Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr 4.pdf · Tratatul de la Lisabona reprezintă un...

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi InovăriiAutoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ CERCETARE‐DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA

3

CUPRINS

Cuvânt înainte........................................................................................................................ ..5

A.Politici în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării ................... ..6

A.I Politici interne Raport despre eficacitatea şi eficiența cheltuielilor CDI în perioada 2007‐2009.......................6

A.II Politici externe A.I.1. Concluziile Conferinței Working together to strengthen research in Europe .................21 A.I.2. Considerații despre Anul creativității şi inovării în Europa.............................................23

B.Programe de cercetare‐dezvoltare şi inovare .........................................................25 B.I Programe naționale

Raport de monitorizare a Programelor Nucleu 2006‐2008 .....................................................25 B.II Programe internaționale

Provocări şi oportunități pentru cercetarea românească: Extreme Light Infrastructure ........67

C.Evenimente în domeniul cercetării şi inovării.........................................................69 C.I Evenimente interne

Ziua Cercetătorului şi Proiectantului........................................................................................69 C.II Evenimente externe

Conferința EIROForum: implicații asupra regimului proprietății intelectuale .........................71


5

Cuvânt înainte Numărul de față se doreşte a fi o prezentare a dimensiunii europene în politica şi programele de cercetare din România, mai ales că la 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, document ratificat de toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene (UE), prin care acestea acordă prerogative sporite cooperării la nivel supra‐național. Documentul, cunoscut inițial sub numele de Tratatul de reformă, modifică Tratatul privind Uniunea Europeană (Maastricht, 1992) şi Tratatul de instituire a Comunității Europene (Roma, 1957), fără a se substitui acestora. Tratatul completează procesul inițiat prin Tratatul de la Amsterdam (1997) şi continuat de Tratatul de la Nisa (2001), conferind UE cadrul legislativ şi instrumentele necesare pentru a face față actualei etape istorice, de extindere şi consolidare unională, când statele membre trebuie să răspundă mai bine unor obiective stringente, care nu pot fi rezolvate decât în comun, precum cele în domeniul energiei, schimbărilor climatice, criminalității transfrontaliere, sau imigrației.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie organizată în comun de către guvernul portughez, preşedinția suedeză şi Comisia Europeană (CE). Preşedintele CE, José Manuel Barroso, a declarat: „Tratatul de la Lisabona pune pe cetățeni în centrul proiectului european. Mă bucur că, în prezent, beneficiem atât de instituții care pot să acționeze în mod adecvat, cât şi de o perioadă de stabilitate relativă, astfel încât să ne putem concentra întreaga energie pe realizarea a ceea ce este important pentru cetățenii noştri”.

Tratatul este consistent cu rezultatele consultării publice din anul 2007 cu privire la Carta verde a Cercetării în Europa, cu convenția de lansare, la sfârşitul anului 2008, a cinci noi inițiative în sprijinului dezvoltării “Spațiului European al Cercetării” (ERA), precum şi cu conferința ”Working together to strengthen research in Europe” ‐ Bruxelles, 2009 ‐, unde s‐a reconfirmat necesitatea consolidării ERA, cu obiective de creştere economică şi creare de locuri de muncă, împreună cu definitivarea pieței unice şi dezvoltarea unei strategii unitare pentru inovare.

În contextul actual al celor două tipuri de constrângeri care afectează omenirea, anume pe de‐o parte cele de natură endogenă, de tipul celor demografice, militare sau disfuncționalități economico‐financiare, iar pe de alta cele cu determinare preponderent exogenă, cum sunt cele climatice sau energetice, Europa va răspunde, simultan, promovând o economie competitivă şi durabilă. Conform primului atribut, Uniunea Europeană va fi în măsură să se exprime cu mai multă fermitate pe scena internațională, prin motivarea cetățenilor săi, cărora le va oferi mai multă siguranță, flexibilitate şi prosperitate, cu efectul aşteptat creştere a capacitatății UE de a conduce schimbările tehnologice în economia bazată pe cunoaştere; în timp ce, conform celui de‐al doilea, UE va dezvolta o economie pe principii ecologice, în care resursele, cunoscute sau viitoare, să fie consumate mai lent decât pot fi generate în mod natural. Din aceste motive, UE păstrează cercetarea ştiințifică în centrul politicii sale de dezvoltare economică, unde triunghiul educație – cercetare– inovare reprezintă elementul director în respectarea Strategiei Lisabona revizuite, de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Acest lucru va permite UE să se concentreze pe gestionarea unei ieşiri fără obstacole din actuala criză economică şi financiară, şi să avanseze strategia pentru o dezvoltare durabilă la orizontul anilor 2030,

Tratatul de la Lisabona reprezintă un pas înainte pe drumul unificării europene, proces complex, cu obstacole izvorîte din multitudinea de culturi şi priorități regionale, în care fiecare este chemat să se considere şi să acționeze în calitate de cetățean european, lucru care devine din ce în ce mai puțin o opțiune şi din ce în ce mai mult o datorie.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ CERCETARE‐DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA Politici interne în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

6

A. Politici în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

A.I. Politici interne Raport despre eficacitatea şi eficiența cheltuielilor CDI în perioada 2007‐2009 Acest raport a reprezentat contribuția Autorității Naționale pentru Cercetare Ştiințifică (ANCS) la raportul guvernului referitor la indeplinirea conditionalităților legate de eficacitatea şi eficiența cheltuielilor publice destinate cercetării, conform cu Memorandumul de Înțelegere semnat de România cu Comisia Europeană, pentru acordarea, de către Uniunea Europeană, a tranşei a doua a asistenței financiare pentru țara noastră.

I.1 Scurtă prezentare a sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) Structura instituțională

În prezent, sistemul CDI din România cuprinde:

i) Peste 1300 de unități care desfăşoară activități de cercetare‐dezvoltare dintre care: 264 de unități şi instituții CD de drept public, care includ: ‐ 168 unități CD de interes național: 56 universități publice acreditate, 46 institute naționale CD (INCD) coordonate de nouă ministere, dintre care Ministerul Educației, Cercetării şi Inovării – Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică (MECI‐ANCS) coordonează 19, şi 66 institute şi centre de cercetare ale Academiei Române (52 de institute, 14 centre de cercetare).

‐ 96 institute, centre sau stațiuni de cercetare‐dezvoltare organizate ca instituții publice. Aproape 1000 operatori economici în sectorul privat1.

ii) Rețeaua de instituții specializate pentru transfer tehnologic si inovare (ReNITT), care cuprinde în prezent 50 de entități specifice, din care 39 acreditate (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare tehnologice şi de afaceri), precum şi 4 parcuri ştiințifice şi tehnologice.

Personalul angrenat în activități de cercetare‐dezvoltare se ridică la aproape 42500 oameni, dintre care 30740 cercetători, cu pondere majoritară în ştiințele inginereşti ‐ peste 40% (Fig.I.1).

1 Conform statisticilor ANCS privind numărul întreprinderilor implicate în proiecte în cadrul programelor naționale CDI, în anul 2008


Politici interne în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

7

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008, Institutul Național de Statistică ‐ INS

Fig. I.1 Cercetătorii din activitatea de cercetare ‐ dezvoltare, pe domenii ştiințifice

Obiectivele strategice şi direcțiile de cercetare prioritare pe termen lung, care definesc perspectiva de dezvoltare în ansamblu a sistemului CDI sunt stabilite prin Strategia Națională CDI pentru perioada 2007‐2013 – Strategia Nationala, şi prin Planul Național CDI pentru perioada 2007‐2013 – Planul National, adoptate prin HG 217/ 2007 şi, respectiv, HG 475/ 2007. Cele două documente reprezintă referința în raport cu care ANCS dezvoltă procesul de planificare şi implementare a politicilor guvernamentale promovate pentru domeniul CDI, în perioada post‐aderare. Strategia Națională CDI pentru perioada 2007‐2013

Strategia Națională CDI pentru perioada 2007‐2013 susține ca principal obiectiv recuperarea decalajelor existente față de nivelul țărilor europene şi pregăteşte sistemul de CDI din România pentru a identifica şi consolida, prin deschidere internatională, parteneriat şi competiție, acele zone în care România poate să exceleze.

Obiectivele strategice ale sistemului CDI Sistemul CDI din Romania are trei obiective strategice:

i) Crearea de cunoaştere, respectiv obținerea unor rezultate ştiințifice de vârf, competitive pe plan mondial, având ca scop creşterea contribuției sistemului CDI românesc la dezvoltarea stiintifica, creşterea vizibilității internaționale şi transferul rezultatelor în economie şi societate. Atingerea acestui obiectiv presupune integrarea în rețele internaționale şi promovarea excelenței în cercetare. Se vor sustine şcoli de excelență cu recunoaştere internațională, având masa critică şi facilitățile necesare cercetării de performanță, experiență în formarea tinerilor cercetători prin doctorat cât şi condiții pentru tinerii cercetători post‐doctoranzi. Un accent deosebit se va pune pe formarea tinerilor cercetători în şcoli doctorale sau de excelență, care să le dezvolte capacitatea de a realiza cercetări avansate. Pentru aceasta va trebui ca şcolile să fie atractive pentru cercetători performanți, cu experiență în supervizarea tinerilor doctoranzi, indiferent de naționalitate.

ii) Creşterea competitivității economiei româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenților economici şi transferul cunoştințelor în practica economică. Sunt vizate obținerea unor rezultate tehnologice de vârf, cercetări aplicative pentru rezolvarea de probleme complexe, de interes local, regional,

Cercetători din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe domenii ştiinţifice

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2005 2006 2007

Număr de cercetători

Ştiinţe naturale şi exacte Ştiinţe tehnice şi inginereşti Ştiinţe medicale Ştiinţe agricole Ştiinţe sociale Ştiinţe umaniste


8

național, sau formulate de agenți economici, precum şi dezvoltarea de tehnologii, produse şi servicii inovative cu aplicabilitate directă, prin formarea de parteneriate între universități, institute de cercetare şi agenți economici. Se va propune crearea, prin competiție, de Centre de Competente şi Platforme Tehnologice, cu finanțări şi/sau cofinanțări pe durate de 5‐7 ani. Schemele de finanțare vor avea în vedere aspectele legate de ajutorul de stat pentru CDI. Acest obiectiv strategic este sinergic cu cel al Programului Operațional Sectorial „Creşterea competitivității economice” (POS‐CCE) / Axa prioritară 2 ‐ Creşterea competitivității economice prin cercetare şi inovare.

iii) Creşterea calității sociale prin dezvoltarea de soluții care să genereze beneficii directe la nivelul societății. Din această categorie fac parte soluțiile la probleme locale, regionale şi naționale, legate de coeziunea şi dinamica socială, creşterea eficacitatii politicilor sectoriale, precum şi probleme legate de sănătate, mediu, infrastructură, amenajarea teritoriului şi valorificarea resurselor naționale.

În realizarea celor trei obiective strategice se considera următoarele obiective specifice:

Creşterea performanței ştiințifice - Obținerea unor rezultate ştiințifice de excelență, reflectate în creşterea numărului de articole

în publicații din fluxul principal de cunoaştere şi plasarea între primele 35 de țări în ceea ce priveşte publicațiile indexate ISI, în raport cu referința 1995‐2005, când România ocupă poziția 48;

- Creşterea de zece ori a numărului de brevete EPO la un milion de locuitori până în 2013, în raport cu referința de 1,72 în anul 2003, față de 137 media UE 25;

- Triplarea numărului de brevete înegistrate de OSIM în anul 2013, față de anul 2006, şi creşterea ponderii brevetelor IT;

- Dublarea ponderii firmelor inovative, în raport cu referința de 19% în perioada 2002‐2004, potrivit Community Innovation Survey 2006.

Dezvoltarea resurselor sistemului ‐ Triplarea numărului de cercetători, până în anul 2013, concomitent cu descreşterea mediei de

vârstă a cercetătorilor; ‐ Asigurarea unui număr mediu anual de 2000 de burse doctorale; ‐ Creşterea ponderii doctorilor şi doctoranzilor până la peste 50% din totalitatea cercetătorilor; ‐ Creşterea atractivității carierei în cercetare, prin asigurarea accesului şi posibilitatea dezvoltării

carierei pentru cei performanți; ‐ Atragerea de cercetători cu experiență, tineri cercetători post‐doctoranzi şi doctoranzi,

indiferent de naționalitate, România devenind o destinație de interes pentru excelența ştiințifică;

‐ Creşterea accesului la infrastructuri de cercetare performante, prin participarea la mari infrastructuri internaționale de cercetare, precum şi prin dezvoltarea facilităților de cercetare de interes național şi stimularea creării de laboratoare performante cu utilizatori multipli.

17 Antrenarea sectorului privat - Creşterea cheltuielilor private pentru activități CD până la 1% din PIB, până în anul 2013; - Stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru creşterea capacității de inovare,

dezvoltare tehnologică şi asimilare în producție a rezultatelor cercetării; - Dezvoltarea parteneriatelor public‐privat în ştiință şi tehnologie, prin crearea unor centre

de competență, platforme tehnologice, parcuri ştiințifice, cât şi a unor interfețe specializate între cererea şi oferta de CDI;



9

- Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de finanțare CDI orientate către cofinanțare şi susținerea colaborării acestora cu cercetarea din universități şi institutele publice de cercetare‐dezvoltare.

Creşterea capacității instituționale - Reducerea fragmentării sistemului de CDI prin stimularea colaborării şi a participării la

rețele naționale şi internaționale, care să asigure masa critică şi obținerea de rezultate valoroase internațional;

- Transformarea universităților şi a institutelor de cercetare‐dezvoltare româneşti în actori pe piața internațională a cunoaşterii şi creşterea capacității acestora de colaborare cu firmele;

- Profesionalizarea managementului cercetării; - Evaluarea internațională a performanței cercetării pentru toți actorii publici, universități şi

institute de cercetare publice; - Consolidarea rolului ştiinței în societate prin comunicarea ştiinței, promovarea eticii şi egalității

de şanse în cercetare, dezvoltarea de interfețe dedicate dialogului ştiință‐societate.

Extinderea cooperării internaționale ‐ Extinderea cooperării internaționale în programe şi proiecte; ‐ O mai bună reprezentare a României la nivel instituțional şi prin experții săi în instituții şi

organisme reprezentative CDI la nivel european şi internațional; ‐ Participarea diasporei ştiințifice Românesti în proiecte de cercetare pentru a promova

sectorul CD din România, precum şi la evaluarea proiectelor, programelor şi politicilor in domeniu.

Planul Național CDI pentru perioada 2007‐2013

Planul Național, principalul instrument de implementare a Strategiei Naționale CDI pentru perioada 2007‐ 2013 a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/ 2007, act normativ prin care se stabilesc regulile şi principiile de implementare, programele componente, modelul investițional şi bugetul – 15 miliarde lei pentru întreaga perioadă 2007‐2013, procedura de monitorizare, precum şi indicatorii de evaluare şi impact, atât la nivel de programe componente, cât şi la nivelul planului.

În alcătuirea Planului Național, coordonat de ANCS, s‐a ținut seama de rezultatele unui studiu prospectiv în ştiință şi tehnologie, desfăşurat la scară națională în perioada 2005–2006, de situația economică, de nivelul de dezvoltare a sistemului CDI, de obiectivele strategice formulate prin Cadrul Strategic Național de Referință pentru perioada 2007–2013, cât şi de necesitățile impuse de intrarea României în Uniunea Europeană (UE).

Planul Național are şase programe componente: Resurse umane, dedicat creşterii numărului de cercetători şi a performanțelor profesionale ale acestora, Capacități, pentru dezvoltarea bazei materiale de cercetare, Idei, cu scopul de a favoriza cercetarea de frontiera şi de a obține rezultate ştiințifice de nivel european, Parteneriate în domeniile CDI prioritare, pentru stimularea cercetării în parteneriat public‐privat şi soluționării unor probleme economice concrete, Inovare, de asimilare în producție a rezultatelor cercetării la nivelul operatorilor economici, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative, şi Performanța instituțională, pentru implementarea strategiilor CDI ale liderilor de domenii ST, elaborate în acord cu Strategia Națională.

Ultimul Raport asupra Planului național a fost prezentat în revista Cercetare‐Dezvoltare şi Inovare în România VI (2) 2009.


10

Instrumente de finanțare complementară cu cele din Planul Național În afara instrumentelor prevăzute în Planul Național, implementarea Strategiei Naționale se realizează şi cu instrumente de finanțare complementară, ale căror obiective se corelează sinergic cu cele ale Planului Național.

i) Coordonate de ANCS Programul Cercetare de Excelență – CEEX (2005‐2008).

Obiectiv: structurarea şi dezvoltarea Ariei Româneşti a Cercetării, pregătirea acesteia pentru a face față competiției la nivel european şi internațional.

Programele nucleu (NUC) de cercetare‐dezvoltare ale institutelor naționale. Obiectiv: Susținerea obiectivelor strategice pe termen lung, specifice sectoarelor în care instituțiile respective îşi desfăşoară activitatea.

Programul INFRATECH (2004‐2008). Obiectiv: dezvoltarea entităților din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, care formează Rețeaua Națională de Transfer Tehnologic şi Inovare – ReNITT.

Planul de investiții al MECI‐ANCS. Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii în institutele naționale CD din coordonarea ANCS, inclusiv dezvoltarea şi întreținerea celor 19 instalații CD de interes național, stabilite conform HG 1428/ 2004, localizate în 10 institute naționale CD.

Planul sectorial CD al MECI. Obiective:

‐ Creşterea vizibilității şi susținerea transferului rezultatelor CD; ‐ Dezvoltarea capacității de integrare a sistemului național CDI în spațiul de cercetare european şi internațional;

‐ Dezvoltarea capacității MECI‐ANCS de a elabora, implementa şi evalua politici, strategii şi programe la nivel național în domeniul CDI.

Programul Operațional Sectorial „Creşterea competitivității economice” (POS‐CCE) / Axa prioritară 2 ‐ Creşterea competitivității economice prin cercetare şi inovare.

Obiectiv general: creşterea productivității întreprinderilor româneşti şi reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE. Obiectivele Axei prioritare 2 ‐ Creşterea competitivității economice prin cercetare şi inovare, din cadrul POS‐CCE cuprinde măsuri care contribuie la realizarea următoarelor obiective:

‐ Creşterea capacității de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii CD şi atragerea de tineri şi de specialişti de înaltă calificare, atât pentru instituții CD (universități şi institute CD), cât şi pentru firme care au departamente de cercetare;

‐ Creşterea ofertei de cunoştințe din partea universităților şi institutelor CD; ‐ Stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituții CD şi întreprinderi; ‐ Stimularea cererii de inovare a întreprinderilor.

Programul IMPACT (2006‐2008). Obiectiv: pregătirea proiectelor CDI în vederea depunerii ulterioare la competiții pentru fonduri structurale, cu ținta POS‐CCE/ Axa prioritară 2.

ii) Coordonate de Academia Română Trei programe de cercetare fundamentală, pe urmatoarele domenii:

‐ Ştiințe exacte (matematică şi astronomie, chimie, fizică), ştiințele vieții (biologie, medicină, agronomie) şi ale Pământului (geografie, geodinamică), ştiințe tehnico‐inginereşti (inclusiv TI ‐ tehnologia informației);



11

‐ Ştiințe umaniste (lingvistică, filologie, literatură, istorie, arheologie, filozofie, pedagogie, etnologie şi folclor, ştiințe politice, antropologie);

‐ Ştiințe economice, sociologice, socio‐umane şi juridice. Obiective: Elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naționale pentru Administrația prezidențială, Parlament, Guvern şi alte instituții naționale, cu privire la strategia post‐aderare a României şi dezvoltarea durabilă în context european: evoluția demografică a României, unitatea limbii române, multilingvismul european, punerea în valoare a culturii naționale.

iii) Coordonate de alte ministere Planurile sectoriale de cercetare‐dezvoltare, prevăzute de OG 57/2002 şi implementate pe baza

metodologiei aprobate prin HG 1266/2004, susțin realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice la nivel sectorial, pentru stimularea şi valorificarea rezultatelor cercetării în mediul economic şi social, pentru fundamentarea politicilor şi a deciziilor în sectoarele şi domeniile de activitate coordonate de ministerele respective. În afara MECI, alte cinci ministere derulează în prezent planuri sectoriale, cu obiective de utilitate publică; ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, deşi are aprobat un plan sectorial, nu a alocat fonduri pentru acesta.

- Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR): tehnologii durabile în sectoarele silvic, horticol şi piscicol, ameliorarea raselor şi creşterea animalelor, organizare, management şi marketing în agricultură;

- Ministerul Economiei (ME): sprijin pentru brevetare şi transfer tehnologic; - Ministerul Comunicațiilor şi Societății Informaționale (MCSI): E‐guvernare, servicii electronice casnice;

- Ministerul Apărării Naționale (MAN): perfecționare acțiuni operative în situații de urgență, compatibilizarea forțelor armate cu cele ale NATO;

- Ministerul Administrației şi Internelor (MAI): eficientizarea procesului de menținere şi restabilire a ordinii publice, prevenirea, combaterea şi probarea faptelor antisociale.

Alte activitati CDI sunt desfăşurate în cadrul ministerelor de mai jos, cu finanțare preponderent prin bugetul ANCS – programe nucleu sau/şi obținute prin competiție de institutele naționale pe care le acestea le coordonează:

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinței (MDRL), cu activități CDI specifice domeniilor pentru care MDRL îndeplineşte funcția de autoritate de reglementare conform HG nr. 33/2009, respectiv planificare strategică de dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului, urbanism şi arhitectură, locuire, gestiune şi dezvoltare imobiliar‐edilitară, lucrări publice şi construcții;

- Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale (MMFPS), cu activități caracteristice securității şi sănătății în muncă, în cadrul politicilor sociale naționale, precum şi în implementarea strategiei UE în acest domeniu, până în 2012;

- Ministerul Mediului (MM), cu activități de implementare ale directivelor europene („Apă”, „Moluşte”, „Habitate”, „Păsări”, „Natura 2000” etc.) şi convenții internaționale, planuri de management (Rezervația „Vama Veche – 2 Mai”, „Biosfera Delta Dunării”), evaluări şi expertizări pentru autorități de mediu centrale şi locale, prognoze (tendințe de evoluție ale ecosistemului marin, nivelului mării, lacuri para‐marine, Techirghiol), servicii tehnologice (analize, măsurări, testări) etc.;

- Ministerul Turismului (MT), cu preocupări legate de dezvoltare a eco‐turismului balnear şi în zona litoralului Mării Negre;


12

- Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), cu activități legate de mutațiile intervenite în viața şi preocupările tinerilor, în contextul economiei bazate pe cunoaştere, în corelație cu cultura specifică României.

Evaluarea sistemului CDI

Indicatorii de evaluare a sistemului CDI sunt grupați în trei categorii principale:

i) De evaluare a eficacității sistemului CD, prin impactul acestuia în mediului ştiințific (recunoaştere, vizibilitate) şi economic (inovare, export de produse high‐tech etc.).

ii) De evaluare a eficienței sistemului CD, prin rezultatele specifice obținute (brevete, publicații etc.).

iii) De evaluare a capacității sistemului CD (personal, infrastructură materială, mobilități). Aceste mărimi constituie indicatori de rezultat pentru anumite programe CDI, cum sunt cele destinate infrastructurilor de cercetare: Capacități şi Resurse Umane din Planul Național, planul de investiții al MECI‐ANCS, sau programul de granturi al Academiei Române.

I.2. Bugetele alocate CDI

La data lansării Strategiei Naționale, alocările pentru activități CDI de la bugetul de stat, planificate în regim multianual, prevedeau atingerea ponderii de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2010, în conformitate cu obiectivele „Strategiei Lisabona”. Realizările au fost sistematic mai mici (Fig.II.1), explicația pentru anul 2007 fiind insufcienta capacitate de absorbție în sistem, la tranziția dintre vechiul şi noul Plan Național, însoțite de reformele structurale inerente aderării României la UE, iar pentru anii 2008 si 2009, instalarea, respectiv adâncirea crizei economice.

Sursa: Legile anuale ale bugetului de stat şi situațiile financiare anuale centralizatoare‐MFP

Fig.II.1 Ponderea în PIB a fondurilor alocate pentru cercetare, de la bugetul de stat

Sumele cele mai mari, alocate activităților CDI, revin MECI‐ANCS, cu o diminuare pentru anul 2009, spre deosebire de ceilalți ordonatori de credite, ale căror fonduri au crescut continuu (Fig.II.2).

Ponderea alocărilor pentru sectorul CD, de la bugetul de stat

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

2006 2007 2008 2009 2010

% PIB

Conform alocărilor planificate la lansarea Strategiei NaţionaleRealizat (pentru 2009 - programat)



13

Sursa: MFP

Fig.II.2 Sumele alocate pentru activitati CDI, pe ordonatorii de credite cei mai importanți

În cadrul Planului Național, repartiția fondurilor pe programe este gândită pe baza unui model investițional, ponderea cea mai mare având‐o programul Parteneriate, destinat soluționării unor probleme economice complexe (Fig.II.3).

Sursa: ANCS

Fig.II.3 Sumele alocate de la bugetul de stat, pe programele componente din Planul Național

În anul 2008, ponderea fondurilor alocate în regim competițional a fost de 81,2%2.

2 Sursa: ANCS

Sume alocate activităţilor CDI

0 200 400 600 800

1000 1200 1400 1600 1800

2007 2008 2009

Milioane lei

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Academia Română Celelalte Ministere

Sumele alocate de la bugetul de stat, pe programele componente din Planul Naţional

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009

Milioane lei

Resurse Umane Capacităţi Idei Parteneriate Inovare


14

I.3. Efectele investiției în activități CDI

Rezultatele investiției în cercetare conduc, pe de o parte, la dezvoltarea cunoaşterii ştiințifice, evidențiată prin creşterea accentuată a contribuției României la fluxurile ştiințifice internaționale, iar pe de altă parte, sunt baza pentru valorizarea în mediul economic. Eficacitatea investiției în cercetare

Indicatori de eficacitate privind impactul în mediul ştiințific şi IT Universitățile româneşti cel mai bine clasate în clasamentele internaționale sunt Universitatea Bucureşti – scor Shanghai 4,09, Universitatea „Babes‐Bolyai” din Cluj‐Napoca – scor 3,96 şi Politehnica Bucureşti – scor 3,66. Toate şi‐au ameliorat pozițiile din anii precedenți, dar, pentru a intra în top 500, este necesar să atingă un scor de 8,22. Universitatea Bucureşti are cinci departamente în top 500.

Exemple de bune practici; experiențe de succes i) Institute Naționale de Cercetare Dezvoltare Dintre institutele naționale cu profil tehnologic, sunt de menționat INCD – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN‐HH), cu cele mai mari contribuții la grupurile de specialişti participante la patru experimente în cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN), Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Rm. Vâlcea, activ în domeniul transferului tehnologic pentru centrala nucleară Cernavodă, şi cu angajamente notabile de participare la Centrul de Cercetări pentru Anti‐protoni şi Ioni (FAIR) – Darmstadt, şi Institutul de Micro‐tehnologie (IMT) Bucureşti, participant în mai multe retele tehnologice internaționale.

Mai este de menționat INCD Turbo‐motoare ‐ COMOTI Bucureşti, care contribuie la realizarea rețelei europene de excelență X3‐Noise, sub conducerea companiei SNECMA ‐ Franța, cu scopul producerii motoarelor unui nou tip de avion, la standarde superioare de poluare şi siguranță, în colaborare cu încă un partener din România din domeniul CDI, Institutul Național de Cercetări Aerospațiale Elie Carafoli.

Alți reprezentanți de succes sunt, în cercetarea agricolă, Institutul de Bio‐resurse Alimentare, participant în Platforma Tehnologică Food for Life, sub directa coordonare a Confederației Industriilor Agro‐Alimentare din țările Uniunii Europene (CIAA), şi, pentru domeniul “mediu”, INCD pentru Geologie şi Geo‐Ecologie Marină (GEOECOMAR), cu colaborări internaționale multiple pe tematica Mării Negre, şi INCD pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino, institut cu o veche tradiție, recunoscut pe plan mondial, furnizor important de vaccinuri şi servicii de sănătate publică.

ii) Institute ale Academiei Române Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române (IMAR‐SS), recunoscut din anul 2000 ca Centru de Excelență European, coordonează, împreună cu Universitatea Paris Sud, Laboratorul de Modelare matematică European, asociat CNRS. Este partener fondator la proiectele European Science Foundation şi Metode matematice în finanțe.

Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iaşi (ICM‐PP) este Centru de Excelență European din 2005, şi partener în rețeaua European Polysaccharide Network of Excellence. Potrivit Ad Astra, în perioada 2002‐2006, ICMPP a contribuit la vizibilitatea ştiințifică internațională a României cu 4,07%. De asemenea, ICMPP derulează proiectul Centru de cercetări avansate pentru bio‐nano‐conjugate şi bio‐polimeri în cadrul POS‐CCE, Axa 2, Operațiunea 2.2.1.



15

Institutul de Biologie şi Patologie Celulară Nicolae Simionescu al Academiei Române (IBPC‐NS) este membru al rețelei globale UNESCO pentru biologie celulară şi moleculară (UNESCO‐MCBN), selectat prin competiție ca Centru de Excelență al Comunității Europene. În cadrul institutului, 74% dintre cercetători au sub 40 ani.

Institutul de Biochimie al Academiei Române (IBAR), acreditat din anul 2001 de către Federația Europeană a Societăților de Biochimie (FEBS) să organizeze, o dată la 2 ani, cursul european DNA Recombinant Technology, ultimul fiind organizat în 2008. IBAR este partener în rețeaua europeană Marie Curie MRTN‐CT‐2006‐035830, 2007‐2010 şi deține premiul ANCS pentru excelență în cercetare, ediția 2008. Din 1993, IBAR are colaborări permanente, stagii doctorale şi postdoc, cu departamentul de biochimie al Universității Oxford, Anglia.

Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kirițescu (INCE‐CCK) are în componența sa 17 institute şi centre distincte de cercetări economice, cu peste 150 doctori în ştiințe; cei 28 de îndrumători de doctorat acreditați coordonează în prezent peste 200 de doctoranzi. INCE editeaşă 7 reviste economice specializate, precum şi prima revistă economică cotată ISI din România, alte două fiind în procesul de monitorizare ISI.

Indicatori de eficacitate privind impactul asupra mediului economic Cel mai important efect al creşterii investiției publice în cercetare a fost antrenarea sectorului privat în activități similare. Numărul de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care au accesat fonduri publice pentru CDI a crescut la circa 810 de unități în anul 2008; la nivel national, impactul este confirmat de creşterea, în perioada precedentă, a cheltuielilor pentru inovare ale întreprinderilor, de la 4589 milioane lei la 6421 milioane lei – din care cheltuielile CD de la 890 milioane lei la 1456,6 milioane lei – a ponderii întreprinderilor cu activitate de inovare, în total întreprinderi active, de la 19,3%, la 21,2%, şi a ponderii angajaților în servicii cu aport intensiv de cunoaştere, de la 1,5% la 14,5%.

Pe de altă parte, deşi ponderea exportului de produse de înaltă tehnologie (IT) în total exporturi a rămas staționară, la nivelul de 3,8%, totuşi, a crescut, în valoare absolută, ca urmare a creşterii valorice a acestuia; acelaşi lucru este valabil şi pentru ponderea cheltuielilor CD ale sectorului privat. În Tabelul III.1 sunt prezentați indicatorii de impact, pe structura din Planul Național. Tabelul III.1. Evoluția indicatorilor de impact asupra mediului economic Indicator UM Referință

(an) Ultima valoare

(an) 1 Pondere in PIB a cheltuielilor CD ale sectorului privat % 0,14

(2006) 0,14 (2007)

2 Ponderea întreprinderilor cu activitate de inovare (conform Community Innovation Survey)

% 19,3 (2004)

21,2 (2006)

3 Angajați în domenii IT industrie prelucratoare % totalul ocupării

0,4 (2004)

5,4 (2006)

4 Angajați în servicii cu aport intensiv de cunoaştere % totalul ocupării

1,5 (2004)

14,5 (2006)

5 Exporturi de produse IT % total exporturi 3,8 (2004)

3,8 (2006)

6 Numărul de IMM‐uri care au accesat fonduri prin programele CDI nationale*)

Număr 600 (2006)

810 (2008)

7 Numărul de parcuri ştiințifice*) Număr 7 (2006)

4 (2008)

Surse: INS, *) ANCS

Numărul IMM‐urilor inovative, sprijinite prin programul Inovare al Planului Național, este în creştere de la 137 în anul 2007, la 148 în anul 2008, cu un volum al fondurilor accesate, în regim de cofinanțare, în


16

creştere cu un factor de patru, în dependență directă cu creşterea contribuției lor la bugetele proiectelor Planului Național, de la 13 milioane lei la 48 milioane lei. Eficiența investiției în cercetare

Eficiența sistemului CD este măsurată prin indicatorii de rezultat ai planurilor şi programelor în desfăşurare; structura acestora este, de asemenea, indicată în Planul Național.

Numărul de articole indexate ISI şi echivalent, cu cel puțin o adresă ştiințifică din România, a crescut constant, de la 5030 în anul 2006, la 7005 în 2007, şi la 8938 în 2008, contribuțiile cele mai mari avându‐le, în ultimul an, Planul Național prin programele Idei, cu 1494 articole, şi Resurse Umane, cu 523 articole, la care se adaugă NUC, cu 431 articole, şi programele Academiei Române, cu 708 articole. Contribuția CEEX a fost, de asemenea, extrem de importantă, contabilizând, la nivelul anului 2006, când actualul Plan Național nu era lansat, aproximativ 1500 articole ştiințifice (Tabelul III.2).

Tabelul III.2.1 Indicatori de rezultat pentru evaluarea sistemului CDI Indicator UM Referință

an 2006

2008 1 Reviste româneşti indexate ISI Număr 11 54 2 Brevete naționale depuse / acordate Număr 965 / 527 867 / 484 3 Brevete internaționale depuse / acordate (UE, SUA,

Japonia) Număr 38 / 11 ND

4 Participări în proiecte CD internaționale (Fonduri atrase prin proiecte CDI internat.)

Număr (mii Euro)

478*) (57.000)*)

181**)

(30.000)**)

*) Pentru toate proiectele PC 6 **) Situația în 2008, suma reprezintă valorile cumulate ale contractelor partenerilor din România Surse: ISI Web of Knowledge/Science ‐ Thomson Reuters, ANCS

Valoarea adăugată economică este reflectată în contribuția la numărul de brevete solicitate de entități din România, anume 256 cu sprijin prin Planul Național, în principal prin programul Inovare, din care 12 internaționale, şi 65 cu sprijin NUC; acestea reprezintă, în total, circa 30% din cererea de brevete. Contribuția programului CEEX a fost de 82 de cereri, dintre care 25 au fost deja acordate. Alte rezultate sunt reflectate în produse, tehnologii şi servicii inovative: 630 obținute cu sprijinul Planului Național, 230 elaborate de institutele naționale, cu suport NUC, şi 3050 obținute în cadrul CEEX. Acestea sunt însoțite de un număr practic egal de studii, ghiduri, cărți tehnice etc., de care au beneficiat operatorii economici, cu influență asupra ponderii angajaților în industria IT, în creştere, la nivel național, de la 0.4% la 5.4%.

Tabelul III.2.2 Indicator UM 2006 2007 2008 1 Lucrări ştiințifice publicate în reviste indexate în sistemul ISI Număr/an 5030 7005 8938 2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI Număr/an 18038 19869 26966

Sursa: ISI Web of Knowledge ‐ Thomson Reuters.3

Productivitatea ştiințifică, reflectată în numărul de articole ISI per cercetător atestat tinde spre unitate, în anul 2008.

Numărul de publicații ISI editate în România a ajuns la 54, față de 11, în anul 2006.

3 Sunt considerate bazele de date următoare: Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index, Arts & Humanities Citation Index, Conference Proceedings Citation Index‐ Science, Conference Proceedings Citation Index‐ Social Science & Humanities, Index Chemicus, Current Chemical Reactions



17

Creşterea volumului activităților de cercetare, stimulată atât de creşterea economică, până în anul 2008, cât şi de politicile guvernamentale în domeniu, a avut drept consecință creşterea numărului de locuri de muncă necesitând pregătire superioară, cerere satisfacută pe de‐o parte, prin intrări noi de cercetători pe piața forței de muncă, iar pe de alta, prin reîntoarcerea în țară a unor cercetători. Față de anul 2007, în anul 2008 personalul CD participant la programele Planul Național a crescut cu 3391 persoane, respectiv cu 181 persoane în cadrul NUC; la Academia Română, deşi personalul a rămas practic constant, a crescut numărul de diplome doctorale acordate.

La nivel de sistem CDI, a crescut numărul cercetătorilor cu circa 2%, iar al doctorilor în ştiințe, cu circa 15%, o contribuție însemnată având Planul Național, prin componenta de resurse umane dedicată tinerilor doctoranzi, în cadrul căreia au fost finalizate aproape 400 teze de doctorat în anul 2008, şi Academia Română, cu 98 de diplome eliberate. Structura cercetătorilor s‐a modificat, în sensul creşterii ponderii cercetătorilor tineri, de sub 25 ani, de la 2.7% la 3,0%, şi a femeilor, de la 43,2% la 44,7%.

Investiția publică în infrastructura CD a contribuit decisiv la modernizarea laboratoarelor de cercetare din instituțiile publice, prin Planul Național, cu contribuție de 435 milioane lei în anul 2008 – incluzând aici şi accesul la instalații de cercetare internaționale –, la care s‐au adăugat aproape 220 milioane lei prin programul CEEX, 40 milioane lei prin NUC, şi 32 milioane lei pentru funcționarea instalațiilor de interes național, astfel încât volumul cumulat al acestora este în creştere de peste şase ori, față de anul 2006.

Tabelul III.3 Indicatori pentru evaluarea capacității sistemului CDI Indicator UM Referință

an 2006 Valoare 2008

1 Numărul de doctori în ştiințe Număr 12 309 14 228 2 Mobilități internaționale Om/lună ND ND 3 Mobilități naționale (intra şi inter‐sectoriale) Om/lună ND ND 4 Investiții din fonduri publice nationale în infrastructura CDI

(pondere în total cheltuieli CD din fonduri publice nationale) Mii lei (%)

115 700 (10,1)

728 600(35,0)

Surse: INS, ANCS

Datele statistice pentru mobilitățile cercetătorilor nu sunt disponibile decât pentru anumite programe, nu şi la nivel de sistem.

Complementaritatea cu POS‐CCE/Axa 2 POS‐CCE Axa Prioritară 2 CDI contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Strategiei Naționale de CDI pentru perioada 2007‐2013. Fondurile Structurale alocate acestei axe susțin obiectivul strategic al Strategiei Naționale „creşterea competitivității economiei româneşti” obiectivul general al POS‐CCE prin finanțarea unor proiecte de înalt nivel ştiințific, la care au fost atraşi specialişti din străinatate, pentru a crea colective performante pe o anumită nişă de crcetare, dar susțin şi celelalte obiective, precum creşterea capacității sistemului CDI, prin finanțarea de infrastructuri de cercetare. Concret, în anul 2008 au fost sprijiniți 29 de operatori economici, şi s‐au investit 125 milioane lei în infrastructurile CDI ale acestora. Consecințe posibile ale reducerii finanțării

Una dintre consecințele instalării crizei economice în România a fost şi diminuarea alocărilor pentru domeniul cercetare‐dezvoltare.


18

Diminuarea fondurilor alocate cercetarii

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

3 000

3 500

4 000

2007 2008 2009

Planificat la lansarea Planului

Mili

oane

lei

- Buget de stat - venituri proprii

Sursa: MFP – pentru anul 2009, valori programate, conform ultimei rectificări Fig.III.4 Sumele alocate pentru cercetare: pentru anul 2009 sunt indicate şi valorile planificate, la

lansarea Planului Național

Pentru anul 2009, alocările prin actuala lege a bugetului de stat sunt de aproximativ 1,64 miliarde lei, ceea ce reprezintă o reducere cu 27,6% față de anul 2008, şi o reducere semnificativă față de valorile planificate la lansarea Planului Național, de circa 3,65 miliarde lei. De asemenea, în cadrul sumei de 1,64 miliarde lei, fondurile bugetare reprezintă 1,5 miliarde lei, restul de 0,14 miliarde fiind venituri proprii. Aceasta a condus la diminuarea finanțării angajate pentru 2009 la cote de 26% ‐50% față de angajamentele inițiale.

În aceste condiții, în anul 2009, MECI‐ANCS a reconsiderat prioritățile, acționând în trei direcții:

i) Onorarea cu prioritate a angajamentelor asumate în cadrul colaborărilor internaționale, prin finanțarea integrală a angajamentelor față de colaborările la proiectele derulate în cadrul programelor şi instituțiilor internaționale din domeniul cercetare‐dezvoltare (ex.: Programul Cadru CD al UE pe perioada 2007‐2013, programul EURATOM; participarea la proiectele derulate în cadrul CERN şi DUBNA).

ii) Menținerea capacității de cercetare a institutelor naționale şi susținerea programelor nucleu, cu un buget majorat cu circa 30% față de cel din 2008, în vederea menținerii personalului din cercetare, inclusiv prin onorarea integrală a contractelor de reintegrare a tinerilor cercetători care au efectuat stagii de specializare în străinătate.

iii) Suspendarea lansării unor competiții noi în cadrul programelor naționale CD. În Fig.III.5 este indicată relația aparentă dintre nivelul finanțării publice şi volumul publicațiilor ISI, unde, exceptând ultima porțiune, se observă similaritatea celor două curbe; rămâne, prin urmare, de urmărit efectul asupra rezultatelor, care va fi, probabil, vizibil, începând cu anul viitor.



19

Surse: MFP, ISI Thomson

Fig.III.5 Relația dintre nivelul finanțării publice şi volumul publicațiilor ISI

I.4. Propuneri privind creşterea eficienței şi eficacității cheltuielilor CDI

1. Creşterea sumelor alocate pentru CDI, atât ca valori absolute, cât şi ca procent din PIB, în acord cu obiectivele Strategiei Lisabona revizuită, pentru a putea susține următoarele: i) Semnarea acordului de candidatură a României de aderare la CERN, inclusiv achitarea contribuției

ce revine statului roman; ii) Finanțarea normală, conform angajamentelor asumate inițial, a proiectelor şi programelor aflate în

derulare; iii) Finanțarea complementară a POS‐CCE/Axa 2, inclusiv a proiectelor pentru infrastructuri mari de

cercetare, în valoare de 324,6 milioane lei.

Reamintim că, în condițiile crizei economice, în majoritatea statelor europene fondurile pentru cercetare au crescut, în timp ce procentul din PIB alocat pentru CD s‐a redus în România de la 0,45% în 2008 la 0,33% în anul 2009.

2. Susținerea importanței domeniului la nivelul autorităților guvernamentale şi asigurarea coerenței politicilor şi programelor CDI promovate de acestea, prin urmatoarele:

‐ Constituirea Consiliului pentru Politica Ştiinței si Tehnologiei, ca organism strategic de importanță majoră constituit la nivelul Primului‐Ministru, Academia Română avand un rol consultativ.

‐ Întărirea rolului, responsabilității şi autorității MECI, prin ANCS, în privința coordonării politicilor guvernamentale în domeniu, prin reactivarea Consiliului Interministerial pentru CDI, la nivel de secretari de stat, condus de preşedintele ANCS.

‐ Analiza posibilității de înființare a postului de ministru delegat pentru cercetare. ‐ Racordarea la propunerile UE referitoare la legislația europeană CDI (ajutor de stat, proprietate intelectuală etc.).

3. Stimularea activităților CDI desfăşurate de sectorul privat, prin corelarea politicilor CDI cu măsuri de stimulare complementare, realizate pe baza consultării cu reprezentanții companiilor din sectorul privat, la nivelul următoarele categorii de politici:


20

- Politica industrială: promovarea programelor de susținere a investițiilor realizate de agenții economici pentru procurarea de tehnologii avansate.

- Politica fiscală: aplicarea facilităților prevăzute de OUG 200/ 2008. - Politicile financiare: promovarea instrumentelor şi serviciilor financiare adecvate pentru susținerea activităților CDI ale agenților economici, inclusiv a celor bazate pe capital de risc.

- Politica în domeniul concurenței: reorientarea masivă a ajutorului de stat spre susținerea activităților CDI ale agenților economici4.

4. Adaptarea la conditiile de resurse finaciare limitate, în condițiile crizei economice: ‐ Promovarea proiectelor inovative, cu valoare economică, prin competiții în regim „top‐down”, care să asigure direcționarea finanțării către domeniile cu impact de piață, pentru dezvoltarea şi lansarea de produse / tehnologii / servicii aflate în fază finală de proiectare.

‐ Corelarea categoriilor de proiecte din programele naționale CDI cu instrumentele europene recente, care susțin parteneriat public‐privat în cercetare (inițiative tehnologice comune, platforme tehnologice, etc.)

‐ Creşterea ponderii rezultatelor evaluării instituționale, conform HG 551/ 2007, în nivelul finanțării publice acordate pentru proiectele realizate de instituțiile atestate/ acreditate.

5. Stabilirea şi aplicarea unor proceduri unitare de monitorizare şi evaluare a activităților CD, bazate pe un sistem actualizat de încadrare a cheltuielilor CD, care să asigure:

‐ Reducerea costurilor directe şi indirecte ale proiectelor CD. ‐ Adaptarea cheltuielilor de personal şi a procedurilor de achiziții la specificul activității de cercetare (echipe flexibile, materiale şi echipamente speciale, cu furnizori unici, etc).

‐ Un sistem unic de definire a categoriilor de rezultate ale cercetării, în acord cu indicatorii de eficiență utilizați în practica internațională (ex. pentru rezultate fizice: prototip, model funcțional, model experimental demonstrativ, etc; încadrarea diferențiată a categoriilor de publicații, etc.).

6. Implementarea recomandărilor de ordin legislativ şi de bună practică care vor fi prezentate în urma evaluării independente intermediare a Planului Național şi a implementării Strategiei Naționale 2007‐2013.

I.5. Plan de măsuri

Elaborarea metodologiei unitare de definire şi calcul a indicatorilor la nivelul întregului sistem CDI. Analiza rezultatelor studiilor prospective ST şi a planurilor sectoriale CD Studiu privind identificarea şi contracararea factorilor cheie care frânează inovarea. Evaluarea intermediară a Planului Național, cu accent pe:

‐ Revizuirea indicatorilor de rezultat la nivelul Planului Național şi al programelor. ‐ Reevaluarea domeniilor prioritare ale Planului Național. ‐ Aplicarea modelului investițional la programele din Planul National, prin corelarea finanțării pe programe cu rezultatele evaluării.

Analiza rezultatelor POS‐CCE. Evaluarea intermediară a implementării Strategiei Naționale. Reevaluarea şi controlul funcționalității Rețelei Naționale de Inovare şi Transfer Tehnologic.

4 Conform recomandărilor recente la nivelul UE, procentul alocat pentru CD din totalul ajutorului de stat ar trebui să atingă circa 20%.



21

A.II. Politici externe

A.II.1. Concluziile Conferinței Working together to strengthen research in Europe

Conferința a fost primul eveniment important de după anul 2007 – anul lansării Programului Cadru 7 (PC7) – şi a reunit părțile interesate de politica europeană de cercetare într‐o viziune mai largă, legată de locul Europei în economia mondială în următoarele două decade. Acesta a fost motivul pentru care organizarea a fost deosebită, cu peste 600 de participanți, şi a reunit şi pe reprezentanții Preşedinției UE, atât cei în funcție, cât şi cei viitori, conform principiului rotației.

Scopul conferinței a fost acela de a contribui la dezvoltarea inițiativelor cheie privind politica de dezvoltare a Ariei Europene a Cercetării “European Research Area” (ERA), precum şi la luarea în considerare a unor puncte latente de pe agenda de politici europene, cum sunt cele legate de specializare5 şi de politica de cercetare atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, în domenii precum cooperare, planificare comună, proprietate intelectuală, acces deschis şi transfer de cunoaştere. Evenimentul a urmărit ca, printr‐o dezbatere amplă, critică, a factorilor avizați şi a profesioniştilor din cercetare, să se obțină informație utilă, pentru a identifica corect direcțiile în care Europa poate câştiga, sau îşi poate consolida avantajul competitiv.

Un comitet consultativ de pregătire a conferinței, din care au făcut parte factori cheie – organizații de cercetare, decidenți politici, societate civilă – a creat premisele atingerii scopului reuniunii, prin alcătuirea unor grupuri de experți, desemnați să propună opțiuni strategice preliminare, să elaboreze documentele de lucru şi să răspundă la eventualele întrebări, în cadrul sesiunilor. Documentele de lucru au fost disponibile înainte de data începerii evenimentului, pe o pagină electronică dedicată6, astfel încât cei interesați au putut face comentarii şi adresa întrebări.

Lucrările conferinței au fost deschise de d‐l José Manuel Silva Rodriguez, directorul general pentru Cercetare al Comisiei Europene, şi de d‐l Tobias Krantz, ministrul suedez pentru Învățământ Superior şi Cercetare. Din totalul celor peste 600 de participanți, cea mai mare parte a provenit din Europa, reprezentată prin 32 de țări, la care s‐au adăugat 23 reprezentanți din alte opt țări, incluzând Canada, China, Egipt, Israel, Africa de Sud, Taiwan, Turcia şi SUA. Țările membre ale UE au fost, toate, prezente, cei mai mulți reprezentanți provenind din Belgia, Franța, Germania, Olanda, Suedia şi Marea Britanie.

Conferința s‐a desfăşurat pe parcursul a trei zile, cu două sesiuni plenare şi douăsprezece sesiuni paralele. Fiecare sesiune a avut câte un preşedinte, un conferențiar principal şi un raportor. Participanții au fost împărțiți pe grupuri de lucru, organizate pe domenii corespondente cu grupurile de experți care au pregătit conferința. În grupurile de lucru s‐au regăsit reprezentanți de guverne naționale, administratori din Statele Membre, universități, institute de cercetare performante, agenții de finanțare a cercetării, cercetători şi savanți, dar şi organisme filantropice şi alte organizații cu profil social.

5 Specializarea se referă la concentrarea relativă a activităților de cercetare şi inovare a entităților de la toate nivelele geografice (regiune, stat membru şi UE) pe un număr restrâns de domenii. Specializarea nu înseamnă alegerea unei activități anume, ci concentrarea eforturilor pe domenii de cercetare prioritare.

6 http://ec.europa.eu/research/conferences/2009/era2009/index_en.htm


22

La încheierea Conferinței au vorbit d‐l Janez Potocnik, comisarul european pentru Cercetare, şi d‐na Cristina Garmendia, ministrul spaniol pentru Ştiință şi Inovare. Concluziile conferinței se pot grupa în două categorii:

i) Concluzii cu privire la starea actuală şi pe termen scurt:

ERA este o inițiativă viabilă, iar succesele ei cele mai mari au fost înregistrate acolo unde responsabilitățile au fost repartizate între parteneri în conformitate cu competențele reale ale fiecăruia.

PC7 este un instrument de lucru benefic pentru Europa, al cărui echivalent lipseşte, de exemplu în alte zone, şi poate constitui un exemplu de bună practică pentru celelalte federații, regiuni şi țări.

Este crucială simplificarea finanțării pe programe, atât la nivel național, cât şi la nivelul PC7.

Mesajul din partea industriei a fost neechivoc: în perioada de criză, cheltuielile pentru cercetare trebuie menținute la nivel maxim posibil, deoarece pot furniza acele rezultatele care se constituie în punctele de cotitură în dezvoltarea tehnologică, perioadele de criză fiind cele mai propice pentru exploatarea economică a acestora.

ii) Concluzii, cu privire la perspectivele pe termen lung pentru ERA şi pentru politica europeană de cercetare şi inovare:

Trebuie adoptată o atitudine echilibrată între competiție şi cooperare, care se reflectă în relația dintre excelență şi calitatea în cercetare. Prima presupune atingerea unui prag înalt pentru performanță, în timp ce cea de‐a doua este asociată cu un nivel minim acceptabil al acesteia; aparent, acest lucru poate constitui o sursă de contradicții, care poate conduce la pierderea unor resurse importante.

Se întrevede o tranziție de la “cercetare‐dezvoltare” spre “cercetare, dezvoltare, demonstrație şi implementare”, ca proces derulat de parteneriatul responsabil dintre industrie şi mediul academic. Pentru aceasta, sunt necesare măsuri suplimentare pentru ameliorarea atractivității carierelor ştiințifice şi îmbunătățirea mobilității cercetătorilor, prin acțiuni coordonate ale ministerelor responsabile cu ocuparea forței de muncă, securitatea socială, drepturile de pensie.

Există puncte de vedere comune ale viziunilor administrației SUA şi Consiliului Director ERA în ceea ce priveşte cercetarea la orizontul anilor 2030.

Conferința a fost un exemplu concret de inițiere a procesului de consultări sistematice, la nivel de persoane şi instituții avizate, care urmăresc aspectele ale dezvoltării politicilor ERA la nivel comunitar şi național.



23

A.II.2. Considerații despre Anul creativității şi inovării în Europa Competitivitatea unei economii depinde în mare măsura de investiția în activități de cercetare‐dezvoltare (CD) din partea sectorului privat, cercetarea trebuind înțeleasă ca o activitate curentă a oricărei întreprinderi. În cazul unei scăderi a activității economice – şi criza instalată la sfârşitul anului 2008 impune, din nefericire, o astfel de situație, preocuparea prioritară a operatorului economic este subordonată nevoii de a evita colapsul. Din acest motiv, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au luat măsuri de creştere a finanțării CD din fonduri publice, pentru a compensa declinul cheltuielilor private. Mai exact, din cele 27 state membre, 16 au mărit bugetele pentru cercetare, 7 l‐au menținut constant, şi 4, între care şi România, l‐au redus; suma bugetelor pentru cercetare al celor 23 de țări din primele doua categorii reprezintă aproximativ 99% din total bugete pentru cercetare al UE 27. Mai mult, anul 2009 a fost declarat Anul Creativității şi Inovării în Europa7 (EYCI) 2009, cu scopul declarat de a creşte gradul de conştientizare despre importanța creativității şi inovării pentru dezvoltarea socială, economică şi personală, prin diseminarea bunelor practice, stimularea educației şi cercetării ştiințifice, promovarea comunicării şi dezbaterea pe teme conexe.

Într‐o abordare simplificatoare, dezvoltarea prin cercetare constă în parcurgerea a trei etape: prima, de îndeplinire a obiectivului primar al activităților de cercetare, anume de a produce cunoştințe noi – invenții, care pot fi transformate, în etapa a doua, prin comercializare, în inovații, care contribuie, la rândul lor, în ultima etapă, prin difuzie, la modificarea comportamentului economic, atât la firmele furnizoare (“reverse engineering”, asimilări, îmbunătățiri, preluare idei etc.), cât şi la consumatori, care, dincolo de aspecte legate, de exemplu, de modă, constată că acestea oferă într‐adevăr avantaje semnificative şi le acceptă. Parcurgerea acestui ultim pas este esențială pentru a obține efectul pozitiv de creştere economică, şi depinde de nivelul istoric de dezvoltare, reflectat în cultura economică a regiunii.

Dacă pasul întâi cade în sarcina a ceea ce numim, de obicei, sistemul de cercetare‐ dezvoltare, furnizorul de capital uman şi de cunoaştere pentru economie şi societate, parcurgerea paşilor următori excede limitele acestuia, depinzând de toate tipurile de forțe care acționează pe piață: economice, politice, şi psihologice.

Trecerea de la pasul întâi la cel de‐al doilea este, de cele mai multe ori, zona critică, unde majoritatea proceselor se opresc. Formal, aici este granița aproximativă dintre cercetare şi inovare, de unde tendința de a utiliza expresia “sistem de cercetare‐dezvoltare şi inovare (CD&I)”. Multe invenții brevetate nu ajung să producă valoare adăugată economică, deoarece nu sunt tranzacționate de operatori interesați, care consideră, altminteri întemeiat, pe baza unui comportament economic corect, că nu pot obține suficient avantaj competitiv, care să le motiveze acțiunea.

Şi mai dificilă este tranziția spre etapa a treia, mai ales când este vorba de tehnologii emergente, când stimulentelor de a monopoliza piețele le sunt opuse riscurile de eşec. Succesul completării ultimei etape din ciclul dezvoltării durabile este determinat aici de marii investitori, grupați, de obicei, dar nu exclusiv, în fonduri de risc; aceştia investesc nu în tehnologie, practic finalizată la momentul respectiv, ci în piețe, țintind factorii cheie, care pot modifica cererea pentru bunurile nou apărute.

Prin urmare, succesul final depinde atât de sistemul de cercetare, dar, mai ales, de flexibilitatea pieței şi oportunitățile pe care le oferă economia. În acest spirit, factorii cheie țintiți de EYCI 2009 au fost companiile private, organizațiile societății civile, precum şi factorii de decizie politică, fără a 7 Detalii la adresa http://create2009.europa.eu/about_the_year.html


24

neglija nivelul individual ‐ cercetători şi cadre didactice – cu toții încurajați să se mobilizeze şi să se implice la nivel european, național şi local. La nivelul UE, organizatorii principali au fost Direcția Generală pentru Educație şi Cultură a Comisiei Europene, în asociere cu Direcția Generală pentru Întreprinderi şi Industrie.

Ca inițiative importante derulate în acest an sub egida EYCI, menționăm:

i) Strategia lărgită a Uniunii Europene pentru inovare8, în cadrul căreia au fost lansate primele parteneriate înalt integrate, alcătuite din centre de afaceri, antreprenori, universități, institute de cercetare, centre tehnologice ale Institutului European pentru Tehnologie9 (EIT), cu intenția de a dezvolta un model nou pentru inovare, prin reunirea tuturor forțelor inovării;

ii) Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului asupra competențelor cheie privind învățarea continuă10;

iii) Cooperarea europeană în domeniul politicilor de educație şi instruire11.

Referitor la EIT, intenția este ca acesta să devină un model de înaltă clasă pentru inovare, inspirând şi conducând la schimbare în sistemul de educație şi instituțiile de cercetare existente. Procedând astfel, EIT va contribui la valorificarea potențialului inovativ european, făcând din Europa un loc şi mai atractiv pentru întreprinzători, cercetători şi studenți, pentru beneficiul tuturor cetățenilor.

În perspectiva dezvoltării sale pe termen lung, la sfârşitul acestui an EIT a început procesul de constituire a Comunităților de Cunoaştere şi Inovare (“Knowledge and Innovation Communities – KIC”), existența şi funcționarea acestora reprezentând baza pentru existența EIT în următorii zece ani. Acestea sunt organizate pe principiul antreprenorial al “co‐locării“, care se aplică în SUA, China, şi India, mai puțin însă în Europa, unde, şi prin acest instrument, se încearcă adaptarea la competiția globală. EIT va crea, prin KIC, programe educaționale de masterat, doctorale şi postdoctorale, inclusiv în co‐tutelă (diplomele vor fi acordate de universități, dar vor purta şi certificarea din partea EIT).

În concluzie, România trebuie, prin politicile sale, să se ralieze efortului comun de creştere a competitivității economiei europeane, prin adoptarea, promovarea şi aplicarea, în plan intern, a criteriilor internaționale de evaluare atât a performanțelor, cât şi a infrastructurii de cercetare. De asemenea, comunitatea ştiințifică este aşteptată să contribuie în măsură mai mare la parteneriatele şi colaborările internaționale, pentru a uşura procesul de formare a pieței unificate europene.

8 “Broad‐based innovation strategy for the EU” 9 “European Institute of Technology (EIT)” 10 “Recommendation of the European Parliament and of the Council on key competences for lifelong learning“ 11 ”European policy cooperation in Education and Training“


Programe de cercetare‐dezvoltare şi inovare

25

B.Programe de cercetare‐dezvoltare şi inovare

B.I. Programe naționale Raport de monitorizare a Programelor Nucleu 2006‐2008

I.I Introducere

Programele Nucleu de cercetare‐dezvoltare, au fost instituite prin OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică şi dezvoltarea tehnologică, ca programe proprii ale institutelor naționale de cercetare‐dezvoltare, elaborate de acestea pe perioade multianuale, având obiective din domeniul specific de activitate, care se încadrează în strategia pe termen mediu şi lung a domeniului/sectorului respectiv.

Programele Nucleu de cercetare‐dezvoltare reprezintă instrumente de finanțare complementare Planului Național de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007‐2013 (PNCDI II), contribuind la realizarea Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007‐2013, prin dezvoltarea de direcții de cercetare strategice pe termen lung. În acelasi timp aceste programe susțin fundamentarea politicilor de dezvoltare la nivel de sector şi oferirea de soluții pentru rezolvarea problemelor complexe de dezvoltare tehnologică specifice domeniului, pe termen scurt şi mediu, în acord cu cerințele tehnice impuse la nivel european şi internațional.

Programele nucleu derulate în perioada 2006‐2008 au contribuit la realizarea principalelor obiective din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, legate de dezvoltarea capacității sistemului CDI şi creşterea calității şi performanțelor activității şi personalului de cercetare. În acest context, dintre rezultatele cele mai semnificative menționăm:

‐ Întărirea capacității de cercetare‐dezvoltare a institutelor de cercetare‐dezvoltare, prin identificarea şi dezvoltarea de noi direcții de cercetare în domeniile ştiințifice vizate; creşterea gradului de implementare a rezultatelor cercetării la beneficiari (din mediul public: ministere, agenții, autorități naționale şi locale, spitale, universități, institute şi stațiuni de cercetare, etc. şi din mediul privat: IMM‐uri, întreprinderi mari), atât la nivel național, cât şi la nivel european/internațional;

‐ Creşterea nivelului calitativ, a competitivității naționale şi internaționale a institutelor de cercetare‐dezvoltare, dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de cercetare‐dezvoltare. ‐ Prin abordarea unor noi tematici în cadrul proiectelor componente ale programelor nucleu au putut fi deschise noi nişe de cercetare, ceea ce a condus la posibilitatea fundamentării unui număr mare de proiecte (circa 300 de proiecte la nivel internațional şi mai bine de 800 de proiecte nivel național) ce au fost depuse ca oferte de cercetare în competițiile deschise la nivel național prin Planul Național de Cercetare Dezvoltare şi Inovare (PNCDI II), la programul CEEX, precum şi la programe internaționale: Programele Cadru pentru cercetare ale Uniunii Europene, Inițiativle COST şi EUREKA, cooperări bilaterale, etc.

‐ Creşterea calitativă şi cantitativă a personalului de cercetare‐dezvoltare din institutele de cercetare; numărul mediu al personalului cu studii superioare/ institut creşte constant, astfel dacă în anul 2006 această medie era de 84,98, în 2007 ajunge la 88,23, iar în anul 2008 creşte până la 92,91, prin creşterea numărului de proiecte şi a atragerii de tineri către domeniul cercetării. De‐asemenea numărul de doctori în ştiințe creşte constant, media acestora per institut crescând de la 27,23 în 2006, la 28,84 în 2007, şi la 30,3 în anul 2008.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ CERCETARE‐DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA Programe de cercetare‐dezvoltare şi inovare

26

‐ Creşterile de personal şi creşterea numărului de proiecte de cercetare‐dezvoltare au condus la creşteri ale veniturilor intitutelor de cercetare‐dezvoltare.

‐ Creşterea interesului şi a numărului acțiunilor întreprinse de institutele de cercetare pentru asigurarea protecției rezultatelor cercetării, prin creşterea numărului de brevete înregistrate de la 54 de brevete în perioada 2003‐2005, la 97 de brevete înregistrate în perioada 2006‐2008.

‐ Creşterea numărului de comunicări ştiințifice (de la 1764 în perioada 2003‐2005, la 3903 în perioada 2006‐2008), a numărul de participări la manifestări ştiințifice naționale şi internaționale de la 961 la 2310 pentru cele două perioade de timp menționate, creşterea numărului de publicații ştiințifice (numărul de cărți de specialitate publicate creşte de la 59 la 155, iar numărul de articole ştiințifice publicate creşte de la 771 la 2219, dintre care 629 în reviste de specialitate cotate ISI.

Calitatea şi impactul activităților şi rezultatelor obținute în cadrul Programelor Nucleu confirmă rolul şi importanța institutelor naționale de cercetare‐dezvoltare ca instituții de referință pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare în sectoarele în care acestea îşi desfăşoară activitatea, precum şi capacitatea acestora de a se implica în activități de înaltă performanță desfăşurate pe plan internațional.

Obiectivele principale ale strategiei naționale de CDI definite prin OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică şi dezvoltarea tehnologică prevăd:

a) promovarea şi dezvoltarea sistemului național de cercetare‐dezvoltare pentru susținerea dezvoltării economice şi sociale a țării şi a cunoaşterii,

b) integrarea în comunitatea ştiințifică internațională, c) protecția patrimoniului tehnico‐ştiințific românesc, d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare, e) dezvoltarea bazei materiale şi finanțarea activității de cercetare.

Pentru implementarea acestei strategii şi pentru realizarea obiectivelor, autoritatea de stat pentru cercetare‐dezvoltare a utilizat diferite instrumente, printre care şi programele nucleu de cercetare, definite în cadrul aceleiaşi ordonanțe, ca programe proprii ale institutelor naționale, elaborate de acestea pe perioade anuale sau multianuale, având obiective din domeniul specific de activitate, care se încadrează în strategia pe termen mediu şi lung a domeniului/sectorului respectiv.

Prin HG 137/2003 au fost aprobate normele metodologice privind contractarea, finanțarea şi evaluarea programelor‐nucleu de cercetare‐dezvoltare. Aceste norme stabilesc:

- modul de elaborare şi conținutul programelor nucleu - modul de evaluare şi aprobare - modul de contractare, finanțare şi monitorizare a programelor nucleu.

Bugetul pentru finanțarea acestor programe este stabilit prin legea anuală a bugetului de stat, alocarea sumelor pentru fiecare program se face de către autoritatea de stat pentru cercetare‐dezvoltare în sistem competițional.

Sistemul competițional constă în: - lansarea cererilor de ofertă către unitatile de C‐D îndreptățite să inițieze programe nucleu, - depunerea propunerilor de programe la autoritatea de stat pentru cercetare, - transmiterea propunerilor de programe nucleu Colegiului Consultativ de Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare (CDI), pentru evaluarea tehnico‐ştiințifică a proiectelor componente, - evaluarea şi ierarhizarea programelor nucleu, avizate de instituția publică coordonatoare a unității de CD ofertantă, pe baza criteriilor stabilite prin HG 137/2003, art.2, pct.a‐d, şi anume:

a) orientarea de dezvoltare generală la care trebuie să contribuie programul nucleu b) coerența şi realismul programului nucleu



27

c) impactul pozitiv al programului nucleu asupra domeniului sau sectorului respectiv d) mijloacele şi resursele necesare pentru implementare,

- aprobarea fondurilor pentru fiecare program nucleu de către conducerea autorității de stat pentru cercetare, contractarea finanțării acestor programe pe baza reglementarilor din Ordinul Ministrului nr.7048/2003, cu modificările şi completările ulterioare, reglementare emisă de autoritatea de stat pentru cercetare conform prevederilor HG 137/2003.

I.2. Derularea programelor nucleu Competiții

Prima competiție a fost lansată în luna octombrie 2005, în cadrul căreia s‐au depus un număr de 41 de propuneri de programme nucleu de către unitati de CD, conform prevederilor HG 137/2003. Cea de‐a doua competiție pentru programe nucleu noi a fost lansată în luna noiembrie 2006, în cadrul acesteia fiind depuse un număr de 4 propuneri de program.

Ca urmare a acestor două competiții au fost contractate şi finanțate un număr de 45 de programe nucleu în perioada 2006‐2008, lista acestora fiind prezentată în Anexa 1.

Programul nucleu al INCD Sănătate a fost sistat la finanțare de la bugetul de stat al autorității pentru cercetare, deoarece INCD Sănătate a fost inclus într‐o altă structură administrativă care nu mai îndeplinea condițiile de eligibilitate impuse pentru finanțarea programelor nucleu prin HG 137/2003.

Programele nucleu selectate au avut ca scop întărirea capacității de cercetare‐dezvoltare a institutelor de CD, identificarea şi dezvoltarea de noi direcții de cercetare în domeniile ştiințifice vizate, creşterea nivelului calitativ, a competitivității naționale şi internaționale a institutelor CD, dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de CD. Programele nucleu contribuie la fundamentarea politicilor din diversele domenii de activitate, la armonizarea politicilor sectoriale, la promovarea inovării şi la realizarea strategiei economico‐sociale a sectorului CD. Finanțarea programelor nucleu

După desfăşurarea celor două competiții autoritatea de stat pentru cercetare a stabilit anual fondurile pentru finanțarea fiecărui program nucleu, cuantumul stabilit având în vedere atât ierarhizarea în urma competiției, cât şi respectarea prevederilor art.68 din OG 57/2002, aşa cum a fost ea aprobată prin Legea 324/2003. În conformitate cu acestea, finanțarea programelor nucleu s‐a făcut în cadrul următoarelor limite:

- “minim 20% şi nu poate depăşi 60% din veniturile din activitatea de CD obținute de unitate în anul anterior”.

În vederea creşterii performanțelor personalului de cercetare din instituțiile propunătoare de programe nucleu, în cadrul evaluării şi ierarhizării programelor nucleu s‐a propus de către autoritatea contractantă introducerea unei grile de evaluare care să evidențieze şi să aprecieze ponderea numărului de doctori în ştiințe din totalul personalui de CD din institutele în cauză. Acest lucru a fost prevăzut în cadrul Deciziei Preşedintelui ANCS nr. 9199/13.12.2005 privind evaluarea programelor nucleu de cercetare‐dezvoltare.

Procedura de alocare a cuantumului anual pentru fiecare program nucleu a ținut cont de: - valoarea preliminată a activității de CD pentru anii 2005, 2006, 2007;


28

- valoarea realizată a activității de CD din anii 2005, 2006, 2007, conform documentelor financiare (bilanț contabil anual şi balanța de conturi) prezentate;

- evaluarea anuală a programului, efectuată de Comisia de specialitate a Colegiului Consultativ pentru CDI.

Finanțarea programelor nucleu s‐a făcut anual în 2 etape: ‐ Etapa 1 (luna ianuarie): finanțarea cu cca. 20% din valoarea previzionată a activități CD din anul

anterior, ‐ Etapa 2 (luna mai): acordarea valorii reprezentând diferența procentajului cuvenit, pană la

valoarea corespunzătoare calculată în urma evaluării inițiale şi a ierarhizării programelor.

Lista programelor nucleu în ordinea ierarhizării acestora ca urmare a evaluării naționale, precum şi a instituțiilor propunătoare este prezentată în Anexa 1.

Finanțarea programelor nucleu pe ani (2006‐2008) pentru fiecare instituție în parte este prezentată în Graficul 1.

Situația alocărilor bugetare pentru fiecare program nucleu/ instituție în parte, pentru fiecare dintre cei 3, respectiv 2 ani de finanțare este prezentată în Anexa 1.

Situația finanțării la nivel global pe cei trei ani pentru programele nucleu arată astfel: Valoarea totală a alocării bugetare pentru programele nucleu a fost de 393.883.246 lei, cu mențiunea că de la 2006 la 2007 fondurile alocate programelor nucleu au crescut cu cca.88,5%, iar din 2007 în 2008, această alocare a crescut cu 31,6%.

Pentru fiecare an financiar nivelul de finanțare al fiecărui program a fost stabilit în funcție de valoarea totală alocată acestui capitol prin bugetul de stat, şi ținându‐se seama de rezultatele obținute de către unitățile de CD prin programele nucleu în anii anteriori, rezultate confirmate de rapoartele de evaluare întocmite anual de comisiile de specialitate ale Colegiului Consultativ de Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare.

Pe baza acestor rapoarte au fost continuate cercetările pe proiectele derulate în anul/anii anteriori şi/sau au fost introduse proiecte noi care să conducă la realizarea obiectivelor propuse inițial. Numărul proiectelor/temelor finanțate în această perioadă pentru fiecare program nucleu/ instituție în parte este prezentat în Anexa 1.

finanţare programe nucleu 2006-2008

2008 - 46%

2007 - 35%

2006 - 19%



29

Grafic 1

Valoarea plăţilor pentru programele nucleu (2006-2008)

0

0

0

00

18.256.000

466.000

305.000

332.000

383.580

520.000

241.000

638.000

1.061.000

962.000

528.300

849.000

0984.000

1.114.000

833.000

1.006.000

1.270.000

1.127.000

1.909.000

1.236.000

1.636.000

1.552.000

1.410.000

2.120.000

1.432.000

1.357.000

2.093.000

1.704.000

1.800.000

2.233.000

1.458.000

1.850.000

1.643.221

2.735.000

1.906.000

2.561.000

3.129.000

2.561.000

2.686.000

4.500.000

6.866.000

8.429.873

421.490

527.910

446.840

712.130

790.000

1.681.740

513.740

1.046.760

1.495.290

1.309.150

937.570

1.540.700

1.535.050

1.846.670

1.770.260

1.723.442

2.112.480

2.136.700

2.264.420

2.292.420

2.416.430

2.531.430

1.760.210

2.797.280

3.089.680

2.872.710

2.190.390

2.863.000

2.894.960

4.869.100

4.520.130

5.683.180

5.147.830

9.798.500

13.303.280

15.567.710

3.788.800

4.135.590

4.464.729

3.021.770

3.387.310

3.447.570

3.148.816

3.567.250

13.700.000

8.362.000

7.489.000

1.942.000

1.187.000

1.776.000

1.383.000

1.098.000

770.871

1.299.000

629.000

596.830

832.000

386.000

23.615.995

2.010.432

1.957.000

2.893.000

2.123.000

2.406.000

2.565.000

2.598.000

2.242.000

2.632.006

2.468.000

3.159.000

3.987.182

3.057.000

3.162.000

2.763.000

4.391.000

3.793.6363.565.637

3.452.000

3.786.000

3.306.000

4.453.000

4.502.000

3.340.806

4.006.000

6.488.000

6.344.000

7.310.458

0 5.000.000 10.000.000 15.000.000 20.000.000 25.000.000 30.000.000 35.000.000 40.000.000 45.000.000 50.000.000

INCD Sanatate

INCD Turism

INCD CSZ Brasov

IPCUP Ploieşti

INSCC

INBA Baloteşti

INCD Urbanproiect

INCD BH Ştefăneşti

ISIM Timişoara

INCDA Fundulea

INCD Protecţia Muncii

INCD GGT(IGR)

INCEMC Timişoara

INCD Cantacuzino

INSEMEX Petroşani

ICCF

INCDM Constanţa

INCS Muncă şi Protecţie Sociala

IMNR

ICPMRR

ECOIND

ICMET Craiova

INCD Fizica Pământului

GEOECOMAR

INCERC

ICPA

INCD DD Tulcea

COMOTI

INCD Victor Babes

ICIM

INCD Textile- Pielărie

IFT Iaşi

INCD MTM (CEFIN)

INMA

ICSI Rm.Vâlcea

ICI

ICECHIM

INSB

IMT

ICPE-CA

INOE 2000

ITIM Cluj-Napoca

INCD Fizica Materialelor

INFLPR

IFIN HH

Platit in 2006

Platit in 2007

Platit in 2008

Din totalul fondurilor alocate pentru programele nucleu cumulativ pentru cei 3 ani de derulare (393.883.246 lei), procentele primite de fiecare instituție în parte sunt menționate în cadrul Graficului 2, cu precizarea că 4 dintre aceste institute (INCD Agricole Fundulea, INBA Baloteşti, INCD CSZ Braşov, INSEMEX Petroşani) au primit finanțare doar pentru doi ani, deoarece programele lor au început cu un an mai târziu.

Se observă că instituțiile care au primit cea mai substanțială finanțare pentru programul nucleu sunt cele din domeniul 10 ‐ Ştiințe de bază, mai precis primele 5 poziții sunt ocupate de institute de


30

cerecetare‐dezvoltare din domeniul fizicii, finanțarea programelor nucleu pentru aceste institute însumând cca. 37% din totalul finanțării prin programe nucleu.

Acest lucru se datorează numărului ridicat de cercetători (având în vedere procedura de evaluare şi ierarhizare a programelor nucleu, care pune accent pe calitatea resurselor umane – număr de doctori din totalul personalului de cercetare) din instituțiile din domeniul fizicii, precum şi a valorii ridicate a veniturilor realizate din activități de cercetare‐dezvoltare (conform procedurii de alocare a fondurilor utilizată de autoritatea contractantă).

Grafic 2

Procent finanţare din total Programe Nucleu (2006-2008)

0,00

0,31

0,32

0,37

0,37

0,51

0,53

0,77

0,78

0,83

0,90

0,98

1,04

1,10

1,20

1,24

1,33

1,40

1,46

1,47

1,54

1,72

1,76

1,87

1,88

1,95

1,97

2,03

2,03

2,17

2,21

2,22

2,28

2,36

2,38

2,40

2,76

3,09

3,50

3,80

3,99

4,11

7,11

9,76

12,09

0,00 2,00 4,00 6,00 8,00 10,00 12,00 14,00

INCD Sanatate

INCD Turism

INCD CSZ Braşov

IPCUP Ploieşti

INSCC

INBA Baloteşti

INCD Urbanproiect

INBH Ştefăneşti

ISIM

INCDA Fundulea


INCD GGT (IGR)

INCEMC Timişoara

INCD Cantacuzino

INSEMEX Petroşani

ICCF

INCDM Constanţa

INCD Muncă şi Protecţie Socială

IMNR

ICPMRR

ECOIND

ICMET Craiova


GEOECOMAR

INCERC

ICPA

INCD DD Tulcea

COMOTI

INCD Victor Babeş

ICIM

INCD Textile-Pielărie

IFT Iaşi

INCD MTM (CEFIN)

INMA

ICSI Rm.Vâlcea

ICI

ICECHIM

INSB

IMT

ICPE-CA

INOE 2000

ITIM Cluj-Napoca


INFLPR

IFIN HH



31

Din situațiile economice prezentate de institutele naționale de CD la finalizarea programelor nucleu derulate în perioada 2006‐2008, s‐a observat o creştere în general veniturilor provenite din activități de CD de la un an la altul, în cei 3 ani prevăzuți de acest raport (Graficul 3).

Excepții de la această regulă au prezentat institute ca INCD pentru Biotehnologii în Horticultură, Ştefăneşti, Argeş, având o descreştere constantă a veniturilor în fiecare an, şi institute precum IPCUP Ploieşti, INCD Turism, ICPMRR, ECOIND, ICIM, IMNR, ISIM, INCD Protecția Muncii, INCS Muncă şi Protecție Socială şi ICI, care au prezentat creşteri şi apoi descreşteri în anii 2007, respectiv 2008, comparativ cu veniturile din anul 2006.

Creşteri semnificative de la un an la altul, din punctul de vedere al venitului din activități CD, au avut institute ca: ICSI Rm.Vâlcea, COMOTI, IMT, INCD Victor Babeş, ICPE‐CA, cele din domeniul fizicii prezentând valorile cele mai mari, şi anume: ITIM Cluj‐Napoca, IFT Iaşi, INCD Fizica Materialelor, INFLPR şi IFIN‐HH.

Aceste fluctuații au avut drept cauze: creşterile, respectiv descreşterile de personal, creşterea/ descreşterea performanțelor şi abilităților personalului de CD, creşterea/ descreşterea participării la competiții naționale şi internaționale, vânzarea şi implementarea rezultatelor cercetării.

Grafic 3

Venitul institutelor CD în perioada 2006-2008 din activităţi CD

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

70.000.000

80.000.000

90.000.000

URBA

NPRO

IECT

ICM

ET, C

raiov

aIP

CUP,

Ploi

eşti

COMO

TI

INCD

Tur

ismIC

CFIN

CD M

TM (C

EFIN

)IN

CD T

P IN

CD B

H, S

tefăn

eşti

INCE

RCEC

OIND

ICSI

Rm

.Vâlc

eaIS

IM, T

imişo

ara

INCD

Can

tacuz

inoIN

SCC

INCD

PM

ICIM IC

IIN

MAIC

PMRR

INCD

DD,

Tulce

aIM

NR IMT

INOE

200

0IN

CD V

ictor

Bab

eşGE

OECO

MAR

INCD

M, C

onsta

nţaIC

ECHI

MIC

PE-C

AIN

CD F

PIN

CD G

GT (I

GR)

INCE

MC,

Tim

isoar

aIC

PAIF

IN H

HIN

FLPR

INCS

MPS

IFT,

Iaşi

ITIM

, Cluj

-Nap

oca

INSB

INCD

FM

INCD

A, F

undu

leaIN

BA, B

aloteşti

INCD

CSZ

, Braşo

vIN

SEM

EX, P

etroşa

ni

venit CD in 2006venit CD in 2007venit CD in 2008

Grafic 4 Situațiile economice prezentate de institutele naționale de CD la finalizarea programelor nucleu au prezentat şi structura cheltuileilor de CD pentru fiecare instituție în anii 2006, 2007 şi 2008 în funcție de principalele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu manopera, cheltuieli materiale, cheltuieli de regie şi achiziții/ dotări. Structura acestor cheltuieli este prezentată în Graficul 4:

Graficul 4 ilustrează faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor a fost orientată către cheltuielile directe (manoperă: ~42% şi

Structura cheltuielilor de CD (2006-2008)

Manopera 41,86%

Materiale 13,66%

Regie 23,12%

Achiziţii/Dotări21,36%


32

cheltuieli materiale: ~14%). Cheltuielile indirecte sau cheltuielile cu regia (cheltuieli de întreținere, apă, electricitate şi altele asemenea) reprezintă cca.23%, iar achizițiile reprezintă un procent de 21% din totalul cheltuileililor efectuate.

Prezentarea detaliată a acestor categorii de cheltuieli pentru fiecare instituție în parte în fiecare dintre cei 3 ani de finanțare se regăseşte în graficele 4.1, 4.2, 4.3 şi 4.4.

Grafic 4.1

Structură Cheltuieli 2006

0 5.000.000 10.000.000 15.000.000 20.000.000 25.000.000 30.000.000 35.000.000 40.000.000

URBANPROIECT

ICMET, Craiova

IPCUP, Ploieşti

COMOTI

INCD Turism

ICCF

INCD MTM (CEFIN)

INCD Sănătate

INCD TP

INCD BH, Stefăneşti

INCERC

ECOIND

ICSI Rm.Vâlcea

ISIM, Timişoara

INCD Cantacuzino

INSCC

INCD PM

ICIM

ICI

INMA

ICPMRR

INCD DD,Tulcea

IMNR

IMT

INOE 2000

INCD Victor Babeş

GEOECOMAR

INCDM, Constanţa

ICECHIM

ICPE-CA

INCD FP

INCD GGT (IGR)

INCEMC, Timişoara

ICPA

IFIN HH

INFLPR

INCD MPS

IFT, Iaşi

ITIM, Cluj-Napoca

INSB

INCD FM

INCDA, Fundulea

INBA, Baloteşti

INCD CSZ, Braşov

Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale Cheltuieli Regie Achizitii/Dotari



33

Grafic 4.2

Structură cheltuieli 2007

0 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000 50.000.000 60.000.000 70.000.000

URBANPROIECT

ICMET, Craiova

IPCUP, Ploieşti

COMOTI

INCD Turism

ICCF

INCD MTM (CEFIN)

INCD Sănătate

INCD TP


INCERC

ECOIND

ICSI Rm.Vâlcea

ISIM, Timişoara

INCD Cantacuzino

INSCC

INCD PM

ICIM

ICI

INMA

ICPMRR

INCD DD,Tulcea

IMNR

IMT

INOE 2000

INCD Victor Babeş

GEOECOMAR

INCDM, Constanţa

ICECHIM

ICPE-CA

INCD FP

INCD GGT (IGR)

INCEMC, Timişoara

ICPA

IFIN HH

INFLPR

INCD MPS

IFT, Iaşi

ITIM, Cluj-Napoca

INSB

INCD FM

INCDA, Fundulea

INBA, Baloteşti

INCD CSZ, Braşov

Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale

Cheltuieli Regie Achizitii/Dotari


34

Grafic 4.3

Structură Cheltuieli 2008

0 20.000.000 40.000.000 60.000.000 80.000.000 100.000.000 120.000.000

URBANPROIECT

ICMET, Craiov a

IPCUP, Ploieşti

COMOTI

INCD Turism

ICCF

INCD MTM (CEFIN)

INCD Sănătate

INCD TP


INCERC

ECOIND

ICSI Rm.Vâlcea

ISIM, Timişoara

INCD Cantacuzino

INSCC

INCD PM

ICIM

ICI

INMA

ICPMRR

INCD DD,Tulcea

IMNR

IMT

INOE 2000

INCD Victor Babeş

GEOECOMAR

INCDM, Constanţa

ICECHIM

ICPE-CA

INCD FP

INCD GGT (IGR)

INCEMC, Timişoara

ICPA

IFIN HH

INFLPR

INCD MPS

IFT, Iaşi

ITIM, Cluj-Napoca

INSB

INCD FM

INCDA, Fundulea

INBA, Baloteşti

INCD CSZ, Braşov

Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale Cheltuieli Regie Achizitii/Dotari



35

Grafic 4.4

Structură cheltuieli - total 2006-2008

0 50.000.000 100.000.000 150.000.000 200.000.000 250.000.000

INCD Turism

IPCUP Ploieşti

INBH Ştefăneşti

INSCC

INCD CSZ Brasov

INBA Baloteşti

INCD GGT (IGR)

INCD Urbanproiect


ISIM

INCEMC Timişoara

IMNR

INCDM Constanţa


INCD-MIC (Cantacuzino)

INSEMEX Petroşani

ECOIND

INCD DD Tulcea

ICPMRR

INCD MTM (CEFIN)

INCDA Fundulea


ICMET Craiova

GEOECOMAR

IFT Iaşi

COMOTI

ICIM

INCERC

ICPA

INMA

ICCF

INCD Victor Babeş

INCD Textile-Pielărie

ICI

ICSI Rm.Vâlcea

ITIM Cluj-Napoca

INSB

ICECHIM

IMT

INOE 2000

ICPE-CA


INFLPR

IFIN HH

Manopera

Materiale

Regie

Achizitii/Dotari


36

Având în vedere că o importanță deosebită s‐a acordat creşterii calității şi performanțelor personalului de CD din instituțiile deținătoare de programe nucleu în perioada 2006‐2008, şi ținând cont de ponderea cheltuielilor cu manopera din totalul cheltuielilor efectuate de fiecare instituție în parte, în Graficele 5 se prezintă numărul personalului de CD din fiecare instituție, din care personalul cu studii superioare şi numărul de doctori, grafice din care se pot observa fluctuațiile de personal de la un an la altul.

Grafic 5.1 Nr. personal CD in 2006

538

446

253

251

245

213

172

170

165

163

130

129

128

126

125

120

115

114

110

105

102

97

92

90

88

82

64

62

44

426

287

169

119

60

90

109

87

119

118

106

68

71

78

98

68

64

56

51

72

52

57

57

50

31

173

122

110

29

36

22

18

24

4

27

57

27

69

31

35

17

17

15

13

33

18

15

8

33

27

17

22

16

7

24

12

9

0

14

13

15

11

10

2

3

165

162

143

63

55

52

45

44

28

21

26

69

69

78

78

135

132

117

51

74

49

50

39

42

36

44

35

18

20

14

59

86

85

90

13

8

6

16

0 100 200 300 400 500 600

IFIN HH

INFLPR

INCD Fiz.Materialelor

INCD-MI Cantacuzino

INCDA Fundulea

INCERC

ICIM

INMA

ICMET Craiov a

ICECHIM

INSB

INOE 2000

ITIM Cluj

ICPE-CA

ICPA

INCD TP

ICCF

INCD MTM (CEFIN)

ICSI Rm.Valcea

INCD Victor Babes

INCD ICI

INCD COMOTI

ECOIND

IPCUP Ploiesti

INCD GGT(IGR)

INCD PM

INCD DD Tulcea

IMT

INCDM C-ta

INCD Fiz. Pamantului

INSEMEX Petrosani

ISIM

IFT Iasi

IMNR

ICPMRR

INCD Urbanproiect

GEOECOMAR

INBA Balotesti

INCS MPS

INCEMC Timis.

INCD CSZ Brasov

INBH Stefanesti

INCD Turism

INSCC

doctori cu studii superioare Total personal CD



37

Grafic 5.2

Total personal CD in 2007

588

385

268

236

218

216

208

190

174

170

169

166

165

162

161

161

152

146

143

142

135

133

128

107

104

96

90

84

80

67

66

63

62

59

43

465

289

136

63

54

169

99

94

111

125

141

124

110

94

119

121

123

81

71

104

78

72

81

66

72

45

52

59

63

50

45

46

53

49

20

33

24

187

125

30

34

4

103

19

27

21

65

29

32

5

21

19

39

70

28

30

14

11

18

17

34

28

14

11

20

14

22

17

10

23

9

19

15

13

19

18

19

1

11

0

4

57

45

35

21

20

67

81

66

81

44

42

33

18

16

57

71

0 100 200 300 400 500 600 700

IFIN HH

INFLPR

INCD-MI Cantacuzino

INCDA Fundulea

IPCUP Ploiesti


INCERC

INMA

ICIM

INSB

ICECHIM

INOE 2000

ICMET Craiova

ICSI Rm.Valcea

INCD ICI

ICPE-CA

ITIM Cluj

INCD Victor Babes

ICPA

INCD MTM (CEFIN)

ECOIND

INCD TP

ICCF

INCD GGT(IGR)

IMT

INCD DD Tulcea

INCD PM

INSEMEX Petrosani

INCD COMOTI


INCDM C-ta

ICPMRR

IFT Iasi

ISIM

INCEMC Timis.

IMNR

INCD CSZ Brasov

INBA Balotesti

GEOECOMAR

INCS MPS

INCD Urbanproiect

INBH Stefanesti

INCD Turism

INSCC

doctori

cu studii superioare

Total personal CD


38

Grafic 5.3

Total personal CD in 2008

512

401

292

221

219

211

207

188

175

173

172

168

168

166

165

165

148

141

139

136

132

118

114

111

97

95

92

85

81

80

77

71

69

66

65

62

60

53

46

42

23

22

412

342

155

193

175

106

62

121

85

143

135

135

133

106

122

102

86

80

94

76

83

92

93

66

68

60

68

65

54

46

48

48

47

37

43

22

20

163

125

49

78

98

32

35

14

29

28

56

35

79

23

4

20

37

33

18

18

33

28

20

10

14

3

24

20

19

14

12

20

12

11

14

21

24

18

9

16

1

9

3

4

55

32

51

27

62

46

43

16

20

0 100 200 300 400 500 600

IFIN HH

INFLPR

INCD-MI Cantacuzino

INSB


INCERC

INCDA Fundulea

INCD MTM (CEFIN)

INMA

ICECHIM

ICPE-CA

INOE 2000

ITIM Cluj

ICIM

ICMET Craiova

ICSI Rm.Valcea

INCD GGT(IGR)

ICPA

ICCF

INCD TP

INCD Victor Babes

IMT

INCD ICI

ECOIND

INCD COMOTI

IPCUP Ploiesti


INSEMEX Petrosani

INCDM C-ta

INCD DD Tulcea

INCD PM

INCEMC Timis.

INCD CSZ Brasov

ISIM

IMNR

INBA Balotesti

IFT Iasi

GEOECOMAR

ICPMRR

INCS MPS

INCD Urbanproiect

INBH Stefanesti

INCD Turism

INSCC

doctori

cu studii superioare

Total personal CD

Din totalul veniturilor din cercetare‐dezvoltare în perioada 2006‐2008 finanțarea prin programe nucleu a fost în medie de cca. 21,7% per institut. Cele mai mici valori le‐au înregistrat institutele INCD Agricole Fundulea (14,35%) şi INCD Cartofului şi Sfeclei de Zahăr (14,84%) datorită începerii cu un an



39

mai târziu a programelor nucleu ale acestor institute. Valorile cele mai mari aparțin institutelor INCD Fizica Materialelor (27,67%), INCD Delta Dunării (27,93%) şi INCDTIM Cluj‐Napoca (28,8%), conform Graficului 6, acest lucru reprezentând în fapt importanța finanțării prin programe nucleu din totalul veniturilor institutelor de cercetare.

Grafic 6

Procentul finanţării prin Programe Nucleu din totalul veniturilor din CD in perioada 2006-2008

28,80

27,93

27,67

27,61

27,08

26,87

26,62

26,07

25,67

24,46

24,22

24,13

23,92

23,42

22,64

22,55

22,28

22,04

21,63

21,32

21,26

21,14

21,08

20,80

20,57

20,51

20,03

20,01

19,85

19,67

19,48

19,35

19,18

19,08

18,99

18,98

18,62

18,61

18,37

17,94

17,78

17,06

14,84

14,35

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00

ITIM Cluj-Napoca

INCD DD Tulcea



INBH Ştefăneşti

INCDM Constanţa

IFT Iaşi


INSB

INFLPR

GEOECOMAR

IMNR

IFIN HH

INSCC

ICIM

INMA

ICI

ICPE-CA

IPCUP Ploieşti

INCEMC Timişoara

IMT

INOE 2000

ICPMRR

INCERC


INCD Turism

ECOIND

ICPA

ICSI Rm.Vâlcea

ICCF

INBA Baloteşti

INCD Urbanproiect

INSEMEX Petroşani

INCD Victor Babeş

ICECHIM

ICMET Craiov a

COMOTI

INCD Tex tile-Pielărie

INCD MTM (CEFIN)

ISIM

INCD Cantacuzino

INCD GGT (IGR)

INCD CSZ Braşov

INCDA Fundulea


40

I.3. Rezultate obținute Anual, fiecare instituție care a derulat un program nucleu finanțat prin autoritatea de stat pentru cercetare, a elaborat un raport de activitate pe baza căruia s‐a făcut o evaluare ştiințifică de către comisia de specialitate din Colegiul Consultativ pentru CDI.

Rezultatele obținute la finalizarea acestor programe sunt concretizate în produse, studii, normative, standarde, tehnologii, servicii, prototipuri, instalții pilot, sisteme, mecanisme, metode, tehnici şi alte asemenea.

Rezultatele proiectelor şi programelor nucleu pot fi cuantificate în: 1. produse 241 2. tehnologii/ procese/ standuri/ instalații pilot/ secvențe tehnologice/ prototipuri 255 3. servicii 20 4. sisteme / structuri / mecanisme / set indicatori 32 5. metode / tehnici/ procedee/ proceduri/ experimentări / modele 663 6. baze de date / sisteme informaționale/ web‐site/ servicii on‐line / protocoale 213 7. documentații / normative/ standarde/ glosare/ îndrumare / hărți / protocoale / specificații 521 8. studii / prognoze 877 9. metodologii 133

Menționăm câteva din produsele rezultate: - În domeniul Ştiințe de bază: sticle fosfatice dopate cu ioni de pământuri rare, structuri

fotonice multistrat pe bază de oxizi de siliciu şi fosfor, nanopulberi PZT, straturi subțiri mono şi multi strat pentru aplicații în optoelectronică, microelectronică şi industria energetică, dispozitive de încercare şi testare echipamente hidraulice şi tribologice, nano‐straturi subțiri de oxinitruri deTi, perforator cu laser Er:YAG pentru analize de sânge, structuri vitroase fosfatice cu ioni de pământuri rare; biocipuri array, structuri de senzori chimici în tehnologie MEMS, structuri‐test micromixere pentru aplicații bio‐medicale, sistem de canale microfluidice, componente micro‐optice, comutator optic pe bază de fibre optice mobile, demonstratoare de antene folded slot pe membrane GaAs, structuri trece banda şi opreşte banda de înaltă selectivitate în gama undelor milimetrice, structuri de comutatoare cu aplicații în sistemele de comunicații mobile, microsenzori de presiune piezorezistivi pentru aplicații de presiune scăzută; harta intensității seismice a României;

- În domeniul Mediu: hărți geologice şi geofizice; - În domeniile Biotehnologii şi Sănătate: microorganisme, test pentru determinarea

enzimatică a colesterolului, structuri chimice originale potențial antiinfecțioase; - În domeniile Materiale şi Energie: filtre pentru filtrare uleiuri, pentru filtrare electroliți,

țesături noi, echipament şi tehnoogie de finisare piei bovine, textile inteligente, învelitori pentru protejare culturi, țesături filtrante, materiale noi pentru tălpi încălțăminte, produse pe bază de hidrogeluri colagenice; magneți permanenți nanocompoziți, izotropi pe bază de NdFeB, elemente constructive noi pentru sisteme de pile DAFC, kit didactic demonstrativ: panou fotovoltaic‐eletrolizor‐sistem de celule de combustie h2/safc; monocristale, celule fotoelectrice; laser pico‐second‐puls pentru micro‐prelucrări, microtomograf cu raze x, laborator de metrologie şi standardizare laser, dispozitive laser pentru terapie bio‐medicală; set surse etalon pentru spectrometrie gama V‐M‐1G, surse etalon beta punctiformă V‐XY‐1B şi de activitate de suprafață tip V‐XZ‐2B; traductori electromagnetici, senzori/rețele de senzori sau micro‐senzori magnetici, magneți



41

permanenți, micropulberi, ferofluide nanopulberi şi straturi subțiri multiple pentru aplicații în biotehnologie, medicină, microelectronică şi domeniul energetic – stocare de hidrogen; instalație automatizată pentru preconcentrarea tritiului prin electroliză; noi tipuri de materiale: filme compozite din hidroxiapatita naturală şi sintetică cu proprietăți osteointegratoare, nanoparticule de oxid de fier pentru aplicații bio‐medicale, materiale piezoceramice avansate, dielectrici ceramici, aliaje metalice cu componente volatile şi/sau greu miscibile pentru aplicații în energetică, materiale stocatoare de hidrogen,

- În domeniul Agricultură şi siguranță alimentara: materiale biologice viticole de înmulțire, elite clonale omologate de viță de vie, selecții preomologate de viță de vie, material vegetal aclimatizat; echipamente tehnice pentru semănat plante prăşitoare şi distribuit insecticide, instalație automatizată pentru măcinare cereale pentru obținerea de furaje combinate, instalație pentru scos sâmburi ISS, echipament tehnic pentru decompactare şi fertilizare; set de indicatori de agro‐mediu pentru caracterizarea unitară a solului; etc.

Sinteza acestor rezultate pentru fiecare program nucleu şi instituție de CD finanțate este prezentată în Anexa 4 la prezentul raport.

Pe măsura derulării programelor nucleu, rezultatele parțiale/finale ale proiectelor componente au fost prezentate la congrese, simpozioane, seminarii şi/sau au fost transmise pentru publicare în diverse reviste şi cărți de specialitate. Astfel, la finalul programului au fost publicate un total de 1176 articole în reviste de specialitate la nivel național, din care 238, articole în reviste cotate ISI. La nivel internațional au fost publicate 1043 articole, dintre care 391 în reviste de specialitate cotate ISI.

Numărul mediu de articole publicate per cercetător (luându‐se în calcul media aritmetică pentru cei 3 ani de derulare a programelor nucleu, a numărului de cercetori pentru fiecare instituție în parte‐ nr. mediu de cercetători per institut: 88,7) este de: 13,26 la nivel național, dintre care 2,7 articole publicate în reviste cotate ISI 11,75 la nivel internațional, dintre care 4,4 articole publicate în reviste cotate ISI.

Numărul de articole publicate per cercetător pentru fiecare instituție în parte, este prezentat în graficul 7.3.

Numărul de cărți de specialitate publicate ca rezultat al programelor nucleu desfăşurate în perioada 2006‐2008, este de 155, dintre care 132 la nivel național şi 23 la nivel internațional. Numărul mediu al cărților publicate per cercetător este de1,75.

Instituțiile cu publicații în reviste cotate ISI sunt prezentate în graficul 7.4. Se observă din acest grafic că instituțiile cu cele mai multe publicații sunt cele din domeniul fizicii (domeniul 10 – ştiințe de bază) – instituțiile cu numărul cel mai mare de cercetători şi care au beneficiat de finanțarea cea mai substanțială pentru programe nucleu.

Situația detaliată a acestor publicații pentru fiecare instituție în parte, este prezentată în Anexa 2. Situația investiției prin programe nucleu pentru fiecare instituție în parte raportată la numărul de articole publicate național, respectiv internațional este prezentată în graficele 7.1 7.2 şi Anexa 6.

Instituțiile cu un număr ridicat de articole şi deci cu o investiție mai mică per articol publicat sunt: INCD Fizica Materialelor, ITIM Cluj‐Napoca, IFT Iaşi, INOE 2000, INCD Fizica Materialelor, GEOECOMAR, IFIN HH, INSB, IGR, INCDM Constanța, INBA Baloteşti.


42

Se observă că la nivel național instituțiile care au avut mai mult de 1 articol publicat/ cercetător sunt: INMA, GEOECOMAR, INSCC şi INCD Delta Dunării Tulcea, în timp ce la nivel internațional singura instituție care a publicat 1 articol/cercetător este GEOECOMAR.

Grafic 7.1

Investiţie nucleu (lei) / Articol ştiinţific publicat la nivel naţional

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

INCE

RCIC

PA IMT

IFIN

HH

INCD

Canta

cuzin

oIC

PMRR ICIM

INSE

MEX

,IN

CD F

MIM

NRIN

CD M

TM ICI

ICPE

-CA

URBA

NPRO

IECT

ISIM

, Tim

işoar

aCO

MOT

I IT

IM, C

luj-N

apoc

aIN

CD P

MEC

OIND

INCD

V.B

abeş

INCD

MPS

ICSI

Rm

.Vâlc

eaIN

BA, B

aloteş

tiIN

CD F

PIN

CD B

H,IF

T, Ia

şiIN

OE 20

00IN

CEM

C,IC

CFIN

CDM

, C-ţa

INCD

DD,

Tulce

aIN

CD T

P IN

SBIN

CDA,

Fun

dulea

GEOE

COM

ARIN

CD T

urism

INCD

GGT

(IGR

)IN

SCC

INM

AIP

CUP,

Ploi

eşti

ICM

ET, C

raiov

aIC

ECHI

MIN

FLPR

INCD

CSZ

, Bv

Grafic 7.2

Investiţie nucleu (lei) / Articol ştiinţific publicat la nivel internaţional

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

ICIM

INCD

TP

INCD

Canta

cuzin

oUR

BANP

ROIE

CTIC

PAIC

PE-C

AIN

CDA,

Fun

dulea

INSE

MEX

, Petr

oşan

iIC

SI R

m.V

âlcea

ISIM

, Tim

işoar

aIC

MET

, Cra

iova

INCD

MTM

(CEF

IN)

INCD

V.B

abeş

IMNR IM

TIN

CD D

D,Tu

lcea

INCD

BH,

Stef

ăneş

tiIC

IIC

PMRR ICCF

INCD

MPS

INCD

PM

INM

AIN

CEM

C, T

m.

ECOI

NDIN

BA, B

aloteş

tiCO

MOT

I IN

SBIT

IM, C

luj-N

apoc

aIF

IN H

HIF

T, Ia

şiIN

CDM

, C-ţa

INCD

FM

INOE

2000

GEOE

COM

ARIN

CD G

GT (I

GR)

INCD

FP

IPCU

P, P

loieş

tiIN

CD T

urism

INCE

RCIN

SCC

ICEC

HIM

INFL

PRIN

CD C

SZ, B

v.



43

Grafic. 7.3

numărul de articole publicate per cercetator

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

1,60

1,80

URBA

NPRO

IECT

ICM

ET, C

raiov

a

IPCU

P, P

loieş

ti

COM

OTI

INCD

Tur

ism

ICCF

INCD

MTM

(CEF

IN)

INCD

TP

INCD

BH,

Ste

făne

şti

INCE

RC

ECOI

ND

ICSI

Rm

.Vâlc

ea

ISIM

, Tim

işoar

a

INCD

Cant

acuz

ino

INSC

C

INCD

PM

ICIM IC

I

INM

A

ICPM

RR

INCD

DD,

Tulce

a

IMNR IM

T

INOE

200

0

INCD

V.B

abeş

GEOE

COM

AR

INCD

M, C

-ţa

ICEC

HIM

ICPE

-CA

INCD

FP

INCD

GGT

(IGR

)

INCE

MC,

Tm

.

ICPA

IFIN

HH

INFL

PR

INCD

MPS

IFT,

Iaşi

ITIM

, Cluj

-Nap

oca

INSB

INCD

FM

INCD

A, F

undu

lea

INBA

, Balo

teşt

i

INCD

CSZ

, Bv.

INSE

MEX

, Pet

roşa

ni

nationalinternational

Grafic. 7.4

publicaţii în reviste cotate ISI

143

4235

6 5 3 3 3 2 1 1 11

24

3 7 4 4 3

41

1 6222

29 28 24

12 10 7 7 7 6 55 7

35

21 25 27

11 135

0

20

40

60

80

100

120

140

160

INCD

FM

INOE

200

0

ITIM

, Cluj

-Nap

oca

GEOE

COM

AR

INCD

FP

INCD

GGT

(IGR

)

IFT,

Iaşi

INCD

DD,

Tulce

a

ICCF

INCD

MTM

(CEF

IN)

INM

A

COM

OTI

INSB

IMNR

INCD

V.B

abeş

INCD

M, C

-ţa

ICM

ET, C

raiov

a

ICPA

INBA

, Balo

teşt

i

ECOI

ND

INCD

Cant

acuz

ino

INCE

MC,

Tm

.

INCD

MPS

INCD

TP

INCD

BH,

Ste

făne

şti

INCD

PM

ICSI

Rm

.Vâlc

ea

INCD

A, F

undu

lea

internationalnational

Deşi rezultatele programelor nucleu au fost prezentate la diverse manifestări ştiințifice (3903 comunicări ştiințifice la 2310 manifestări ştiințifice în total), a existat o slabă preocupare din partea institutelor privind asigurarea protecției intelectuale a acestor rezultate, astfel că numărul total de brevete înregistrate în țară a fost de numai 97, dintre care brevete acordate 39, doar 2 brevete fiind înregistrate şi la nivel internațional. Numărul mediu de brevete înregistrate per cercetator este de 1,09. Situația acestora pentru fiecare instituție în parte este prezentată în Anexa 2.

Numărul de brevete per instituție şi în funcție de investiția prin programele nucleu este prezentat în graficele 8:


44

Grafic 8.1

Investiţie nucleu / brevet înregistrat

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

30.000.000

INC

D F

M

IFIN

HH

INFL

PR

ICSI

Rm

.Vâl

cea

ICPE

-CA

INC

D F

PIT

IM, C

luj-N

apoc

a

INC

D M

TM (C

EFIN

)

INC

D B

H, S

tefă

neşt

i

IMT

CO

MO

TI

INC

D D

D,T

ulce

a

INC

D P

M

ICM

ET, C

raio

vaIS

IM, T

imiş

oara

IMN

R

INO

E 20

00

ICC

FIN

MA

INC

D T

P

INC

DA,

Fun

dule

a

UR

BAN

PRO

IEC

TIP

CU

P, P

loieşt

i

INC

D T

uris

m

INC

ERC

ECO

IND

INC

DC

anta

cuzi

no

INSC

C

ICIM IC

IIC

PMR

R

INC

D V

icto

r Bab

eş

GEO

ECO

MAR

INC

DM

, C-ţa

ICEC

HIM

INC

D G

GT

(IGR

)

INC

EMC

, Tm

.

ICPA

INC

D M

PS

IFT,

Iaşi

INSB

INBA

, Bal

oteş

tiIN

CD

CSZ

, Bv.

INSE

MEX

, Pet

roşa

ni

Grafic 8.2

Număr brevete

1 12

12

42

12

21

10

2

79

44

11

4

233

5

132

3

1

45

333

1112

0

5

10

15

20

25

INCD

Fiz.

Mat.

IFIN

HH

ICSI

Rm

.Vâlc

ea

ICPE

-CA

INCD

Fiz.

Pam

.

ITIM

, Cluj

-Nap

oca

INCD

MTM

(CEF

IN)

INCD

BH,

Stefăn

eşti

IMT

COM

OTI

INCD

DD,

Tulce

a

INCD

Pro

t.Mun

c.

INFL

PR

ICM

ET, C

raiov

a

ISIM

, Tim

işoar

a

IMNR

INOE

2000

ICCF

INM

A

INCD

A, F

undu

lea

INCD

Tex

tile-P

.

brevete inregistratebrevete acordate

Rezultatele proiectelor din programele nucleu finanțate în perioada 2006‐2008 au condus de‐asemenea la realizarea unor alte proiecte, atât la nivel național, cât şi la nivel internațional, acestea fiind menționate pentru fiecare instituție în parte în tabelul din Anexa 3.

În cadrul proiectelor nucleu o atenție deosebită a fost acordata tinerilor cercetători, în timpul derulării acestor programe fiind finalizate 102 teze de doctorat.

Lista beneficiarilor rezultatelor proiectelor din programele nucleu derulate în perioada 2006‐2008 este prezentată în Anexa 5.

Aceste date, furnizate de instituțiile contractante prin rapoartele finale ale programelor nucleu au arătat că instituțiile care au implementat rezultatele cercetării la cât mai multi beneficiari au fost: INCD Urbanproiect (0,53%), INCD Protecția Muncii (0,9%), INCDM Cosntanța (1,33%), INCD ECOIND



45

(1,54%), GEOECOMAR (1.87%), INCD MTM (CEFIN) (2,28%), INCD Textile‐Pielărie (2,21%), instituții care au primit împreună doar 10,66% din totalul finanțării prin programe nucleu.

În cadrul celor 45 de programe nucleu derulate în perioada 2006‐2008 au fost finanțate un număr total de 912 proiecte de cercetare. Investiția per proiect pentru fiecare instituție contractantă în parte, precum si media finanțării per proiect este prezentată în Graficul 9.

Din această situație se observă că cele mai costisitoare proiecte au fost cele din domeniul fizicii, la polul opus situându‐se proiectele institutelor: INSCC, IPCUP Ploieşti, INCD Cartof şi Sfeclă de Zahăr, ICMET Craiova şi ECOIND.

Grafic 9 Finanţare program nucleu per proiect

0 1.000.000 2.000.000 3.000.000 4.000.000 5.000.000 6.000.000 7.000.000 8.000.000 9.000.000 10.000.000

INCD FM

IFIN HH

INOE 2000

INFLPR

INCDA, Fundulea

ITIM, Cluj-Napoca

IFT, Iaşi

ICSI Rm.Vâlcea

ICPE-CA

INSB

ICPMRR

IMT

INCD Cantacuzino

INCD FP

media per proiect

INCD MPS

INMA

INCDM, Constanţa

COMOTI


INCERC

ICPA

INCD Victor Babeş

INCD DD,Tulcea

ICI

IMNR

GEOECOMAR

ISIM, Timişoara

INCEMC, Timisoara

ICECHIM

INBA, Baloteşti

ICCF

INSEMEX, Petroşani

INCD GGT (IGR)

INCD PM

URBANPROIECT

ICIM

INCD MTM (CEFIN)

INCD TP

INCD Turism

ECOIND

ICMET, Craiova

INCD CSZ, Braşov

IPCUP, Ploieşti

INSCC


46

Situația investiției/ finanțării prin programe nucleu prezentată procentual pe domenii ştiințifice în general şi per cercetător pentru fiecare dintre cei 3 ani de finațare se găseşte în Graficele 10:

Grafic 10 Aceeaşi situație a finanțării prin programe nucleu pe domenii ştiințifice, prezentată din punctul de vedere al fondurilor alocate este prezentată în Graficele 11:

Grafic 11.1

Investie program nucleu / cercetator pe domenii stiintifice

46.731

166.953

240.561

57.335

209.420

65.446

245.977

179.978

451.245

104.014

381.682

67.373

334.742

188.993

516.193

108.505

494.742

34.124

15.911

28.632

22.914

30.851

52.165

46.633 58.332

64.574

56.202

0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000 1.200.000 1.400.000

1. IST

3. Mediu

4. Sanatate

5. Agricultura

6. Biotehnologii

7. Materiale/ 2. Energie

8. Spatiu&Securitate

9. Socio-Ec.-Umanist

10. Stiinte de baza

an 2006 an 2007 an 2008

Investiția prin programe nucleu /pe domenii ştiințifice

Investiția prin programe nucleu / cercetător pe domenii ştiințifice

1. IST 4%

10. Ştiinţe de bază25%


6%8. Spaţiu&Sec.

3%7. Materiale/ 2.

Energie 29%

5. Agricultură9%

6. Biotehnologii3%

4. Sănătate3%

3. Mediu 18%

1. IST 3%

10. Ştiinţe de bază 45%

9. Socio-Ec.- Umanist

3% 8. Spaţiu&Sec. 2%

7. Materiale/ 2. Energie25%

6. Biotehnologii4%

5. Agricultură4%

4. Sănătate3%

3. Mediu 11%



47

Grafic 11.2 Finanțarea programelor nucleu pe domenii ştiințifice

19.503.300

30.890.873

15.131.022

35.706.540

19.181.696

43.062.721

84.811.995

2.890.000

1.432.000

2.199.000

1.651.000

2.672.000

10.162.000

2.026.801

59.140.086

4.911.569

4.398.050

7.400.330

5.559.060

2.190.390

3.935.370

5.750.636

3.969.806

8.167.000

8.611.000

4.391.000

4.138.000

0 20.000.000 40.000.000 60.000.000 80.000.000 100.000.000 120.000.000 140.000.000 160.000.000 180.000.000 200.000.000

1. IST

3. Mediu

4. Sanatate

5. Agricultura

6. Biotehnologii

7. Materiale/ 2. Energie

8. Spatiu&Securitate


10. Stiinte de baza

2006

2007

2008

Situația investiției/ finanțării prin programe nucleu pe domenii ştiințifice, per cercetător pentru fiecare instituție în parte, pentru fiecare dintre cei 3 ani de finațare este prezentată în continuare: 1. Tehnologiile societății informaționale

Institut Investiție nucleu / cercetător

în 2006 (lei) Investiție nucleu / cercetător în

2007 (lei) Investiție nucleu / cercetător

în 2008 (lei) INSCC 27.399 27.928 31.450

ICI 19.332 37.519 35.923

total 46.731 65.446 67.373

2. Energie şi 7. Materiale, procese şi produse inovative

Institut Investiție nucleu /

cercetător în 2006 (lei) Investiție nucleu /

cercetător în 2007 (lei) Investiție nucleu / cercetător

în 2008 (lei) ICMET, Craiova 14.462 21.968 20.230

IPCUP, Ploieşti 6.510 9.776 9.947

INCD MTM (CEFIN) 22.786 33.150 27.322

INCD Textile‐Pielarie 24.000 49.545 45.421

INSCC - investitie program nucleu per cercetator

31.450

27.928

27.399

25.000

26.000

27.000

28.000

29.000

30.000

31.000

32.000

2006 2007 2008

ICI - investitie program nucleu per cercetator

19.332

35.92337.519

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2006 2007 2008


48

ISIM, Timişoara 12.760 22.756 28.813

INMA 16.759 36.035 52.388

ICPMRR 25.400 39.727 48.739

IMNR 20.531 43.606 55.277

IMT 35.569 67.626 68.957

ICECHIM 20.259 29.330 28.014

ICPE‐CA 29.519 37.356 54.152

INCEMC, Timisoara 12.007 29.070 32.426

INSEMEX, Petroşani ‐ * 31.299 44.508 total 240.561 451.245 516.193

* finanțarea acestui program nucleu a început din anul 2007!

ICMET Craiova - investitie program nucleu per cercetator

14.462

20.23021.968

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2006 2007 2008

IPCUP Ploieşti - investitie program nucleu per cercetator

6.510

9.947

9.776

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

2006 2007 2008

INCD MTM (CEFIN) - investitie program nucleu per cercetator

22.786

27.322

33.150

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2006 2007 2008

INCD Textile-Pielarie - investitie program nucleu per cercetator

24.000

45.421

49.545

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008

ISIM, Timişoara - investitie program nucleu per cercetator

28.813

22.756

12.760

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2006 2007 2008

INMA - investitie program nucleu per cercetator

52.388

36.035

16.759

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008



49

3. Mediu



în 2007 (lei) Investiție nucleu / cercetător

în 2008 (lei) URBANPROIECT 13.333 23.939 35.040

INCERC 17.244 28.255 28.840

ECOIND 15.230 29.390 39.879

ICIM 19.202 26.081 33.638

INCD DD,Tulcea 41.569 63.838 60.065

GEOECOMAR 38.952 40.005 92.725

INCDM, Constanța 21.423 34.469 44.556

total 166.953 245.977 334.742

ICPMRR - investitie program nucleu per cercetator

48.739

25.400

39.727

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008

IMNR - investitie program nucleu per cercetator

55.277

20.531

43.606

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008

IMT - investitie program nucleu per cercetator

68.95767.626

35.569

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2006 2007 2008

ICECHIM - investitie program nucleu per cercetator

28.014

29.330

20.259

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2006 2007 2008

INSEMEX, Petroşani - investitie program nucleu per cercetator

44.508

31.299

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2006 2007 2008


50

4. Sănătate




în 2008 (lei) INCD Cantacuzino 7.134 11.287 12.626

INCD Victor Babeş 15.779 35.346 45.706

total 22.914 46.633 58.332

URBANPROIECT - investitie program nucleu per cercetator

35.040

23.939

13.333

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2006 2007 2008

INCERC - investitie program nucleu per cercetator

28.840

28.255

17.244

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2006 2007 2008

ECOIND - investitie program nucleu per cercetator

39.879

29.390

15.230

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

2006 2007 2008

ICIM - investitie program nucleu per cercetator

33.638

26.081

19.202

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2006 2007 2008

INCD Delta Dunarii,Tulcea - investitie program nucleu per cercetator

41.569

60.065

63.838

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2006 2007 2008

GEOECOMAR - investitie program nucleu per cercetator

92.725

40.00538.952

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

2006 2007 2008

INCDM, Constanţa - investitie program nucleu per cercetator

44.556

34.469

21.423

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

2006 2007 2008



51

5.Agricultură, securitate şi siguranță alimentară




în 2008 (lei) INCD BH, Stefăneşti 13.389 70.073 54.900

ICPA 20.735 43.517 39.525

INCDA, Fundulea ‐ * 23.735 28.645

INBA, Baloteşti ‐ * 21.580 35.108

INCD CSZ, Braşov ‐ * 21.075 30.815

total 34.124 179.978 188.993

* finanțarea acestui program nucleu a început din anul 2007!

INCD Cantacuzino - investitie program nucleu per cercetator

12.626

7.134

11.287

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2006 2007 2008

INCD Victor Babeş - investitie program nucleu per cercetator

45.706

35.346

15.779

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

2006 2007 2008

INCD BH, Stefăneşti - investitie program nucleu per cercetator

13.389

54.900

70.073

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2006 2007 2008

INCDA, Fundulea - investitie program nucleu per cercetator

28.645

23.735

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2006 2007 2007

ICPA - investitie program nucleu per cercetator

20.735

43.51739.525

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

2006 2007 2008

INBA, Baloteşti - investitie program nucleu per cercetator

35.108

21.580

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2006 2007 2008


52

6. Biotehnologii




în 2008 (lei) ICCF 12.615 21.855 22.585

INSB 16.017 30.310 33.617

total 28.632 52.165 56.202

8. Spațiu şi securitate




în 2008 (lei) COMOTI 15.911 30.851 64.574

INCD CSZ, Braşov - investitie program nucleu per cercetator

30.815

21.075

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2006 2007 2008

ICCF - investitie program nucleu per cercetator

12.615

22.58521.855

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2006 2007 2008

INSB - investitie program nucleu per cercetator

33.617

30.310

16.017

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2006 2007 2008

COMOTI - investitie program nucleu per cercetator

15.911

30.851

64.574

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2006 2007 2008



53

10. Cercetări socio‐economice şi umaniste


în 2006 Investiție nucleu / cercetător

în 2007 Investiție nucleu / cercetător

în 2008 INCD Turism 15.250 28.541 24.125 INCD PM 18.946 25.176 24.729 INCS MPS 23.139 50.297 59.651

total 57.335 104.014 108.505

10. Ştiințe de bază




în 2008 (lei) ICSI Rm.Vâlcea 27.206 32.146 44.137 INOE 2000 21.889 45.832 55.474 INCD Fizica Pamantului 21.684 40.181 46.456 INCD GGT (IGR) 15.031 14.206 22.581 IFIN HH 19.788 33.479 57.320 INFLPR 23.923 46.032 53.380 IFT, Iaşi 30.508 69.974 74.235 ITIM, Cluj‐Napoca 22.763 41.852 62.872 INCD Fizica Materialelor 26.627 57.979 78.286 total 209.420 381.682 494.742

INCD Turism - investitie program nucleu per cercetator

24.125

15.250

28.541

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2006 2007 2008

INCD Protectia Muncii - investitie program nucleu per cercetator

24.72925.176

18.946

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2006 2007 2008

INCS Munca si Protectie Sociala - investitie program nucleu per cercetator

23.139

59.651

50.297

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2006 2007 2008

ICSI Rm.Vâlcea - investitie program nucleu per cercetator

44.137

32.146

27.206

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

2006 2007 2008

INOE 2000 - investitie program nucleu per cercetator

21.889

55.474

45.832

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008


54

INCD Fizica Pamantului - investitie program nucleu per cercetator

21.684

46.456

40.181

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.00030.000

35.000

40.000

45.000

50.000

2006 2007 2008

INCD GGT (IGR) - investitie program nucleu per cercetator

22.581

14.20615.031

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2006 2007 2008

IFIN HH - investitie program nucleu per cercetator

57.320

19.788

33.479

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2006 2007 2008

INFLPR - investitie program nucleu per cercetator

53.380

23.923

46.032

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008

IFT, Iaş i - investitie program nucleu per cercetator

74.235

30.508

69.974

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2006 2007 2008

ITIM, Cluj-Napoca - investitie program nucleu per cercetator

62.872

22.763

41.852

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2006 2007 2008

INCD Fizica Materialelor - investitie program nucleu per cercetator

78.286

57.979

26.627

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

2006 2007 2008



55

I.4. Concluzii Finanțarea programelor nucleu în periaoda şi‐a atins obiectivul principal, şi anume acela de a

asigura realizarea misiunii institutelor naționale de C‐D (care constă în consolidarea competenței ştiințifice şi tehnologice în domeniile de interes național, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României),

Dimensionarea diferențiată pe institute a alocărilor bugetare, alocări stabilite ca urmare a ierarhizării programelor nucleu prezentate în competiție şi ținând seama de specificul domeniului, a condus la diferențieri semnificative între institute în ceea ce priveşte alocațiile pe personal total, studii superioare, doctori în ştiințe,

Pentru a atenua aceste diferențieri, dar şi pentru a stimula conducerile unităților de C‐D pentru îmbunătățirea structurilor de cercetare (creşterea numărului de cercetători doctori în ştiințe), pentru programele nucleu cu finanțare din 2006 au fost modificate ponderile criteriilor ce vizau calitatea resurselor umane utilizate.

Prin abordarea unor noi tematici în cadrul proiectelor componente ale programelor nucleu au putut fi deschise noi nişe în cercetare, ceea ce a condus la posibilitatea fundamentării unui număr mare de proiecte ce au fost depuse ca oferte de cercetare în competițiile deschise atât la Planul National de Cercetare Dezvoltare şi Inovare – PN II, la programul CEEX, precum şi la programe internaționale (PC6, PC7, COST, Eureka, cooperări bilaterale, etc.)

Pentru asigurarea protecției rezultatelor, este necesară introducerea unui criteriu de evaluare a rezultatelor anuale, privind numărul de cereri de brevete înregistrate.

I.5. Anexe Anexa 1 Lista programelor nucleu finanțate în perioada 2006‐2008:

Numele instituției Abreviere denumire Institut

Denumire program nucleu / Acronim

Cod program

Finanțare 2006

Finanțare 2007

Finanțare 2008

Total 2006‐2008

Nr. Teme

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului ‐ URBANPROIECT

INCD Urban proiect

Direcții de aplicare a conceptelor de dezvoltare spațială în vederea creşterii coeziunii teritoriale şi a susținerii procesului de integrare / CONECT‐TER

PN 06 01 520.000 790.000 770.871 2.080.871 10

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică ‐ ICMET Craiova

ICMET, Craiova

Diversificarea activității ICMET Craiova în domeniul calității echipamentelor electroenergetice şi al modernizării performanțelor acestora în perspectiva aderării la UE / DIVEN

PN 06 02 1.909.000 2.416.430 2.468.000 6.793.430 44

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier ‐ IPCUP Ploieşti

IPCUP, Ploieşti

Promovarea de tehnologii şi tehnici avansate pentru managementuldurabil al resurselor /PROREN

PN 06 03 332.000 527.910 596.830 1.456.740 15


56



Cod program

Finanțare 2006

Finanțare 2007

Finanțare 2008

Total 2006‐2008

Nr. Teme

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare Turbomotoare ‐ COMOTI

COMOTI

Cercetări aprofundate şi experimentări pentru dezvoltarea de turbomotoare alimentate cu combustibil gazos destinate realizării de grupuri de putere, contribuție la punerea în operă a strsategiei Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă / Eco Turbo

PN 06 04 1.432.000 2.190.390 4.391.000 8.013.390 20

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în Turism ‐ INCDT

INCD Turism Turism – Dezvoltare durabilă

PN 06 05 305.000 513.740 386.000 1.204.740 7

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare Chimico‐Farmaceutică ‐ ICCF

ICCF Produşi naturali şi de sinteză pentru sănătate

PN 06 06 984.000 1.770.260 2.123.000 4.877.260 22

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării ‐ INCD MTM

INCD MTM (CEFIN)

Ingineria calității şi tehnica măsurării / ICTM

PN 06 07 2.233.000 3.447.570 3.306.000 8.986.570 48

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie ‐ INCDTP

INCD TP

Creşterea competitivității industriei textile şi de pielărie‐încălțăminte din Romania / COMTEXPEL

PN 06 09 1.704.000 3.567.250 3.452.000 8.723.250 49

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură ‐ INCDBH, Ştefăneşti, Argeş


Utilizarea metodelor biotehnologice de regenerare a plantelor horticole de interes economic major pentru înființarea de culturi conform standardelor cerute în CE / BIOHORT

PN 06 10 241.000 1.681.740 1.098.000 3.020.740 8

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în Construcții şi Economia Construcțiilor ‐ INCERC

INCERC

Siguranță şi confort la nivel european pentru construcțiile din România / CONSRO

PN 06 11 1.552.000 2.797.280 3.057.000 7.406.280 21

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ‐ INCD ECOIND

ECOIND

Cercetarea de mediu – suport pentru dezvoltarea industrială competitivă şi durabilă / CERMEDIND

PN 06 12 1.127.000 2.292.420 2.632.006 6.051.426 37

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice ‐ ICSI Rm. Vâlcea

ICSI Rm.Vâlcea Fizica proceselor izotopice şi criogenie aplicată / CRIZO

PN 06 13 1.850.000 3.021.770 4.502.000 9.373.770 10

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în Sudura şi Încercări de Materiale ‐ ISIM Timişoara

ISIM, Timişoara

Program nucleu al Institutului National de Cercetare‐Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale / PN – ISIM

PN 06 14 638.000 1.046.760 1.383.000 3.067.760 13



57



Cod program

Finanțare 2006

Finanțare 2007

Finanțare 2008

Total 2006‐2008

Nr. Teme

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" ‐ IC

INCD Cantacuzino

Modernizarea diagnosticului şi identificarea de noi ținte terapeutice în boli transmisibile şi cu componentă inflamatorie

PN 06 15 849.000 1.535.050 1.957.000 4.341.050 9

Institutul Național de Studii şi Cercetări pentru Comunicații ‐ INSCC

INSCC Comunicații evoluate accesibile şi de calitate / SECOM

PN 06 16 383.580 446.840 629.000 1.459.420 31

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Protecția Muncii "Alexandru Darabonț" ‐ INCDPM

INCD PM Securitate şi sănătate în muncă / SSM

PN 06 17 1.061.000 1.309.150 1.187.000 3.557.150 17

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Protecția Mediului ‐ ICIM Bucureşti

ICIM Protecția durabilă a mediului înconjurător / PROECO

PN 06 18 2.093.000 2.894.960 3.565.637 8.553.597 43

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în Informatică ‐ ICI

ICI

Promovarea inovării în domeniul TIC şi dezvoltarea de sisteme şi servicii pentru societatea cunoaşterii / PRONOVA

PN 06 19 1.643.221 4.464.729 3.340.806 9.448.756 36

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Maşini şi Instalțtii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare ‐ INMA

INMA

Tehnologii de mecanizare şi automatizare, management şi echipamente tehnice performante pentru exploatații agricole şi industria alimentară în scopul armonizării la cerințele de integrare în UE / TMETA

PN 06 20 1.458.000 3.387.310 4.453.000 9.298.310 22

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive ‐ ICPMRR

ICPMRR

Dezvoltarea durabilă, reducerea impactului asupra mediului şi remedierea ecologicăîn domeniul resurselor minerale / DD‐RESMIN

PN 06 21 1.270.000 2.264.420 2.242.000 5.776.420 11

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare "Delta Dunării" ‐ INCDDD Tulcea

INCD DD,Tulcea / DELTA DUNĂRII PN 06 22 2.120.000 2.872.710 2.763.000 7.755.710 26

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare ‐ IMNR

IMNR Tehnologii şi produse metalurgice neferoase ecologice / ECOMETNEF

PN 06 23 1.006.000 2.136.700 2.598.000 5.740.700 24

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Microtehnologie ‐ IMT Bucuresti

IMT Micro/nano‐tehnologii, micro/nano‐structuri şi sisteme / MINASIST+

PN 06 24 2.561.000 4.869.100 6.344.000 13.774.100 28

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Optoelectronică ‐ INOE 2000

INOE 2000

Cercetări avansate în domeniul proceselor fizice şi tehnicilor specifice şi complementare sistemelor care emit, moduleaza, transmit şi recepționează radiația optică / OPTRONICA II

PN 06 25 2.561.000 5.683.180 7.489.000 15.733.180 9


58



Cod program

Finanțare 2006

Finanțare 2007

Finanțare 2008

Total 2006‐2008

Nr. Teme

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiințelor Biomedicale "Victor Babeş" ‐ INCD DPSB "Victor Babeş"

INCD Victor Babeş

Celulele interstițiale: identificare, caracterizare şi implicații pentru fiziologie şi patologie

PN 06 26 1.357.000 2.863.000 3.793.636 8.013.636 25

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină ‐ GEOECOMAR

GEOECOMAR

Geosistemul Fluviul Dunărea – Delta Dunării – Litoral – Marea Neagră ; interacțiuni, stare ambientală, resurse / FLUDITMAR

PN 06 27 1.636.000 1.760.210 3.987.182 7.383.392 31

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"‐ INCDM , Constanța

INCDM, Constanța

Conservarea ecosistemului marin şi promovarea utilizării sale durabile / CEMAR

PN 06 28 1.114.000 1.723.442 2.406.000 5.243.442 13

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ‐ ICECHIM Bucureşti

ICECHIM Prioritățile chimiei pentru o dezvoltare durabilă / PRIOCHEM

PN 06 29 2.735.000 4.135.590 4.006.000 10.876.590 48

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ‐ INCDIE ICPE‐CA

ICPE‐CA

Materiale, tehnologii, echipamente, sisteme, dispozitive pentru o inginerie electrică durabilă / MATER

PN 06 30 3.129.000 4.520.130 7.310.458 14.959.588 18

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizica Pământului ‐ INCDFP

INCD FP

Cercetări avansate privind masnagementul dezastrelor generate de cutremurele româneşti / CAPMAG

PN 06 31 1.236.000 2.531.430 3.159.000 6.926.430 15

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare în domeniul Geofizicii Geochimiei şi Teledetecției ‐ Institutul Geologic al României ‐ IGR

INCD GGT (IGR) Îmbunătățirea cunoaşterii geologice a Romăniei / CUNGEOL

PN 06 32 962.000 937.570 1.942.000 3.841.570 18

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensaăa ‐ INCEMC Timişoara

INCEMC, Timisoara

Surse electrochimice de energie / SEE

PN 06 33 528.300 1.540.700 2.010.432 4.079.432 18

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecția Mediului ‐ ICPA Bucureşti

ICPA

Managementul durabil al resurselor de sol sub influența presiunilor antropice şi al aplicării directivelor UE privind agricultura şi mediul / MARS

PN 06 34 1.410.000 3.089.680 3.162.000 7.661.680 22

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" ‐ IFIN‐HH

IFIN HH

Cercetări de fizică şi inginerie nucleară în perspectiva integrării europene / NIPNE 2

PN 06 35 8.429.873 15.567.710 23.615.995 47.613.578 16



59



Cod program

Finanțare 2006

Finanțare 2007

Finanțare 2008

Total 2006‐2008

Nr. Teme

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiațiilor ‐ INFLPR

INFLPR / LAPLAS 2 PN 06 36 6.866.000 13.303.280 18.256.000 38.425.280 29

Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale ‐ INCSMPS

INCD MPS

Creşterea ocupării şi incluziunii sociale – o societate activă şi durabilă / SOACT

PN 06 37 833.000 2.112.480 2.565.000 5.510.480 13

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizică Tehnică ‐ IFT Iaşi

IFT, Iaşi Magnetism şi materiale magnetice / MAGMATMAG

PN 06 38 1.800.000 3.148.816 3.786.000 8.734.816 9

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare ‐ INCDTIM Cluj‐Napoca

ITIM, Cluj‐Napoca

Procese izotopice şi moleculare / PIM

PN 06 39 2.686.000 5.147.830 8.362.000 16.195.830 15

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice ‐ INSB

INSB / BIOSTAR PN 06 40 1.906.000 3.788.800 6.488.000 12.182.800 16

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizica Materialelor ‐ INCDFM

INCD FM

Cercetări avansate în domeniul fizicii materiei condensate şi a materialelor / COMAFI

PN 06 41 4.500.000 9.798.500 13.700.000 27.998.500 3

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare Agricolă Fundulea ‐ INCDA Fundulea

INCDA, Fundulea / PRODAS PN07‐42 0 1.495.290 1.776.000 3.271.290 3

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriție Animală ‐ IBNA Baloteşti

INBA, Baloteşti / ZOO‐ERA PN07‐43 0 712.130 1.299.000 2.011.130 9

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr ‐ INCDCSZ Braşov

INCD CSZ, Braşov / CERCAS PN07‐44 0 421.490 832.000 1.253.490 9

Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protectie Antiexplozivă ‐ INSEMEX Petroşani

INSEMEX, Petroşani

/ RISCMAJOR PN07‐45 0 1.846.670 2.893.000 4.739.670 22

Total 73.426.974 138.372.417 182.083.855 393.883.246 912


60

Anexa 2 Publicații, manifestări, comunicări, brevete:

Nr. articole publicate

Nr. cărți publicate

Nr. manifestări Nr. brevete

Nr. progr.

Instituția Nr.

proiecte Națio‐nal

din care ISI

Inter‐națio‐nal

din care ISI

Națio‐nal

Inter‐națio‐nal.

Partici‐pare

Nr. comuni‐cări

susținute

Inregis‐trate

național

Acordate național

Acordate interna‐țional

1 URBANPROIECT 4 1 1 14 14

2 ICMET, Craiova 44 0 5 3 69 230 4 2

3 IPCUP, Ploieşti 15 27 25 89

4 COMOTI 20 17 20 6 1 1 20 35 3

5 INCD Turism 7 13 8 15

6 ICCF 22 25 13 7 7 1 32 54 4 1

7 INCD MTM (CEFIN)

48 15 5 7 7 7 24 40 2 1

9 INCD TP 49 58 41 3 1 28 1 150 203 21 7

10 INCD BH, Stefăneşti

8 13 7 4 1 16 18 1 1

11 INCERC 21 1 3 26 26

12 ECOIND 37 14 4 12 2 35 67

13 ICSI Rm.Vâlcea 10 26 6 6 76 89 1

14 ISIM, Timişoara 13 6 2 1 24 25 2

15 INCD Cantacuzino 9 3 2 2 42 83

16 INSCC 31 23 5 8 10

17 INCD PM 17 8 1 6 1 3 62 61 2

18 ICIM 43 8 1 16 16

19 ICI 36 16 13 20 20

20 INMA 22 147 1 16 7 8 51 114 11 3

21 ICPMRR 11 5 8 8 10 11

22 INCD DD,Tulcea 26 51 10 10 10 5 32 131 3 3

23 IMNR 24 8 3 7 5 1 28 31 4 4

24 IMT 28 8 17 5 1 71 113 5 3 25 INOE 2000 9 73 21 84 42 2 92 179 12 5

26 INCD Victor Babeş 25 19 7 8 5 1 62 86

27 GEOECOMAR 31 69 43 29 3 1 69 198

28 INCDM, Constanța

13 30 21 5 3 46 64

29 ICECHIM ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

30 ICPE‐CA 18 28 8 4 93 115 2

31 INCD FP 15 27 27 45 28 6 4 75 197 1 1

32 INCD GGT (IGR) 18 47 24 24 58 162

33 INCEMC, Timişoara

18 19 4 8 2 1 35 49

34 ICPA 22 3 4 3 1 13 16

35 IFIN HH 16 28 163 1 7 229 298 2 2 1

36 INFLPR 4 3

37 INCD MPS 13 15 3 8 2 11 2 149 149

38 IFT, Iaşi 9 40 11 33 12 2 50 58

39 ITIM, Cluj‐Napoca 15 36 25 45 35 4 1 158 239 3 1 1

40 INSB 16 95 24 31 6 6 97 171



61

Nr. articole publicate

Nr. cărți publicate

Nr. manifestări Nr. brevete

Nr. progr.

Instituția Nr.

proiecte Națio‐nal

din care ISI

Inter‐națio‐nal

din care ISI

Națio‐nal

Inter‐națio‐nal.

Partici‐pare

Nr. comuni‐cări

susținute

Inregis‐trate

național

Acordate național

Acordate interna‐țional

41 INCD FM 35 35 143 143 1 1 59 76 1

42 INCDA, Fundulea 3 26 2 30 93 9 2

43 INBA, Baloteşti 9 6 5 3 1 1 18 19

44 INCD CSZ, Braşov ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

45 INSEMEX, Petroşani

22 5 3 3 24 22

total 912 1176 238 1043 391 132 23 2310 3903 97 39 2

Anexa 3 Rezultatele proiectelor au condus la:

Nr. progr.

Instituția Proiecte naționale. Proiecte internaționale Teze doctorat / în

derulare Medalii/ Premii

1 URBANPROIECT 3 (INTERREG III)

2 ICMET, Craiova 6 (2 CEEX, 4 PN2) 1 (bilat.) 1 10

3 IPCUP, Ploieşti

4 COMOTI 23 (12 CEEX, 11 PN2, 1 POS‐

CCE) 3 (PC7) 1 3

5 INCD Turism 10 (PN2) 3 (2 PC7, 1 USAID) 2

6 ICCF 14 (4 CEEX, 10 PN2) 1 (PC7) 3 5

7 INCD MTM (CEFIN) 3 (PN2) 1 (GRID) 1 / 2 3

9 INCD TP 14 (CEEX, PN2, grant, PS) 17 (PC6, PC7, Bilat., Eureka,

Leonardo) 4 6

10 INCD BH, Stefăneşti 3 (PN2) 1

11 INCERC 31 (16 CEEX, 15 PN2 1

12 ECOIND 15 (3CEEX, 9PN2, 1PS, 2PN 3 (1 Eureka, 2 COST) 3 / 13

13 ICSI Rm.Vâlcea 10 (6 CEEX, 4 PN2)

14 ISIM, Timişoara 2 (CEEX) 2 (PC6)

15 INCD Cantacuzino

16 INSCC 4 (PN2) 3

17 INCD PM 10 ( 7CEEX, 3 PN2) + 38

pr.nucleu 5

18 ICIM

19 ICI 4 (1 CEEX, 3 PN2) 2 (1 FP6, 1 bilat.)

20 INMA 4 ( PN2) 10 (3 PC7, 7 bilat.) 8 20

21 ICPMRR 3

22 INCD DD,Tulcea 16 (11 CEEX, 5 PN2) 9 (5 PC6, 4 PC7) 4

23 IMNR 23 (7 CEEX, 12 PN2, 4 PS 7 (1 PC7, 4 bilat., 2 COST) 2 6

24 IMT 19 (8 CEEX, 11 PN2) 15 (7 PC6, 5 PC7, 3 bilat.) 2 2 25 INOE 2000 23 (COST, bilat., 14 PC7) 8

26 INCD Victor Babeş 1 (CEEX)

27 GEOECOMAR 74 (CEEX, PN2) 25 (PC5,6,7, bilat., com.

Marea Neagra) 3 6

28 INCDM, Constanța 13 (CEEX, PN2, Min.Mediu,

ICIM, INCDD Tulcea, Min.Mediu‐ANPA, Globe)

16 (PC6, PC7, BSEC, GEF Marea Neagra, BBI‐MATRA, ESTROM, bilat., INTREREG 3)

1 / 1

29 ICECHIM ‐ ‐ ‐ ‐

30 ICPE‐CA 7 (1 CEEX, 6 PN2) 5 ( bilat., COST) 2 2


62

Nr. progr.

Instituția Proiecte naționale. Proiecte internaționale Teze doctorat / în

derulare Medalii/ Premii

31 INCD FP 24 (CEEX, PN2) 3 ( 2 PC6, 1 PC7) 4 8

32 INCD GGT (IGR) 27 (13 CEEX, 12 PN2, 1

grant, 1 PS 10 (2PC7, 7 bilat., 1 SCOPES) 1

33 INCEMC, Timisoara 26 (4 CEEX, 22 PN2) 2 (1 PC7, 1 bilat.) 1

34 ICPA 2 (PC6) 1

35 IFIN HH 213 (115 CEEX, 98 PN2) 87 (7 PC6, 9Pc7, 11 bilat., 60

altele) 27 2

36 INFLPR

37 INCD MPS 6 (CEEX, PN2, Nucleu) 2 (PC6)

38 IFT, Iaşi 21 (PN2) 11 (3 PC7, 7 bilat., 1 grant, ) 6

39 ITIM, Cluj‐Napoca 88 (36 CEEX, 52 PN2) 10 (2 PC6, 2 PC7, 6 bilat.) 3 2

40 INSB 14 (10 PN2, 4 CEEX) 4 (2 PC6, 2 bilat.) 5

41 INCD FM 97 (CEEX, PN2, POS‐CCE) 16 (bilat., Grant, PC6, PC7,

COST) 6 16

42 INCDA, Fundulea 4 (bilat.)

43 INBA, Baloteşti

16 (PN2, CEEX) 6 (PC6, PC7, Bilat., COST, Eureka, RFR, ECO‐NET)

4 2

44 INCD CSZ, Braşov ‐ ‐ ‐ ‐


total 106 / 16 102

Anexa 4 Tipuri de rezultate:

Nr. progr.

Instituția produse

tehnologii/ procese/ standuri/ instalații pilot/

secvențe tehnologice/ prototipuri

servicii

sisteme / structuri /

mecanisme / set indicatori

metode / tehnici/

procedee/ proceduri/

experimentări / modele

baze de date / sisteme

informaționale/ web‐site/

servicii on‐line / protocoale

documentații / normative/ standarde/ glosare/

îndrumare / hărți /

protocoale / specificații

studii / prognoze/

metodologii

1 URBANPROIECT 10

2 ICMET, Craiova 11 25 4 28 1 25 15 3 IPCUP, Ploieşti 7 2 14 5 16 32 4 4 COMOTI 10 2 10 2 39 34 1 5 INCD Turism 5 1 6 ICCF 7 5 81 14 46 5

7 INCD MTM (CEFIN)

6 29 12 27 81 6

9 INCD TP 29 33 4 59 23 79 23 31

10 INCD BH, Ştefăneşti

5 5 1 3 1

11 INCERC 1 6 15 12 ECOIND 17 38 8 2 45 6

13 ICSI Rm.Vâlcea 3 1 8

14 ISIM, Timişoara 7 13 2 3 6 2 5 2

15 INCD Cantacuzino

2 10 2 2

16 INSCC 17 34 4

17 INCD PM 4 6 2 3 1 1

18 ICIM 19 ICI 7 2 7 6 36 33 4

20 INMA 11 10 2 21 2 24 22 3

21 ICPMRR 3 1 11



63

Nr. progr.

Instituția produse

tehnologii/ procese/ standuri/ instalații pilot/

secvențe tehnologice/ prototipuri

servicii

sisteme / structuri /

mecanisme / set indicatori

metode / tehnici/

procedee/ proceduri/

experimentări / modele

baze de date / sisteme

informaționale/ web‐site/

servicii on‐line / protocoale

documentații / normative/ standarde/ glosare/

îndrumare / hărți /

protocoale / specificații

studii / prognoze/

metodologii

22 INCD DD,Tulcea 1 3 2 13 7 23 IMNR 2 13 10 3 24 IMT 4 25 8 17 25 29 2 6 10 25 INOE 2000 27 3 36 7 5

26 INCD Victor Babeş

25

27 GEOECOMAR 1 2 70


8 2 28 13 36 2

29 ICECHIM ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 30 ICPE‐CA 12 12 1 24 3 9 31 INCD FP 1 34 6 4 32 INCD GGT (IGR) 3 125

33 INCEMC, Timişoara

4 2 4 30

34 ICPA 1 1 1 1 4 3 7 8 35 IFIN HH 3 13 1 35 15 5 40 36 INFLPR ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 37 INCD MPS 4 9 9 24 19 38 IFT, Iaşi 33 23 2 26 4 16

39 ITIM, Cluj‐Napoca

17 9 30 10 4 53 2

40 INSB 7 106 2 27 53 1 41 INCD FM 22 11 2

42 INCDA, Fundulea

16 3

43 INBA, Baloteşti 5 2 3 2 3 5 7 2

44 INCD CSZ, Braşov

‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐


6 12 4 10 42 7

TOTAL 241 255 20 32 663 213 521 877 133


64

Anexa 5 Rezultate transferate la beneficiari: Nr. progr. Instituția Rezultate transferate la beneficiari:

1 URBANPROIECT Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Locuintei, Ministerul Turismului, Administrații județene, municipale, orăşeneşti, comunale

2 ICMET, Craiova

SILOGIC SRL Craiova, ICPE‐SA Bucuresti, Ester Rometrics, Energobit Cluj‐Napoca, SC Contiplay SRL, Tg. Mures, MDM Constanta, UTI SYSTEM SA Bucuresti, UM 0251212 Clinceni, SC INGQPREST SRL Craiova, SC PRIMEX SRL Cluj Napoca, ROMIND Bucuresti, ELECTROTEHNO Bacau, EMON Campina, ENEL Distributie Banat, NECOM Iasi, AEM Timisoara, SISE Electrica Oltenia, ELECTROCERAMICA Turda, ELECTROALFA Botosani, SC. Electroputere Craiova, Retrasib Sibiu, Elerom Roman, NECOM‐ Iasi, IPROEB Bistrita, Prysmian Slatina, RAAN Drobeta Turnu‐Severin, TERMOELECTRICA, Sucursala Paroseni, Trafo Consult SRL Craiova, CNE Cernavoda, SISE Muntenia Nord, Cummings Generator Craiova, HAWLE H SRL‐ Timis, SC EEtest SA – Timisoara, SC Electroputere SA Craiova, ROMAG – Drobeta Turnu Severin, Electrica Transilvania Nord, Centrala termica Isalnita, Statia Electrica Stuparei Valcea, Electrostandard Bacau, C.E. Mintia Deva, Electrica Ploiesti, S.N.Transelectrica, Statia Electrica Gura Ialomitei, SC PETROM SA Member of OMV Group, Zona de operare Videle, SC HIDROELECTRICA SA Bucuresti, Sucursala Hidrocentrale Slatina, CHE Strejesti, Electrica Serv. Bucuresti, ED Engineering SRL, Dacia Renault Mioveni. AKER Tulcea, Santierul Naval Galati, PROMPT Timisoara, SC LAFARGE Romania Susursala Medgidia, IMSAT Rm. Valcea, SC PROMEX SA Braila, SC FIMARO SA Cluj, SC ZATA SRL Calarasi, SC SEGULA INTEGRATION SRL Mioveni Arges, SC SETRO METAL GROUP SA Campulung Muscel, ABS Minel Serbia, Schneider Italia, Setas Turcia, Setmas Turcia, Areva Franta, Minel Rastavljaci AD, Serbia, ABB Avangard Bulgaria, Esitas Turcia, Kambeton Turcia, Panel Elektrik Turcia, Elimsan Turcia, Ullusoy Turcia, Güral Turcia, MIG 23 Bulgaria, Elko Turcia, Schneider Turcia, SEL Italia, Batel Turcia, Electrogetz Bulgaria, Bilesim Turcia, Tembesh Tablou (TTC) Iran, Tolid Malzoomat (TMB) Iran, Pfisterer Sefag Elvetia, Elkom Bulgaria, Ital Modaluce Bulgaria, Pavel&San Bulgaria, RST Beton Turcia, Egesim Turcia, Elmeksan Turcia, Eljo Turcia, ER‐KAR Turcia, Institutul de Metalurgie “Komal Kapetanovic” din Zenita, Bosnia si Hertegovina, Erkoc Muhendislik Turcia, Electrotecnica Arteche Hermanos s.a. Spania, Pfiffner Transformator ve Elektrik Gerecleri Uretim San Tic a.s. Istambul, ICS Integration Distribution Projects srl Moldova, P.Pittas ‐ A. Dragnis & co e.e. Grecia, VTV Makler Serbia, Tai Surge Tech.ltd.co. Taiwan, Arteche Spania, Schneider‐Electric Franta, Belesim Elektrik i ns. san. ltd. sti Turcia

3 IPCUP, Ploieşti in perspectiva la SNGN ROMGAZ SA, SNTGN TRANSGAZ SA Medias

4 COMOTI PETROM OMV, TRANSGAZ, Aeroportul H.Coanda, ICPE SA, TMK ALTROM Slatina, AEROTEH SA

5 INCD Turism

6 ICCF ICCF‐microproducție, industria chimică Italia

7 INCD MTM (CEFIN)

Ministerul Economiei, SC AUTOMOBILE DACIA‐RENAULT SA, IAMC Vaslui, SC HESPER SA, SC ROMFLUID SA, SC DIARUL ALPHA SRL INCD Victor Babes, AND CESTRIN Bucuresti, SC ROMHANDICAP SRL, SC QUATRO PRODCOM SRL, MAI, INCD GEOECOMAR, SC CARMESIN SA Bucuresti, CIZ Craiova, SC AEROFINA SA, UMF Carol Davila Bucuresti, IML Mina Minovici Bucuresti, SC TEHNOMED SA Bucuresti

9 INCD TP

SC ARGUS SA Constanta, SC EXIPUR SA Slobozia, SC URBIS SA Bucuresti, SC GOLD RECOVERI Tarnaveni, SC OLTCHIM SA, Rm.Valcea, ICPI, SC MAGNUM SA, SC FERAL SRL Tulcea, SC ROCA SA Bucuresti, SC RIALTO PROD SRL, JAMM IMPEX SRL Bucuresti, SC PIELOREX SA, SC TARO COMIMPEX SRL, SC HERIMEX SRL, SC RO GALU SRL, SC ZIROM SA Giurgiu, Niculae Mircea‐pers.fiz.aut.

10 INCD BH, Stefăneşti

Stațiuni de CD cu profil vitocol: ICDVV Valea Calugarească, SCDVV Iasi, Odobeşti, Pietroasa, Murfatlar, Blaj, Bujoru, Minis, Dragaşani

11 INCERC Ministerul Dezvolării Regionale şi Locuinței

12 ECOIND

SC ECEROM GROUP, PETROM SA Suplacu de Barcau, SC ELECTRONC DESIGN & CONSULTING GRUP, ROMPETROL ‐ Rafinaria VEGA, SC REGOCOM, Statiunea de Cercetare‐Dezvoltare pentru Pajisti Timisoara, SC Pajistea Moldova Noua, SC TERAPIA RANBAXY Cluj, SC ELECTROCENTRALE Buc., SC ARPECHIM Pitesti, SC RULMENTI Barlad, SC APA NOVA Buc., SC APA NOVA Ploiesti, SC DEVAMIN SA, CN REMIN Baia Mare, SC UZINELE SODICE Govora ‐ CIEH CHEMICAL GROUP, SC BIOFARM Buc, SC ICERP Ploiesti, SC INTERSTAR CHIM Buc., SC DOLJCHIM Craiova, SC AMONIL Slobozia, SC DONAU CHEM, Turnu Magurele, SC TAKATA PETRI Arad, SC AX Dragasani, SC POLL CHIMIC Giurgiu, SC CEPROHART Braila, SC RULMENTI Bacau, SC VASTEX Vaslui,SC CONVERSMIN Buc., SC APASERV Satu Mare, SC ACVARIM SA Rm. Valcea, PETROM SA, SC ECEROM GROUP, INCDTP ‐ CERTEX, LABORATOARE REGIONALE ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE”, SC TUBINOX Buc., SC MARTCONF Calarasi, SC ARPECHIM Pitesti

13 ICSI Rm.Vâlcea

14 ISIM, Timişoara SC PETROM SA

15 INCD Cantacuzino



65

Nr. progr. Instituția Rezultate transferate la beneficiari:

16 INSCC

17 INCD PM

SC ELTEM SRL Voluntari, FOLIPLAST SRL Botosani, OLTCHIM SA Rm.Valcea, Radiodifuziunea Rom., OIL TERMINAL SA, MEFIN Sinaia, SC Distributie si Furnizare Energie Electrica, Inspectia muncii, SC STEFANA SRL, GENERAL CONF GRUP, RENANIA SRL, TECH SAFETY SA, INMA Bucuresti, INSEMEX Petrosani, CEPROM Baia‐Mare, ROMIN T&G, EXIMPROD GRUP SA, RARIS SRL Timisoara, NAKITA PROD COMIMPEX, ARTEGO SA, DERMATINA SA, DUCATEX SA, SC ALCHIM 96 SRL Buzau, WOLFTEHNIC SRL Buzau, ELECTRICA SA, PETROM SA, CNFPA

18 ICIM Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei,ANPM, Administratii publice centrale si locale, ANAR, Consilii judetene, DA Vedea‐Arges, DA Mures, APM‐uri

19 ICI Camera de Comerț şi Industrie a României

20 INMA SC MAT SA Craiova, SC Mecanica Ceahlau SA Piatra Neamt, SC AZOMA SA Arad, SC AROMET SA Buzau

21 ICPMRR

22 INCD DD,Tulcea A.R.B.DD, Autoritati locale, MMGA, MMDD, AJVPS, Asociatia de pescari, APM, Univ., OJCA Tulcea, CJ Tulcea, Tur‐operatori

23 IMNR SC SITEX 45 SRL

24 IMT PRO‐OPTICA, Romquartz SA, SINTEX 45 SRL, SC ZOOMSOFT SRL, FORTH Grecia, IMFT Germania, Univ. Bucuresti (Facultatea de Chimie şi Biochimie), laboratoare de proiectare, modelare,

25 INOE 2000 General Fluid SA, Romfluid SA, Directia Radio‐TV, SC CERECS ART SRL, Muzeul Taranului Roman, Comisia Nationala a monumentelor Istorice

26 INCD Victor Babeş

27 GEOECOMAR

Academia Romana, CNCSIS, MMDD, PETROM SA, IMDC, ROMPETROL SA, JICA, Aurelian Oil&Gas, DADL C‐ta, Dorna Apemin SA, CCCF Timisoara, Primaria Corbu, Constanta, Intergis SA, Marexin SRL, Universitatea Ovidius Constanta, INCDM Constanta, Midia Resources, DHV, Admin.R.Biosferei Delta Dunarii, MApN, AFDJ Galati, DADL C‐ta, Ministerul Economiei, ANRM, Comisia Monumentelor Naturii‐Acad.Rom.


Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, ICIM, DG MARE ‐ EC, Agentia pt.Protectia Mediului Constanta, Prefectura Constanta, Administratia Rezervatiei Delta Dunarii Tulcea, SC PETROMIDIA SA Constanta, Comisia Europeana, Comisia Marii Negre (BSC) Turcia, Agentia Europeana de Mediu (EPA) Danemarca, Agentia Nationala pt. Arii Protejate, Custozi/administratori arii protejate Constanta, SC PERLA MAJESTIC SA Constanta, Primaria Mangalia, colaboratori

29 ICECHIM

30 ICPE‐CA

31 INCD FP Ministerul Dezvoltarii, Serviciul de Telefonie Speciala al Romaniei

32 INCD GGT (IGR)

33 INCEMC, Timisoara

ICPE‐CA

34 ICPA 37 de Oficii judetene de Studii Pedologice si Agrochimice, 41 de Directii Agricole Judetene

35 IFIN HH ANDRAD Pitesti, CNE Cernavoda

36 INFLPR

37 INCD MPS Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Centrul National de Dezvoltare, a Invatamantului Profesional Tehnic

38 IFT, Iaşi

39 ITIM, Cluj‐Napoca

INCD TIM Cluj ‐ microproductie

40 INSB FARES Orastie, PLANTEXTRACT Bacau, ROMBIO Dej, PRODNATUR Cluj, PRODPLANT Reghin, PLAFAR Cluj

41 INCD FM

42 INCDA, Fundulea

Cultivatori de cereale si plante tehnice

43 INBA, Baloteşti Asociatia crescatorilor de pasari Breaza, Prahova, Asociatia Familiala Albisoru Marian, Teleorman

44 INCD CSZ, Braşov


CNH Petrosani, HIDROCONSTRUCTIA, SNLO, SE Petrosani, cabinete de examinare psihologica


66

Anexa 6 Situația investiției prin programe nucleu calculată per cercetător (personalul cu studii superioare) pentru fiecare institut în parte:

Nr. crt.

Instituția Investiție nucleu /

cercetător în 2006 (lei) Investiție nucleu / cercetător în

2007 (lei) Investiție nucleu / cercetător

în 2008 (lei)

1 URBANPROIECT 13.333 23.939 35.040 2 ICMET, Craiova 14.462 21.968 20.230 3 IPCUP, Ploieşti 6.510 9.776 9.947 4 COMOTI 15.911 30.851 64.574 5 INCD Turism 15.250 28.541 24.125 6 ICCF 12.615 21.855 22.585 7 INCD MTM (CEFIN) 22.786 33.150 27.322 9 INCD TP 24.000 49.545 45.421 10 INCD BH, Ştefăneşti 13.389 70.073 54.900 11 INCERC 17.244 28.255 28.840 12 ECOIND 15.230 29.390 39.879 13 ICSI Rm.Vâlcea 27.206 32.146 44.137 14 ISIM, Timişoara 12.760 22.756 28.813 15 INCD Cantacuzino 7.134 11.287 12.626 16 INSCC 27.399 27.928 31.450 17 INCD PM 18.946 25.176 24.729 18 ICIM 19.202 26.081 33.638 19 ICI 19.332 37.519 35.923 20 INMA 16.759 36.035 52.388 21 ICPMRR 25.400 39.727 48.739 22 INCD DD,Tulcea 41.569 63.838 60.065 23 IMNR 20.531 43.606 55.277 24 IMT 35.569 67.626 68.957 25 INOE 2000 21.889 45.832 55.474 26 INCD Victor Babeş 15.779 35.346 45.706 27 GEOECOMAR 38.952 40.005 92.725 28 INCDM, Constanța 21.423 34.469 44.556 29 ICECHIM 20.259 29.330 28.014 30 ICPE‐CA 29.519 37.356 54.152 31 INCD FP 21.684 40.181 46.456 32 INCD GGT (IGR) 15.031 14.206 22.581 33 INCEMC, Timişoara 12.007 29.070 32.426 34 ICPA 20.735 43.517 39.525 35 IFIN HH 19.788 33.479 57.320 36 INFLPR 23.923 46.032 53.380 37 INCS MPS 23.139 50.297 59.651 38 IFT, Iaşi 30.508 69.974 74.235 39 ITIM, Cluj‐Napoca 22.763 41.852 62.872 40 INSB 16.017 30.310 33.617 41 INCD FM 26.627 57.979 78.286 42 INCDA, Fundulea 23.735 28.645 43 INBA, Baloteşti 21.580 35.108 44 INCD CSZ, Braşov 21.075 30.815

45 INSEMEX, Petroşani 31.299 44.508



67

B.II. Programe internaționale

Provocări şi oprtunități pentru cercetarea românească: Extreme Light Infrastructure

În cursul anului 2007, Comisia Europeană a selectat 35 de propuneri de proiecte pregătitoare pentru infrastructurile de cercetare pan‐europene considerate ca prioritare de „European Strategy Forum for Research Infrastructures” (ESFRI). Propunerile din lista ESFRI sunt infrastructuri de cercetare de dimensiuni mari, la construcția şi operarea cărora sunt asociate mai multe State Membre.

În ziua de 1 octombrie 2009, la reuniunea de la Praga, Comitetul de Coordonare a Proiectului European “Extreme Light Infrastructure” (ELI) a mandatat România (RO), Republica Ceha (CZ) si Ungaria (HU), ca să proiecteze structurile componente ale celui ce se doreşte a fi cel mai puternic laser construit până în prezent. Construcția instalației pentru obținerea variantei reduse, de 10PW putere optică, va începe în 2011 şi se va finaliza în 2015. În cazul unui success, se va trece la varianta de 100PW. La cercetări vor putea participa, permanent, 200 de specialişti.

ELI va fi prima infrastructură de cercetare din lume dedicată interacției laser cu materia la intensități extrem de înalte, de 10‐25 W/cm2, la care câmpul electric generat de fascicul poate accelera particulele cu sarcină la energii ultra‐relativiste, peste limitele accesibile astăzi. ELI va deschide noi orizonturi ştiințifice, prin investigarea proceselor ultra‐rapide (10‐18–10‐21 secunde) şi va promova noi domenii tehnologice, precum microelectronica relativistă, sau sisteme avansate precum dezvoltarea acceleratorilor laser compacți, de mare putere. ELI va avea şi un impact social deosebit, prin cercetări şi contribuții la tratamentul cancerului –protono‐terapie –, imagistică medicală, electronică ultra‐rapidă, materiale pentru reactoare nucleare şi tratarea deşeurilor radioactive, ca şi prin multe alte aplicații posibile, în diferite domenii.

La proiectul ELI participă 13 state membre ale Uniunii Europene şi trei state doresc colaborarea la experimente. Coordonatorul ELI este „Centre National de la Recherche Scientifique” (CNRS) din Franța. România este reprezentată prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică (ANCS), în calitate de agenție finanțatoare, şi Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiației (INFLPR) în calitate de contractor. În ceea ce priveşte locul unde se va construi ELI, România a propus platforma de fizică de la Măgurele.

În luna decembrie 2009, Romania, Cehia şi Ungaria au prezentat în cadrul consiliului de competitivitate de la Bruxelles o declarație de angajament a construirii proiectului ELI, prima instalație europeană majoră, din estul UE. Instalația se execută în model distribuit, în condiții egale pentru cei trei membri fondatori, sub o singură guvernanță, şi cu personalitate juridică unică. Consiliul, format din cei 27 de


68

miniştri ai cercetării din Statele Membre, a aprobat declarația Cehiei, Ungariei şi României privind proiectul ELI.

“Vorbim de un moment istoric” consideră Prof. Dr. Marian Enachescu, vicepreşedintele ANCS: "Noi, cercetătorii nu prea suntem învățați să folosim cuvinte pompoase, dar să ai în România o instalație europeană complementară cu CERN, este un eveniment istoric. Dacă toate lucrurile merg potrivit aşteptărilor, campusul ştiintific de pe platforma Bucureşti‐ Măgurele va găzdui prima infrastructură pan‐europeană de acest fel din țara noastră. Aici vor funcționa lasere de mare putere şi acceleratoare de particule care vor permite explorarea, pentru prima oară în istorie, a unei noi frontiere a ştiinței, cea la care fizica particulelor se întâlneşte cu fizica laserelor şi fizica materialelor.”

Dincolo de emoția şi entuziasmul create de un astfel de eveniment, trebuie observate dificultățile şi munca imensă care urmează, precum şi necesarul de finanțare. La momentul actual, costurile totale ale proiectului sunt evaluate astfel: faza de pregătire va costa 85 de milioane Euro (M€), faza de construcție 400M€, la care se adaugă costurile de operare ale instalației, de circa 50M€/an. Există o probabilitate mare ca acestea să fie depăşite. Guvernul României va pune la dispoziție, gratuit, o suprafață de 2ha pentru construcții şi va finanța, prin ANCS, 70% din costuri – în jur de 100M€. Restul de 30% reprezintă contribuția celorlalți parteneri, modalitatea de calcul a părții ce revine fiecăruia urmând a fi stabilită pe baza unui acord comun. Pentru costurile de exploatare, propunerea României ete următoarea: 30% buget de stat România, 30% fonduri publice de la partenerii proiectului, iar restul de 40% din proiectele ELI. Sunt avute în vedere şi alte instrumente de finanțare, precum cele din fonduri europene, inclusiv structurale, mai ales în cazul în care actualele estimări vor fi depăşite.

Domnul Nicolae Victor Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, şi director general al Institutului Național de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” explică motivul alegerii țării noastre: “S‐a ales România, deoarece beneficiază de un număr mare de experți în fizică. În plus, suntem membri fondatori la două proiecte de anvergură care au început deja: FAIR12 şi SPIRAL213. INFLPR este printre puținele locuri din România care au reuşit să îşi păstreze specialişti. Spre exemplu, de aici au plecat doar patru oameni în ultimii ani. În schimb, s‐au reîntors 70 de români formați la universitățile de peste hotare. Aceste institute au un dublu‐rol: să participe la circuitul mondial de valori şi să furnizeze specialişti pentru societate”.

Prin urmare, să urăm success proiectului, şi să sperăm că experții români se vor putea mobiliza pentru a începe, derula şi finaliza un proiect ştiințific de excepție.

12 “Facility for Antiproton and Ion Research” (FAIR), http://www.gsi.de/fair/index_e.html 13 “Le Grand Accélérateur National d’Ions Lourds”, http://www.ganil‐spiral2.eu/spiral2


Evenimente în domeniul cercetării şi inovării

69

C.Evenimente în domeniul cercetării şi inovării

C.I. Evenimente interne

Ziua Cercetătorului şi Proiectantului

Data de 19 noiembrie, ziua de naştere a savantului american de origine română, profesor doctor George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină (1974, foto), marchează Ziua Cercetătorului şi Proiectantului în România. George Emil Palade a fost specialist în domeniul biologiei celulare. Unul din cele mai importante rezultate, care poartă semnătura cercetătorului român, a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine.

G. E. Palade s‐a nascut la Iasi, pe 19 noiembnrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Bucureşti (1930), unde a devenit Doctor în medicină în anul 1940, după care, împreună cu soția sa, Irina Malaxa, a plecat în SUA pentru studii postdoctorale (1946). A lucrat ca cercetător la New York University şi la Institutul Rockefeller pentru Cercetari Medicale. În anul 1961 a fost ales membru al “National Academy of Science”.

În anul 1974, primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină ,,pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea Biologiei Celulare moderne" (distincție pe care o împarte cu Albert Claude şi Christian de Duve).

Împreună cu Keith Porter, G.E. Palade a editat revista "The Journal of Cell Biology" (Revista de Biologie Celulară), una dintre cele mai importante publicații ştiințifice din domeniul biologiei celulare. Din 1973 a predat biologia celulară la Yale University, unde a fost prodecan începând cu anul 1983. Din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego, California.

În martie 1986, Ronald Reagan, preşedintele SUA din acea vreme, îi acordă Medalia Națională pentru Ştiință. În anul 2008, preşedintele României l‐a decorat cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Colan.

George Emil Palade a murit în SUA pe 8 octombrie 2008, la vârsta de 96 de ani. Cu ocazia celei de‐a 15‐a ediții a Zilei Cercetătorului şi Proiectantului din România, Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică, Academia Română, Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare şi Federația

G. E. Palade la primirea premiului Nobel, 1974

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ CERCETARE‐DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA Evenimente în domeniul cercetării şi inovării

70

Sindicatelor din Cercetare şi Proiectare au organizat Conferința “Cercetare, dezvoltare, inovare – soluții pentru dezvoltarea economică şi socială”. Conferința s‐a desfăşurat în Amfiteatrul Institutului Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Maşini şi Instalații destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare din Bucureşti (INMA). În afară de reprezentanții instituțiilor menționate, au mai fost reprezentate Preşedinția României, prin consilierul pe probleme de cercetare ştiințifică, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, la nivel de secretar de stat, şi Federația Sindicatelor din Cercetare şi Proiectare, prin preşedintele acesteia.

Conferința a evidențiat faptul că, după un început de redresare, cercetarea românească este, din nou, într‐un moment foarte dificil, cauzat de diminuarea finanțării din fonduri publice, în contextul în care şi sectorul privat trece printr‐o criză severă. Contrar tendinței generale prezentă la țările Uniunii Europene (UE 27), unde, în anul 2009, 16 țări au mărit bugetele pentru cercetare, iar şapte l‐au menținut constant, în România acesta a fost redus14, în conformitate cu prioritățile modelului de tip “consolidare fiscală”, adoptat de țara noastră pentru a face față crizei, în detrimentul celui de “stimulare fiscală”.

S‐au evidențiat două aspecte ale etapei actuale: i) Cercetarea ştiințifică este punctul de sprijin al oricărei societăți, în special prin oamenii care sunt atraşi şi activează în domeniu, şi trebuie să rămână prioritate națională, ca semnal şi sursă activă pentru evoluția către economia bazată spre cunoaştere; orice neînțelegere a acestui fenomen, ireversibil, conduce la accentuarea decalajelor de nivel de trai, inclusiv în cadrul UE; ii) Chiar dacă domeniul este riscant, cu rezultate economice nu întotdeuna evidențiabile în timp scurt, cercetarea ştiințifică se supune, şi ea, unor legi economice, trebuind să fie asigurată cu resurse, măsurată, evaluată, optimizată şi comunicată, pentru a putea beneficia în mai mare măsură de sprijinul societății civile.

Referitor la cele două aspecte, domnul Marian Enăchescu, vicepreşedintele ANCS, a menționat că, indiscutabil, finanțarea cercetării din fonduri publice trebuie să fie susținută în continuare, aşa cum prevăd angajamentele asumate în cadrul Strategiei Lisabona revizuite, până la atingerea a 1% din produsul intern brut (PIB). În acelaşi timp însă, este obligatorie o orientare clară spre rezultatelele cercetării şi o evaluare continuă a eficacității acestora, ca şi monitorizarea eficienței cheltuielilor la toate nivelurile: proiect, program, plan național. În acest sens, brevetarea trebuie să ocupe un loc mult mai important, în special în cazul institutelor naționale de profil, ca şi transferurile tehnologice orientate spre obținerea de rezultate economice în industria de înaltă tehnologie, deoarece un alt element al Strategiei Lisabona este atingerea unei contribuții de 2% PIB din partea sectorului privat. Exemplul de succes al cercetării de firmă în cazul sistemului de investigare RoboScan poate fi motivant: în urma discutiilor cu institutele de cercetare de pe platforma Magurele, practic toate componentele RoboScan se pot fabrica în țară.

În esență, evenimentul Ziua Cercetătorului şi Proiectantului a prilejuit un schimb de idei activ, de multe ori contradictoriu, din care s‐au desprins următoarele concluzii: i) Este necesară o organizare mai bună a domeniului, care să asigure premisele conlucrării dintre

universități şi institutele de cercetare, relație grevată în prezent de lipsa de motivație comună celor două tipuri de organizații; organizarea trebuie să se facă de către însăşi comunitatea cercetătorilor, care cunoaşte cel mai bine problemele cu care se confruntă.

ii) Deşi transparența ANCS şi a agențiilor de finanțare este bună, este necesară o comunicare mai bună la nivel instituțional, deoarece percepția asupra importanței domeniului este nesatisfăcătoare la nivelul factorilor de decizie politică din celelalte ministere.

14 Alături de alte trei țări: Irlanda, Lituania şi Letonia.



71

C.II. Evenimente externe

Conferința EIROForum: implicații asupra regimului proprietății intelectuale În general, proprietatea intelectuală (“Intelectual Property”‐IP), se referă la creațiile minții: invenții (brevete), opere literare şi artistice, simboluri, nume, imagini, design utilizate în activități comerciale. Proprietatea intelectuală e o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea acestor creații. Deținătorul proprietății intelectuale poate controla şi trebuie răsplătit pentru uzul acesteia. Acest fapt încurajează inovația şi creativitatea, spre beneficiul umanității.

Proprietatea intelectuală este împărțită în două categorii principale: Dreptul de autor ‐ “copyright”, care include lucrări literare şi artistice precum romane, poeme,

piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, situri web, picturi, fotografii, sculpturi, design arhitectural etc. Drepturile conexe includ drepturile artiştilor apărute ca urmare a interpretării, drepturile legate de înregistrările efectuate de producătorii de fonograme şi drepturile apărute ca urmare a emisiei programelor de radio şi televiziune

Proprietatea industrială, care include brevete de invenție (patente), mărci şi indicații geografice, desene şi modele industriale, şi topografii pentru produse semiconductoare.

Formele comune de proprietate intelectuală includ: brevetul de invenție dreptul de autor mărcile înregistrate secretul industrial

Starea actuală de lucruri în domeniul proprietătii intelectuale e subiect de dispută în unele țări în curs de dezvoltare din cauza drenării resurselor acestora către statele industrializate. Statele Unite şi Marea Britanie sunt singurele state care au venituri nete consistente aferente proprietății intelectuale; ele sînt principalele promotoare a întăririi acestor drepturi pe plan internațional.

Tendința actuală e ca aceste drepturi să fie extinse atât ca sferă de cuprindere, astfel încât să acopere domenii noi, cum ar fi bazele de date, cât şi în timp, prin mărirea duratei acestor drepturi, sau înlăturarea restricțiilor şi limitărilor acestor drepturi. Proprietatea intelectuală în România ‐ scurt istoric

De‐a lungul timpului, România a avut o îndelungată tradiție în domeniul proprietății intelectuale, fiind alături de state dezvoltate ca Franța, Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, țara care a adoptat în anul 1879 prima lege a mărcilor de fabrică şi de comerț.

Prima lege a brevetelor de invenție a intrat în vigoare la 17 ianuarie 1906 iar în anul 1920 România a devinit membră a Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale şi a Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a mărcilor.

În perioada următoare, România a cunoscut o dezvoltare economică fără precedent, cu precădere în anii interbelici, iar în anul 1944, după instaurarea unui sistem economic şi politic centralizat, România a devenit o piață economică necompetitivă, ceea ce a dus la diminuarea importanței proprietății intelectuale în România.


72

Cu toate acestea, România a manifestat prin specialiştii săi o implicare activă în sistemul internațional al proprietății intelectuale. Astfel, România este membră fondatoare a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), creată prin Convenția pentru instituirea OMPI, semnată în 1967. De asemenea, România este membră, din 1920, a Uniunii de la Paris pentru protecția proprietătii industriale creată în baza Convenției de la Paris din 1883, iar din 1927, membră a Uniunii de la Berna pentru protecția operelor literare şi artistice, creată în baza Convenției de la Berna din 1886. De asemenea, România este membră a Tratatului de Cooperare în domeniul brevetelor (PCT) din anul 1979.

După anul 1990, când în România s‐au promovat şi s‐au dezvoltat mecanismele economiei de piață, proprietatea intelectuală a redevenit o componentă importantă a dezvoltării economice ca urmare a prevederilor constituționale cu privire la protecția propietătii private. Proprietatea intelectuală a recăpătat o atenție şi o importanță deosebită, drepturile de proprietate intelectuală făcând obiectul de reglementare a unor legi noi, armonizate cu legislația internațională.

În perioada următoare, România a aderat la o serie de tratate internaționale: Tratatul privind dreptul mărcilor, Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea produselor şi serviciilor, Aranjamentul de la Viena privind clasificarea desenelor şi modelelor industriale, Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea brevetelor, Protocolul de la Madrid referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internațională a microorganismelor.

În conformitate cu obligațiile asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, România a devenit membră a Organizației Europene a Brevetului începând cu data de 1 martie 2003, aceasta confirmând faptul că sistemul român de protecție a proprietății industriale este un sistem modern.

În anul 2001, România a ratificat cele mai noi reglementări internaționale în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe în mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor şi Tratatul OMPI privind interpretările, execuțiile şi fonogramele semnate în 1996 la Geneva.

Conştiente de importanța şi amploarea pe care a dobândit‐o proprietatea intelectuală şi de rolul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale în domeniu, autoritățile române se află în permanentă colaborare cu această organizație.

În anul 2002, Guvernul României a depus instrumentele de aderare la Convenția Brevetului European (CBE) şi la Actul de revizuire a CBE din anul 2000. Ca urmare, România a devenit membră a CBE la 1 martie 2003, cererile de brevet european incluzând desemnarea noului stat membru. Odată cu intrarea în vigoare a CBE, în România se încheie Acordul de extensie între România şi Oficiul European de Brevete.

România este membră fondatoare a Organizației Mondiale a Comerțului şi parte la Acordul pentru instituirea Organizației Mondiale a Comerțului inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț.

Din experiența statelor dezvoltate, aceste reglementări au influențat considerabil progresul şi prosperitatea umanității şi au arătat că acestea depind de creativitatea ei în domeniile tehnic şi cultural, iar protecția juridică a creațiilor încurajează investițiile, stimulează creşterea economică, duc la crearea de noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate, dar şi la îmbunătățirea calității vieții.

Proprietatea intelectuală privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială, pe de o parte, şi drepturile de autor, pe de altă parte, constituie pârghii de bază ale dezvoltării economice a unei națiuni. În acest context şi din perspectiva antreprenorială se poate aprecia că protecția drepturilor



73

de proprietate intelectuală este de o mare importanță, esența, scopul şi finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligenței umane şi, în acelaşi timp, garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.

Din perspectiva europeană, protejarea acestor drepturi reprezintă una dintre condițiile necesare unei bune funcționări a pieței interne a Uniunii Europene. Prin respectarea acestor drepturi, inovația şi creația sunt atribuite proprietarilor de drept, care le pot folosi în scopuri comerciale. În plus, drepturile de proprietate intelectuală contribuie la dezvoltarea societății prin: menținerea concurenței şi încurajarea producerii de bunuri şi servicii de calitate, stimularea creşterii economice şi a ocupării forței de muncă, susținerea inovării şi a cercetării, promovarea dezvoltării tehnologice şi culturale.

Angajarea activă a organizațiilor publice de cercetare în managementul proprietății intelectuale şi transferul cunoaşterii presupun evitarea oricărui conflict cu misiunile lor de educare şi cercetare. Consiliul European a invitat Comisia Europeană, în iunie 2007, să pregătească un ghid asupra managementului IP de către organizațiile publice de cercetare sub forma unor Recomandări către Statele Membre. Prin aceste Recomandări, Statele Membre şi regiunile aferente vor primi o ghidare pentru dezvoltarea şi actualizarea ghidurilor naționale, iar organizațiile publice de cercetare vor primi un Cod de Practică („Code of Practice”) pentru a îmbunătăți modul în care organizațiile publice de cercetare gestionează IP şi TT (Transferul Tehnologic). Proprietatea intelectuală, misiune a organizațiilor EIROForum ‐ Conferința EIROForum, noiembrie 2009, Heidelberg, Germania

EIROforum reprezintă o colaborare între şapte organizațiile Europene interguvernamentale de cercetare ştiințifică care urmăresc inițiative comune, combină cele mai bune resurse, umane şi financiare, şi împart cele mai bune practici. Cei 7 membri ai EIROForum sunt: • Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire (CERN) • European Fusion Development Agreement (EFDA) • European Molecular Biology Laboratory (EMBL) • European Space Agency (ESA) • European Organisation for Astronomical Research in the Southern Hemisphere (ESO) • European Synchrotron Radiation Facility (ESRF) • Institut Laue‐Langevin (ILL)

Aceste organizații şi‐au propus să dezvolte şi să opereze cu unele dintre cele mai mari şi mai avansate infrastructuri de cercetare din lume, care să permită oamenilor de ştiință europeni să efectueze cercetare de vârf. Proprietatea intelectuală şi transferul de cunoştințe în tehnologie sunt părți integrante ale activităților de cercetare‐dezvoltare şi totodată misiuni ale organizațiilor EIROForum.

Organizarea, de către EMBL din Heidelberg, a conferinței EIROforum TT ‐ Transfer Tehnologic şi Aria Europeană a Cercetării (ERA), a fost realizată la inițiativa Comisiei Europeane15. Scopul conferinței a fost de a facilita discuții privind transferul de tehnologie şi de a arăta modul în care această activitate contribuie la dezvoltarea ERA.

În actualul context al crizei economice, când construirea şi gestionarea infrastructurilor pan‐europene de cercetare reprezintă obiective de mare interes pentru dezvoltarea europeană, conferința a oferit participanților o platformă pentru a explora noi abordări, pentru a identifica noi soluții pentru gestionarea 15 Grantul FP7‐ERARESORG‐2007‐RTD.


74

eficientă a rezultatelor cercetării şi pentru transferul de tehnologie în vederea impulsionării economiei din Europa spre beneficiul cetățenilor săi.

Organizat ca un forum de discuții în cadrul cărora, prin schimbul de idei noi, experiență şi bune practici, au fost arătate noi căi pentru traducerea cu succes a cercetării în beneficii viabile din punct de vedere economic, evenimentul a reunit reprezentanți ai Europei pentru ştiință avansată şi tehnologie de infrastructuri, reprezentanți ai industriei europene, reprezentanți ai Oficiului European de Brevete.

Sub motto‐ul „serving European science”, EIROForum este dedicat misiunii de a combina resursele, facilitățile şi expertiza acestor organisme membre pentru a sprijini ştiința din Europa în valorificarea deplină a potențialului acesteia. EIROForum operează cu o preşedinție rotațională începând cu data de 1 iulie a fiecărui an. În prezent, pentru perioada iulie 2009‐iulie 2010, EIROForum este condus de prof. J. Mattay, director general al EMBL.

EIROForum interacționează cu Comisia Europeană şi alte entități ale Uniunii Europene, guverne naționale, unități industriale, profesori din mediul academic, studenți şi jurnalişti, astfel:

combinând facilitățile internaționale şi resursele umane, EIROForum depăşeşte potențialul de cercetare al organizațiilor individuale, atingând excelența ştiințifică şi tehnologică de clasă mondială în domenii interdisciplinare. EIROForum lucrează strâns cu industria pentru a promova inovarea şi pentru a stimula transferul de tehnologie;

cooperând în activitățile de informare la scară largă, EIROForum motivează şi încurajează tinerii să exploreze subiectele ştiințifice şi le arată că ştiința este o carieră plină de recompense.

Obiectivele EIROForum sunt:

să încurajeze şi să faciliteze discuțiile între membri săi pe subiecte de interes comun, care sunt relevante pentru cercetare şi dezvoltare;

să maximizeze câştigul ştiințific şi să optimizeze utilizarea resurselor şi facilităților prin împărtăşirea dezvoltărilor şi a rezultantelor relevante;

să coordoneze activitățile de informare ale organizațiilor incluzând transferul de tehnologie şi educația publică;

să ia parte activă în colaborare cu alte organizații ştiințifice europene, cu privire la direcțiile şi prioritățile promițătoare şi de dezvoltare;

să simplifice interacțiunea la nivel înalt cu Comisia Europeană şi alte entități ale Uniunii Europene şi să permită un răspuns efectiv la solicitările specifice pentru consultanța de specialitate în domeniile acoperite de membri organizațiilor;

să ofere reprezentare coordonată către lumea din afară incluzând publicul general, guvernele naționale şi țările din afara Europei.

Proprietatea intelectuală şi transferul de cunoştințe în tehnologie sunt părți integrante ale activităților de cercetare‐dezvoltare şi totodată misiuni ale organizațiilor EIROForum. În cadrul conferinței au fost abordate trei subiecte: aria europeană a cercetării “European Research Area” (ERA), transferul tehnologic (TT) şi gestionarea proprietății intelectuale “IP management” (IPM).

Cunoaşterea – adică triunghiul format de educație, cercetare şi inovare – a fost recunoscută ca fiind una din ariile prioritare ale Strategiei Lisabona, revizuită. Transferul efectiv de cunoaştere este crucial pentru a transforma cercetarea ştiințifică în inovații care îmbunătățesc calitatea vieții şi cresc competitivitatea industrială. Organizațiile publice de cercetare, incluzând universitățile, trebuie să se implice mai activ în exploatarea rezultatelor obținute de cercetarea finanțată din fonduri publice, de exemplu prin colaborarea academie‐industrie, licențe şi spin‐off‐uri. Gestionarea profesionistă a



75

proprietății intelectuale joacă un rol crucial în succesul transferului de cunoştințe şi în construirea unei reale arii europene a cunoaşterii. Astfel, câteva din recomandările către Statele Membre se referă la următoarele aspecte:

să se asigure că toate organizațiile publice de cercetare definesc TT ca o misiune strategică; să încurajeze organizațiile publice de cercetare să stabilească şi să publice politicile şi

procedurile IPM în concordanță cu Codul de practică; să facă paşi în implementarea largă a Codului de practici , direct sau prin regulile stabilite de

organismele de cercetare finanțate prin fonduri naționale sau regionale; să asigure un tratament echitabil şi corect al participanților din Statele Membre şi țările din

lumea a treia în proiectele de cercetare internaționale privind proprietatea şi accesul la drepturile IP, pentru beneficiul comun al tuturor părților implicate;

să desemneze un punct de contact național ale cărui obiective să includă coordonarea măsurilor privind transferul cunoaşterii între organizațiile publice de cercetare şi sectorul privat, incluzând şi rezolvarea problemelor trans‐naționale, în legătură cu puncte de contact similare din alte state membre;

să armonizeze legislația națională din domeniul proprietății intelectuale cu normele de drept comunitar şi cu prevederile acordurilor internaționale la care România este parte;

să îmbunătățească aplicarea legislației din domeniul proprietății intelectuale; să constituie infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul instituțiilor naționale

implicate în asigurarea protecției proprietății intelectuale; să realizeze cooperări transparente între instituțiile şi organismele naționale implicate în

asigurarea protecției proprietății intelectuale; să sensibilizeze, să educe şi să conştientizeze publicul cu privire la domeniul şi importanța

drepturilor de proprietate intelectuală.

Uniunea Europeană depune eforturi în direcția punerii în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală şi combaterii contrafacerii şi pirateriei ‐ care au atins proporții alarmante cu efecte semnificative asupra unor domenii precum inovarea, creşterea economică, ocuparea forței de muncă sau sănătatea şi protecția consumatorilor.

Drepturile de proprietate intelectuală sunt încă protejate mai mult de legislația națională decât de dreptul comunitar. Protejarea acestora în fiecare stat membru poate fi complicată şi costisitoare, fiind necesară o armonizare la scară mai largă.

Companiile îşi pot proteja proprietatea intelectuală prin:

drepturi de proprietate industrială ‐ brevete, mărci, modele de utilitate, desene, protecția soiurilor de plante şi indicațiile geografice ‐ care trebuie înregistrate în fiecare stat membru al UE;

drepturi de autor pentru operele literare originale şi lucrările artistice, software, baze de date, muzică, emisiuni de televiziune, creații publicitare şi multimedia ‐ acordate automat, nefiind necesară înregistrarea oficială;

strategii comerciale ‐ cum ar fi secretele comerciale, acordurile de confidențialitate sau producția rapidă.


76

Drepturile de proprietate intelectuală sunt reglementate de convențiile internaționale inițiate de Organizația Mondială a Comerțului şi de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale16. În cadrul conferinței au fost subliniate câteva aspecte, respectiv:

mărirea gradului de conştientizare asupra proprietății intelectuale în organizațiile publice de cercetare;

managementul brevetelor managementul în colaborare al proprietății intelectuale în domeniul cercetare‐dezvoltare; activitatea editorială versus brevetare (returnarea către investitori a drepturilor de autor).

Câteva din concluziile generale ale acestei conferințe pot fi rezumate astfel: este necesară o mai puternică colaborare a organizațiilor cu activitate de cercetare‐dezvoltare cu

întreprinderile, cu respectarea următoarelor elemente: confidențialitatea, definirea clară a intențiilor părților, existența unui model de afaceri;

trebuie dezvoltate căile de conectare a ştiinței cu industria; în acest sens, flexibilitatea şi pragmatismul pot contribui la atingerea obiectivelor antreprenoriale;

în contextul actual al schimbărilor permanente şi al evoluției altor piețe, se impune un transfer mai activ al cunoaşterii (prin crearea de spin‐off cu capital de risc) şi crearea de punți către procesele transnaționale;

Europa trebuie să dezvolte o politică proprie internă şi externă în managementul proprietății intelectuale.

Pentru România, promovarea unei dezvoltări armonioase a activităților economice în cadrul Uniunii Europene se poate realiza prin buna funcționare a pieței interne, care să ofere condiții analoge celor existente pe celelalte piețe naționale. Aceste condiții se referă şi la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, la cele asociate proprietății industriale, precum şi la cele ce reies din înregistrarea mărcilor.

16 Informații detaliate pot fi obținute din următoarele documente europene:

Commission Recommendation on the management of intellectual property in knowledge transfer activities and Code of Practice for universities including public research organizations: http://ec.europa.eu/invest‐in‐research/pdf/ip_recommendation_en.pdf

Council Resolution on the management of intellectual property in knowledge transfer activities and Code of Practice for universities including public research organizations – „IP Charter Initiative”:http://ec.europa.eu/invest‐in‐research/pdf/download_en/st10323 en08.pdf

Management of IP in PROs (Public Research Organizations): http://ec.europa.eu/research/era/pdf/iprmanagementguidelines‐report.pdf

Commission Comunication on improving knowledge transfer: http://ec.europa.eu/invest‐in‐research/pdf/com2007182_en.pdf

http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/index_en.htm

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr 4.pdf · Tratatul de la Lisabona reprezintă un...

Documents

Transcript of Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr 4.pdf · Tratatul de la Lisabona reprezintă un...