MIGRAŢIA ŞI AZILUL

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Ediția

nr. 60/2021

B u l e t i n e d i t a t d e I n s p e c t o r a t u l G e n e r a l p e n t r u I m i g r ă r i

2 MIGRAŢIA ŞI AZILUL 2 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine

în exclusivitate autorilor. Aceștia păstrează drepturile

de autor pentru articolele publicate. Comitetul de

redacție primește propuneri de contribuții la Buletinul

”Migrația și Azilul”.

Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul Informare şi Relaţii Publice -

“MIGRAŢIA ŞI AZILUL”

Nr. 60/2021

Redactori: Ermina MIHAI,

Andreea PASCU, Flavia COMAN,

Maria DOSPINESCU

Fotoreporter: Anuța IEUDEAN

Tehnoredactare: Flavia COMAN

Adresa redacţiei: Lt.col. Constantin Marinescu,

nr. 15 A, sector 5, București

igi.mai.gov.ro

e-mail: [email protected]

Facebook : Inspectoratul General pentru Imigrari

Instagram : inspectoratul_pentru_imigrari

I.S.S.N - L2344-5297

Legalitate. Transparență. Respect.

10 - De vorbă cu psihologul instituţiei

5 - Echipa managerială întregită

4 - Cea de-a 38-a Reuniune a Consiliului de

Administraţie BESA

SUM

AR

14 - Reabilitare şi modernizare

16 - Întâlnire de analiză şi coordonare

19 - Angajarea în muncă a străinilor în

România

20 - Povestea familiei Ismail

17 - Extinderea spaţiului de lucru 18 - Autospeciale pentru misiunile operative

4 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

AGENDA IGI

În decursul lunii martie a avut loc, în sistem

videoconferință, cea de-a 38-a Reuniune a Consiliului

de Administrație al Biroului European de Sprijin

pentru Azil, la care a participat inspectorul general al

Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar-şef

de poliţie ing. Leonard-Florin MEDREGA, în calitate

de membru al Consiliului de Administraţie BESA.

Un prim punct de pe agenda de lucru a vizat

alegerea noului președinte al Consiliului de

Administrație al BESA, unde în urma validării votului,

domnul Mikael Ribbenvik, reprezentantul Suediei şi

candidat susţinut de către România, a fost învestit în

funcția de președinte. Următorul punct de pe agenda

de lucru l-a constituit prezentarea și adoptarea

Strategiei BESA privind Recepția. Strategia are rolul

de a dezvolta o mai bună coordonare a tuturor

activităților BESA, de a determina o abordare

coerentă în ceea ce privește ghidurile tehnice și

aspectele privitoare la operațiunile pe linie de

recepție.

Tot cu ocazia acestei întâlniri a fost prezentat

raportul privind implementarea Documentului Unic

de Programare 2020-2022 al BESA, ce include

Programul de Lucru și Bugetul pe anul 2020, cu

scopul de a reflecta suplimentarea bugetară,

rezultatele analizei bugetare, contribuția financiară a

Țărilor Asociate și impactul pe care l-a avut

pandemia de COVID-19 asupra implementării

Programului de Lucru 2020.

De asemenea, în marja agendei au fost aduse în

discuție aspecte legate de situația privind azilul în

UE+, Operațiunile BESA desfășurate în Italia,

Grecia, Cipru, Malta și Spania, precum și opțiunile

altenative de detașare a unor experți în statele

membre ale Uniunii Europene în care BESA oferă

sprijin operațional în domeniul azilului.

La activitate, alături de inspectorul general au

participat directorul Direcţiei Azil şi Integrare,

comisar-şef de poliţie Eleodor PÎRVU şi ofiţerul

specialist, subinspector de poliţie Cosmin

CÎMPEANU, care este punct naţional general de

contact al României în cadrul BESA.

Sursă foto:

EASO

5

Flavia Coman

Domnul comisar-şef de poliţie Ioan-Marcu Tamaş

a fost împuternicit să exercite, cu caracter temporar,

funcţia de inspector general adjunct, coordonând

activitatea pe linie de management strategic, relaţii

internaţionale, logistică, comunicaţii şi informatică.

Absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri a Ministerului de

Interne, a ocupat diverse funcţii de execuţie şi de

conducere, acumulând o experienţă profesională de

32 de ani în cadrul sistemului de ordine şi siguranţă.

Domnul comisar-şef de poliţie Cristian Stoica a

fost împuternicit să exercite, cu caracter temporar,

funcţia de inspector general adjunct, coordonând, la

nivelul instituţiei, activitatea în domeniul operativ pe

linie de migraţie şi azil. Este absolvent al Academiei de

Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, şi-a început cariera

militară în domeniul migraţiei, unde activează de peste

25 de ani.


Ziua de 7 aprilie ne oferă un bun prilej de a face o incursiune pe firul istoriei. Cei 140 de ani de activitate, pe care îi sărbătorim anul acesta, reprezintă semnul tradiției instituționale și evoluția României de la atestarea documentară a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România ”Legea asupra streinilor” din 1881 și până în prezent. Cele șapte articole ale legii reglementau modalitatea în care străinul putea fi constrâns de guvern cu privire la părăsirea locului în care se afla, de a locui într-un loc anume sau de a părăsi țara. De asemenea, era stabilită metoda în care un străin putea fi expulzat și posibilitatea de a obține o carte de ”liberă petrecere de la autoritatea polițienescă sau administrativă locală, pentru timpul cât va areta că voesce să stea sau să călătorescă prin țeră”.

La scurt timp, prima lege a străinilor a fost completată de către Regulamentul din 1990 care stipula ca document pentru străinii intrați în România ”Biletul de liberă trecere”. După 3 ani, Adunarea deputaților a adoptat o lege prin care a fost înființată Poliția Generală a Statului. Odată cu aceasta, la frontiere, în porturi și gări a fost organizată Poliția de Frontieră, Gări și Porturi care avea rolul de a stabili regimul de intrare și ieșire din țară a străinilor.

De atunci și până în 2007, structurile pentru controlul străinilor care veneau în România au cunoscut o evoluție semnificativă, atât în plan organizațional, cât și funcțional. Astfel, în anul 2007 a avut loc cea mai profundă transformare a structurilor responsabile cu aplicarea regimului străinilor în România, fiind înființat Oficiul Român pentru Imigrări, structură care reglementa, la nivel național, gestionarea unitară și eficientă a problematicii migrației și azilului. Totodată, prin

înființarea acestei instituții se dorea ca România să-și îndeplinească obligațiile de stat membru al Uniunii Europene în ceea ce privește legislația europeană în materie.

Importanța acestei structuri unice a dus, în 2012, la reorganizarea în Inspectorat General pentru Imigrări care, în prezent, funcționează ca structură de specialitate a administrației publice centrale în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. I.G.l este organizat, la nivel central, în direcții, servicii și alte structuri funcționale, iar la nivel teritorial în centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, centre de cazare a străinilor luați în custodie publică și structuri județene, care lucrează în interesul cetățenilor străini și al comunității.

Inspectoratul General pentru Imigrări, pe linie de migraţie, îşi propune să ofere servicii la standarde înalte de calitate prin eficientizarea activităţilor şi continuarea procesului de digitalizare a procedurilor de lucru, să gestioneze corespunzător mecanismele de admisie a străinilor din state terţe, în România, să întărească controlul legalităţii şederii cetăţenilor străini în ţara noastră, să gestioneze cadrul de aplicare a legislaţiei în cazul cetăţenilor europeni şi să eficientizeze activităţile operative de combatere a şederii ilegale şi a muncii nedeclarate a cetăţenilor străini. Pe linie de azil, instituţia îşi propune să crească eficacitatea activităţilor operative, să participe activ la eforturile comunităţii internaţionale la procesul de relocare extra şi intra UE a persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională şi să asigure integrarea străinilor şi creşterea capacităţii actorilor relevanţi în susţinerea procesului de integrare.


GALA ANULUI

Pentru al doilea an consecutiv marcarea zilei de armă ne găseşte în contextul epidemiologic provocat de pandemia de coronavirus, unde regăsim personalul Inspectoratului General pentru Imigrări susţinând eforturile celorlalte autorităţi de a asigura eficienţa măsurilor adoptate ca urmare a prelungirii stării de alertă în România. Evocarea momentului aniversar s-a realizat în cadrul unei videoconferinţe la care au participat parteneri, colaboratori şi invitaţi din domeniul de competenţă, precum şi poliţiştii de imigrări din cadrul structurilor centrale și teritoriale.

Conform tradiţiei, conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări a acordat titlurile onorifice „Poliţistul Anului”, categoria operativ, domnului comisar-şef de poliţie Mircea BABĂU şi categoria neoperativ, domnului inspector de poliţie Albert Sebastian BOBOC. De asemenea, titlul pentru „Structura Anului”, categoria operativ a fost acordat Centrului de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică şi categoria neoperativ, Serviciului Financiar. Diplomele de excelenţă au fost acordate poliţiştilor de imigrări pentru onoarea, cinstea şi devotamentul de care au dat dovadă în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în anul 2020.

Totodată, au fost acordate Diplome de merit, pentru contribuţia la dezvoltarea şi performanţele instituţiei, mai multor poliţişti de imigrări, care au trecut în rezervă în anul 2020. În semn de apreciere au fost oferite partenerilor şi colaboratorilor plachete aniversare.

La mulţi ani, poliţişti de imigrări!

Biroul Informare și Relații Publice

9

Sărbătorim astăzi Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări, o structură din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne cu un specific aparte și un rol crucial în asigurarea protecției persoanelor care din

diverse motive aleg să-și părăsească țara de origine.

Este o luptă pe care aceşti oameni o duc pentru siguranța lor, pentru o altfel de viață, de cele

mai multe ori pentru supraviețuire, iar angajații Inspectoratului General pentru Imigrări, așa cum spune

și moto-ul instituției - „Scutum in Angustiis”, au ales să le fie alături, în numele statului român și să le

ofere „Adăpost la strâmtoare”.

Personalul IGI are deci o misiune nobilă care, deși pare ascunsă în spatele unor cuvinte tehnice,

cum ar fi implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și integrării străinilor, este

parte a misiunii generale asumate de toate structurile Ministerului Afacerilor Interne de a fi în slujba

cetățenilor și de a garanta respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

De altfel, chiar vechimea legislației specifice – „Legea asupra streinilor” datează din 1881,

dovedește angajamentul României față de efortul comun al comunității internaționale de a oferi sprijin

și adăpost celor obligați să-și părăsească propriile țări.

IGI nu este una dintre cele mai vizibile structuri ale MAI pentru că natura muncii oamenilor de

aici se desfășoară cel mai bine când este departe de lumina reflectoarelor, dar de fiecare dată

angajații IGI s-au achitat pe deplin de responsabilitățile asumate. Activitatea dumneavoastră,

desfășurată discret și profesionist, este parte a unui mecanism complex menit să garanteze în fond

siguranța românilor și a României.

Problema migrației se află pe agenda europeană de ani buni devenind un subiect prioritar de

dezbatere la toate nivelurile Uniunii Europene. România este parte a acestui efort comun, iar dinamica

acestui fenomen obligă statele la noi abordări, cuprinzătoare, care să utilizeze toate politicile şi

instrumentele pe care UE le are la dispoziţie pentru gestionarea lui eficientă.

Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, pentru că puneți mult suflet în munca dumneavoastră și

vă doresc succes în misiunile viitoare!

La mulți ani!


INTERVIU

Am facut cunoştinţă cu psihologia în clasa a X-a când am avut-o ca materie în programa şcolară.

Mi-am dorit mereu să ajut oamenii. Am vrut să văd dincolo de aparențe, am fost curioasă să cunosc și

să apreciez oamenii pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce vor să pară. După terminarea liceului, am

lucrat ca asistentă medicală timp de 14 ani, perioadă în care am acordat atenţie şi pasiunii mele

pentru psihologie. M-am înscris la cursurile Facultăţii de Psihologie-Sociologie şi am obţinut atestate

de liberă practică în psihologie clinică, psihoterapie, psihologia muncii şi transporturilor, precum şi

psihologie aplicată în domeniul de siguranţă naţională. Îmi place ceea ce fac și dacă ar fi să mai aleg o

dată, tot psihologia aș alege-o.

Ce ne puteţi spune despre psihologul Mihaela Vlădan şi domeniul pe care îl studiaţi? Aveţi o

definiţie personală a psihologiei?

Despre mine pot să vă spun că sunt o persoană orientată spre latura socială. Îmi place să

cunosc oamenii, să înţeleg comportamentul şi emoţiile lor. Domeniul pe care l-am ales şi îl studiez

continuu este unul în care toată viaţa trebuie să înveţi. Psihologia este ştiinţa care nu te lasă să te

plictiseşti, te ajută să te dezvolţi şi să ajungi cât mai aproape de cel/cea care îţi doreşti să fii. Această

ştiinţă îţi oferă prilejul de a înţelege omul şi este focalizată pe două domenii mari, sănătate şi boală.

Pentru că psihologul este un cunoscător al sufletului omenesc și vindecător de suflete în același

timp, putem numi psihologia ca fiind ştiinţa sufletului. Psihologia tratează fiecare caz în parte şi

consider că nimeni nu este un caz pierdut, iar cel ce spune acest lucru, el însuși s-a pierdut pe sine în

caz.

De unde această pasiune pentru psihologie? Şi cum aţi ajuns să profesaţi în acest domeniu?

Arta de a fi psiholog nu se învaţă, ci se trăieşte şi se experimentează, deoarece nu

există un complex de canoane care să-ţi dea cheia misterelor psihice, a structurilor

diferenţiale ale vieţii sufleteşti.

Emil Cioran

11

O carieră de succes presupune o formare profesională continuă, prin participarea la cursuri și

dezbateri pe teme în domeniu. De asemenea, înseamnă să ajungi în punctul pe care ți-l dorești pe

linie profesională, iar odată ajuns acolo, să-ți practici meseria ca un profesionist, să ai satisfacția că

intervenția ta dă rezultate, că ai putut să ajuți, iar persoana consiliată este mulţumită. În acel moment

ești fericit şi recunoscător că tot ceea ce ai făcut, nu a fost în zadar.

Ştim că există posibilitatea de a vă încărca cu problemele personale ale celor cu care

interacţionaţi. Cum reuşiţi să vă detașaţi de ele?

Acest lucru se învaţă din practică, odată cu experiența. Este foarte important să rămân în

afara cazului, să nu mă încarc cu problemele celor pe care îi consiliez pentru că nu este nici în

interesul lor, cu atât mai puţin în interesul meu. Ulterior, trasez granițe, metaforic vorbind, între

exercitarea acestei profesii și viața mea personală, reușind să fiu activ implicată în procesul

terapeutic, cu tot ceea ce presupune acest lucru. Este foarte important ca noi, psihologii/clinicienii/

terapeuții să ne rezolvăm problemele personale pentru a fi cât mai eficienți în procesul terapeutic și

pentru ca acestea să nu interfereze cu sfera profesională. Acest lucru se resimte și în relaţia

terapeutică, când persoana consiliată se descarcă de energia negativă și o preia, de la noi, pe cea

pozitivă.

Ce înseamnă o carieră de succes pentru dumneavoastră?


INTERVIU

Românii priveau în trecut cu suspiciune persoanele care apelau la un psiholog, s-a schimbat

această atitudine?

Știm foarte bine că în trecut, înaintea democrației, chiar şi imediat după, românii nu apelau

la psiholog, iar într-o perioadă a fost interzis acest domeniu de activitate. Într-adevăr oamenii

erau priviți cu suspiciune dacă apelau la psiholog, deoarece se mergea pe ideea conform

căreia “ești nebun dacă mergi la psiholog”. Partea bună a lucrurilor este că această percepţie s

-a schimbat, iar din ce în ce mai multă lume face diferența între psiholog și psihiatru, fiind

important să înţelegem că relaţia profesională dintre cei doi este una de colaborare. Tot mai

multe persoane conștientizează necesitatea apelării la serviciile psihologice, chiar dacă acest

fapt presupune doar a merge și a se descărca de emoțiile negative sau a învăța să facă față

situațiilor stresante de viață. Cu siguranţă, pe viitor, oamenii vor înțelege importanța acestor

consultații psihologice, precum a altor domenii de specialitate.

Ne puteţi spune care a fost cea mai mare satisfacţie ca psiholog în cadrul Inspectoratului

General pentru Imigrări?

Sunt multe satisfacţii, în fiecare zi. IGI, prin specificul său aparte, constituie o provocare

din punct de vedere psihologic. Pe de o parte, avem personalul propriu, iar pe de altă parte,

beneficiarii cazaţi în centrele noastre. Cele două paliere se întrepătrund şi se dezvoltă

reciproc. Într-o organizaţie trebuie să existe un echilibru, sănătatea psihică a oamenilor

determinând un nivel mare de satisfacţie, motivaţie, adaptare şi sănătate fizică.

Vorbind despre satisfacţii, am reuşit printr-un efort comun, cu ceilalţi colegi psihologi de

la nivelul centrelor de cazare, să reglementăm activitatea de asistenţă psihologică, prin

implementarea de metodologii şi proceduri care au venit, atât în sprijinul nostru, dar mai ales

în sprijinul beneficiarilor. Prin intermediul acestora, totul a devenit mai facil, iar nivelul de

încredere a crescut considerabil şi direct proporţional cu nivelul de satisfacţie.

Faptul că am reuşit, într-un timp relativ scurt, să identificăm metode şi soluţii care să

vină în sprijinul specificului activităţilor din cadrul IGI şi, odată cu acestea, să creştem

încrederea tuturor beneficiarilor noştri în actul psihologic, precum şi manifestarea

disponibilităţii de a participa la activităţile specifice, pentru mine reprezintă o mare

satisfacţie.

13

Cât de important credeţi că este ca poliţistul să aibă încredere în psihologul

său?

Bineînţeles că este foarte importantă această încredere. El trebuie să ştie că poate

apela la psiholog cu o problemă şi este ajutat să găsească o soluţie. Calitatea

parteneriatului se bazează pe colaborarea reciprocă dintre poliţist şi psiholog. Sarcina

principală a relaţiei constă în câştigarea încrederii, astfel îl va ajuta să vadă în

psiholog o persoana pe care se poate baza şi capabilă să îi ofere ajutor. Prin urmare,

este necesar să acordăm o atenţie specială acestui aspect pentru a putea forma o

relaţie autentică.

În acest sens, este important ca percepţia poliţistului faţă de psiholog să se

raporteze la încredere, respect, colaborare, acceptare, non-judecare şi confort.

Deci, da, este foarte importantă această încredere.

Trăim într-o lume guvernată de stres, crize de timp, lipsuri etc. Un sfat pentru ca

oamenii să-și mențină calmul și să găsească o cale de relaxare.

Simțim şi atragem ceea ce gândim. Atâta timp cât ne alimentăm mintea cu gânduri

negative, nu avem cum să simțim emoții pozitive. Cu alte cuvinte, pentru a schimba

emoțiile negative de tristețe, furie sau mânie este important să înlocuim gândurile

negative, cu cele pozitive, deoarece, de cele mai multe ori, nu evenimentul care ni se

întâmplă ne crează o emoţie negativă, ci gândul pe care l-am avut despre acel

eveniment, percepția noastră asupra lui.

Flavia COMAN


ACTUALITATE

Inspectoratul General

pentru Imigrări derulează

proiectul “Creșterea eficienței

energetice, reabilitarea și

modernizarea instalațiilor

aferente Centrului Regional de

Cazare și Proceduri pentru

Solicitanții de Azil București”,

finanțat prin Programul

Operațional Regional 2014 –

2020, axa prioritară “Sprijinirea

tranziției către o economie cu

emisii scăzute de carbon”.

Obiectivele proiectului

vizează creșterea eficienței

energetice pentru imobilul

Centrului Regional de

Proceduri și Cazare a

Solicitanțiilor de Azil București,

prin reabilitarea termică,

modernizarea instalațiilor,

reducerea consumului anual

de energie, precum și

scăderea indicelui de emisii.

Activitățile aflate în

finanțarea proiectului privesc

servicii de dirigenție de șantier,

de audit aferent proiectului, de

informare și publicitate,

precum și lucrări de reabilitare

și modernizare a imobilului. În

principal, sunt vizate

reconstrucția fațadelor,

activități de termo hidroizolare

la nivelul terasei și a planșeului

peste subsol, refacerea

instalațiilor sanitare, termice și

electrice etc. De asemenea,

vor fi executate lucrări conexe

care conduc la îndeplinirea

obiectivului general al

proiectului. Acesta are o

valoare de 2.992.221,46 lei

dintre care 2.083.665,83 lei

reprezintă finanțare

nerambursabilă.

15


Centrul Regional de Proceduri și

Cazare a Solicitanților de Azil

București, se află în domeniul public al

statului român în administrarea MAI

prin IGI. Clădirea a fost dată în

folosință în anul 2000, iar începând cu

2001 CRPCSA București și-a început

activitatea, în această locație, pentru a

asigura primirea cererilor de azil,

emiterea documentelor și acordarea

asistenței materiale pentru solicitanți.

Începând cu anul 2007, la nivelul

centrului se asigură și cazarea

solicitanților de azil și a persoanelor

beneficiare a unei forme de protecție

internațională. Construcția existentă

este o clădire cu regimul de înălțime

P+4E, având o formă rectangulară,

dispusă pe două tronsoane identice.


ACTUALITATE

Serviciul Implementare Programe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări a organizat,

la începutul anului, în sistem videoconferință, două întâlniri de analiză și coordonare privind proiectele

de monopol şi grant finanţate prin Programul Național aferent Fondului pentru Azil, Migrație și

Integrare și Fondului pentru Securitate Internă.

Prima întâlnire a fost organizată cu toţi managerii de proiect din IGI, iar principalele subiecte

discutate au vizat gradul de realizare a obiectivelor, încadrarea activităților desfășurate în calendarul

propus și identificarea soluțiilor sau măsurilor corective, acolo unde este cazul. De asemenea, au fost

prezentate cele 25 de proiecte de monopol, care se află în diverse stadii de implementare, privind

operaţiunile de returnare, igienizarea spaţiilor existente, consolidarea, reabilitarea şi extinderea

capacităţii de cazare în centre. Şedinţa organizată a fost una constructivă, aplicată pe rezolvarea

problemelor întâmpinate, îndemnând participanții să comunice deschis toate aspectele importante.

Cât priveşte cea de-a doua întâlnire, a fost organizată cu reprezentanți ai organizațiilor non-

guvernamentale și ai Direcției Fonduri Externe Nerambursabile, fiind prezentate constatările rezultate

în perioada monitorizării și implementării proiectelor finanțate din scheme de grant, pentru anii 2019-

2020 şi au fost făcute recomandări cu privire la importanța cunoașterii procedurilor și aplicarea

unitară a metodologiei de lucru în cadrul proiectelor cu finanțare externă. Un alt subiect de interes al

discuțiilor a fost prezentarea noului proiect al Programului Național – Fonduri pentru Azil, Migrație și

Integrare 2021-2027.

Activităţile au reprezentat un bun prilej de a continua și menține deschis dialogul între structurile

IGI și colaborarea cu organizațiile non – guvernamentale care implementează proiecte ale căror

beneficiari sunt cetățenii străini.

17

Inspectoratul General

pentru Imigrări și-a extins,

din luna martie, capacitatea

spațiului de lucru pentru

structurile de imigrări din

București și Ilfov, prin

amplasarea unor structuri

modulare care deservesc

activitatea de relaţii cu

publicul. În acest sens, la

sediul unităților din strada

Nicolae Iorga, nr.23,

operatorii au montat două

structuri modulare în care

vor fi amenajate 4 ghișee de

lucru cu publicul, care sunt

în curs de operaţionalizare.

Scopul demersului vizează

gestionarea eficientă a

activităților de reglementare

a șederii și de stabilire a

domiciliului cetățenilor străini

în România, oferirea de

servicii publice de calitate și

un spațiu optim de lucru

pentru polițiștii de imigrări.

În context pandemic,

extinderea zonei de relații cu

publicul va fluidiza fluxul de

persoane de la nivelul

ghișeelor, prin reducerea

timpului de așteptare alocat

procesării cererilor depuse

de către cetățenii străini și

europeni.

Demersurile de

amanejare a spațiilor

suplimentare de lucru au

fost întreprinse în cadrul

proiectului “Creșterea

capacității operaționale a

Direcției Migrație prin

amenajarea unor spații de

lucru suplimentare”, finanțat

prin Programul Național

Fondul pentru Azil Migrație

și Integrare. Valoarea totală

a proiectului este de

177.106 lei din care

132.829,50 lei reprezintă

finanțare nerambursabilă.



ACTUALITATE

Polițiștii din cadrul structurilor operative ale Inspectoratului General

pentru Imigrări își desfășoară misiunile cu 8 autovehicule noi intrate, anul

acesta, în parcul auto, achiziţionate prin proiecte cu finanţare nerambursabilă.

4 dintre autospeciale sunt marca Ford Transit Custom kombi trend 8+1 locuri şi au fost achiziționate în cadrul

proiectului european PDP1 – “Îmbunătățirea sistemului național de

azil și migrație” - finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. Obiectivul general al proiectului îl

reprezintă consolidarea capacităţii operaţionale a Inspectoratului General pentru Imigrări în domeniul combaterii

imigraţiei ilegale şi returnării, prin îmbunătăţirea dotării cu autoturisme

destinate acestor activităţi. Autospecialele sunt dotate cu sistem de navigație, instalație de aer condiționat

pentru întreg habitaclul autovehiculului, geamuri electrice și închidere

centralizată cu telecomandă şi au fost repartizate structurilor teritoriale de

imigrări din București, Arad și Centrelor Regionale de Cazare și Proceduri pentru

Solicitanții de Azil Maramureș și Timișoara.

Alte 4 autovehicule marca Renault Master, de aceeaşi capacitate, 8+1

locuri au fost achiziționate în cadrul proiectului - “Continuarea consolidării

capacității operaționale a IGI” - finanțat din Fondul Azil Migrație și

Integrare 2019-2020, având ca obiectiv creșterea capacității de înzestrare a

parcului auto cu autoturisme destinate transportului cetățenilor străini luați în

custodie publică. Acestea sunt compartimentate corespunzător, au

monitorizare video, dispun de sisteme de avertizare luminoasă și navigație și

sunt dotate cu stații de comunicații. Autospecialele au fost distribuite

Centrelor de Cazare a Străinilor luați în Custodie Publică din Otopeni și Arad.

Întregul efort de îmbunătăţire a mobilităţii polițiștilor de imigrări are ca beneficiar final cetăţenii străini aflați

pe teritoriul României, prin asigurarea unui serviciu poliţienesc de calitate în combaterea migrației ilegale.Totodată, prin acest demers s-au îmbunătățit și

condițiile de muncă și siguranță pentru polițiștii din cadrul IGI.

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor aflați

în căutarea forței de muncă, dar și a solicitanţilor

unei forme de protecţie internaţională care

doresc să-şi completeze veniturile, poliţiştii

Inspectoratului General pentru Imigrări au iniţiat

o campanie de informare on-line, cu privire la

condiţiile în care străinii pot presta activităţi

lucrative pe teritoriul României, precum și la

drepturile şi obligaţiile ce le revin în calitate de

angajați sau angajatori. Scopul acestui demers

este de a crește gradul de informare cu privire la

oportunitățile oferite pe acest sector, dar și de

conştientizare în rândul angajatorilor, persoane

fizice sau juridice, cu privire la riscurile la care se

se expun în situația nerespectării prevederilor

legale privind angajarea sau detașarea unui

cetățean străin în România.

Astfel, pentru evitarea situațiilor de risc,

Inspectoratul General pentru Imigrări a pus la

dispoziția celor interesați un set de materiale

informative, în cadrul cărora sunt prezentate

informații de bază, precum și ultimele noutăți

legislative. Campania este promovată de către

polițiștii de imigrări grupului țintă, materialele

informative putând fi accesate pe site-ul public,

disponibil la adresa www.igi.mai.gov.ro. Cadrul

normativ şi condiţiile în care cetățenii străini

proveniţi din state terţe, pot derula activităţi

lucrative pe teritoriul statului român sunt

stabilite de O.G nr. 25/2014 privind încadrarea în

muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul

României, respectiv de O.U.G nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, cu

modificările și completările ulterioare.

***

Conform datelor statistice, în primele trei

luni ale acestui an, au fost emise peste 7000 de

avize de angajare/detașare, cele mai multe

pentru societăţi comerciale din capitală şi

judeţele Ilfov, Constanţa, Timiş şi Prahova.

19



INTEGRARE

”Suntem ceea ce suntem, în special prin familia pe care ne-am clădit-o. Copiii sunt daruri pe

care le primim indiferent de locul în care ne aflăm, de drumul pe care dorim să-l urmăm. Copiii nu

sunt daruri trecătoare, ci daruri permanente și mereu în creștere, prin care fiecare părinte trăiește. Și

ce poate fi mai frumos și dătător de speranță decât această creștere la care părinții și cei din jur, nu

asistă pasiv, ci fiecare are partea lui de contribuție. În ultimii ani, la CRPCSA Rădăuți am avut prilejul

de a împărtăși bucuria nașterii copiilor solicitanților de azil sau a beneficiarilor unei forme de

protecție în România.”

Ofițer de integrare Mihaela Breabăn

Familia Ismail este formată din 6 membri, tatăl Habash, mama Gule și cei 4 copii. Au plecat din

Siria, în anul 2016, fiindu-le teamă pentru viața lor din cauza războiului şi a nesiguranţei. Un alt motiv

ce i-a determinat să-și părăsească țara a fost faptul că, într-o zi, casa părinților lui Gule a fost distrusă

de bombardament. Erau cu toții acasă, într-o anexă a locuinței, când, în urma bombardamentului, lui

Gule i-a căzut un lemn în cap, pierzându-şi cunoştinţa. A stat internată în spital, dar cu toate acestea și

acum mai resimte urmările loviturii.

Așa era viața în Siria, la fiecare bombardament trăiau în teroare și erau nevoiți să se ascundă. Nu

erau protejaţi, iar tatăl risca să fie înrolat în armata kurdă, fără voia lui. Nu putea să refuze, pentru că

în acest caz ar fi fost arestat sau chiar împușcat. Întotdeauna s-au gândit că, dacă Gule rămâne

singură, nu va avea cine să-i ofere protecţie și ar fi expusă unor riscuri mari, ar putea fi răpită, violată,

supusă la sclavie sau chiar ucisă.

Atunci când au plecat din Siria, dorința lor era să ajungă în Germania pentru că acolo au o parte

din familie. Nu mai aveau motive să rămână în Siria pentru că nu mai exista niciun viitor. Gule a

absolvit doar 8 clase și nu a avut unde să se angajeze. În plus, casa fiind distrusă în conflictul dintre

ISIS şi armata kurdă, ei au fost obligați să se mute în Turcia.

21

Drumul spre o viață mai bună a pornit din

Turcia, unde Gule a născut prima pereche de

gemeni - fetițe, Yaghmur și Damla.

În anul 2019, s-au hotărât să plece în Grecia,

unde au solicitat azil și, după ce au așteptat

aproximatv 6 luni, pentru că procedura se tot

prelungea, au găsit o posibilitate de a pleca cu

barca spre Serbia, prin Albania. După câteva luni

petrecute în Serbia, au continuat, cu ajutorul unei

persoane din Siria, să-și urmeze drumul de a

ajunge în Germania, dar au fost abandonați la

granița cu România. Aici s-au adresat poliției de

frontieră, care i-a îndrumat către Inspectoratul

General pentru Imigrări și așa au ajuns la centrul

de la Rădăuți.

Nu știau multe lucruri despre România, dar

odată ajunși aici, au constatat că este o ţară unde

se trăiește în siguranţă și consideră că aici pot

duce un trai decent împreună cu întreaga familie.

Recent, familia s-a mărit cu încă o pereche de

gemeni-băieți, Farouk și Muslem, născuți la

Rădăuți. Vestea că va aduce pe lume încă o

pereche de gemeni, nu a speriat-o. Pentru familia

Ismail să aibă mai mulți copii înseamnă mai multe

bucurii, deoarece copiii sunt daruri de Sus. Din

prima clipă când au ajuns la centru au fost

îndrumați și doresc să mulțumească întregului

personal și ONG-urilor pentru sprijinul şi grija cu

care i-au înconjurat. A contat foarte mult pentru ei

și faptul că, imediat după ce Gule a fost externată

din spital cu bebelușii, au fost ajutați să se mute

într-un apartament în Rădăuți și astfel pot să-și

îngrijească copiii cum se cuvine.

Prea mult timp liber nu au, doar pentru

plimbarea copiilor, iar singura ocupație a soților

este să aibă grijă de cei patru copii de trei luni,

respectiv doi ani. Cu toate că nu cunosc destul de

bine limba română, s-au acomodat în orașul

Rădăuți, iar despre localnici spun că sunt oamenii

prietenoși şi apreciează când le vin în ajutor.

Uneori, le lipsește căminul din Siria, dar cum l-au

pierdut, nu mai vor să se întoarcă, chiar dacă o

mare parte din familie a rămas acolo și de care le

este foarte dor. Pe de altă parte, dacă s-ar

întoarce, Habash ar fi considerat fugar de armată

și ar risca închisoare pe viață.

Planurile lor de viitor sunt pe termen scurt. Se

bucură de liniștea și siguranța pe care le-au găsit

în România. De asemenea, una dintre prioritățile

lui Habash este să muncească pentru a-şi

întreţine familia, însă în acest moment, Gule are

mare nevoie de el pentru creșterea copiilor.

Necesităţile sunt destul de mari în familie, acum

se bazează foarte mult pe ajutorul material primit

și donațiile oferite, însă nu doresc să trăiască în

felul acesta.


Inspectoratul General pentru Imigrări a marcat Ziua Internaţională a Femeii prin

oferirea de flori și zâmbete, atât colegelor de serviciu, cât şi doamnelor și

domnișoarelor care s-au prezentat la ghișeul de relații cu publicul.

La nivelul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil

Rădăuţi a fost organizată o activitate socio-culturală la „Galeriile de Artă”,

împreună cu sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale ICAR şi AIDRom.

Sentimente şi daruri de suflet au fost oferite femeilor refugiate, iar copiii și-au

exprimat iubirea și recunoștința prin felicitări create și personalizate cu mesaje

pentru mamele lor. La activitate a fost invitată o personalitate specială, orginară

din Sierra Leone, militantă a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, care a

împărtăşit din experienţele sale de viaţă şi valorile ce definesc femeia.

EVENIMENT

23

igi.mai.gov.ro

e-mail: [email protected]

Facebook : Inspectoratul General pentru Imigrari

Instagram : inspectoratul.pentru.imigrari

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Documents

Transcript of MIGRAŢIA ŞI AZILUL