Mijloace de Imbogatire a Vocabularului

4
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : - sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar, muncitor - sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citit , scris - sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan, ratoi, taranca, florareasa Sufixele denumesc: - agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş - însuşirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal - colectivitatea ( -et , -araie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş - instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător - noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -eală , - ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă - modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş - locul şi originea ( -ărie , -ie , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean - obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (- ulet , -uc , -ior , -ică , -ice etc.) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel - obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi ) : băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : - negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate . - privative ( des- , de- ) : a descreti , deşira . - iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . Prefixele pot forma : - substantive ( neregulă ) . - adjective ( nefiresc ) . - adverbe ( negreşit ) . Prefixele pot fi : - vechi ( ne , în , des , răs ) . - noi ( arhi , anti , pre , inter ) . Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat , inchipui, inflori etc.) Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat: bute-butoi-butoias, Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc. Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi :

description

mijloace vocabular

Transcript of Mijloace de Imbogatire a Vocabularului

Mijloace de mbogire a vocabularului:

Interne derivarea , compunerea , conversiuneaExterne cuvinte provenite din alte limbi (mprumuturile)DERIVAREAEste mijlocul intern de mbogire a vocabularului prin care se formeaz cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor i prefixelor Sufixelesunt sunetele sau grupurile de sunete adugate dup rdcina cuvntului .Clasificare :-sufixele lexicale, cnd formeaz cuvinte noi : grdinar, muncitor-sufixele gramaticale , cnd creeaz forme gramaticale (sufixe de mod i timp ) : citit , scris-sufixele lexico-gramaticale , cnd exprim un sens nou i o categorie gramatical (sufixe moionale) : gsc gscan, ratoi, taranca, florareasa

Sufixele denumesc:-agentul ( -tor , - ar , -ist , -a ) : agricultor , fierar , gronist , luntra-nsuirea ( -iu , -os , -cios , -bil , -at , -al ) : auriu , fricos ,mnccios , purtabil , sprncenat , vamal-colectivitatea ( -et , -araie , -ite , -ime , -is) : brdet , apraie , porumbite , studenime , zmeuri-instrumentul ( -ar , -nit , -tor ) : alfabetar , pipernit , tergtor-noiuni abstracte ( -in , -ie , -ime , -eal , -ura , -an ) : cerin , domnie , grsime , rceal , scursura , siguran-modaliti ( -este , -i , -) : romnete , pietri , r-locul i originea ( -rie , -ie , -ean ) : benzrie , fierrie , bucuretean-obiecte sau nsuiri mici sufixe diminutivale (-ulet , -uc , -ior , -ic , -ice etc.) : binior , cscioar , cercelu , coule , lnuc , pantofior , singuric , vanticel-obiecte sau nsuiri mari sufixe augmentative ( -andru , -an , -oaie , -oi ): bieandru , grsan , csoaie , pietroiPrefixelesunt sunetelesau grupurile de sunete adugate naintea rdcinii cuvntului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modific sensul cuvntului de baz , fiind :-negative ( re-, in- ) : nesansa , inegalitate .-privative ( des- , de- ) : a descreti , deira .-iterative ( re- , rs - ) : a reaminti , rasucit .Prefixele pot forma :-substantive ( neregul ) .-adjective ( nefiresc ) .-adverbe ( negreit ) .Prefixele pot fi :-vechi ( ne , n , des , rs ) .-noi ( arhi , anti , pre , inter ) .Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conin i sufixe i prefixe . ( nnodat , inchipui, inflori etc.)Seriile derative apar atunci cnd baza unui cuvnt derivat este un alt cuvnt derivat: bute-butoi-butoias, Olt-oltean-olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.Compunerea

Compunereaeste mijlocul intern de mbogire al vocabularului prin care se formeaz cuvinte noi sau termeni diferii Termenii din care se formeaz un cuvnt compus i pierd de cele mai multe ori sensul pe care l au cnd exist independent .Cuvintele compuse pot fi :-substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) .-verbe : a binevoi , a teleghida, a (se) autoapara-adjective : cumsecade .-pronume : fiecare .-numerale : douzeci-adverbe : dup-amiaz .-prepoziii : pna la .-conjuncii : ca s .-interjecii : bing-bangExist elemente de compunere cu neles de sine stttor (sufixoide- false sufixe ) :-cid ( ucigtor ) .-craie ( conductor ) .-fil ( iubitor )-fob ( care urte ) .-fug ( care ndeprteaz ) .-log ( specialist ) .Prefixoide :-aero ( aer ) .-bio ( via ) .-filo ( iubitor ) .-hidro ( referitor la ap ) .-macro ( mare ) .-micro ( mic ) .-orto ( corect ) .-poli ( mai muli ) .-pseudo( fals ) .-tele ( la distan ) .Procedee de compunere :A.JUXTAPUNERE , ALTURARE : cine- lup, inginer-sef, bloc-turn etc.a. Compunereaprin contopire: bunvoin,untdelemn,cuminte,binefctor,unsprezece, oriicine,niciodat, deasupra, binevoi,dedesubt etc.b. Compunereaprin alturare: bun-sim, prim-ministru, Valea Clugreasc, nou-nscut, o mie trei sute, dup-amiaz, de ctre etc.

B.SUBORDONARE : floarea-soarelui, ciubotica-cucului, papucul-doamnei, gura-leului etc.Princompunere prin subordonarese nelege:1.Subordonarea atributiv:a)substantiv + adjectiv;botgros,coate-goale, vorb-lung, acid clorhidric, Almaul-Mare.a.b)adjectiv + substantiv(n unele formaii mai vechi):bun-credin, bun-cuviin, bunvoin, rea-credin, rea-voinetc.;c)substantiv + substantiv n genitiv:Calea Laptelui, ciuboica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniei, Neagra arului[],DeltaDunrii.a.;d)substantiv + substantiv cu prepoziie:ap de plumb, bou de balt, floare-de-col, Roiori de Vede,Baiade Arametc.;

2.Subordonare completiv (rezultatul unor izolri):fluier-vnt, ncurc-lume, pierde-var, zgrie-brnz, duc-se pe pustii;

3.Subordonare fa de un adjectiv, avnd ca rezultat un alt adjectiv:a)adjectiv nume de culoare combinat cu determinaniideschis, nchis: rou nchis/deschis;b)dou adjective nume de culoare:galben-portocaliu, galben-verzui;c)adjectiv verbal precedat de un circumstanial:bine-credincios,bine-venit, clar-vztor;

4.Subordonarea eterogen prin care se formeaz numeralele:a)subordonarea circumstanial de la 11 la19:doisprezece (doipeste"zece);b)subordonarea atributiv de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 suntatributelelui zece (22, 23, 24 etc.).

C.ABREVIERE :-iniiale : CEC , BC, PSD, PUNR, BEC, CFR etc.-iniiale i fragmente de cuvinte : Tarom .-fragmente de cuvinte : Asirom, Plafar-fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta .

Conversiunea(Schimbarea valorii gramaticale)

Este mijlocul intern de mbogire al vocabularului prin care se formeaz cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta :a)Substantive din :-adjective : Frumosul traverseaz strad .-verbe la participii : Rniii au fost transportai la spital .-verbe la supin : Mersul pe jos este sntos .-verbe la gerunziu : Suferindul era trist .-adverbe : Aproapele lui s-a accidentat .-pronume : Nu mi pierd vremea cu nimicuri .-interjecie: N-a auzit oful .b)Adjective din :- substantive: Zoe, fii barbata!-verbe la participiu : Cerul nnorat nu-mi place .-verbe la gerunziu : Minile tremurnde ale fetiei artau emoia .-pronume : Acest biat nva bine .-adverbe : Mi-am luat haine gata .c)Adverbe din :-adjective : Vorbete frumos .-verbe la participiu : Vorbete ngnat .-substantive : Pleac dimineata .d)Prepoziii din :-adverbe : Deasupra crengii s-a aezat o pasre .-substantive : Picta frumos graie talentului .-verbe la participiu : A ctigat mulumit muncii .Familia lexicalreprezint cuvinte obinute prin derivare , compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvnt de baz .Ex: floare: (a) inflori, inflorit, inflorire, infloritor, florar, floricica, florarie, florareasa, floarea-soarelui, floare-de-colt etc.

mprumuturile . Neologismele

mprumuturilesunt mijloace externe de mbogire al vocabularului i sunt introduse n limba romn din alte limbi .mprumuturile apar ca rezultat al contactului dintre dou limbi fiind favorizate de mai multi factori :-vecintatea geografic-amestecul i convieuirea unor populaii .-raporturile culturale , economice i politice .mprumuturile pot fi :Ivechi : Provenite din :1)limba slav ( izvor , plug , coco , voinic , bab , boier , ieftin ) 2)limba maghiar ( hotar , vame , viclean , ora , gazd , gnd ) 3)limba turc ( baclava , iaurt , zarzavaturi , chirie , halva ) .4)limba greac ( duman , fric , tacticos , proaspt ) .IInoi : Vin din :1)francez ( elev , cafe-bar , bleu , bleumarin , a soluiona ) 2)englez ( stand-by , talk-show , hobby , voler ) 3)german ( crenvurti , foen , iceberg , manager ) 4)italian ( pian , spaghete ) .5)latin ( graie , colocviu , insul ) .

Neologismelesunt cuvintele noi mprumutate din alte limbi sau create n interiorullimbii sau prin derivare sau compunere . Ex : liceu , tractor , seism , metrou , dolar , inginer , secol , oxigen , ampon , parizer , whisky , fotbal , box .