Metodologia Cercetariiv-cu Bibliografie

8/19/2019 Metodologia Cercetariiv-cu Bibliografie

1/22

Cuprins

I. PARTEA GENERALA

CAPITOLUL 1. DEFINITIA OBEZITATII.............................................................. 3

CAPITOLUL 2. EPIDEMIOLOGIA OBEZITATII .................................................. 4

CAPITOLUL 3. CRITERII DE IDENTIFICARE SI EVALUAREA OBEZITATII LA COPIL

SI ADOLESCENT

3.1 Anamneza. Identificarea copiilor si adolescentilor cu risc pentru

obezitate............................................................................................................................ 5

3.2 Metode clasice, antrapometrice ............................................................................ 6

3.2.1 Indicele de masa corporala .................................................................................... 7

3.2.2 Masurarea grosimii pliurilor cutanate ...................................................................

3.2.3 Masurarea circumferintei abdominale ...................................................................

3..2.4 Indicele abdomenofesier ..........................................................................................

II. PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL 4. EVALUAREA IMPACTULUI MEDIULUI MODERN ASUPRA

OBEZITATII LA COPII SI ADOLESCENTI ...................................................... !

4.1 Introducere ...................................................................................................... !4.2 "biecti#e ......................................................................................................... 1$

4.3 Materiale si metoda ......................................................................................... 1$

4.4 %ezultate si discutii ........................................................................................... 11

4.4.1 &tabilirea st'rii de nutriție a ele#ilor studiați și a pre#alen eiț supraponderabilit'ții și a

obezit'ții ........................................................................................................................ 11

4.4.2 &tabilirea pre#alenței obezit'ții și supraponderabilit'ții raportat' la se(

și la #)rst' .......................................................................................................................... 12

4.4.3 *#aluarea comportamentului alimentar ................................................................. 14

+ 1 22 +


2/22

4.4.3.1 Micul de-un ................................................................................................... 14

4.4.3.2 onsumul zilnic de fructe si legume ............................................................. 15

4.4.3.3 onsumul de b'uturi carbogazoase necarbogazoase /ndulcite .................... 16

4.4.3.4 onsumul de dulciuri, c0ipsuri și cartofi pr'-iți ............................................. 17

4.4.3.5 um'rul de mese pe zi .................................................................................... 1

4.4.4 *#aluarea acti#it'ții fizice și a comportamentului sedentar ......................................... 1!

CONCLUZII.............................................................................................................. 2$

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 22

+ 2 22 +


3/22

1. I. PARTEA GENERALĂ

1. Capitolul 1

DEFINI IȚ A OBEZIT IȚ I

ermenul de obezitate deri#' din cu#)ntul latin obesus /ngr'șat prin alimente.

Școala 0ipocratic' a denumit diaita stil de #iaț', reprezent)nd ansamblul dintre

alimenta iț e iș influențele mediului ambiant asupra ei. Mai t)rziu apare la rom)ni no iț unea

diet', definit' ca ansamblul factorilor aer, ap', temperatur' a mediului, 0ran', e(erci iț u

fizic, posibilit'ți de odi0n', mediul /n care tr'iește omul. n secolul I d.r. , sub influența

școlii egiptene, care considera alimenta iț a sursa tuturor relelor, cu#)ntul diet' se

restr)nge la no iț unea de regim alimentar .

"bezitatea este o stare de dezec0ilibru energetic /ntre aportul caloric crescut si

c0eltuielile energetice sc'zute, caracterizat' prin creșterea greut' iț i corporale pe seama

țesutului adipos. *a reprezint' un e(ces de lipide /n compozi iț a corpului, produs prin creșterea

num'rului de adipocite 80iperplazie9 dar iș a #olumului 80ipertrofie9, care determin' creșterea

greuta iț i corporale.819

"bezitatea se poate defini prin indicele de masă corporală (IMC), metoda cea mai

folosit' /n practic' iș /n studiile epidemiologice, care reprezint' raportul dintre greutatea

m'surat' /n :ilograme iș /n'l imț ea /n metri p'tra iț . Aceast' modalitate de e#aluare a st'rii de

nutri iț e este /ns' criticabil', deoarece IM+ul nu reflect' distribu iț a masei grase iș corela iț a sa

cu masa slab' iș nu diferen iț eaz' gr'simea faț' de mușc0i, oase iș organe #itale.

a urmare, cea mai corect' definire a obezit' iț i este dat' de m'rimea e(cesului de

gr'sime corporal'. n mod uzual, se utilizeaz' aparate care m'soar' adipozitatea prin

impedanț' bioelectric'. Astfel, p)n' la #)rsta de 16 ani este considerat obez copilul sau

adolescentul a c'rui mas' gras' dep'șește cu mai mult de 2$; #aloarea de referinț' pentru

#)rst' iș se(, iar peste 16 ani diagnosticul de obezitate presupune o mas' gras' mai mare de

25; din greutatea corporal' la b'ieți iș peste 32; la fete. 829

+ 3 22 +


4/22

2. Capitolul 2

EPIDEMIOLOGIA OBEZIT IȚ I

"bezitatea este cea mai frec#ent' tulburare de nutri iț e a copilului /n ț'rile dez#oltate,

reprezent)nd una dintre marile probleme de s'n'tate public' /n numeroase zone ale lumii.

Interesul faț' de aceast' afec iț une a crescut abia odat' cu recunoașterea pronosticului s'u

nefa#orabil iș al realit' iț i c' o mare parte din copiii obezi #or de#eni adulți obezi.

n prezent se constat' o tendinț' de creștere cu caracter epidemic a frec#enței

obezit' iț i iș supraponderabilit' iiț , care au a-uns s' afecteze la scar' mondial' apro(imati# 2$

25; dintre copii iș 45 5$; dintre adolescen iț .


5/22

Capitolul 3

CRITERII DE IDENTIFICARE IȘ EVALUARE A

OBEZIT IȚ I LA COPIL IȘ ADOLESCENT

3.1 An!"n#$!. I%#n&i'i(!r#! ()pii*)r și !%)*#s(#nți*)r (u ris( p#n&ru

)+#$i&!

" e#aluare medical' aprofundat' este esen iț al' pentru o apreciere complet' a poten iț alelor

riscuri asupra s'n't' iiț , datorate deregl'rii greut' iiț .

Istoricul ar trebui s' analizeze debutul creșterii /n greutate, comportamentele i obș iceiurile

alimentare, e(erci iilț e fizice iș acti#it' ilț e sedentare, antecedentele 0eredo+ colaterale,

antecedentele personale patologice, e(amenul fizic iș alte analize anterioare.

Momentul /n care pacientul sau p'rintele percep greutatea ca pe o problem', este un punct

important de /nceput. oate curbele de creștere anterioare disponibile trebuiesc analizate. @ac'

acestea nu sunt disponibile, se #a solicita familiei s' / iș aminteasc' c)te#a greut'ți anterioare,

fiind util pentru a e#alua daca greutatea copilului este stabil' /n timp. *ste de asemeneaimportant s' se /ntrebe despre e(istența unor tulbur'ri de 0r'nire anterioare, dac' copilul a fost

al'ptat, precum iș ceea ce pacientul iș familia percep ca fiind cauza

supraponderabilit' iiț obezit' iț i 8dieta, sedentarism, factori genetici9 iș felul /n care pri#esc

aceast' problem'. @eterminarea m'surii /n care greutatea are impact asupra #ie iț i copilului

8social, școal', acti#it'ți zilnice9 iș /ncerc'rile f'cute /n trecut, cu succes sau nu , de a pierde /n

greutate #or fi folositoare pentru istoric.


6/22

+ frec#ența consumului de b'uturi /ndulcite 8b'uturi r'coritoare, sucuri,

energizante9=

+ frec#ența consumului de legume iș fructe=

+ locul ser#irii mesei 8/n fața tele#izorului, /n dormitor, la mas'9=

+ dimensiunea por iilț or de m)ncare.

um mulți tineri prezint' tulbur'ri sau disfunc iț i alimentare la o #)rst' fraged',

acestea put)nd determina creșterea /n greutate iș comorbidit' iț , toți pacien iț i cu risc de obezitate

iș p'rin iț i lor ar trebui /ntrebați dac' sar mesele, dac' iț n post sau diet', dac' ascund iș

consum' alimente /n secret /n camera lor, daca folosesc la(ati#e sau pastile pentru sl'bit iș orice

obicei de a m)nca noaptea.849

3.2 M#&)%# (*!si(#, !n&r)p)"#&ri(#

@eterminarea greut' iț i iș ni#elului de țesut adipos la copil iș adolescent este problematic',

deoarece aceasta este o etap' de creștere rapid' iș de dez#oltare. n timpul acestei perioade nu

are loc numai creșterea /n /n'l imț e, ci și modific'ri /n compoziția corpului, prin urmare,

clasificarea obezit' iț i /n func iț e de o singur' m'sur' este dificil'. n plus, standardeleinterna iț onale sau regionale de greutate pentru copii iș adolescenți pot fi mai pu iț n fiabile ca

#)rst' de debut a pubert' iiț , iar sc0imb'rile fizice asociate #ariaz' deseori /ntre diferite ț'ri,

grupuri etnice iș culturi.

n definirea obezit' iț i la copil iș adolescent /ncerc'm s' indentific'm pe cei cu țesut adipos

e(cesi#. u toate acestea, capacitatea de a estima cu e(actitate ni#elul de gr'sime corporal' este

doar unul din criteriile necesare pentru o m'surare eficace a obezit' iiț . oDer et all sugereaz' c'

de o importanț' egal' sunt simplicitatea metodei, costul, u uș rința de utilizare iș acceptarea dec'tre subiect. iciuna dintre abord'rile ma-ore de a defini obezitatea copilului iș

adolescentului, utilizate /n prezent, nu /ndeplinesc toate aceste criterii.

M'surile antropometrice sunt cele mai utilizate metode pentru definirea

supraponderabilit' iț i iș obezit' iț i la copil iș adolescent. 859

&imple iș ieftine, metodele antropometrice sunt folosite pentru supra#eg0erea

epidemiologic' unui num'r mare de subiec iț . entru utilizarea clinic', ele sunt cele mai

frec#ente m'suri pentru diagnosticul iș monitorizarea pacientului. 869

+ 6 22 +


7/22

3.2.1 In%i(#*# %# "!s- ()rp)r!*-

IM este un indicator al greut' iț i e(cesi#e /n raport cu /n'l imț ea, fiind cea mai

pragmatic', reproductibil' iș frec#ent utilizat' m'sur' de determinare a obezit' iț i la copil iș adult

8tabelul nr 19. " limitare ma-or', totuși, este faptul c' nu se poate distinge cu acuratețe dac'creșterea /n greutate este datorat' masei grase sau masei musculare. @e e(emplu, un culturist

poate a#ea un IM foarte ridicat datorit' masei musculare iș nu a e(cesului de gr'sime.

Ea adul iț , obezitatea este definit' utiliz)ndu+se un singur indice, IM F 3$, dar

aceast' definire nu poate fi utilizat' la copii, deoarece aceștia fiind /n perioada de creștere, IM+

ul nu r'm)ne static. Astfel, obezitatea la copii iș adolescenți este relati# definit' prin percentile

selectate /ntr+un grup de referinț', bazat pe #)rst' iș se(. entru a ilustra acest punct, media IM

pentru un copil de 6 ani este /n -ur de 16, /n timp ce pentru un adolescent de 16 ani, este mai

aproape de 22. @ a descoperit o nomenclatur' pentru a defini obezitatea la copii americani

8imes G @ietz, 1!!49. Astfel, copilul cu IM cuprins /ntre percentilele 5 iș !4 sunt inclu iș /n

categoria cu risc de supraponderabilitate, obezitatea referindu+se la un IM mai mare dec/t

percentila !5. Aceast' nomenclatur' ia /n considerare limit'rile IM /n diagnosticul obezit' iiț .

otențiale probleme asociate cu acest sistem de clasificare includ capacitatea limitat' de a

compara tendințele ț'rilor cu diferite sisteme de clasificare sau alte grupuri care sunt foarte

diferite faț' de popula iț a utilizat' ca referinț'. 879

IMC/0"2

masa corporala 8:g9

inaltime2 8m29

V!*)ri*# !((#p&! inrn!ți)n!* !*# in%i(!&)ru*ui IMC sun&

sub+ponderal H 1.5

nor mal 1.5 + 24.!

supra+ponderal 25 + 2!.!

obezitate 3$ +3!.!

obezitate e(trema 4$

C*!si'i(!r#! %up! p#r(#n&i*#*# IMC *! ()pii

+ 7 22 +


8/22


9/22

II. PARTEA SPECIAL

Capitolul 4

EVALUAREA IMPACTULUI MEDIULUI

MODERN ASUPRA OBEZIT IȚ I LA COPII IȘ

ADOLESCENȚI

4.1 INTRODUCERE

&ubiectul obezit'ții reprezint' o tem' care suscit', mai ales /n ultimii ani, tot mai

mult interes, at)t din partea personalului medical, a cercet'torilor, c)t iș din partea

popula iț ei. r'ind /ntr+o societate iș /ntr+o perioad' /n care ma-oritatea resurselor familiale

sunt orientate c'tre consum, /n care mar:eting+ul iș publicitatea ne diri-eaz' la tot pasul

op iț unile iș /n care timpul parcurs pentru a a-unge dintr+un loc /n altul este considerat un

timp pierdut, nici nu poate fi altfel.

n ultimii 2$ de ani, rata obezit' iț i s+a triplat /n ț'rile /n curs de dez#oltare care au

adoptat un stil de #iaț' occidental, ce presupune reducerea acti#it' iț i fizice iș

supraconsumul de alimente ieftine iș dense din punct de #edere energetic. Acest stil de #iaț'

a influențat i #ș )rstele tinere /n aceste ț'ri. re#alența supraponderii /n r)ndul copiilor

#ariaz' /ntre 1$ 25;, iar a obezit' iț i /ntre 2 1$ ;.

%ela iț a dintre obezitate iș s'r'cie este comple('B a fi s'rac /n una dintre cele mai

s'race ț'ri din lume este asociat cu malnutri iț a iș deficitul ponderal, /n timp ce a fi

s'rac /n una din ț'rile cu #enituri medii este asociat cu un risc crescut de obezitate.


10/22

4.2 OBIECTIVE

O+i#(&i5#*# generale ale cercet'rii efectuate /n cadrul ezei de Eicenț' au fost B

1. &tudierea st'rii de nutri iț e iș cunoașterea datelor reale cu pri#ire la pre#alența supraponderii iș obezit' iț i /ntr+un eșantion de popula iț e urban' de #)rst'

pediatric'.

2. &tabilirea pre#alenței obezit' iț i și supraponderii la ni#elul acestui eșantion, raportat'

la se( iș la grupa de #)rst'.

3. ercep iț a greut' iț i corporale iș sentimentele faț' de propriul corp

4. &tabilirea influenței stilului de #iaț' modern asupra determinismului

statusului ponderalB

+ e#aluarea comportamentului alimentar

+ practici alimentare /n familie

+ e#aluarea influenței mediatice /n generarea tulbur'rilor de

comportament alimentar la tineri

+ e#aluarea acti#it' iț i fizice iș al comportamentului sedentar

4.3 MATERIAL ȘI METOD

&tudiul efectuat a fost de tip statistic prospecti#, desf' uș rat pe un lot de 466 ele#i,

cu #)rsta cuprins' /ntre 14 ani iș 1! ani, respecti# din clasele a IK+a, a K+a, a KI+a iș a KII+a

de la dou' licee din -udețul Lr'ila, dup' ob iț nerea consimț'm)ntului onsiliului @irectoral.

Am luat /n considerare cazurile care au corespuns defini iț ei de caz pentru obezitate

i supș rapondere printr+o #aloare a IMF25 :gm iș cu #)rsta cuprins' /ntre 14+1! ani. Au

fost e(cluse din studiu cazurile de obezitate genetic'.

A fost utilizat ca instrument de culegere a datelor, un c0estionar ce a cuprins un

num'r restr)ns de itemi adaptați dup' cei cuprin iș /n c0estionarul utilizat pentru studiul

ealt0 Le0a#ior in &c0ool+aged 0ildren 8L&9, #alidat iș standardizat pentru popula iț a

de copii iș adolescenți din %om)nia iș utilizat pentru studiile L& realizate /n anii

2$$52$$6 i 2$$!ș 2$1$ /n țara noastr'. Acești itemi au #izat e#aluarea comportamentului

alimentar și acti#itatea fizic', operaționalizate /n frec#ența ser#irii micului de-un, alconsumului de fructe iș legume, a sucurilor carbogazoasenecarbogazoase /ndulcite iș a

+ 1$ 22 +


11/22

practic'rii regulate a e(erci iț ului fizic. Au fost e#aluate iș alte comportamente rela iț onate

cu cele de mai sus pentru a oferi un cadru mai compre0ensi#. *le#ii au fost rugați s'

furnizeze /n'l imț ea proprie 8f'r' /nc'lț'minte9 iș greutatea 8f'r' 0aine9, #alori necesare

calculului indicelui de mas' corporal', cea mai des /nt)lnit' modalitate de a m'sura

ni#elul de adipozitate /n cazul copiilor și adolescen ilț or.relucrarea datelor ob iț nute am realizat+o folosind programul Microsoft "ffice

*(cel pentru crearea bazei de date iș analiz' statistic'.

4.4 REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.4.1 S&!+i*ir#! s&-rii %# nu&riți# ! #*#5i*)r s&u%i!ți și ! pr#5!*#n #iț

supr!p)n%#r!+i*i&-ții și ! )+#$i&-ții

e baza datelor ob iț nute, cu referire la greutatea iș /n'l imț ea ele#ilor, calculul

indicelui de mas' corporal' 8IMJN8:g928m99 ne+a permis stabilirea statusului ponderal

al lotului pro#enit din cele dou' licee. n raport cu #aloarea indicelui de mas' corporal',

eșantionul studiat a fost grupat /n patru categorii, iș anume subponderali,

normoponderali, supraponderali iș obezi.

@in analiza procentual' a celor 466 de subiec iț , reprezentați de ele#i cu #)rste

cuprinse /ntre 14 iș 1! de ani, se obser#' un procent de 67; copii cu greutate normal'

8reprezent)nd 314 din cazuri9, 21; copii subponderali 8reprezent)nd !6 din cazuri9, 12;

copii cu surplus de greutate, din care 1$; supraponderali 8reprezent)nd 46 din cazuri9 și

2; obezi 8reprezent)nd 1$ din cazuri9 Fi0.4.1

Fi0ur! 4.1 Starea de nutri ieț a copiilor studia i ț

+ 11 22 +


12/22

4.4.2 S&!+i*ir#! pr#5!*#nț#i )+#$i&-ții și supr!p)n%#r!+i*i&-ții

r!p)r&!&- *! s#6 și *! 57rs&-

Analiz)nd distribu iț a pe se(e , se remarc' o preponderenț' ma-or' a se(ului

masculin /n r)ndul supraponderalilor. @e asemenea, pre#alența obezit' iț i este mai

mare la se(ul masculin, diferenț' statistic semnificati#' 8'i0.4.29.

Fi0ur! 4.2 Distribu iaț pe sexe a elevilor studia i ț

%emarc'm c' pre#alența st'rii supraponderale crește cu #)rsta, de la 35; la grupa

de #)rst' 15+16 ani, la 65; la grupa 17+1! ani. @e asemenea, prin analiza distribu iț ei

obezit' iț i pe grupe de #)rste, constat'm ca iș /n cazul supraponderalilor, o dublare a

procentului la #)rsta 17+1! ani 8'i0.4.3.

Fi0ur! 4.3 Distribu iaț pe grupe de vârstă a elevilor studia i ț

+ 12 22 +


13/22

@up' cum se obser#', raportul masculinfeminin la grupa de #)rst' 17+1! ani a fost

semnificati# mai mare comparati# cu cealalt' grup', at)t /n cazul supraponderalilor c)t iș

al obezilor 8fig.4.4 iș fig.4.59.

Fi0ur! 4.4 Distribu iaț stării supraponderale raportată la sex și vârstă

Fi0ur! 4.8 Distribu iaț obeită ii ț raportată la sex și vârstă

4.4.3 E5!*u!r#! ()"p)r&!"#n&u*ui !*i"#n&!r

4.4.3.1 Mi(u* %#9un

+ 13 22 +


14/22

Micul de-un ser#it regulat este o component' important' a unei alimentații

s'n'toase, care la r)ndul ei este un factor fundamental /n stilul de #iaț' s'n'tos.

&tudiile au ar'tat c' tinerii care / iș /ncep ziua cu un mic de-un adaptat ne#oilor

personale, sunt mai creati#i iș mai acti#i fizic, a#)nd de asemenea o capacitatea crescut'de a folosi oportunit' ilț e de /n#'țare oferite de școal' iș familie. otodat' alegerea corect'

a alimentelor consumate /n primele ore ale zilei, poate asigura necesarul zilnic de #itamine,

minerale iș alte substanțe nutriti#e. Mai mult dec)t at)t, caloriile acumulate la primele

ore, sunt transformate /n energie, e#it)ndu+se astfel acumul'rile nes'n'toase de greutate

peste cea normal'.

ntrebarea din c0estionar care #izeaz' acest comportament a fost formulat' /n felul

urm'torB )t de des obi nuș iești s' iei micul de-un 8mai mult dec)t un pa0ar de lapte9 /ntimpul s'pt'm)niiO .

&e obser#' c' un procent semnificati#, 41;, din tinerii cu e(ces ponderal, nu

ser#esc niciodat' micul de-un. Ea acest procent, alarmant de ridicat, se adaug' și

num'rul de ele#i care au r'spuns c' nu ser#esc regulat micul de-un, 36;, rezult)nd c'

mai mult de 3 sferturi din tinerii c0estionați cu greutate peste cea normal', au un

comportament neadec#at pri#ind ser#irea micului de-un 8 ?ig. 4.69.

Fi0ur! 4.: !recven aț servirii micului de"un

&e remarc' o tendinț' de sc'dere a frec#enței ser#irii micului de-un pentru #)rstele de 16ani, respecti# 1 ani 8 ?ig. 4.79.

+ 14 22 +


15/22

Fi0ur! 4.; !recven aț servirii micului de"un pe vârste

4.4.3.2 C)nsu"u* $i*ni( %# 'ru( s!u *#0u"#

*(ist' numeroase studii care atest' importanța decisi#' a consumului zilnic de

fructe iș legume. At)t fructele, c)t iș legumele, asigur' un aport considerabil de #itamine,

minerale, fibre iș antio(idan iț , nutrienți esen iț ali, care a-ut' organismul s' lupte /mpotri#a

obezit' iiț , a bolilor cardio+#asculare și /mpotri#a tulbur'rilor legate de sistemul imunitar.&pecialiștii /n nutri iț e recomand' 5 por iț i de fructe sau legume pe zi. lec)nd de la

realitatea confirmat' prin numeroase studii /n r)ndul popula iț ei, conform c'reia educa iț a

nutri iț onal' /n %om)nia este aproape ine(istent', ampania 5 por iț i de legume, fructe

sau suc de fructe, / iș propune s' /ncura-eze consumul zilnic iș responsabil de produse

s'n'toase, pun)ndu+se accent /n mod special pe fructe iș legume, care poate fi completat cu

succes de sucul de fructe.

Acest comportament a fost e#aluat prin /ntrebareaB @e c)te ori pe s'pt'm)n'

obisnuiești s' consumi fructe sau legumeO

@in analiza procentual', se poate obser#a faptul c' rata ele#ilor care nu

consum' zilnic fructe sau legume se apropie de !$;, 41; dintre aceștia consum)nd /n mod

ocazional fructe sau legume, 43; practic)nd neregulat acest comportament, consum)nd de

1+2 ori pe s'pt'm)n', iar /n unele cazuri mai mult de 2 ori pe s'pt'm)n'. rocentul tinerilor

care nu se abat de la recomandarea specialiștilor nutri iț oniști, este nesemnificati#, 16;dintre aceștia consum)nd fructe sau legume cel pu iț n o dat' pe zi.

+ 15 22 +


16/22

4.4.3.3 C)nsu"u* %# +-u&uri (!r+)0!$)!s# n#(!r+)0!$)!s#


17/22

uman, iar concluziile tind c'tre un lucru /ngri-or'tor, unul dintre efectele negati#e ale

consumului e(cesi# de dulciuri fiind creșterea /n greutate.

Aparent inofensi#ele c0ipsuri de cartofi, de#enite o gustare e(trem de popular' /n

r)ndul copiilor iș adolescen ilț or, sunt o bomb' cu efect /nt)rziat. Acest aliment este o

ade#'rat' amenințare la adresa s'n't' iț i publice prin con iț nutul ridicat de sare, gr'simi ișcalorii, pro#oc)nd un fel de dependenț'. n cazul unui consum e(cesi#, ingredientele din

c0ipsuri au efecte noci#e bine documentate, sporind riscul apari iț ei obezit' iiț , a diabetului

za0arat tip 2 iș a bolilor cardio#asculare.

ntreb'rile din c0estionar care au #izat acest comportament alimentar au fostB )t

de des obi nuș iești s' consumi dulciuriO, )t de des obi nuș iești s' consumi c0ipsuriO,

repsecti# )t de des obi nuș iești s' consumi cartofi pr'-ițiO.

Analiza comportamentului alimentar al ele#ilor obezi, din aceea iș perspecti#',aduce /n aten iț e ponderea semnificati# mai crescut' a practic'rii obiceiului alimentar de a

consuma cartofi pra-iți mai mult de dou' ori pe sapt'm)na, 6$; 8Fi0. 4.>.

Fi0ur! 4.> #valuarea consumului săptămânal de carto$i pră"i i ț la obei

4.4.3.8 Nu"-ru* %# "#s# p# $i

entru ca digestia Pi absorbQia nutrienQilor alimentari s' se desf'Poare corespunz'tor,

este necesar ca mesele s' se repartizeze conform ceasului biologic al corpului uman.

rocesele metabolice, precum Pi cele digesti#e, se #or derula cu at)t mai bine cu c)t omul s+

a deprins de a fi constant /n respectarea orarului meselor.

n ceea ce pri#ește num'rul de mese pe zi, ele#ii au fost rugați sa r'spund'

la urm'toarea /ntrebareB R)te mese se#ești pe ziO. %aspunsurile ele#ilor stdudiați au

+ 17 22 +


18/22

#ariat /ntre doua iș cinci mese pe zi, dup' cum se poate obser#a /n figura de mai -os 8Fi0.

4.?.

Fi0ur! 4.? %umărul de mese pe i

4.4.4.E5!*u!r#! !(&i5i&-ții 'i$i(# și ! ()"p)r&!"#n&u*ui s#%#n&!r

#valuarea activită i ț i $iice

Al'turi de o alimenta iț e s'n'toas', acti#itatea fizic' este un factor c0eie /n ob iț nerea

iș men iț nerea unei greut'ți optime.

*fectul acti#it' iț i fizice asupra st'rii de s'n'tate depinde foarte mult de intensitate,

durat' iș frec#enț'. opiii ar trebui sa desf'șoare cel pu iț n 6$ de minute de acti#itate fizic'

moderat' sau intens' pe zi. *ste tot mai e#ident c' /n ultimii ani acti#itatea fizic' a copiilor

a sc'zut, odat' cu num'rul tot mai mare de op iț uni sedentare, /n timp ce num'rul de

calorii ingerate tinde s' creasc'. oți cei implicați /n educa iț a copiilor, p'rin iț , antrenori,

in#'ț'tori, ar trebui s' de#in' modele acti#e iș s'+i determine pe copii s' se implice /n

desf' uș rarea acestor acti#it'ți fizice. *(erci iilț e fizice /i a-ut' s'+ iș men iț n' greutatea iș

de ce nu, /i a-ut' s'+ iș p'streze o bun' p'rere despre ei /nsiși.

rin /ntrebrea R)te zile pe s'pt'm)n' obi nuș iești s' faci cel pu iț n 1 or' de

acti#itate fizic' pe ziO, acest studiu și+a propus s' e#alueze num'rul de ele#i care

se /nscriu /n recomand'rile specialiștilor de a pre#eni obezitatea, adic' efectuarea a

6$ de minute de acti#itate fizic' sus iț nut'.

Inclusi# /n școli copiii ar trebuie s' fac' mai multe e(erci iț i fizice. opiii autendința de a se plictisi repede, astfel c' ei g'sesc acti#itatea fizic' ca o pro#ocare iș ar fi

+ 1 22 +


19/22

u or ș s'+i determin'm s' iș depun' un efort fizic moderat sau intens. ?otbalul, s'ritul

la coard', basc0etul iș mersul #ioi, sunt toate e(emple de acti#itate fizic' intens'.

reșterea ni#elului de e(erci iț i fizice ar putea fi o bun' promo#are a s'n't' iț i iș o

strategie de pre#enire a /mboln'#irii. *ducaQia fizic' din Pcoal' contribuie nu numai la buna

condiQie fizic' Pi s'n'tate a ele#ilor, dar, de asemenea, a-ut' tinerii s' fac' Pi s' /nQeleag'mai bine acti#itatea fizic', cu repercusiuni poziti#e pentru /ntreaga lor #iaQ', a#)nd scopul

de a consolida dez#oltarea fizic', personal' iș social' a copilului. u at)t mai mult,

educaQia fizic' din Pcoal' determin' transferul unor cunoPtinQe Pi deprinderi ca spiritul de

ec0ip' Pi fair+plaC+ ul, culti#' respectul, conPtientizarea social' Pi asupra propriului corp.

+ 1! 22 +


20/22

CONCLUZII

1. " dat' cu adoptarea stilului de #iaț' occidental, obezitatea a de#enit o problem'

de s'n'tate public', a#/nd un caracter pandemic. ngri-or'tor este faptul c',

creșterea obezit'ții se manifest' frec#ent la copii si adolescen iț .

2. re#alența supraponderii si obezit'ții este de 12; din cazuri, reprezent)nd 56 de ele#i,

cu #)rsta cuprins' /ntre 15 și 1! ani, persoanele de se( masculin prezent)nd un

risc crescut pentru apariția si dez#oltarea e(cesului ponderal.

3. &e obser#' o creștere a pre#alenței supraponderii și obezit'ții, odat' cu /naintarea

/n #)rst', frec#ența ma(im' fiind /n grupa 17+1! ani.

4. Mai mult de -um'tate din ele#ii supraponderali, respecti# 56;, se declar' mul uț miți

de greutatea lor, starea de supraponderabilitate nefiind un moti# de /ngri-orare pentru74; dintre aceștia. n același timp, pentru toți ele#i cu IM3$, :ilogramele /n plus

reprezint' o real' problema, duc)nd la deformarea perceperii imaginii corporale.

5. &entimentul de nemul uț mire faț' de propiul corp este mai pregnant la se(ul

feminin.

6. Așa cum indic' rezultatele prezentate /n studiul actual, copiii și adolescenții

supraponderali și obezi din cele dou' licee studiate din Municipiul Lr'ila, practic'

frec#ent comportamente de risc pri#ind alimentația și e(erci iț ul fizic.7. Apro(imati# 3 sferturi din ele#ii studiați nu ser#esc /n mod regulat micul de-un, 41;

dintre aceștia declar)nd c' nu ser#esc niciodat' aceast' mas' a zilei.

. n urma anc0etei alimentare pri#ind consumul zilnic de fructe și legume, consumul

de b'utu dulciuri, c0ipsuri și cartofi pr'-iți, respecti# preferințele pentru produsele

fast+food, s+a conturat un comportament obezogen.

!. Ea acest comportament se adaug' obiceiul de a m)nca /n grab', de a ser#i deseori

gust'rile sau mesele principale /n fața tele#izorului sau a calculatorului și tenta iț a de acump'ra produse promo#ate prin reclamele >.

1$. ici familiile acestor copii nu s+au implicat /n adoptarea unui stil de #iaț' s'n'tos, doar

3$; ser#ind mesele /mpreun' cu p'rinții lor iș , de asemenea 71; a#)nd #oie s'

ser#easc' mesele principale /n timp ce #izioneaz' la > sau utilizeaz' calculatorul.

11. n urma anc0etei pri#ind acti#itatea fizic' am obser#at c' 77; dintre subiecți

particip' la /ntreaga or' de educație fizic', /ns' aproape toți at)ți ele#i efectueaz'

acti#itate fizic' numai cu ocazia acestei ore, doar 27; practic)nd o acti#itate fizic'

organizat' e(trașcolar'.

+ 2$ 22 +


21/22

12. @oar 13; dintre supraponderali și obezi urmeaz' recomandarea

specialiștilor de a efectua cel pu iț n o or' de acti#itate fizic' /n fiecare zi.

13. omportamentul sedentar, e#aluat prin num'rul de ore petrecute /n fața

tele#izoruluicalculatorului, a fost prezent la 6; dintre cazuri /n timpul s'pt'm)nii,

a-ung)nd la 77; /n timpul sf)r șitului de s'pt'm)n'.14. rofila(ia obezit'ții la copii și adolescenți se poate realiza identific)nd barierele

de mediu și educaționale prin implicarea tuturor persoanelor, /ncep)nd cu familia.

+ 21 22 +


22/22

LILEI"N%A?I*

1. Arion , @ragomir @, opescu >. "bezitatea la sugar, copil Pi adolescent, *ditura Medical'LucurePti, 1!3.2. opa Ioan, Lrega @aniela, Ale(a Aurora. "bezitatea copilului Pi Qesutului adipos, *ditura

Mirton, imiPoara, 2$$1.3. 0ttpBDDD.D0o.intc0ild+adolescent+0ealt0. Sorld ealt0 "rganization, "besitCB pre#entingand managing t0e global epidemic, %eport of a S" onsultation, Nene#a.4. @ebasis Lagc0i, Nlobal erspecti#es on 0ild0ood "besitC, 2$115. Mi0eQiu Maria, *#aluarea st'rii de nutriQie la copil, ediatru.%o, utriQie pediatric', Anul III,

r. . @ecembrie, 2$$7, 54+5!.6. 0ttpBDDD.cdc.go#groDt0c0arts. enters for @isease ontrol and re#ention, ationalenter for ealt0 &tatistics. @ NroDt0 0artsB

Metodologia Cercetariiv-cu Bibliografie

Documents

Transcript of Metodologia Cercetariiv-cu Bibliografie