Metodica Cercetarii Criminalitatiii Economice

7/25/2019 Metodica Cercetarii Criminalitatiii Economice

1/13

1 Specificul cercetarii

Pentru descoperirea si probarea infractiunilor din domeniul economic, investigatia penalatrebuie sa realizeze o demontare minutioasa a manevrelor folosite de faptuitor, care se situeaza adesea

la frontiera ingusta dintre licit si ilicit.

In literatura de specialitate s-a afirmat ca este dificil de stabilit un cadru tip de cercetare in

aceasta materie. Totusi, doua ipoteze specifice de actiune sunt conturate de urmatoarele imprejurari:

in savarsirea a ceea ce numim, in general, escrocerie, faptuitorul se protejeaza prin anonimat!nume fals, calitate falsa etc.".

in cazul manevrelor frauduloase el este fortat sa se #descopere$ si, adesea, ciar sa fie opersoana importanta, respectabila !sau sa fie considerat asa". %e aici rezulta necesitatea identificarii

inclusiv prin semnalmente, dupa modus operandi sau actiuni tipice ale politiei.

Investigatia in domeniul afacerilor este caracterizata de comple&itate, ea trebuind sa fie

efectuata cu otarare, cu multa rabdare, tenacitate, perspicacitate si curaj. 'ici unul dintre aceste

atribute nu trebuie sa lipseasca, daca se doreste restabilirea ecilibrului intre dispozitiile penale incainsuficiente si abilitarea delincventilor din lumea afacerilor, unii detinand pozitii sociale, politice,

economice sau avand relatii deosebite.

( %irectii generale de actiune. Pregatirea organelor de cercetare

(.1 )specte preliminarii

Prin similitudine cu toate faptele penale savarsite cu intentie, fiecare escrocerie sau manevra

frauduloasa reprezinta un caz special. Imaginatia faptuitorilor in aceasta materie nu cunoaste limite,

manifestandu-se in domenii si pe directii nebanuite si accentuandu-se astfel caracterul de periculozitateal faptelor in discutie, prin afectarea multor oameni de afaceri onesti si a contribuabililor prin

prejudiciile pe care le aduc statului.In esenta, orice investigatie in acest domeniu presupune adaptarea unor principii si initierea

unor acte de investigatie cunoscute din materia investigarii infractiunilor impotriva patrimoniului*1+:

cunoasterea starii de fapt !scriptice sau faptice" si evaluarea prejudiciului in momentulsemnalarii sau descoperii faptei, prin inventarieri, e&pertize financiar-contabile si merceologice.

ridicarea de obiecte si inscrisuri, efectuarea de percezitii in scopul descoperirii dedocumente, registre contabile, citante, dispozitii de incasari si plati, cecuri, cambii, inclusiv

instrumente de falsificare.

audierea martorilor pentru a stabili datele ce privesc atat identitatea faptuitorului, cat si

modalitatile de operare.

dispunerea e&pertizelor judiciare, destinate stabilirii circulatiei actelor, a bunurilor, amijloacelor de plata, precum si pentru determinarea autenticitatii inscrisurilor etc.

in ascultarea invinuitului sau inculpatului, se va urmari, in special, stabilireacircumstantelor operationale, descifrarea si natura manevrelor frauduloase. Pentru stabilirea sau

descifrarea mecanismului infractional este, insa, necesara, atat o documentare specializata, cat si o

familiarizare cu lumea delincventilor din afaceri, inclusiv cu mediul victimelor lor. Pentru aceasta, cel
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn1http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn1http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn1


2/13

care investigeaza trebuie sa posede notiuni juridice precise si suficiente cunostinte din domeniul

afacerilor.

(.( unoasterea cadrului normativ in domeniu

unoasterea tuturor prevederilor legale este indispensabila, cu atat mai mult cu cat delincventul

din lumea afacerilor urmareste constant sa actioneze cat mai aproape de marginea legii, sa acopere

toate faptele sale, cat mai mult timp este posibil, printr-o pseudo-legalitate pentru a inspira incredere sia se sustrage cercetarilor organelor judiciare sau de control financiar.

(. unoasterea specificului activitatii economico-financiare

%atele privind domeniul mentionat sunt deosebit de utile investigatiei intrucat atat escroceriile,cat si fraudele in materie sunt greu de limitat. In linii mari, printre cunostintele pe care le consideram a

fi esentiale intr-o astfel de investigatie, se numara cele care vizeaza:

a. Structura si organizarea administrative a societatilor, agentilor economici cu capital destat, privat sau mi&t, particularitati ale societatilor cu capital mi&t, roman si strain, regimul investitiilor

straine in /omania.

b. 0odul in care este tinuta evidenta contabila, miscarea si operatiunile de casa, registre

contabile, bilanturi, inventare cu privire la banci, industrie si comert.

c. rganizarea directiilor sau serviciilor intr-o banca, un oficiu de scimb valutar,

mecanismele diverselor unitati sau societati economice.

d. 0odalitatile de efectuare a scimburilor monetare internationale, clearing-ul, s2ift-ul,traficul de marfuri, I'T3/0S,cadrul normativ vamal, asigurarile, transportul de marfuri si

persoane.

(.4 Stabilirea e&acta a faptelor si a imprejurarilor cauzei

Pentru solutionarea cauzei, sunt capitale identificarea mijloacelor folosite de delincvent,studierea si reconstituirea manevrelor frauduloase in intregul lor, ca si in detaliu, urmarind segment cu

segment toate faptele si imprejurarile, contributia personala a participantilor, si nu in ultimul rand. a

victimei.

a si in cazul investigatiei altor cauze penale, este necesar sa se faca apel la fisierele

documentare !preconstituite" ale escroceriilor si ale escrocilor, la toate informatiile privind mediul de

selectie a victimelor si, eventual, regiunile vizate, inclusiv prin cooperarea cu organisme internationalespecializate cum este Interpolului.

%e asemenea, este foarte indicat ca, in situatia cand a avut loc arestarea unui delincvent in

materie, membru al unei bande specializate, sau care folosea un procedeu pe cale de e&tindere, prinintermediul mass-mediei sa se dea un comunicat de presa si sa se prezinte fotografia faptuitorului, atat

pentru depistarea altor victime, cat si pentru descurajarea altor posibili infractori.

%eterminarea cauzelor savarsirii faptei incriminate de legea penala. Stabilirea consecintelor.

%intre multiplele cauze, conditii si imprejurari favorizatoare amintim urmatoarele*(+:
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn2http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn2


3/13

posibilitatea relativ usoara de falsificare a unor documente !adeverinte, pontaje, carnete de

munca, cecuri etc." in special in conditiile e&istentei a numeroase aparate performante !5ero&-uri,

Imprimante, calculatoare personale etc."6

superficialitatea manifestata de unii functionari in verificarea documentelor ce li se prezinta6

falsificarea unor stampile atat datorita simplitatii lor, cat si a folosirii noilor tenici aflate pe

piata6

neglijenta unor persoane in pastrarea documentelor de identitate, a actelor de studii, libretelor3 s.a.6

naivitatea unor persoane, asociata cu ignorante si ciar cu reaua-credinta, care dorind sa-sirezolve unele interese accepta realizarea lor prin alte cai decat cele legale etc.6

unoscand cauzele, conditiile si imprejurarile savarsirii acestui gen de infractiuni se pot lua

masuri corespunzatoare pe linia prevenirii si combaterii lor.

Totodata, organele de urmarire penala trebuie sa tina seama de faptul ca, in general,

escroceriile se savarsesc in concurs cu alte infractiuni - fals intelectual, fals material in inscrisurioficiale, uz de fals.

Problema e&istentei sau ine&istentei concursului de infractiuni trebuie sa fie in atentia organelorde urmarire penala, pentru o solutionare temeinica a cauzelor aflate in lucru, dar si pentru e&tinderea

cercetarilor cu privire la toti faptuitorii si toate faptele.

In ceea ce priveste consecintele activitatii ilicite desfasurate si masurile ce trebuie intreprinsepentru recuperarea prejudiciului si restabilirea situatiei anterioare, trebuie sa subliniem ca lamurirea

acestor probleme prezinta importante deosebita, in primul rand, sub aspectul incadrarii juridice

corespunzatoare a faptei comise.

In al doilea rand, lamurirea consecintelor activitatii ilicite se impune din punct de vedere airecuperarii prejudiciului cauzat si restabilirea situatiei anterioare. In practica judiciara s-a apreciat ca lacalcularea prejudiciului se va avea in vedere atat paguba pricinuita partii vatamate cat si beneficiul

nerealizat !ta&e de intarziere, dobanzi, penalitati etc.".

%upa stabilirea concreta a pagubei, organele de urmarire penala au obligatia de a lua masurile

necesare pentru recuperarea acestora, sens in care trebuie sa identifice bunurile si valorile e&istente in

patrimonii faptuitorului si a persoanei responsabile civilmente si sa dispuna masuri asiguratorii.

at priveste restabilirea situatiei de fapt, trebuie sa se dispuna masuri pentru anularea efectelor

juridice ale actelor ilegale inceiate cu ocazia savarsirii infractiunii de inselaciune.

4 3fectuarea de percezitii si ridicarea de obiecte si inscrisuri

Indiferent de locul in care se e&ecuta - domiciliu sau locul de munca - percezitia are drept scopdescoperirea bunurilor - bani, obiecte, inscrisuri, etc. - ce au constituit folosul material primit de

infractor ca urmare a activitatii ilicite desfasurate.

Pregatind percezitia, organele de urmarire penala nu trebuie sa piarda din vedere posibilitatea

descoperirii inscrisurilor de care s-a folosit faptuitorul pentru savarsirea infractiunii: acte de identitate

false, acte de studii, adeverinte de vecime in munca, librete de economii, cecuri false, s.a.


4/13

In aceeasi ordine de idei, nu trebuie omisa descoperirea instrumentelor si materialelor ce au

servit la falsificarea documentelor destinate sa induca sau sa mentina in eroare persoanele inselate. In

aceasta categorie intra matritele, poansoanele, stampilele, - fie confectionate artizanal fie sustrase din

diferite locuri - tusuri, cerneluri, instrumente scripturale, formulare tipizate s.a.

%escoperirea la domiciliul percezitionatului sau la locul de munca a unor inscrisuri pe care

acesta le-a primit de la persoanele vatamate este de natura sa duca la identificarea tuturor persoanelor

inselate, constituind, pe langa importante mijloace de proba, si punctul de plecare pentru e&tindereacercetarilor cu privire la alte infractiuni savarsite.

%aca percezitia s-a finalizat cu identificarea si ridicarea unor inscrisuri ce atesta legaturile

infractionale ale percezitionatului, valorificarea acestora pe parcursul cercetarilor ofera posibilitatea

e&tinderii cercetarilor si asupra altor participanti, contribuind la lamurirea rolului si contributieiacestora in pregatirea si desfasurarea activitatii ilicite, precum si la stabilirea foloaselor injuste de care

au beneficiat.

data cu precizarea principalului scop al percezitiei, cu prilejul pregatirii si desfasurariiacestei activitati, organul de urmarire penala nu trebuie sa omita cautarea si descoperirea unor obiecte,

inscrisuri sau valori detinute contrar dispozitiilor legale - arme, munitii, substante to&ice sau stupefianteetc. -, precum si identificarea in patrimoniul faptuitorului de bunuri mobile si imobile care sa facaobiectul indisponibilizarii, in vederea repararii prejudiciului cauzat prin infractiune. 3ste necesara

semnarea spre nescimbare*+a inscrisurilor descoperite, de catre cel percezitionat, precum si

fotografierea tuturor obiectelor descoperite in locurile unde au fost gasite.

)cestea, impreuna cu procesul verbal, intocmit cu respectarea stricta a legii procesual penale si

a regulilor de tactica criminalistica, constituie importante mijloace de proba in dovedirea vinovatiei

faptuitorului si a e&istentei infractiunii.

'u in ultimul rand trebuie amintit ca, in cursul efectuarii percezitiei, organul de urmarire

penala trebuie sa-si orienteze atentia in directia surprinderii unor manifestari psiocomportamentale ale

persoanei percezitionate, cum ar fi: tremurul corpului si al mainilor, respiratie agitata, suspin deusurare, modificari ale vocii si vorbirii, e&presia si culoarea fetei s.a. )semenea reactii, facand parte din

categoria celor ce scapa controlului sau dirijarii constiente, pot orienta cautarile.

alitatea observarii efectuate este dependenta - intr-o masura apreciabila - de capacitatea de

mobilizare a atentiei asupra obiectului observarii*4+. )stfel, urmarind privirea percezitionatului - dince in ce mai concentrata spre mainile celui care cauta - organul de urmarire penala are posibilitatea sa-

si intensifice cautarile in locul sau zona care au generat astfel de reactii. %e asemenea, modul in care

vorbeste percezitionatul poate constitui un indiciu in orientarea cautarilor si descoperirea locului de

ascundere.

%eosebit de importanta este sesizarea manifestarilor ce tradeaza pierderea controlului din partea

percezitionatului: servilism, sarguinta, grija deosebita pentru anumite obiecte, dragoste subita pentruunele activitati de ordin gospodaresc - udatul florilor, mutarea mobilierului ori a altor obiecte, curatarea

sau aranjarea acestora s.a. Surprinzand comportamentul celui percezitionat, modul cum este marcat de

starile afectiv-emotionale, organul de urmarire penala trebuie sa interpreteze corect astfel demanifestari, tinand cont de natura calitatilor desfasurate pana la acel moment, de locurile si obiectele

e&aminate. %in acest considerent este indicat sa fie marcat e&act momentul aparitiei unor astfel de

reactii - in ce moment al activitatii si in legatura cu e&aminarea caror obiecte - si, mai ales sa se

stabileasca daca se repeta in cazul activitatilor care le-au determinat.
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn3http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn4http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn3http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn4


5/13

unoasterea psiologiei percezitionatului permite organului de urmarire penala sa diferentieze

reactiile ce apar in legatura cu activitatea de percezitionare de reactiile datorate altor cauze, insusi

evenimentul percezitiei - factor afectogen de natura a e&plica sentimente de neliniste, de tulburare,

nemultumire sau indignare - grija fata de unele obiecte de valori care au pentru el o valoare afectiva -tablouri, sculpturi, lucrari de mare valoare artistica, istorica sau stiintifica, corespondenta, memorii,

jurnale intime, fotografii etc. - fara sa faca parte din categoria celor ce intereseaza cauza: gasirea unor

obiecte sau inscrisuri ce nu fac obiectul percezitiei dar care, din motive mai mult sau mai putinjustificate, pot fi considerate de membrii familiei compromitatoare s.a.

0anifestarile facand parte din categoria starilor reactive, cum ar fi: mototolirea batistei,roaderea ungiilor, gesticularile, spasmul glotic, atractia catre anumite locuri sau obiecte se pot datora

starilor prin care trece percezitionatul, insa, datorita faptului ca pot fi supuse controlului, ele pot fi si

dirijate. 'u de putine ori, incercarea de disimulare a starilor emotionale se poate ascunde in spateleunei comportari condescendente, concretizate intr-o amabilitate e&agerata, in solicitudinea de a fi pe

placul celor care efectueaza percezitia, de a pune la dispozitia acestora obiectele cautate, de a adresa

invitatia controlarii unor incaperi sau obiecte s.a. )lteori, comportamentul percezitionatului se

situeaza la polul opus, el recurgand la atitudini de protest, de indignare, acreditand ideea ca reputatia sicinstea de care se bucura il pun la adapost de orice banuiala si, prin urmare, percezitia este lipsita de

sens. ele doua tipuri comportamentale, de cele mai multe ori, vizeaza derutarea organului de urmarirepenala, canalizarea lui pe o pista falsa si, in final, renuntarea la cautarea obiectelor. Practica organelorde urmarire penala cunoaste suficiente cazuri cand cel percezitionat incearca sa impiedice buna

desfasurare a activitatii. Printre acestea, se inscriu: refuzul de a descide incaperile, atitudinea aroganta,

comportare provocatoare, jignitoare, insulta, ironia, #imbolnavirea$ subita etc.

omple&itatea formelor prin care sunt puse in evidente starile emotionale ale celui

percezitionat, observarea lor si interpretarea corecta a semnificatiei reale sunt in stransa legatura cu

activitatile concrete intreprinse de organul de urmarire penala. in raport cu imprejurarile de la loculpercezitiei fi tinand cont de necesitatea supravegerii necontenite a celui percezitionat, activitatea de

observare trebuie incredintata unuia din membrii ecipei - de regula, sefului acesteia - sau ciar mai

multor persoane. ricum, cel ce efectueaza observarea comportarii percezitionatului nu trebuie sa fieantrenat si in e&ecutarea altor sarcini pe parcursul percezitiei.

7 )scultarea faptuitorului

)scultarea invinuitilor sau a inculpatilor se efectueaza, de regula, dupa ce organul de urmarire

penala dispune de date suficiente cu privire la activitatea infractionala a lor, recomandandu-se ca primiisa fie ascultati cei care se dovedesc mai sinceri, sau aceia carora le revine o raspundere penala si civila

mai mica.

Pentru ca interogarea invinuitului sau inculpatului sa-si atinga scopul propus se impune, inprimul rand, o organizare riguroasa a acestei activitati*7+.

%in punct de vedere tactic, aceasta etapa presupune*8+:

stabilirea precisa a cestiunilor ce urmeaza a fi clarificate cu ocazia ascultarii, precum si a

datelor de verificat cu aceasta ocazie6

pregatirea materialului probator ce urmeaza sa fie utilizat in timpul ascultarii6

determinarea ordinii in care urmeaza sa se faca ascultarea6


6/13

stabilirea modalitatii de citare.

)scultarea este indicat sa se organizeze astfel incat participantii aflati in stare de libertate sa nu

aiba posibilitatea sa se inteleaga asupra declaratiilor, sa-si comunice intrebarile care le-au fost puse, orisa incerce inlaturarea unor mijloace materiale de proba*9+.

In anumite imprejurari nu trebuie e&clusa posibilitatea deplasarii ancetatorului la locul in care

se afla invinuitul sau inculpatul !domiciliu, spital etc.".

inalizarea pregatirii ascultarii invinuitului sau inculpatului se va materializa intr-un plan deascultare, care va contine problemele de clarificat si ordinea de abordare a lor, intrebarile de fond sau

de amanunt la care va trebui sa raspunda cel audiat, materialele care ii vor fi prezentate*;+. In

elaborarea planului se va tine seama de orice situatie care poate sa apara in timpul ascultarii, ciarneprevazuta, de unde rezulta si necesitatea ca planul sa aiba un caracter fle&ibil.

%aca intocmirea unui plan este absolut necesara in cazurile dificile, cu invinuiti sau inculpati

care refuza sa recunoasca, fac declaratii nesincere, mincinoase sau se contrazic, elaborarea unei scitede plan se impune si in cazurile simple, aspect de natura sa contribuie la urgentarea solutionarii

cauzei*


7/13

In literatura de specialitate, in cadrul procedeelor specifice de obtinere a declaratiilor martorilor

sunt mentionate confruntarea si folosirea interpretilor.

onfruntarea, ca procedeu probatoriu complementar - e&ceptie de la regula audierii separate apersoanelor - este folosita de organul judiciar in cazul in care se constata ca e&ista contraziceri intre

declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza !deci la confruntare nu pot fi cemate decat

persoanele care au fost deja ascultate". onfruntarea este reglementata de dispozitiile art. ;; .pr.pen.

si poate fi inregistrata pe video-casete pentru a se putea studia comportamentul celor confruntati.

and una dintre parti sau alta persoana care urmeaza a fi ascultata nu cunoaste limba romana,ori nu se poate e&prima !este surdo-muta", iar organul judiciar nu are posibilitatea de a se intelege cu

aceasta, i se asigura folosirea unui interpret ales de ea !art. 1(; . pr. pen.". In practica s-a otarat ca

folosirea unui interpret de alta limba decat cea materna a inculpatului atrage nulitatea otararii *11+. )rt.1(; alin. ( . pr. pen. prevede ca normele referitoare la interpreti se aplica in mod corespunzator si

cand unele inscrisuri aflate in dosarul cauzei sau prezentate in instante sunt redactate intr-o alta limba

decat cea romana. 'eobservarea acestor prevederi influenteaza aflarea adevarului si justa solutionare a

cauzei, atragand sanctiunea nulitatii potrivit art. 1a stabilirea momentului audierii trebuie sa se tina seama si de programul de activitati al

persoanei ce urmeaza a fi audiata6 acest lucru se face numai daca este posibil, fara a se subminaobiectivitatea ancetei sau autoritatea magistratului.

c. >ocul ascultarii, neindicat e&pres de lege, este de regula sediul organului de urmarire

penala. and persoanele care urmeaza a fi audiate ca martori sunt in imposibilitatea de a se prezenta!infirmitate, boala, stare de arest etc." organul de urmarire penala procedeaza la ascultarea la locul unde
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn11http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn13http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn14http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn11http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn13http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn14


8/13

se afla acestea*17+. and organul de urmarire penala nu are posibilitatea sa asculte martorii, deoarece

acestia se afla in alta localitate si nu se pot deplasa sau se afla in strainatate, ascultarea se efectueaza

prin comisie rogatorie*18+.

9 %ispunerea e&pertizelor si a constatarilor tenico-stiintifice

%ispunerea constatarilor tenico-stiintifice si a e&pertizelor judiciare trebuie facuta cat mai

urgent, pentru a nu se da timp faptuitorului sa ia masuri pentru pierderea urmelor.

%intre e&pertizele criminalistice, in cazul escroceriilor, cel mai des intalnite sunt e&pertizascrisului si e&pertiza tenica a actelor !e&pertiza documentelor". 3&pertizele destinate e&aminarii

falsurilor in inscrisuri de natura materiala sau intelectuala, ocupa un loc central, problemele ce se cer a

fi clarificate fiind foarte diverse. Spre e&emplu, e&pertului i se pot pune intrebari referitoare laautenticitatea scrierii sau subscrierii, la stabilirea vecimii inscrisului ori a mentiunilor dintr-un anumit

formular. Pot fi stabilite procedeele de falsificare a documentelor, astazi mai variate, unele de

provenienta incerta, dubioasa reprezentand contrafaceri. recvent, se solicita refacerea te&tului inlaturat

sau acoperit, refacerea in intregime a unui inscris, pe care invinuitul a incercat sa-l distruga, e&aminareafalsului de stampile sau de sigilii etc.

9.1 3&pertiza tenica a actelor !e&pertiza documentelor"

In acest domeniu de e&pertize, denumita si #e&pertiza documentelor$ solicitarile adresate

e&pertului sunt e&trem de numeroase si diversificate. 3&pertiza criminalistica a documentelor are caobiect stabilirea conditiilor in care a fost intocmit inscrisul, modificarea continutului acestuia, precum

si identificarea mijloacelor de imprimare a te&tului prin dactilografiere, tipografiere, poansonare, cu

ajutorul calculatorului etc.*19+.

%intre problemele care se pot rezolva prin aceasta e&pertiza amintim:*1;+

daca actul prezinta modificari !de semne grafice simple, de cuvinte, de propozitii" si incaz afirmativ, in ce constau acestea si cine este autorul6

daca actul prezinta adaugiri*1


9/13

reconstituirea unui document deteriorat6

relevarea unui scris slab vizibil sau realizat cu cerneala simpatica6

stabilirea naturii !compozitiei, caracteristicilor" unor materiale de scriere.

3numerarea posibilelor intrebari care apar in sfera e&pertizei documentelor ar putea continua,

aceasta fiind numai o scurta enumerare, pentru a oferi o imagine elocventa a diversitatii si comple&itatiiacestui gen de e&pertiza.

In e&pertiza tenica a actelor sunt emise toate categoriile de concluzii: concluzii certe -pozitive

si negative6 concluzii probabile - de mare probabilitate si de mica probabilitate6 concluzii de

imposibilitate a rezolvarii problemei.

9.( 3&pertiza criminalistica a scrisului

3&pertiza criminalistica a scrisului are ca obiect de e&aminare scrisul de mana, considerat ca uncomple& de miscari si deprinderi grafice, scrisul fiind strict personal si relativ stabil, fapt care permite

identificarea scriptorului prin compararea scrisului incriminat cu probele de scris care apartin in mod

cert persoanei banuite. 3&pertiza scrisului este cunoscuta si sub denumirea de #e&pertiza grafica$, sau#grafoscopica$*(+.

recventa mare cu care se apeleaza la cercetarea scrisului, in cazul infractiunii de inselaciune,se e&plica prin aceea ca actele !documentele" sau, in terminologie legala, inscrisurile stau adesea la

baza infractiunilor de inselaciune. Spre e&emplu, in cazul unei vanzari, inducerea in eroare a

cumparatorului, prin prezentarea unui contract de vanzare-cumparare, a unui act de proprietate,

falsificat.

Problemele care se pot rezolva in cadrul e&pertizei scrisului le putem imparti in*(4+: principale

si accesorii.

Problemele principale se refera la:

identificarea autorului unui scris sub forma de te&t6

identificarea persoanei care a scris cifre6

stabilirea autenticitatii semnaturii !daca apartine persoanei pe numele careia figureaza"6

identificarea persoanei care a falsificat o semnatura.

In ceea ce priveste problemele secundare, acestea identifica:

daca un scris este natural sau degizat !nesincer", inclusiv modalitatea degizarii6

daca un scris este afectat de semnele bolii, batranetii, ingerarea de bauturi alcoolice, e&ecutie inconditii incomode6

daca scrisul de pe un act apartine uneia sau mai multor persoane !inclusiv adaugirile"6

modalitatea de falsificare a unei semnaturi !copiere, imitatie servila sau libera, e&ecutie din

fantezie".


10/13

biectele supuse e&aminarii pot consta din inscrisuri !acte, documente" cu caracter privat sau

public !scrisori anonime, afise, bilete, citante, testamente, conventii, angajamente, state de plata,

inscrisuri cu caracter personal".

In ceea ce priveste materialele de comparatie, asa cum rezulta din dispozitiile art. 1(9 od

procedura penala, sunt formate din doua categorii:

scripte de comparatie preconstituite - e&ecutate anterior dispunerii e&pertizei6

scripte de comparatie scrise la cerere in fata organului judiciar.

3&pertiza criminalistica a scrisului poate fi solicitata atat de organele de urmarire penala, prin

ordonanta, cat si de instante de judecata, prin inceiere.

rdonanta?inceierea trebuie sa indice cu e&actitate denumirea si elementele de recuzita

!numarul, data, suma" ale inscrisului ce urmeaza a fi supus e&aminarii. %aca inscrisul nu are elemente

de recuzita, se mentioneaza cu ce cuvinte se incepe si se termina sau se consemneaza inscrisul inintregime6 ce anume trebuie e&aminat in cuprinsul inscrisului6 te&tul !sau o anumita mentiune",

semnatura. %aca trebuie e&aminata o parte din te&t se arata care anume. %aca urmeaza sa fie supusa

e&aminarii o semnatura, trebuie sa se indice numele si prenumele persoanei in al carei nume a foste&ecutata semnatura, unde se afla obiectul ce va fi e&aminat !in ce coloana, rand, dupa care cuvant

etc."6 numele si prenumele presupusilor e&ecutanti.

In afara de datele privind persoana, data si locul emiterii ei, ordonanta?inceierea prin care se

dispune efectuarea e&pertizei scrisului, trebuie sa cuprinda:

scurta e&punere a imprejurarilor cauzei, care se refera la obiectul e&pertizei6

intrebarile la care urmeaza sa raspunda e&pertul6

enumerarea inscrisurilor, probelor de scris !semnaturi" ale presupusilor e&ecutanti si enumerarea

altor materiale ce prezinta importanta pentru efectuarea e&pertizei, puse la dispozitia e&pertului6

date privind imprejurarile ce se cunosc in legatura cu intocmirea scrisului supus e&aminarii

!pozitia scriptorului care a intocmit te&tul, intocmirea te&tului pe timp geros, intr-un mijloc de transport

aflat in mers, dupa efectuarea unor munci fizice etc."6

datele de care dispune ancetatorul sau instanta referitoare la persoanele al caror scris

!semnatura" se e&amineaza !varsta, se&, studii, ce limba cunosc", bolile de care sufera acestea !psiice,

nervoase, ale ocilor sau mainilor etc.".

In cazul in care se dispune noua e&pertiza, este necesar sa se indice, suplimentar, care din

concluziile primei e&pertize au suscitat indoieli si motivele pentru care a fost dispusa noua e&pertiza.

%e asemenea, este necesar ca e&pertului care efectueaza noua e&pertiza sa i se puna la dispozitieraportul e&pertizelor anterioare si toate probele de scris !semnaturi" ale presupusului e&ecutant,

e&aminate anterior.

>a dispozitia e&pertului trebuie sa se puna inscrisul care contine te&tul !mentiunea" supus

e&aminarii sau semnatura si probele de scris !semnaturi" prelevate de la presupusii e&ecutanti.3&aminarea scrisului pe baza de fotografii se face in cazul in care originalul s-a pierdut sau cand

mentiunile au fost facute pe un obiect sau material neobisnuit !pe peretele unei case, pe o usa etc.".


11/13

%aca la dispozitia e&pertului se depun e&emplarele unui inscris, e&ecutate cu artie de copiat,

&erocopiile sau fotografiile acestora, e&aminarea este mai dificila.

/ezolvarea cu succes a problemelor puse in fata e&pertului depinde de calitatea si cantitateaprobelor de scris de comparatie !probelor de semnatura a presupusului e&ecutant". Scriptele

!semnaturile" ce se prezinta pentru e&pertiza, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, dintre care

amintim:

la prelevarea probelor de scris !semnaturilor", liber, este necesar sa se verifice autenticitatea lor,

adica daca intr-adevar ele sunt intocmite de persoana in numele careia sunt prezentate6

toate probele de scris !semnatura" trebuie certificate spre e&aminare de catre ancetatorul penal

sau de instante.

Prezentarea unor scripte necertificate e&clude posibilitatea efectuarii e&pertizei*(7+.
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn25http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/METODOLOGIA-CERCETARII-INFRACT42683.php#_ftn25


12/13

*1+3milian Stancu, #Tratat de criminalistica$, p. 79< si urm.

*(+'icolae @aduva, #riminalistica. urs de tactica si metodica$, 3ditura Aniversitara, raiova, (==(,

p. 1=

*+) se vedea, art. 1=9 . proc. pen.

*4+). iopraga, op. cit., pag. ;

Metodica Cercetarii Criminalitatiii Economice

Documents

Transcript of Metodica Cercetarii Criminalitatiii Economice