MEMORIU PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A ...resurseumane.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/Memoriu...-...

PAGINA | Telefon: 0256-592.303 Email: [email protected] Website: http://www.uvt.ro/

1

..

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE.

B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România. Tel./Fax: +4 0256-592.320, www.fsp.uvt.ro.

.

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE.

MEMORIU PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI VACANT LECTOR, POZIȚIA 37

DIN STATUL DE FUNCȚII AL DEPARTAMENTULUI DE PSIHOLOGIE, 2018-2019

Necesitatea ocupării postului Unul dintre obiectivele incluse în planul de dezvoltare a Facultății de Sociologie și Psihologie din cadrul UVT este acela de a acoperi cu personal intern disciplinele susținute în regim de plata cu ora, atât de la ciclul licență, cât și de la ciclul de master. În cazul departamentului de Psihologie acest post este necesar pentru a suplini următoarele aspecte obiective:

- din cele 49 de poziții din statul de funcții al departamentului (dintre care 2 posturi de lector sunt cu discipline transversale la nivel de FSP) doar 18 sunt ocupate de către titulari (la care se adaugă 2 posturi pe perioadă determinată de asistent de cercetare);

- la începutul anului universitar 2017-2018 doi titulari şi-a dat demisia, după ce au fost în concediu fără plata pe 1 an, în anul universitar anterior;

- de asemenea, ideea existenței unui post de asistent universitar scos la concurs ne va oferi mai multă flexibilitate instituțională, prin posibilitatea de a include ore de seminar în postul didactic.

Cu privire la compoziția postului, toate disciplinele din postul de lector poziția 37 vizează ciclul licență. Disciplinele ce configurează postul au făcut parte din posturi vacante. Prin această poziție scoasă la concurs se urmărește identificarea unei persoane cu abilități de predare și de cercetare demonstrate, care să contribuie nu doar la acoperirea unei nevoi didactice, ci care să ajute și la creșterea potențialului departamentului de a publica în reviste indexate ISI situate în zona roșie sau galbenă conform clasificării CNCSIS.

Perspectivele postului Disciplinele incluse în postul scos la concurs se regăsesc în proporție de 100% în planul de învățământ al specializării Psihologie, ciclul licență, unul dintre programele de succes ale universității, cu o cifră de școlarizare ocupată anual de peste 200 de studenți. În ultimii 3 ani universitari, atractivitatea programului a fost una crescută, fiind înmatriculați 250 de studenți încă din prima sesiune de admitere (din iulie), aceasta fiind cifra maximă a capacității de școlarizare.

Valoarea științifică care se pretinde candidaților Pentru a fi eligibili, candidații pentru acest post trebuie să îndeplinească cerințele specificate în Regulamentul pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare vacante la nivel de UVT, precum și cerințele specificate în regulamentul omolog la nivelul Facultății de Sociologie și Psihologie, domeniu Psihologie. Aceste criterii au fost elaborate în concordanţă cu standardele minimale naționale intrate în vigoare începând cu anul universitar 2017-2018 pentru conferențiar și profesor prevăzute pentru domeniul Psihologie de CNATCU. Astfel, în evaluarea planului de carieră un rol important îi va reveni expertizei candidaților în cercetare, deoarece strategia departamentului de Psihologie de la UVT vizează consolidarea poziției sale la nivel național, ca un departament ce organizează programe de excelență (vezi clasificarea MEC din 2011 pe domenii de studiu) și creșterea vizibilității internaționale. Prin urmare, existența unui număr cât mai mare de articole indexate ISI Web of Science, precum și o expertiză cât mai bogată în granturi de cercetare și / sau în stagii / mobilități internaționale constituie un atu al candidaților pentru această poziție.

Număr de posturi în aceeași specialitate În cadrul departamentului de Psihologie există la ora actuală un număr de 18 titulari. Cei 18 titulari deservesc o specializare la ciclul licență (cu o medie de aproximativ 200 studenți / an) și trei programe masterale (cu o medie de aproximativ 90 masteranzi / an).

Analiza statistică pe ultimii 3 ani cu privire la evoluția numărului de candidați Specializarea Psihologie și-a păstrat un nivel ridicat de atractivitate în pofida declinului demografic. În ultimii cinci ani (2013-2014, 2015-2016, 2016-2017, 2017-2018 şi în 2018-2019), specializarea a pornit în anul I cu

website:%20http://www.uvt.ro/


2

..



.


numărul maxim de studenți admiși, ca urmare a limitărilor rezultate din cifra de școlarizare aprobată de către ARACIS (N = 230 pentru 2012-2013, respectiv 2013-2014; N = 250 începând cu anul 2015-2016), iar în anul universitar 2014-2015, cu o cifră apropiată (N = 210), în condițiile în care în anul respectiv taxa de școlarizare a crescut de la 2500 la 3000 lei / an. Interesul pentru Psihologie se află pe un trend ascendent, nu numai în România, ci și la nivel mondial (de ex. în SUA una din șapte diplome de licență acordate sunt în Psihologie, fie ca major sau ca minor). În legătură cu situația de la UVT, Psihologia se află alături de domeniul larg al științelor economice și informatică, în top trei al celor mai căutate specializări de către viitorii studenți.

Strategia resurselor umane – situația pensionabililor în următorii 5 ani În următorii cinci ani nu va fi pensionat niciun cadru didactic titular, iar acest lucru este prognozat a se întâmpla în următorii 10-15 ani. La ora actuală decanul de vârstă din departament are în jurul a 50 de ani. În schimb, ne confruntăm cu o oarecare instabilitate a posturilor și cu riscul plecării unor titulari mai tineri ( la începutul anului universitar 2017-2018 au plecat prin demisie un lector și un asistent titulari).

Strategia cercetării științifice a departamentului Strategia departamentului de Psihologie este una focalizată pe creșterea vizibilității internaționale a departamentului, prin publicații științifice în reviste cu factor de impact mediu sau ridicat indexate ISI Web of Science și prin atragerea de resursă umană înalt calificată, cu normă întreagă în cercetare, finanțate în urma accesării de granturi. Din acest punct de vedere, orice candidat pentru o poziție de titular în cadrul departamentului de Psihologie va trebui să facă dovada unor rezultate semnificative obținute în această direcție, în acord cu nivelul postului (în cazul de față fiind vorba despre o poziție de asistent universitar).

Strategia de finanțare a departamentului Departamentul de Psihologie a înregistrat anual în ultimii 8 ani un excedent financiar, surplusul înregistrat având o tendință ascendentă constantă în ultimii ani la nivelul, fiind în prezent în jurul a 250.000 de lei.

Salariul minim de încadrare Salarizarea se va face conform normelor legale în vigoare, ținând cont de vechimea în muncă, fiind de 3568 lei. Timișoara, Director al Departamentului de Psihologie, 15.10.2018 Prof. univ. dr. Delia Vîrgă



3

..



.


Aprobat, Prof. Univ. Dr.

Marilen Gabriel PIRTEA

_______________________________

FIŞA POSTULUI

personal didactic

Anexă la Contractul Individual de Muncă nr. ..............din data de ....................

I. DATE PRIVIND IDENTIFICAREA POSTULUI

1. Numele şi prenumele titularului:

2. Facultate: Facultatea de Sociologie si Psihologie

3. Departament: Psihologie

4. Denumirea postului: ASISTENT UNIVERSITAR / Cod COR: 231001

II. CONDIȚII SPECIFICE PRIVIND OCUPAREA POSTULUI

1. Studii specifice: superioare, conform Legislației și Regulamentului de ocupare a posturilor didactice

2. Experienţă: conform Regulamentului de ocupare a posturilor didactice

3. Competenţă managerială1 (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale)

III. SFERA RELAŢIILOR ORGANIZAŢIONALE

1. Ierarhice:

➢ subordonat faţă de: DIRECTOR DEPARTAMENT

➢ superior pentru: -

2. Funcţionale: cadre didactice, departamentele administrative, organizaţii studenţeşti;

3. Reprezentare: -

4. Sfera relaţională:

➢ internă - cu cadre didactice, departamentele administrative, organizaţii studenţeşti;

➢ externă - cu reprezentanţi ai organismelor partenere Departamentului/

Facultăţii/Universităţii de Vest din Timişoara.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE POSTULUI

Desfăşurarea activităţilor didactice, de cercetare şi a celor complementare, în concordanţă cu misiunea şi

obiectivele Universităţii de Vest din Timişoara, urmărindu-se creşterea calităţii prestaţiei didactice, a rigorii

ştiinţifice, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale.

1 Pentru funcţiile de conducere



4

..



.


ATRIBUȚII, RESPONSABILITĂŢI ŞI SARCINI SPECIFICE POSTULUI

A. Activităţi normate în statul de funcţii

I. Activităţi de predare, inclusiv pregătirea acestora

1. Cursuri aferente ciclului de studii universitare de licență

2. Cursuri aferente ciclului de studii universitare de master

3. Cursuri la forma studii academice postuniversitare

4. Cursuri la forma studii postuniversitare de specializare, inclusiv cursuri de pregătire pentru

examenele de definitivat sau dobândirea de grad didactic organizate pentru profesorii din licee,

gimnazii şi pentru institutori

5. Cursuri de perfecţionare postuniversitare, inclusiv cursuri de pregătire pentru examenele de definitivat sau dobândirea de grad didactic organizate pentru profesorii din licee, gimnazii şi pentru

institutori

6. Module de curs pentru formarea continuă

72. Cursuri la şcolile de studii avansate (doctorate)

83. Cursuri organizate pentru pregătirea doctoranzilor

9. Alte cursuri (prelegeri) normate la forme moderne de învăţământ universitar

II. Activități de seminar, proiecte de an, lucrări practice și de laborator (inclusiv pregătirea acestora)

1. Activităţi de seminar, complementare sau nu cursurilor enumerate la capitolul A.I., după caz,

conform planului de învăţământ

2. Îndrumarea realizării proiectelor de an, complementare sau nu cursurilor de la capitolul A.I., după caz, conform planului de învățământ

3. Lucrări practice şi de laborator, conform cu planul de învăţământ;

III. Îndrumarea (conducerea) proiectelor de finalizare a studiilor, a lucrărilor de licență și de absolvire (disertaţie)

IV. Îndrumarea (conducerea) de proiecte de absolvire, de lucrări de disertație sau de absolvire pentru toate formele de pregătire postuniversitară, prevăzute în planul de învățământ

V. Activitate de practică productivă sau practică pedagogică (inclusiv pregătirea acestora)

VI4. Îndrumarea doctoranzilor în stagiu (activitate normată) și în poststagiu

VII. Conducerea activităţilor didactice artistice sau sportive (inclusiv pregătirea acestora)5 1. Cursuri de turism pentru studenți 2. Cursuri sportive pentru studenți sau copiii angajaților 3. Gimnastică aerobică

4. Antrenamente cu echipe reprezentative (atletism, jocuri sportive) 5. Îndrumarea loturilor sportive în timpul desfășurării competițiilor 6. Organizarea de crosuri sau alte manifestări sportive de interes universitar sau național 7. Îndrumarea formațiilor artistice de interes universitar 8. Organizarea manifestărilor artistice

VIII. Activități de evaluare 1. Evaluare în cadrul pregătirii prin doctorat6:

- Comisie concurs de admitere - Comisie examen de doctorat

2 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală 3 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală 4 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală 5 În cazul facultăților de profil (Facultatea de Arte și Design, Facultatea de Educație Fizică și Sport, respectiv Facultatea de Muzică și

Teatru) 6 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală



5

..



.


- Comisie susţinere publică teza de doctorat, inclusiv de evaluare a tezei

- Evaluare referat de doctorat (prin participare la comisia de îndrumare) 2. Evaluare în cadrul concursurilor de admitere la toate formele de învățământ (inclusiv postuniversitar, altele decât doctoratul):

- Elaborare tematică și bibliografie - Comisie redactare subiecte - Comisie examinare orală

- Comisie corectură teze - Corectură teste - Comisie supracorectură - Comisie contestații - Comisie concurs de admitere (organizare, modernizare) - Comisie supraveghere examen scris

3. Evaluarea în cadrul activităților didactice directe la toate formele de învățământ (curs, seminar, proiecte de an, proiecte (lucrări) de finalizare a studiilor, lucrări de laborator) inclusiv:

- Evaluare și notare teme de casă/proiecte - Evaluare și notare examene parțiale - Evaluare și notare examen (test) final - Evaluare și notare teme (probleme) rezolvate acasă

4. Evaluare și activități complementare în cadrul comisiilor de finalizare a studiilor universitare sau postuniversitare

- Elaborare tematică și bibliografie - Comisie elaborare subiecte - Comisie examinare și notare - Comisie supraveghere probe scrise

- Comisie corectură (supracorectură) - Comisie contestații

IX. Consultații (pentru toate formele conexe cursurilor de la capitolul A.I.)

X. Îndrumarea cercurilor științifice

XI. Îndrumarea studenților (tutoriat) pentru alegerea rutei profesionale în cadrul sistemului de credite transferabile

XII. Participarea la comisii și consilii în interesul învățământului

XIII. Activități privind promovarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar 1. Definitivatul

- Elaborare programe și bibliografie - Îndrumare și consultanță de specialitate și pedagogică - Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică - Elaborarea subiectelor pentru probele scrise, supraveghere, corectare și notare

- Elaborarea subiectelor pentru probele orale, examinare și notare (comisie) - Organizare examen

2. Gradul didactic II - Elaborare programe și bibliografie - Consultanță și îndrumare (minimum două inspecții) - Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică

- Elaborarea subiectelor pentru testul de specialitate și metodica specialității - Supraveghere teză, corectare și notare - Elaborarea subiectelor pentru proba orală, examinare și notare

3. Gradul didactic I - Elaborare tematică, elaborare subiecte, examinare și notare în cadrul colocviului de admitere - Îndrumare (minimum două inspecții)

- Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică - Îndrumarea și evaluarea lucrării metodico-științifice



6

..



.


- Participare la comisia pentru susținerea lucrării de grad (evaluare și notare)

4. Concurs pentru ocuparea posturilor vacante - Elaborarea tematicii și a bibliografiei - Comisie susținere examen - Comisie contestații - Comisie organizare concurs - Comisie supraveghere probe scrise

XIV. Activități privind pregătirea și promovarea cadrelor didactice din învățământul superior 1. Concurs pentru ocuparea unui post de asistent universitar

- Îndrumare metodică și științifică - Elaborare tematică și bibliografie - Elaborarea subiectelor pentru probele scrise, supraveghere teză, corectare și notare

- Elaborarea subiectelor pentru probele orale, examinare și notare - Participare la proba practică și evaluare

2. Concurs pentru ocuparea unui post de lector universitar (șef de lucrări) - Îndrumare metodică și științifică - Verificare dosar de concurs - Stabilire temă prelegere

- Participare la prelegere publică - Evaluare

3. Concurs pentru ocuparea unui post de conferențiar universitar sau profesor universitar - Analiză de dosar - Stabilire temă prelegere - Participare la prelegerea publică

- Evaluare

B. Activităţi de pregătire științifică și metodică și alte activități în interesul învățământului

I. Pregătire individuală (autoperfecționare)

II. Audierea unor cursuri sau parcurgerea unor module de curs. Parcurgerea completă a formelor postuniversitare de învățământ în domeniul de activitate sau într-unul complementar

III. Participarea la conferințe, simpozioane, congrese ș.a., organizate în domeniul de activitate principal sau în domenii interdisciplinare

IV. Organizarea de congrese ș.a., în domeniul de activitate sau în domenii colaterale (complementare)

V. Înființarea, amenajarea și modernizarea laboratoarelor, a stațiilor-pilot, a centrelor de excelență (cercetare), a aparaturii de laborator ș.a.

VI. Organizarea de schimburi academice între diferite universități din țară și din străinătate

VII. Participarea la programele internaționale la care România este parte

VIII. Perfecționarea propriei pregătiri pedagogice

IX. Elaborarea de manuale, îndrumare, culegeri de probleme și de teste și a altor materiale didactice

C. Activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare tehnologică, activități de proiectare, de creație artistică potrivit specificului

I. Activități prevăzute în planul intern

II. Activități în cadrul centrelor de cercetare din cadrul UVT

III. Activități în cadrul centrelor de transfer tehnologic

IV. Elaborarea individuală de inovare sau inventică prevăzute în planul intern

V. Documentare privind oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare

VI. Elaborarea tratatelor, a monografiilor și a cărților de specialitate prevăzute în planul intern



7

..



.


V. ALTE SARCINI ŞI RESPONSABILITĂŢI

I. Atribuţii pe linie managerială şi a celor cu privire la sistemul de control managerial intern, aşa cum

sunt ele stipulate în reglementările interne ale Universității de Vest din Timișoara în ceea ce privește

dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

II. Respectarea prevederilor Cartei, Regulamentelor şi celorlalte reglementări interne în vigoare în

Universitatea de Vest din Timişoara;

III. Respectarea obligaţiilor privind prevenirea şi protecţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,

prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, aşa cum sunt ele stabilite prin legislaţia din domeniu;

IV. Constituie obligație de serviciu verificarea zilnică (cu excepţia concediului legal) a corespondenţei

electronice sosite pe adresa instituţională de e-mail;

V. Participarea, la solicitarea Directorului de Departament/Decanului, la alte activităţi în interesul

instituţiei;

VI. Răspunde în termen la solicitările de ordin administrativ, punând la dispoziția persoanelor

responsabile, documentele, datele și informațiile solicitate, legate de activitățile în care acesta este

implicat.

VII. Verificarea zilnică (cu excepţia vacanţelor şi a concediului legal) a corespondenţei electronice sosite

pe adresa instituţională de e-mail.

VIII. În temeiul prevederilor art.39. alin. (2), lit.e) din Codul Muncii- republicat şi a art.39. din Hotărârea

nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, salariatul este obligat să se prezinte la

examenele medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, conform planificării efectuate de

către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.

IX. Realizearea sarcinilor de ordin administrativ reglementate la nivelul universității sau atribuite de

șeful ierarhic superior; legate de specificul postului cu respectarea repartizării echitabile a sarcinilor

între posturi;

– se pot detalia alte sarcini, atribuții, responsabilități, obiective și/sau termene stabilite nominal de

către șeful ierarhic superior;

VI. RESPONSABILITĂȚI PRIVIND PROTECȚIA ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ

• În realizarea sarcinilor de serviciu are obligaţia de a respecta Normele de Tehnica Securităţii şi

Sănătăţii Muncii şi P.S.I.;

• Trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu

instrucţiunile primite din partea şefului ierarhic superior astfel încât să nu expună la pericol de

accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi

afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;

• Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport

şi alte mijloace de producţie;

• Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau

să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

• Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a

dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice

şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

• Să comunice imediat şefului ierarhic superior şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă

despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitate şi sănătate, precum şi

orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

• Să aducă la cunoştinţă şefului ierarhic superior accidentele suferite de propria persoană;



8

..



.


• Să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face

posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii

sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

• Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a

permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără

riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

• Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi

măsurile de aplicare a acestora;

• Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

X. DELEGAREA

Delegarea atribuţiilor aferente postului se face doar temporar, cu respectarea reglementărilor interne privind

redistribuirea sarcinilor de serviciu în caz de absenţă a unui angajat, cu aprobarea scrisă a Directorului de

departament, nominalizându-se persoana înlocuitoare.

XI. EVALUAREA PERFORMANŢELOR

Performanţa cadrelor didactice se evaluează pe baza componentelor prevăzute în Manualul calităţii

(evaluarea activităţii didactice făcută de studenţi, evaluarea colegială, evaluarea ierarhică, autoevaluare),

precum şi în concordanţă cu indicatorii prevăzuţi în strategiile de învăţământ şi cercetare elaborate la nivel

instituţional şi cu cei folosiţi în evaluările la nivel naţional, obiectivul de performanță fiind „Bine”.

Activităţile prevăzute la punctul V (A) sunt normate în conformitate cu statele de funcții aprobate, în

speță cu poziția aferentă postului ocupat.

Ponderea, cuantificarea şi numărul de ore alocate activităţilor prevăzute la punctul V (A,B şi C) și VI

se pot modifica, fiind propuse de directorii de departament, avizate de consiliul facultăţii şi aprobate de

senatul universităţii, anual cu respectarea legilor în vigoare, inclusiv al Legii nr. 1/2011.

Angajatului ii revine obligația să realizeze activitățile prevăzute la punctul V, în conformitate cu

clauza art.287, alin . 22 din Legea 1/2011 precum și cu clauza “durata muncii” din contractul individual de

muncă, adică suma totală a orelor de muncă, realizată prin cumularea ponderilor activităţilor, este de 40 ore

pe săptămână.

Ponderea individuală a activităților care nu sunt prevăzute în statele de funcții poate varia de la o

lună la alta, pontajul/borderoul de prezență fiind verificat și avizat de către directorul de department.

Nu fac obiectul normării activităţile, inclusiv cele de cercetare ştiinţifică, finanțate și angajate pe

bază de contract cu alţi beneficiari decât Ministerul Educaţiei Naționale, Cercetării Științifice sau instituţiile

de învăţământ aflate în subordinea sa, sau prevăzute expres în fișele de post aferente altor contracte

individuale de muncă încheiate de angajat cu Universitatea de Vest din Timișoara.

Aceasta fisa de post nu include activitățile și responsabilitățile aferente funcțiilor didactice de

conducere.



9

..



.


Director Departament Decan Facultate

Prof. univ. dr. Delia Mihaela VIRGA Conf. univ. dr. Mariana CRASOVAN

Semnatura_________________________ Semnatura_________________________

Director Resurse Umane Titular post

Bogdan ALDEA

Semnatura_________________________ Semnatura_________________________



10

..



.


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara

1.2. Facultatea Facultatea de Sociologie și Psihologie

1.3.Departamentul Psihologie

1.4. Domeniul de studii Psihologie

1.5. Ciclul de studii Licență

1.6. Programul de studii / Calificarea Psihologie

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Psihologia personalității

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul disciplinei Ob.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator 2

3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28

Tutoriat 14

Examinări 4

Alte activităti --

3.7. Total ore studiu individual 94

3.8. Total ore pe semestru 56

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum • curs introductiv de fundamentele psihologiei, psihologieexperimentală, istoria

psihologiei

4.2. de competenţe • searching în baze de date științifice

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

• Pentru prezență de 100% la cursse adaugă 1 punct la nota de la testul compozit. Acest

punct se acordă cu condiția ca nota la testul compozit să fie minim 5.

5.2. de desfăşurare a

seminarului

• Este necesară prezența la minim 70% din numărul total al seminariilor



11

..



.


6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologieipersonalității

▪ Asimilareaconceptelorfundamentaleîndomeniulpsihologieipersonalității

▪ Competențe de analizăcomparativă a perspectivelorasuprapersonalităţii

▪ Competențeprivinddiscriminareaconceptuală la nivelulteoriilorpersonalităţii

▪ Competențe de relaţionare a aspectelorteoretice cu cele practice

Analiza critică a situaţiilor problematice specifice psihologiei personalității

▪ Utilizarea raţionamentelor pentru evaluarea validităţii argumentelor care stau la baza modelelor teoretice

în psihologia personalității

▪ Analiza și evaluarea situaţiilor specifice psihologiei personalității

Relaţionare şi comunicare

▪ Construirea unei relaţii de comunicare

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Autonomie și responsabilitate profesională, dezvoltare personală

Respectarea și dezvoltarea valorilor și a eticii profesionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

✓ A aprofunda cunoașterea și înțelegerea perspectivelor teoretice, a rezultatelor empirice și a

tendințelor actuale în psihologia personalității, evaluarea critică a studiilor în aria psihologiei

personalității

7.2 Obiectivele specifice ✓ Să își însușească modelele teoretice relevanteîn aria psihologiei personalității

✓ Să opereze cu principiile psihologiei personalității

✓ Să identifice conceptele vehiculate in psihologia personalității în studii și articole de specialitate

8. Conţinuturi

8.2 Seminar / laborator Metode de

predare Observaţii

S1.Seminar introductiv Conversație

Exercițiu

Discuții

Sunt prezentate condițiile de desfășurare a seminariilor, modalitățile de lucru și de

evaluare și temele care vor fi abordate în cadrul fiecărui seminar.

Exercițiu menit să evidențieze capcanele subiectivității înauto-evaluarea naivă a

personalității: efectul Barnum. Prezentarea perspectivei științifice asupra

personalității în contrast cu metode non-științifice de “citire” a oamenilor.

Resurse bibliografice:

Forer, B. (1949). The fallacy of personal validation; a classroom demonstration of gullibility. Journal

of Abnormal Psychology,44(1), 118-23.

S2. Teoria celor cinci mari

factori ai personalității

(T5MFP) – cadru teoretic

general pentru activitățile de

seminar

Conversație

Studiu de

caz

Studiu de caz pentru evidențierea componentelor de bază ale teoriei celor cinci mari

factori ai personalității(T5MFP).


McCrae, R. R. & Costa, P.T. (2008). The Five-Factor Theory of Personality. In O. P. John, R. W.

Robins, & L. A. Pervin (Eds.), Handbook of personality: Theory and research (pp. 159-181). New

York, NY: Guilford Press.

S3. T5MFP – bazele biologice

ale personalității

Conversație

Studii de caz

Prezentarea unor studii de caz din cercetările MISTRA (Minnesota Study of Twins

Reared Apart) cu gemeni monizigoți crescuți separat, pentru evidențierea bazelor

biologice ale personalității.


Segal, N. L. (2012). Born Together—Reared Apart: The Landmark Minnesota Twin Study,

Cambridge, MA: Harvard University Press.



12

..



.


S4. T5MFP – bazele biologice

ale personalității: Modelul

celor 5 mari factori ai

personalității (M5MFP).

Conversație

Exerciții

Studii de caz

Studii de caz și exerciții pentru identificarea și înțelegerea legăturii dintre anumiți

factori biologici (neurotransmițători, structuri ale creierului și hormoni) și fiecare

dintre cei 5 mari factori ai personalității.


Ashton, M. C. (2013). Biological bases of personality. In Individual Differences and Personality (2nd

ed., pp. 101-120). Waltham, MA: Academic Press.

S5. M5MFP – Extraversiunea Conversație

Exerciții

Studii de caz

Exerciții și studii de caz pentru aprofundarea înțelegerii naturii, aspectelor și fațetelor

extraversiunii.Clarificarea diferențelor dintre perspectiva M5MFP și perspective

(psihotipului) lui Jung asupra extraversiunii.


Campbell, Davalos, Mccabe, & Troup. (2011). Executive functions and extraversion. Personality and

Individual Differences,51(6), 720-725.

DeYoung, C., Quilty, L., Peterson, J., & Carver, Charles S. (2007). Between Facets and Domains: 10 Aspects

of the Big Five. Journal of Personality and Social Psychology,93(5), 880-896.

Furnham, A. (1996). The big five versus the big four: the relationship between the Myers-Briggs Type

Indicator (MBTI) and NEO-PI Five-Factor Model of Personality. Personality and Individual Differences,

21(2), 303–307.

Quenk, N. (1993). Personality types or personality traits: what difference does it make? Bulletin of

Psychological Type, 16, 11-14.

Smillie, L. (2012). Do Extraverts Get More Bang for the Buck? Refining the Affective-Reactivity Hypothesis

of Extraversion. Journal of Personality and Social Psychology,103(2), 326.

S6. M5MFP – Deschiderea

spre experiență

Conversație

Exerciții

Studii de caz


deschiderii spre experiență. Clarificarea diferenței dintre intellect și deschiderea spre

experiență.



of the Big Five. Journal of Personality and Social Psychology,93(5), 880-896

DeYoung, C. G. (2011). Intelligence and personality. In R. J. Sternberg & S. B. Kaufman (Eds.), The

Cambridge handbook of intelligence (pp. 711–737).

DeYoung, C. G. (2014). Openness/intellect: A dimension ofpersonality reflecting cognitive

exploration. In M. L. Cooper &R. J. Larsen (Eds.), APA handbook of personality and

socialpsychology: Personality processes and individual differences(Vol. 4, pp. 369–399).

Washington, DC: American PsychologicalAssociation.

S7. M5MFP – Agreabilitatea Conversație

Exerciții

Studii de caz


agreabilității.




Graziano, W. G. & Eisenberg, N. (1997). Agreeableness: A dimension of personality. In: R. Hogan,J.

A. Johnson & S. R. Briggs (Eds.), Handbook of personalitypsychology San Diego, CA: Academic

Press, 795-824.

Hirsh, J., DeYoung, C., & Peterson, J. (2009). Metatraits of the Big Five Differentially Predict

Engagement and Restraint of Behavior. Journal of Personality,77(4), 1085-1102.

S8. M5MFP –

Conștiinciozitatea

Conversație

Exerciții

Studii de caz


conștiinciozității.


Costa, P. T., & McCrae, R. R. (1998). Six approaches to the explanation of facets level traits: examples from

conscientiousness. European Journal Of Personality, 12(2), 117‐134.



Hogan, J., & Ones, D.S. (1997).Conscientiousness and integrity at work. In R. Hogan, J.A. Johnson,

&S.R. Briggs (Eds), Handbook of personality psychology (pp. 849–870). San Diego, CA: Academic

Press.

S9. M5MFP – Neuroticismul Conversație

Exerciții


neuroticismului.



13

..



.


Studii de caz Resurse bibliografice:



Friedman, H. S. (2000). Long-term relations of personality and health: Dynamisms, mechanisms, tropisms.

Journal of Personality, 68(6), 1089-1107.

S10. M5MFP – profile de

personalitate pe baza celor 5

dimensiuni

Conversație

Exerciții

Studii de caz

Exerciții și studii de caz pentru aprofundarea înțelegerii profilelor de personalitate pe

baza celor cinci dimensiuni ale M5MFP.

S11. M5MFP în relație cu

triada neagră a personalității

și tiparele comportamentale

de tip A-B, C și D

Exerciții si studii de caz pentru înțelegerea și utilizarea M5MFP în relație cu triada

neagră a personalitățiiși cu pattern-urile comportamentale de tip A-B, C și D cu

scopul de a identifica și înțelege asemănările și deosebirile dintre aceste aspecte ale

personalității.


Bruck, C. S., & Allen, T. D. (2003). The relationship between big five personality traits, negative

affectivity, type A behavior, and work-family conflict. Journal of Vocational Behavior, 63(3), 457-

472.

Horwood, S., Anglim, J., &Tooley, G. (2015). Type D personality and the Five-Factor Model: A

facet-level analysis. Personality & Individual Differences, 8350-54.

Hudek-Knežević, J., &Kardum, I. (2009). Five-factor Personality Dimensions and 3 Health-related

Personality Constructs as Predictors of Health. Croatian Medical Journal, 50(4), 394–402.

Jonason, P. K., Kaufman, S. B., Webster, G. D., & Geher, G. (2013). What lies beneath the Dark

Triad Dirty Dozen: Varied relations with the Big Five. Individual Differences Research, 11, 81–90.

Jakobwitz,& Egan. (2006). The dark triad and normal personality traits. Personality and Individual

Differences, 40(2), 331-339.

S12. T5MFP – Adaptările

caracteristice I

Conversație

Exerciții

Studii de caz

Exerciții și studii de caz pentru aprofundarea înțelegerii rolului adaptărilor

caracteristice în T5MFP, cu accent pe conceptul de sine (stima de sine, identitate,

povestea vieții) și relațiile dinamice cu M5MFP, biografia obiectivă și influențele

externe. Legătura cu concepte din diverse teorii clasice ale personalității.


McCrae, R. R. & Costa, P.T. (2008). The Five-Factor Theory of Personality. In O. P. John, R. W.

Robins, & L. A. Pervin (Eds.), Handbook of personality: Theory and research (pp. 159-181). New

York, NY: Guilford Press.

S13. T5MFP – Adaptările

caracteristice II

S14. Seminarrecapitulativ Discuții

Exerciții

Exerciții recapitulative pentru clarificarea și aprofundarea oricăror aspecte ale

personalității, la solicitarea studenților.

Activități de încheiere (scurtă trecere în revistă a cunoștințelor și abilităților

dobândite la seminar; feedback reciproc).

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Cunoștințele de Psihologia Personalității sunt utile în toate ariile psihologiei aplicate. De aceea,

conținutul cursului și al seminariilor este astfel selectat, încât să corespundă nevoilor de formare ale

studenților.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de

evaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota

finală

10.4 Cunoștințe și Modalitatea de evaluare a cunoștințelor transmise la curs constă dintr-un test compozit.

Acesta cuprinde 2 sarcini scrise: un test grilă alcătuit din 50 de itemi acoperind exclusiv

70%



14

..



.


Curs abilități materia predată la curs și 4 întrebări care acoperă bibliografia suplimentară.

10.5

Seminar

Cunoștințe și

abilități.

Lucrare scrisă prezentând profilul de personalitate detaliat al unei persoane cunoscute pe

baza modelului celor 5 mari factori ai personalității.

30%

Condiții de intrare în examen în prima sesiune

Prezența la minim 70% din numărul total al seminariilor și promovarea seminarului (minim nota 5 la

evaluarea de la seminar).

Bonusuri Studenții pot obține bonusuri de până la 1 punct în plus la nota de la curs sau seminar pentru participarea la

cercetări care vor fi anunțate pe parcursul semestrului.

10.6 Standard minim de performanţă

Notarea cu minim 5 la evaluarea finală.

Toate condițiile și criteriile de evaluare rămân valabile și pentru sesiunile de restanțe.

Data completării Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de

seminar

Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament,



15

..



.


FIŞA DISCIPLINEI

Date despre program


1.2 Facultatea Facultatea de Sociologie și Psihologie

1.3 Departamentul Psihologie

1.4 Domeniul de studii Psihologie

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii / Calificarea Psihologie


2.1 Denumirea disciplinei PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob.


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 10

Examinări 8

Alte activităţi…………………………………… --

3.7 Total ore studiu individual 62

3.8 Total ore pe semestru 42

3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum • curs introductiv de fundamentele psihologiei, psihologieexperimentală

4.2 de competenţe • nu este cazul


5.1 de desfăşurare a cursului • minim 50% prezență

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • minim 70% prezență


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

C.1. Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologiei cognitive

C.1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei cognitive

C.1.2. Interpretarea fenomenelor psihologice utilizând adecvat concepte din aria psihologiei cognitive

C.2. Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare în psihologia cognitivă

C.2.1. Descrierea pricipalelor paradigme și orientări metodologice din psihologia cognitivă

C.2.5. Proiectarea demersului unei cercetări psihologice utilizând modele specifice psihologiei cognitive



16

..



.


Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

CT1. Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice în exercitarea

profesiei



disciplinei

✓ Cunoașterea perspectivelor teoretice, rezultatelor empirice și a aplicațiilor psihologiei cognitive în

arii diverse.

6.2 Obiectivele specifice ✓ Să descrie principalele modelele teoretice relevantedin psihologia cognitivă

✓ Să definească conceptele centrale ale psihologiei cognitive

✓ Să utilizeze conceptele teoretice și limbajul specifice psihologiei cognitive în proiectarea

demersului unei cercetări psihologice

7. Conţinuturi

7.2 Seminar Metode de

predare Observaţii

1. Seminar introductiv: aspecte

organizatorice și facilitarea

familiarizării cu obiectul de studiu și

metodele psihologiei cognitive.

Conversație Demonstrație

Sunt prezentate condițiile de desfășurare a seminariilor, modalitățile de lucru și de

evaluare și temele care vor fi abordate în cadrul fiecărui seminar.

Replicare parțială a unui studiu clasic de psihologie cognitivă, urmată de discuții, pentru a facilita familiarizarea studenților cu aspectele care constituie obiectul de

studiul al psihologiei cognitive și cu modul în care acestea sunt investigate de către

cercetători.

2. Rolul schemelor și scenariilor

cognitive în procesarea informațiilor și

luarea deciziilor.

Exercițiu

Studiu de caz

Conversație

Studiu de caz prezentat video pe baza căruia se vor efectua exerciții deidentificare și

analiză a caracteristicilor unor scheme și scenarii cognitive și a rolului acestora în

procesarea informațiilor și luarea deciziilor de către protagoniști.

3. Rezolvarea de probleme și metode

de cercetare a procesului rezolutiv.

Demonstrație

Exercițiu Conversație

Aplicarea unor metode de cercetare a procesului rezolutiv în cadrul unor exerciții de

rezolvarede probleme specifice.

4.Modele normative și modele

descriptive în luarea deciziilor.

ExercițiuStud

iu de caz

Conversație

Exercițiu de identificare și caracterizare a modelelor normative și descriptive ale

luării deciziilor și analiza unui studiu de caz decizional din perspectiva descriptivă (a

teoriei prospectului).

5. Erori, euristici și bias-uri în gândire,

judecată și luarea deciziilor.

Exercițiu

Demonstrație

Conversație

Exerciții de identificare a unor erori, eurisitici și bias-uri specifice și a

caracteristicilor acestora. Exersarea de către studenți a interpretării acestor

distorsiuni prin prisma teoriilor descriptive ale deciziei.

6. „Instrumentarul adaptiv - euristici

simple care ne fac deștepți”.

Demonstrație Exercițiu

Conversație

Prezentarea unor exemple de euristici adaptive și demonstrarea funcționalității lor.

Realizarea de exerciții pentru identificarea și înțelegerea acestora.

7. Distorsiuni ale memoriei (amintiri

false, iluzii ale memoriei).

Activități de încheiere.

Demonstrație Conversație

Prezentarea unor formeclasice de distorsiuni ale memoriei, exemplificarea lor și

discutarea implicațiilor practice ale acestora.

Activități de încheiere (scurtă trecere în revistă a cunoștințelor și abilităților dobândite la seminar; feedback reciproc).



programului Cunoștințele de psihologie cognitivă sunt utile în toate ariile psihologiei aplicate (organizațională, educațională etc). De aceea, conținutul

cursului și al seminariilor este astfel selectat, încât să corespundă nevoilor de formare ale studenților.

9. Evaluare Tip

activitate 9.1 Criterii

de evaluare 9.2 Metode de evaluare

9.3 Pondere

din nota finală



17

..



.


9.4 Curs Cunoștințe și

abilități

Evaluare sumativă prin 2 tipuri de sarcini:

1) Test grilă alcătuit din itemi cu un unic răspuns corect

2) Completare de fraze

Condiții de intrare în examen:

• îndeplinirea condițiilor privind numărul minim de prezențe la curs (7 din 14) și

seminar(5 din 7 sau 3 din 7 pentru studenții care prezintă adeverință de la angajator);

• promovarea, cu minim nota 5, a evaluării la seminar.

60%

9.5

Seminar Cunoștințe și

abilități

Evaluare continuă prin următoarele tipuri de sarcini:

1) Analiza unui concept cognitiv ilustrat într-un film artistic, pe baza instrucțiunilor

specifice oferite de către coordonatorul seminariilor (raport de analiză de maxim 3

pagini).

35% din nota finală de la seminar (se predă la data anunțată de coordonator în cadrul

primului seminar și în calendarul disciplinei de pe Google Classroom).

2)Înregistrare audio de 5 minute a unei conversații regizate de către student în care acesta explică și exemplifică abordarea unui fenomen (datde către coordonator) din

perspectiva psihologiei cognitive unui interlocutor care nu are cunoștințe în domeniu.



3) Raport 2 cercetări empirice (pe baza unor instrucțiuni specifice puse la dispoziție de

către coordonator) în care studentul prezintă succint 2 studii care au investigat un efect, euristică sau bias al memoriei, gândirii, judecății sau deciziei (maxim 2 pagini).



40%

EVALUAREA ÎN SESIUNILE DE RESTANŢE

Evaluarea aferentă cursului: se mențin condițiile din prima sesiune de examinare,

precum și tipul de examinare.

Evaluarea aferentă seminarului: aceleași 3 sarcini, care se vor preda împreună la o dată

care va fi comunicată de către coordonator în spațiul virtual de comunicare pentru această

disciplină de pe platforma Google Classroom.

Evaluarea în sesiunile de mărire de note:

Examen scris sub formă de test grilă și completare de fraze. Nu se mai ține cont de ponderile diferite ale evaluărilor de la curs și seminar, deoarece vizează mărirea notei

finale la această disciplină.

Data completării

Semnătura titularului de curs


seminar




18

..



.


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei Psihologia religiei



2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Op.








Tutoriat 4

Examinări 2






4.1 de curriculum • orice curs introductiv de psihologie socială / sociologie



5.1 de desfăşurare a cursului • Prezență minim 50%

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Prezență minim 70%




19

..



.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

• Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologiei

- parcurgerea principalelor curente în evoluţia psihologiei religiei;

- însuşirea paradigmelor explicative implicate în studiul interdisciplinar al

problematicii sacrului;

- descrierea conceptelor, modelelor, teoriilor, proceselor cât si a normelor relevante

pentru definirea personalității în raport cu experiența religioasă;

- utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru interpretarea unor situaţii

problematice specifice

• Proiectarea şi realizarea intervenţiilor psihologice

- argumentarea tehnicilor, procedeelor, metodelor de evaluare si diagnostic

relevante pentru interpretarea dinamicii personalității în context religios/secular.

- adaptarea și optimizarea procesului de evaluare şi diagnoză psiho-socială in

contexte culturale/confesionale diferite.

• Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifica domeniului psihologiei

▪ dobândirea unei gândiri critice active privitoare la consecinţele epistemologice

şi etice ale studiilor parcurse din aria psihologiei religiei;

▪ articularea unui discernământ epistemologic în selectarea temelor pentru

realizarea eseurilor şi sintezelor solicitate.

▪ construirea unui set de atitudini pozitive, angajante faţă de necesitatea studierii

dinamicii sociale din România reală de astăzi, de la nivel interindividual şi

intergrupal, care vizează problematica religioasă.

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice

• Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice în

exercitarea profesiei


7.1 Obiectivul general al disciplinei ✓ Însuşirea perspectivei furnizate de către științele sociale în înțelegerea

dinamicii personalității în context religios.

7.2 Obiectivele specifice ✓ Să își însușească modelele teoretice cele mai importante ale psihologiei

fenomenului religios;

✓ Să opereze cu probe relevante care măsoară religiozitatea și fațetele

sale;

✓ Să delimiteze conceptual și operațional între specificul gnoseologic

furnizat de către religie și cel furnizat de către știință.

8. Conţinuturi


predare

Observaţii

1. Exersarea abilităților de a Exercițiu, Asociat cursului 1,2,3



20

..



.


operaționaliza postulatele psihologiei

religiei în diverse contexte socio-

culturale (2 ore)

studiu de caz

2. Exercițiu structurat – tipare

developmentale și religiozitate (2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursului 4

3. Comportament religios, afecte

experimentate în cadrul fenomenului

religios (2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursului 5, 6, 7

4. Studiu de caz – psihopatologie, stare

de bine și religiozitate (2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursului 8

5. Religie, personalitate și dileme morale

(2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursurilor 11.

6. Studiu de caz – Religie, familie și

transformări macro-structurale. Omul

post-materialist (2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursului 12

7. Aplicarea modelului World Values

Survey în analiza structural-societală.

Dinamica religiozității (2 ore)

Exercițiu,

studiu de caz

Asociat cursului 13, 14.

Bibliografie principală:

Argyle, M. (2000). Psychology and Religion. An Introduction. London: Routledge.

Dennett, D., (2006). Breaking the Spell. Religion as a Natural Phenomenon. London: Penguin Books.

Hood, R.W., Hill, P.C., & Spilka, B., (2009) The psychology of religion - an empirical approach. 4th

edition. New York:The Guilford Press.

Jonte-Pace, D., & Parsons, W. (2001). Religion and Psychology. Mapping the terrain. London and

New York: Routledge.

Leeming, D. A., Madden, K., & Marlan, S. (eds.). (2010). Encyclopedia of Psychology and Religion.

Springer: New York.

Loewenthal, K. M. (2015). The psychology of religion. Oxford University Press: Oxford, UK.

Nelson, J., (2009). Psychology, Religion, and Spirituality. New York: Springer Science Business

Media.

Paloutzian, R. F., & Park, C. L. (eds.) (2004). Handbook of the psychology of religion and spirituality.

New York, London: Guilford Press.

Bibliografie secundară:

Beck, U. (2010). A god of one’s own. Cambridge: England. Polity.

Belzen, J. A. (2010). Psychology of religion: Perspectives from cultural psychology. Mintal Health,

Religion & Culture, 13, 329-347.

Bengtson, V. L., Copen, C. E., Putney, N. M., & Silverstein, M. (2009). A longitudinal study of the

intergenerational transmission of religion. International Sociology, 24, 325-345.

Boyatzis, C. J., Dollahite, D. C., & Marks, L. D. (2006). The family as a context for religious and

spiritual development in children and youth. In E. C. Roehlkepartain, P. E. King, L. Wagener, &

P. L. Benson (Eds.), The handbook of spiritual development in childhood and adolescence (pp.

297-309). Thousand Oaks, CA: Sage.

Chatters, L. M., & Taylor, R. J. (2005). Religion and families. In V. L. Bengtson, A. C. Acock, K. R.

Allen, P. Dilworth-Anderson, & D. M. Klein (Eds.), Sourcebook of family theory & research (pp.

517-541). Thousand Oaks, CA: Sage.



21

..



.


Christensen, J. F., Flexas, A., Calabrese, M., Gut, N. K., & Gomila, A. (2014). Moral judgment

reloaded: A moral dilemma validation study. Frontiers in Psychology, 5, 607-617.

doi:10.3389/fpsyg.2014.00607

Eberstadt, M. (2013). How the West really lost god: A new theory of secularization. West

Conshohocken, PA: Templeton Foundation Press.

Eisenstadt, S. N. (Ed.). (1973). Post-traditional societies. New York: Norton.

Elkind, D. (1964). Age-changes in the meaning of religious identity. Review of Religious Research, 6,

36-40.

Erikson, E. H. (1968). Identity, youth, and crisis. New York: Norton.

Georgas, J. (1991). Intrafamily acculturation of values in Greece. Journal of Cross-Cultural

Psychology, 22, 445-457.

Georgas, J. (2006). Families and family change. In J. Georgas, J. W. Berry, F. J. R. van de Vijver, C.

Kağıtçıbaşı, & Y. H. Poortinga (Eds.), Families across cultures (pp. 3-50). Cambridge, England:

Cambridge University Press.

Georgas, J., Berry, J. W., van de Vijver, F. J. R., Kağıtçıbaşı, C., & Poortinga, Y. H. (Eds.). (2006).

Families across cultures. Cambridge, England: Cambridge University Press.

Hofmann, W., Wisneski, D. C., Brandt, M. J., & Skitka, L. J. (2014). Morality in everyday life.

Science, 345(6202), 1340–1343. doi:10.1126/science.1251560

Inglehart, R., & Baker, W. E. (2000). Modernization, cultural change, and the persistence of traditional

values. American Sociological Review, 65, 19-51.

Inglehart, R., & Oyserman, D. (2004). Individualism, autonomy, self-expression. The human

development sequence. In H. Vinken, J. Soeters & P. Ester (Eds.), Comparing cultures:

Dimensions of culture in a comparative perspective (pp. 74-96). Leiden, The Netherlands: Brill

Academic Publishers.

Inglehart, R., & Welzel, C. (2005). Modernization, cultural change, and democracy: The human

development sequence. Cambridge, England: Cambridge University Press.

Kağıtçıbaşı, C. (2007). Family, self, and human development across cultures: Theory and applications

(2nd ed.). Hillsdale, NJ: Erlbaum.

King, P. E., & Furrow, J. L. (2004). Religion as a resource for positive youth development: Religion,

social capital, and moral outcomes. Developmental Psychology, 40, 703-713.

Lopez, A. B., Huynh, V. W., & Fuligni, A. J. (2011). A longitudinal study of religious identity and

participation during adolescence. Child Development, 82, 1297-1309.

Mayer, B. (2013). Family change theory: A preliminary evaluation on the basis of recent crosscultural

studies. In I. Albert & D. Ferring (Eds.), Intergenerational relations. European perspectives on

family and society (pp. 167-187). Cambridge, England: Policy Press.

Mayer, B., & Trommsdorff, G. (2012). Cross-cultural perspectives on adolescents’ religiosity and

family orientation. In G. Trommsdorff & X. Chen (Eds.), Values, religion, and culture in

adolescent development (pp. 341-369). New York: Cambridge University Press.

Norris, P., & Inglehart, R. (2011). Sacred and secular. Religion and politics worldwide (2nd ed.). New

York: Cambridge University Press.

Oser, F. K., Scarlett, W. G., & Bucher, A. (2006). Religious and spiritual development throughout the

lifespan. In R. M. Lerner (Ed.), Handbook of child psychology: Vol. 1. Theoretical models of

human development (6th ed., pp. 942-998). Hoboken, NJ: Wiley.

Regnerus, M. D., & Burdette, A. (2006). Religious change and adolescent family dynamics.

Sociological Quarterly, 47, 175-194.

Regnerus, M. D., Smith, C., & Smith, B. (2004). Social context in the development of adolescent

religiosity. Applied Developmental Science, 8, 27-38.



22

..



.


Rokeach, M. (1969). Value systems and religion. Review of Religious Research, 11, 2-23.

Sabatier, C., Mayer, B., Friedlmeier, M., Lubiewska, K., & Trommsdorff, G. (2011). Religiosity,

family orientation, and life satisfaction of adolescents in four countries. Journal of Cross-

Cultural Psychology, 42, 1375-1393.

Saroglou, V., Delpierre, V., & Dernelle, R. (2004). Values and religiosity: A meta-analysis of studies

using Schwartz's model. Personality and Individual Differences, 37, 721-734.

Schwartz, S. H. (2012). Values and religion in adolescent development: Cross-national and

comparative evidence. In G. Trommsdorff & X. Chen (Eds.), Values, religion, and culture in

adolescent development (pp. 3-45). New York: Cambridge University Press.

Schwartz, S. H., & Huismans, S. (1995). Value priorities and religiosity in four Western religions.

Social Psychology Quarterly, 58, 88-107.

Szekely, D. R., & Miu, A. C. (2016). Bridging cognition and emotion in moral decision making: role of

emotion regulation. In M. L. Bryant (ed.), Handbook on Emotion Regulation: Processes,

Cognitive Effects and Social Consequences. , New York: Nova Science.

Szekely, R. D., Opre, A., & Miu, A. C. (2015). Religiosity enhances emotion and deontological choice

in moral dilemmas. Personality and Individual Differences, 79, 104-109.

Trommsdorff, G., & Chen, X. (Eds.). (2012). Values, religion, and culture in adolescent development.

New York: Cambridge University Press.



programului Disciplina este concepută astfel încât să răspundă deopotrivă așteptărilor Colegiului Psihologilor din România. De asemenea, alegerea

temelor cu conținut aplicativ s-a realizat în urma consultării pieței serviciilor de evaluare psihologică, atât din zona Resurselor Umane, cât

și cea a Cabinetelor de Psihologie.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de

evaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.5 Seminar Cunoștințe și

abilități.

Capacitatea de a

rezolva o sarcină

individuală

Nota acordată studentului va monitoriza implicarea

acestuia în sarcinile individuale distribuite în cadrul

grupului de lucru, și va reprezenta o medie a

evaluărilor realizate la fiecare întîlnire didactică, în

cadrul pregătirii proiectului de grup // sau va

monitoriza progresul în realizarea/finalizarea Reaction

paper-ului (RP).

50%

Nota finală = 0.5 x (nota de la sarcina de grup – din

sesiune / RP) + 0.5 x (nota de la sarcina individuală –

de pe parcursul semestrului).

Restanțe - sistemul de evaluare

În toate sesiunile ulterioare studenții vor susține o

evaluare similară celei din prima sesiune.

Principiul care va fi operaționalizat: orice

activitate anterioară evaluată, care a condus la

promovarea globală a unei sarcini, va fi



23

..



.


recunoscută în sesiunile ulterioare. Nota rezultată va fi calculată cu ponderea

corespondentă activităților desfășurate.

10.6 Standard minim de performanţă

Notarea cu minim 5 a evaluării finale (cu pondere de 50% în nota finală), în cadrul sesiunii, precum și cu

minim 5 a activității de seminar, din cursul semestrului (cu pondere de 50%) - corespunzătoare tratării

competente a 50% din conţinuturile solicitate în cadrul sarcinii de grup (curs)/sarcinii individuale (seminar).

Data completării



seminar




24

..



.


FIŞA DISCIPLINEI

Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei Psihologie interculturală



2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Op.








Tutoriat 8

Examinări 4






4.1 de curriculum • orice curs introductiv de psihologie socială / sociologie



5.1 de desfăşurare a cursului • Prezență minim 50%

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Prezență minim 70%




25

..



.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologiei

- Descrierea conceptelor, modelelor, teoriilor, proceselor cât si a normelor relevante pentru definirea

personalității în raport cu variabilele culturale

- Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru interpretarea unor situaţii, probleme, oportunităţi

organizaţionale specifice în medii multiculturale.

Proiectarea şi realizarea intervenţiilor psihologice

- Argumentarea tehnicilor, procedeelor, metodelor de evaluare si diagnostic relevante pentru

interpretarea unor realităţi culturale specifice.

- Adaptarea și optimizarea procesului de evaluare şi diagnoză psiho-socială in context e culturale

diferite.

- Optimizarea strategiilor, metodelor și tehnicilor de intervenţie organizaţională confrom paradigmei

interculturale.

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifica domeniului psihologiei

- Formularea și comunicarea informațiilor cu caracter profesional într-o manieră adaptată specificului

interlocutorului.

- Auto-analiza modalităţii de a comunica şi valorificarea feedback-ului din partea interlocutorului în

medii multiculturale.

- Optimizarea modalităţilor de comunicare a informaţiilor cu caracter profesional

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice

• Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice în exercitarea profesiei



disciplinei

✓ Însuşirea perspectivei interculturale în abordarea psihologică și studierea variabilităţii

culturale a postulatelor psihologice.

7.2 Obiectivele specifice ✓ Să își însușească modelele teoretice cele mai importante ale dimensiunilor culturale

✓ Să opereze cu probe relevante care măsoară dimensiuni culturale;

✓ Să elaboreze un design de cercetare care include probe cu dimensiuni culturale, alături de

probele de personalitate, precum și de cele care evaluează variabilele organizaționale și

cele structurale.


predare

Observaţii

1. Exersarea abilităților de a operaționaliza postulatele psihologiei

sociale în contexte culturale (2 ore)

Exercițiu, studiu de

caz

Asociat cursului 2

2. Exercițiu structurat – funcționalitatea dimensiunilor culturale (2

ore)


caz

Asociat cursului 4

3. Aplicarea modelului Schwartz la diagnoza unei organizații

specifice (2 ore)


caz

Asociat cursului 9

4. Studiu de caz – diagnoza dimensiunii individualism-colectivism

într-un mediu organizațional multicultural (2 ore)

Exercițiu, studiu de caz

Asociat cursului 11-1

5. Studiu de caz – diagnoza unui mediu organizațional pe baza

modelului axiomelor sociale (2 ore)


caz

Asociat cursului 9

6. Aplicarea modelului World Values Survey în analiza structural-

societală (2 ore)


caz

Asociat cursului 11-2

7. Exercițiu de intervenție organizațională pe baza diagnozei

furnizate în seminariile 4,5,6. (2 ore)


caz

Asociat cursurilor 8-11.



26

..



.


Bibliografie selectivă (principală)

Gavreliuc, A. (2011). Psihologia interculturală. Repere teoretice și diagnoze românești. Iași: Polirom. Hofstede, G., Hofstede, J. G., Minkov, H. (2012). Culturi și organizații. Softul mental. București: Humanitas.

Bibliografie secundară:

Berry, J. W., Poortinga, Y. H., Pandey, J., Dasen, P. R., Saraswathi, T. S., Segall, M. H., Kagitcibasi, C. (eds.). (1997). Handbook of cross-cultural psychology, 2nd ed. Boston: Allyn&Bacon.

Berry, J. W., Poortinga, Segall, M. H., Dasen, P. R. (1992). Cross-cultural psychology: Research and application. New York, Cambridge: Cambridge

University Press. Berry, J. W., Segall, M. H., Kagitcibasi, C. (1997). Handbook of cross-cultural psychology: vol. 3. Social behavior and application. Boston: Allyn&Bacon.

Camilleri, C. (1999). La psychologie interculturelle. In E. Drozda-Senkowska (ed.). Psychologie sociale. Paris : Les Editions d’Organization, 93-119.

Cucoş, C. (2000). Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale. Iaşi: Polirom. Dasen, P., Perregaux, C., Rey, M. (eds.). (1999). Educaţia interculturală. Iaşi: Polirom.

Gavreliuc, A. (2015). Cross-Cultural Organizational Psychology. http://alingavreliuc.wordpress.com/master/

Hofstede, G. (1991/1996). Managementul structurilor multiculturale. Sofware-ul gîndirii. BucureştiŞ Editura Economică. Iacob. L., Lungu, O. (1999). Imagini identitare. Iaşi: Eurocart.

Ladmiral, J. R., Lipiansky, E. M. (1989/1991). La communication interculturelle. Paris: Armand Colin.

Segall, H. M., Dasen, P., Berry, J. W., Poortinga, Y. H. (1999). Human behavior in global perspective. An introduction in Cross-Cultural Psychology.

Boston: Allyn&Bacon.

Shiraev, E., Levy, D. (2004). Cross-cultural psychology. Critical thinking and contemporary applications. Boston: Allyn&Bacon.

Smith, E. R., Mackie, D. (2000). Social psychology. Philadelphia, Levittown: Taylor&Francis. Smith, P. B., Bond, M. H., & Kağitçibaşi, Ç. (2006). Understanding social psychology across cultures: Living and working in a changing world (3rd rev.

ed.). London, UK: Sage.

Triandis, H. C. (1995). Individualism – collectivism. Boulder, CO: Westview.



programului

Disciplina este concepută astfel încât să răspundă deopotrivă așteptărilor Colegiului Psihologilor din România, Comisia aplicativă de

Psihologia muncii, psihologia transporturilor și aplicată în servicii. De asemenea, alegerea temelor cu conținut aplicativ s-a realizat în

urma consultării pieței serviciilor de evaluare psihologică, atât din zona Resurselor Umane, cât și cea a Cabinetelor de Psihologie.

17. Evaluare Tip activitate Criterii de

evaluare

Metode de evaluare 10.3

Pondere

din nota

finală

Curs/Seminar Cunoștințe și

abilități.

Capacitatea

de a rezolva

o sarcină

individuală

(examen

final)

Se va combina evaluarea finală (a cursului) cu cea continuă (prin

intermediul unei activități individuale de pregătire de-a lungul

semestrului (proiect). Fiecare activitate (proiect/curs) contribuie cu o

pondere precizată la nota finală. Astfel, ponderea cursului în nota finală

este de 70%, iar cea a proiectului de 30%.

Pentru fiecare din aceste activități studentul va fi notat cu note de la 1

(standardul corespondent competenței 0%) la 10 (standardul

corespondent competenței de 100% solicitată), standardul minimal fiind

5 (corespondent competenței de 50% solicitată).

Evaluarea finală (a cursului), care se desfășoară în cadrul unui examen

scris de 110 minute, va cuprinde 4 subiecte din conținutul materialului

prezentat în Handbook-ul 1 și în documentele bibliografice

complementare, cu următoarea pondere:

Evaluare finală (curs)

1 subiect care tratează un

conținut general

5 puncte

2 subiecte care tratează un 2 X 2 puncte = 4

90% -

evaluare

finală (din

care o

pondere de

0.2 =

sarcină de

cercetare)

10% -

proiect



27

..



.


conținut specific puncte

din oficiu 1 punct

TOTAL 10 puncte

Evaluarea continuă (proiect) va fi realizată prin estimarea performanței

studentului în următoarele sarcini:

Evaluare continuă

Traducere individuală / de grup a unui text relevant dintr-

un jurnal de specialitate

9

puncte

SAU //

Meta-analiză a unei dimensiuni psiho-sociale convenite cu

titularul cursului

9

puncte

SAU //

Reaction paper pornind de la un text de specialitate de

referință) (ghid:

https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/reaction-

paper-guide.pdf)

9

puncte

Din oficiu 1 punct

TOTAL 10

puncte

RESTANȚE - SISTEMUL DE EVALUARE

În toate sesiunile ulterioare studenții vor susține o evaluare similară celei

din prima sesiune.

Principiul care va fi operaționalizat: orice activitate anterioară evaluată,

care a condus la promovarea globală a unei sarcini, va fi recunoscută în

sesiunile ulterioare.

Nota rezultată va fi calculată cu ponderea corespondentă activităților

desfășurate: evaluare finală (70%, care include sarcina de cercetare),

activitate de tip proiect (30%) în evaluarea finală.

10.6 Standard minim de performanţă Notarea cu minim 5 a evaluării finale (cu pondere de 70% în nota finală), în cadrul sesiunii de examene, si cu 5 a

activității de proiect (30% din nota finală).

Data completării



seminar




28

..



.


EXTRAS DIN PROCESUL VERBAL AL ŞEDINŢEI DEPARTAMENTULUI DE PSIHOLOGIE A FACULTĂŢII DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

din data 20.09.2018

Şedinţa Departamentului de Psihologie s-a desfăşurat prin participarea a celor 16 membrii, din

efectivul total de 18 membrii, împreună cu Directorul de Departament.

Ordinea de zi :

1. Aprobarea Statelor de funcţii ale Departamentului de Psihologie pentru anul universitar 2018-

2019.

Omis cele de omis

Membrii Departamentului de Psihologie votează, în unanimitate, Statele de funcţii în forma agreată

în Şedinţa de Departament, în vederea înaintării lui spre aprobare Consiliului Facultăţii de

Sociologie şi Psihologie.

Director Departament Psihologie

conf. univ. dr. Delia Vîrgă



29

..



.


Extras din Statul de funcții



30

..



.



MEMORIU PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A ...resurseumane.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/Memoriu...-...

Documents

Transcript of MEMORIU PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A ...resurseumane.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/Memoriu...-...