PROIECT DE CERCETARE

1. Titlul proiectului:

Strategii de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar în învăţământul liceal.

1. 1. Motivaţia alegerii temei

Am ales această tema deoarece eşecul şcolar reprezintă un fenomen actual cu care se

confruntă învăţământul şi care ia amploare pe zi ce trece. În acelaşi timp orice profesor se loveşte

inevitabil de acest fenomen în munca de zi cu zi şi de aceea consider că orice cadru didactic

trebuie să fie preocupat de cercetarea cauzelor care determină eşecul şcolar şi să aibă mereu la

îndemână un set de măsuri pentru a preveni pe cât se poate sau pentru a rezolva situaţiile de eşec

şcolar.

Eşecul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple

cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar. Odată cu trecerea timpului şi apariţia

unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii

educativ – informative şi formative, egalitatea de şanse privind educaţia, suportul

psihopedagogic oferit în şcoli, este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la

educaţia şcolară pentru stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.

Eşecul şcolar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative atât în

plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului în cauză, care-şi va

pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilităţi şi capacităţi ajungând să dezvolte o teamă

de eşec, cât şi pe plan social, pentru că eşecul şcolar permanentizat „stigmatizează”,

„etichetează” şi conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente

deviante şi infracţionale.

2. Scopul proiectului

Principalul scop al proiectului este acela de a preveni şi a reduce cazurile de eşec şcolar

care  de multe ori au o finalitate negativă şi anume abandonul şcolar.

3. Descrierea proiectului

“Educatori, învăţaţi să vă cunoaşteţi copiii!” este îndemnul marelui pedagog francez

J.J.Rousseau care, acum mai bine de două sute de ani, semnala o carenţă majoră a

educaţiei – ignorareacopilului, a aspiraţiilor, a intereselor şi posibilităţilor sale.

Ritmul rapid de transformare la care populaţia şi implicit elevii din sistemul de

învăţământ au fost expuşi a început să cauzeze unele probleme de natură socială şi psiho-socială

care se reflectă prin diferite forme de inadaptare la nivelul şcolii manifestându-se prin nedoritul

eşec şcolar.

Eşecul şcolar constituie astăzi un fenomen întâlnit în toate sistemele de învăţământ.

Problematica eşecului şcolar este vastă, raportându-se nu numai la câmpul educativ, ci şi la

spaţiile culturale, economice, politice, sociale, la opţiunile fundamentale ale unei societăţi.

Din punct de vedere pedagogic, termenul eşec şcolar are accepţiuni diferite, fiind în mare

măsură o problemă de atitudine şi un mod de evaluare a rezultatelor şcolare, a calităţii

performanţelor şcolare ale elevilor, de existenţă a programelor, de existenţă a unor norme

implicite sau explicite în ce priveşte reuşita şcolară.

În literatura de specialitate termenul de eşec şcolar este raportat la cel de reuşită şcolară,

desemnată ca fiind concordanţa dintre capacităţile, reuşitele, interesele, atitudinile şcolare ale

elevilor şi nivelul cerinţelor şcolii, programelor si finalităţilor produse de acestea.

La polul opus, eşecul şcolar este definit ca fiind discrepanţa dintre exigentele şcolare,

posibilităţile şi rezultatele elevilor.

Pe termen lung efectele eşecului şcolar se regăsesc în eşecul social:

randament economic scăzut datorită incompetenţei profesionale a indivizilor;

slaba pregătire a forţei de munca induce efecte ca: marginalizarea, şomajul, delincvenţă

etc.

Eşecul şcolar are în vedere şi efecte psihologice:

• dificultăţi de adaptare;

• neîncrederea în forţele proprii;

• stres;

• anxietate etc.

Eşecul şcolar este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficienţelor întâlnite în

sistemul educaţional.

În plan pedagogic întâlnim următoarele forme ale eşecului şcolar:

A. Rămânerea în urma la învăţătură, ce poate fi :

• episodică - lacunele cuprind o singură temă sau un capitol dintr-o

disciplină de învăţământ); la nivelul unui semestru lacunele privesc o serie de teme sau

capitole dintr- o disciplină iar insuficienţele se manifestă prin nepriceperea de a folosi

raţional operaţiile mentale;

• persistentă - lacunele se înregistrează la majoritatea disciplinelor şi ritmul

de învăţare al elevului este scăzut.

B. Repetenţia este caracterizată de insucces permanent de-a lungul întregului an şcolar,

elevul având lacune la mai mult de trei discipline şcolare, are foarte slab dezvoltate deprinderile

de lucru şi autocontrol, are o atitudine negativă faţă de învăţătură.

C. În plan social, pot fi considerate forme ale eşecului şcolar:

• abandonul şcolar;

• excluderea socială si profesională;

• analfabetismul;

• mediocritatea.

Abandonul şcolar se caracterizează prin părăsire prematură a şcolii. În plan social, de

multe ori abandonul se asociază cu:

• delincvenţa juvenilă;

• cu recurgerea la droguri;

• cu viaţa de familie dezorganizată.

Analfabetismul trebuie înţeles nu doar ca incapacitatea subiectului de a citi şi a scrie, ci în

sens de incapacitate a subiectului de a folosi instrucţia şi educaţia primită în şcoală, astfel încât

să se adapteze cerinţelor sociale şi profesionale.

Mediocritatea este şi ea o formă a insuccesului şcolar, dar care poate fi mai uşor

înlăturată, întrucât elevii din această categorie au posibilităţi intelectuale, dar nu vor să înveţe din

diferite cauze. Un diagnostic corect al eşecului şcolar nu poate fi stabilit decât printr-o colaborare

strânsă între profesorii clasei, învăţătorul/dirigintele clasei, familie şi chiar medicul de familie.

J. Kanopnicky a ajuns la concluzia că există patru faze care determină apariţia eşecului

şcolar:

În prima fază elevul apare nemulţumit de şcoală pentru că nu înţelege

lecţiile şi nu poate rezolva temele şcolare. Urmare, apar primele goluri în cunoştinţe,

priceperi şi deprinderi, precum şi complexele de inferioritate, observând că ceilalţi

colegi reuşesc mai bine decât el.

Faza a doua se caracterizează prin apariţia unor lipsuri grave în cunoştinţe

şi incapacitatea elevului de a realiza independent sarcinile şcolare.

În faza a treia apar note nesatisfăcătoare urmate de corigenţe, profesorii

încearcă unele măsuri, dar de cele mai multe ori, fără să cunoască adevăratele cauze.

Elevul manifestă uneori rezistenţă sau revoltă, alteori face dezordine în clasă sau devine

neliniştit.

Faza a patra este faza nepromovării clasei, ca urmare a eşecului

încercărilor şcolii sau familiei de a înlătura insuccesul şcolar al elevului. În unele cazuri,

ca urmare a unor deficienţe în metodele folosite de şcoală sau familie, elevul poate merge

în continuare pe o cale greşită, fiind greu de recuperat (fugă de la şcoală, vagabondaj,

refuzul de a învăţa, abandonarea şcolii).

Eliminarea eşecului din activitatea şcolară este o nece-sitate, o necesitate socială şi

morală, o dorinţă a fiecărui în-văţător care şi-a împletit destinele vieţii cu cele ale micilor şcolari.

Pentru aceasta ar fi nevoie de următoarele sugestii :

copilul să fie acceptat aşa cum este, cu calităţi mai mici sau mai mari;

rolul şcolii este de a-i asigura condiţii de dezvoltare potrivit

particularităţilor individuale;

organizarea activităţii didactice trebuie privită în mare mă-sură de pe

poziţia elevului din bancă, deoarece el învaţă .

În noi stă puterea de a schimba ceva în sistemul de pre-dare/învăţare, de aceea nu trebuie

să ne mulţumim să asis-tăm pasiv lăsând lucrurile spre a le rezolva altcineva .

4.1. Ipotezele cercetării

Dacă elevii au o relaţie defectuoasă cu membrii familiei, atunci aceşti elevi prezintă risc

de eşec şcolar;

Dacă profesorul care predă are o atitudine nepotrivită şi un stil de predare rigid, greu de

perceput şi de înţeles, atunci apariţia riscului de eşec şcolar este mai mare.

Dacă elevii au o viaţă anostă, fără prieteni şi persoane la care să apeleze în cazul

confruntării cu probleme atunci riscurile apariţiei unui eşec şcolar este mai mare.

4.2. Obiectivele cercetării

Cunoaşterea opiniilor elevilor faţă de propria lor activitate;

Urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de elevi şi profesori privind activitatea

şcolară, respectiv eşecul şcolar ;

Cunoaşterea opiniilor profesorilor privind cauzele eşecului şcolar.;

Elaborarea, pe baza concluziilor obţinute, a unui program concret pentru prevenirea şi

diminuarea eşecului şcolar la nivelul şcolii.

O5 – Implementarea programelor de tip „şcoală după şcoală”, invăţare asistată;

O6 - Recompensarea şi stimularea permanentă pentru fiecare progres şcolar obţinut de tinerii

şcolarizaţi.

4.3. Eşantionul cercetării

Populaţia vizată: 20 de cadre didactice, 40 de elevi .

Durata : pe parcursul unui an şcolar

5. Metodologia cercetării

În cercetarea de faţă utilizăm următoarele metode : observaţia, ancheta, cercetarea

documentelor şcolare, şi studiul de caz.

Tehnica utilizată pentru aplicarea metodei observaţiei este cea sistematică,având ca

instrument de cercetare grila de observaţie. Grila de observaţie cuprinde o serie de indicatori

observaţionali care exprimă aspecte concrete, particulare, observabile ale problemei : eşecul

şcolar.

Metoda cercetării documentelor şcolare presupune analiza datelor pe care i le oferă :

cataloagele, foile matricole, fişele psihologice ale elevilor. Informaţiile dobândite prin studiul

acestor documente oferă prilejul unei reflecţii retroactive şi unor comparaţii între diferitele

generaţii de elevi.

Ca metodă de cercetare am ales ancheta, deoarece permite realizarea mai rapidă şi mai

uşoară, culegerea unei informaţii foarte bogate la care altfel cu greu s-ar fi ajuns. Ca instrument

de investigaţie utilizăm chestionarul, care cuprinde o listă de întrebări aşezate într-o ordine

logică şi cronologică.

5.1. Planul de cercetare

Pentru realizarea cercetării am realizat două chestionare : unul pentru cadre didactice şi unul

pentru elevi. Chestionarele au drept scop evidenţierea factorilor determinanţi ai reuşitei şcolare

şi soluţii concrete privind preîntâmpinarea şi / sau diminuarea eşecului şcolar : pedagogici, socio-

familiali şi cei psihologici.

Etape 

Studiul si documentarea psiho-pedagogica privind “Eşecul scolar”;

Investigarea opiniilor elevilor şi profesorilor;

Centralizarea opiniilor şi elaborarea concluziilor;

Întocmirea şi realizarea programului de acţiuni.

CHESTIONAR PENTRU PROFESORI

1. Care credeţi că ar trebui să fie principala funcţie a şcolii:

De formare profesională

De transmitere de cunoştinţe

De formare a cetăţenilor

De socializare a elevilor

2. Ce probleme vă semnalează elevii:

Legate strict de disciplina pe care o predaţi Legate de şcoală în general

Legate de relaţiile cu profesorii Legate de conflicte

Legate de starea de sănătate Legate de viaţa din familie

3. Care este modalitatea cea mai utilizată de dumneavoastră în predare:

Dictaţi lecţia Faceţi schema lecţiei pe tablă

Implicaţi activ elevii în activitate didactică Realizaţi activităţi pe grupe

Daţi sarcini individuale elevilor Implicaţi toţi elevii în desfăşurarea

lecţiei

4. Ce modalitate de comunicare cu părinţii adoptaţi cel mai des:

şedinţe cu părinţii informări scrise

lectorat discuţii individuale

vizite la domiciliu convorbiri telefonice

5. De ce credeţi că elevii chiulesc:

dezinteres pentru materia respectivă

permisivitate din partea profesorilor

obişnuinţă

antipatie faţă de profesori

teama de a lua o notă mică

plictiseală

pentru a putea petrece mai mult timp cu prietenii

alte motive

6. Care credeţi că sunt cauzele pentru care un elev are comportament inadecvat la

şcoală:

elevul consideră că materia este încărcată

relaţionarea defectuoasă profesor-elev

probleme în familie

dezinteresul familiei faţă de şcoală

probleme în relaţionarea cu ceilalţi colegi

elevul consideră că materia nu-l ajută în viitor

7. Cum reacţionaţi când un elev vă corectează la o greşeală atunci când predaţi:

nu-i acord atenţie

vă corectaţi fără nici o explicaţie

îl felicitaţi pentru spăiritul de observaţie

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. În ce situaţii vin părinţii tăi la şcoala :

nu vin la şcoala;

când sunt chemaţi pentru o anumită problemă;

la şedinţele cu părinţii.

2. Pentru ce ai nota scăzută la purtare:

pentru absenţe;

pentru comportament neadecvat faţă de profesori;

pentru comportament faţă de colegi;

altele.

3. Ai avut vreodată conflict cu unul dintre profesorii tăi:

da;

nu.

4. S-a întâmplat să chiuleşti:

da;

nu.

5. Care este motivul pentru care ai chiulit:

pentru a-mi petrece mai mult timp cu prietenii;

teama de a lua notă mică;

plictiseală;

antipatie faţă de profesori;

obişnuinţă;

permisivitate din partea profesorului;

alte motive.

6. Care sunt motivele pentru care nu apreciezi un profesor: nu discută şi alte probleme în afară de materia predată; este prea exigent; jigneşte elevii; alte motive.

7. Ce activităţi desfăşori în afara şcolii:

îmi ajut părinţi să câştige mai mulţi bani;

sunt înscris la un club sportiv;

merg la internet cafe;

mă întâlnesc frecvent cu prietenii mei;

lucrez pentru a avea bani de buzunar;

alte activităţi.

6. Rezultate anticipate:

reducerea cu un procent semnificativ (50%) a cazurilor de eşec şcolar în rândul elevilor;

îmbunătăţirea procentului de promovabilitate al elevilor scăderea numărului elevilor cu

abandon şcolar şi a celor neşcolarizaţi din diverse situaţii;

îmbunatăţirea relaţiei profesor-elev cu scopul declarat de a scădea numărul elevilor cu

eşec şcolar.

7. Aplicaţii şi implicaţii posibile

Activitatea de preîntâmpinare a eşecului şcolar este extrem de complexă. În realizarea ei

este necesară o coordonare eficientă a tuturor factorilor educaţionali în care, desigur, şcoala şi

familia deţin prioritatea. Şi, pentru ca şcoala să-şi îndeplinească menirea ei, trebuie să fie slujită

de oameni nu numai cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, ci şi dornici să

aplice în practică cunoştinţele profesionale. În acest scop se propune:

8. Bibliografie:

Cucoş C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

Dumitru G., Psihologia dezvoltării şi educaţiei, Editura Alma Mater, Bacău, 2003.

Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară1: „Educaţia şi formarea profesionalăîn sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.2:“

Calitate în învăţamântul superior”Cod Contract: POSDRU /86/ 1.2/ S/ 63815 CALITATE ŞI COMPETENŢĂPROFESIONALĂEUROPEANĂÎN EDUCAŢIA MEDICALĂŞI ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE” Perioada de implementare: 3 ani (1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2013) Valoarea totalaa proiectului: 20018193.45 lei Aplicant:Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" Timisoara Parteneri:P1: Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca

P2: Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T Popa" Iasi P3: Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova P4: Universitatea de Medicina si Farmacie Tirgu-Mures P5: Universitatea de Medicina Viena P6: Universitatea de Stiinte din Szeged, Facultatea de Medicina

Obiectivele proiectuluiObiectivul major al proiectului: extinderea oportunitatilor de invatare si imbunatatirea calitatii procesului educational din universitatile de medicina si farmacie, printr-o dezvoltare curiculara armonizata transnational si multiregional si prin dezvoltarea si implementarea de mecanisme si intrumente inovative, de natura informatica, cu rol de suport, monitorizare si evaluare a predarii si invatarii si de eficientizare a managementului universitar si al adaptarii la cerintele pietei muncii. Efectele pozitive pe termen lung sunt: dezvoltarea unei retele educationale omogene, bazata pe criterii valorice similare, nediscriminatorii, asigurand o mai buna functionare a sistemului Bolognia la nivel transnational si multiregional; stimularea proceselor inovative de dezvoltare a calitatii cadrului curicular national; imbunatatirea absorbtiei pe o piata competitiva a muncii, prin dezvoltarea abordarii inovative a procesului de educatie medicala, respectiv, cresterea dimensiunii europene a procesului de formare profesionala pentru sanatate in Romania. Obiective specifice: I.Asigurarea mijloacelor si resurselor necesare functionarii structurii multiregionale si transnationale pentru inovare si dezvoltare curiculara, formata in cadrul proiectului. II.

Sustinerea metodelor de educatie colaborativa si invatare autonoma si de eficientizare a managementului educational in cadrul parteneriatului creat, prin dezvoltarea unui sistem software (portal web) cu functiuni de invatare si socializare adresate comunitatii studentesti si cadrelor universitare si de conecare dinamica la piata muncii. III.Dezvoltarea competentelor in domeniul dezvoltarii curiculare, al invatamantului colaborativ si al utilizarii sistemelor pentru "blended learning" a partenerilor romani, in vederea eficientizarii proceselor de transfer de know-how educational in cadrul partenriatului transnational. IV.Imbunatatirea calitatii activitatilor de educatie medicala prin implementarea unei noi structuri curiculare, cu caracter integrativ, orientata catre student si sustinuta prin mijloace software inovative de monitorizare si evaluare a calitatii, V.Dezvoltarea si adaptarea programelor de studii universitare a partenerilor romani, in scopul cresterii calitatii procesului educational si a competentelor clinice dobandite de studenti pe parcursul ciclului de licenta, VI.Extinderea oportunitatilor de invatare si inovare, prin crearea unei noi structuri administrative vizand dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor in domeniul educatiei medicale si al managementului educational . VII.Cresterea vizibilitatii consortiului transnational, prin promovarea programului si a a rezultatelor din cadrul proiectului pe tot parcursul implementarii. VIII.Implementarea activitatilor specifice managemntului de proiect orientat catre obiective.

Rezultate anticipateIndicatori "output": A1) Formarea echipei de management si implementare; Acces prin internet la informatiile despre proiect; A2) Consiliere transnationala in domeniul dezvoltarii curiculare pentru 5 universitati; Documente

consultative semestriale privind evolutia proiectului; Consilierea celor cinci universitati romanesti in activitatile cu impact strategic; A3) Conectarea la un spatiu virtual transnational a unui numar de 7 univeristati de medicina; Dotarea cu tehnica de calcul, birotica, consumabile a 5 universitati romanesti;Conectarea a 5 universitati la sistemul integrat de management educational; Implementarea a 5 instrumente software inovative pentru educatie si management universitar; Un sistem de comunicare si educatie colaborativa transnational, functional; A4) Cursuri si seminarii organizate in 5 universitati; Abilitati antreprenoriale si educationale dezvoltate prin cursuri simultane la nivel multiregional; A5) Personal didactic din staff-ul universitar, pregatit in domeniul curicular si managerial; Retele de cunoastere dezvoltate la nivel european; Un seminar cu participare internationala majora in domeniul curicular; A6) Sapte studii comparative realizate in domeniul curicular; Un plan metodologic de actiune agreat la nivel transnational; O curicula cu structura si continut imbunatatit implementata; Calitatea educatiei medicale imbunatita la toti cei 5 parteneri; A7) Abilitati clinice introduse in programele de studiu a partenerilor romani ; 5 centre pentru abilitati clinice functionale. A8) Prezentare in mass media a realizarilor proiectului; Dialog cu autoritatile de la nivel national; A9) Activitatile proiectului realizate de toti cei sapte parteneri; Incadrarea in limita resurselor alocate. Activitati realizate la nivelul de calitate angajat. Indicatori "result": A1) 42 de persoane nominalizate pentru activitati precise in cadrul proiectului; Un set de actiuni planificate pentru intalnirea de debut a proiectului;o pagina web cu sase legaturi (link-uri) la site-urile partenerilor; A2) Sase rapoarte consultative privind stadiul si evolutia proceselor; 16 profesori din staff-ul universitar cu experienta in dezvoltare universitara la nivel transnational; A3) 9000 de studenti, masteranzi, doctoranzi si cadr

e didactice in baza de date; O aplicatie de tip blended learning activa ; Un mediu virtual de socializare si de conectare la piata muncii; Un mecanism dinamic de evaluare si selectie a ideilor inovative de proiecte "virtual project arena"; O aplicatie de baze de date pentru management educational distribuit; Un instrument software de suport , monitorizare, si evaluare a calitatii activitatilor educationale cu 300 de tinere cadre didactice utilizatori; A4) 3 locuri de munca nou create in domeniul formarii profesionale; 650 de tineri (studenti, masteranzi si doctoranzi) participanti la activitati de informare, instruire dirijata (sincrona si asincrona); 30 seminarii web (webinar) organizate; A5) 72 de pofesori si personal universitar, participanti la cursuri de formare, semninarii si schimburi de experienta; 120 de participanti la simpozionul international pe teme de dezvoltare curiculara si educatie; A6) Un set de parametri educationali validati; Unset de descriptori sectoriali de invatare; Un continut curicular armonizat la nivel transnational; O structura curiculara noua, implementata; A7) O lista de competente clinice agreata transnational; Un set de descriptori sectoriali de invatare; 6 programe de studiu modificate ; Sisteme de simulare activitati clinice in toate cele cinci universitati romanesti; A8) Trei conferinta de presa; 3000 de pliante, 1000 prospecte; 120 postere, sapte pagini web, cinci panouri de informare; A9) 12 Rapoarte intermediare, 6 rapoarte de evaluare interna a catitatii ; implementere sistem de management al documentelor la nivel de parteneriat;un raport final; un raport de audit: Indicatori "result", calitativi: Acceptarea in proportie de 100% a planurilor de actiune la nivel transnational si mutiregional (A2); Cresterea cu 500% a numarului de utilizatori ai aplicatiilor informatice (A3); Imbunatatirea cu 40-80% a dotarii de comunicatii la parteneri; Integrarea in proportie de 100% a

instumentelor software in aplicatiile software a partenerilor romani (A3) Imbunatatirea cu 80-100% a abilitatilor didactice si antrepreoriale (A4) Cursuri specifice 65% si nespecifice 35% finalizate de staff-ul universitar si participantii romani la proiect (A5), Cresterea cu 60-80% a nivelului de cunostinte a personalului roman (A5) Cresterea cu 60-100% a calitatii cunostintelor tranferate (A6); Recunoasterea transnationala in proportie de 100% a calitatii noii curicule (A6); Cresterea cu 100% a calitatii proceselor de suport, monitorizare si evaluare a invatarii (A6); Cresterea abilitatilor clinice fundamentale la studenti cu 100% (A7); Cresterea cu 100% a cunostintelor legate de dezvoltarea curiculara in universitatile partenere (A8); Echipa Proiect U.M.F. “Grigore T. Popa ” Iași Nr. Crt. Nume / Rol in cadrul proiectului Tip activitate Incadrare Expert 1. AZOICAI Doina Manager Proiect Regional Manager local Management (general) Expert categoria A 2. SERBAN Ionela Lacramioara Responsabil Tehnic pentru Implementare - Manager Executiv Local Management (executiv) Expert categoria A 3. DRUGUS Dana Responsabil Financiar Management (executiv) Expert categoria B

4. PIEPTU Dragos Expert Dezvoltare Curricula Implementare Expert categoria A 5. SERBAN Dragomir Nicolae Expert Metodologie Implementare Expert categoria A 6. DUMA Odetta Expert Management Universitar Implementare Expert categoria A 7. IOAN Beatrice Gabriela Implementare Expert categoria B