Creativitatea Abordari Teoretice

download Creativitatea Abordari Teoretice

of 37

  • date post

    28-Nov-2014
  • Category

    Education

  • view

    3.832
  • download

    4

Embed Size (px)

description

 

Transcript of Creativitatea Abordari Teoretice

  • 1. CREATIVITATE Abordri teoretice 1.1 Teorii actuale privind natura i evaluarea creativitii 1.2 Termenul creativitate 1.3 Caracterizarea creativitii 1.3.1 Definiii 1.2.1 Caliti 1.3.3 Criterii 1.4 Teorii recente ale creativitii 1.4.1 Teresa Amabile 1.4.2 Rovert W. Weisberg 1.4.3 H. Gardner 1.4.3.1 Nivelul subpersonal 1.4.3.2 Nivelul personal 1.4.3.3 Nivelul intrapersonal 1.4.3.4 Nivelul multipersonal 1.4.4 M. Csikszentmihalyi 1.4.4.1 Cmpurile de producie cultural 1.4.4.2 Contribuia persoanei 1.4.5 Michel i Bernandette Fustier 1.4.5.1Curentul clasificator 1.4.5.2Curentul experimental 1.4.5.3Curentul funcional 1.4.5.4 Curentul combinatoric 1.4.5.5Curentul intuitiv i descoperirea rolului incontientului 1.4.6.Insight i creativitate 1.4.7 Motivaie i creativitate 1.4.8 Dezorganizarea creativ 14 14.8.1Stadiul formativ sau de cretere aditiv 1.4.8.2Stadiul normativ sau de cretere replicativ 15 1.4.8.3 Stadiul normativ sau de cretere acomodativ 1.4.8.4Stadiul transformaional sau de cretere creativ 1.5 Educarea creativitii gndirii 1.5.1 Factorii creativitii 1.5.2 Creativitate, productivitate, ingeniozitate 1.5.3 Flexibilitate gndirii 1.5.4 Dezvoltarea fexibilitii gndirii i creativitii n procesul de nvmnt 1.5.5. n cutarea modelelor de dezvoltare a fexibilitii i creativitii gndirii 1
  • 2. ABORDRI TEORETICE 1.1 Teorii actuale privind natura i evaluarea creativitii Societatea contemporan, comparativ cu cele anterioare, se caracterizeaz prin schimbri radicale care se petrec in conduit, la locul de munc sau in familie, in educaie, in siin i tehnologie, in religie i aproape in orice domeniu al vieii noastre. Pe de alt parte, teama de nenorociri domin, de la cele care privesc persoana i familia acesteia pan la cele care se refer la supravietuirea speciei umane. A tri intr-o asemenea lume presupune un inalt grad de adaptare i de curaj care este legat in mare msur de creativitate. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare in interiorul propriei lui fiinte, deoarece goliciunea interioar corespunde unei apatii exterioare, incapacittii de a intelege realitatea i de a avea comportamente adecvate. Prin originea ei natura uman este creatoare. Omul se justific pe sine in fata Creatorului nu numai prin ispire, ci i prin creatie (N. Berdiaev). Creativitatea nu inseamn doar receptarea i consumul de nou, ci in primul rnd crearea noului. Dup C. Rogers (1961), adaptarea creativ natural pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ine pasul cu schimbarea caleidoscopic a lumii sale. In condiiiie ratei actuale a progresului tiintei, tehnicii i culturii, un popor cu un nivel sczut al creativitii, cu o cultur limitata nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confrunta. Dac oamenii nu vor realiza idei noi i originale in adaptarea lor la mediu, atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive in plan international. De aceea, Ch. Garfield consider c ntr-un viitor nu prea ndeprtat eroi vor fi autorii celor mai indrznee i valoroase realizri in siin, tehnici i cultur. Intrecerea dintre ri se va deplasa din planul militar in cel al creatiei umane. Cercetarile n domeniul psihologiei creaiei an relevat c potenialul creativ al oamenilor este foarte ridicat, dar exista multe blocaje in calea valorificani acestuia, datorate in principal sistemulni de instruire i educaie i climatulni psihosocial (M. Roco, 1985). n 1950, J.P. Guilford arata c, n sens larg, creativitatea are in vedere abilitaile pe care le ntalnim la majoritatea oamenilor fiindc aceasta se refer de fapt la modul sui- generis in care se reunesc insuirile de personalitate la nivelul fiecrui individ. Pattern-ul trsturilor de personalitate este propriu, specific fiecruia dintre noi. Psihologul este interesat de felul in care personalitatea creatoare se manifesta in aptitudini, atitudini, caliti temperarnentale... Dei creativitatea este o nevoie social, care asigur supravietuirea unui popor, totui chiar i in societtile avansate din punct de vedere tiinific i tehnic se pot aduce numeroase critici culturii i educaiei. C. Rogers prezint urmtoarele critici: n educie se tinde spre formarea unor oameni conformiti, cu stereotipii numeroase i marcante, considerndu-se c este de preferat s asiguri o educaie ct mai complet dect s dezvoli o gndire original i creativ. Distraciile din timpul liber ale oamenilor au un caracter pasiv, sunt noncreative. In dorneniul tiinific sunt apreciai mai mult oamenii erudii, conformisti. Cei creativi care formuleaz ipoteze noi, au idei originale i indrznee, sunt oarecurm tolerai. 2
  • 3. n industrie, creaia este rezervat ctorva categoni de personal - managerulni, efului din departamentul de cercetare - in timp ce majoritatea oamenilor sunt frustrai de eforturi de originalitate i creativitate. n familie i in viaa personal creativitatea nu este bine vzut. Astfel, prin imbrcmintea noastr, mncarea pe care o consumm, crile pe care le citim sau care ne sunt recomandate, ideile pe care le susinem, rernarcm prin toate acestea c exist o puternic tendin spre conformitate i stereotipie. 3
  • 4. 1.2. Termenul creativiate Termenul creativitate a fost introdus in psihologie de G.W. Allport pentru a desemna o formaiune de personalitate. n opinia lui, creativitatea nu poate fi limitat doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitii, respectiv la aptitudini (inteligen), atitudini san trsturi temperamentale. Acesta este una dintre motivele principale pentru care, n dicionarele de specialitate aprute nainte de 1950, termenul creativitate nu este inclus. Cu toate acestea, abordri mai mult sau mai puin directe ale creativitii s-au realizat i inainte de 1950, noiunea find consemnat sub alte denumiri: inspiraie, talent, supradotare, geniu, imaginaie sau fantezie creatoare. Inspiria este o stare psihica de tensiune puternica cu o durat variabila, in cursul creia se contureaz in linii generale viitoarea idee sau solutia noua. Atributele esentiale ale inspiratiei sunt: spontaneitatea si vibraia afectiva. Cercetarile psihologice ulterioare au artat c inspiraia este o etap a procesului de crealie. Cuvantul talent provine din limba greaca, talanton desemnnd o unitate de masura a greutaii sau o moned avand valoarea corespunzatoare unui talant de aur sau de argint. n dictionarul Larousse sensul psihologic al termenului talent se refera la aptitudinea sau superioritatea naturala pentru a face un anumit lucru. n majoritatea dicionarelor de psihologie, talentul este considerat o forma special de capacitai sau abiliti cum ar fi capacitatea muzicala care este innscuta sau motenit i face posibil obinerea unor rezultate superioare (J.P. Chaplin, 1995, p.461). Talentul este vazut ca fiind o ,,aptitudine naturala i care se mannifest ntr-o anumit direcie (J. Drever, 1992, p.293). Termenii ,,supradotare i ,,geniu se intreptrund n mare masur i de aceea au fost considerati ca desemnnd fenomene similare. Talentul este o continuare a aptitudinii, o treapt superioar de dezvoltare a acesteia, caracterizat nu doar prin efectuarea cu succes a unei activitii, ci i prin capacitatea de a crea opere originale. Dupa M. Bejat, individul inzestrat cu talent se caracterizeaz printr-o inteligena deosebita, o puternica impresionabilitate, o mare exigena fa de sine dispunnd de un puternic spirit autocritic, care-l face sa fie permanent nemulumit de ceea ce creeaza i s nazuiasca spre perfeciune. St. Zissulescu consemneaza, ca trastura distinctiv a talentului, uriaa putere de munca. Persoana supradotata este inzestrat cu ,,daruri naturale care ii permit sa faca lucruri deosebite, iar ,,geniul constituie dispoziia sau aptitudinea naturala de a crea ceva original i cu totul remarcabil. n dictionarele de psihologie, ,,supradotat este: 1.cel care poseda intr-o mare msur abilitti intelectuale sau cel care are un coeficient intelectual (QI - Intelligence Quotient) mai mare de 140; 2. individul care poseda un talent nonintelectiv cum ar fi cel muzical (S.P. Chaplin, 1995, p. 194). Dupa J. Drever, un individ supradotat poseda talente la cel mai nalt nivel, in general sau doar intr-un anumit domeniu (J. Drever, 1992, p.109). 4
  • 5. Cei doi autori consemnai mai sus definesc geniul cam n acelasi mod ca i talentul, respectiv ca abilitate intelectual general sau speciala deosebit, care se manifest n realizarea de forme noi. F. Galton (1869) considera c oamenii geniali sunt inzestrai cu aptitudini intelectuale sau mentale excepionale. J.M. Cattell (1903) a studiat viaa i activitat