Ministerul Economiei - · PDF fileMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, a sus ... Trebuie sa...

Ministerul Economiei Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Calea Victoriei 152, 010096 Bucureşti 1 Tel: 021.2025.309, Fax: 021.2025.108

e-mail: [email protected]; www.minind.ro

Bucureşti, 26 iulie 2013

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a susţinut joi, 25 iulie 2013, o conferinţă de presă, împreună cu secretarii de stat Manuel Marian Donescu şi Bogdan Nicolae Badea, conferinţă a cărei transcriere o prezentăm în cele ce urmează. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Astazi as vrea sa discutam despre comert exterior. Este un moment important pentru Ministerul Economiei in ceea ce priveste strategia de viitor. De aceea sunt aici impreuna cu domnul Manuel Donescu, secretar de stat in ministerul nostru si care are in coordonare Departamentul pentru Comert Exterior si, de asemenea, avand in vedere ca am luat cateva decizii in ceea ce priveste atragerea de investitii pentru Cuprumin si pentru toate celelalte chestiuni in ceea ce priveste problemele curente ale ministerului, am invitat pe domnul secrear de stat Bogdan Badea si impreuna cu dansii o sa raspundem intrebarilor dumneavaostra. Acum, in legatura cu comertul exterior as vrea sa fac cateva scurte informari. In primul rand, sunt bucuros sa constat ca in acest an exporturile au constituit unul dintre pilonii cresterii economice. Daca organismele internationale financiare au reevaluat prognoza pentru acest an in ceea ce priveste cresterea PIB, aceasta se datoreste in mare masura comertului exterior. La intalnirea pe care am avut-o ieri cu reprezentantii FMI am prezentat evolutia pe ultimele 5 luni a sectoarelor pe care ministerul nostru le are in raspundere directa, anume, industria si exporturile. Ambele au cresteri foarte bune si ambele, daca agricultura va avea o recolta buna in aces an, vor putea toate trei sa duca la o crestere a PIB intre 2,2 si 2,5%, ceea ce va insemna practic intrarea Romaniei intr-un ciclu pozitiv de crestere economica. Ceea este foarte important este ca exporturile romanesti contribuie si la cea de-a doua componenta necesara a economiei romanesti pentru a intra cu adevarat intr-o faza stabila de ciclu pozitiv, anume stabilitate economica. Trebuie sa va spun ca deficitul comercial al Romaniei pe primele 5 luni ale anului a fost de 2,2 mld. euro, ceea ce este cu 1,5 mld. euro mai putin decat anul trecut. Mai mult decat atat, prognoza pana la sfarsitul anului arata ca deficitul comercial nu va depasi 5 mld. euro, ceea ce inseamna, ca de fapt, el va cobori la un nivel de pana la 4% din PIB. Daca socotim cu momentul inceperii crizei, cand deficitul comercial al Romaniei era mult peste 10% din PIB este, dupa parerea mea o evolutie remarcabila, cu atat mai mult cu cat ea se datoreaza in mare masura nu atat reducerii importurilor, cat cresterii extraordinare a exporturilor in ultimii ani.




Un alt element important este ca pe ansamblul economiei romanesti pozitia externa, contul curent prezinta, pentru prima oara dupa foarte multi ani, un excedent. Contul curent al balantei de plati a inregistrat pe primele 5 ale anului un excedent de 314 mil. euro. Fata de deficitele uriase pe care le avea Romania, acest usor excedent arata ca impreuna cu deficitul bugetar sub 2%, impreuna cu reducerea usoara a datoriei publice ca procent in PIB, Romania da semne de stabilitate pe care guvernarea este datoare sa le mentina. Iar garantia stabilitatii consta si in dezvoltarea exportrurilor si a industriei. Este ceea ce ministerul nostru face. Un alt element pozitiv este cresterea relativ mai mare a exporturilor catre zona non euro, fata de zona euro. Daca pe primele 5 luni ale anului exporturile au crescut cu 5,7%, livrarile catre tarile membre ale UE inregistreaza o crestere de 4,7%, in timp ce exporturile in zona extra comunitara au inregistrat o crestere de 8,2%. Avem cresteri foarte importante in ceea ce priveste ritmurile exporturilor, nu doar cu tari cu care referentialul este redus, cum ar fi Libanul, Mexicul, Azerbaidjanul sau Thailanda. In treacat fie spus, am fost zilelele trecute in Mexic. Interesant este ca a fost prima vizita din acest secol al unui ministru al economiei in Mexic. Ultima vizita a unui ministru al economiei a fost la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut. In general relatiile cu Mexicul au fost sporadice, dar in ultimii 3 ani volumul comertului nostru exterior cu Mexicul a crescut de 4 ori. Asta a fost si motivul pentru care am ales Mexicul cu prioritatatea numarul unu in lumea latino-americana. Am inregistrat cresteri foarte mari cu tari de referential consistent, cum ar fi Marea Britanie, 36%, ma refer la ultimul an, Federatia Rusa 33%, Brazilia 25%, Republica Populara Chineza 17%, Canada 19%. Atentie: vorbesc doar de exporturi. Cred ca foarte important este, si care da o imagine asupra competitivitatii economiei romanesti, ca Romania are execedent comercial cu tari care sunt modele in ce priveste competitivitatea economica. Am sa va dau cateva exemple. Marea Britanie: cu Marea Britanie avem un sold de 250 mil. euro, in crestere fata de 2012 de la 90 mil. euro. Deci, Romania exporta in Marea Britanie cu 250 mil. euro mai mult decat importa din Marea Britanie. Exportam in Norvegia cu 94 mil. euro mai mult decat importam. Cu SUA avem, de asemenea, un excedent comercial de 62 mil. euro, in crestere de 6 ori fata de 2012. Avem, de asemenea, cu Suedia, excedent comercial. Avem excedente comerciale cu Australia, in general avem excedente comerciale cu cca. 40 de tari ale lumii. In legatura cu exporturile romanesti, a existat o prejudecata potrivit careia Romania exporta mai ales materii prime. Trebuie sa va spun ca structura exporturilor romanesti este axata in principal pe produse manufacturate. 76% din exporturile romanesti sunt produse manufacturate. Cea mai mare pondere este aceea a industriei constructoare de masini: automobile, componente si piese auto, echipamente electronice si echipamente de transport – 43% din total exporturi.




Restul industriilor manufacturate: metalurgie, mobila, industrie usoara, s.a., cca. 34% in total, produse care nu sunt materii prime au pondere de 85% in exporturile noastre. Mai exportam, produse agroalimentare combustibili asadar, structura exporturilor s-a modificat radical. Daca acum un deceniu, ponderea cea mai mare revenea industriei usoare, confectii, pielarie, incaltaminte, acum ponderea cea mai mare revine industriei constructoare de masini. Iata ca in 10 ani s-a produs o mutatie importanta in structura exporturilor romanesti. Ca orientare geografica, avem o usoara scadere a ponderii UE de la 71% in 2012 la 70,5% in 2013. Important este, de asemenea, ca Romania si-a intensificat activitatea in organismele internationale, inclusiv in CE, unul dintre succesele pe care le-am repurtat si care speram sa aiba consecinte imediate in ceea ce priveste Romania este acela ca Romania a fost acceptata luna trecuta in grupul select numit CARS 2020 grup coordonat de comisarul pentru industrii Antonio Tajani si care include reprezentanti la nivel de ministru in 9 state membre UE , cele mai mari producatoare de automobile. Nu stiu din ce motive Romania nu era parte a acestei comitet. Am facut o solicitare, am argumentat. In argumentatia mea i-am avut in vedere pe cei 150000 de oameni implicati in industria de automobile, ponderea industriei de automobile in exporturi si argumentul cel mai important, acela ca Romania este une dintre foarte putinele tari din emisfera nordica in care productia de automobile a crescut in perioada crizei. As vrea sa ii dau cuvantul domnului Manuel Donescu, care vrea sa faca o informare cu privire la ultima masura pe care am luat-o zilele trecute dupa consultarea Ministerului Afacerilor Externe, in legatura cu sustinerea institutionala a obiectivului nostru privind reorientarea Comertului exterior al Romaniei catre tari nemembre ale UE. Inainte de aceasta, inca 2 scurte referiri la felul in care dorim sa extindem reteaua externa. Reteaua externa este foarte vaduvita dupa modul in care in ultimii ani s-a procedat la tot felul de restructurari. In clipa de fata ea are 83 de reprezentanti comerciali in stainatate. Zone intregi de pe glob sunt neacoperite. De exemplu, in Africa nu avem decat in nordul Africii si la Cape Town, in Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelanda, desi sunt tari foarte importante ca Indonezia, Vietnamul, Thailanda, Cambodgia, Australia, Noua Zeelanda, nu avem decat un singur atasat la Singapore. In America de Nord si Latina nu avem atatia reprezentanti comerciali cati are Franta in Romania. Franta are in Romania mai multi reprezentanti comerciali decat are Romania in amandoua Americile. Din aceste motive, incercam, in contextul actual de strategie bugetara, in care e dificil sa marim numarul personalului, sa marim reteaua cu ajutorul Camerelor de comert - am semnat un Protocol - si am avut o discutie cu ministrul de externe, sa antrenam consulii onorifici ai Romaniei care activeaza in strainatate, dintre care majoritatea




sunt oameni de afaceri, cu influenta in zonele lor, care sa ne ajute in dezvoltarea retelei externe. Pentru ca este prezent si dl secretar de stat Bogdan Badea, care a fost mai implicat decat mine, fiind direct responsabil de acest lucru, am sa fac mai tarziu un mic anunt si despre Cuprumin si voi raspunde si la aceste teme. Te rog. Manuel Donescu, secretar de stat: Multumesc domnule ministru. Strategia de sustinere si promovare a exportului include o serie de masuri. Avem, ceea ce domnul ministru puncta, masuri pe termen scurt, avand in vedere acest numar de 83 al BPCE pe care il apreciem insuficient, dar folosim cat mai responsabil resursele de care dispunem. Intentionam, pe termen scurt o relocare a unor BPCE, din zone ale UE, nu neaparat din zona statelor care constituie principalii nostri parteneri comerciali, acolo ne propunem sa dezvoltam, sa intarim sustinerea institutionala pe care o oferim si sa incercam sa incurajam companiile, sa le sustinem, pentru acceptarea unor piete emergente, avand in vedere conjunctura internationala, avand in vedere strategia dezvoltata la nivelul Uniunii Europene, da a incuraja companiile europene, de a le sprijini in cresterea ponderii schimburilor comerciale in strainatate. In acest sens avem in vedere relocarea unor posturi, va dau cateva exemple, de la Dublin, Lisabona, Copenhaga – ne referim la o inchidere temporara acestor BPCE, urmand ca ulterior, pe masura obtinerii unor noi resurse sa le redeschidem – Damasc, Tripoli, avand in vedere situatia de securitate care nu permite, la acest moment dezvoltarea relatiilor economice asa cum ne-am dorit sau relocarea unui post de la Beijing, unde avem trei consilieri economici, dorim sa trimitem unul dintre acestia la Hong-Kong. In ceea ce priveste deschiderea birourilor, ne referim aici la piata Rusiei, foarte importanta, domnul ministru a punctat aceasta crestere pe primele cinci luni in acest an, de 33% pentru exporturile romanesti, dorim sa le sustinem prin redeschiderea biroului de la Sankt-Petersburg. Doresc sa va reamintim ca aici, in 2010, printr-o masura pe care noi o consideram nesabuita, din 130 de BPCE au fost inchise 50, intr-o perioada de criza pe care noi o apreciem diametral opus, in situatii de criza trebuie sa investesti mai mult in promovare, trebuie sa-ti sustii companiile sa mearga, sa acceseze piete externe, sa sustii internationalizarea firmelor pentru a deveni mai competitive. Devenind mai competitive pe pietele externe, crestem exporturile, reducem deficitul si in acelasi timp crestem si competitivitatea firmelor pe plan intern. Alte birouri pe care dorim sa le deschidem – la Erbil, in zona de nord a Irak-ului, o zona emergenta deosebita, zona kurda, de asemenea in tarile arabe ne gandim la Qatar, o zona deosebita din punctul de vedere al atragerii de investitii straine, iar in zona ASEAN, din pacate am ramas doar cu Singapore, dorim sa dezvoltam si sa redeschidem birourile la Jakarta, o piata extrem de importanta si in Vietnam. Sunt posturi pe care noi le-am avut, piete




traditionale in care de-a lungul timpului am avut schimburi deosebite si nu ma refer aici doar la cele comerciale, ci la cooperarea economica. De asemenea, in Africa, asa cum in nenumarate randuri domnul ministru a punctat acest lucru, avem reprezentare doar in nordul si in sudul continentului, Africa neagra, sub-sahariana este lipsita de acest sprijin din partea statului. Ne gandim sa deschidem birouri in Kenya si Senegal. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Asadar, am sa vi le mai citesc odata: Sankt-Petersburg (Rusia), Erbil (Irak), Doha (Qatar), Hanoi (Vietnam), Jakarta (Indonezia), Dakar (Senegal), Nairobi (Kenya) si Hong-Kong. Domnul Donescu facea referire la o masura luata in anul 2010, pe vremea cand guvernarea PD se lauda cu reduceri de personal, practic departamentul de comert exteriora fost injumatatit, iar reteaua externa a coborat de la 130 la 83.. Reporter: Cine era ministru? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Adriean Videanu. Si pentru ca am vorbit de Federatia Rusa, in aceasta tara am luat aceasta decizie dintr-un motiv simplu si uluitor pentru noi: cu Federatia Rusa, daca dam de o parte importul de gaze, avem un excedent comercial uluitor, de 1 miliard de dolari. Importam din Federatia Rusa de 400 de milioane de dolari si exportam in Federatia Rusa de 1,4 miliarde de dolari. Ceea ce arata ca ascendentul produselor romanesti asupra pietei rusesti este foarte ridicat si ca exista posibilitati uriase de a promova exporturile acolo. Iar daca am reusit, pe anul trecut si pe anul acesta sa marim exporturile in China, asta arata ca... Reporter: Ce exportam la rusi? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: La rusi exportam de la componente auto si echipamente electronice, avem asa: parti si accesorii de autovehicule, motoare cu pistol, medicamente, panouri de particule si panouri similare din lemn, anvelope pneumatice, pompe cu aer, incalzitoare de apa, echipamente electrice, produse laminate, alte articole din cauciuc vulcanizat, cereale si hartie, cartoane s.a. Importam gaze de cateva miliarde de dolari. Reporter: Veti primi bani la rectificarea bugetara pentru a deschide aceste reprezentante?




Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Nu, nu ca sunt relocate, deci se inchide Dublin, se inchide Lisabona, se inchide Copenhaga, se inchide Damasc, se inchide Tripoli si se deschid astea. Nu, nu marim numarul, nu putem mari numarul. Reporter: Cam cat ne costa anual aceste reprezentante? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: O reprezentanta, practic, costa foarte putin, pentru ca este doar omul: n-are sofer, n-are secretara, n-are sediu, este singur, are doar masina, care cel mai adesea este proprietate personala si la care deconteaza combustibilul. Este practic, un singur om, e oarecum impropriu ca un birou poate fi alcatuit dintr-un singur om, dar asa este la noi. Atasatul comercial nu are niciun fel de personal. Am avut o discutie cu doamna Nicole Bricq, care conduce comertul exterior francez si care are in coordonare UBIFRANCE, o structura care are 1400 de persoane, cum va spuneam, biroul din Bucuresti are 12 persoane, mai mult decat are Romania in Asia, Africa si Australia la un loc. Cu exceptia Orientului apropiat, Romania are in momentul de fata in Asia, Africa si Australia cat are Franta in Romania. Este o situatie care, in timp, ar trebui regandita, mai ales in conditiile in care, intr-o buna zi, noi vom avea si investitori romani in strainatate, nu vom exporta doar marfuri in strainatate. Practic, noi in acest moment nu mai avem, in planul ministerului, niciun fel de expertiza pe studiul pietelor internationale, pe promovarea investitiilor romanesti, pe portaluri. Avem un portal, dar expertiza o avem de la alte institutii, odata cu desfiintarea CRPCIS nu mai exista nicio structura de atragere a investitiilor straine in Romania, deci este un impact institutional pe care trebuie sa-l depasim si vom incarca sa-l depasim cu mijloacele pe care le avem. Am vrut acum sa se separe, in sfarsit, cele trei ministere ca sa stim, cum zice francezul, „sur quel pied danser” si sa ne reorganizam. Am cerut si ajutorul Academiei, am avut ieri cu domnul secretar de stat Ciocanea o intalnire cu institutele Academiei, o sa lucram cu Institutul de Economie Mondiala care sa ne ofere expertiza, in locul oamenilor pe care nu-i mai avem la minister. Nu mai vorbim ca salariile celor care sunt acasa sunt atat de reduse, incat mi-e si rusine sa va spun. Oameni care cunosc trei-patru limbi straine si care sunt familiarizati cu mediile straine au un castig lunar mediu sub 2000 de lei, maxim este de 2200 lei ce se poate castiga de personalul care a ramas acasa. Reporter: De ce nu infiintati o agentie de promovare a exporturilor?




Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Avem Departamentul de Comert Exterior, asta e agentia noastra de promovare a exporturilor. Manuel Donescu, secretar de stat: Aici, daca imi permiteti, as vrea sa mai punctez eu cateva aspecte. Ca sa fie foarte clar, n-as vrea sa se ierarhizeze, daca inchidem temporar anumite posturi si deschidem in alta parte sa nu se interpreteze ca nu acordam aceeasi importanta relatiilor cu tarile unde inchidem. Aceasta problematica, chestiunea diplomatiei economice, nu este o problema care se discuta numai la nivelul Ministerului Economiei. Avem o colaborare foarte buna cu celelalte ministere si in primul rand cu MAE si aceasta problematica economica va fi preluata si sefii de misiune au o agenda economica deosebita. Vorbim tot mai mult de ambasadori economici si asteptam la reuniunea sefilor de misiuni, de la sfarsitul lunii august, organizata de MAE, sa avem si noi interventii. Asteptam de la sefii de misiune propuneri, asteptam proiecte concrete pe care noi le putem sustine. Referitor la intrebarea dumneavoastra, exista acest program, acest sistem de promovare si sustinere a exportului, gestionat la nivelul ministerului economiei, cu o serie de instrumente pe care le punem la dispozitia firmelor. As vrea sa fac referire la acest parteneriat pe care noi l-am semnat cu CCIR, urmand ca ulterior sa semnam asemenea parteneriate si sa trecem la implementarea lor si cu Camerele Judetene. Nu este o problema legata de numarul de persoane, vrem pe termen mediu si lung sa dezvoltam acest sistem, folosind tot mai mult parteneriatul public-privat. Ne propunem ca statul sa aloce cat mai putini bani in acest sistem, sa se retraga treptat, inclusiv in partea de reprezentare externa, consideram ca aici un rol foarte important il are sistemul cameral. De aceea, am dorit sa aducem camerele de comet alaturi de noi, sa avem un parteneriat egal, intre doi parteneri egali, urmand sa concretizam pas cu pas aceasta modificare de strategie pe termen mediu si lung. Deci, nu e vorba de un numar de persoane, e vorba de o strategie pe care noi o vedem, e vorba de un sistem, e vorba de a raspunde unor cerinte ale firmelor. De asemenea, si aceasta relocare de forte s-a realizat in urma solicitarii mediului de afaceri. E vorba de o consultare permanenta cu companiile, cu camerele de comert, cu camerele bilaterale, cu principalii investitori romani, unde anume doresc sa exporte, unde anume au nevoie de acest sprijin institutional, pentru a sprijini eforturile lor. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Acum as vrea sa fac o scurta completare, la care am sa fac echipa cu domnul Bogdan Badea.La Cuprumin vineri s-a incheiat etapa ofertelor. Am avut solicitari




pentru extinderea termenului. Noi am socotit ca trebuie sa fim rigurosi si nu am facut-o. Fusese o singura firma care depusese documentatia. E vorba de Trafigura. Luni dimineata cand s-a terminat analizarea documentelor – extrem de laborioase tot ce am cerut noi – raportul expertilor a fost ca documentatia este incompleta. Am avut o consultare cu primul ministru pe aceasta tema. I-am propus sa reluam termenul, mai ales ca doua firme, printre care Glencore, rugasera sa oferim un nou termen. Noi nu am facut-o in termenul initial. Acum am hotarat mutam termenul pana la 1 septembrie, astfel incat sa depasim perioada vacantelor si sa oferim firmelor timp sa depuna toata documentatia, mai ales ca noi am fost destul de pretentiosi. Am cerut scrisoare de garantie bancara de 1,2 milioane de euro. Firma respectiva a adus scrisoarea dar ea nu avea certificarea din partea Eximbank. Am cerut o scrisoare de bonitate pentru cele 40 de milioane de euro. Apoi am pus conditia unui pret minim pentru ca nu putem risca ca in situatia in care pretul la bursa se duce in jos, nu putem risca sa fim in incapacitate de a ne onora contractul pentru ca aici nu e vorba de o firma privata, e vorba de rezervele majoritare de cupru ale Romaniei. Asa ca in tot acest context nu e de mirare ca doar doua, trei firme au continuat sa-si manifeste interesul. Doua dintre ele au solicitat inca un termen. Noi nu l-am dat pentru ca am socotit ca e corect sa nu pornim cu stangul si sa ne schimbam regulile pe care tot noi le-am impus. Acum am dat un nou termen, pana la 1 septembrie, in care atat firma Trafigura poate sa-si corecteze documentatia – noi am facut si un opis cu nepotrivirile care sunt in ce priveste unele sedii, unele semnaturi de reprezentare si autentificare a unor documente – si celelalte, cum este Glencore, pot relua de pe aceeasi pozitie, de pe aceeasi linie de plecare, pana la 1 septembrie. Noi suntem foarte seriosi in aceasta actiune, foarte transparenti, sa nu lasam loc la nicio contestatie pentru ca, va spun, daca prelungeam termenul puteam sa avem contestatii de la firma care a depus. Daca eram ingaduitori cu firma care a depus puteam sa primim contestatii de la firmele care nu au mai avut timp sa depuna documentatia. De aceea, pentru a evita orice astfel de situatie am gasit aceasta solutie. M-am sfatuit si cu primul-ministru. Dansul a fost de acord cu aceasta varianta. Am pus termenul de 1 septembrie, sa fie un termen confortabil, acoperitor si in aceste conditii sper sa terminam toata procedura pana la sfarsitul lunii octombrie. Vad ca ne avantajeaza putin contextul international. Noi am pus un pret minim de 6.900 de euro, bazandu-ne pe pretul mediu cu care Cuprumin a tranzactionat in ultimii cinci ani si bazandu-ne si pe perspective. S-a dovedit ca perspectiva pe care noi am avut-o in vedere a fost corecta pentru ca deja pretul cuprului la Bursa de la Londra a urcat. Era in jur de 6.900 de euro. E posibil sa scada putin in august, dar din septembrie o sa urce din nou. Bogdan, daca vrei sa adaugi ceva. Bogdan Badea, secretar de stat:




Buna ziua! Asa cum stiti, in luna iunie a demarat aceasta procedura. Ca si strategie am adoptat strategia de atragere de investitori sub forma unui contract comercial cu plata in avans a unei parti din cantitatea de concentrat de cupru rezultat in urma exploatarii. Nu am dorit sa facem o privatizare a societatii, ci am dorit sa facem o atragere de investitori deoarece era un volum de investitii extrem de necesar pentru buna functionare a societatii, in special investitii legate de mediu, investitii legate de retehnologizare si eficientizare a activitatii de extractie. Practic, am demarat aceasta procedura, am identificat volumul de 40 de milioane de euro ca un volum de investitii absolut necesar Cuprumin pentru a deveni o societate viabila. In ceea ce priveste procedura de selectie, asa cum si dl ministru v-a spus, am incercat sa gasim un echilibru intre conditii de calificare suficient de dure, astfel incat sa nu participe oricine care nu are puterea financiara sau care nu doreste in mod real sa achieseze la acest tip de atragere de investitii, dar in acelasi timp sa permitem participarea a cat mai multi investitori, astfel incat sa reusim sa obtinem si un pret competitiv. Pretul pe care l-am avut in vedere de 6.900 de euro pentru tona de cupru a fost bazat pe o analiza pe ultimii cinci ani a evolutiei pretului cuprului la bursa de la Londra, dar in acelasi timp am avut in vedere si costurile de productie pe care le avem in momentul de fata. Am cautat sa gasim un echilibru pentru ca nu putem vinde cuprul sub pretul de productie. Sigur, odata cu retehnologizarea, odata cu realizarea investitiilor de mediu si costurile de productie vor scadea astfel incat ne asteptam ca returnarea completa a sumei de 40 de milioane de euro sa se realizeze, asa cum am stabilit, la sapte ani. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Anul trecut a fost o discutie privind faptul ca aceasta companie, Cuprumin, are un usor profit, a avut un profit operational, inainte de impozit, de 24 de milioane de lei, daca nu ma insel. Acest profit este o iluzie pentru ca el a fost obtinut in conditiile ignorarii complete a obligatiilor de mediu si a perspectivelor. De aceea, noi avem un cost atat de mare pentru ca trebuie sa acoperim pe termen scurt orice obligatii de mediu fara de care compania este obligata sa se inchida si trebuie sa facem un volum urias de decoperta pentru a recupera tot ce nu s-a decopertat in trecut. Daca nu procedam la atragerea rapida de investitii Cuprumin se inabusa, Cuprumin nu mai are de unde sa extraga cuprul. Bogdan Badea, secretar de stat: Pentru a nu fi foarte tehnic, ca sa intelegeti despre ce este vorba. Pentru a ajunge la zacamintul de baza de concentrat de cupru, volumele de pamant care trebuiau mutate asfel incat sa se extinda exploatarea erau foarte mari. Ele nu s-au facut in ideea de a reduce cheltuielile, dar la un moment-dat se ajunge intr-un punct mort, intr-un an, un an jumate cel tarziu, in care nu se mai poate efectiv exploata nimic. Devenea un con perfect toata exploatarea. Odata, sa facem acest volum de decoperta care nu s-a facut in anii trecuti si sa reusim sa ne indeplinim si obligatiile




de mediu, sa retehnologizam, sa achizitionam echipamente noi, astfel incat sa reusim sa fim competitivi. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Practic, Cuprumin aproape ca nu va avea profit in aceasta perioada. Noi am pus un pret care acopera aceste costuri. Pentru noi cel mai important este ca Cuprumin sa reuseasca sa iasa din acest impas, din acest pericol de sufocare. Asta este motivul pentru care cerem aceste investitii. Acum, impreuna cu cei doi colegi ai mei raspundem la intrebari. Reporter: La Moldomin care este situatia? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Despre Moldomin am avut o discutie cu administratorii judiciari si cu ANAF, care nu doreste sa renunte la litigiul pe care il are. Noi speram sa se rezolve repede, dar la Moldomin in clipa in care se rezolva litigiul vom putea porni si la recuperarea zacamintelor. Deci, ramane o operatie in curs ca si Remin Baia Mare. La Remin am avut o discutie cu administratorii. Stiti ca a trecut la Ministerul Economiei de la ANAF. Lucrurile sunt promitatoare. Exista mari sanse sa reluam extractia, in clipa in care se definitiveaza planul de relansare. Remin are o situatie relativ buna, in sensul ca nu mai are poveri financiare, este in procedura de insolventa si are zacaminte care pot fi recuperate. Exista interes de la vreo 3-4 companii. Fireste nu va pot spune. Aici v-am spus pentru ca odata ce au depus oferte sau au solicitat extinderea termenelor, firmele au devenit ele insa publice. Dincoace nu va pot spune inca despre cine este vorba, dar sunt cateva firme care sunt interesate. Reporter: La negocierea cu FMI, s-a discutat si despre pierderi si arierate? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Eu am avut ieri aceasta discutie cu colegii de la FMI si le-am spus ca pentru mine aceasta tema nu se pune in termenii acestia. M-au intrebat: Cum faceti cu arieratele? Si eu le-am spus ca din perspectiva mea de ministru al Economiei pana la sfarsitul anului viitor nu trebuie sa mai existe sector economic de stat in coordonarea mea. Deci, eu rezolv arieratele privatizand patrimoniul de stat. Dupa parerea mea, pana la sfarsitul anului viitor, Ministerul Economiei trebuie sa fie un minister de strategie si nu un supra-directorat.




Practic, cu exceptia nucleului industriei de aparare, Ministerul Economiei nu trebuie sa mai gestioneze sectorul de stat. Cel putin nu majoritar. Pentru ca exista companii in portofoliul AVAS unde statul roman are 3-4-5 la suta pe care nu stiu daca o sa le vindem foarte repede, acolo ma intereseaza mai putin. Ma intereseaza acolo unde suntem majoritari, unde am mostenit o situatie foarte proasta. La toate companiile. De aceea vreau sa le privatizez pe toate! Si singura companie pentru care sunt in discutie cu FMI este Oltchim. Mi-au spus acum 6 luni sa il inchid. Uite ca in iulie avem pierderi de doar cateva sute de mii de euro si sper ca in august sa nu mai avem pierderi deloc. Ce mi-a cerut FMI, ce am facut eu?! Si le-am spus ca nici nu il inchid si ca, pe programul acesta, pana in septembrie ar trebui identificat acel special proper ... (neintelibil), curatare de datorii, sa negociem apoi intemeiat. Am dat un anunt de intentie, au venit cateva companii, va marturisesc, cele mai multe sunt din Rasarit si din Asia Centrala si Orientul Apropiat. Dar aste e piata Oltchim! Oltchim vinde mai putin in Vest, vinde mai mult in Est, si de aceea probabil ca era firesc sa fie asa. De ce sunt eu interesat de acest tip de companii din Rusia sau din Asia Centrala? Pentru ca garantia de a integra piroliza si eventual rafinaria Arpechim sunt mai mari, pentru ca firmele astea nu fac numai industrie chimica, ci fac si industrie petroliera si atunci interesul lor este mai mare pentru o formula integrata. Reporter: La Plafar care este situatia? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: La Plafar merge inainte procedura. La Plafar avem consultant si merge inainte procedura. O terminam anul acesta. La Sanevit am inceput de asemenea procedura. Exista o firma care a mai lucrat cu Sanevit, o firma slovaca, am rugat OPSPI-ul sa o aduca, sa facem un parteneriat inainte, pentru ca acolo au mai ramas vreo 25 de oameni, care,- saracii!,- nu mai au din ce sa ia salarii. Ei o fac mai mult pe paznicii, desi au expertiza foarte buna in confectionarea seringilor. Am vorbit, am rugat ca saptamana viitoare sa imi aduca pe firma aceea cu care am mai lucrat. Poate o sa lucreze din nou! Am inceput operatiunea si la cele 3 companii aeronautice: Romaero, Avioane Craiova si IAR Ghimbav. Am inceput de asemenea la Santierul Militar Naval Mangalia. La Aversa am regandit oferta de pret, pentru ca la pretul initial nu a venit nimeni si atunci vom mai cobori putin pretul. Am cerut si acceptul guvernului pentru acest lucru. La Fortus avem o gandire. Si exista si niste propuneri din partea unui industrias roman sa preia platforma de la Fortus. Reporter: Ce calcule ati facut pentru AVERSA?




Varujan Vosganian, ministrul Economiei: O sa coboram. Palierul unde ne oprim este undeva intre 50% si 100%. Care este problema cu AVERSA?! La AVERSA lucrurile ar fi fost foarte simple, daca nu puneam conditia ca cel care cumpara sa reloce instalatiile. Adica sa ia instalatiile de acolo, care sunt foarte bune, sa le mute undeva in afara Bucurestiului, si sa completeze obiectul de activitate o perioada de cel putin 3-5 ani. Va dati seama ca in aceste conditii, pretul nu mai poate fi acelasi, ca atunci cand lua AVERSA, topea la fier vechi totul si faceau un mall pe pamantul de la Piata Obor. E alt regim, dar nu vrem sa renuntam, pentru ca AVERSA este singura care face pompe. Are o arhiva dl Ciocanea, care este profesor de pompe de pompe la Institutul Politehnic, stie foarte bine ca AVERSA are in arhive toate pompele care s-au facut in Romania si ca este singura care face pompe. Nu putem sa renuntam. Reporter: La Plafar ce inseamna ca se termina pana la sfarsitul anului? O sa avem un investitor pentru Plafar? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: La Plafar sunt mai multi investitori: doi polonezi si doi romani, care toti patru sunt seriosi. Avem toate procedurile incheiate si e chestiune de flux, mai trebuie doar un singur lucru sa mai facem, avem in procedura un proiect de hotarare, ca sa o scoatem din regimul de companie nationala. Ca daca era companie nationala, cum se numea pe vremuri Plafar, procedurile sunt mai complicate. Trebuie sa facem o societate simpla, asa cum este de fapt Plafar. Mai are un singur centru de productie, undeva prin Cluj, si 3 terenuri, undeva la tara. Asta e tot ce mai are Plafar. Plafar are insa marca de productie. Nu mai are marca de vanzare, pentru ca a pierdut-o. Magazinele Plafar nu mai sunt ale Plafarului. Are insa marca aceea de productie care este valoroasa. Reporter: Cand sunt gasiti efectiv banii de la bancile care vor sa finanteze Oltchim? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Suntem avansati in discutii cu Piraeus Bank. Piraeus Bank a cerut cateva informari, a cerut garantii. Noi am oferit garantii foarte solide pentru sumele pe care dorim sa le luam de la Piraeus. Era vorba de o linie de finantare de 6 milioane de euro care ne asigura si plata salariilor, si... era de fapt linie de finantare, de ce? Pentru ca luam bani de acolo ca sa platim materie prima, sa nu mai trebuiasca sa o vand mai scump cu termen... asa, important este ca astazi e o discutie acolo, cu administratorii judiciari si cu expertii lor, pe datele pe care le-am oferit. Am avut ieri o discutie si cu guvernatorul Bancii Centrale, pe aceasta tema. Si am avut discutii cu conducerea




altor doua banci, Banca Transilvania si CEC. Daca Piraeus accepta, e posibil sa facem un consortiu, ca sa acoperim suma pana la 15 milioane de euro, cat trebuie, toata. A fost posibil abia acum sa avem dialogul acesta cu bancile, pentru ca abia acum situatia financiara a Oltchim redevine bancabila. Reporter: Garantiile oferite sunt garantii noi sau deja...? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Sunt active scoase de sub garantie. De ce? Administratorii judiciari au identificat o seama de active la care valoarea ipotecii era disproportionat de mare in raport cu obligatiile financiare, si atunci in negocieri cu traderii sau cu cei la care aveau garantiile, au acceptat sa scoatem o parte din aceste garantii. De pilda, era o firma, un trader care pentru o datorie de 7 milioane de euro, avea garantie 40 de milioane de euro. Din ce motive, altcineva trebuie sa desluseasca. In plus, acum, pentru ca volumul de activitate a crescut de la 6%, in februarie, la 25% pe platforma chimica, deci aproape jumatate din platforma chimica, putem garanta si cu contractele. Adica putem cesiona contractele ca in situatia in care Oltchim intra in incapacitate de plata, banca sa se indestuleze cu banii care vin din productia finita. Reporter: Ce se intampla cu creditul nou sindicalizat... (neinteligibil)? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Creditul nou sindicalizat intra in fata, adica el este prioritar. Toate datoriile contractate dupa perioada de insolventa au un regim preferential. De aceea asta ofera bancilor o siguranta in plus. Si am convenit cu bancile creditoare sa participe si ele la discutiile cu posibilii cumparatori. Chiar unii dintre ei au si vizitat... chiar zilele trecute o firma din Rusia a vizitat Oltchim. Am facut contract de confidentialitate si a vizitat Oltchim. Marti ma intalnesc si eu cu alta, din Asia Centrala. Deci lucram pe aceasta zona. Acolo s-a luat si masura trecerii temporare la platforma chimica a 250 de persoane in somaj tehnic, nu mereu aceleasi, in fiecare luna altele. Dar, dat fiind ca nu lucram la capacitate, sa evitam costuri suplimentare, ele vor fi, pentru ca in somaj tehnic se primesc totusi 3 sferturi din salariu, in conditiile in care persoanele nu activeaza, dar mai reduc putin din salarii, fara sa dam oameni afara. Reporter: La rectificarea bugetara veti cere bani pentru cei disponibilizati prin ordonanta? Varujan Vosganian, ministrul Economiei:




Nu cerem bani pentru asta. Ministerul Finantelor a acceptat sa finanteze prin Ministerul Muncii plata celor circa o mie de oameni care au fost disponibilizati. Reporter: Si ii veti primi la rectificare acum... Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Am cuvantul Ministerului Finantelor si de aceea stau linistit, am mare incredere in Ministerul Finantelor. Reporter: ...(neinteligibil)...sunt cu garantia statului? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Noi nu folosim garantia statului. In clipa in care folosim garantia statului trebuie sa reducem cheltuielile pentru educatie, pentru sanatate, cu banii aceia, daca vrei sa pastrezi deficitul bugetar. Demult nu mai lucram cu garantia statului pe proiecte economice. Chiar zilele trecute am avut intalniri cu cativa ambasadori importanti, inclusiv cu doamna ambasador al Chinei, si tuturor le spun, cand e vorba de fonduri suverane, din Orient sau din China, care sa vina in Romania, tuturor le spun, de la bun inceput, ca daca cer garantii de stat, mai bine sa renunte de la bun inceput, nu mai pierdem vremea. Romania nu mai este o tara in starea de necredibilitate in care sa trebuiasca sa dea garantie de stat. Reporter: ...(neinteligibil)... expira termenul pentru depunerea ...(neinteligibil)... de interes pentru Oltchim, ne puteti spune... Varujan Vosganian, ministrul Economiei: La nivelul acesta nu va pot spune numele companiilor. V-am dat doar pozitia lor geografica. Cele pe care le socotim noi serioase au fost cinci. Ele au si vizitat Oltchim, au semnat scrisori de confidentialitate, pentru ca au acces la anumite date. Dar cred ca dupa ce se va face SPT-ul, care va fi curat de datorii, s-ar putea ca atractivitatea Oltchim sa sporeasca. Reporter: Ati spus ca pana la sfarsitul anului viitor vreti sa nu mai fiti directori peste companii... Varujan Vosganian, ministrul Economiei:




Este o situatie absolut anormala. Reporter: In structura ministerului exista doua companii, din punctul meu de vedere foarte importante, Sarea si Apele Minerale. In privinta asta s-a demarat ceva? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Nu, acolo nu am inceput inca. Nu pot sa tin atatia pepeni cu doua maini. Acum sunt cele de care am vorbit. Sarea si Apele Minerale au un anumit echilibru, de aceea anul acesta nu intru in procedura. Sunt trei institutii la care nu intru in procedura anul acesta: CRCIR, Sarea si Apele Minerale. La astea 3, nu! Sunt multe altele care sunt in stare de insolventa, in administrare speciala, cu probleme salariale, lucram la acelea acum. Reporter: Se intarzie in continuare plata salariilor la Oltchim? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Sunt fractionate. Mici! Reporter: In legatura cu CFR Marfa va rog sa ne explicati ca membru CSAT care este mecanismul? (neinteligibil) Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Nu pot sa va raspund si sa stiti ca niciodata nu raspund in numele altui ministru, dar va dau un raspuns al meu. Sa spunem ca eu doresc sa privatizez Romaero. Eu am fost la CSAT si am spus: eu vreau sa privatizez Romaero. In virtutea traditionalelor relatii de prietenie dintre mine si dl Basescu, dl Basescu mi-a spus: fa ce crezi. Bun. Eu fac ce cred, insa in clipa in care privatizez o unitate care este in nucleul de aparare a tarii si care face parte dintre companiile strategice si CFR Marfa, in clipa in care termin contractul, il negociez, eu ma reintorc la CSAT si le spun: in pofida acestui contract, unitatea isi pastreaza pe viitor profilul de activitate care sa il mentina in structura de aparare. Sau daca nu isi mentine, o sa le spun: aceasta unitate trebuie scoasa din structura de aparare si trebuie introdusa alta. Deci CSAT are un cuvant de spus in clipa in care componente ale structurii de securitate sunt privatizate. Anume verifica daca conditiile contract mentin capabilitatile acelei unitati de a face parte din structura de securitate. Si probabil ca asa a fost si in ce priveste CFR Marfa. In ce ma priveste pe mine, in timpul mandatelor mele, nu-mi amintesc sa fi existat un astfel de precedent, dar nici nu stiu daca pana acum guvernul Romaniei




s-a incumetat sa intre pe astfel de privatizari. Pentru ca celelalte, automobilele, otelurile, bancile nu intrau in sistemul de securitate pe care il gestioneaza CSAT. Reporter: La cat s-au ridicat exporturile noastre in primele 6 luni si cat reprezinta industria auto ? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: In primele 5 luni ale anului... in 2012, exporturile Romaniei au fost de 45 de miliarde de euro. Importurile au fost de 54.7 miliarde de euro. Iar exporturile in primele 5 luni ale anului au fost de 18.6 miliarde de euro. In ceea ce priveste primele 5 luni ale anului, avem asa: exporturile au fost de 19.7 miliarde de euro, fata de 18.6 miliarde de euro. Importurile : 21.8 in primele 5 luni ale anului. In 2012, exporturile18.6 miliarde de euro, iar importurile 22.3 miliarde de euro. Acum exporturile sunt 19.7 miliarde de euro, si importurile 21.8 miliarde de euro. Dl Donescu va ofera toate documentele acestea si le completati acolo. In ce priveste structura exporturilor, avem asa: masini si echipamente de transport: 42,8; alte produse manufacturate, care inseamna mobila, cauciucuri, oteluri s.a.m.d., 33,8; produse chimice si produse conexe: 6,3; ceea ce inseamna, daca adunati toate astea, cam 80% sunt produse manufacturate in diverse chipuri. Urmeaza apoi produse agro-alimentare, bauturi si tutun, 6,8%; combustibili minerali, lubrifianti si altele 4,4% si materii prime si materiale diverse, 5,9%. Si acum importurile: masini si echipamente de transport 34, 8; alte produse manufacturate 30,2; produse chimice si produse conexe 14,8; combustibili 8,5; produse agro-alimentare, bauturi si tutun 7,9; materii prime si materiale diverse 3,8. Reporter: In deplasarile dvs. in strainatate, din delegatii au facut parte si oameni de afaceri? Si cat au costat deplasarile in strainatate ale dvs. si ale secretarilor de stat? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: In legatura cu cat costa spun asa: daca omul face treaba, oricat de mult ii dai e prea putin. Daca nu face treaba, oricat de putin ii dai e prea mult. Intelegi?! De aceea e inutil sa spun cat a costat biletul de avion, important este ce se face in locurile acelea. In termenii acestia mi-e greu sa discut. Poate ca daca m-as duce pe jos, ar fi mai ieftin. Sau ma duc cu o barca, la fel ca Thor Haierdal, in Mexic. De exemplu in Mexic am avut intalniri cu 3 din cei mai importanti 4 oameni din Mexic: cu ministrul de Externe, cu ministrul Economiei, si cu Carlos Slim, care este cel mai bogat om din lume. Bogdan Badea, secretar de stat:




A revenit dl Bill Gates! Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Asta nu ma afecteaza cu nimic, ca m-am intalnit si cu dl Bill Gates! Astfel incat m-am intalnit cu primii doi cei mai bogati oameni din lume. Cu dl Bill Gates am avut un mic dejun foarte interesant acum cativa ani, si cu dl Carlos Slim am vorbit despre industriile metalurgica si de telecomunicatii din Romania, de altfel, am si convenit sa ii trimitem o invitatie. M-am intalnit de asemenea cu compania de petrol Pemex , care este companie de stat, cu managerul partii de explorare, si speram sa facem acolo o activitate pe platforma maritima cu expertiza noastra. Am fost insotit de o delegatie a ANCONAV, asociatia constructorilor de nave. Pentru ca Mexicul are un anumit deficit in privinta asta, desi are multa zona maritima, de frontiera, nu are totusi o abilitate de a construi nave atat de potrivita. Am avut de asemenea o conferinta la Institutul Diplomatic, si am avut aparitii la televiziuni, ziare importante, am vorbit in limba spaniola in toate aceste intalniri si toata delegatia era vorbitoare de spaniola, era dl Radu Zaharia, care vorbea exceptional spaniola, era dl Mihai Nicola, cel care se ocupa de Mexic din partea noastra, care si el e vorbitor de spaniola. Eram toti trei vorbitori de limba spaniola, asta a facut impresie, am vorbit acolo despre asociatiile culturale dintre Mexic si Romania, despre diplomatia romaneasca, si asta a fost ceea ce am facut noi; si a ramas asa, ca sa vedeti daca se justifica biletul de avion, a ramas ca in aceasta toamna, o delegatie care urmeaza sa fie condusa de dl Donescu va face comisia mixta. In primavara anului viitor, Ministerul Economiei va conduce in Romania o delegatie de oameni de afaceri. Si am convenit sa facem declaratie comuna, pe care am facut-o impreuna cu colegul meu mexican, privind faptul ca Romania si Mexic sunt prioritati comerciale ale celor doua tari in zonele respective. Reporter: Eu v-am intrebat de oamenii de afaceri... spun ca lor le-ati deschis afacerile sau s-au orientat spre alte piete fara sprijinul statului, adica sa nu-si asume statul meritul eforturilor pe care ei le-au facut, fiind obligati sa se orienteze indiferent ca era sau nu dl Varujan Vosganian la Ministerul Economiei, si facea o vizita in Mexic, in SUA sau in Africa de Sud. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Va spun ceva. Cand eram ministrul Finantelor, existau oameni de afaceri, care, in clipa in care voi intrebati cu ce i-am ajutat, o sa spuna ca nu i-am ajutat si totusi au reusit, adica i-am lasat in pace. Si atunci inseamna ca am reusit cu totii. Dar dincolo de asta, in legatura cu oamenii de afaceri va spun ceva. Noi, acum pe strategia de export, si vom avea o conferinta in septembrie pe aceasta tema, noi in Romania inca n-am definit conceptul de investitor roman in strainatate. In Romania nu exista nicio




structura care sa sustina investitorii romani in strainatate. Romania, in peste 20 de ani, n-am facut decat sa priveasca catre investitori straini in Romania si catre bani catre Romania. Romania insa nu a exportat capital si investitori. Noi acum in strategia de export definim acest concept al investitorului roman in strainatate. De aceea vreau sa lucram cu consuli onorifici straini, de aceea vreau sa luam camerele de comert, si de aceea facem trasee nu de comert, ci trasee investitionale pentru oameni de afaceri. Si ei au dreptate, intr-adevar, guvernele Romaniei nu au avut nicio structura corespondenta. Noi am avut, am adunat in Darfour oameni de afaceri, am avut in Armenia forum, in Viena, unde au fost sute de oameni la intalniri. Si la Erevan, si la Beirut, si avem acum in program Polonia, am convenit cu ministrul polonez Ziua romana la Varsovia, in cadrul zilelor varsoviene, sa nu cantam doar Chopin, sa participam si cu oamenii nostri de afaceri. Un program foarte ambitios anul acesta. Si mai sunt cateva forumuri de afaceri! O sa va tin la curent. Manuel Donescu, secretar de stat: As dori, daca imi permiteti, sa mai adaug ceva. Punctual. Oamenii de afaceri trebuie sustinuti si nu e meritul nostru, al statului, atunci cand acestia reusesc sa exporte. De aceea si dorim sa integram tot mai mult tocmai structurile asociative ale oamenilor de afaceri. Vorbeam de acel sistem cameral. Noi ne gandim in perspectiva sa vedem reprezentanti ai sistemului cameral si va dau exemplu, am avut consultari economice bilaterale cu Austria saptamana trecuta in care sistemul cameral din Austria are acesti reprezentanti in strainatate, si nu statul. Ne dorim sa ajungem la un asemenea sistem, si atunci oamenii de afaceri sa se simta mult mai apropiati tocmai de reprezentantii care le reprezinta interesele, inclusiv in exterior. In ceea ce priveste sprijinul nostru, in acel instrument de care va vorbeam, acest program de sprijinire, de sustinere si promovare a exportului, avem si aceasta componenta, acest instrument de participare la expozitii si targuri internationale si vreau sa va dau cateva cifre. In aceste 6 luni, in acest an, am organizat participarea sub pavilion national la 41 de targuri si expozitii internationale, dintre care 30 au fost in tarile UE, si aici avem in vedere targuri si expozitii de nivel mondial, unde participantii sunt din toate zonele. Si de asemenea si targuri si expozitii internationale in Africa si Orientul Mijlociu. In ceea ce priveste misiunile economice organizate in acest an, in primele 6 luni, avem 16 misiuni, directionate preponderent catre zone emergente. Doar 5 in spatiul UE, si avem aici 4 in Africa si Orientul Mijlociu, 4 in America si unul in Asia. Asta doar ca sa va dau si cateva cifre. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Manuel, e o tema totusi aici. Oamenii de afaceri ne cauta mai ales cand trebuie sa finantam o parte din targuri. Oamenii de afaceri inca nu au incredere in statul roman ca partener. Aceasta este o incredere care se construieste in timp. Si ar trebui, daca structurile noastre sunt eficiente, daca raspund la timp, ofera informatii cum vrem noi sa construim pe acest portal de comert exterior, atunci nastem incredere. Increderea asta se construieste in timp. Si noi vrem sa o construim! A investitorilor romani catre statul roman. In Maroc, am avut o intalnire foarte frumoasa, a fost un targ pe care eu l-am condus, m-am intalnit cu regale, cu primul ministru, cu ministrii, a fost foarte bine




si consecintele au fost bune, noi suntem atenti cu feedback-ul. De pilda, la Varsovia, am participat in grupul Visegrad. Si mi-au spus ca vor sa ne socoteasca parte a grupului Visegrad, de aici inainte si au si dat o declaratie in acest sens cei 4 ministrii de la Visegrad. Deci noi vorbim si multe limbi straine, avem si o capacitate orientala personala de a comunica cu oamenii. Cu doamna Bricq am avut un rezultat foarte bun. In sensul ca am convenit ca UBIFRANCE sa ofere expertiza pe partea de comert exterior si, mai mult decat atat, am convenit cu doamna Nicole Bricq sa facem misiuni comune. Va imaginati daca la toamna vom face o misiune comuna, Romania-Franta, sub egida Departamentului de Comert Exterior si a UBIFRANCE, care este organizatia franceza de comert exterior, va fi un unicat, va fi o chestie complet inedita, si cu mare impact. Dar trebuie sa ne lasati putin, noi suntem aici numai de 6 luni, o politica comerciala nu se construieste de pe o zi pe alta si trebuie multa munca pentru asta. Aveti dreptate cu oamenii de afaceri. Asa este. Reporter: A propos de politica comerciala. Romania are deficit de alimente de multi ani de zile. Adica importa mai mult decat exporta. Cum va explicati acest lucru? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Cat timp aveti la dispozitie ca sa discutam asta? Asta e deja o tema foarte complicata, privind felul in care Romania isi valorifica potentialul agricol, felul in care cadastrul izoleaza sau promoveaza resursele agricole ale Romaniei, e foarte complicat, pot sa va spun doar ca noi exportam 6,8 la suta, iar import avem 8,5. deci aveti dreptate. Importam mai mult, dar trebuie vazut ce importam. Poate ca importam curmale, portocale, si altele, pe care nu le produce Romania. Dar un lucru este cert. Romania poate sa exporte mai mult. Nu stiu daca poate sa importe mult mai putin, ca sunt produse alimentare pe care nu le facem. Dar poate exporta mai mult. Dar asta e o problem ape care trebuie sa o discutam in alt context, cu privire la reforma agrara, cu privire la modul in care suprafetele devin rentabile, modul in care gradinarii se transforma in fermieri, in care lantul valoric creste s.a.m.d. Va spuneam ca e o discutie mai laborioasa. Reporter: Care este valoarea procentuala a importurilor de completare pentru a face exporturile…? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: In general, relatia dintre importuri si exporturi pe lantul valoric este ca pentru a exporta o unitate trebuie sa importam cam 0,6 pana la 0,8. Adica in structura exportului, in lantul valoric, adesea importurile au un procent chiar mai mare de 0,5. Deci sunt inlantuite. Dar mai interesanta este intrebarea daca ne referim la investitiile directe. Cand eram eu ministrul Economiei si Finantelor, aveam un deficit comercial mare. Era deficitul comercial de peste 10 miliarde de euro. Era undeva la




15 miliarde de euro. Dar erau 10 miliarde de euro investitii straine in Romania. La fiecare euro venit in Romania, investitie directa, o parte trecea pe deficit. Pentru ca un euro import de investitie directa aducea 0,6-0,8 utilaje, know how, care intrau in importuri. Si faptul ca noi avem acum o pozitie externa buna e si de bine, si de rau. Pentru ca arata ca nu avem investitii directe. In clipa cand vom avea iar, daca ne ajuta Dumnezeu, 10 miliarde de euro investitii straine, o sa vedeti cum se va repercuta pe importuri si pe comert. Dar raspunsul cel mai corect si mai sincer la intrebarea dvs. este ca Romania trebuie sa isi mareasca lanturile valorice. Adica materia prima romaneasca si materia prima importata trebuie ca lantul valoric, contributia de valoare adaugata, trebuie sa fie mai mare in Romania. Ea este de produse manufacturate. Dar ar trebui sa fie si mai mare. De pilda, daca noi, in strategia de reindustrializare dorim sa marim acele domenii unde salariile sunt mari. Atata vreme cat ai salariul mediu de 800 de lei in industria confectiilor, pe lantul valoric esti mic, pentru ca in lohn aduci materia prima si trimiti hainele, dar diferenta intre materia prima si haine este salariul, dar salariul este foarte mic, deci lantul valoric e mic, chiar daca trimiti produsele manufacturate si in lista mea apare ca trimiti produse manufacturate. Lantul valoric e mic, aici e tema de fond a Romaniei. Reporter: Domnule ministru, la Cugir ati spus ca e un contract care a dublat… Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Am rezolvat cu Finantele acolo, o sa procedeze la angajari de personal, dar era un contract cu… Reporter: …in valoare de 20 de milioane de euro, cam asa… contractul este cu SUA… oare stiti ce… Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Este cu SUA, da. Eu cred ca atunci cand defileaza de ziua Statelor Unite si puscasii marini trec prin fata tribunei prezidentiale folosesc aceste arme sunt mai usor de purtat! Dar ce vrei sa iti raspund la intrebarea asta? Pot sa iti raspund eu in numele secretarului de stat al apararii americane? Nu pot. Reporter: Ce v-au zis cei de la FMI…? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: …uite, va dau un exemplu, noi de pilda cu Mexic avem un excedent foarte mare. Daca pe hartie apare deficit, de ce, pentru ca Mexicul multe produse romanesti le




importa din SUA. Noi le trimitem in SUA si SUA le exporta lor. Asta ca sa dau un raspuns invaluit. Reporter: Am vazut ca in Togo am avut o crestere a exporturilor cu 86% , cea mai mare. Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Stii cum este asta? Dl Mircea Ionescu-Quintus a declarat in 2000: PNL si-a dublat numarul de parlamentari doamne. Pana in 2000 era doamna Mona Musca, acum a intrat si doamna Norica Nicolai. Ultima intrebare, va rog. Am primit o suta de mesaje si 40 de telefoane de cand vorbim, de ziua mea… sa va citesc?! Ieri am avut o discutie cu FMI de aproape o ora pe energie, dupa care le-am spus: ajutati-ma, ajutati-ma in prietenia mea atat de greu incercata de opinia publica cu domnul Constantin Nita. Nu ma mai intrebati! Il iubesc pe domnul Constantin Nita si nu as vrea ca in Romeo si Julieta sa se interpuna in calea iubirii noastre obstacole. Asa si cu Ministerul Transporturilor. Va rog, ajutati-ma sa imi respect colegii. Nu ma intrebati nimic pentru ca si pe ei, daca o sa ii intrebati de mine, nu o sa-mi placa! Reporter: Dar si FMI va confunda cu… Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Nu ma confunda, ma consacra! Sa fim corecti aici. In clipa in care esti in fata ministrului, perceptia pe care o au oamenii, inclusiv minerii care cereau sa merg eu in Valea Jiului, acum 10 zile, si vreau sa ii multumesc inca o data lui Bogdan Badea, pentru ca in numele ministerelor reunite, ale Economiei, a negociat cu minerii si a solutionat conflictul, spun ministerelor reunite pentru ca n-a avut si un coleg de la alte ministere ale Ministerului Economiei langa el, deci perceptia generala este ca un ministru coordonator are atributii …(neinteligibil), dar in situatia noastra, ministrii delegati au atributii exclusive si trebuie respectate ca atare. Reporter: V-a trimis dl ministru Nita cadou de ziua dvs.? Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Nu stiu, ma duc sa vad… acum sunt emotionat! I-am date u cadou dlui Nita cele 3 mine de la Petrosani. Reporter: Cu jumatate din OPSPI?




Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Pai asa e corect, daca energia a plecat acolo… La partea de economie, inca nu avem, am dat acum atributii, dar nu mai spun, ca cine stie ce mai gasesc, mai bine verific eu intai… adjunctul, dl Bogdan Andronic, care este profesor universitar de la Galati, baiat tanar, vorbitor de limbi straine, si- lucru rar!- vorbitor de limba romana corecta, … cu dl Plaiasu s-a comis o nedreptate, dar asta e situatia, trebuie sa respectam… de ce s-a comis o nedreptate? Pentru ca dl Plaiasu, in clipa in care a vazut ca nu mai e demitere parlamentara a ignorat procesul si n-a onorat niste obligatii de timbru, si a pierdut procesul. Altminteri n-ar fi avut nicio culpa. Mi-e foarte drag dl Plaiasu si trebuie sa gasim o formula in care in viata domniei sale sa nu apara rascruci din acestea, nemeritate. Reporter: De ce a spus FMI ca dupa datele din economie ar putea sa creasca (neinteligibil)… Varujan Vosganian, ministrul Economiei: Ar putea. Am fost de acord. Au spus ca ei oricum au reevaluat pozitiv la 2 la suta. Asa mi-a spus doamna cu care am vorbit. Chiar mi-a spus 2 la suta. Mi-a spus: dupa opinia noastra, s-a intors catre colegii dansei care au aprobat, asa cum si colegii mei cand ma intorc catre dansii aproba, si a spus 2 la suta.

Biroul de presă

al Ministerului Economiei

Ministerul Economiei - · PDF fileMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, a sus ... Trebuie sa...

Documents

Transcript of Ministerul Economiei - · PDF fileMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, a sus ... Trebuie sa...