bazele cercetarii economice

download bazele cercetarii economice

of 21

Transcript of bazele cercetarii economice

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    1/21

    Stiinta economican perioada contemporana

    1.Stiinta economica este si ramne o componenta a stiintei n ansamblul sau. naceasta calitate stiinta economica trebuie sa-si manifeste si conserve att elementelesale particulare, ct si elementele comune oricarei stiinte, n toate etapele pe care leparcurge civilizatia umana.

    Stiinta este un fenomen definitoriu, dominant al lumii contemporane.

    Dezvoltarea stiintei este marcata de o revolutie stiintifica fara precedent, prin amploareasi consecintele sale.

    Stiinta reuseste in zilele noastre sa anticipeze nevoile productiei si ale societatii nansamblu.

    Stiinta n ansamblul ei devine o ramura economica de importanta vitala;

    acesteia i se acorda fonduri sporite, efective tot mai mari de personal, se creaza noilaboratoare, institute si academii de stiinta; a nceput procesul de industrializare astiintei care si accentueaza astfel si mai mult contributia si asa determinanta laprogresul tehnologic, economic si la cel social.

    Datorita nivelului atins, stiinta este n acelasi timp si sursa de ingrijorare, de teama, nanumite conditii putndu-se crea mari pericole pentru civilizatia umana, inclusiv pentruviata planetei noastre. Este aici unul din motivele pentru care stiinta este nu doar opoblema nationala, a fiecarei tari n parte, ci si prima dintre problemele globale aleomenirii, n acest sfrsit de secol si de mileniu.

    Stiinta este un fenomen extrem de complex, astfel ca este dificil de dat odefinitiestiintei care sa fie unanim acceptata. Ea apare ca un ansamblu decunostinte desprelume; o baza a conceptiei despre lume; o forma a constiintei sociale (o forma dereflectare a lumii in constiinta); o componenta a culturii spirituale; o componentaesentiala a factorilor de productie. Aceasta complexitate sporeste daca tinem seama caunii specialisti mai adauga stiintei si alte atribute mai mult sau mai putin distincte:fenomen biologic; instrument de adaptare; latura a cunoasterii; mijloc de productie.

    Tadeusz Katorbinski considera ca stiinta este orice cunoastere care s-a maturizatsuficient de mult pentru a putea fi predata ca disciplina n nvatamntul superior.

    Einstein: stiinta este ncercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastresenzoriale sa corespunda unui sistem de gndireuniform din punct de vedere logic.

    Alti specialisti apreciaza ca prima trasatura distinctiva a unei stiinte este sa fie ocunoastere bazata pe fapte, organizata astfel inct sa explice si sa rezolve problemele.

    Stiinta are de regula mai multe laturi care constituie un tot unic,coerent,definit prin:

    materialul faptic acumulat de-a lungul ntregului proces de dezvoltare astiintei;

    ipotezele confirmate si neconfirmate;

    rezultatele observatiilor si experientelor, generalizarile teoretice facute pe

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    2/21

    baza materialului faptic (legi, teorii, axiome) si confirmate de practica;

    modelul de cercetare a realitatii (metodologia).

    Stiinta economica nu se mai limiteaza la studiul pietei, integrnd si alteconceptualizari si orizonturi mai noi.

    Alaturi de principiile clasice fundamentale cum sun 24124l1119y t rationalitatea,eficienta, echilibru-dezechilibru, concurenta, etc., stiinta economica s-a mbogatit cu noiconcepte si teorii, facilitnd aparitia noii economii clasice, a noii macroeconomii, laascensiunea Keynesismului si apoi a postkeynesismului, a institutionalismului si, ngeneral, a structuralismului, dnd nastere teoriei organizatiilor, economiei conventiilor,teoriei incitatiei, teoriei echitatii, teoriei, justitiei etc.

    Stiintele economice s-au dezvoltat ntotdeauna deschis, n relatii strnse cu celelaltedomenii ale stiintei si, n primul rnd, cu stiintele naturii. mbratisnd ideea ca fizica estestiinta model, mai multi economisti accepta n fapt transformarea stiintelor economice

    n stiinte exacte, ca orice alta stiinta a naturii.

    Procese in stiinta economica :

    - cresterea aplicarii matematicii n cercetarea fenomenelor economice

    - extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise

    - promovarea cercetarilor inter si multidisciplinare

    Stiinta economica, desi cunoaste progrese incontestabile, simanifesta doua slabiciuni majore:

    a) include un deficit de realism;

    b) constituie un ajutor limitat pentru practica.

    Stiinta economica implica doua particularitati organice, doua adevarate

    provocari:

    a) functionarea sistemului economic include instabilitatea relatiilor variabileloreconomice si caracterul neliniar, putin predictibil al

    comportamentului uman;

    b) formularea concluziilor si recomandarilor, n ciuda incertitudinii ambientale, implica osubiectivitate rezonabila.

    Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate, oscilnd

    undeva ntre stiintele dure ale naturii si stiintele umane.

    2. Cunoasterea stiintifica economica

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    3/21

    Fiecare stiinta are un continut propriu, un nucleu paradigmatic, cu ajutorul caruia seafirma ca stiinta si se delimiteaza de alte stiinte.

    Prin nucleu paradigmatic al unei stiinte ndeobste se nteleg:

    un tablou complet al formelor pe care le mbraca un cuvnt;

    totalitatea formelor flexionare ale unui cuvnt;

    o norma, mai multe norme sau modele;

    un set de propozitii, teze (enunturi), concepte si metode de investigatie, cu unpronuntat caracter normativ, dezvoltat pentru a crea sau pentru a face

    descoperiri ntr-un anumit domeniu;

    totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate decomunitatea

    stiintifica respectiva, care constituie modelul problemelor de cercetare stiintifica si alsolutiilor (ipotezelor) explorate;

    Nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricarei stiinte, este zestrea ei, cucare se defineste si si ndeplineste functiile sociale.

    Cunoasterea, n general, este un proces n cadrul caruia oamenii siconstruiescimagini, notiuni, conceptii si teorii despre realitatea nconjuratoare si, desigur, despre einsisi.

    Cunoasterea stiintifica - forma a cunoasterii umane n general - are uncontinutcomplex.

    Cunoasterea stiintifica difera de cunoasterea comuna pe mai multe planuri:

    a) sub aspectul formei:

    b) sub aspectul metodei:

    c) sub aspectul procedeelor de verificare a ipotezelor:

    d) sub aspectul limbajului:

    Cunoasterea stiintifica se realizeaza la doua niveluri distincte, dar strnslegatereciproc:

    - nivel teoretic (cumoasterea teoretica)

    - nivel empiric (cunoasterea empirica)

    Cunoasterea empiricarezida ntr-o reflectare a obiectelor si proceselor studiate decercetator, de om.

    Cunoasterea teoretica reprezinta o treapta superioara de adncire acunoasterii prinintermediul gndirii abstracte, realizdu-se patrunderea n esenta proceselor si

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    4/21

    fenomenelor economice, identificarea legaturilor interne, a cauzelor si mecanismelorlorde existanta, a legilor care guverneaza.

    Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigenteelementare si anume:

    sa aiba coerenta logica, adica enunturile teoretice sa se afle n stare decompatibilitate reciproca;

    sa fie deductibila, respectiv enunturile sa decurga logic unele din altele;

    sa aiba completitudine (saturatie), ceea ce reclama ca teoria stiintifica saacopereexplicativ ntregul domeniu la care se refera, sa identifice si sa formuleze toate relatiileesentiale pe care le implica o buna cunoastere a unui proces sau fenomen economic;

    sa fie verificabila, respectiv orice teorie stiinifica sa fie legata de practica, de viataeconomica; ea trebuie sa fie testabila, sa fie verificabila pe cale experimentala, de

    laborator sau n practica, pe scara larga.

    .Teoria economica ndeplineste o serie de functiicum sunt:

    functia explicativa

    functia predictiva,

    functia rezumativa

    functia practica

    Activitatea de cercetare stiintifica economica este denumita curent drept metodaeconomistului.

    Categorii de lucrari stiintifice :

    A. Lucrarile cu autoritate stiintifica, de consacrare:

    Monografia;

    Tratatul;

    Manualul;

    Enciclopediile si dictionarele de specialitate;

    B. Lucrari pre si postconsacrare, viznd verificarea ipotezelor existente si

    formulareade noi ipoteze si directii de cercetare:

    Studiul stiintific;

    Articolul stiintific;

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    5/21

    Raportul de cercetare;

    Comunicarea stiintifica;

    Referatul stiintific;

    Interventia stiintifica;

    C. Lucrari de popularizare a literaturii stiintifice:

    Eseurile stiintifice;

    Scrierile de popularizare;

    Notele de lectura, comentariile si recenziile.

    Cunoasterea stiintifica este diferentiata si clasificata n trei mari categorii:

    1. Cercetarea stiintifica fundamentala - activitate teoretica sau

    experimentala fundamentala care are ca scop principal acumularea de noi

    cunostinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile, farasa aiba n vedere o aplicatie deosebita sau specifica.

    2. Cercetarea stiintifica aplicativa - o activitate de investigare originala n

    scopul acumularii de noi cunostinte, dar orientata n principal spre un scop sau unobiectiv practic specific.

    3. Cercetarea si dezvoltarea- o activitate sistematica n care se folosesc cunostinteleexistente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a experientei practice n vederealansarii n fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive, introducerea de noiprocedee, sisteme si servicii sau mbunatatirea substantiala a celor deja existente.

    3. Managementul cercetrii stiintifice

    Managementul cercetarii stiintifice constituie ansamblul elementelor cu caracter

    organizational, informational, motivational si decizional cu ajutorul carora se desfasoaraactivitatea de cercetare stiintifica si se asigura eficienta acesteia.

    Principiile generalesunt:

    a. Principiul compatibilitatii dintre mecanismele (mijloacele,

    instrumentele etc.) de realizare a managementului si caracteristicile generale, interneale cercetarii stiintifice;

    b. Principiul managementului participativ;

    c. Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliar din cercetarea stiintifica;

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    6/21

    d. Principiul eficientei.

    Sistemul managementuluin cercetarea stiintifica este alcatuit din patru

    subsisteme, ntre care:

    a. Subsistemul organizatoric, alcatuit din doua categorii de organizare: una

    formala si alta informala;

    b. Subsistemul informational, care desemneaza totalitatea datelor,

    informatiilor, circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedeelor simijloacelor de tratare a datelor existente ntr-o unitate de cercetare stiinrifica n vedereaasigurarii posibilitatii de urmarire si ndeplinirea obiectivelor de cercetare.

    c. Subsistemul decizional asigura conceperea si materializarea unui tot

    coerent de decizii n cadrul institutului sau centrului de cercetare stiintifica.

    Subsistemul decizional are doua functii principale:

    declanseaza actiunile personalului de cercetare, auxiliar si administrativ

    n cadrul firmei, ntre subunitati si n interiorul acestora;

    orienteaza si supravegheaza directiile de dezvoltare a institutului de

    cercetare stiintifica si a componentelor acestuia.

    d. Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii n cercetareastiintifica.

    Acest subsistem are trei functii principale si anume:

    asigurarea suportului logistic, metodologic pentru ntregul lant al

    procesului de management;

    scientizarea muncii de management;

    perfectionarea personalului de management si de executie din firma de

    cercetare stiintifica.

    Proiectarea temei de cercetare cuprinde trei operatiuni si anume:

    a. Elaborarea schitei proiectului de cercetare ncepe imediat dupa alegerea temei decercetare stiintifica.

    Schita proiectului de cercetare stiintifica cuprinde:

    termenulde predare a lucrarii la beneficiar;

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    7/21

    principalele operatiuni ale documentarii bibliografice;

    sursele de documentare bibliografica importante si greu de obtinut; locul

    unde ele pot fi consultate;

    termenele celorlalte etape de cercetare sa fie suficiente, nerestrictionate

    de ntinderea cercetarii documentare bibliografice.

    b. Elaborarea proiectului temei de cercetare se realizeaza, de regula dupaterminarea documentarii bibliografice si dupa o prima formulare a ipotezelor.

    Proiectul temei include:

    etapele ulterioare de cercetare stiintifica;

    documentarea practica n vederea procurarii datelor empirice, a faptelor siinformatiilor privind geneza fenomenului, factorii care l determina;

    modalitatile de prelucrare a informatiei practice si termenele de executie a prelucrarii;

    termenele pentru fundamentarea concluziilor, pentru redactarea si

    predarea lucrarii la beneficiar;

    operatiile de asistenta pentru aplicarea propunerilor;

    cheltuielile necesare fiecarei etape de cercetare stiintifica.

    c. Elaborarea planului preliminar al structurii lucrarii

    Cuprinde:

    principalele teze, idei, concluzii;

    principalele ipoteze confirmate si infirmate;

    metodele de analiza si calcul;

    argumentele teoretice si practice, economice si social-politice pentru

    fundamentarea concluziilor si a solutiilor;

    sursele de informare practica si modalitatile de prelucrare;

    probleme speciale, pe care cercetarea nu a reusit sa le clarifice si cauzele care aumpiedicat acest lucru;

    conturarea proiectului structurii tematice: parti, sectiuni, capitole, paragrafe

    4. Etapele procesului de cercetare stiintifica.

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    8/21

    Alegerea temei si constituirea echipei de cercetare

    M. Stein propune numai trei faze:

    Formarea ipotezei (faza pregatitoare);

    Testarea ipotezei (faza de investigare propriuzisa);

    Comunicarea (faza de finalizare).

    G. Wallas propune patru faze :

    a. Pregatirea;

    b. Incubarea;

    c. Iluminarea;

    d. Verificarea.

    Etapele :

    a) Alegerea temei de cercetare face parte din faza initiala, de debut a pregatirii actuluide creatie stiintifica.

    b) Documentarea stiintifica

    n faza de documentare, aceasta relatie teoretico-practica se cere aprofundata sub celputin trei aspecte:

    sa cunoasca conceptele, notiunile si categoriile;

    sa cunoasca bine ntreaga teorie a domeniului n care se circumscrie tema

    (opinii pro si contra);

    sa aleaga indicatorii si metodele de masurare si analiza.

    c) Cercetarea stiintifica propriu-zisaea mai complexa etapa a cercetarii stiintificeeconomice si include mai multe subetape :

    analiza critica a lucrarilor de specialitate;

    elaborarea si formularea ipotezelor de lucru;

    observarea si analiza atenta a realitatii economice;

    experimentul si verificarea ipotezelor;

    formularea si fundamentarea concluziilor.

    d) Redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice este o etapa

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    9/21

    constituita din cele doua faze: redactarea si sustinerea publica.

    e) Valorificarea lucrarii stiintifice Este o etapa de predare a raportului de

    cercetare, de aplicare a rezultatelor obtinute si de acordare a asistentei de

    specialitate, a consultatiilor necesare pentru beneficiar si alti solicitanti, de evaluare aperformantelor la beneficiari.

    Alegerea temei de cercetare se face pe baza unorprincipii generale :

    temele mai complexe pot fi realizate cu rezultate bune de mari echipe

    de cercetare stiintifica;

    temele complexe se pot diviza n teme si subteme mai restrnse pentru

    a putea fi distribuite unor echipe si cercetatori individuali.

    cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc, de care se

    simt atrasi, sau n legatura cu care ei au anumite acumulari;

    cercetatorul, pornind de la cele aratate aici, poate chiar sa propuna tema

    sau teme de cercetare stiintifica;

    riscul n cercetarea stiintifica este mare, din cte am vazut n paragraful

    precedent.

    Aceste principii generale de alegere a temei se concretizeaza si mai mult, pe bazaunorcriterii cum sunt:

    cunostintele cercetatorului despre tema;

    daca tema de care se simte atras nu i este prea cunoscuta, cercetatorul

    trebuie sa realizeze o informare prealabila alegerii temei, att sub aspect teoretic,ct sipractic

    nclinatiile cercetatorului sa fie puse de acord cu profilul si cerintele

    temei;

    importanta teoretica si practica a temei ce urmeaza sa fie aleasa;

    ncheierea temei la termenul prevazut n contract sau pentru anumite

    evenimente stiintifice organizate n tara sau n strainatate;

    Organizarea cercetarii n echipa are mai multe avantaje, dintre care:

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    10/21

    permite scurtarea timpului de elaborare a unei cercetari, ceea ce n anumite cazurieste necesar sau n altele, imperios necesar;

    permite formarea mai rapida a tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii

    acestora, inerente n tot procesul de cercetare a adevarului, n tot actul de creatie;

    se asigura un larg schimb de opinii, ceea ce evita concluzii si solutii

    unilaterale si permite o mai buna fundamentare a concluziilor fiecarei parti si a lucrariide cercetare n ansamblu.

    Principiile care stau la baza organizarii unei echipe sunt:

    Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda numarul strict necesar de cercetatori,

    alesi dupa criteriul competentei n domeniul temei de cercetare, al preocuparilor

    anterioare;

    Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda att cercetatori cu experienta, ct si

    cercetatori tineri; tinerii se formeaza mai usor, pot observa mai repede unele erori cucare altii s-au obisnuit, pot formula unele teze contradictorii, originale;

    Echipele de cercetare dau rezultate bune daca membrii acestora sunt legati

    prin raporturi de stima si prietenie; daca nu, cel putin sa se cunoasca si sa se

    respecte reciproc;

    Echipa trebuie sa-si fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti

    membrii sai.

    Stimularea membrilor echipei, pe lnga formele cunoscute, trebuie sa

    ncluda, n mod obligatoriu individualizarea si semnarea partilor realizate

    individual sau n colaborare; se evita nsusirea muncii altuia, dar, asigura si o

    mobilizare a fiecarui membru al echipei;

    Conducerea echipei de cercetare trebuie ncredintata, n mod obligatoriu,

    unui om de stiinta cu experiena, cunoscut si recunoscut prin lucrarile elaborate, cuautoritate stiintifica

    Asigurarea unei ambiante democratice, de lucru n echipa

    5. Documentarea stiintifica

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    11/21

    Obiectul documentarii stiintifice l constituie informatia stiintifica.

    Informatia ndeplineste o serie de functii:

    - instrument de munca si deci de productie;

    - capital al materiei cenusii; este o mostenire, un patrimoniu cultural - stiintific viu;

    - instrument de pregatire si calificare profesionala;

    - un factor de schimb ntre oameni, agenti etc.;

    - un motor al creatiei, al adaptarii si inovarii.

    Documentarea este un concept cu continut complex, incluznd treiforme: documentarea bibliografica, documentarea directa, consultareaspecialistilor.

    Informarea este procesul prin care o unitate specializata a retelei de

    documentare sistematizeaza literatura stiintifica dupa criterii bine stabilite si furnizeazabeneficiarului n diferite modalitati, o informatie de semnalarebibliografica.

    Documentarea propriu-zisa reprezinta procesul prin care unitatea

    specializata pune la dispozitia beneficiarilor documente pe care acestia le solicita nurma primului proces, de informare.

    Etapele interne ale documentarii :

    a) informarea asupra surselor cuprinde urmatoarele operatiuni principale:

    identificarea surselor existente pentru tema de cercetare;

    locul unde este depozitata si posibilitatile de obtinere, de acces;

    conturarea unui program de continuare a informarii si pe parcursul

    etapelor de cercetare care urmeaza documentarii n ansamblu, pna la ncheiereatemei de cercetare si chiar dupa aceasta.

    b) culegerea surselor include activitatile de:

    obtinerea surselor ;

    notarea surselor;

    examinarea sumara asupra surselor.

    c) studierea surselor. Ea cuprinde:

    gruparea surselor documentare n mai multe clase n raport cu continutul

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    12/21

    temei de cercetare si cu timpul disponibil pentru studiu;

    evaluarea globala a unor surse;

    studiul aprofundat al surselor din perspectiva nevoii de cunoastere a

    literaturii de specialitate, a faptelor empirice, a ipotezelor si ideilor teoretice pro sicontra, a metodei de analiza si calcul.

    d) utilizarea surselor:

    consemnarea sistematizata a informatiilor unei surse ca baza de

    comparatie si confruntare cu alte surse;

    interpretarea generala a surselor;

    pregatirea utilizarii informatiilor documentare n cadrul celorlalte etape

    ale cercetarii propriu-zise, definitivarii structurii finale a lucrarii n vederea

    redactarii.

    Documentarea bibliografica este o componenta mai larga a procesului

    cuprinzator de documentare stiintifica.

    Sursele de documentare bibliografic

    a, dupa criteriul-gradul de

    originalitate si intermediere - se distribuie n patru categorii:

    a) documente primare;

    b) documente secundare;

    c) documente tertiare;

    d) microformatele.

    Instrumentele specifice etapelor interne de documentare.

    a) n etapa informarii instrumentele utilzate sunt: reviste, bibliografii, liste desemnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage.

    b) n etapa culegerii surselorse folosesc urmatoarele instrumente: fisa

    bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul documentelor.

    c) n etapa studierii surselorse citesc integral si cu atentie toate dursele,

    pentru a se descifra bine fondul de idei.

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    13/21

    n aceasta etapa ,studiul se poate concretiza n urmatoarele forme

    intermediare, pna la elaborarea lucrarii si anume:

    Note de lectura;

    Referate documentare;

    Referate documentare de sinteza;

    d) n etapa utilizarii documentatiei stiintifice se distribuie ntreaga

    informatie pe parcursul tematicii lucrarii pentru a putea confrunta teoria economica cudatele empirice, pentru sustinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze, pentruformularea concluziilor si solutiilor, ca si pentru definitivarea planului de redactare alucrarii.

    Documentarea directa asupra realitatii practicii este la fel de importanta siindispensabila n cercetarea stiintifica economica, asa cum este si documentareabibliografica.

    Are 4 etape :

    a) Informarea asupra domeniului

    b) Culegerea datelor

    c) Etapa studierii surselor

    d) Etapa utilizarii datelor si informatiilor

    6. Explicarea fenomenului economic.

    Continutsi componente. Observarea stiintifica.

    Explicarea fenomenului economic cuprinde, practic, trei momente si

    anume: observarea stiintifica ; formularea ipotezelorsi a modelelor; verificareaipotezelorsi a modelelor.

    Observarea stiintifica are un continut si functii mai speciale n cadrul

    explicarii fenomenului economic, astfel ca ne vom opri n primul rnd asupra acesteia.

    Observarea stiintifica detine o pozitie strategica n cadrul explicarii

    fenomenului economic. Ea este etapa de debut, pentru ca elaborarea ipotezelor si amodelelor este dependenta de observatia stiintifica a fenomenului empiric.

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    14/21

    Aceasta pozitie speciala reclama o serie de precizari n legatura cu continutulobservatiei stiintifice n cercetarea stiintifica economica, ntre care:

    Observarea stiintifica n general, n toate stiintele este considerata o

    contemplare metodica a cercetatorului asupra datelor si faptelor rezultate din

    documentare pentru obtinerea de informatii noi asupra procesului sau fenomenuluisupus cercetarii stiintifice.

    Observarea stiintifica consta n perceperea de catre cercetator a faptelor

    economice, asa cum se desfasoara ele n practica n procesualitatea lor.

    Observarea stiintifica este o activitate care face obiectul analizatorilor

    individuali ai cercetatorului ; tot acestia realizeaza si transferul constatarilor n limbaje.

    Observarea stiintifica nu este o observatie sau cunoastere comuna, la

    ndemna oricui. Observarea stiintifica o poate face numai omul pregatit.

    Observarea stiinifica nfaptuita de cercetatori este dependenta de trei factori:

    calitatile si perfectiunea organelor de simt ale cercetatorului;

    sistemul de cunostinte prealabile;

    sistemele de aparatura care prelungesc organele de simt, amplificnd

    uneori mult performantele.

    Observarea - ca metoda stiintifica de cunoastere - implica si realizarea de

    cercetari de caz si multidisciplinare.

    Observarea stiintifica nu o avem, nu se realizeaza de la sine, ci o facem; ea estentotdeauna pregatita de un interes concret-specific, de o ntrebare sau deoproblema bine pusa.

    7. Elaborarea ipotezelorstiintifice.

    Masurarea economica

    Sistemul esteun ansamblu de elemente a caror legatura duce la aparitia unorproprietati definitorii specifice, pe care nu le poseda partile constitutive ale ansamblului,adica la aparitia unor nsusiri integrative.

    Teoria generala a sistemeloreste o forma a cunoasterii stiintifice

    care studiaza proprietatile, principiile si legile caracteristice sistemelor n general,indiferent de varietatea, natura elementelor lor componente si de relatiile dintre ele. Ea

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    15/21

    este un cadru teoretic capabil sa explice modul cum se produc procesele si fenomenelestudiate.

    Relatia cauzala este o legatura temporala, obiectiva ntre doua procese saufenomene sau doua elemente care se succed, unul n calitate de cauza

    provocnd pe celalalt, n calitate de efect.

    Relatia de conditionare este o relatie conform careia prezenta sau

    nlaturarea anumitor factori, fara a fi determinante pentru aparitia unui efect sunt nsaindispensabile pentru realizarea procesului, respectiv a efectului.

    Cauzalitatea poate mbraca o forma simpla, atunci cnd efectul (y) este

    determinat de o singura cauza-factor (x); relatia este considerata de tip determinist, unsingur factor fiind suficient pentru producerea fenomenului, conform functiei y= f(x).

    Studiul cauzalitatii include doua momente decisive:

    a. Identificarea variabilelor-factori are menirea sa precizeze variabilele

    att sub aspect nominal, ct si sub aspectele lor calitative, cum ar fi variabilecauza( endogene, exogene, statice, dinamice etc.) ct si variabile-conditii cum suntconditiile necesare, ntmplatoare, suficiente etc..

    b. Stabilirea de relatii functionale ntre variabile

    Ea consta n precizarea cu rigoare a pozitiei pe care urmeaza sa o ocupe,

    ntr-o relatie functionala, variabilele identificate si anterior analizate: care variabile suntfactori-cauze si care variabila este efectul, respectiv care variabile sunt independente(xi) si care variabila este dependenta (y).

    Inductia este o forma de inferare, de cunoastere a realitatii obiective, de

    apropiere de adevar, de cunoastere a adevarului.

    Inductia poate fi :

    a.Inductia completa

    b.Inductia incompleta

    Indicatorul este o caracteristica sau nsusire (proprietate) exprimata

    numeric a unei categorii economice sau sociale, bine definita n timp si spatiu.

    Fenomenul economic:

    - este complex. Se manifesta la 3 niveluri : macroeconmic, mezoeconomic,microeconomic.

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    16/21

    - se exprima in unitati de masura : unitati naturale, unitati natural-conventionale,unitati de timp de munca ,unitati valorice

    - are nu numai o dimensiune numerica cantitativa, ci si una calitativa

    - este static si dinamic

    Tehnicile de scalare includ o serie de particularitati asa cum rezulta din

    cele de mai jos:

    - scala nominala

    - scala ordinala

    - scala interval

    Tehnicile de vizualizare au un rol important pentru ca realizeaza

    legatura dintre o notiune abstracta si reprezentarea pe care o efectueaza

    cercetatorul; ele redau evolutia sau si structura unui fenomen economic prin

    reprezentare grafica mult mai sugestiva dect datele oricarui tabel.

    Procedeele de masurare economica calitativa vizeaza, n principal:

    relevarea si precizarea elementelor si factorilor care explica fenomenul

    sau procesul economic studiat;

    evidentierea clara a relatiilor de conditionare dintre fiecare element

    si fenomenul sau procesul cercetat;

    precizarea relatiilor de conditionare dintre elementele (factorii) interni

    fenomenului si cei din mediul extern al acestuia, cu alte fenomene economice;

    conceperea si construirea de modele economice care sa expliciteze si sa

    reprezinte ct mai corect fenomenul economic studiat.

    Procedeele de analiza calitativa sunt:

    a) Procedeul (metoda) concordantei

    b) Procedeul (metoda) diferentei

    c) Procedeul combinat

    d) Procedeul variatiilor concomitente

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    17/21

    e) Procedeul soldului sau ramasitei

    f) Procedeul interferentei prin analogie

    Relatiile de tip determinist reprezinta o dependenta a unui fenomen

    economic (y) de un alt fenomen economic (x).

    Relatiile de tip stochastic au drept caracteristica faptul ca fiecarei valori a

    factorului determinant (x) i corespund mai multe valori probabile ale variabileidependente (y).

    Modelul econometric este un instrument de analiza calitativa si cantitativa afenomenelor economice, util att teoriei ct si practicii economice.

    n functie de nivelul de abstractizare si generalizare la care se tinteste, este nevoie

    sau este posibil, modelele se mpart n patru categorii principale.

    Modelul imitativ al realitatii (denumit si iconic);

    Modelul de tip index;

    Modelul simbol (tip ipoteza, lege sau teorie);

    Modelul cibernetic.

    8.Verificarea ipotezelorsi fundamentarea

    concluziilorstiintifice economice

    Verificarea ipotezelor si fundamentarea concluziilor stiintifice reprezinta a treiacomponenta a explicarii fenomenului economic.

    Acest continut complex al procesului de verificare a ipotezei si a concluziilor stiintificepoate fi acum prezentat ca un complex de mai multe

    operatii, dintre care mentionam:

    evidentierea rezultatelor ipotezei - teoria, implicatiile sau consecintele

    acesteia;

    confruntarea teoriei cu faptele empirice observate;

    testarea trainiciei relatiilor dintre fenomenul economic real si

    ipoteza, teoria pe care aceasta a generat-o.

    Experimentul principalul procedeu de verificare a ipotezelor si de fundamentare aconcluziilor stiintifice.

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    18/21

    Simularea presupune construirea de modele de fenomene economice

    analoage, n vederea desfasurarii experimentului pe aceste modele, n locul

    fenomenului practic real.

    Simularea ofera posibilitatea realizarii unorobiective de baza alecercetarii stiintifice, cum sunt:

    determinarea formei de legatura dintre variabile;

    estimarea parametrilor legaturilor;

    verificarea ipotezelor;

    testarea diferitelor cai de actiune practica;

    stabilirea nivelurilor optime ale variabilelor supuse controlului;

    comportamentul unui model n raport cu variatia unor factori.

    Scenariul, un alt procedeu de verificare a ipotezelor si concluziilor

    stiintifice, este o varianta a modelarii statistico-matematice. Si extensiunea larga ascenariului se ntemeiaza pe progresul spectaculos al tehnicii electronice de calcul.

    Calitatea lui este dependenta de trei factori decisivi: realismul premiselor, factorii decomportament, adica ipotezele luate n considerare n vederea testarii si rigoarealegaturilor cauzale.

    Concluzia stiintifica este rezultatul ultim, final al cercetarii unui fenomen

    economic. Fundamentarea concluziei trebuie sa satisfaca exigente multiple: de logica,de interes practic, de eficiena economica; orice concluzie stiintifica trebuie sa fiecoerenta ntregului sistem de concluzii stiintifice care alcatuiesc teoria economica;cercetatorul va trebui totodata sa formuleze observatii si critici pentru diverse aspecteale teoriei si practicii economice, sa indice directii si chiar teme de cercetareindispensabile progresului continuu al stiintei si practicii economice.

    9. Prognozarea fenomenului economic

    Previziunea nseamna anticiparea aparitiei si evolutiei unor fenomene,

    procese si evenimente pe baza studierii acestora n trecut si a situatiei prezente.

    Prognoza are cea mai larga raspndire, semnificnd a cunoaste dinainte, a

    anticipa. Ea reprezinta evaluari probabile, stabilite n mod stiintific, asupra

    evolutiei cantitative si calitative ntr-un anumit domeniu si interval de timp.

    Predictia constituie stabilirea evolutiei viitoare, n domeniul studiat, afectata

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    19/21

    de un grad de ncredere absolute, deci bazata pe o cunoastere sigura a dinamicii sicomportamentului proceselor studiate.

    Proiectia este o previziune sub forma cantitativa, fondata pe ipoteza ca

    evolutia se va desfasura n viitor ca o simpla prelungire a tendintelor din trecut.

    Prospectiva constituie studiul evolutiei viitorului, pornind de la ipoteza ca

    acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate n

    concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea formata despre viitor.

    Prognostica este o previziune bazata numai pe reflectie, pe intuitie si

    gndire, fara o fundamentare stiintifica si fara o analiza a posibilitatilor de realizaremateriala a prevederilor.

    Strategia economica este formata din ansamblul politicilor si metodelor

    adoptate n cadrul unui comportament pe o perioada lunga de timp, urmarind

    atingerea unor obiective majore la nivelul firmei, ramurii sau chiar a economieinationale.

    Principalele metode utilizate n prezent n activitatea previzionala sunt:

    1. Metoda extrapolarii

    2. Metoda morfologica

    3. Metoda scenariilor

    4. Metoda arborilor de pertinena

    5. Analiza pragurilor de discontinuitate

    6. Metoda anchetelor (Delphi)

    7. Metoda discuiilor n grup

    8. Analiza marimilor limita

    9. Analiza input-output

    10. Modelarea economico-matematica

    11. Analiza sistemica

    Modele de prognoza, potrivit urmatoarei clasificari sunt urmatoarele:

    A. dupa tehnica de elaborare:

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    20/21

  • 8/7/2019 bazele cercetarii economice

    21/21

    Etape :

    Elaborarea si definitivarea planului de redactare asigura :

    a) Sistematizarea si ordonareaproblemelor, a ideilor si concluziilor

    b) Enuntarea riguroasa a constatarilor,

    c) Identificarea omisiunilor si lipsurilor

    Redactarea propriu-zisa a lucrarii se utilizeaza 2 metode :

    a) o redactare initiala, rapida;

    b) redactarea n mai multe variante.

    Definitivarea redactarii lucrarii.

    Exigente :

    - rigurozitatea stiintifica

    originalitatea

    corectitudinea

    eficacitatea textului

    stilul redactarii

    acuratetea gramaticala si literara,