die Iakab, te rogâmu sé bagi de séma: Déca ci­

na in intielesulu adeverolui; si pentru 'a oredu, oâ o impartesire despre resulta-torutâriloru mitologice in testamentulu u vor fi de interesu literariu sl pentru romanu luminatu, ca sé afle adeverulu

cărţile lui Moise. Din acestu motivu voiu anieă escerpte din scrutările de pe acestu u, si deosebu din materiele aoelea, cari

referintia la sóre, luna, stele, lumina si nerecu, pentru câ aceste materie sunt mai interesanti in mitologia Jidovi-si a ori cărui altu poporu din lumea

II . Testu din biblia.

Tarah născu pe Abram, pro Nahor si Haran, si Haran născu pe Lot. (Moise li. capu 27.) Si Haran muri in presenti'a ui seu in cetatea Ur. (28.) Era Abram si

ţpr te insurara; numele femeiei lui Abram Sara, si numele femeiei lui Nahor erá

. fét'a lui Haran si sora Iisohei. (29) Si . ara stérpa. Deei Taxai lua pe Abram ai pe Lot, si , din Ur, se mérga in Chanaan (30). Abram, ou Sara si ou Lot, se pogorl in tu(M. 1. c. XII . 10.) Abram cunoscu, oa

Sara e frumósa si se temea, cá Egipetenii se nu-lu omora pentru ea, si i dise: „Di cá esti sor'a mea!* ( 1 2 - 1 3 . )

Egiptenii vediura, câ Sara e frumósa, si o spuseră lui Faraon, si i-o duseră lu i : pe

' urma elu tramise pe Abram si Sara din Egi-petu (14—20).

E splicatiuni. Tarah, mai bine Therah, însemna aeru,

Abram sóre, luminosu ; Nahor e ap'a, marea ; Haran e focu, ardietoriu; ti Lot e intunerecu. (Andeutungen eines Systems der Mythologie des alten Orients. F . Nork. Leipzig 1850 p. 29.)

Mitologi'a vechia a Indiei , léganulu culturei genului omenescu, a avut u influintia asupra religiunii J idoviloru. Abram, Abrahm, se deriva din Brahma, die ulu celu mare la Indi, si insémna luminosu, cu referintia la sóre. (Myth. Dr. Ioh. Minkovitz p. 13).— Nahor e identicu ou Nereus la Greci, ce insémna marea paciuita, e identicu ou Posei­don, (Neptun,) dieulu elementului de apa. (Nork p. 27. Preller gr. Myth. p. 424.)—Lot (dupa Ottfried Müller in Eumenide p. 142. Nork p. 7) e din o radecina cu Pluto

= P — Lot, si totu din acea radecina e lat — lateo, Latona. Latiu.

Trei fraţi Abram, Nahor si Haran, re­spective feciorulu seu Lot, pentru câ Haran móré si Lot figuródia, ocupa acelaşi locu in mitologia, casi Zeus, Neptun si Pinto, — Zeus (Iupiter) peste aeru, Neptun peste apa, si Pluto peste focu si intunerecu.

Haran — ardietoriulu, muri in cetatea Ur = lumina; dupa mörtea ardietoriului = focului, remane intunereculu = Lot. ')

Abram se insóra cu Sara. Sara in lim­b'a sanscrita insémna Luna Muierea lui Brah­ma si totdeodată sor'a lui s'a chiamatu Sara-vasti. Asiá e si ou Sara; ea e sl sor'a lui Abram. —Sara la Evrei asemene insémna dina si dam­na de luna si regin'a ceriului. (Nork p. 29>

Nahor s'a insuratu cu Milcha =— dom-nitori'a mării, sor'a Iischei = acoperita, în­velita, — Chanaan e Fenicia si insémna cuib a de fenice, paserea phoenii cu referintia la cuibulu ei ; si Talmudulu, numesce Feni­cia „Fiiulu cuibului.* (Nork p.57.)

') Haran se numesce mai tardiu sl unu orasiu, si se esplica „Orasiulu maniei lui Ddieu." Nork, p. 2 9 0 .

Egipetu e tiér'a intunerecului, (Nork p 293), arsu de sóre. (Griech. Wörterbuch B. C. Fr . Rost.) —

Dupa acestea voiu trece la altu testu din Biblia, la femeile si famili'a lui Abram, ea sé se véda fiintiele acestea mai deaprópe.

III.

Testu din biblia. Sara, femei'a lui Abram, inca nu nasoea

prunci,siAbramcuserv'a sa egipténa,cuAgara, nascű pe Ismail, (1 Moise cap. XVI. 11,) carele va fi feroce, man'a lui in contra tuturoru (12).

Si Sara născu lui Abram pe Isacu (M. cap. XXI . 1 - 5 ) .

Murindu Sara, Abram s'a insuratu cu Ketura, carea născu pe Zimian, loksan, Medan, Median, Isbak si Sua .

Pruncii lui Ismail sunt: Nebaios, Khe-dar, Abeel, Mibsam, Misma, Duma, Maria, Chadar, Tema, Ietur, Nafis, Cherma.

. Pruncii lui Isacu cu Rebeca sunt: Esau si lacobu. ( M. cap. XXV. 1—26.)

(Incheiarea va urmá.)

A urmata cin'a, la oara luară parte 24 de persóne, adeca representanti'a nóstra co­munale cea străina — si duoi| domni prusaci, de cari, nota bene, nicäiri nu lipsescu la tóte, intreprinderile domniloru stepanitori ai no­ştri J Ochii lui Bismark pretotindenia.

In diu'a urmatoria visitâ Mari a Sa scó­lele, apoi merse la cancelari'a comunala, un­de decora, pe Diu primaru N. Vasiloviciu ou crucea Franciscu-Iosmfiana, pentru meritele ee acesta si a dobanditu, conlucrandu la des­fundarea granitiei. (Sé se soie, câ diu Vasi­loviciu intr'adeveru acum patru ani a sub-scrisu o petitiune la ministeriulu magiaru pentru desfiintiarea granit iei , /ara nici o con-ditlune !) — Se fece dupa acest'a banehotu in onórea óspelui, la „Regele ungariei," unde participară ca la 60 de persóne, parte mai mare autorităţile locale; insa precum la in­trarea naltului éspe, asia si aici a lipsitu ori-ce entusiaamu, si totulu se părea vestedu ba chiar posomoritu; de buna séma pentru câ lipseau Romanii, cei ou adeverulu si drep­tatea in anima. Acést'a o semtl Diu supremu comite amaru, si juramentulu nu-i aduse mângâiere!

A trei'a dia,dupa ce Msa armenésca cer­cetă Tumulu Severinu lui in Romanţa , matca Districtului nostru de Severinu, se prepara omulu de plecare; insa Nemţii noştri cei ra­finaţi si plini de viclesiugu, pentru ca sé-si cascige facia desupremulu Comite óresci-care autoritate, prefacendu-se opositionali, pótesl pentru ceva cruciulitie, lu poftiră in momen-tulu plecării laprimaria si aci mi-ti-lu luară la dascaléla, cu amerintiâri, câ Comitatulu nostru dupa dreptu ar debui sé aléga 3 ori 4 deputaţi pentru dieta; câ loculu alegerii sé fie in mediloculu Comitatului, ér nu in Caranse­besiu; câ desfiintiendu-se regimentulu rep­resentanti'a] acestuia acum nu pote fi in Con-gregatiune, fiindu că 1-a espiratu mandatulu d'odata cu desfiintiarea Regimentului! — Bietulu comite supremu, amaritu ca vai de elu, li respunse câ: „asiá voiesce guvernulu si Dvóstra n'aveti cuventu in aceste afaceri!" La acésta unulu dintre representanti eschia-mâ : Guvernulu vré si faca din Orsiova o a dóua Panciova l Voi domniloru câţi veniţi p'a-iei toti faciti promisiuni, dar toti minţiţi, si noi ne facemu opositionali 1* Esindu-i omului pe nasu tóta tract'a si parad'a de trei dile, plecă spre Caransebesiu,foraBa d 1 o "dela ome­nii sei, fara a fi fost petrecutu mac tr de unulu din trensii! Asia amblâ armóno-magiarulu nostru capu alu comitatului romanu cu nem-tisiorii sei, cu cari socotiâ a batjocuri pe ro­mani. -Elu fű insusi reu batjocuritu ! O s'o mai patiésca si mai reu ! —

Acum sé trecemu la alte opisode. La Mehadia, din causa că poporulu nu voia se ésa spre intimpinarea „Domnului celui mare," diu primariu, Capitanu lonu Ionu, cadiii intr'o mare desperatiune, se luâ cu manile de capu» câci nu-i soseau pandurii cu cociele si ome­nii comandaţi; ér dlui capitanu Trapsia, gazdei bietului Comite supremu, de mare perplessitate i curgeau sudori de mórte de pe faci'a-i democratica! In daru agenţii domni­loru promisesera poporului, câ ungurii vor face din Mehadia unu Ierusalimu, numai acum sé sara cu micu cu mare, spre intempinarca „ D o m n u l u i ' c e l u i m a r e , " blamagiulu nu s'a potulu incunjurâ, câci forte pucini se âflara, cari se invoira a esi ! omenii noeri, cari oitescu, sciu câ atâtu Comitatului nostru, câtu sl Comitelui supremu si — dóra demniei ma­giare, li sunt mesurate dilele cu palm'a / apoi Mehadia va romano totu Mehadia, asta data numai păcălita de catra cei mai prosti farisei. -— In Comun'a Jupalnicu, langa Orsiova pri­mariulu Epurénu,celu oe de dibaciu ce este, ambla totu deun'a cu capulu spartu si óaele frânte de bote din birtu, puse pe tumulu Bi­sericei romane stoguri unguresci intru ser-

neva ar pofti magiariloru dtale si limbei loru in pa­tria astfeliu, de dreptate si consideratiune, precum ni-o faceţi voi nóa, apoi voi ati dice, precum ati disu intre mai favorabili inprejuriiri, câ acel'a e uci-diatorlo, hotiu si talharin alu natiunei vóstre. Ve rogâmu, se nu vc faceţi de risu si batjocura lumei, joranda falsa in faci'a e i ! Spuneţi câ sunteţi ceea ce astadi tóta lumea scia, tirani naţionali, falsifi­catori ai dreptului, — egoişti pan' la absurdu, — si atunci — celu pucinu vom crede eâ sunteţi ome­ni sinceri! — Rad.

barea mârirei sântului apostolu lacobu !— Poporulu — o parte ride, alt'a se necageoe si înjura. —

In Orsiova matadorii Şerbi M. Niclo-vioiu si S Luianoviciu, inca participară BU mare umilintia la parad'a primirei si la ba-ohetu.

Vediendu Corniţele pe drumulu du mare pajurele imperatesei, de te ordinu ca in 14 dile sé fie delaturate, avendu Comunle pe spesele loru a procura altele unguresi! (Bagati séma, ca cu suvenirile gloriei ime-ratesci sé nu dispară sl credinti'a si atipiea poporului!) —

Eta o mica, dar fidela istoria dospre p-litic'a dloru magiari, prin oarea sistematia-mente se facu de risu si urgisiţi. Dupa ele patite din parte le trebue sé dicomu câ -bine este asia ! Gnaniciarulu.

Cu totulu altfeliu ne suna unu reporu despre primirea dlui supremu comite Jahb Bogdán in pârtile si opidulu Bosovitiului. M. sosi „domnulu celu mare" in diu'a de 3 noea-vre, dupa médiadi la 3 óre, si — fiindu să aceste pârti in momentu sunt conduse de D -mani, aceştia au semtitu detorinti'a de a face dlui capu alu comitatului loru tóta posibi'a onóre, ca sé nu póta dice cine-va, câ romani, nemult iamiti cum sunt, in pârtile locuite le ei eschisivm inte, ar fi selbateci si n'ar conóíce respecte de bunacuviintia câtra unu omu ie frunte alu monarchului loru, pentru carde ei de atâtea ori si-au versatu sângele.

Astfeliu intieliginti'a nóstra oficiale si neoficiale, pe in trecutu a contribuitu a face o primire solena, ér poporulu granitiariu a aplausu la manifestatiunile natiunali ale con-ducetoriloru sei.

Tóte cuventârile salutatórie, tóte toas­tete din partea barbatiloru noştri, au fost pentru drepturile natiunali si au 'culminatu in cererea limbei romane de limba admini-stratiunale a comitatului romanu.

Au escelatu intru aeeBte manifestatiuni mai vertosu diu parochu si asessore consisto­riale M. Blidariu din Prilipetiu, precum sl diu capitanu George Stanu, cari prin foculu patriotismului si natiunalitateiloru au sciutu electrisâ amin'a străinului, incâtu cu essal-tatiune ii-a ascultatu si cu juramentu li-a promisu sprigiuirea drepteloru dórintie ale Romaniloru.

Dupa atâtea juramente si promisiuni, poporatiunea Almasiului, curata la anima cum este, crede vertosu cumca dluspremu co­mite Jakab, nu va intardiâ a-si adeveri pro­misiunile in fapta.

Noi — marturisimu câ — nu credemu; insa suntemu de parte de a voi sé turbu-râmu bun'a credintia a poporului pré ama tu, si de aceea dicemu :se asteptămu cu răbdare romana, ca si vedemu, óre Âlmasieniloru — pentru că primiră eu pompa si triumfu pre diu supremu comitearménu-magiaru, face-se-vamai curendu dreptate, de câtu Orsioveniloru si Me-hadieniloru, cari-lu primiră cu recéla.

Alocuţiunile adresate la acesta ocasiune dlui supremu - comite , desl sunt pline de demnitate natiunale, spaciulu nu ne ierta a-le publica.

Ajunge ca publiculu nostru din granitia — inoérca sl cu bine sl ou reu, a face pre domnii stepanitori se ni respectedie preten­siunile natiunali. Pentru noi dovéda destula, eâ poporulu s'a desteptatu si scia de ce are trebuintia, fora de ce nu mai póté se essiste, si ce căutase elupte — cu ori ce pretiu. —

Domniloru si fratiloru oonna-tiunali,

Cari — din indemnulu succesei alegeri de deputatu in Biserica-alba, parte prin telegrafu, parte prin epistole, mi tramisera espresiunea bucuriei loru, anume din Lu­gosiu, Lipova, Oravitia, Temesiora,Garansebesiu, Ciacova, Panciova, Teregova, Ruscberga, Vie­na, Oradea-mare, Bosoviciu, Mehadia, Deva, Zern es t i, SnuNicolau-mare, Simlău si Brasiovu, desclinitu ilustrului amicu alu po­porului romanu, b. Dr. C. de B. din S. Hu­bert, — — fiindu câ ocupatiunile intetitó-rie — peste mesura multe, mi facu cu nepo-tiutia a li scrie curendu parteoularmiute, primésca prin acést'a multiamitele mele cele mai cordiali.

Pesta in 19 noemvre n. 1873. V. Babesiu, m. p.

Comitetulu balului romanu din Viena,

vine asi impleni detorinti'a, publicandu acele oferte marinimóse, cari au mai incursu dela 15 martisioru a. c. in favorulu fondului, din care te sustiené Cabinetulu de lectora alu societăţii

academice din Viena „Rotnania-Jun a."

Au contribuitu: Prin Mgf. Sa Vine. Babesiu : III. DD. Antoniu de Mocioni 6 fl, Georgiu de Mocioni 6 fl.; Dr. Ales. de Mo­cioni 6 fl., Eugeniu de Mocioni 6 fl., Mgf. Vincent. Babesiu 6 fl.; cu totulu: 30 fl. v. a. Prin M. O. D I. G. Popu de Fagarasiu, list'a nr. 7 si 8 : III. DD.cons. g. E. Marcellariu 3 fl., Paulu Dunca de Saió 3 fl., Colonelulu Br.Ursu de Mărgineni 5 fl., MODD. adv. Dr. I. Borcia 2 fl., Dr. Ioane Nemesiu 1 fl., judele reg. P . Rosca 1 fl., Ioane Badila 1 fl., Greg. Mateiu 5 fl, Ioane de Preda 1 fl., Ant. Bechnitiu 2 fl., St. Pecurariu 1 fl, Dr. Maioranu 1 fl., capit. Const. Stezariu 2 fl., I. Cretiu 1 fl., Dr, Col. Albu 1 fl., Dr. Dem. Racuciu 1 fl., Dr. Nie. Olariu 1 fl. Ioane G. de Popu 2 fl.; cu totulu; 34 fl. v. a. —

Prin M. O. D. Romanu, list'a nr. 139 : MODD. los. Romanu 5 fl., Dem. Simai 3 fl., Georgiu Domsia 3 fl., Vas Siarcadi 2fl., Ios. Vancu 2 fl., Mih. Coroianu 1 fl., Seb. Andru 2 fl , Ign. Ladasiu 1 fl, Pav. Fassie 3 fl., Weisz Laz. 1 fl, Ales. Draganu 1 fl., Körner Iosifu 1 fl.,Dem. Moga 1 fl.,Paulu Popu 1 fl., Sim. Millianu 2 fl., Arone Boitiu 2 fl., Ar. Roiţi 1 fl., Vas. Ignatu 1 fl., Ioane Pap 1 fi., Lad. Vas jun. 1 fl.; cu totulu : 35. fl. v. a.

Pr in Rss. D. I. Metianu, list'a nr. 30 : Rss. D. I. Metianu protop.5 fl., MODD.

Gust.Onitiu 1 fl., Nie. Ciutea I fl., Nie. Chior-nitia 1 fl, Aldimiru Badiu 1 fl.; cu totulu : 9 fl. v. a.

Excell. Sa. Ypsilanti, principe, 30 fl., IU. Sa Eudoxiu de Hurmuzachi 5 fl., D. Gavrilu Popu 1 fl., Dr. Grig. Silasiu 1 fl.

Prin MOD. Petru Petroviciu, list'a nr. 12 :

MODD. Codreanu 1 fl„ Ioane Popoviciu Desseanu 5 fl., Georgiu Dogariu 3 fl., M. B. Stanescu 2 fl., G. Craciunescu 1 fl., Moise Magdu 1 fl., Vie. Marcoviciu 1 fi., Petru Pe­t r o v i c i u 1 J L ; . J H I total i» :J,ă fl, v. a.

Prin IU. Sa I. Maoelariu, list'a nr. 3 1 : MODD. Nie. Ciugudeanu 5 fl., Rona G-.

Macellariu 3 fl., D. M. et 1. M. 5 fl., I. M. — subj. 5 fl.; cu totulu: 18 fl. v. a.

Pr in „Societatea de gimnastica si arme in Bucuresci", list'a nr. 24 :

MODD. Stef. Golescu lei nuoi 10, C. Broteanu 10 1. n. Elie Bosianu 10 1. n. E. Costinescu 5 1. n. Gg. Moceanu 5 1. n. Con-stantiniu 5 Ln.Pastu 51. n; cu totulu: 501. 22b.

MOD.Dim. Kira Dirjân, Cernăuţi, 25 fl. Sum'a totale : 225 fl. Adaugandu acestu

restu lasum'adin raportulu precedinte de 1265 fl. 90 or., sl intratele prin vindiarea de bilete in loco: 615 fl., — resulta ck sum'a totale intrata la comitetu e de: 2105 fl. 90 cr. v. a.

Din acést'a scadiendu spesele de: 1117 fl. 86 cr., remane ca venitu curatu sum'a de : 987 fl. 4 cr.,carea suma s'a predatu societăţii — „ Romania-Juna" pentru sustienerea cabi­netului de lectura infiintiatu.

Repetimu cu acést'a ocasiune adanc'a nóstra multiamire, — si credem firmu: că esprimămu prin acést'a sl semtiulu de mul­tiamire alu intregei junimi romane din Vie­na, pentru acordarea incredereisi spriginului ce on. publicu romanu dede comitetului aran­giatoriu, in urmarea scopului atâtu de folo-sitoriu pentru nutrirea semtiului natiunale alu tinerime! romane in Viena. — La intar-diörea publicării acestui reportu a oontribuitu acea împrejurare, câ membrii comitetului arangiatoriu, nefiindu preste véra cu toţii in Viena, nu au potutu mai curundu conveni. *)

Vien'a, 8 nov. 1873. Pentru comitetu: Dr. A. Popoviciu mp.,

pres. Vict. Babesiu mp., secretariu. I. I. Radu mp..

*) Onor. redactiuni romane sunt rogate se binevoiésca a reproduce acestu raportu rectificatoriu alu activităţii nóstre. Comit.

Ffc e s p u n s u r i : Dlui „ Unu popa" 1. Beiusiu: Artlcluh

misu, desl — pare-ni-se pre* îndreptăţită, fiindt, ataca din punctu de vedere administrativo nş de ale archimandritului - vi cari u de la Orii mare, nu-lu publicâmu in momentu, ci eredetű caus'a sé se aducă naintea sinodului de domiiW» luni-a viitória.

Dlui S. M. Sa8ca-montana : „Albina" va spedá; ér pentru portrete binevoiţi a ve dlui jurista Barianu, Fest Alte Postgasse Nr,

Dlui A. in Chit.: „ Unu respunsu seurfii1

plinu de patima ca alu dtale, asupra unei grave si cu multa seriositate — macat ci gresitu — pentractate, nu póté avé locu intr'e ca a nóstra. Scrie cu demnitate si vom publici.

Publlcatiuni tacsabill| Concursu.

Pentru postulu de invetiatoriu scol'a confesienala gr. or. rom. din Fala nii, prot. Caransebesiului se publica conoi cu terminu pana la 25 noemvre c. v.

Salariulu anualu este in bani gat'a: fl. — Emoluminte: 25 meti de cucurudi bóbe si 8° de lemne; 2 jug. de livade, ca, tiru naturalu cu gradina de legume.

Doritorii de a ocupă acestu posta, sé-si tramita petitiunile instruate cu tótei statele prescrise de statutulu organicu,] la terminulu numitu, adresate catra coş tulu parochialu prin subscrisulu protoprei teru la Caransebesiu.

Valadienii, in 21 octobre 1873-Comitetulu parochiale cu invoij

1—3 domnului protteru Nicolae Andreeviciţ

Concursu. Iu urmarea repausarei paroohului laţ

Petroviciu din comun'a Giulvezu, protoprt teratulu Ciacovei, se deschide Concursu pi tru împlinirea acestei parochii pana la noembre a. c. st. v. in care dia se va ti sl alegerea.

Emolumentele sunt : Una sesiune completa de pamentu,

rulu si stol'a indatinata. Doritorii de a ocupa acésta paro

sunt avisati, a tramite recursele loru, aţe iu intielesulu statutului organicu, adtj comitetului parochiale, catra subscrisului protopop, alu Ciacorei.

Giulvezu in 23 octobre S873. 1—3 Comitetulu parochiak

In co'ntielegere cu : Alesandru Popoviciu, m. p.

adm. protopopescu.

Concursu. La cancelari'a natoriale-cercuala^

Kiszetó se poftesce unu adiunctu notari Doritorii de a dobândi acestu postu pre J documentarea pracsei in agendele notari) in limb'a romana si magiara si a deprimi de pana acuma, in epistole private au.| adresa catra subscrisulu, observandu-ae,,, onorariulu se va plaţi, séu numai in banigi séu in bani gata,victu si cortelu liberu, aven sl onorariulu poftitu a se numi. —

Kiszetó in 11 noemvre 1873. 2—3 Dionis. Cadariu m. p.

Notariu cercuale in Kiszetó, per Temş

Concursu. pentru vacant'a staţiune invetiato:

dela scól'a confesiunala din comun'a & laculu mwe, Comitatulu Temesiului, prot ratulu Versietiului, se escrie concursu cu minu pana la 21 noembre st, vechia, a candu va fi sl diu'a de alegere.

Emolumintele B u n t : 300 fr. v. a bani gata, 2 jugere de pamentu aratoriu, lantiu gradina, cortelu liberu si gradina legume, lemne si paie de incalditu.

Concurenţii au a-si adresa recui loru, instruate in sensulu statutului oi catra comitetulu parochiale din Semlaou a-le trimite Dlui protopopu alu Versietiu Ioane Popoviciu in Mercina per Varadia.

Mercina, in 20/10 1873. in contielegere ou Comitetulu pi

chialu protopresbiterulu districtuale. 3—3 Ioane PopoviM

Î N TirooBAFu L U I Emerlcu Bartalits. R E C T O H U BESPÜNDtETOKIÜ TiOCeOtiO BabOfliO.