5. O maree este considerata diurna cand este formata din:a. O singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de oreb. Doua ape inalte in 24 de orec. Doua ape joase in 24 de ored. O apa inalta si o apa joasa la interval de 6 oreR: a

9. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrulde joasa presiune va fi localizat in:

a. ENEb. SSWc. ESEd. WSWR: b

14. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW,centrul de joasa presiune va fi localizat in:a. NEb. WSWc. NWd. SSER: a

22. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, senumeste:a. Curentul Alaskab. Curentul Oya Shivoc. Curentul Californieid. Curentul Kuro ShivoR: b

23. Curentii oceanici sunt definiti ca:a. Deplasari verticale ale maselor de apab. Deplasari orizontale ale maselor de apac. Modificari ale densitatii apeid. Variatii ale temperaturii apeiR: b

28. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:a. Drept in fata sab. Spre dreapta, usor in spatele sauc. Spre stanga, usor in spatele saud. Spre stanga usor in fata saR: b

29. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a

trece de furtuna va fi:a. Prin ochiul furtuniib. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtuniic. Prin semicercul periculosd. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtuniiR: d

30. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:\a. Vanturi puterniceb. Calm sau vanturi slabec. Nebulozitate 8/8d. Ploi continuiR: a

31. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:a. In sens direct, cu exceptia curentului Golfuluib. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nordc. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent reced. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de NordR: b

37. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:a. Celor mai inalte apeb. Celor mai joase apec. Celor mai joase ape din ultimele 2 ziled. Tuturor apelor inalteR: d

38. Mareea joasa medie are inaltimea media a:a. Suprafetei mariib. Tuturor apelor joasec. Apelor inalte si apelor joased. Celor mai joase ape din ultimele 24 de oreR: b

40. Mareele de cuadratura se produc:a. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernalb. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90c. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directied. La intervale de 28 de zileR: b41. Mareele de cuadratura se produc cand:a. Luna este la fazele de primul si al doilea patrarb. La Luna noua si Luna plinac. Soarele si Luna sunt la conjunctied. Soarele si Luna sunt in opozitieR: a42. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa

coastele Africii?a. Curentul Ecuatorial de nordb. Curentul Bengueleic. Curentul Acelord. Curentul Atlanticului-de SudR: b

43. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:a. Umiditatea atmosfericab. Banchizele de gheatac. Configuratia coastelord. Variatia densitatii apei oceaniceR: d

48. Mareele de sizigii au loc cand:a. Luna este la primul sau la al doilea patrarb. Este Luna noua sau Luna plinac. Soarele si Luna sunt pe directii diferited. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoareR: b

49. Mareele de sizigii se produc cand:a. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soareleb. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90fata de Pamantc. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordined. O singura data in decurs de 28 de zileR: c

52. La o nava in deplasare, vantul aparent este zero, cand vantul adevarat este:a. Diferit de zerob. Din prova si este egal cu viteza naveic. Din pupa si are de doua ori viteza naveid. Din pupa si este egal cu viteza naveiR: d

56. Curentul Braziliei curge in directia generala:a. NWb. SSWc. Sd. NER: b

59. Curentul oceanic, care in multe privinte este similar cu Curentul Golfului, este:

a. Curentul Kuro Shivob. Curentul Californieic. Curentul Australiei de Estd. Curentul Ecuatorial de NordR: a

62. Diferenta, pe verticala, dintre inaltimea apei joase si apei inalte se numeste:a. Perioada mareeib. Durata mareeic. Adancimea mariid. Amplitudinea mareeiR: d

64. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:a. Schimbarea conditiilor de vremeb. Varitia declinatiei Luniic. Luna aflata la apogeud. Soarele aflat la periheliuR: b

69. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?a. Spre S-Wb. Spre Nc. Spre E-S-Ed. Spre WR: b

72. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde semodifica panta, spre cele mai mari adancimi se numeste:a. Campia abisalab. Zona de riftc. Self sau platou continentald. Terasa submarinaR: c

76. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:a. Nordb. Estc. Sud-Westd. Nord-EstR: b

79. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60S este:a. Curentul vanturilor polare

b. Curentul Peruluic. Curentul de deriva al vanturilor de Wd. Curentul FalklandR: c

81. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la :

a. Perioada valuluib. Frecventa valuluic. Inaltimea valuluid. Lungimea valuluiR: a

82. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:a. Adancimea apei si topografia submarinab. Vanturile si diferenta de densitate a apei mariic Configuratia costelor si a platoului continentald Temperatura aerului si presiunea atmosfericaR: b

85. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:a. Limita mareeib. Adancimea apei din hartac. Inaltimea mareeid. Perioada mareeiR: c

87. Vanturile care au cea mai mare influenta asupra directiei, derivei si adancimii curentilorecuatoriali sunt:a. Vanturile localeb. Musoniic. Vanturile alizeed. Vanturile de WR: c

93. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?a. Lungimea valuluib. Adancimea valuluic. Inaltimea valuluid. Perioada valuluiR: c

101. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri ,valul:a. Creste ca inaltime

b. Creste ca lungimec. Creste ca vitezad. Lungimea este neschimbataR: a

105. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau adoua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:a. Maree diurnab. Mare semidiurna regulatac. Maree mixtad. Mare semmidiurna neregulataR: b

106. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?a. 4 Bfb. 6 Bfc. 12 Bfd. 17 BfR: c

109. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanuluiAtlantic?a. Curentul Atlantic de Nordb. Curentul Canarelorc. Curentul Labradord. Curentul BaffinR: c

110. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?a. Curentul Peruluib. Curentul Oya Shivoc. Curentul Californieid. Curentul NorvegieiR: c

111. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?a. Curentul de deriva al vanturilor de Wb. Curentul Acelorc. Curentul Benguelad. Curentul PeruluiR: a

113. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?

a. Au loc numai la cuadraturab. Determina maree diurnec. Au o valoare mai scazuta decat in mod normald. Au loc la sizigiiR: c

114. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentiloroceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?a. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci sicurentiib. Depinde de declinatia Luniic. Forta Coriolis este mai mare la latitudini micid. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initialaR: a

116. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupracurentilor din oceanul Atlantic de Nord?a. Tablele de mareeb. Cartile pilot ale zoneic. Navtexuld. Atlasul geograficR: b

118. Navigand spre W in oceanul Atlantic de Sud intr-o furtuna extratropicala cu vantul dinprova,. aplicand legea Buoys-Ballot, centrul de joasa presiune se afla:a. La nord de navab. La sud de navac. In prova naveid. In pupa naveiR: b

122. Care este curentul oceanic cu cea mai mare influenta asupra climatului datoritacaracteristicilor sale?a. Curentul Atlanticului de Nordb. Curentul Golfuluic. Curentul de deriva al vanturilor de Westd. Curentul Ecuatorial ContrarR: b

2. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaiecu caracter general, indica apropierea unui:a. Front oclusb. Front stationarc. Front caldd. Front receR: c

3. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:a. Anticiclonib. Cicloni tropicalic. Sa baricad. Talveg depresionarR: b

10. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:a. Scade ca si temperatura aeruluib. Scade in timp ce temperatura aerului crestec. Creste ca si temperatura aeruluid. Creste in timp ce temperatura aerului scadeR: d

12. O masa de aer este numita „calda” daca:a. Provine dintr-o zona de presiune joasab. Suprafata deasupra careia se deplaseaza este mai rece decat eac. Are peste 70Cd. Provine dintr-o zona de inalta presiuneR: b

16. Frontul oclus este cauzat de obicei de:a. Frontul rece care devine stationarb. Frontul cald care se destramac. Frontul rece care ajunge din urma frontul caldd. Frontul cald care devine stationarR: c

17. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:a. Vreme frumoasa si uscatab. Cer innorat si vanturi puternicec. Precipitatii continue si rafale de vantd. Cer complet acoperit si vant slabR: a

24. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:a. Perpendicular pe izobareb. Paralel cu linia frontului recec. Nu bate vantul, este calmd. Perpendicular pe linia frontului caldR: c

29. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a

trece de furtuna va fi:a. Prin ochiul furtuniib. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtuniic. Prin semicercul periculosd. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtuniiR: d

33. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:a. Front oclusb. Zona de presiune inaltac. Front stationard. Zona de presiune joasaR: b

34. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:a. Calmab. Moderata, dar navigabilac. Montata si confuzad. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directiaR: c

36. In emisfera nordica,schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu crestereavitezei lui indica faptul ca:a. Este in trecere un front receb. In apropiere este un centru de inalta presiunec. In apropiere exista un front stationard. Se apropie un front oclusR: a

47. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cuexceptia:a. Oceanului Indianb. Oceanului Pacific de Nordc. Oceanului Pacific de Sudd. Oceanului Atlantic de SudR: d

53. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care sedeplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:a. Zona adapostita de vantb. Semicercul periculosc. „Ochiul furtunii”d. Semicercul manevrabilR: b

57. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:

a. In sens directb. Variabilac. In sens retrogradd. RectilinieR: a

60. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:a. Partea din fata a naveib. Stanga traiectoriei furtuniic. Partea din spate a naveid. Dreapta traicetoriei furtuniiR: b

66. Semnele care indica unui apropierea unui front cald, sunt:a. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticalab. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de aversec. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai recid. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densiR: d

67. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:a. In sens retrograd spre interiorb. In sens direct spre exteriorc. In sens retrograd spre exteriord. In sens direct spre interiorR: b

71. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata detraiectoria furtunii:a. Frontalb. In dreapta traiectorieic. In spatele furtuniid. In stanga traiectorieiR: b

75. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste:a. Mareeb. Resacac. Deferlared. HulaR: d

83. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera

nordica este:a. SW, S si SEb. NE, E si Sc. W, NW si Nd. NW, N si NER: d

84. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudicaeste:a. NW, W si Sb. SW, S si SEc. N, NW si Ed. W, NW si NR: b

88. Masele de aer cald se caracterizeaza prin:a. Nori stratiformi si vizibilitate moderatab. Turbulenta in interiorul masei de aerc. Vizibilitate foarte bunad. Temperatura oscilantaR: a

89. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:a. De E la Wb. De W la Ec. De N la Sd. In orice directieR: b

90. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 deore?a. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezeib. Valuri lungi ce-si pastreaza directiac. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mbd. Un cer acoperit cu ploi continuiR: c

91. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?a. 10 la 12 Ndb. 4 la 6 Ndc. 15 la 20 Ndd. 40 NdR: a

92. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?

a. 10 la 15 Ndb. 20 la 30 Ndc. 5 la 10 Ndd. 70 NdR: b

94. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?a. Forta de furtuna a vantului dinspre Nordb. O hula neobisnuit de lungac. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usord. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normalaR: b

96. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?a. Altostratus si Fractostratusb. Altocumulus si Cirrusc. Cirrostratus si Cumulusd. Cumulonimbus si CumulusR: d

100. Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se maideplaseze, zona de separatie se numeste:a. Front receb. Front oclusc. Front cvasistationard. Front caldR: c

102. Cand un uragan trece peste apa mai rece sau uscat si pierde din caracteristicile sale,furtuna devine:a. Zona de inalta presiuneb. Sistem extratropical de presiune joasac. Furtuna tropicalad. Mlastina barometricaR: b

103. Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite, liniade separatie intre cele doua mase de aer se numeste:a. Front atmosfericab. Izobarac. Linie echipotentialad. IzotermaR: a

104. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

a. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbeb. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la frontc. Sa se schimbe in linii drepted. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de frontR: b

107. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100Mm de pozitia navei?a. O hula lunga din directii diferiteb. O aclamie de lunga durata a vantului si a mariic. Mare agitata cu valuri din NEd. Valuri cu lungimi si perioade miciR: a

108. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?a. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiuluib. Vant ce-si schimba rapid directiac. Nori Altocumulus dominantid. Presiune atmosferica extrem de joasa si calmR: d

112. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor esteADEVARATA?a. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi vitezab. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul caldc. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nordd. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul receR: b

117. Din cauza trecerii unui front oclus temperatura:a. Va creste rapidb. Ramane aproximativ aceeasic. Va scadea bruscd. Depinde daca ocluzia este de tip cald sau receR: d

121. Ce conditii se pot intalni in ochiul „calm” al unui ciclon tropical?a. Valuri imense, din toate directiile, cer senin, calm sau vanturi slabe si o presiune deosebitde scazutab. Mare calma, plata, averse de ploaie si o presiune deosebit de scazutac. Valuri imense ce vin dintr-o directie, cer senin si presiune inaltad. Mare calma, averse de ploaie si o presiune deosebit de inaltaR: a