Bazele economiei

148
NOTIUNI INTRODUCTIVE IN MICROECONOMIE Economia reprezintă mecanismul dinamic de organizare in vederea folosirii resurselor limitate (munca, pamant, capital) cu scopul satisfacerii nevoilor nelimitate. Obiectul de studiu al economiei il constituie fenomenele, procesele şi relaţiile generate de comportamentul agenţilor economici în procesul complex de alocarea resurselor rare în vederea satisfacerii nevoilor societăţii. Microeconomia studiaza fenomenele si procesele economice manifestate la nivelul agentilor economici individuali (populatie, firme, administratii), precum si structurile si comportamentul acestora, interrelatiile in cadrul productiei, distributiei si consumului. Macroeconomia studiaza activitatea economiei nationale in ansamblu si interactiunile acesteia cu alte economii studiind factorii determinanti ai productiei, nivelului general al pretului, a ocuparii fortei de munca, consumului, economisirii importului, exportului, cererea si oferta de moneda etc. 1.1 Nevoia umana Nevoile umane apar sub forma a ceea ce oamenii consideră ca fiindu-le necesar pentru existenţă, reprezentand o constanta a naturii umane, omul fiind purtătorul unor trebuinţe moştenite, imuabile, care pot fi determinate, clasificate şi ierarhizate, în esenţă, concretizandu-se in nevoia de bunuri şi servicii. Clasificarea nevoii umane tip In functie de complexitate Nevoi de baza biologico-materiale (nevoia de hrană, adăpost şi îmbrăcăminte), ce asigura supravieţuirea fiinţei umane nevoi de ordin psiholog ic (de educaţie, de informare, de respect, de afecţiune, de morală, de petrecere a timpului liber etc). Nevoile sunt satisfăcute în ordinea urgenţei lor. Nevoile de bază sunt mai urgente decât cele de natură psihologică. Dintre nevoile de bază, cele mai urgente sunt nevoile de hrană. în funcţie de nevoi solvabile

description

Bazele economiei

Transcript of Bazele economiei

NOTIUNI INTRODUCTIVE IN MICROECONOMIE

Economia reprezint mecanismul dinamic de organizare in vederea folosirii resurselor limitate (munca, pamant, capital) cu scopul satisfacerii nevoilor nelimitate.Obiectul de studiu al economiei il constituie fenomenele, procesele i relaiile generate de comportamentul agenilor economici n procesul complex de alocarea resurselor rare n vederea satisfacerii nevoilor societii.Microeconomia studiaza fenomenele si procesele economice manifestate la nivelul agentilor economici individuali (populatie, firme, administratii), precum si structurile si comportamentul acestora, interrelatiile in cadrul productiei, distributiei si consumului.Macroeconomia studiaza activitatea economiei nationale in ansamblu si interactiunile acesteia cu alte economii studiind factorii determinanti ai productiei, nivelului general al pretului, a ocuparii fortei de munca, consumului, economisirii importului, exportului, cererea si oferta de moneda etc.1.1 Nevoia umanaNevoile umane apar sub forma a ceea ce oamenii consider ca fiindu-le necesar pentru existen, reprezentand o constanta a naturii umane, omul fiind purttorul unor trebuine motenite, imuabile, care pot fi determinate, clasificate i ierarhizate, n esen, concretizandu-se in nevoia de bunuri i servicii.Clasificarea nevoii umanetip

In functie de complexitateNevoi de bazabiologico-materiale (nevoia de hran, adpost i mbrcminte), ce asigura supravieuirea fiinei umane

nevoi de ordin psihologic(de educaie, de informare, de respect, de afeciune, de moral, de petrecere a timpului liber etc). Nevoile sunt satisfcute n ordinea urgenei lor. Nevoile de baz sunt mai urgente dect cele de naturpsihologic. Dintre nevoile de baz, cele mai urgente sunt nevoile de hran.

n funcie de existena resurselor necesare satisfacerii lornevoi solvabile

nevoi insolvabile

Din punct de vedere al momentului satisfaceriilornevoi prezente

nevoi de viitor

Nevoia umana este in dezvoltare cantitativa si structurala continua si practic nelimitata, datorita repetitivitatii nevoilor de baza, cresterea continua a nevoilor psihologice, precum si aparitia unora noi datorita progresului economico-social. Astfel gradul de satisfacere al nevoilor depinde foarte mult de nivelul de dezvoltare al economiei1.2 Resursele si factorii de productieObtinerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii de nevoi este conditionata de existenta resurselor.Astfel resursele constituie mijloacele necesare pentru satisfacerea nevoilor umane de bunuri i servicii.Nevoile umane nu sunt satisfacute in mod direct prin resurse ci acestea trebuie prelucrare prin procese de productie pentru a se obtine bunurile si serviciile necsare satisfacerii trebuintelor umane. Astfel resursele atrase n procesul de producie, reprezint factori de producie.Producia reprezint procesul de transformare a factorilor de producie (intrri, inputuri), n bunuri i servicii (rezultat, ieire, output). Principalii factori de productie

Natura reprezinta resursele privite ca daruri gratuite ale naturii i folosite pentru producerea bunurilor i serviciilor include resursele: de teren (suprafeele agricole i de construcie), sol i subsol (mineralele, resursele forestiere, lacurile naturale, rurile i animalele slbatice etc.) mediul fizic n care ne aflm, aerul pe care l respirm sau apa pe care o bem

fora de munc reprezinta factorul de productie primar care const n exercitarea unei actiuni de transformare asupra factorilor materiali ai productiei, n scopul obtinerii unor efecte economice utile (bunuri corporale, necorporale, servicii, lucrri, operatii, etc.) reprezinta efortul fizic i intelectual depus pentru a produce bunuri i servicii. Astfel acest factor de productie implica 2 laturi: fizic, intelectual. reprezint resursele umane, inclusiv pregtirea profesional (totalitatea cunotinelor teoretice i practice, deprinderile i abilitile care asigur participanilor la un proces economic competena profesional).

capitalul Capitalul comport dou accepiuni: capitalul tehnic i capitalul bnesc. - capitalul tehnic reprezint tot ceea ce este produs de oameni i se afl la baza obinerii altor bunuri sau servicii, reprezentand bunurile realizate in procesele de productie anterioare si utilizate ca inputuri in alte procese de productie. Bunurile de capital nu sunt destinate satisfacerii nevoilor umane, ci ele trebuiesc prelucrate prin procesele productive, iar rezultatele pot fi bunuri de consumCapitalul tehnic cuprinde dou componente: capitalul tehnic fix i capitalul tehnic circulant.Capitalul tehnic fix (cldirile, echipamentele, mainile, utilajele, instalaiile etc.) este utilizat la mai multe procese de productie fiind incorporat treptat in rezultatul productiei. Durata de folosinta a acestuia este destul de mare, in general fiind inlocuit datorita deprecierii fizice si/sau morale.Deprecierea morala este determinat de apariia unor echipamente noi, cu performane superioare celor existente. Capitalul tehnic circulant particip la un singur proces de producie, fiind ncorporat imediat n produsul finit, incluzand materii prime, materiale, combustibil, energie, piesele de schimb i emifabricatele.Capitalul bnesc reprezint orice sum de bani care este utilizat pentru achizitia de factori de productie n scopul obinerii de ctiguri.

abilitatea ntreprinztoruluiAbilitatea ntreprinztorului vzut ca abilitate managerial sau organizatoric este indispensabil meninerii i succesului unei afaceri, constand in capacitatea de organizare a produciei, de decizie, de asumare a riscurilor i de inovare.Intreprinzatorul realizeaza combinarea resurselor de munc, natur sau capital, incercand in continuu sa inoveze, adoptnd tehnici de producie i metode de comercializare mai performante, introducnd n fabricaie noi produse, cautand in permanenta piee noi de aprovizionare i de desfacere. Asumarea riscului nu reprezint dect o premis i nu o garanie a profitului.

Avand in vedere caracterul limitat al resurselor si diversificare si sporirea nevoilor, oamenii au inceput sa produca, astfel sa desfasoare actiuni economice. Activitatea economica reprezinta lupta impotriva raritatii ca proces complex ce include fapte, acte, comportamente si decizii ale oamenilor pentru atragerea si utilizarea resurselor economice n vederea producerii, circulatiei, repartitiei si consumului de bunuri, n functie de interesele economice.Caracterul limitat al resurselor impune efectuarea alegerilor ntre nevoile ce pot fi satisfcute n limitele resurselor de care dispun.Raritatea i alegerea pot fi puse n eviden cu ajutorul curbei posibilitilor de producie ce reprezint un model simplu care surprinde relaia dintre producia de bunuri, servicii i utilizarea resurselor disponibile pentru o anumit perioad de analiz. Ipoteze ale modelului:a) perioada luata in calcul un anb) cantitatea i calitatea resurselor disponibile este fixat pentru ntreaga perioad de analiz, limitand dimensiunea pn la care nevoile pot fi satisfcute;c) tehnologia este dat i nu nregistreaz progrese n cursul anului respectiv productivitatea input-urilor ramanad constanta.d) Se considera o economie ipotetica in care exista doar nevoia de hrana si imbracaminte pentru simplificare, reprezentare in spatiu bidimensional si obtinerea de concluzii cu caracter general.e) unele input-uri sunt mai bine adaptate produciei unui bun dect celuilalt.Curba posibilitilor de producie indica cantitatea maxim ce poate fi produs dintr-un bun n cursul unei perioade de timp cu resursele economice disponibile dat fiind cantitatea din bunul alternativ.Costul de oportunitate desemneaz cea mai avantajoas alternativ la care se renun.aratand la cate unitati dintr-un bun se renunta pentru a mari cantitatea din celalat bun cu o unitate.n general, costul de oportunitate este cresctor, pe masura cresterii productiei dintr-un bun cu o unitate se renunta la productia din ce in ce mai mare pentru celalalt bun. Curba posibilitilor de producie, care este concav nspre origine, relev legea creterii costului de oportunitate. Din punct de vedere matematic, costul de oportunitate reprezint panta curbei posibilitilor de producie. Motivaia economic a creterii costului de oportunitate rezid n existena input-urilor specializate, mai productive pentru o anumit destinaie dect pentru alta sau altele. Costul de oportunitate al unui bun este evideniat prin sacrificiul celuilalt bun. Resursele pot ns avea mai multe utilizri alternative, astfel c, n asemenea cazuri, costul de oportunitate al alegerii utilizrii unor resurse pentru un scop dat reprezint sacrificiul celei mai bune alternative de utilizare a acestor resurse i este msurat n termenii acestei alternative.Curba posibilitilor de producie se poate deplasa spre dreapta (economia produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii) sau spre stanga (diminuarea cantitatii de bunuri si servicii produse) ca urmare a influenei unor factori precum:a) modificarea ofertei de resurse economice modificarea volumului factorilor de productie duce la modificarea posibilitatilor de productie. Factorul cu actiunea cea mai evidenta este capitalul ce potenteaza factorul natural si uman, efectul constand in cresterea productivitatii i mai departe n creterea bunstrii indivizilor. b) ameliorarea calitativ a resurselor economice - Pierderea n outputul curent ar putea fi mai mare sau mai mic dect ctigul viitor dup cum productivitatea resursei vizate este inferioar sau nu ateptrilorc) progresul tehnologic - Dezvoltarea i promovarea de noi tehnologii se constituie, n condiiile limitrii resurselor, ntr-un factor extrem de important pentru creterea produciei naionale.

TEORIA CONSUMATORULUITeoria economica a consumatorului evidentiaza deciziile consumatorului legate de obtinerea de avantaje maxime (utilitate sau satisfacie) in conditii de constrngere (resurse date, venit disponibil, preuri ale bunurilor i serviciilor). Astfel caracterul limitat al resurselor impune consumatorului o alegere care trebuie s se dovedeasc cea mai bun dintre alternativele posibile.

Constrangerea bugetaraFiecare consumator alege cat si ce anume achizitioneaza astfel incat interesul acestuia sa fie cat mai bine realizat, in conditiile date de venit limitat si de preturile fiecarui bun pe care acesta vrea sa-l procure. Astfel: ansamblul bunurilor i cantitilor este reprezentat de vectorul Z = (x1, x2,...,xn ) coul de bunuri vectorul X = (x1, x2 ), venitul consumatorului m este cunoscut si poate proveni din: salarii, dividende, dobnzi etc. preturile bunurilor achizitionate au preturile p1, p2, achizitia bunurilor presupun cheltuirea sumei: p1x1 + p2x2+ suma cheltuita pentru bunurile procurate nu trebuie sa depaseasca venitul consumatorului - aceasta reprezinta constrngerea bugetar: p1x1 + p2x2+< mDreapta de buget reprezinta ansamblul combinaiilor (x1, x2) al cror cost de achiziie este chiar m =>x2=

Consumatorul doreste sa obtina o cantitate cat mai ridicata dintr-un bun in conditiile nemodificarii bugetului alocat insa acesta trebuie sa-si reduca cantitatea procurata din celalt bun. Astfel panta dreptei bugetului ne indica rata de substituire a unui bun cu celalt in conditiile aceluiasi buget si a acelorasi preturi ale bunurilor.Astfel daca se doreste o crestere a cantitatii consumate din bunul x, inevitabil cantitatea consumata din celalalt bun se va micsora:p1(x1 + x1) + p2(x2 + x2) = m (2)Daca din Ecuatia initiala p1x1 + p2x2 = m (1) scadem cea de-a doua obtinem:p1 x1 + p2x2= 0 sau p1/p2= x2/x1Deci panta liniei de buget ne indica substituirea bunului 2 cu 1, sau msoar costul de oportunitate al consumului unui bun prin cellalt.

Preferinta consumatoruluiSe considera doua cosuri de bunuri: X = (x1, x2)Y = (y1, y2)Astfel intre acestea pot exista relatiile: X strict preferat lui Y: (x1, x2) > ( y1, y2) Indiferenta: (x1, x2) (y1, y2) X Preferat sau indiferent: (x1, x2) (y1, y2)

UtilitateaReprezinta satisfactia sau placerea rezultata in urma consumului unei cantitati de bunuri sau serviciiMasurarea utililitatii se realizeaza cu ajutorul a doua teorii: Cardinala presupune utilitatea masurabila, consumatorul detinand cunostinte exacte legate de numarul unitatilor de utilitate aferente consumului unei cantitati dintr-un bun Ordinala - presupune ordonarea raional a preferinelor ce permite clasificarea combinaiilor posibile, apelnd la o funcie de utilitate.Funcia de utilitate este data de relatia U = U (x1, x2 , . . . , xn). Astfel relatiile dintre doua cosuri de bunui X si Y se prezinta astfel: X strict preferat lui Y daca si numai daca U(x1,x2) > U(y1,y2) Indiferenta: (x1, x2)y1, y2) dac i numai dac U (x1, x2) = U (y1, y2) X Preferat sau indiferent dac i numai dacU (x1, x2) U(y1, y2)

Curba de indiferen sau de izoutilitate reprezinta totalitatea combinatiilor posibile intre bunuri care ofera aceeasi satisfactie sau utilitate.

Harta curbelor de indiferenta reprezinta ansamblul curbelor de indiferenta reprezentate intr-un sistem bidimensional

In functie de forma curbelor de indiferenta bunurile pot fi: Substituibile imperfect renuntarea la cantitati egale dintr-un bun presupune o cantitate suplimentara si in crestere din celalalt bun in cazul in care utilitatea ramane aceeasi Substituibile perfect cantitatea dintr-un bun necesar pentru a compensa renunarea la o unitate din cellalt bun este constant. perfect complementare ambele bunuri sunt consumate n proporii fixe, nu sunt substituibile. Astfel utilitatea nu este afectata de consumul suplimentar dintr-un bun fara modificarea cantitatii consumate din celalalt bun

Utilitatea marginal reprezint sporul de utilitate obtinut in urma consumului unei unitati suplimentare dintr-un bun, cantitatea din celalalt bun ramanad aceeasi.Se considera functia de utilitate U(x1, x2)Utilitatea marginal pentru bunul x1: siUtilitatea marginal pentru bunul x2: In cazul in care funcia de utilitate este continu i derivabil utilitatea marginal apare drept derivata parial a funciei de utilitate:Utilitatea marginal pentru bunul x1:

Rata marginal de substituie (RMS) ntre dou bunuri reprezint cantitatea dintr-un bun necesar compensrii pierderii de utilitate ce ar surveni prin scderea cu o unitate a celuilalt bun sau RMS exprim cantitatea suplimentar dintr-un bun necesar pentru substituirea unei uniti din cellalt bun astfel nct nivelul de utilitate s rmn constant. In cazul scaderii cantitatii din bunul x1 cu x1 este necesara cresterea cantitatii din bunul x2 cu x2 pentru a ne afla pe aceeasi curba de indiferenta.Daca se cunosc relaiile dU = Ux1dx1 i dU = Ux2 dx2 dU = Ux1dx1+ Ux2 dx2=0 =>

Optimul sau echilibrul consumatorului se obtine pentru un anumit consuma daca se maximizeaza utilitatea n condiii de constrngere bugetar. Astfel analiza echilibrului consumatorului se poate realiza Grafic presupune reprezentarea ntr-un spaiu bidimensional i alegerea ntre dou bunuri, adica confruntarea dreptei bugetului cu ansamblul curbelor de izoutilitate. Punctul optim atingandu-se in punctul de tangen dintre linia bugetului i curba de indiferen, raportul dintre utilitile marginale este egal cu raportul preurilor

Analitic - permite generalizarea consumului format din n bunuriConsidera doua bunuri x1 si x2 a caror functie de utilitate este U (x1, x2), iar dreapta bugetului este data de relatia: m=p1x1+p2x2=>

Astfel functia de utilitate U[x1,x2(x1)] trebui maximizata:

TEORIA ECONOMIC A PRODUCTORULUIConsumatorii si producatorii sunt considerate rationali, urmarind maximizarea avantajelor functia obiectiv (satisfactie, utilitate respectiv profit) in conditiile constrangerilor (venit si pretul bunurilor, respective buget si pretul factorilor de productie, client, concurenti).

Producia reprezint procesul de folosire i combinare al factorilor de producie cu scopul obinerii de bunuri i servicii utile, a carui nivel este influentat de cantitatea si calitatea acestor factori.Avand in vedere caracterul limitat al resurselor sunt retinute numai combinatiile de factori de productie, care genereaza maximul de productie tinand cont bineinteles de posibilitatea tehnologica

Funcia de producie indica relatia dintre cantitatea maxima produsa dintr-un bun si cantitatile de factori de productie utilizati pentru crearea acestuia, in conditiile unei tehnologii disponibile.

Se considera functia de productie Q = f (L,K), unde L=factorul de productie munca si K factorul de productie capital.Productivitatea medie sau produsul mediu a unui factor de producie reprezinta cantitatea de output obtinut pe unitatea de factor de productie.WmL=Q/L WmK=Q/KProductivitatea marginala sau produsul mediu sau randamentul factorial a unui factor de productie reprezinta sporul de productie obtinut in urma cresterii cu o unuitate a unui factor de productie restul ramanand neschimbatiIn cazul in care unul din factorii de productie se modifica produsul sau productivitatea fizica marginala a muncii/capitalului va fi:

Producia are o elasticitate parial ce masoara modificarea procentuala a acestuia la modificarea cu un procent a unui factor de productie. Astfel

Elasticitatea poate fi: eFP>1 cresterea productiei este mai mare decat a factorului de productie eFP=1 cresterea productiei este egala cu cea a factorului de productie eFPmf(L,K) productia creste mai mult decat se majoreaza factorii de productie, costurile unitare scad concomitant cu cresterea productiei constante f(mL,mK)=mf(L,K) - productia creste in aceeasi proportie cu majorarea factorilor de productie descrescatoare f(mL,mK) - dreapta de buget sau a

izocostului=ansamblul combinatiilor posibile de factori de productie achizitionati astfel incat sa se utilizeze bugetul integral.

Alegerea optim a productorului presupune selectarea celei mai bune combinatii de factori de productie pentru obtinerea unui bun tinand cont de constrangeri.Se considera functia de productie Q=f(L,K) alegerea optima a producatorului presupune determinarea nivelului celor doi factori de productie necesari pentru producerea cantitatii de bunuri cu un nivel al costului cat mai scazut.Min C=LPL+KPK pentru Q0=f(L,K) - minimizarea costului sub constrangere bugetaraMaxQ=f(L,K) pentru C0= LPL+KPK maximizarea cantitatii sub constrangerea costuluiObiectivul ambelor ecuatii este de maximizare a profitului

Panta dreptei bugetului dK/dL=-PL/PK, iar panta izocuantei este RMS egala cu inversul productivitatilor marginale. Deci dK/dL=-WmgL/WmgK, iar conditia de optim este WmgL/WmgK= PL/PK =RMS

COSTURI DE PRODUCIE

Principalul obiectiv al oricarei firme este de maximizare a profitului, tinta dependenta de constrangeri precum costul de productie, bugetul de care dispune precum si cererea consumatorilor pentru produsele realizate de aceasta.Astfel pentru orice producator este esentiala cunoasterea costului de productie cu ajutorul caruia se pot determina indicatorii de eficienta si se pot lua decizii importante cu privire la activitatea desfasurata de acesta.In functie de sursa factorilor de productie sunt cunoscute costuri: Explicite reprezentate de platile efectuate de producatori pentru utilizarea factorilor de productie ce provin din afara intreprinderii, ce includ: salariile anagajatilor, platile aferente materiilor prime, material, servicii financiare, de transport, comisioane, amortizari etc Implicite de exemplu: cladirile proprii, capitalul banesc, munca proprietarului etc.Profitul reprezinta diferenta pozitiva intre incasarile obtinute de firma si costul total inregistrat. Costurile fixe (CF) sau de regie corespund factorilor de productie oferiti in cantitate fixa, ce nu depind de volumul productiei printre care putem aminti: cheltuieli generale ale intreprinderii, salarii fixe, ale managerilor, dobanzi la credite, asigurari, rente, amortizari ale cladirilor sau echipamentelor etc.Costurile variabile (CV) depend de volumul productiei realizate evoluand in acelasi sens cu aceasta, incluzand: cheltuielile cu materii prime, material, energie, combustibil, salarii directe etc.Costul total (CT) reprezinta insumarea costurilor fixe si variabile, practice totalitatea cheltuielilor generate de factorii de productie implicate in activitatea economica a firmei. Astfel acesta depinde de nivelul productiei, avand in vedere ca include costul variabil.CT = CF + CV

De asemenea sunt importante si informatiile legate de costurile medii pentru o analiza a productiei. Astfel: Costul fix mediu (CFM) este costul fix pe unitatea de bun economic produs: CFM = CF / Q, fiind reprezentat graphic sub forma unei curbe descrescatoare Costul variabil mediu (CVM) reprezint costul variabil pe unitatea de produs: CVM = CV / Q Costul total mediu (CTM) reprezint costul fiecrei uniti de produs, fiind suma costului fix mediu i a celui variabil mediu: CTM = CT / Q sau CTM = CFM + CVM

Costul marginal (Cm) reprezint costul producerii unei uniti suplimentare determinandu-se ca raport intre modificarea costului total si cea a productiei: Cm = CT / Q sau Cm = CV / QPragul de rentabilitate al unei firme reprezinta nivelul minim al productiei ce permite acoperirea costului total. In concluzie corespunde punctului in care nici nu se pierdere nici nu se castiga.Pf=0 => PQ=CT => P=CT/Q=CTMPQ=CF+CVM*Q => Q=CF/(P-CVM)

Pentru atingerea obiectivelor agentii economici desfasoara trei categorii de operatiuni, ce constituie premisa tranzactiilor economice: Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor ce urmaresc crearea, transformarea, circulatia si utilizarea acestora Operatiuni de repartitie ce privesc formarea si circulatia veniturilor Operatiuni financiare privesc crearea si circulatia mijloacelor de plataCea mai mare pondere detinuta operatiunile de repartitie este data de transferurile curente rezultate din obtinerea de profituri, salarii, dobanzi, impozite directe, indirecte, contributii etc.Indicatori: Indicele salariului real: ISR=(ISN/IP)*100ISN=indicele salariului nominalIP= indicele preturilor Profitul: Pf=CA-CTCA= cifra de afaceriCT=cost totalRata profitului: RPf/CA=(Pf/CA)*100 RPf/CT=(Pf/CT)*100 RPf/K=(Pf/K)*100K=capital Dobanda: D=Sf-S0=S0(1+d)n-S0Sf=Suma finala S0=Suma initiala Renta: Rt=Vtotal-(Cproductie+Pf)Ppamant=Rt/Rata medie de dobanda

CERERE, OFERTA, PIATA, CONCURENTA

In cadrul economiei de piata transferul de bunuri si servicii se realizeaza prin intemediul pietei care asigura intalnirea si comunicarea intre purtatorii cererii (cumparatorii) si ofertei (vanzatorii).Astfel analiza ofertei si a cererii explica modul de stabilire a preturilor si cum acestea influenteaza cantitatea tranzactionata.Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care un consummator este capabil si dispus sa o achizitioneze la diferite niveluri de prt. Legea cererii afirma ca intre prt si cantitatea ceruta se stabileste o relatie de inversa proportionalitate.Relatia dintre pretul unui bun si cantitatea ceruta din acel bun de catre consummator poate fi reprezentata grafic cu ajutorul curbei cererii, care este descrescatoare si a carei panta este negativeDeplasarea curbei cererii spre dreapta seminifica o crestere a cererii, in schimb deplasarea acesteia spre stanga seminifica o diminuare a cererii.Factorii care determina o modificare a cererii in afara pretului

preurile altor bunuriPentru bunuri substituibile modificarea pretului unui bun determina modificarea in acelasi sens a cererii celuilat bun

Pentru bunuri complementare - modificarea preului unui bun va conduce la modificarea n sens opus a cererii celuilalt bun.

Pentru bunuri neutre - modificarea preului unui bun nu afecteaz cererea din cellalt bun.

Venitul consumatorilorPentru bunuri normale cresterea venitului antreneaza cresterea cantitatii achizitionate

Pentru bunuri inferioare - creterea venitului este nsoit de reducerea cantitii achiziionate dintr-un bun

Modificarea ateptrilor

In cazul preconizarii majorarii pretului se va inregistra o crestere a ratei de achizitionare inaintea majorarii pretului.

modificarea gusturilor consumatorilorOamenii detin preferinte diferite care se modifica mai rapid sau character de permanenta in unele cazuri.

numrul consumatorilorCantitatea ceruta depinde de structura si numarul consumatorilor.

factorii sezonieriCererea evolueaza adesea si in cursul unui an. De exemplu, cererea dengheat crete n timpul verii, iar cererea de umbrele n anotimpul ploios.

Elasticitatea cererii reprezinta modificarea cantitatii cerute aparute datorita modificarii pretului sau a altei variabile.Coeficientul elasticitatii cererii se determina raportand modificarea relative a cantitatii cerute la modificarea relativa a variabile de influenta.Coeficientul elasticitatii cererii n funcie de preteCP=(Q/Q)/ (P/P)Astfel cererea poate fi: Inelastica -1CVM si isi inceteaza activitatea daca PCmgCmg=Img la echilibru

Output concurenta perfecta>OutputmonopolPmonopol>Pconcurenta perfecta

Consumatorii platesc mai mult pentru produse mai putine

Poate genera mai multe inovatii

Libera intrare pe piata duce la majorarea ofertei si diminuarea pretului pietei si implicit asigura profituri mai mici.P>CTM => sunt asigurate profituri de durata

Intre aceste doua tipuri de piete extreme se pot intalni concurena monopolistic i oligopolul

Concurena monopolisticCorespunde pietei ce se caracterizeaza prin numar ridicat de producatori ce ofera produse similare insa diferentiate ce ofera cel mai inalt grad de satisfactie pentru consumatorConditia de maximizare a profitului: ncasarea marginal=costul marginal.

OligopolulCorespunde pietei ce se caracterizeaza prin numar scazut de producatori ce domina productia si vanzarea unui produs.Tendinte majore ale acestei piete:Tendinte deCazuriCaracteristici

Confruntare mprirea pieei i maximizarea profitului individual Confruntare prin preuri sau prin difereniere de produse

cooperareproductorii stabilesc mpreun preul, outputul individual i total, mpart piaa

Firma dominant/ barometru Exista un leader care va fi urmat si de restul firmelor in ceaa ce priveste deciziile legate de pret ( de ex: sect bancar atunci cd leader este o bancare ia decizii privind rata dobanzii de referinta pt alte banci )

nelegere secreta Cateva firme se intelg tacit, renuntand la concurenta, stabilindu-si piata pe care activeaza precum si pretul practicat

Cartel Reprezinta un grup de firme producatoare de bunuri similare care convin impreuna la o majorarea de pret si la o limitare a outputului

NOTIUNI INTRODUCTIVE IN MACROECONOMIE1.1 Definitii Macroeconomia este o ramur a tiinei economiei care studiaz relaiile economice la nivelul ansamblului economiei naionale este partea economiei, care studiaz procesele i fenomenele economice (de ex. inflaia, omajul, creterea economic etc), ce rezult din corelarea activitilor economice la nivelul economiei naionale. se ocupa cu studiul comportamentului economic n ansambluEconomia naional reprezinta ansamblul activitilor economice i sociale care se desfoar in cadrul naional al unui stat.

1.2 Microeconomia VS MacroeconomiaMicroeconomiaMacroeconomia

Este alctuit din procese, fapte, aciuni manifestate la nivel individual, la fluxurile economice ( gospodrii, firme, instituii, etc.)Este alctuit din procese, fapte aciuni manifestate sub forma agregat, ca o rezultant a acelor reflectate de microeconomie la nivelul economiei naionale.

Este componenta tiinei economice care se ocup cu studiul proceselor faptelor comportamentelor individuale din economie, privite ca entiti de sine stttoare i aflate in interaciuneEste componenta tiinei economice care se ocup cu studiul structurii, funcionalitii i comportamentului de ansamblu al economiei ca sistem

Este alctuit din elemente referitoare la entiti economice concrete, reale, care pot fi individualizate i identificate n cadrul sistemului economiei naionaleEste alctuit din elemente conceptuale, obinute ca mrimi agregate din elemente preluate de la entitile macroeconomiei

Ca tiin, se bazeaz n special pe microanalizCa tiin se bazeaz n special pe macroanaliz

Se ocup de probleme miciSe refer la probleme de dimensiuni mari

Vizeaza activitatea individuala a agentilor economici, studiind preturi, cantitati si piete individualeVizeaza economia n general si se ocupa decomportamentul agentilor economici agregati

Macroeconomia studiaz comportamentul in ansamblu a celor patru sectoare ale unei economii naionale:SectorFunctieVenituri nregistrateCheltuielinregistrate

Gospodrii/menajeConsum, productie nefinanciaraSalariu, rent, dobandConsum

Firme sau productoriProductie nefinanciara destinata pieeiProfitInvestiii interne brute

Public sau guvernamental Redistribuirea veniturilor si bogiei naionaleTaxe i impozite percepute

CheltuieliGuvernamentale

Restul lumii/legtura cu strintateaExport, importExport net

1.3 Obiective macroeconomice- Angajri totale orice persoan pregtit, doritoare i capabil s lucreze s aib un serviciu stabil.- Creterea economic dezvoltarea produciei de bunuri i servicii ar putea imbunti nivelul de trai al populaiei.- Stabilitatea preurilor exist perioade cnd preurile cresc/descresc in general intr-un ritm foarte rapid (perioade de inflaie/deflaie), crend dificulti in multe sectoare ale economiei- Securitatea economic ajutarea persoanelor aflate in imposibiltatea de asi purta singuri de grija (btrni, persoanele cu handicap, persoanele aflate in imposibilitatea de ai ctiga existena)- Echitate asigurarea sanselor egale a tuturor cetatenilor pentru realizarea scopurilor de catre sistemul economic al unei economii naionale- Eficien productie maxima utilizand resursele existente. Ca obiectiv naional eficiena se refer la intreaga capacitate a economiei de a produce la maxim, folosind resursele disponibile.

1.4 Cererea agregata si oferta agregata

Cererea agregat reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate ntr-o economie pentru achizitionarea de bunuri si servicii indiferent de destinatia acestora (consum, investitii, export etc). Componente: cererea pentru consum personal (C) = Cheltuielile necesare achizitionrii bunurilor si serviciilor de ctre consumatorii finali (populatie, menaje, gospodarii) Achizitiile guvernamentale (administratii publice locale si centrale) (G) = cheltuieli aferente consumului public si a investitiilor publice Cererea pentru investitii (I)=cheltuielile firmelor pentru investitii brute (formare bruta de capital fix si cresterea stocurilor) Exporturi nete (EN)=diferenta dintre exporturi si importuri (EN=EX-IM) reflectand influenta comertului exterior asupra cererii agregate.CA=C+G+I+EN

Oferta globala/agregat reprezinta productia interna bruta adusa si oferita pe piata de catre agentii economici producatori. (productia totala interna de bunuri economice+IM)

Cererea si oferta global sunt analizate n legturile lor multiple cu indicele general al preturilor (IGP)

IGPCAOA

valoarea real a banilor puterea de cumprarecantitatea de bunuri/servicii cumparateCA in termeni realiPretul bunurilor/serviciilor interne > Pretul celor strinecerinta consumatorii interni pentru bunuri/servicii interneIM&EXsalariul nominal (suma de bani primit de salariat pentru munca depus) nu creste imediat (nu n aceeai proporie cu majorarea preurilor) => salariul real (puterea de cumparare a salariului nominal)=> costul firmelor (CTM nu imediat (nu n aceeai proporie cu preurilor)=>profitul=>Q=>OA

preul bunurilor finale realizate intern => cantitatea cerut la export => cantitatea agregata cerut => Importurile devin mai ieftine (cantitatea importat ) => cantitatea cerut din producia intern

Factorii care explica panta negativa a CAFactorii care explica panta pozitiva a OA

Factorii care determin /cererii agregate

Consumuld(la creditele de consum)(politica monetar expansionist)t (politic fiscal expansionist)gradul de ncredere n evoluia economiei C=>CA

d(la creditele de consum)(politica monetar restrictiv)t (politic fiscal restrictiv)gradul de ncredere n evoluia economiei C=>CA

Investitiiled(la creditele de investitii)(politica monetar expansionist)t (politic fiscal expansionist)gradul de ncredere n evoluia economiei I=>CA

d(la creditele de investitii)(politica monetar restrictiv)t (politic fiscal restrictiv)gradul de ncredere n evoluia economiei I=>CA

Cheltuielile guvernamentaleG=>CAG=>CA

exportulVenitul extern=>cererea pentru produsele obinute n tara=>EX=>EN=>CAEX=>CA

Venitul extern=>cererea pentru produsele obinute n tara=>EX=>EN=>CAEX=> CA

Moneda nationala de depreciaz => EX se ieftinesc n moneda strinEX=>CA

Moneda nationala se apreciaz => EX se scumpesc n moneda strinEX=> CA

importulVenitul intern => IM IM=>CA

Venitul intern => IM IM=>CA

Moneda nationala se depreciaz=>IM=>CAIM=>CA

Moneda nationala se apreciaza=>IM=>CAIM=>CA

Dac Moneda nationala se depreciaz EX& IM=>EN=>deficitul comercialDac Moneda nationala se apreciaz EX&IM=>EN=>deficitul comercial

Factorii care determin /ofertei agregate

Evoluia preurilor factorilor de producie (PFP)PFP(de ex: combustibil, munca, materie prima) => costul de producie=>cantitatea produs de ctre firmele interne=>OA

PFP=>costul de producie=>cantitatea produs de catre firmele interne=> OA

Raportul dintre salarii (S) i productivitate (W) la nivel naionalS >WL =>costurile medii de producie=>OA

S costurile medii de producie=>OA

Condiiile naturale din economiecondiii nefavorabile=>OA

condiii favorabile=>OA

Nivelul fiscalitii suportate de ctre firmele internefiscalitatea, =>Costul firmelor =>OA

taxele=>Costul firmelor=>OA

1.5 Echilibrul macroeconomicSistemul economic se afl in echilibru atunci cand CA=OA Impactul modificrii cererii agregate/ofertei agregate

EfecteCAOA

deplasare ctre dreaptaQ=>veniturile=>rata omajului;Rata inflatiei (cerere inflationista =CA in urma promovrii politicii macroeconomice expansioniste (de ex: ofertei de moned).Q=>rata omajului(omajul= dezechilibru al pieei muncii caracterizat prin existena unei oferte de munca superioare cererii de munca); Ri

deplasare ctre stangaQ=>rata omajului=>Ri(are loc reducerea ritmului de cretere a preurilor = Dezinflaie). Q=>rata omajului=>Ri (oferta inflationista=OA determinata de costurilor de producie, a salariilor > productivitatea, a fiscalitii)

Variatierelaie invers ntre Ri i rataomajuluirelaie direct ntre Ri i rataomajului

Spirala inflaionistApare cand ocurile negative pe latura ofertei (care determin OA sunt acomodate monetar=>CADe ex: P materiilor prime=>C de producie=>P bunurilor finale=>puterea de cumprare=>veniturilor salariale=>cererea salariatilor=>inflatiei.Dacsalariale nu au fost susinute deW=>C produciei=>inflatiei => se intr ntr-o spiral inflaionist.

1.6 Politica economicaPolitica economic reprezint actiunea constient, concertat democratic, a puterii publice care presupune definirea obiectivelor economice si sociale ale statului, punerea n aplicare a acestor obiective, folosindu-se mijloace si tehnici adecvate. Elaborarea politicii economice se bazeaz pe ntelegerea si constientizarea intereselor generale ale unei natiuni elaborate n functie de: epoca istoric, necesittile economice ale populatiei, conjunctura politic si economic international, materiile prime si resursele energetice ale trii, etc.Politica economic a unui stat depinde si este influentat de obiectivele majore ale politicilor economice nationale, regionale si mondiale.

TermenScopul politicii economice

ScurtExtinderea cererii agregate

Echilibrarea balantei de plati

Reducerea deficitului bugetar

LungAsigurarea cresterii economice stabile

Stabilitatea preturilor

Reducerea somajului

DupaClasificare politici

domeniile n care trebuie s se apliceeconomice -dezvoltrii economice,-dezvoltrii sociale,-dezvoltrii durabile,-eliminarea somajului,-politica antiinflationist, -politici de dezvoltare a categoriilor sociale defavorizate.

sociale

durat-conjuncturale,

-pe termen scurt sau mediu,

-structurale,

-de restructurare, etc.

modul de influentare a participantilor la viata economic-politici restrictioniste,

-politici de incitare,

-politici de stimulare,

-politici de concertare a actiunilor pe un anumit domeniu.

amploarea obiectului politicii economicePolitici globale

-protectia mediului,-politici bugetare,-programarea macroeconomic.

Politici sectorialen domenii diferite:-piata muncii,-transporturile,-infrastructura

doctrinei-liberal,

-neoliberal,

-a ofertei globale,

-a cererii,

-keynesianist,

-neodirijist.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA ECONOMICA

2.1 DefinitiiEconomiile lumii se afla ntr-o continua stare de miscare, n vederea atingerii obiectivelor lor de dezvoltare si progres, a caror evolutie este evaluata n principal pe baza cresterii economice.Cresterea economica arata rezultatele pe care le nregistreaza o economie, ntro anumita perioada de timp. Cresterea economica poate fi definita ca o majorare a capacitatii de productie a unei tari, identificata prin sporul produsului national real n decursul mai multor ani. Ea este nteleasa ca un proces de sporire a capacitatii unei economii nationale de a furniza n masura crescnda diferite bunuri si servicii de productie si consum.Astfel procesul cresterii economice, in sens larg, reprezinta un ansamblu de modificari (pozitive sau negative) ce au loc n dimensiunile rezultatelor macroeconomice ntr-o anumita perioada de timp (de obicei un an) si ntr-un spatiu dat (interiorul economiei nationale). n sens restrns, cresterea semnifica sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora, pe ansamblul economiei si pe diferitele ei subsisteme.Dezvoltarea economica, este considerata o crestere economica pe termen lung si reprezinta practic o trecerea de la o stare existentiala a macroeconomiei la o situatie superioara, fiind definita ca ansamblul transformarilor cantitative, structurale si calitative ce survin att n procesele economice ct si n mecanismele de functionare a economiei si n modul de gndire al societatii. Relatia ntre cresterea economica si dezvoltarea economica este una ca de la parte la ntreg.Progres economic reprezinta un efect n timp al cresterii si dezvoltarii economice, ce evidentiaza sensul si specificul dezvoltarii din fiecare etapa, n raport cu etapele anterioare.Cresterea economica aduce progres prin prisma sporirii resurselor disponibile procesului de inovare si ameliorare a proceselor economice. Invers, progresul economic n general si cel tehnic n particular, reprezinta un factor al cresterii economice. Att cresterea ct si progresul favorizeaza dupa cum vom vedea dezvoltarea economica si primesc suportul acesteia. Putem afirma ca reprezinta latura cantitativa si calitativa a acesteia. Un stat dezvoltat asigura conditiile unei cresteri economice sustenabile si mai ales a progresului economic.

2.2 Factorii determinanti ai cresterii economiceCategorii de factoriFactorDescriere

directiarata latura cantitativa a cresteriiinfluentnd procesul pe termen lungmuncaofertei de munca->Q bunuri si servicii ->mbunatatirea rezultatelor activitatii economice. Sporul de forta de munca depinde de: sporul natural demografic, migratia, rata de ocupare sau productivitateamuncii (factori indirecti ai cresterii). rata de ocupare - arata potentialul productiv al fortei de munca dar si productivitatea muncii. Tarile dezvoltate, care nu se bucura de un spor natural demografic ridicat, controleaza fenomenul migrationist si n acelasi timp suplinesc latura cantitativa a muncii printr-o productivitate ridicata, ceea ce arata ca rezultatele economice raportat la efortul depus (populatia ocupata) sunt ridicate. Sporul populatiei > productivitatea marginala a muncii pentru o crestere sustenabila.

naturaCresterea economica poate fi aratata prin abundentaresurselor naturale, ale solului si subsolului Actiune strictrestrictiva datorita caracterului limitat - pe termen scurt se manifesta ca o constanta contributia lor la cresterea economica este conditionata de elemente precum progresul tehnic, posibilitatea de exploatare a resurselor naturale, etc

CapitalContribuie direct la procesul cresterii economice datoritacaracterului sau productiv, amplificat de un randament ridicat, reprezentand consecinta investitiilor nete care sunt la rndul lor un efect al economisirii (logica teoriei keyneseiste). Legatura dintre stocul de capital si cresterea(economica) este evidenta, ele fiind direct proportionale.Dimensiunea cantitativa a capitalului (factorului material) =volumul de capital real n exploatare, dimensiunea calitativa=productivitatea capitalului real. Eficienta marginala a capitalului - venitul sau produsul suplimentar anual ce se obtine de pe urma surplusului stocului de capital.

neofactoriFactorul informational-tehnologic si procesul de inovare. Procesul de inovare arata potentialul de a introduce progres si eficienta n actul economic. Cnd tehnica se mbunatateste, tehnologiile se perfectioneaza iar combinarea factorilor traditionali de productie este optima, cu acelasiconsum de factori de productie clasici se obtine o productie mai mare (sau aceeasi productie se obtine cu factori mai putini) -> progresul tehnic, rezultat al procesului de inovare, asigura o mai nalta valorificare a resurselor materiale si umane date si el este nsusi un factor de crestere economica sustinuta.Progresul economic indus prin inovare determina efecte multiple:- contribuie la ameliorarea randamentului sistemelor de productie;- contribuie la obtinerea economiilor de scara prin reducerea costurilor medii de productie;- limiteaza costurile ecologice si sociale ale cresterii economice;- determina restructurarea pe sectoare si ramuri a economiilor nationale.Potentialul de inovare este conditionat de importanta acordata activitatii de cercetare.

indirectilatura/dimensiunea calitativa a cresterii, influentnd-o n special pe termen scurt (efecte temporare asupra cresterii)cererea agregata

rata economiilor si a investitiilor

productivitate

climatul de afaceri international

migratia fortei de munca

proprietatea privata

liberalizarea economica

stabilitatea monetara si financiara etc

2.3Tipuri de crestere economicaNe arata modul n care se combina factorii de productie.Tip de crestere economica

extensivContributie preponderenta a laturilor cantitative a factorilor (directi) la cresterea economica.Caracterizeaza tarile care nu au putut sau nu pot sa-si valorifice la un nivel superior potentialul lor economic.

intensivcea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale factorilor de crestere, folosind resurse putine si obtinand rezultate mari (le valorifica superior).Este specific tarilor avansate, ce au capacitatea de a genera si absorbi progresul tehnologic.

In fazele de nceput ale procesului de dezvoltare economica a statelor predomina tipul de crestere extensiva, urmnd ca factorii calitativi, ce caracterizeaza tipul intensiv de crestere, sa cstige progresiv n importanta

intermediarSe afla la granita celorlalte si presupune contributii aproximativ egale ale celor doua categorii de laturi ale factorilor determinanti ai cresterii.

Beneficiile cresterii economice - cresterea nivelului bunastarii si cu dezvoltarea economica- genereaza noi locuri de munca contribuind la reducerea saraciei. - sporirea capitalului investitional, ceea ce contribuie la progresul tehnic, suport alcresterii viitoare.Ritmurile galopante de crestere pot avea repercusiuni negative:-procesul poate deveni nesustenabil fiind generat nu de cresterea productivitatii si de progres tehnic ci de cresterea gradului de ndatorare si de fenomene speculative, conditii n care corectiile sub forma crizelor economice ct si presiunile inflationiste devin importante. - beneficiile asociate cresterii nu sunt distribuite n mod echitabil tuturor participantilor la obtinerea sa; cresterea sustinuta este asociata cu reducerea pe masura a volumului resurselor disponibile si cu externalitati negative de genul dezastrelor ecologice.

2.4. Modele de crestere economica Beneficiile asociate cresterii economice au determinat cercetatorii sa construiasca modele de crestere care sa explice acest fenomen.Modelele de crestere economica reprezinta o constructie logico-matematica corespunzatoare structurii logice a teoriei cresterii economice, care evidentiaza ansamblul de factori care concura la cresterea productiei nationale pe ansamblu sau pe locuitor. Cteva dintre aceste modele sunt:- Modelul Kalecki: asociaza ritmul de crestere a venitului national cu rata investitiilor;- Modelul Harrod: rata garantata (decizii individuale agregate), rata naturala (fundamente economice), rata de facto (nregistrata);- Modelul Solow: rolul progresului tehnic.

2.5 Indicatorii rezultatelor macroeconomiceRezultatele macroeconomice reprezinta iesirile asociate activitatii agentilor economici agregati, utilizand un sistem de indicatori sintetici (indicatori macroeconomici), iar ca metoda principala se utilizeaza sistemul conturilor nationale (SCN).Indicatorii rezultatelor macroeconomice pot fi: globali, finali (brut net), interni sau naionali nominali sau reali Masurarea economica a rezultatelor macroeconomice se face folosind indicatorii:- produsul intern brut (PIB);- produsul intern net (PIN);- produsul national brut (PNB);- produsul national net (PNN);- venitul national (VN);- produsul global brut (PGB).

PIB (Produsul intern brut) este cel mai important indicator, reprezentnd indicatorul de referinta pentru masurarea rezultatelor economice, ce sta la baza estimarii cresterii economice, exprimand marimea valorii adaugate brute a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse n interiorul tarii de catre agentii economici autohtoni si straini, ntr-o anumita perioada de calcul (un an). Poate fi definit de asemenea ca valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale, de piata, realizate cu ajutorul factorilor de productie din interiorul unei tari, ntr-o perioada de timp determinata. PIB poate fi exprimat n preturile factorilor de productie sau n preturile pietei

PNB (Produsul national brut) reflecta rezultatele agentilor economici autohtoni care functioneaza n interiorul tarii sau n afara acesteia, obtinute n perioada de calcul data. Cantitativ este dat de marimea PIB, la preturile pietei, corectat cu soldul valorilor adaugate brute a agentilor economici nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din interiorul tarii,exprimat tot n preturile pietei. Acest sold poate fi pozitiv sau negativ n functie de ordinea de marime n care s-au obtinut rezultatele. Astfel PNB este mai mare dect PIB-ul cnd agentii economici autohtoni aduc mai multa valoare adaugata din exterior (soldul este pozitiv) si mai mic, daca agentii economici straini obtin n interior, comparativ, o valoare adaugata mai mare (soldul este negativ). PNB-ul reflecta, prin urmare, activitatea agentilor economici nationali desfasurata att n interiorul tarii ct si n afara ei si ajustata cu productia obtinuta de firme detinute de rezidenti din strainatate.Si n cazul PNB, se face distinctie ntre PNB nominal si PNB real. n prima situatie, calculul se face n preturi curente (ale perioadei), iar n cel de al doilea caz, calculul indicatorului se face n preturi constante (ale unui an dat, considerate neschimbate). Raportul dintre PNB nominal si PNB real este numit deflatorul PNB, putin utilizat n practica.

Ageni economici interniAgeni economici naionali

PIBFirme naionale (care acioneaz intern) Firme strine (care acioneaz intern)

PNB

Firme naionale (care acioneaz intern)Firme naionale (care acioneaz extern)

PNB = PIB + (Veniturile obinute de ctre firmele naionale pe plan extern Veniturile obinute de ctre firmele strine pe plan intern)=PIB+ SVS (SVS=soldul veniturilor cu strintatea)PNN (Produsul naional net) reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali n interiorul tarii si n exterior. Marimea sa este data de diferenta dintre PNB si deprecierea capitalului fix (A), adica: PNN=PNB-APIN (produsul intern net) - reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si serviciilor destinate consumului final, care au fost produse n tara de catre agentii economici autohtoni si straini, n perioada de calcul determinata. PIN = PIB A

Venitul national (VN) exprima valoarea totala a tuturor veniturilor (sau preturilor) realizate de factorii de productie pe parcursul unui an. Indicatorul este un alt mod de calcul al valorii productiei totale, adica prin nsumarea veniturilor factorilor (salarii, rente, dobnzi, profituri), indiferent daca rezultatul sunt bunuri economice finale ori intermediare.Daca venitul national se exprima n pretul pietei este similar PNN: VNpp = PNBpp - An cazul n care se exprima n pretul factorilor (sunt excluse influentele taxelor indirecte din preturile pietei), venitul national reprezinta PNB, si el exprimat n aceleasi preturi ale factorilor, fiind denumit venit national brut.VNpf = VNpp - Tind

PGB (Produsul global brut) reflecta valoarea totala a bunurilor materiale si a serviciilor, cu caracter marfar si nemarfar, obtinute ntr-o perioada de timp, de regula un an, n cadrul subsistemelor economiei nationale. Indicatorul cuprinde nregistrari repetate ceea ce duce la ncarcarea valorii totale, la denaturarea ei prin supraestimare. Cantitativ, PGB este egal cu:PGB = PIB + Ci==+unde: PGi este produsul global realizat de fiecare sector de activitate, PFi reprezinta produsul final realizat n fiecare sector de activitate, Ci este consumul intermediar din fiecare sector de activitate iar i este numarul sectoarelor economice.PGB = PIB + CIPIB = PGB CIPIB poate fi obinut adunnd valorile adaugate. (Se determin ca diferen ntre ncasrile firmelor i consumul intermediar).

2.6 Indicatorii macroeconomici exprimai n preurile pieei (pp) i n preurile factorilor de producie (pf).PP = PF + Taxe indirecte (TVA, accize, taxe vamale)PP = PF + TiIndicatorii macroeconomici prezentati anterior se vor scrie n preurile pieei, astfel:PIBPP = PIBPF + TiPNBPP = PNBPF + TiPINPP = PINPF + TiPNNPP = PNNPF + Ti2.7 PIB se poate determina prin 3 metode: 2.7.1. Metoda producieiPIB poate fi definit ca marimea valorii adaugate brute agregate a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse de agentii economici autohtoni si straini. Valoarea adaugata reprezinta contributia ntreprinderii la productia nationala. Cantitativ este diferenta dintre pretul produsului finit si consumurile intermediare.VAb = p*Q-Ciunde: VAb este valoarea adaugata bruta; p*Q, reprezinta valoarea productiei; Ci sunt costurile cu materii prime (consumurile intermediare), adica consumul de factori materiali ntr-un proces de productie, n vederea crearii de bunuri si servicii. Daca din VAb se deduce valoarea amortizarii capitalului fix (A) se ajunge la valoarea adaugata neta.VAn = VAb A2.7.2. Metoda veniturilorConsta n nsumarea veniturilor ce reprezinta remunerarea factorilor de productie (salarii, rente, dobnzi, profituri, s.a.) cu alocarile pentru consumul de capital fix. Nu sunt incluse si venituri care rezulta din transferuri (pensii, alocatii ajutoare).Marimea obtinuta prin nsumarea veniturilor care remuneareaza factorii de productie (Vf) cu consumul de capital fix sau amortizarea (A) reprezinta PIBpf (exprimat n costul factorilor). Pentru a ajunge la PIBpp (exprimat n preturile pietei), trebuie adunate impozitele indirecte si scazute subventiile de exploatare.PIBpf = Vf + APIBpp = Vf + A + Iind - SexpVABpf = A + VNVANpf = VNPIBpp = VANpf + A + TindPIBpp = VN + A + Tind

2.7.3. Metoda cheltuielilorEste cea mai des utilizata metoda si presupune agregarea cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor care alcatuiesc productia finala. PIB nsumeaza cheltuielile pentru: consumul final privat si public (CF), formarea bruta a capitalului fix (FBCF) si variatia stocurilor (VS) la care se adauga exportul net de bunuri (EN), ca diferenta ntre exporturi (EX) si importuri (IM).PIBpp = CF + FBCF + VS + (EX IM)Se observa ca indicatorul macroeconomic PIB evalueaza activitatea agentilor economici nationali si straini numai de pe teritoriul tarii, nu si a celei desfasurate peste granita. Din acest motiv, produsul total este intern.n acest caz, PIB reflect totalitatea cheltuielilor effectuate n vederea achiziiei de bunuri finale.Cine achizitioneaz producia de bunuri finale? Consumatorii (gospodriile) -> C (cheltuieli de consum) Firmele -> Ib (investitii brute) Statul -> G (cheltuieli guvernamentale) Agenii economici strini -> Exp (exporturi)PIB = C + IB + G + Exp Imp = C + IB + G + Expnet

2.8. Indicatori derivati ai PIB:- PIB nominal - masoara valoarea bunurilor finale n preturile curente ale perioadei de calcul- PIB real - reflecta modificarea productiei fizice n economie, prin exprimarea tuturor bunurilor finale produse n preturile unui an de referinta, numite preturi constante.- Deflatorul PIB este raportul dintre PIB nominal si PIB real (pentru acelasi an). El reprezinta o alternativa pentru indicele preturilor de consum (IPC), utilizat n estimarea inflatiei.Deflator PIB = PIB nominal / PIB real

Care din cei 2 indicatori surprinde evoluia procesului de cretere economic (a produciei)?PIBnominal NU deoarece n T1 fa de T0 variaz att preul ct i producia realizat. Deexemplu, PIBnominal poate crete, chiar n condiiile n care producia scade (n acest caz,preurile cresc mai mult dect scade producia).PIBreal DA deoarece evoluia PIB-ului real se datoreaz doar variaiei productiei (p=ct)

Exemplu. Dac n 2010, economia Romniei a sczut cu 1,3% fa de 2009 => PIBreal 2010cu baza 2009 a fost mai mic dect cel din 2009 cu 1,3%.PIB-ul real se calculeaz deflatnd (mprind) PIB-ulnominal curent la indicele general alpreurilor.PIBreal 2010/2009 = PIBnom 2010 / IGP 2010/2009 => IGP (Deflatorul PIB) = PIBnom2010 /PIBreal2010/2009 = P2010Q2010 / P2009Q2009

Asa cum am precizat, cresterea economica se masoara prin evolutia PIB real (variatia relativa - %). Acest indicator arata rata de crestere economica: g=PIB(%)

Poate fi determinat de asemenea volumul viitor al PIB-ului real, cu ajutorul formulei: PIBn=(1+g)nPIB0 unde: PIBn = volumul PIB real dupa n ani, n conditiile n care PIBt0 este volumul PIB n perioada de referinta g = rata de crestere economica pentru cei n ani (se considera constanta sau medie).Pentru a estima n cti ani PIB si va dubla volumul, poate fi aplicata regula lui 72. Aceasta regula este utilizata de obicei pentru estimarea timpului n care investitiile si dubleaza volumul, dar poate fi utilizata si n cazul PIB. Astfel: n = 72/gunde: n este numarul de ani n care PIB-ul si dubleaza volumul, iar g este rata anuala de crestere economica.Pentru estimarea evolutiei PIB dar si pentru a vedea daca factorii de productie au fost folositi la capacitatea maxima, se utilizeaza notiunile de PIB potential (estimat cu ajutorul filtrului Hodrick-Prescott sau pe baza productivitatii totale a factorilor TFP1) si de gap-ul PIB-lui (ecartul PIB-ului ntregistrat vis-a-vis de PIB-ul potential).

Diferenele dintre IGP i IPCIGP indicele general al preurilor evideniaz evoluia preurilor tuturor bunurilor i serviciilor finale realizate de ctre agenii economici interni.IPC indicele preurilor de consum (utilizat de ctre Institutul Naional de Statistic pentru a calcula rata inflaiei n Romnia) surprinde evoluia preurilor bunurilor i serviciilor finale achiziionate de ctre populaie (bunuri alimentare, nealimentare i servicii).Exemple de diferene:a) Preul bunurilor industriale produse n Romnia se va reflecta n IGP i nu n IPC (populaia nu achiziioneaz utilaje);b) Preul bunurilor alimentare importate de ctre Romnia se va reflecta n IPC i nu n IGP (consumm acele bunuri, care nu sunt produse n Romnia);c) Deprecierea monedei naionale se va reflecta att n IGP (deoarece va scumpi materiile prime importate necesare pentru producia intern), ct i n IPC (deoarece crete i preul bunurilor de consum importate).

2.9 Dezvoltarea economicaUna din dimensiunile care caracterizeaza desfasurarea vietii economice este dezvoltarea economica, care reprezinta o stare a economiei ca ntreg, fiind diferita de cresterea economica sau de progresul economic, dar mpreuna cu acestea reflecta dinamica economiei n ansamblu. Dinamica economiei ilustreza evolutia n timp a acesteia, reliefnd faptul ca perioadele de crestere, dezvoltare si progres alterneaza cu cele de decadere.

2.9.1. Pilonii dezvoltariiDezvoltarea economica implica n sine cresterea economica, cresterea rezultatelor macroeconomice pe termen lung, conducnd la transformarea ireversibila a configuratiei economiei. n acest context, toti factorii care conduc la cresterea economica (resursele umane, resursele naturale, formarea capitalului, progresul tehnic si inovatia) reprezinta piloni ai dezvoltarii economice.Spre deosebire de cresterea economica care pune accent pe latura cantitativa a dezvoltarii economice (productia de bunuri si servicii), dezvoltarea economica surprinde simultan aspecte cantitative, calitative si structurale ale evolutiei economice, corelate cu transformarea pe care schimbarile economice o genereaza asupra modului si nivelului de trai si comportament al oamenilor, ct si asupra raportului fata de mediul nconjurator.n cadrul dinamicii economice, o crestere a productiei totale sau pe cap de locuitor care este nsotita de schimbari structurale majore si ireversibile ale economiei, ale modului de trai si ale calitatii vietii populatiei se transforma n proces de dezvoltare economica. Dezvoltarea economica nseamna n esenta procesul de trecere a economiei de la o forma anume a evolutiei sale la o alta, calitativ superioara, caracterizata prin noile raporturi tehnico-economice si economico-sociale ce apar n procesul de crestere.2.9.2. Indicatori ai dezvoltarii economiceDezvoltarea economica acopera dimensiunea: cantitativa cresterea economica calitativa schimbarea structurilor economiei nationale care este indusa de cresterea economica. Cei mai folositi indicatori de apreciere a dezvoltarii economice sunt:- rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor;- nivelul PIB-ului per capita;- rata medie anuala de crestere demografica;- rata investitiilor;- raportul dintre capital si munca;- ponderea sectorului serviciilor n PIB;- infrastructura si servicii sociale;- resursele de hrana;- serviciul datoriei externe.Tarile dezvoltate economic sunt acele tari care realizeaza indicatori de nivelsi de calitate mai nalte, in timp ce tarile a caror dezvoltare economica este slaba inregistreza indicatori de nivel si calitate scazuta.Conform acestui criteriu referitor la nivelul de dezvoltare, este considerata tara dezvoltata acea tara care are un PIB pe locuitor relativ mare (peste 12.000 $), o structura economica avansata (serviciile depasind 50% din PIB) si care se caracterizeaza printr-un standard de viata nalt. Aceste tari prezinta o crestere economica nalta n raport cu cresterea populatie (raportul variind de la 3/1 la 8/1), o putere de cumparare ridicata si o datorie externa de maxim 60% din PIB. Din contra, o tara slab dezvoltata (sau subdezvoltata) are un PIB per capita redus (sub 1000 $), un nivel de trai scazut, o rata de crestere demografica ridicata, superioara ratei de crestere economica care este relativ mica, investitii reduse si infrastructura deficitara. 2.9.3. Caile dezvoltarii economice prin:- sporirea capitalul (investitii) concomitent cu cresterea eficientei sale (trebuie motivat capitalul national prin acumularea economiilor si transformarea lor n investitii);- perfectionarea managementului organizational (deciziilor managerilor au la baza un mare volum de informatii de variate tipuri iar pentru a fi viabile trebuie sa fie prompte);- reducerea disparitatilor economice (vezi cazul UE);- promovarea pluralitatii formelor de proprietate viabile, si liberalizarea pietelor (gestiune eficienta, competitie);- ncurajarea activitatilor autohtone, selectiv, pentru folosirea capacitatilor de productie interne (mobilizarea ntregului potential economic pe acele activitati pentru care tara respectiva dispune de prioritati si avantaje relative);- ncurajarea exporturilor.2.9.4. Dezvoltarea economica durabilaDezvoltarea durabila economico-sociala este o modalitate dinamica structurala ascendenta a economiei care sa sustina progresul uman nu numai la nivel national si pentru ctiva ani, ci pentru ntreaga planeta si pentru o lunga durata de timp.Principii la nivel international:- principiul asigurarii egalitatii sanselor generatiilor viitoare;- principiul politicii inegalitatii economico-sociale;- principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale;- principiul suveranitatii populatiei;- principiul responsabilitatii reciproce.Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente:- compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural;- egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed;- interpretarea prezentului prin prisma viitoarului;- accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cnd se analizeaza problema bunastarii generale;- gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, al ncalzirii globale, a sistemului educational si a sistemului de indicatori specifici dupa care se apreciaza calitatea dezvoltarii si vietii oamenilor.

VENITUL, CONSUMUL, ECONOMIILE SI INVESTITIILE3.1 VenitulVenitul national sau produsul national (Y) reprezinta suma dintre consumul final (C) si investitii (I) (utilizarile). Y = C + I

3.2 ConsumulConsumul reprezinta partea din venit utilizata pentru achizitionarea de bunuri si servicii destinate satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii.Inclinatia spre consum reprezinta raportul procentual dintre consum si venit, ce poate fi prezentat sub doua forme:- nclinatia medie spre consum (c) - arata cte unitati de consum se pot satisface cu o unitate de venit- nclinatia marginala spre consum (c) - arata efectul modificarii cu o unitate a venitului, asupra consumului

Factorii care influeneaz consumulC = f (averea; d (rata dobnzii la creditele de consum); t (rata fiscalitii aplicat veniturilor); Ria (rata anticipat a inflaiei); gradul de ncredere n evoluia economiei)Factor

Averea ( active reale i financiare ale populatiei)C C

d Creditele => C Politic monetar restrictivCreditele => C Politic monetar expansionist

tvenitul disponibil populatiei=> C(politica fiscala restrictiva)venitul disponibil populatiei => C (politica fiscala expansionista)

RiaC (prezent) C (prezent)

Gradul de ncredere n evoluia economic- Optimism => C - Pesimism => C

Teorii de analiz a consumului3.2.1 Teoria Keynesist - consumul este influenat n mod decisiv de venitul disponibil curent.C = f(Yd); Yd = venitul disponibilYd = Y (Venit Naional) - T directe (impozitul pe venituri + CAS + CASS) + TR (Transferuri)Venitul disponibil al unei gospodrii se aloc pentru consum i pentru economisire. Yd = C + S (economii)c inclinaia medie spre consum arat partea din venitul disponibil alocat consumuluis inclinaia medie spre economisire arat partea din venitul disponibil alocat economisiriic + s = 1

Legea psihologic a lui KeynesLa modificarea venitului disponibil, consumatorii reacioneaza modificnd consumul ntr-oproporie mai mic i economisirea ntr-o proporie mai mare (consumul i economisirea semodific n acelai sens cu venitul).a) Yd => C (crete mai puin) => c = => c Yd => S (crete mai mult) => s = => s La creterea venitului, consumatorii i vor mri inclinaia ctre economisire i i vor reduce inclinaia ctre consumb) Yd => C (mai puin) => c = => c Yd => S (mai mult) => s = => s La scderea venitului, consumatorii i vor mri nclinaia ctre consum i vor scdea nclinaia ctre economisireYd = C + S c + s = 1c - reprezint nclinaia marginal spre consum= C/ Yds reprezint nclinaia marginal spre economisire= S/ Yd

3.2.2. Teoria venitului permanent (Milton Friedman)Ipoteze: consumul nu depinde de venitul disponibil curent, ci de venitul permanent.C = f(Ypermanent)Ydisponibil = Ypermanent + Ytemporar indivizii economisesc cnd Yd > Ypermanent i utilizeaza economii cand Yd < Ypermanent.

3.3 EconomiileEconomiile reprezinta surplusul de venit (Y) peste cheltuielile de consum sau reprezinta partea din venitul disponibil care este economisita.S = Y C si Y = S + CAcestea se afla ntr-un raport functional cu venitul: la o anumita modificare a lui Y are loc o modificare a lui S, fie liniara si constanta, fie curbilinie si crescatoare cnd venitul creste.Relatia dintre venit si economii arata:- care este raportul dintre economii si venit nclinatia medie spre economii s=S/Y- cu ct sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri nclinatia marginala spre economii (s). s= S/ YDin relatia de calcul a nclinatiei marginale spre economii (s) si a nclinatiei marginale spre consum (c), rezulta: s + c=1.

Functia consumului i funcia economisiriiC = Ca + cYd - funcia consumuluiCa = consum autonom (nivelul consumului care nu depinde de venitul disponibil curent) Consumul autonom se poate face fie pe baza economisirii anterioare, fie pe baza mprumuturilor.T0: C0 = Ca + cYd0T1: C1 = Ca +cYd1C = cYd => c = C/ YdC + S = Yd => S = Yd C = Yd Ca cYd = Yd cYd Ca = -Ca + sYdS = -Ca + sYd - funcia economisirii3.4 Investiiile Investiiile reprezint fluxul de cheltuieli destinate creterii sau meninerii stocului de capital real, sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producere a bunurilor care nu sunt destinate unui consum imediat, cunoscandu-se categoriile de investiii:- Investiii de nlocuire/Investiii brute (Ib) (de reproducie) - se refer la nlocuirea obiectivelor uzate i meninerea stocului de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc), sursa de acoperire o constituie amortizarea reprezentand formarea brut a capitalului fix i creterea volumului stocurilor materiale; Ib=S+A- Investiii nete (In) (de dezvoltare) - mresc capitalul fix existent i asigur sporirea capacitii productive a crei surs o constituie venitul economisit fiind dat de partea din venit cheltuit pentru formarea factorului de producie capital, adic pentru creterea volumului capitalului fix i a stocurilor. Achiziiile de elemente de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc) + stocuri =investiia net de dezvoltare (In) Investiia net se concretizeaz in acumularea net de capital. In=Sn economia de piata economiile se transforma n investitii, in functie de anumiti factori precum dorinta de organizare rationala a cheltuielilor n timp, dorinta de mbogatire, preferinta pentru lichiditate, etc. Nu ntotdeauna nsa economiile se transforma integral n investitii caci o parte se tezaurizeaza (T), astfel I = S T (investitie neta), putandu-se considera si investitie bruta, care include si amortizarea capitalului fix.De asemenea este posibila si situatia S > I cnd acumulari anterioare sunt transformate n bunuri de capital.Funcia investiiilor poate fi scris in felul urmtor: I = d*i ,unde: investiiile autonome (care nu depind de rata dobanzii); i rata dobanzii; d coeficientul de sensibilitate a investiiilor fa de rata dobinzii. n sens economic, investiiile reprezint ansamblul cheltuielilor orientate spre achiziionarea bunurilor capital, n vederea sporirii avuiei societii. Spre deosebire de bunurile de consum, bunurile capital nu satisfac n mod direct nevoile umane, dar contribuie la crearea de noi bunuri, fie de consum final, fie tot de investiii, i care vor genera indirect, pe termen lung, o satisfacere superioar a trebuinelor colective. Dei, n mod obinuit, n sfera investiiilor sunt incluse i investiiile financiare (achiziionarea de titluri de valoare), acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului i a avuiei societii, ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. Astfel, ntr-o accepiune larg, investiia reprezint orice decizie de cheltuire care conduce la dobndirea unui activ (real sau financiar), n vederea obinerii ulterior a unui flux de lichiditi. Factorii care influenteaza decizia de a investi. - nivelul profitului - legatura ar fi direct proportionala. - cererea agregata- politica statului n domeniul investitiilor - starea generala a economiei.In procesul de efectuare a investiiilor este necesar de comparat rata dobanzii curent cu rata ateptat a profitului. Dac rata dobinzii este mai mare decat rata ateptat a profitului, atuncinu este rentabil de a apela la credit pentru a efectua investiiiLa baza deciziei de a investi sta calculul unor indicatori de eficienta economica precum:- Rata rentabilitatii investitiei: Sn=S0 (1+i)n unde: S0 suma de bani investita initial; Sn suma de bani dupa n ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii).Investiia se dovedete oportun dac: Sn>S0- Randamentul intern (actualizat) al investitiei - exprim cu ce efort investiional actualse obine un anumit venit peste n ani, reprezentand rata de actualizare care permite egalarea valorilor actuale ale cheltuielilor de investitii cu cstigurile nete cumulate (se foloseste tehnica VAN valoarea actualizata neta) S0=Sk/(1+i)k, unde S0 suma de bani investita initial; Sk suma de bani dupa k ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii).- Perioada de rambursare a investitiei (termenul de recuperare), reprezinta perioada de timp n care efortul investiional se recupereaz din venitul generat, mai precis din profit n urmapunerii n funciune a investiiei, determinandu-se prin raportarea volumului investitiilor la profitul anual (Pa). Tr = I / Pa- Coeficientul de eficien economic a investiiei exprim profitul anual ce se obine la o unitate monetar investit.

Factorii care influeneaz investiiileInvestiiile, ca premis a creterii unei economii naionale sunt influenate de mai muli factori:- volumul economiilor - partea din venit care nu este consumat. Fara acumulare (amanarea consumului in vederea obinerii unei producii viitoare suplimentare i deci aunor venituri viitoare) nu pot exista investiii- costul creditului cu cat este mai ridicat cu atat investiiile sunt mai reduse, deoarece acestea trebuie s genereze venituri mai mari pentru acoperirea costurilor creditului;- rata dobanzii pentru un nivel scazut creditul este ieftin i se creeaz premise favorabile investirii, insa trebuie trebuie corelat cu rata profitului (i eficiena capitalului), deoarece investitorul este constrans s plteasc dobanda din rezultatele procesului productiv. Insa daca randamentul plasamentelor (rata dobanzii) este mare, investitorul este descurajat s-i asume riscul unei afaceri. Atunci cand rata profitului este mai mare in raport cu rata dobanzii economiile agenilor economici vor fi investite.- evoluia cererii de bunuri i servicii arat randamentul viitor al investiiei prezente. Valorificarea mai bun a bunurilor i serviciilor obinute in urma investiiilor determin venituri mai mari ca urmare a eforturilor investiionale i deci reprezint un stimulent pentru a investi;- increderea in viitor (ateptrile agenilor economici cu privire la cea ce se va intampla in viitor); perspective favorabile intr-un sector determin concentrarea resurselor de investit ctre ramura sau sectorul respectiv.

I = f(d(rata dobnzii la creditele pentru investiii); t (rata fiscalitii impus firmelor); Y; gradul de ncredere n evoluia economiei)Factor

dcreditele pentru investiii => I (politica monetar restrictiv)creditele pentru investiii => I (politica monetar expansionist)

tcosturile firmelor => I (politica fiscal restrictiv)costurile firmelor => I (politica fiscal expansionist)

PIB sau venitul naionalveniturile din economie=>cererea=>firmele trebuie s producia pentru a face fa cererii => investiiile/stocul de capital (firmele trebuie s achiziioneze noi elemente de capital fix)

Gradul de ncredere n evoluia economieiOptimism => IPesimism => I

Principiul multiplicatorului si acceleratorului

Acceleratorul (a) indic efectul creterii venitului asupra investiiilor, exprimand raportul dintre cresterea investitiilor si cresterea cererii de bunuri de consum, a=I/CPrincipiul acceleratorului consider creterea cererii de mrfuri ca variabil independent ce influeneaz mrimea investiiilor. Legtura dintre modificarea venitului i modificarea stocului de capital reprezint principiul acceleratorului. a = K/Y => K=aYDaca principiul acceleratorului se aplica si la determinarea nivelului investitiilor nete n functie de modificarile venitului, relatie functionala este: a=It/(Yt-Yt-1)Dupa efectuare investitiei aceasta genereaza cresterea productiei (ofertei), venitului, care, la rndul ei, duce la cresterea consumului, care la randul sau genereaza o crestere a venitului ntr-o masura superioara celei anterioare, care, mai departe, va determina cresterea consumului; efectele investitiilor se propaga n valuri, se repeta si se multiplica.Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului (k) care reflecta de cte ori sporul de investitii (I) se cuprinde n sporul de venit (Y): k=Y/I, aratand practic ca venitul creste cu o marime de k ori mai mare dect sporul investitiilor.Daca Y=I+C=> k=Y/(Y-C) => k=1/sMultiplicatorul investiiilor ia valori mai mari decat 1 (intrucat c i s iau valori intre 0 i 1), aratand c, cu cat este mai mare inclinaia marginal spre consum cu atat efectul investiiilor este mai mare. Ins, in aceste condiii, partea economisit va fi redus, reducanduse astfel posibilitatea ca in viitor investiiile s aib un nivel satisfctor.Pe de alt parte, o inclinaie spre consum redus este echivalent cu economii mai mari i transformarea acestora in investiii, dar creterea venitului ca urmare a investiiilor efectuate va fi insuficient. Aadar, intr-o economie naional trebuie s existe un echilibru intre consum ieconomisire.n concluzie, att multiplicatorul, ct i acceleratorul reprezint dou concepte care acioneaz combinat i interdependent. Astfel, dac multiplicatorul exprim influena investiiilor asupra veniturilor, acceleratorul pune n eviden influena invers, respectiv a veniturilor asupra investiiilor (ambele procese, la nivel macroeconomic). n ambele cazuri influena se realizeaz, direct sau indirect, prin intermediul consumului, astfel c dependena produciei de consum este o realitate economic de care trebuie s se in seama ntotdeauna.

ECHILIBRUL si DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC4.1. Circuitul economic de ansamblu

Circuitul economic descrie fluxurile reale si monetare care au loc n cadrul economiei. Activitatile economice cuprind:- operatiuni asupra bunurilor si serviciilor (productie, consum si investitii);- operatiuni de repartitie (salarii, profit, dobnzi, renta, impozite, subventii, transferuri, etc.);- operatiuni financiare (crearea, colectarea si folosirea mijloacelor de finantare necesare economiei).Fluxurile (sau legaturile) economice pot fi:- reale (bunuri, servicii si factori de productie);- monetare (circuitul veniturilor si cheltuielilor).Intre agenii economici se stabilesc relaii complexe, de natur real (bunuri i servicii) sau monetar, numite fluxuri economice, prezentate succint n schema de mai jos (Lipsey and Chrystal, 2002): Figura 1. Fluxul circular al venitului ntr-o econmie deschis

4.2 Sisteme economice contemporaneSistemele economice sunt ansambluri de activitati economice interlegate, evolund spre satisfacerea nevoilor concrete si nelimitate ale consumatorilor, prin alocarea resurselor disponibile. La nivel international, in cadrul economiei de schimb, sunt evidentiatedoua sisteme economice contemporane:Sisteme economiceCaracteristici

sistemul economiei de piata- agentii economici, independenti juridic n fata legii, si exercita liberi atributele dreptului de proprietate;- firmele trebuie sa decida ce, cum si pentru cine sa produca;- resursele sunt alocate trebuintelor concurente, prin intermediul mecanismelor pietei care se bazeaza pe proprietatea privata;- principalii participantii la activitatea economica sunt ntreprinzatorii (urmaresc maximizarea profitului) si angajatii (urmaresc cresterea veniturilor salariale);- concurenta reprezinta o competitie ntre ntreprinzatori pentru a obtine conditii ct mai favorabile de a produce (mna invizibila a economiei- A. Smith);- sistemul a evoluat de la o competitie libera (concurenta perfecta), la o competitie tot mai restrictiva sau ngradita, dominata de monopol si oligopol (concurenta imperfecta);- este cel mai performant sistem economic dintre cele cunoscute;- reprezinta o economie partial dirijata, n care statul intervine doar pentru ca fortele economice sa ramna libere;- dupa gradul de manifestare al liberalismului economic, respectiv gradul de interventie al statului, se poate face distinctia ntre: (i) economie clasica si neoclasica (libertatea economica este practic nelimitata); (ii) economie dirijata partial (modelul keynesian) si (iii) piata cu liberalism restrns (interventionism sever face trecerea spre economia de comanda).Avantaje:- este un sistem flexibil de producere a bogatiei, n care oamenii traiesc mai bine dect n orice alt sistem economic cunoscut n istorie;- modul de alocare a resurselor, sistemul financiar dezvoltat, concurenta si libera initiativa reprezinta factori interni pentru cresterea eficientei economice;- proprietatea privata reprezinta fundamentul acestui sistem si totodata creaza premise favorabile pentru stimularea inovatiei si asumarea riscurilor (spiritul antreprenorial);- sistemul i elimina de pe piata pe cei ineficienti, prevenind situatiile de folosire irationala, pentru o perioada ndelungata a resurselor.Imperfectiuni:- asociate cu complexitatea sistemului,- asimetria informationala, - comportamentul agentilor economici - coruptiaLimite:- persistenta unor dezechilibre economice de genul inflatiei si somajului.

sistemul economiei centralizate- resursele sunt alocate de stat, care are loc de planificare (prin intermediul institutiilor sale); - deciziile provind productia si distributia sunt luate de catre o autoritate centrala;- reglarea economiei nu este realizata de piata, ci de stat; nevoile sunt satisfacute astfel incomplet.Avantaje:- angajarea deplina a fortei de munca (planificata), chiar daca nu se obtine profitabilitate; astfel, oficial, nu exista somaj;- rata scazuta a inflatiei, pentru ca preturile se stabilesc administrat (fiind totusi influentate de piata externa); nu urmaresc un profit maxim;- minimizarea efectelor negative (externalitati negative poluare, de exemplu), prin controlul statului ;- o mai mare echitate sociala, pentru ca discrepantele n ceea ce priveste venitul si averea sunt reduse (discutabil).Dezavantajele:- costurile informatiilor sunt extrem de ridicate (birocratie);- estimarea cererii este dificila (preturile nu se formeaza pe piata);- planurile de productie sunt nerealiste (raportare gresita);- initiativa lipseste;- nivelul de trai este limitat (limitarea consumului);

Niciunul dintre aceste sisteme nu se regaseste ntr-o forma pura, oricare, mprumutand din caracteristicile economiei de piata si din cele ale economiei centralizate, fiecare avnd un numar important de avantaje si dezavantaje.n concluzie, principalele caracteristici ale economiei de piata concurentiala sunt pluralismul formelor de proprietate, descentralizarea, libertatea de actiune si rolul important pe care l joaca concurenta n reglarea activitatii economice.Economiile foste socialiste nu pot fi considerate economii pure de comanda (n cadrul acestora lipsesc banii si preturile, iar trebuintele sunt satisfacute prin centre de distributie nu exista dect n teorie).Tranzitia de la o economie centralizata la una de piata (sau mixta), presupune:- crearea conditiilor implementarii treptate a sistemului (legi, institutii, piete), cu ajutorul reformelor (reforma gradualista versus reforma radicala) dupa 1999, n cazul Romniei reformele au fost impuse de aderarea la UE; - instaurarea liberalismului economic (liberalizarea preturilor, importanta mediului de afaceri);- privatizarea economiei;- restructurarea activitatii economice si rentabilizarea acesteia;- dezvoltarea sistemelor fiscale si bugetare;- asigurarea unor costuri sociale ale tranzitiei suportabile de catre piata.4.3 Echilibrul si stabilitatea

Notiunile de echilibru si stabilitate economica sunt nrudite, atestand o situatie economica favorabila, n care componentele sistemului economic se afla n armonie. Spre deosebire de echilibrul macroeconomic (egalitatea ntre cererea si oferta de pe toate pietele, iar preturile se afla peste tot la nivelul de echilibru) care reprezinta un concept teoretic (economia se regaseste ntmplator n aceasta situatie), stabilitatea este starea care caracterizeaza parcursul economiei.Echilibrul general reprezint situatia economiei n care proportiile indicatorilor globali permit o ajustare armonioas a fluxurilor reale si monetare, iar functionarea da satisfactie subiectilor economici.Echilibrul economic din conceptie

staticsum de variabile legate ntre ele pentru a face imposibil orice instabilitate

dinamicetap a schimbrii economiei determinat de factori perturbatori si la care sistemul poate reveni dup ce au fost adoptate si implementate anumite msuri de ajustare.

Principalele echilibre spre care tinde un stat sunt:-cresterea economic pozitiv,-ocupare fortei de munc,-stabilitatea nivelului general al preturilor,-repartitia adecvat a veniturilor,-echilibrul soldului balantei de plti externe pe termen mediu.Dar echilibrul economic n realitate este relativ, deoarece vizeaz fluxuri si agregate globale, indicatori care au n structura lor aspecte relative ale echilibrelor partiale.Modele de echilibru general:4.3.1 Model neoclassic (Leon Walras) - realizarea echilibrului economic general are loc concomitent pe cele trei piete: PiataOferta Cererea

munciifunctie crescatoare asalariului real(raportul dintre salariul nominal si nivelul preturilor)functie descrescatoare a salariului real ( egalizarea dintre productivitatea marginala a unei unitati de munca si costul marginal al acestei unitati)

bunurilor si serviciilorOferta de economii (functie crescatoare a ratei dobnzii)Cererea de investitii (functie descrescatoare a rata dobnzii)depinde de ceea ce se ntmpla pe piata financiara - productia este consumatoare de capital, iar ntreprinzatorul nu se va mprumuta dect n urma unei comparatii ntre productivitatea marginala acapitalului si rata dobnzii

monetaraOferta de =cantitatea de moneda pe care sistemulbancar o pune la dispozitia economieiCererea de moneda devine (Irving Fisher):M x V =P xTunde: M = cererea de moneda, V = viteza de rotatie a banilor, P = nivelul preturilor, T = volumul tranzactiilor n expresie fizica.moneda ocupa un rol important intermediaza schimbul

4.3.2 Modelul Keynesian se bazeaza pe doua conditii de echilibru:- cererea globala (D) este egala cu oferta globala (Y)- marimea economiilor (S) este egala cu volumul investitiilor (I).Rezulta o noua egalitate de forma: Y+S+M+T=D+I+X+Gunde: S = economiile, M = importurile, T = taxe si impozite, I = investitiile, X = exporturile, G = cheltuielile publice.Situatia de echilibru poate fi afectata negativ de doua procese importante:- iesirile/pierderile de moneda n exteriorul circuitului=parti de venit global creat de ntreprinderi si care nu sunt recuperate de ele (S, M, T);- intrarile/ injectiile de moneda care nu provin de la ntreprinderi sub forma remunerarii factorilor de productie (I, X, G).Iesirile si intrari de moneda n sistemul economic sunt influentate de trei variabile fundamentale n teoria lui Keynes: nclinatia spre consum, eficienta marginala a capitalului (Wmgk= Y/ K) si rata dobnzii.4.4. Stabilitatea economica si financiaraStabilitatea economica (sau macroeconomica) se refera la o stare a economiei asociata cu o rata a inflatiei si a somajului scazute, cu o fluctuatie redusa a preturilor activelor si a cursului de schimb, care ncurajeaza investitiile prin diminuarea incertitudinii si contribuie la cresterea economica si cresterea nivelului de trai.Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se ndreapta ntotdeauna catre o stare de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, fiind capabil sa-si exercite functiile obisnuite de alocare eficienta a economiilor, de stabilire corecta a preturilor si de asigurare a unui sistem de plati si decontari adecvat, functii care contribuie la cresterea economica si asigurarea bunastarii.4.5. Crize economice si financiareCrizele financiare reprezinta o caracteristica a sistemului economic capitalist. Davis (2001) defineste o criza ca fiind un colaps major si contagios al sistemului financiar care determina incapacitatea de furnizare a serviciilor de plati sau alocarea fondurilor catre institutiiFactorii declansatori ai crizelor financiare

generaliasimetria informatiilor, lipsa de coordonare a deponentilor, ineficientele pietei, lipsa constientizarii riscului de credit de catre institutiile financiare, cresterea ratelor dobnzii, cresterea nesigurantei n piata, efectele pietei activelor asupra bilanturilor slabiciunile institutionale si lacunele din structura pietelor financiare internationale

specificidezechilibrul balantei de plati, deteriorarea variabilelor fundamentale din economie, utilizarea regimurilor de curs fix, prezenta masiva a capitalurilor straine, schimbari in structura sistemului

4.6 Determinarea echilibrului macroeconomicIpoteze:a) Intrrile n fluxul circular al venitului sunt considerate autonome: intrri = I + G +Expb) PIB-ul se consider a fi egal cu VN: PIB = VN = Yc) Preurile sunt considerate a fi constante: P=ct => Ri = 0; n acest caz orice cretere a cererii se va reflecta n totalitate ntr-o cretere a produciei: cererii =venitului = produciei.

4.6.1 Cazul economiei simple (exist doar sector privat format din: Firme interne, Gospodrii (populaia apt de munc), Sistem financiar bancar)Retragerile din fluxul circular al venitului sunt reprezentate de economii (S)Dac economiile cresc (S)=>cheltuielile de consum scad(C)=>ncasrile firmelor=> PIB Solutia de stimulare a activitii economice=reducerea economisirii (stimularea consumului - Keynes).Dezvoltarea unei economii poate avea loc numai prin stimularea economisirii, care constituie baza creterii investiiilor private i dezvoltrii sustenabile. (liberalism economic)Intrrile n fluxul circular al venitului sunt reprezentate de investiiile private (I)Daca I => PIB (relaie direct)Condiia de echilibru pentru o economie simpl: retragerile = intrrile (S=I)Condiii de echilibru:a) S = Ib) Cag = Y (tot ceea ce se cere = tot ceea ce se produce)Cag - reprezint cererea agregat (total) la nivelul unei economii, fiind egal cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor : Cag = C + I + G + ExpnetCag = C + I (ntr-o economie simpl) => Y = C + I ;Yd = Y Tdir + TR (ntr-o economie simpl nu exist taxe directe i transferuri) => Yd = YYd = Y = C + IC = Ca + cYdYd = Ca + cYd + I => Yd(1-c) = Ca + IPresupunem c se modific investiiile => Yd0(1-c) = Ca + I0Yd1(1-c) = Ca + I1Yd(1-c) = I => Yd/I = 1/(1-c) Raportul dintre modificarea absolut a venitului i modificarea absolut a investiiilor = multiplicator al investiiilor. Mi= Yd/I = 1/(1-c)

4.6.2. Cazul unei economii mixte (exist sector privat i sector guvernamental)Retragerile = S + TneteDaca Tnete (impozitul pe salariu) => venitul disponibil al gospodariilor => C => incasarile firmelor => PIB => omajul cresteIntrarile = I + GDaca G (statul achiziioneaza mai multe bunuri i servicii produse de ctre firmele interne) => PIB => producia firmelor interne => omajul scadeCondiia de echlibru pentru o economie mixt: S + Tnete = I + G sau Tnete G = I S sau G - Tnete = S I (adic relaia dintre soldul sectorului public i soldul sectorului privat)Cu cat guvernul nregistreaz un deficit bugetar mai mare, cu att bncile vor folosi mai multe disponibiliti pentru a finana deficitul bugetar i nu investiiile private => creditele acordate ctre agentii economici privai vor fi mai mici (Efectul de crowding out).Condiii de echilibru:a) S + Tn = I + G Saub) Cag = Y => C + I + G = YDeterminarea multiplicatorilor ntr-o economie mixt:Cag = YCag = C + I + G = Cag + cYd + I + G = YYd = Y T + TR = Y - TnT = Ta + tYTa = taxe autonome (taxe care nu depind de venit; ex: impozitul pe terenuri, cldiri, maini etc)t = rata marginal a fiscalitii (arat ct din modificarea venitului este preluat sub form de impozite i taxe)t = t/YDemonstraie multiplicatori :Ca + c(Y T + TR) + I + G = Yi T = Ta + tY =>Ca + c(Y Ta tY + TR) + I + G = YCa - cTa + cTR + I + G ctY + cY = YCa - cTa + cTR + I + G = Y cY + ctYCa - cTa + cTR + I + G = Y(1-c(1-t)) a) Presupunem ca variaz investiiile (I)Ca0 cTa0 + cTR0 + I0 + G0 = Y0 (1-c(1-t))Ca0 cTa0 + cTR0 + I