8/6/2019 Metode Teoretice Ale Disciplinei Scolare

1/4

1

Metode teoretice ale disciplinei scolare

1. Principii teoretice ale disciplinei scolareDisciplina este comportare civilizata, conduita, tinuta, politete care tin de respectarea unui

ansamblu de reguli de buna purtare. Aceasta se aplica peste tot in societate (Familie, societate,

strada, locuri de joaca, loc de munca, scoala, etc.) si disciplina incepe inca de cand copilul este

mic. La nivelul disciplinei scolare aceasta apare ca o acceptare a anumitor scopuri si a unor

norme de conduita care sa determine realizarea scopurilor. In cazul disciplinei scolare rolul

important este detinut de catre professor, el fiind cela care asigura ordinea si un comportament

disciplinat din partea elevilor in cadrul desfasurarii activitatilor curriculare din clasa.

In cazul disciplinei trebuie sa existe reguli de comportament care sa fie respectate, in caz

contrar, a nerespectarii lor sa fie efecte de ordin negative asupra persoanei: pedepse.

In cadrul societatii actuale si in interiorul democratiei constrangerile de genul pedepselor pot

sa fie vazute cu alt fel de ochi, dar daca sunt impuse de organele judiciare acestea au character

normative si trebuie respectate. In cazul democratiei libretatea de a face ce vrea se extinde pana

la nivelul in care libertatea ta nu trebuie sa afecteze si libertatea celuilalt. Exemplu: daca

cetateanul X canta pe strada la ora 3 noapte, trebuie sanctionat pentru tulburarea linistii publice,

pentru ca incalca dreptul celorlalti cetateni la odihna, desi daca ar fi fost o ora rezonabila el ar fi

avut voie sa se manifeste.

In cazul disciplinei scolare sunt luati in calcul mai multi factori precum: disciplina in clasa, in

pauza, in alte zone din scoala, in activitatile extrascolare; reguli de comportare (atat cele scrise

cat si cele nescrise); disciplina clasei ca si colectiv, disciplina profesorului.

Profesorul este cel care prezideaza o clasa de elevi, avand anumite capacitate

psihopedagogice si psihosociale precum: capacitatea de a adopta uor diferite stiluri de

conducere, capacitatea de a influena uor grupul de elevi, precum i indivizii izolai, capacitatea

de a comunica uor i eficient cu alii, capacitatea de a utiliza adecvat puterea i autoritatea.

In fata unui grup de elevi el este conductor de grup, si prin urmare este dator sa asigure un

anumit climat de disciplina in clasa. In cadrul acestei functii pe care o detine el are mai multe

alternative de a se manifesta: democratic, autoritar sau liber. Aceste metode se inscriu in cadrul adoua conceptii pedagogice extreme: behaviorismul si umanismul.

In cazul unui profersor ce abordeaza stilul de disciplina democratic. Disciplina democratica

conform lui David A. Ausubel si Floyd G. Robinson ofer explicaii, permite discuia i invit

la participarea copiilor n sensul stabilirii i ntririi unor norme ori de cte ori se simt n stare s-o

fac. Mai presus de toate, aceasta implic respectul pentru demnitatea individului, face apel

8/6/2019 Metode Teoretice Ale Disciplinei Scolare

2/4

2

esenial la autocontrol, repudiaz formele de pedepsire nemiloas, abuziv i revendicativ, ca i

uzul sarcasmului, al ridiculizrii i intimidrii.

Relatiile de tip democrativ scot in evident calitatile unui profesor de a organiza activitatea in

clasa in asa fel incat toti elevii sa fie implicate in activitatile didactice. Acest mod face ca fiecare

elev sa fie ocupat cu ceea ce face iar riscul de a fi dezordine devine cat mai redus, instaurandu-sein clasa o atmosfera de lucru. Disciplina devine astfel mai mult preventiv, profesorul fiind un

supraveghetor care poate nltura tendinele negative printr-o simpl privire sau printr-o

solicitare a elevului n cauz, iar dac abaterea de la o comportare civilizat este mai grav, se

impune analiza cazului n colectiv i stabilirea msurilor cu ntreaga clas.

Pavelcu descrie tipologia relaiilor dintre educator i elevi, analiznd cele trei tipuri amintite

n raport cu modul n care elevul resimte aceste atitudini ale adultului. Tipul autoritar

favorizeaz la elevi reacii de ezitare, ovial i instabilitate, adesea nchidere n sine, replierea

n interior, anxietate, emotivitate, lips de iniiativ i nencredere n sine, alteori opoziie,

ostilitate sau agresivitate. Elena Macavei consider autoritatea ca eroare de comportament cndse manifest pe considerente administrative, pe argumentul vrstei i al experienei, avnd ca

fond caracterial: orgoliul, rutatea, resentimentul, rzbunarea. Autoritatea benefic a adultului d

sentimentul proteciei i al siguranei, sprijin n orientarea nvrii, satisface trebuina unui

model de aspiraie i realizare social. Autoritatea nseamn impunerea exigenelor, disciplin,

rigoare, solicitare, obligaie, renunri.

Pentru a mentine ordine in clasa, un profesor trebuie sa sties a imbine cele trei stiluri de

disciplina scolara, in asa fel incat sa poate mentine atentia, linistea si o atmosfera de lucru in

clasa. In cazul in care profesorul are o ora in care se centreaza pe predare, stilul autoritar este cel

care trebuie adoptat, dar atunci cand se umareste stimularea initiative elevilor stilul care trebuieabordat este cel democratic.

La nivel teoretic au fost create multe teorii care sa determine o manageriere corecta a clasei

de elevi. Una dintre cele mai importante este cea introdusa de Wragg (2001) care prevedea

existenta a sapte orientari generale: conceptia autoritarista, conceptia democratic, orientarea spre

modelare comportamentala, orientarea spre relatiile interpersonal, orientarea stiintifica, conceptia

sistemelor sociale. Toate aceste orientari se pot gasi exemplificate si in tipurile de disciplina

oferite mai sus.

8/6/2019 Metode Teoretice Ale Disciplinei Scolare

3/4

3

2. Teoria behaviorista metodele de invatare a disciplineiTeoria behaviorista sau teoria comportamentala, este una obiectiva si aparuta ca o reactie la

teoria psihologiei subiective care avea in centru introspectionismul german. Este ramura

psihologiei care face trecerea de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul

comportamentelor ce pot fi observate direct i a reprezentat revoluionarea psihologiei, nperioada 1990- 1950.

Principalul reprezentat al acestei teorii este B.F. Skinner (1904 - 1990), care a adus in prim

plan ideea conform careia un om devine disciplinat atunci cand comportamentele sale negative

sunt asociate cu consecinte negative, iar cele pozitive cu consecinte pozitive. O metoda de

consolidare a comportamentelor dorite este de a acorda recompense, iar in cazul in care se

doreste eliminarea unor comportamente nedorite este de pedepsi persoana. Dar fondatorii acestui

curent au recunoscut faptul ca aplicarea pedepsei poate duce la elminarea comportamentului

negativ, dar asta nu garanteaza si faptul ca se va forma unul dorit si ca subiectul nu va mai repeta

greseala sau ca va actiona corect in anumite situatii.

Se considera ca teoria behaviorista e ideala in a observa modul in care anumiti stimuli pot

intari comportamentele si dezoltarea unor planuri de modelare s reactiilor si actiunilor umane

simple (Versavia Curelaru). Dar aceasta teorie poate fi aplicata doar in cazul invatarii unor

conduite simple, in cazul celor complexe aceasta teorie nu aduce in discutie si mecanismele

explicative ale dinamicii interne a nevoilor specific umane.

Spre exemplificarea acestei teoriiam adus in calcul doua medote de disciplina una a lui

Dobson si cea asertiva; acestea subliniaza variatiile mari care apar la nivelul teoriei behavioriste.

Modelul disciplinei centrate pe pedeapsa a lui Dobson subliniaza un behaviorism extrem. El

propune utilizarea pedepselor in mod extrem, din considerentul conform caruia preferintelor

elevilor din clasele mici, sunt profesorii severi, pentru ca simt ca sunt aparati de agresiunile din

partea celorlalti colegi, iar Dobson considera ca pedepsele aplicate pot forma o intarire negative

care este aplicata cu succes , alaturi de intaririle pozitive, in programele de modificare

comportamentala. Dar pedepsele au efecte ce schimba comportamentul pe un termen scurt, dar

pagubele ce apar la nivel emotional sunt pe termen lung. Din aceasta cauza pedepsele trebuie

date in functie de un anumit set de reguli:

y Aplicarea pedepsei sa se faca imediat dupa abaterea de la regula, pentru a putea fiasociata cu comportamentul neadecvat;

y Pedeapsa sa fie aplicata in particular pentru a nu umili persoana;y Pedeapsa trebuie precedata de un avertisment si de reamintirea regulilor;y Pedeapsa nu trebuie sa aduca atingerea persoanei, ci comportamentului;y Pedeapsa trebuie sa fie acompaniata de intarirea comportamentului adecvat.

8/6/2019 Metode Teoretice Ale Disciplinei Scolare

4/4

4

Modelul disciplinei asertive (termenul asertiv se refera la insusirea de a exprima deschis

opiniile, gandurile si emotiile, fara a leza pe ceilalti). Aceast model este la capatul opus la

behaviorismului, aceasta nu mai sustine atat de vehement conceptia autoritara, dar nu ajunge

pana la permisivitatea data de modelul democrat. Termenii cheie in cadrul acestui model sunt

cei de asumare a controlului de catre profesor si de atitudine asertiva, iar principalele asumptii

trimit la ideea de responsabilizare a elevului.(Versavia Curelaru):

y Elevii adopta comportamente neadecvate la clasa;y Elevii trebuie obligati sa se conformeze regulilor;y Profesorul este o persoana cu nevoi, dorinte si sentimente si are dreptul de a preda fara sa

fie intrerupt de comportamente neadecvate ale elevilor;

y Pedeapsa are rolul de a-i determina pe elevi sa evite incalcarea normelor, iar recompensaeste folosita pentru a incuraja comportamentele pozitive.

.