metodica-predarii-matematicii-in-inv-primar.doc

8/17/2019 metodica-predarii-matematicii-in-inv-primar.doc

1/13

Metodica predarii matematicii in invatamantulprimar

Ioana Gabriela Marcut


2/13

Cuprins

1 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul

primar1.1 Metodica predarii-invatarii matematicii - obiect si importanta . . .1.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar .

1.2.1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic - stadiul operatiilor con-

crete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1.2.2 tape necesare in formarea conceptelor matematice . . . . .1.2." #iclurile curriculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1." %lanul cadru si pro&rama de matematica pentru invatamantul primar1.".1 %lanul cadru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.".2 Schema orara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1."." %ro&rama scolara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2 Proiectarea didactica 12.1 %lanificarea calendaristica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

2.2 %roiectarea unitatii de invatare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2." %roiectul de lectie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1'

2.".1 (ipuri si variante de lectii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2$

2.".2 tapele lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2$

2."." )l&oritmul proiectarii lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 373.1Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "!

".1.1 *plicatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "'

".1.2 Demonstratia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +$

".1." #onversatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +1

".1.+ ,bservatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +2".1.5 %roblematizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +"

".1. Invatarea prin descoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ++".1.7 *ercitiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +5


3/13

".1.! )l&oritmizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +7

".1.' ocul didactic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +7

".1.1$ #ubul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

3.1.11 Stiu/ 0reau sa stiu/ )m invatat . . . . . . . . . . . . . . . . 51

".1.12 Mozaicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

3.2tilizarea miloacelor de invatamant in lectiile de matematica la claseprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5+

4 Evaluarea randamentului scolar la matematica 5+.1 (ipuri de evaluare didactica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $

+.2 #riterii de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

+." Importanta rezultatelor scolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "

+.+ (ehnici si instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +

5 Formarea conceptului de numar natural Predarea-invatarea nu-merelor naturale la clasele primare 75.1 lemente pre&atitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 75.2 %redarea-invatarea numerelor in concentrul $ - 1$ . . . . . . . . . . 7

5.2.1 tapele de predare-invatare a unui numar . . . . . . . . . . 75." %redarea-invatarea numerelor naturale in concentrul $-1$$ . . . . . 7

5.".1 3umerele naturale de la $ la 2$ . . . . . . . . . . . . . . . . 75.".2 3umerele naturale pana la 1$$ . . . . . . . . . . . . . . . . . !1

5.4%redarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . . . !"5.+.1 3otiunile de ordin si clasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . !

5.5 Scrierea numerelor cu cifre romane . . . . . . . . . . . . . . . . . . !

" Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantulprimar #9.1 4ormarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . . . !'

.2 )dunarea si scaderea in concentrul $-1$ . . . . . . . . . . . . . . . . '1

." )dunarea si scaderea numerelor pana la 1$$ fara trecere peste ordin '+.".1 )dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul $-2$ . '+

.".2 )dunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul $-"$ . '5

."." )dunarea si scaderea numerelor pana la 1$$ . . . . . . . . . '.+ )dunarea si scaderea numerelor pana la 1$$ cu trecere peste ordin '

.5 )dunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 1$$ . . . . 1$1

.5.1)dunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere pesteordin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1$2

.5.2 )dunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin1$".5." )dunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1$$$ . . . .1$


4/13

..1 Intele&erea sensului operatiei de inmultire . . . . . . . . . . 1

..2 %redarea-invatarea tablei inmultirii . . . . . . . . . . . . . . 1$

.." Inmultirea numerelor pana la 1$$$ . . . . . . . . . . . . . . 1

.7 %redarea-invatarea operatiei de impartire . . . . . . . . . . . . . . . 1.7.1 Semnificatia operatiei de impartire . . . . . . . . . . . . . . 1.7.2 %redarea-invatarea tablei impartirii . . . . . . . . . . . . . . 11"

.7." Impartirea unui numar mai mic ca 1$$$ la un numar de o cifra11+.! 4ormarea deprinderilor de calcul mintal oral si in scris . . . . . . . 1

.!.1 #alculul mintal calculul oral si calculul in scris . . . . . . . 1.!.2 ,r&anizarea calculului mintal . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.!." %rocedee de calcul mintal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

7 $specte metodologice ale activitatii de re%olvare de probleme 12

7.1 3otiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . . . . . . .127.2 )specte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . . . . . . . .127." 6ezolvarea problemelor compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12'

7.".1 tapele rezolvarii problemelor compuse . . . . . . . . . . . . 1"$

7.".2 )ctivitatea de compunere de probleme . . . . . . . . . . . . 1"+7.+ Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . . . . . . . . . . . 1"

7.+.1 Metoda fi&urativa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1"

7.+.2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . . . . . 1+$

7.+." Metoda falsei ipoteze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1+17.+.+ Metoda mersului invers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1+"

7.+.5 %robleme de or&anizarea si prelucrarea datelor . . . . . . . . 1++

7.+. %robleme de lo&ica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1+5

7.+.7 %robleme care se rezolva prin incercari . . . . . . . . . . . . 1+

7.+.! %robleme de estimari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1+!

7.+.' %robleme de probabilitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15$

# &etodologia predarii-invatarii numerelor rationale 15!.1 lemente pre&atitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . 151!.2 %redarea-invatarea numerelor rationale la clasa a I0-a . . . . . . . 15!." #ompararea fractiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15!.+ )dunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor . . . . . . . . . . 15!.5 )flarea unei fractii dintr-un intre& . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

9 $specte metodice privind predarea-invatarea marimilor' masurarii

acestora si unitatilor de masura 15'.1 %rocesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in


5/13

'.2.1 Masurarea lun&imii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

'.2.2 Masurarea capacitatii vaselor . . . . . . . . . . . . . . . . . 1"

'.2." Masurarea masei corpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1"

'.2.+ Masurarea timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1+

'.2.5 0aloarea. nitati de masura a valorii . . . . . . . . . . . . . 15

1! Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar1"

1$.1 Specificul formarii notiunilor &eometrice . . . . . . . . . . . . . . .11$.2 #erinte metodice in predarea elementelor de &eometrie . . . . . . . 11$." Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de &eometrie .17


6/13

(apitolul 1

Probleme generale ale predarii-invatarii matematicii ininvatamantul primar

1.1 &etodica predarii-invatarii matematicii - obisi importanta

Invatamantul actual este centrat pe elev acesta este subiectul educatiei. 6olul pro-fesorului este

de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu

competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. levul trebuie permanent incuraat sa-se*prime punctul de vedere sa-si ar&umenteze ideile sa accepte ideile cole&ilor sa coopereze cu

acestia pentru rezolvarea sarcinilor. %ro-fesorul coordoneaza invatarea autand elevii sa descopere

si sa intelea&a noile continuturi fiind partenerul lor in activitatea didactica.

)ceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii dupa cum o dovedesc celeafirmate de u&en 6usu in %siholo&ia activitatii matematice aparuta in 1''

8Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme ci si sa

reflecteze asupra modului cum a &andit asupra obiectului matematicii in ansamblul ei

asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica - munca lui ar fi probabimai fructuoasa. Interesant ar fi credem un e*periment in cadrul caruia la o clasa s-ar

8rapi8 o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa - de la inca un e*ercitiu

de al&ebra sau inca o problema de &eometrie - pentru a o acorda comentariului filosofic

si psiholo&ic asupra problemelor - mai putine - facute. (impul astfel 8pierdut8 pe seama

cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit in privinta calitatii98

Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte. De aceeamaoritatea o considera &reu accesibila. ) apropia copilul de matematica a-i trezi

5


7/13

interesul pentru aceasta disciplina presupune din partea profesorului atat o foarte bu

cunoastere a continutului stiintific a psiholo&iei copilului si nu in ultimul rand stapanir

strate&iilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. De ace

studiul didacticii in &eneral si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pre&ati

profesorului pentru activitatea sa. #u cat varsta elevilor este mai mica cu atat m

dificila este predarea-invatarea matematicii.

Metodica predarii matematicii aprtine familiei 8didacticilor speciale8. Didac-tica

matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. Didactica matem-aticii se

ocupa de specificul procesului de invatare la matematica fara sa aun&a la or&anizarea s

desfasurarea e*plicita a situatiilor de invatare. Metodica predarii matematicii reprezin

aplicare in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa a caracteristicilor

procesului de invatare la matematica :1!;.

,biectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant definit ansamblul activitatilor or&anizate diriate si evaluate in cadrul unor instituspecializate sub indrumarea unor persoane pre&atite in acest scop in vedereindeplinirii unor obiective instructiv-educative. #adrul institutional ddesfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamaninteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant in care se desfasoara activitainstructiv-educative :7;.

Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea le&itatil

procesului studierii matematicii in clasele I-I0 cu toate implicatiile informative

formative ale acestei activitati. #onsiderand si metodica predarii matematicii la clase

primare ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare se pot defcele trei valente ale acesteia :1+;

• teoretica de fundamentare prin cercetare si e*plicare lo&istiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii<

• practica-aplicativa de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind

or&anizarea si mana&ementul activitatii de invatare a matematicii<

• de dezvoltare creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specacestei activitati in conditiile obtinerii unei eficiente sporite.

%e baza cunoasterii celor doi factori principali matematica si copilul metodica preda

invatarii matematicii analizeaza in spiritul lo&icii stiintelor moderne obiec-tivele continutur

strate&iile didactice miloacele de invatamant folosite formele de activitate si de or&anizare

elevilor modalitatile de evaluare a pro&resului scolar bazele cultivarii unor repertorii motivationa

favorabile invatarii matem-aticii. ,fera alternative teoretico-metodolo&ice norme si modele

activitati care asi&ura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-I0 :1+;.


8/13

#unscand bine proiectarea didactica inte&rarea resurselorin activitatea la clasa

evaluarea rezultatelor si a pro&reselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-pus

profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice ci un investi&at

care studiaza atent fenomenele aplica cu competenta valorile stiintei convertita

disciplina scolara isi perfectioneaza continuu propria activitate con-tribuind la ridicar

calitatii invatamantului.

12 Specificul formarii notiunilor matematice ininvatamantul primar

1.2.1 )e%voltarea psi*ica a scolarului mic - stadiul operatconcrete

volutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive fiecareetapa fiind caracterizata printr-o or&anizare specifica.%ia&et descrie aceste stadii astfel :2$; dupa dezvoltarea inteli&entei psih

motorii si apoi a &andirii preconceptuale se dezvolta intre +-7 ani &andirea intu-itia pare ca o &andire in ima&ini care se serveste de confi&uratia de ansamblulucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. #oordonarea informatiise supune unor rudimente de lo&ica dar este o coordonare instabila incompleta care informatiile perceptive imediate o pot usor dezor&aniza.

Intre 7-12 ani copilul este in perioada operatiilor concrete. l aun&e la o coordonare mobilareversibila a activitatii mintale dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta

lucrurilor. #opilul aun&e saintelea&a conservarea cantitatii de substanta a masei si volumului

toate modificarile aparente.

Dupa 7-! ani copilul incepe sa intelea&a relatiile spatiale si temporadintr-un punct de vedere obiectiv prin coordonarea punctelor de vedeposibile. l aun&e treptat sa poata opera cu conceptul de masura intrucadevine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiinconstant si partitia obiectului de masurat.

Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunierarhice a claselor cu posibilitatea de a seria de a ordona lucrurile dupun criteriu dat. Sinteza dintre clasificare si ordonare care sta la bazconceptului de numar devine astfel posibila.

%rincipalele caracteristici ale dezvoltarii co&nitive specifice acestuistadiu sunt :1+;

• &andirea este dominata de concret

• perceptia lucrurilor ramane inca &lobala vazul se opreste asupra intre&ului


9/13

nedescompus< lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere< comparatiareuseste pe contraste mari nu sunt sesizate starile intermediare<

• domina operatiile concrete le&ate de actiuni obiectuale<

• apare ideea de invarianta conservare<

• apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii<

• puterea de deductie este le&ata de obiecte nu depaseste concretul imediat

decat din aproape in aproape e*tinderi limitate asociatii locale<

• intelectul are o sin&ura pista< nu intrevede alternative posibile<

• este prezent rationamentul pro&resiv de la cauza spre efect de conditii spre consecinte.

Spre clasa a I0-a se pot intalni diferentiat si individualizamanifestari ale stadiului preformal simultan cu mentinerea unmanifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete.

122 Etape necesare in formarea conceptelor matematic

#aracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodolo&ie adecvata pen-tru

formarea conceptelor matematice noile notiuni si operatii mintale se formeaza

pornind de la modele concrete. Inainte de a se aplica propozitiiloenunturilor ver-bale lo&ica notionala se or&anizeaza in planul actiuniloobiectuale al operatiilor concrete.

=.%. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceastavarsta este necesara parcur&erea a sase stadii :!;

• ocurile libere in care copilul cauta pe babaite fara re&uli precise

prin

procedeul incercare-eroare<• ocurile or&anizate cu re&uli bine stabilite<

• cautarea altor ocuri diferite dar cu aceeasi structura adica &asirde izomor-fisme<

• reprezentarea - proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmarest

diferitelor ocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii<

• simbolizarea - se utilizeaza limbaul simbolic


10/13

4ormarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre &en-erasi abstract la niveluri succesive unde relatia dintre concret si lo&ic se modifica

in directia esentializarii realitatii. In acest proces trebuie valorificadiverse surse intuitive e*perienta copiilor realitatea inconuratoaroperarea cu multimi con-crete de obiecte limbaul &rafic.

De e*emplu pentru notiunile de multime apartenenta incluziune reuniuneintersectie etc. se pot utiliza obiecte reale cunoscute de elevi. #opiii intuiesc

insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. In etaurmatoare se pot utiliza planse ilustratii din carte desene. %ia&et afirma ca obiectele in sine poarta principiile matematice ci operatiile cu multimi concrete. Daceea operatiile lo&ice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectesi apoi interiorizate ca structuri operatorii ale &andirii.

In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectiona

betisoare bile ri&lete. (rusa Dienes este un material didactic special &andit pen-tformarea multimilor operarea cu acestea stabilirea relatiilor dintre multim,perand cu piesele ocurilor lo&ice copiii opereaza de fapt cu structuri lo&ice.

6eprezentarile &rafice fac le&atura dintre concret si lo&ic intre reprezentare concept. Interactiunea dintre cele doua niveluri este milocita de formatiuni mi*te dtipul conceptelor fi&urale al ima&inilor esentializate sau schematizate.

Ima&inile mintale ca modele partial &eneralizate si retinute in &andire intrforma fi&urativa de simbol sau abstracta il apropie pe copil de lo&ica operati

intelectuale cu obiectele procesele si evenimentele realitatii devenind astfel surprincipala a activitatii &andirii si ima&inatiei.

,peratia de &eneralizare are loc atunci cand elevul este capabil sa e*prime prsemne &rafice simple ideea &enerala care se desprinde in urma operatiilor efectuacu multimi concrete de obiecte. levul e*prima &rafic fenomenul matematic pe bazintele&erii lui a sesizarii esentialului adica a definitiei.

3ivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar in fieca

stadiu e*istand o imbinare intre concret ima&ine senzorial si lo&ic. De aceea nu

impune o parcur&ere ri&ida acestor etape ci o or&anizare rationala metodica a relatiintuitiv-lo&ic adecvata formarii conceptului respectiv in stransa cone*iune cu conditi

concrete in care se desfasoara activitatea didactica.

>imbaul matematic se introduce la inceput cu dificultate. (rebuie asi&urata mai intintele&erea notiunii respective sesizarea esentei intr-un limba cunos-cut de copaccesibil iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilmatematice se introduce si limbaul ri&uros stiintific.

Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda ace

elemente pentru care e*ista posibilitatea reala a intele&erii de catre elevi si capermit dezvoltarea ulterioara corecta.


11/13

1.2.3 Ciclurile curriculare

4inalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeazfor-marea pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. (oataceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectiveloeducationale la nivelul ciclurilor curriculare.

#iclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care &rupeaza mmulti ani de studiu si care au la nivelul fiecarei discipline obiective &eneracomune. )ceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formalasistemului de invatamant cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivulmaor al fiecarei etape scolare si de a re&la procesul de invatamant printerventii de natura curriculara.

%eriodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza &enerarii pla-nurilor d

invatamant pro&ramelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant. >a niv

operational ciclurile curriculare au impus modificari ale metodolo&iei de predare

disciplinelor scolare si a solicitat re&andirea strate&i-ilor didactice prin adaptaracestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. %entru fieca

disciplina din interiorul unui ciclu curricular este dat prin pro&rama scolara un s

coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa

dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. ,biectivele cicluril

confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta

structura pro&ramelor scolare. )stfel structurarea sistemului de invatamant pe ciclu

curriculare contribuie la

• continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alt?invatamant pre-primar - invatamant primar invatamant primar &imnaziu &imnaziu - liceu@<

• continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altu

• stabilirea de cone*iuni intra si interdisciplinare e*plicite la nivelcurriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective &enerale<

• construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bincorelata cu varsta psiholo&ica a elevilor.

#iclul achizitiilor fundamentale cuprinde &rupa pre&atitoare &radinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv maor acomodarea cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala.

#iclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a 0I-a si are ca obiectivmaor formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

#iclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a 0II-a pan

la a IA-a si are ca obiectiv maor orientarea in vederea optimizarii optiunscolare si profesionale ulterioare.


12/13

1.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar

Ministerul elaboreaza documentele re&latoare in privinta predarii-invatarmatem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversita)cestea sunt planul cadru si pro&rama scolara.

131 Planul cadru

%lanul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinddisciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obli&atorii pentru toelevii cu scopul asi&urarii e&alitatii de sanse. %lanul cadru descrie modalitatea dor&anizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale numar minsi numar ma*im de ore alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare discipli

scolara ale fiecarui an de studiu.)riile curriculare reprezinta o cate&orie fundamentala a #urriculumului 3ational si

&rupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. Matemat

este disciplina din aria curriculara Matematica si SBtiinte ale naturii care mai cuprinde

pentru invatamantul primar si disciplina SBtiinte ale naturii. %entru invatamantul

obli&atoriu aceasta arie curriculara se focalizeaza pe

• formarea capacitatii de a construi si interpreta modele

reprezentari adec-vate ale realitatii<• interiorizarea unei ima&ini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitat

umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate dconte*tul social si cultural in care se dezvolta construirea de ipoteze verificarea lor prin e*plorare si e*perimentare.

Disciplinele si reperele de timp obli&atorii continute in planul cadrconstituie curriculumul nucleu. %entru matematica la clasele I-I0 sunprevazute "-+ ore pe saptamana.

Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele aptitudinile nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de e*istentin planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionasub numele de curriculum optional. %entru clasele I-II acest numar de oreste 1-" iar pentru clasele III-I0 1-+ ore.

132 Sc*ema orara

Modul de imbinare a disciplinelor obli&atorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si ande studiu constituie schema orara. )ceasta schema orara este realizata de pro-


13/13

metodica-predarii-matematicii-in-inv-primar.doc

Documents

Transcript of metodica-predarii-matematicii-in-inv-primar.doc