Motto: “Nimic nu se va schimba în viaţa noastră atîta timp

cît nu ne vom schimba propriul comportament.”

(Susan Forward)

“Schimbarea nu vine din cer. Vine din acţiunea

umană.”

(Tenzin Gyatso)

I. Introducere

Asistăm în ultimul timp, la o diversificare şi perfecţionare a metodelor și procedeelor de

investigaţie, de colectare și prelucrare a materialului faptic. Mai mult ca oricând societatea

contemporană simte nevoia unei cunoaşteri tot mai profunde a propriilor sale fenomene și

mecanisme pentru a putea apoi interveni în dirijarea lor. Cercetările sociologice se orientează tot

mai mult spre macrosocial și mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datorează în primul rând

prin specificul organizării activităţilor umane care se concentrează tot mai mult spre grup (echipa

sportivă, colectiv de muncă, clasă de elevi etc.) incluzând în acelaşi timp diverse domenii: (sport,

industrie, educaţie etc.). Tehnicile și metodele de cunoaştere a grupului mic permit nu numai să

surprindă momentele manifestate la acest nivel, ci și să recomande pe baza celor constatate,

modalități concrete de acţiune în vederea ameliorării unor manifestări sau deviante, conducând

spre creşterea eficientei activităţii. Latura practic-aplicativă a psihosociologiei iese astfel cu

pregnanță în evidență. Cercetările întreprinse asupra grupului mic au un caracter concret și

urmăresc o finalitate practică, determinată. Aria de cuprindere a cercetărilor de sociometrie s-a

extins continuu asupra celor mai diverse domenii de activitate umană incluzând activitatea

educaţională . Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor și procedeelor caracteristice

grupului în general. Rezultatele obţinute sunt folosite mai apoi în vederea perfecţionării, acţiunii

educaţionale sau pentru a îmbunătăţi relaţionarea, adaptarea, coeziunea grupului în pregătire.

Sociometria este legată de numele psiho-sociologului american de origine română Jacob

Levi Moreno (născut la Bucureşti în 1892). Încă în timpul primului război mondial, Moreno a

observat că oamenii îşi găseau mai uşor echilibrul psihic dacă se organizau în mod liber, pornind

de la alegeri spontane, decât atunci când trebuie să urmeze un plan sau directive din afară. El a

intuit astfel o tehnică a grupurilor mici prin care să identifice şi să măsoare relaţiile

interindividuale, de unde şi numele de tehnică sociometrică.

Principalul instrument de lucru al acestei tehnici este testul sociometric. El ne poate ajuta să

stabilim discordanţa/concordanţa dintre asociaţiile prescrise şi asociaţiile preferate, dintre relaţiile

formale (oficiale) şi relaţiile informale (afective) prezentându-ne astfel câmpul afectiv din cadrul

microgrupurilor. „Alegerile sociometrice" sunt reprezentate - în plan descriptiv - în sociograme

(figuri imaginare) şi în matrice sociometrice (tabele cu dublă intrare). Se pot „citi" astfel alegerile

reciproce, alegerile unilaterale, respingerile reciproce sau unilaterale, cazuri de izolaţi, şi putem

avea imaginea unui câmp de relaţii socio-afective între membrii grupurilor studiate. Testul

sociometric ne redă statutul fiecărui individ în grupul din care face parte, „expansiunea" lui afectivă

şi popularitatea de care se bucură, în funcţie de numărul de alegeri şi respingeri, de locul ocupat în

„clasamentul voturilor" obţinute. El ne oferă, totodată, imaginea coeziunii grupului mai mult sau

mai puţin exactă.

Pornind de la aşa-zisul „caracter eliberator al spontaneităţii individuale", Moreno a dezvoltat

o serie de tehnici terapeutice. Psihodrama este metoda de a căuta adevărul prin procedee

dramatice, iar sociodrama constă în improvizarea unor scene cu grupe de subiecţi în care se pun în

joc „complexele" sau „conflictele" interindividuale dintre membrii acestora. Efectul terapeutic

poate fi înţeles ca rezultat al socializării afectivităţii „ascunse" şi al supunerii faţă de legile

comunicării a tot ceea ce izola individul de ceilalţi.

Lucrările lui Moreno au avut un puternic impact asupra diferitelor ramuri ale sociologiei:

sociologia muncii, sociologia industrială. Sociogramele sunt utilizate în constituirea echipelor de

muncă în funcţie de „afinităţile" dintre muncitori, cu scopul de a asigura armonia lor. Ele sunt

aplicate şi în vederea selecţionării cadrelor pentru posturile de conducere. Sociogramele ne ajută să

identificăm indivizii-problemă, cei care se adaptează greu într-un mediu social sau de muncă,

„inadaptaţii", „izolaţii", „respinşii". în felul acesta, ele ne pot orienta spre cauzele acestor fenomene

şi sugerându-ne totodată ipoteze pentru noi investigaţii. Sociograma poate fi un instrument eficace

pentru a reduce tensiunile intra-grupale şi a ameliora moralul personalului.

Testul sociometric pe care l-am aplicat unor elevi de 9 – 10 ani (clasa a IV-a) a urmărit să

evidenţieze relaţiile preferenţiale întemeiate pe criteriul opţiunii afective.Grupul a fost format din

16 elevi.

TEST SOCIOMETRIC

Nume şi prenume elev..............................................................................

Vârsta.................................

1.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care ai vrea să fii prieten.Scrie-i în ordinea preferinţei.

1……………………………………

2.......................................................

3...........................................................

2.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care nu ai dori să fii prieten

1.......................................................

2.........................................................

3.................................................................

Matricea sociometrică

A.

A

B.O B.R B.

G

B.V D.A F.

L

H.T I.G M.A M.M P.

D

S.M Ș.A U.

V

U.M

A.A +3 +2 -1 -2 -1 +1

B.O -2 -3 -1 +1 +3 +2

B.R -2 -1 -3 +3 +1 +2

B.G -1 +3 -3 +1 -2 +2

B.V -2 -1 +1 +3 -3 +2

D.A -2 +2 -3 -1 +3 +1

F.L -1 -3 -2 +1 +3 +2

H.T -3 +1 -1 -2 +3 +2

I.G -2 -3 -1 +2 +3 +1

M.A +3 -1 -3 +1 -2 +2

M.M +1 -1 -3 +3 +2 -2

P.D -3 +3 +2 -2 -1 +1

S.M +1 +2 -3 +3 -1 -2

Ș.A -2 +1 -3 +2 +3 -1

U.V -1 -3 +3 -2 +2

U.M -3 -2 +2 +1 +3 -1Nr.alegerii 1 1 5 2 3 5 1 1 5 4 1 5 5 2 4 3Suma alege

rii1 1 11 3 6 13 3 3 8 8 3 12 10 4 6 4

Nr.respin

rii7 2 2 10 2 4 5 2 0 0 7 0 3 4 0 0

Suma respin

gerii-13 -2 -2 -30 -4 -5 -9 -6 0 0 -14 0 -5 -6 0 0

Indice prefe

rențial

-0,4 -0,06 0,2 -0,53 0,06 0,06 -

0,26

-0,06 0,33 0,26 -0,4 0,33 0,13 -

0,13

0,26 0,2

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Am constatat relaţii preferenţiale stabilite,întemeiate pe criteriul opţiunii afective.

S-au constituit reţele de comunicare.

Am remarcat că elevii I.G. şi P.D. se bucură de simpatia multor colegi.I.G. şi P.D. sunt

comunicativi, sinceri, cooperează cu majoritatea colegilor, fapt apreciat de aceştia .I.G. şi

P.D. ocupă poziţii centrale în cadrul sociogramei.

Există elevi (B.G.,A.A.,M.M.,F.L.) a căror incluziune socială este mai redusă.Ei au o

relaţie cu unii dintre membrii microgrupurilor, însă nu sunt cu adevărat integraţi.B.G. are

cel mai mare număr de respingeri. Ca şi în cazul lui A.A., acest fapt are drept cauză

agresivitatea celor doi. În cazul elevilor M.M. şi F.L. respingerile rezultă din faptul că

sunt de etnie romă (cu toate că acest motiv nu a fost invocat de niciun coleg; s-a mers pe

motivarea că nu învaţă).

Între cei doi lideri există totuşi diferenţe: I.G. a totalizat 8 puncte din 5 alegeri, iar P.D.

12 puncte tot din 5 alegeri.Tot cu 5 alegeri şi cu 13 puncte îl avem pe D.A.,însă are şi 4

respingeri.

5 elevi din clasă nu au nicio respingere.

Sociograma evidenţiază un colectiv cu un grad de legătură,de unitate, de înţelegere

reciprocă între membrii grupului ridicat (=coeziune).