GENUL CLOSTRIDIUM-bacilul titanic, botulinic si germenii gangreni

-sunt germeni telurici prezenti pe sol, formeaza spori si elaboreaza toxine foarte puternice.

-bacilii gangrenei gazoase se gasesc in cavitatea bucala a omului.

Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, anaerobi.

Diagnosticul de laborator

1.Recoltarea PP: materii fecale, sange, secretii din plaga, secretii ale colului uterin, lichid peritoneal.

2.Examenul macroscopic: aspect purulent, miros fetid, se observa tesuturi necrozate, gaz in tesuturi.

Clostridium Tetani

-boala Tetanos cu mortalitate mare.

-bacil G+ ce are la un capat un spor rotund ce depaseste marimea bacteriei.

-toxina tetanica are actiune necrotica, cardiotoxica si hemolitica determinand sd.Tetanic caracterizat prin: contractia generalizata a muschilor scheletici, bolnavul sta in pozitie de opistotonus si facies characteristic.

-tratament: se administreaza ser antitetanic, tratamentul chirurgical al plagii.

Clostridium Botulinum

-prezent in mediu si in anumite alimente sub forma de spori.

-botulismul apare in urma consumului de alimente contaminate cu bacilul botulinic si se datoreaza toxinei botulinice care e cea mai puternica otrava cunoscuta.

Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, mobile, cu spori, situati subterminal.

Caractere de cultura: pe mediile de cultura coloniile degaja un miros butiric specific si au aspect paros.

Semne si simptome in botulism

-voma si constipatia;

-alterarea starii generale.

-tulburari de vedere;

-graeutate la inghitire si vorbire;

-paralizia musculaturii respiratorii, chiar deces.

-diagnosticul de laborator are in vedere izolarea si identificarea bacilului in alimentele consummate si identificarea tipului de toxina botulinica.

-tratament: ser antibotulinic administrat rapid, vaccine antibotulinic si AB.

Bacilul gangrenei gazoase Putere patogena Gangrena gazoaza

-cea mai raspandita bacteria anaeroba care colonizeaza cavitatile natural ale omului.

-secreta multi factori toxici cu actiune hemolitica, necrozanta, enzimatica si cardiotoxica.

-caracterizata prin distrugerea rapida a tesuturilor prin edem gazos si intoxicatie generala cu evolutie spre deces.

-tratamentul chirurgical- se face asepsia riguroasa a plagii si se practica incizii largi pt a asigura oxigenarea, produce septicemia, enterita necrozanta.

GENUL BACILLUS

-cuprinde o serie de specii >50, fiind foarte raspandit in mediul inconjurator cu exceptia bacilului carbunos care este singurul pathogen la om si animale, present si in cadavrele animalelor moarte de carbune.

-produce boala numita Antrax.

Caractere morfotinctoriale: sunt bacilli Gram +, cu capetele taiate drept dispusi in lanturi scurte ce imita trestia de bambus si au un spor central.

Structura antigenica: capsula, toxina proteica si antigenul somatic polizaharidic.

Antraxul cutanat: sporii patrund in organism prin solutii de continuitate ale tegumentelor (teg.lezat) in urma contactului direct cu animalul contaminat.

Antraxul Respirator: apare la tabacari prin inhalarea sporilor, se multiplica la nivelul alveolelor pulmonare si prezinta mortalitate crescuta.

Antraxul Digestiv: rar intalnit la om si apare in urma consumului de carne insufficient preparata termic.

1.Recoltarea PP: exudat din pustule maligna, materii fecale, sange, sputa.

2.Examenul microscopic direct: pe frotiul colorat Gram se observa bacilli Gram + cu capetele taiate drept “trestie de bambus”.

3.Izolarea: pe mediile geloza sange, geloza, bullion.

-incubare la termostat la 37 grade, aerobioza.

4.Identificarea bacteriei prin:

a)Caractere morfotinctoriale: pe frotiul colorat Gram se observa bacilli Gram + cu capetele taiate drept “trestie de bambus”.

b)Caractere de cultura: pe geloza-sange apar colonii de tip R mari, albe-cenusii, cu margini dantelate din care pleaca prelungiri laterale.

-in bullion coloniile formeaza flacoane albe ce se depun pe fundul eprubetei

5.Caractere biochimice -Glucoza+, Maltoza+, Zaharoza +, fermenteaza fara formare de gaz.

6.Tratament: P sau alte AB cu spectru larg: gentamicina,tetraciclina.

BACILUL DIFTERIC-habitat

-pe mucoasa rinofringiana 70% Difteria faringiana.

-pe mucoasa ocular sau vulvara, tegumente Difteria cutanata.

-se transmite respirator prin picaturile lui Pffuge sau prin contact tegumentar direct in zonele tropicale.

1. Recoltarea PP: EF, SN la purtatori, falsele membrane, secrtie conjunctivala, vulvara, din plagi.

-obligatoriu la bolnavi se recolteaza 3 tampoane de EF care se insamanteaza astfel: cu primul tampon se fac frotiuri colorate cu una din metodele Gram, Neisser, Del Vecchio;

-tamponul al doilea pe mediul de imbogatire OCSP.

-tamponul al treilea pe geloza-sange,Loffler sau Gundel-Tietz.

-la purtatori se recolteaza SN si EF.

2.Examenul direct- are valoarea orietativa.

3.Izolarea: pe mediul geloza-sange si pe mediul de imbogatire OCSP, Loffler sau Gundel-Tietz.

4.Identificare prin:

a)Caractere morfotinctoriale: pe frotiul colorat gram si efectuat de pe mediul de cultura si examinat in MO cu OB de 100X, observam bacilli G+ cu capete maciucate drept, dispusi in gramezi sub forma literelor chinezesti sau a majusculelor.

-pe frotiul colorat Neisser observam corpusculi metacromatici albastrii-bruni.

b)Caractere de cultura:- pe mediul Luffler ↑ colonii specifice alb-galbui cremoase.

-pe geloza-sange ↑ colonii albe, gri prelate +/- hemoliza.

-pe mediul Gundel-Tietz: se diferentiaza cele 3 tipuri de bacteria, colonii:

▪tipul gravis-colonii negre de tip R, plate cu margini crenellate, cu striuri radiare ca o floare de margaritar, inconj de un halou albastru.

▪tipul mitis- colonii negre de tip S, rotunde cu margini regulate, suprafete netede, lucioase.

▪tipul intermedios- se dezvolta colonii de tip S-R.

c)Caractere biochimice: produs H2S, fermenteaza zaharurile, mono si polizaharidele.

5.Tratament: ser antidifteric si AB: P, T.

Diagnosticul indirect-IDR SHICK

-util pt determinarea starii de imunitate a organismului, se injecteaza intradermic 0,2 ml toxina.

-daca organismul nu are anticorpi, toxina isi exercita efectul si la locul inocularii apare o roseate reactie + si inseamna ca organismul este receptiv la difterie.

-daca organismul are anticorpi, ei vor neutraliza toxina s nu apar modificari la locul inocularii.

Profilaxia: obligatorie prin vaccinuri cu anatoxina difterica.

-la copii 3-9 luni- primul vaccin antidifteric cu trivaccin DTP.

-revaccinarea se face la 6 luni dupa prima vaccinare cu trivaccin sau ADPA.

-revaccinarea a doua la 29-35 cu trivaccin DTP.

- revaccinarea a treia la 6-7 ani cu bivaccin DT sau cu ADPA.

- revaccinarea a patra la 13-14 ani cu bivaccin DT, oferind un grad inalt de protectie.