8/11/2019 Michael Oakeshott-Rationalismul in Politica-

1/4

Michael Oakeshott Rationalismul in politica (4)

Rationalismul analizat de autor este rationalismul modern si prezinta un carcter

propriu, reprezinta modul de a gandi viu si riguros. Aproape intreaga politica de astazi a

devenit rationalista sau aproape rationalista, iar rationalismul propus de acesta se ridica in

favoarea independentei de gandire, in favoarea gandului liber de orice obligatii fata de

orice autoritate , cu exceptia autoritatii ratiune, se conecentraza in convingerea, intr-o ratiune

comuna a intregii omeniri. Rationalismul priveste trecutul ca fiind un obstacol . Lumea

politicii este cea mai putin docila fata de tratamentul rationalist, politica fiind in totdeauna

influentata de traditie. Cu exceptia religiei se poate constata ca rationalismul a obtinut cele

mai mari victorii in politica, pentru acest curent ratiunea omeneasca devine infailibila in

activitatea politica. Autorul considera ca toate aceste excese ale rationalismului si toata

aceasta gandire si analiza a omului rationalist se datoreaza in primul rand lui Descartes,

din cauza ideilor sustinute in cartea Discours de la Methode .

. Voltaire sublinia ca pentru a dobandi legii bune trebuie sa arzi toate legile vechi si

sa pornest de la zero . Doua caracteristici principale ale rationalismului sunt date de:

viziunea conform careia politica trebuie sa fie guvernata de perfectiune si

uniformitate, acestea reprezinta si esenta rationalismului.

deeile fondarii unei societati fie una formata din indivizi fie una formata din state,

pe baza unei Declaratie a Drepturilor !mului este o creatie a mintii rationaliste, cum este si

autodeterminarea nationala sau rasiala, atunci cand acestea a"ung principii universale.

n cea dea # a parte a textului rationalismul este definit ca fiind o doctrina despre

cunoasterea omeneasca $ independenta in gandire%. Rationalistul sustine ca singurul

element cognitiv implicat in activitatile omenesti este cunoasterea tehnica, iar cunoasterea

practica este de fapt non&cunoastere, acest fapt se datoreaza preocuparii rationalistului

pentru certitudine. Cunoasterea tehnica devine astfel singurul tip de cunoastere ce satisfacestandardele de certitudine rationaliste Superioritatea ideologiei asupra traditiei sta tocmai in

precizia rationalismului si in demonstrabilitatea sa. Fiecare stiinta, arta, activitate implica

cunoasterea, aceasta se bazeaza pe 2 feluri, ambele implicand activitatea reala. Cunoasterea

te nica este formulata din reguli care pot fi invatate , rememorate si puse in practica in mod

delibera. !oate fi formulata precis c iar daca pentru ai da acea formulare e nevoie de o abilitate

8/11/2019 Michael Oakeshott-Rationalismul in Politica-

2/4

speciala. Cunoasterea practica se gasesgte numai in utilizare si nu prezinta caracter

reflexiv."ceste tipuri sunt inseparabile, fiind comportamente gemene ale cunoasterii implicate in

orice activitate.

#iferentele dintre cele 2 tipuri de cunoastere consta in faptul ca, cunoasterea te nica

poate fi formulata in reguli, principii, instructiuni , poate fi inscrisa intr-o carte, cunoasterea

practica consta in faptul ca expresia sa normala se gaseste in felul obisnuit sau traditional, detine

o valoare mai mare de probabilitate si mai mica de adevar, ii lipseste rigiditatea necesara pentru a

putea fi retinuta. Cunoasterea te nica poate fi invatata dintr-o carte si poate fi transmisa altora pe

baza celor mai simple intelesuri ale cuvintelor$ cunoasterea practica nu poate fi obiectul predarii

sau invatarii, poate fi dobandita prin contactul direct cu cineva care o exercita tot timpul.

%ationalistul sustine ca singurul element cognitiv implicat in activitatile omenesti este

cunoasterea te nica, iar cunoasterea practica este de fapt non-cunoastere, acest fapt se datoreaza preocuparii rationalistului pentru certitudine. Cunoasterea te nica devine astfel singurul tip de

cunoastere ce satisface standardele de certitudine rationaliste. %isca ca uneori iluzia creata de

suveranitate te nicii sa duca la o ignoranta practica.

&n partea a ' a este discutata perioada de aparitie a rationalismului, starea cunoasterii

europene la inceputul sec al ()&& a era cu totul aparte, se realizasera de*a pregreii remarcabile

iar fluxul cercetarii atinsese cote inalte. Figurile dominante sunt #escartes si +acon. +acon dorea

sa inzestreze inetelectul cu ceva ce lui i se pare strict necesar$ arta cercetarii sale prezenta '

caracteristici principale mai intai era bazata pe un set de reguli fiind bazata pe o adevarata

te nica, precedata de instructiuni$ in al 2 lea rand era un set de reguli a carui aplicare era pur

mecanica, folosirea ei nu cerea inteligenta sau cunoastere, doar ceea ce tinea de te nica

respectiva$ in al ' lea rand devenea un set de reguli cu aplicare universala, era o adevarata

te nica definit ca un instrument de cercetare indiferent fata de subiectul cercetarii.

"devarata cunoastere trebuie sa inceapa cu o curatare a mintii, cu certitudini si sa fie

completa. #escartes isi tragea inspratia din cele ce pareau a fi lipurile cercetarii contemporane

lui, observa absenta unei te nici de cercetare formulate constient si precis. Se diferentiaza de

+acon in ceea ce priveste soliditatea instructiei sale in filozofie. ste mai consecvent decat

+acon in asi aplica scepticismul asupra sa , si considera ca suveranitatea te nicii este un vis si nu

o realitate.

8/11/2019 Michael Oakeshott-Rationalismul in Politica-

3/4

!ascal il critica pe #escartes si considera ca semnificatia rationalismului nu sta in

recunoasterea cunoasterii te nice, ci in esecul sau de a recunoaste orice alt tip de cunoastere.

%ationalismul inceteaza sa fie doar un stil politic si devine un criteriu stilistic al oricarei

politici respectabile. !olitica rationalista este politica nevoii resimtite la un moment dat care nu

este controlata printr-o cunoastere concreta, autentica, ci doar interpretata de ratiune si

satisfacuta conform unei ideologii, poate fi numita politica dupa carte.

&ndiciul rationalismului in politica de astazi este pretentia omului de stiinta. !olitica

rationalismului este politica celor lipsiti de experienta politica si ca principala caracteristica a

politicii europene este subliniata invazia a cel putin ' tipuri lipsite de experienta politica, aceea anoului conducator, a noii clase conducatoare si a noii societati politice, si se poate adauga invazia

noului sex.

'roiectul lui Machiavelle furniza o fituica utila in politica, un dresa" politic, acolo

unde lipsea educatia politica, o tehnica pentru conducatorul lipsit de orice traditi, acesta

este constient de limitele cunoasterii tehnice si nu uita faptul ca politica reprezinta

diplomatia. Marx si (ngels au fost autorii celui mai uluitor rationalism politic.

Declaratia de ndependenta este un produs caracteristic secolului rationalist.

Autorul sustine ca teza sa este data de practica politica obsnuita a natiunilor europene,

inpotmolinduse in viciul rationalismului.

'olitica rationalista se naste din ocazii politice favorabile cu a"utorul lipsei de

experienta politica . &nsusirea specifica a rationalismului din politica moderna decurge din

impre*urarea ca lumea moderna a reusit sa inventeze metoda de mascare a lipsei de educatie

politica acest fapt trecand neobservat.

%ationalistul nu intelege niciodata ca este nevoie de aproximativ doua generatii ce

practica o profesie pentru ca aceasta sa fie deprinsa$ el face defapt tot ce poate pentru a distruge

posibilitatea instruirii crezand ca este daunatoare. oralitatea rationalistului este moralitatea

urmaririi constiente a unor idealuri morale, iar forma potrivita de educatie morala este cea bazata

pe explicarea principiilor morale, moralitatea rationalistului este moralitatea omului care s-a

8/11/2019 Michael Oakeshott-Rationalismul in Politica-

4/4

format singur si a unei societati ce s-a format singura, este ceea ce alti au recunoscut ca fiind

idolatrie.