p.t.d.e. Memoriu Generalsi Memoriu Arhitectura _cesianu.

109
S.C. CREDO DESIGN S.R.L. J40/ 17483/ 2003; RO 16011685 Str. Valea lui Mihai, nr. 9, sector 6, Bucuresti Telefon: + 4 0745 58 19 45; + 4031 80 58 781; Fax: +4 031 80 58 780 E-mail: [email protected] ; [email protected] PROIECT FAZA PROIECT TEHNIC şi DETALII DE EXECUŢIE CASA CESIANU Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucureşti LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CORP A CU AMENAJAREA PODULUI MANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP B, DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA RESTAURAREA IMPREJMUIRII, AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARI AUTO IN INCINTA; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINAT ARHITECTURAL SI DECORATIV Proiect nr. S-05/ 2009 Faza: Proiect Tehnic si Detalii de Executie Pag. 1 Proiect nr.: S -05/ 2009 CASA CESIANU - Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, BUCURESTI Proiect: CASA CESIANU- LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CONSERVARE,CORP "A" CU AMENAJAREA PODULUI MANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP "B"; DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA/ RESTAURARE IMPREJMUIRII, AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARE AUTO; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINATUL ARHITECTURAL SI DECORATIV PROIECTANT GENERAL – S.C. CREDO DESIGN S.R.L.

description

Memoriu General si de Arhitectura Casa Cesianu

Transcript of p.t.d.e. Memoriu Generalsi Memoriu Arhitectura _cesianu.

STUDIU ISTORIC

S.C. CREDO DESIGN S.R.L. J40/ 17483/ 2003; RO 16011685 Str. Valea lui Mihai, nr. 9, sector 6, Bucuresti

Telefon: + 4 0745 58 19 45; + 4031 80 58 781; Fax: +4 031 80 58 780

E-mail: [email protected]; [email protected]

PROIECT FAZA

PROIECT TEHNIC i DETALII DE EXECUIECASA CESIANUCalea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucureti

LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CORP A CU AMENAJAREA PODULUI MANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP B, DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA RESTAURAREA IMPREJMUIRII, AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARI AUTO IN INCINTA; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINAT ARHITECTURAL SI DECORATIVProiect nr. S-05/ 2009 PROIECT NR. S 05 / 2009CASA CESIANU

LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CONSERVARE, CORP "A" CU AMENAJAREA PODULUIMANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP "B"; DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP

ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA RESTAURARE IMPREJMUIRII,AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARE AUTO; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINATULARHITECTURAL SI DECORATIVCalea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucureti

Faza P.T./ D.E.BENEFICIAR: MUNICIPIUL BUCURESTIPROIECT: LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CORP A CU AMENAJAREA PODULUI MANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP B, DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA RESTAURAREA IMPREJMUIRII, AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARI AUTO IN INCINTA; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINAT ARHITECTURAL SI DECORATIV

LIST DE SEMNTURI

PROIECTANT GENERAL I DE ARHITECTUR

Sef Proiect

Arh. Ing. Aurora TROAG,

specialist atestat M.C.C.Colectiv de elaborare:

Arh. Ing. Aurora TROAG

Arh. Andrei Alexandru DOSZA

Arh. Mihaela ENCHESCU

Stud. Arh. Sorin RVOIANU

Stud. Arh. Elvi KOLAJ

Ec. Marian MIHAI

Studii de specialitate:

arh. Ing. Aurora TROAG

dr. ist. Arta Cezara MUCENIC

Structura:dr. ing. Mircea CRIAN, expert M.L.P.A.T., expert i verificator structura M.C.C.Instalaii:

Ing. Mihai DUIng. Adrian GAFTON

Ing. Adrian GEORGESCUVerificatori :

arh. Aurel Ioan BOTEZ, expert arhitectura M.C.C.arh. Gabriel NEGOESCU, verificator arhitectura M.L.P.T.L.

ind. Vlstar APOSTOLESCU, verificator structura M.L.P.A.T.

ing. Marius SMILOVICI, verificator instalaii M.L.P.A.T.ing. Dnu MCIUC, verificator M.L.P.A.T.

PROIECT NR. S 05 / 2009CASA CESIANU

LUCRARI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE, CONSERVARE, CORP "A" CU AMENAJAREA PODULUIMANSARDAT; RESTAURARE FATADE CORP "B"; DESFIINTARE PARTIALA SI RESTAURARE CORP

ANEXE PENTRU FUNCTIUNEA DE LAPIDARIUM, CONSOLIDAREA RESTAURARE IMPREJMUIRII,AMENAJAREA PEISAGISTICA A GRADINII; PARCARE AUTO; LUCRARI SI DOTARI PENTRU ILUMINATULARHITECTURAL SI DECORATIVCalea Victoriei, nr. 151, sector 1, Bucureti

Faza P.T./ D.E.CUPRINS

MEMORIU GENERAL1. DATE GENERALE61.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII61.2 AMPLASAMENTUL61.3 TITULARUL INVESTITIEI61.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI61.5 ELABORATORUL STUDIULUI62.DESCRIEREA INVESTITIEI............................... 72.1SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITIE . ... 72.1.1Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit

legii ................................................. 72.1.1.1 Situatia existenta - arhitectura ................... .. 72.1.1.2 Situatia existenta - structura ...... 102.1.1.3 Situatia existenta - utilitati ... ... .. 112.1.2Valoarea de inventar a constructiei . .... 12

2.1.3Actul doveditor al fortei majore ..... 132.2 CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA/AUDIT .................................................. 132.2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung........... 132.2.2 Scenariul recomandat de elaborator143. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI 143.1GENERALITATI ........................................................................................................ ....................... 153.1.1Zona si amplasamentul153.1.2Date climatice153.1.3Seismicitate163.1.4 Incadrare in categoria geotehnica ............................................................................................. 163.1.5Statutul juridic al terenului si al imobilului ce urmeaza a fi restaurat163.1.6Studii de teren173.1.6.1Studiu topografic ....................................................................................................................... 173.1.6.2Studiu geotehnic 173.2DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA SI A CELORLALTE REZULTATE CA NECESARE DE EFECTUAT IN URMA REALIZARII LUCRARILOR DE BAZA ..........................................................173.2.1Lucrari la elemente structurale ........................................................................................................ 183.2.2Lucrari la elemente de arhitectura - componente artistice .............................................................. 203.2.2.1 Metodologie de conservare ............................................................................................................ 20

3.2.2.2 Amenajarea exterioara ......................................... 253.2.2.3 Iluminat exterior si decorativ / arhitectural ......................................... 25

3.3DESCRIEREA, DUPA CAZ, A LUCRARILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE IN SPATIILE CONSOLIDATE/RESTAURATE/REABILITATE/PROTEJATE ......................................................... 253.3.1Utilitatile reabilitate si modernizate .................................................................................................. 263.3.1.1Instalatii electrice ....................................................................................................................... 263.3.1.2Instalatii sanitare ........................................................................................................................ 273.3.1.3Instalatii termice ......................................................................................................................... 273.3.1.4Avantajele solutiilor recomandate de elaborator ........................................................................ 283.3.2Descrierea constructiva, functionala si tehnologica ....................................................................... 28

3.3.2.1Instalatii electrice .................................................................................................................... 283.3.2.2Instalatii sanitare ...................................................................................................................... 283.3.2.3Instalatii termice ...................................................................................................................... 283.3.3Solutia proiectata - caracteristici principale constructive ................................................................ 303.3.3.1Instalatii electrice ...................................................................................................................... 303.3.3.2Instalatii sanitare ...................................................................................................................... 393.3.3.3Instalatii termice ......................................................................................................................... 453.4CONSUMURI DE UTILITATI ..... 493.4.1Necesarul de utilitati rezultate, dupa caz, in situatia executarii lucrarilor de modernizare .............. 493.4.2Estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati .............................................................. 50

4. ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE 505. SIGURANTA IN EXPLOATARE 506. SIGURANTA LA FOC 517. IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI 518. IZOLATIA TERMICA SI HIDROFUGA SI ECONOMIE DE ENERGIE 529. MASURI PRIVIND PROTECTIA CIVILA 5210. AMENAJARI EXTERIOARE 5211. SURSE DE POLUANTI 52 MEMORIU ARHITECTURA 54SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC 74

MEMORIU GENERAL

CAPITOLUL A: PIESE SCRISE1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII:Documentatie de avizare a lucrarilor de intervenie pentru obinere de finanare din FEDR, prin Programul Operational Regional, AXA Prioritara 5, Domeniul Major de Interventie 5.1OBIECT: CASA CESIANU- MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURESTI1.2AMPLASAMENT:

Lucrarile ce fac obiectul prezentului proiect se vor desfasura in Municipiul Bucureti, sector 1, Calea Victoriei, nr. 151.1.3TITULARUL INVESTITIEI:

MUNICIPIUL BUCURESTI

Bucureti, sector 5, b-dul Regina Elisabeta, nr. 47Tel.: 021 305 55 30; Fax: 021 305 55 30

E-mail: [email protected] INVESTITIEI:

MUNICIPIUL BUCURESTIBucureti, sector 3, Bdul I.C. Bratianu, nr. 2Tel.: 021 315 68 58; Fax: 021 313 85 15E-mail: [email protected] 1.5ELABORATORUL INVESTITIEI:

S.C. CREDO DESIGN S.R.L.Bucuresti, str. Valea lui Mihai, nr. 9, bl. TD11, sc. 1, apt. 55, sector 6;

tel.: 031-805.87.81;fax.: 031-805.87.80E-mail: [email protected]; [email protected] INVESTITIEI

2.1 SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII2.1.1 Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii

2.1.1.1Situatia existenta - arhitecturaConstrucia CASEI CESIANU este organizat pe un plan compact, de form rectangular, izolat pe parcel, amplasata pe coltul acesteia, la intersectia Caii Victoria cu strada Sevastopol, alianiata la cele doua artere de circulatie.

Casa este alcatuita din doua corpuri ce se citesc distinct, respective corpul principal corpul A, amplasat pe colt (pentru care s-a realizat prezentul studiu), accentuat ca expresie arhitecturala si corpul B corp secundar, alipit primului, aliniat la strada Sevastopol.

Intreaga constructie este realizata din zidarie de caramida, cu fundatii de caramida, sarpanta de lemn si invelitoare din tabla. Tamplaria este din lemn natur cu geamuri obisnuite.

Ultimele interventii structurale realizate in vederea consolidarii imobilului s-au efectuat numai pe corpul B, total si partial pe corpul A.

Corpul A este in prezent decopertat la interior si imbracat pana la nivelul parterului cu plasa de rabit. Acest corp nu este functionabil.

Din punct de vedere al compozitiei, corpul A are o forma in plan aproximativ dreptunghiulara, cu accesul intrarii principale plasat in mod neobisnuit in extrema de vest a casei si nu conform modalitatii curente in centru, in axul compozitional al volumului. In spatiul de acces principal Holul de distributie se gaseste scara de acces spre etaj, din beton armat, scara care conduce si spre subsol.

Parterul este compus din 5 incaperi si un hol care face legatura cu corpul B si respectiv cu Holul de distributie. Coridorul imparte casa asimetric, iesirea facandu-se direct spre curte.

In prezent incaperile nu sunt decorate aflandu-se practic la rosu. Sunt tencuite partial. n ordinea mrimii cele mai importante ncperi sunt cele orientate spre artera principal respectiv spre Calea Victoriei ncperi iniial cu o suprafa de cca. 22 m.p., urmate de camerele dinspre curte i apoi cele spre strada secundar, str. Sevastopol.

Etajul: reia organizarea planului parterului permind i aici circulaia ntre camere decomandat prin intermediul coridorului.

Podul este nu este folosit in prezent. Sarpanta din lemn existenta permite reorganizarea si transformarea sa in mansarda locuibila. Aerisirea se realizeaza cu lucarne.

Corpul B alipit corpului A este aliniat la strada Sevastopol pe latura lunga si comunica la parter si etaj cu spatiul de acces spre holul de distributie al acestuia.

Scara este dispus pe latura vest a cldirii, n ntregime n interior. Pe o latime de 7,63m si o lungime de 37,61m, acest corp este compus la parter dintr-un spatiu de distributie pe o lungime de aproximativ 29m, cu diverse inchideri, 7 incaperi si casa scarii.

La etaj, camerele reiau nirarea n anfilad dar fr a mai exista coridorul de circulaie, trecerea fcndu-se dintr-o ncpere n alta, partial; ultimele doua spre spre corpul A avand acces dintr-un hol partial de distributie.

Interioarele sunt neutre cu zugraveli simple din vopseli lavabile, pardoseli din gresie la parter si dusumea din lemn masiv la etaj. Tamplariile sunt din lemn cu geam obisnuit.

Gradina este conservata ca spatiu aferent constructiei.

Imprejmuirea stradala transparenta, din fier forjat completeaza imaginea originara a imobilului.

Circulaiile.

Comunicarea in corpul A dintre parter, subsol si etaj se face prin intermediului unei scri in doua rampe inegale, scar plasat n partea de vest a corpului de cldire.

In partea opusa a cladirii, in corpul B se afla o alta scara de acces pentru parterul si etajul acestui corp.

Ambele corpuri comunica la parter si etaj.

Concepia arhitectural i decoraia faadelor imobilului:

se remarca mprirea ntregului volum n dou registre (parter i etaj) i trei exprimri decorative armonice ntre ele care dau ns o valoare nuanat fiecrei faade:

1. corpul central unitar pe cele trei laturi: Calea Victoriei, strada Sevastopol / parial i curte;

2. corpul secundar faada spre strada Sevastopol;

3. corpul secundar faada spre curte/ gradina.

realizarea unui ritm aproape egal de goluri i plinuri folosind pentru aceasta, cnd este necesar din punct de vedere funcional, ferestrele oarbe.

decorarea corpului central (1) cu motive decorative care i subliniaz importana:

1. la parter: bosaje, volute decorative cu relief cap de copil;

2. la etaj: ancadramente formate din frontoane susinute de console ce au pe ele motive vegetale iar deasupra i dedesubtul ferestrelor panouri decorative cu motive animaliere i vegetale, corni sub forma unei frize ce alterneaz casete cu ghirlande decorative care subliniaz ritmul golurilor cu motive decorative. Pe latura spre Calea Victoriei balcon din feronerie cu motive vegetale (asemeni celui de la col);

3. colul teit cu balcon semicircular susinut de o consol ampl n form de scoic cu motive vegetale i terminat cu un acoperi sub form de turnule.

4. accesele care sunt plasate astfel ca s se ncadreze n regula plin / gol impus ntregii faade sunt tratate n acelai ton preios, cu deosebire cel dinspre curte care exprim intrarea principal i mai simplu, dar evident ca o intrare valoroas accesul spre str. Sevastopol.

tratarea aripii Sevastopol, faada spre strad (2), ca un corp secundar dar aparinnd aceleiai cldiri ceea ce se citete din urmtoarele rezolvri:

1. reluarea unor motive decorative care confer unitate ntregii desfurri cum sunt: bosajele parterului, brul median, ritmul gol / plin;

2. folosirea unor motive tratate simplificat: acelai mod de subliniere a ferestrelor din prelungirea bosajelor dar fr prezena volutelor decorative; nlocuirea frontonului de tip clasic cu unul drept sub care se plaseaz panoul decorativ care pstreaz numai motivele vegetale, panoul de sub fereastr rmnnd nedecorat.

3. intrarea simpl care este o etap din raportul gol / plin care se desfoar simetric parter-etaj.

latura cea mai sobr rmne aripa spre curte (3). Existena numai a unei desfurri pariale nu permite dect o reconstituire fragmentar.

1. etajul ritmat de gol/ plin aplic o reducie la minimum a motivelor decorative de pe celelalte faade: frontoane drepte, panouri nedecorate, bru median.

2. parterul pstrnd porticul elimin total motivele decorative singurul element posibil, element unificator, fiind acelai tip de bosaj ca pe celelalte faade.

Numerele si numele date incaperilor sunt identificate in releveu.

Imobilul este racordat la reteaua stradala de apa, canalizare, electricitate si de gaze.

EVALUAREA STRII DE CONSERVARE A IMOBILULUI

Datorita vechimii sale, precum si a poluarii deosebit de mari pe care o suporta aceasta cladire ca urmare a traficului foarte intens din jurul sau, precum si a unei intretineri necorespunzatoare, a lucrarilor de consolidare incepute si neterminate, de multi ani, imobilul corpul A al cladirii s-a degradat si necesita lucrari de consolidare, conservare-restaurare.

Fenomenele de degradare care au cauze naturale sunt explicitate in studiul de conservare/ restaurare fatade.

Aceste degradari s-au amplificat si datorita unor disfunctii ale coloanelor de apa pluviala ale constructiei. Scurgerea apei de pe acoperisul se face prin burlane si jgheaburi, prost intretinute, partial distruse, cu deversare spre curtea interioara si, partial spre strada. Din observatiile noastre si a echipei de ingineri instalatori s-a constatat faptul ca aceste scurgeri sunt partial infundate si distruse.

Observnd cu atenie cladirea, de la nivelul solului i al acoperisului, putem constata c aceasta a suferit degradri care se prezint sub forma unor:

cruste mixte bio-minerale (sulfatice) depuneri ce s-au format n timp din diverse materiale organice i anorganice - sub form de praf,

cruste mixte calcitice (zone spalate), depuneri de carbonat de calciu pe zonele splate, oxidari superficiale aparute local;

exfolieri i pulverulen, aparute prin dizolvarea si migrarea sarurilor;

pitting pe zonele cu cruste diverse, degradare vizibil mai ales pe zonele cu crust neagr,

eroziuni datorit aciunii factorilor atmosferici (vntul, ploaia, ciclurile nghe-dezghe);

fisuri sau fracturi aprute ca urmarea unor ocuri mecanice;

cavitati/ lacune datorate dezagregarii unor fragmente din compozitia tencuielii de fatada.

Se remarc de asemenea existena unui atac biologic. Acelasi lucru s-a constatat si la nivelul sarpantei, degradare aparuta in urma scurgerilor pluviale / a acoperisului distrus pe anumite zone.

Atat corpul B, cat si corpul A prezinta degradari substantiale ale tencuielilor si decoratiilor de fatada.

Circulaiile

In acest moment vizionarea corpului A a Casei CESIANU, nu este posibila, deoarece acest corp de cladire este momentan parasit - obiectivul fiind practic in imposibilitatea de a fi vizitabil. Corpul B, care nu face obiectul acestui studiu se afla in functiune, fiind un spatiu de cercetare si depozit al Muzeului Municipiului Bucuresti.

Accesul in gradina si zona principala a Casei se face in acest moment direct din Calea Victoriei, pe o poarta metalica din feronerie de epoca, cu doua intrari pentru persoane si autovehicole.

Prima intrare o constituie accesul in corpul A, urmatoarele apartinand corpului B secundar al Casei.

Comunicarea in corpul A dintre parter, subsol si etaj se face prin intermediului unei scri in doua rampe inegale, scar plasat n partea de vest a corpului de cldire.

In partea opusa a cladirii, in corpul B se afla o alta scara de acces pentru parterul si etajul acestui corp.

Ambele corpuri comunica la parter si etaj.

2.1.1.2Situatia existenta structura

Construcia este organizat pe un plan compact, de form rectangular, izolat pe parcel, amplasata pe coltul acesteia, la intersectia Caii Victoria cu strada Sevastopol, alianiata la cele doua artere de circulatie.

Structura subsolului este realizat din perei de zidrie de crmid, deasupra acestora fiind ridicate boli cilindrice n plin cintru.

n momentul investigrii subsolul era retencuit i zugrvit cu var, eventualele avarii fiind mascate de aceste reparaii.

Zugrvelile realizate prezint pe arii extinse exfolieri i eflorescene saline (mai ales pe zidriile de contur), indicnd faptul c la acest nivel exist o umiditate adus probabil prin infiltraii laterale de ape meteorice sau din reele defecte, precum i faptul c noile tencuieli au fost realizate cu mortare bogate n ciment.nlimea liber a subsolului sub sistemul de boltire (n zona de cheie a acestuia) este de 3,05 m, n sondajul executat zidriile acestuia cobornd sub nivelul pardoselii din beton cu cca. 60 cm.

Relativ la sistemul de fundare al subsolului rezult din datele furnizate de releveul de arhitectr i din studiul geotehnic c acesta se plaseaz la cota de nivel - 4,40 m, i la cca. 4,00 m fa de cota trotuarului.

Pe zona fr subsol fundaiile imobilului (aa dup cum rezult din studiul geotehnic) ptrund n teren pe o adncime de cca. 1,50 m fa de cota trotuarului, plasndu-se deci la cota de nivel -1,94 m.

Comparnd cele dou cote de fundare, fa de cota terenului, rezult o treapt de cca. 2,00 m, treapt plasat n zona n care pe faada SUD apar fisuri de separaie.

Grosimea umpluturilor peste sistemul de boltire, n zonele de cheie ale acestuia, ajunge la cca. 30 cm.

Situatia structurala pe compartimente/ incaperi este descrisa amanuntit in expertiza tehnica anexata prezentului memoriu.

2.1.1.3Situatia existenta utilitati

Retele electrice

Racordul electric la tensiunea 0.4V din sistem se realizeaza printr-un bransament trifazat existent si prin tabloul general amplasat la parter corp A.

Obiectivul este dotat cu urmtoarele categorii de instalaii electrice:

alimentare cu energie electrica;

instalatii de iluminat ;

instalatii de iluminat exterior;

instalatii de prize;

instalatii de protectie impotriva electrocutarilor accidentale;

instalatie de priza de pamnt;

Instalatiile au o vechime de minim 30 ani. De la executarea lor nu s-au facut reparatii capitale, interventiile efectuate avind caracter de reparatii curente sau adaptari locale n functie de necesitati.

Instalatiile electrice de iluminat sunt subdimensionate fata de cerintele actuale din normativul NP-061-02, privind proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri. Traseele circuitelor de iluminat sunt executate cu conductori de aluminiu tip AFy.

Deficiente constatate:

aparate de comutatie defecte;

corpuri de iluminat inadecvate din punct de vedere tehnic si calitativ, cu spatiul deservit;

corpurile pentru iluminatul exterior sunt defecte sau lipsesc cu desavarsire.

numarul si amplasamentul locurilor de priza nu corespunde cu functionalitatea spatiilor ce urmeaza a fi deservite;

pe circuitele de prize si racorduri monofazice s-au depistat aparate defecte. tablourile electrice sunt uzate tehnic si moral, prezinta aparataj descompletat sau defect;

coloanele tablourilor electrice sunt subdimensionate fata de cerintele noi de consum.

Cldirea nu este prevazuta cu instalatie de paratrasnet, propunande-se realizarea uneia noi, conform normativ I20/2000.

Priza de pamint este inglobata in fundatie. Se propune realizarea unei prize de pamant artificiala formata din electrozi verticali din teav OL-Zn cu D = 2 oli si L = 3 m legai ntre ei cu platband OL Zn 40x4 mm ngropat n pmnt, conform normativ I20/2000.

Instalatia de telefonie interioara este racordata la reteaua oraseneasca de telecomunicatii.

Retele apa-canal

Obiectivul este dotata cu urmatoarele categorii de instalatii sanitare:

alimentare cu apa rece,apa calda pentru consum menajer;

instalatii de canalizare interioara si exterioara;

instalatie de stins incendii cu hidranti de interior.

Corpul de cladire A este prevazut cu instalatii sanitare avnd o vechime de minim 25 ani, si care se gasesc ntr-o stare avansata de uzura. Retelele de distributie a apei, precum si reteaua de canalizare sunt corodate si colmatate, ceea ce conduce att la pierderi de ap, precum si la inundarea periodic a subolului, cu toate dezagrementele care decurg din aceasta.

Alimentarea cu apa se face prin intermediul unui bransament la reteaua publica de pe strada Calea Victoriei, branamentul fiind executat din eav din oel zincat, fiind necesara inlocuirea acestuia. In acest moment Corpul A nu este prevazut cu instalaie de preparare ap cald menajera.

Clasirea este dotata cu hidranti interiori de incendiu. Reteaua de distributie a apei de incendiu este veche si necesita inlocuire.

Apele pluviale de pe nvelitoare se colecteaza prin intermediul jgheaburilor i burlanelor metalice inoxidabile, zincate sau vopsite la cmp electrostatic. Se propune inlocuirea intregii instalatii de canalizare menajera si pluviala, inclusiv caminele de bransament.

Incalzire

In prezent, corpul de cladire A nu este prevazut cu instalatii termice de incalzire si preparare apa calda menajera, precum si instalatii de climatizare. In urma consolidarilor care s-au dorit a fi realizate in ultimii ani, s-a demontat intreaga instalatie de incalzire a acestuia.

S-a prevazut o centrala termica la subsol care va furniza agent termic necesar pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde menajere. Functionarea acesteia este cu gaze naturale, de la reteaua existent n zon prin intermediul unui bransament nou.

Distribuia agentului termic se face la nivelul parterului, la plafon, de unde se ramific spre coloanele care alimenteaz radiatoarele de nclzire pe cele trei nivele ale cldirii (P+E+pod mansardat). Dispozitivele de aerisire sunt dispuse la nivelul ultimului nivel.

2.1.2Valoarea de inventar a constructieiValoarea de inventar (INV), inclusiv TVA, a obiectivului de investitii CASA CESIANU, ce face obiectul prezentei documentatii tehnico-economice este de 85,68 lei.

2.1.3Actul doveditor al fortei majore

Nu este cazul.

2.2CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA/ AUDIT ENERGETIC2.2.1Scenariile tehnico-economice prin care pot fi atinse obiectivele proiectului de investitiiSoluia de refuncionalizare i adaptare structural propus prin actualul proiect.

Avnd n vedere starea de avariere, precum i posibilitatea refuncionalizrii podului ntr-o variant de spaiu total cu eventuale compartimentri uoare, se propun o serie de msuri de intervenie asupra construciei n vederea prelurii noilor ncrcri i n vederea ameliorrii comportamentului general la urmtoarele seisme.

Se propun:

Soluia I: VARIANTA MINIMAL DE AMELIORARE A COMPORTAMENTULUI CONSTRUCIEI EXISTENTE

I.1. Msuri privind interveniile la elementele verticale

-realizarea unor cmi armate, continue pe ntreaga nlime a zidriei, cmi ce vor nlocui cmile necorespunztor realizate dup proiectul ntocmit de IPB, noile cmi avnd grosimea actualelor tencuieli.

I.2. Msuri de transformare a planeelor din lemn n aib semirigide.

Aplicat att n afara Romniei ct i la alte lucrri din ar, consolidarea planeelor de lemn prin suprabetonare, presupune::

-desfacerea podinei existente;

-ndeprtarea umpluturilor;

-verificarea strii grinzilor de lemn i nlocuirea dac este cazul a capetelor afectate prin putrezire;

-ancorarea grinzilor de lemn la elementele structurale verticale prin intermediul unor piese metalice, i transformarea acestora n elemente de tip tirant;

-ntroducerea unei izolaii termice i fonice uoare (vat mineral);

-realizarea podinei ce devine suport al suprabetonrii;

-realizarea unui sistem de armare ancorat la structura de lemn a planeului existent dar i la zidriile de contur;

-realizarea unei suprabetonri din beton B300 monolit n grosime de 5 cm.

-la nivelul mansardei consolidarea aticului nalt prin introducerea unei cmi interioare, cmi din mortar-beton a crei armtur este ancorat n suprabetonarea realizat deasupra elementelor de planeu de lemn existent.

Toate materialele lemnoase vor fi ignifugate i tratate mpotriva atacurilor biologice.

Soluia II: VARIANTA MAXIMAL DE ADAPTARE LA NORMELE ACTUALE

II.1. Msuri privind interveniile la elementele verticale

-realizarea unor cmi armate, continue pe ntreaga nlime a zidriei, cmi ce vor nlocui cmile necorespunztor realizate dup proiectul ntocmit de IPB, noile cmi avnd grosimea de 10 cm.

II.2. Msuri de nlocuire a planeelor din lemn cu aibe rigide din beton armat.

Realizarea noilor planee din beton armat presupune: -desfacerea podinei existente;

-ndeprtarea umpluturilor;

-desfacerea grinzilor de lemn;

-realizarea cofrajelor;

- spargeri n zidriile existent pentru realizarea de centuri armate.

II.3 Intervenii de supralrgire a fundaiilor existente

Datorit greutaii mari a noilor planee din beton armat precum i a cmilor groase sunt necesare intervenii la nivelul fundaiilor actuale prin supralrgirea acestora.

2.1. 2. Scenariul recomandat de elaborator:

Soluia recomandat de proiectant si considerat cea mai oportun din punct de vedere al costurilor de execuie i ntreinere, este Soluia I .

Pe plan internaional este admis principiul interveniei minime, n cazul monumentelor fiind de preferat alegerea soluiei minimale adic aceea de ameliorare i nu de adaptare la normele actuale.

Soluia minimal de ameliorare nu exclude apariia la cutremure puternice a unor avarii minore ce nu pun ns n pericol stabilitatea de ansamblu a construciei.

Lucrrile prevzute n prezenta expertiz la nivelul planeelor conduc ctre realizarea unei aibe semirigide ce duce la mbuntirea substanial a comportrii construciei la aciuni seismice.

Departe de a fi o adaptare la noile norme, intervenia este prin excelen o intervenie de ameliorare conform cu toate recomandrile internaionale pentru monumente.

Restaurarea structural a imobilului, se poate realiza n condiii tehnico- economice rezonabile avnd n vedere valoarea deosebit a imobilului.

Realizarea interveniei la nivelul mansardei este posibil fr ridicarea acoperiului.

3.DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.1 GENERALITATI

3.1.1 Zona si amplasamentul

Amplasamentul se afl n Bucureti, sector 1, Calea Victoriei, colt cu strada Sevastopol, foarte aproape de Piata Victoriei. Zona este delimitat de: poriunea de strad dintre Piaa Victoriei i Splaiul Independenei i include Piaa Revoluiei i Piaa Palatului, strzile Luteran, Boteanu, Ministerului, Ing. Marconi, Dr.Rureanu i poriuni

ale strzilor G-ral Berthelot, George Enescu, Ion Cmpineanu, tirbei Vod, C-tin Exarhu, B. Frankl, C.A. Rosetti, Poiana Narciselor, Brezoianu, Aristide Demetriad, George Vraca, Matei Millo, Oteteleeanu, Constantin Mille, Demetru I. Dobrescu, Academiei, Edgar Quinet, Beldiman Alex., Eforiei, Domnia Anastasia, Lipscani, Mihai Vod, Ilfov. Aceasta zona este caracterizat prin traseul sinuos i neregulat, definit de construcii i spaii diverse topologic. Aceasta conine construcii i spaii martor al principalelor perioade de evoluie a oraului. n ansamblul acestei artere de prim importan la nivelul capitalei se pot diferenia trei tronsoane distincte:1. zona Piaa Victoriei - bd. Dacia;

2. zona bd. Dacia - bd. Elisabeta;

3. zona bd. Elisabeta - Splaiul Independenei.

Parcela se afl la intersectia strazii Sevastopol cu Calea Victoriei, cu acces de pe Calea Victoriei.

Imobilul este constituit dintr-un corp principal, pozitionat pe colt la intersectia Caii Victoria cu strada Sevastopol in regim de inaltime S+P+1E+Pod mansardabil, corp A (pentru care s-a realizat prezentul studiu) si corpul B (P+1E+Pod) alipit corpului A, amplasat aliniat strazii Sevastopol, pe care s-au realizat lucrari de consolidare si restaurare, cel putin la nivelul interiorului, astfel incat acesta este functionabil si dat in folosinta pentru spatii de birouri si cercetare, partial arhiva spatii aferente Muzeului Municipiului Bucuresti.

Gradina de forma dreptunghiulara este vizibila de pe cele doua laturi Calea Victoriei si

strada Sevastopol.

Indicatori urbanistici existeni sunt:

POT= 14,76%

CUT= 0,29

Hmax= + 14,80 m3.1.2 Date climatice

Amplasamentul cercetat se situeaz ntr-un sector cu clim continental, respectiv n cadrul inutului climatic al Cmpiei Romne. Regimul climatic general se caracterizeaz prin veri foarte calde, cu cantiti medii de precipitaii nu prea importante, care cad, n mare parte, sub form de averse i prin ierni relative reci, marcate la intervale neregulate, att de viscole puternice, ct i de nclziri frecvente, care provoac discontinuitatea n timp i spaiu a stratului de zpad. Temperatura aerului prezint medii anuale de ordinul a 10 ( 10,5 C, cu un ecart pentru valori medii ale lunii iulie de 22 ( 23 C i pentru luna ianuarie de 2 ( 3 C. Numrul mediu anual al zilelor cu nghe este de 105.

Precipitaiile atmosferice nregistreaz cantiti medii anuale de cca. 550 mm, cu valori medii pentru luna iunie de ordinul a cca. 75 80 mm i pentru luna februarie de cca. 25 ( 30 mm. Cele mai mari cantiti de precipitaii cad n semestrul cald i au adesea caracter de avers, fiind nsoite de descrcri electrice i vijelii.

Stratul de zpad are o durat medie anual de cca. 50 zile, cu grosimi medii decadale ce ating valori maxime de cca. 10 cm.

n privina circulaiei atmosferice este de remarcat faptul c frecvenele cele mai mari se nregistreaz pentru direciile NE (20%) i E (20%), urmate de cele din SV(17%) i V(14%). Frecvena medie anual a calmului este de cca. 10%. Vitezele medii anuale ale vnturilor sunt de

ordinal a 2,2 4,5 m/s.

Adincimea de inghet

Conform STAS 6054-77, adincimea de inghet este in zona studiata: 0,80 0,90 m.

3.1.3 Seismicitate

Amplasamentul care constituie obiectul prezentului studiu geotehnic, se caracterizeaz astfel din punct de vedere seismic:

- acceleraia terenului pentru proiectare: ag = 0,24g;

- perioada de col: Tc = 1,6 sec . Datele sunt n conformitate cu Codul de proiectare seismic - Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P100 1/2006.

3.1.4 Incadrare in categoria geotehnicaAmplasamentul investigat poate fi ncadrat dup cum urmeaz, n conformitate cu Normativul privind documenta, n conformitate cu Normativul privind documentaiile geotehnice pentru construcii, indicative NP 074-2007:

- din punct de vedere al conditiilor de teren, perimetrul studiat se incadreaza in categoria terenuri bune (punctaj 2);

- apa subterana a fost intilnita in zona la adincimi de 8.00m 10.0m. Perimetrul studiat incadrindu-se, avand in vedere si de regimul de adancime dorit de beneficiar, in categoria fara epuismente (punctaj 1);- dupa categoria de importanta a constructiilor, viitoarul imobil se incadreaza in categoria exceptionala (punctaj 5);

- dupa vecinatati, se incadreaza in categoria risc moderat (punctaj 3);

- in functie de zonarea seismic , terenul studiat are ag 0.24 g (punctaj 2 ).

Punctajul final , obtinut prin insumare este de 12 puncte, rezult incadrarea geotehnic preliminar : categoria 2 i risc geotehnic moderat .

3.1.5 Statutul juridic al terenului si imobilului ce urmeaza a fi restaurat Regimul juridic al imobilului

Parcela pe care se afla imobilul alcatuit din teren gradina si constructii, cunoscut sub denumirea de Casa CESIANU, situata in Calea Victoriei, nr. 151 , sector 1, se afl intravilanul municipiului Bucureti.

Imobilul sus mentionat se afla, in prezent in proprietatea Muzeului Municipiului Bucuresti si este nominalizat n Lista Monumentelor Istorice 2004, poziia 2198, cod B-II-m-B-19870.

Conform PUZ zone construite protejate, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 279/2000, parte component a PUG Director Municipiul Bucureti, imobilul din Calea Victoriei, nr. 151, aparine zonei nr. 16, zon construit protejat STRADA SIMBOL A ORASULUI CALEA VICTORIEI, subzona Cp1.n imediata sa vecintate se afl urmtoarele imobile cu statut de monument istoric:

imobil Calea Victoriei, nr. 141- Palatul CANTACUZINO

poziia 2197, cod B- II- m A - 19869;

imobil Calea Victoriei, nr. 133- Palatul VERNESCU

poziia 2196, cod B- II- m A - 19868;

imobil Calea Victoriei, nr. 152- Palatul Monopolurilor Statului

poziia 2199, cod B- II-m A - 19871;

imobil Calea Victoriei, nr. 174- Casa CESIANU fosta Legatie germana

poziia 2200 , cod B- II- m B 19872.

3.1.6 Studii de teren

3.1.6.1 Studiu topografic

Retea de sprijinPentru realizarea proiectului s-au folosit coordonatele GPS. Sistemul de referinta utilzat in realizarea ridicarilor topografice este Stereo 70 Marea Neagra....(Studiul topografic este prezentat n volum separat).

3.1.6.2 Studiu geotehnic

Studiul geotehnic cuprinde planul cu amplasamentul forajelor, fisele cu rezultatele determinrilor de laborator, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i consolidri. (Studiul geotehnic este prezentat n volum separat).3.2 DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA SI A CELORLALTE REZULTATE CA NECESARE DE EFECTUAT IN URMA REALIZARII LUCRARILOR DE BAZAIn intentia proiectantului lucrarile ce se vor executa vor trebui sa conserve cat se poate de mult substanta originara a imobilului si sa redea, pe cat posibil, avand in vedere gradul de degradare in care se afla acestea in prezent, imaginea sa initiala.

Astfel, se va realiza consolidarea corpului A, in vederea restaurarii intregii cladiri si a mansardarii podului in volumetria existenta.

Componenta functionala existenta la parter se va modificanestructural, ca si compartimentari prin desfacerea peretilor de compartimentare din incaperea dinspre curte, ceea ce duce la revenirea la compartimentarea originala a casei.

Etajul va pastra compartimentarile, cu introducerea unor grupuri sanitare strict necesare bunei functiuni a spatiului expozitional. Scara de acces de la subsol pana la etajul I va ramane pe pozitia ei originala.

De la etajul I la podul mansardat se va accede pe o scara noua, din lemn, care va fi pozitionata in continuarea celei din beton.

Mansarda (podul mansardat) va fi amenajata pentru functiunea de spatiu cercetare zona vizitabila spatiu liber, pe doua nivele, pe structura de lemn.

Sarpanta va ramane din lemn si va fi inlocuita acolo unde degradarile lemnului o impun. Vor surveni modificari la invelitoare, in sensul ca vor aparea ferestre cu tamplarie de lemn si geam termoizolant ingropante in panta acoperisului, cu inchidere manuala si automata. Invelioarea se va schimba integral, pastrandu-se toate elementele decorative, inclusiv lucarnele care vor fi prevazute cu geamuri fixe termoizolante. Se vor reface integral jgheaburile si burlanele.

Restaurarea fatadei se va realiza integral pentru ambele corpuri.

Lucrarile propuse sunt urmatoarele:

3.2.1Lucrari la elementele structurale

Corpul A

Avnd n vedere starea de avariere, precum i posibilitatea refuncionalizrii podului ntr-o variant de spaiu total cu eventuale compartimentri uoare, se propun o serie de msuri de intervenie asupra construciei n vederea prelurii noilor ncrcri i n vederea ameliorrii comportamentului general la urmtoarele seisme.

Se propun:

a) MSURI CU CARACTER GENERAL

-refacerea urgent a sistemului de canalizare i a sistemului de colectare a apelor pluviale de pe acoperiul imobilului;

-injectarea cu mortare aditivate a fisurilor;

-reducere greutii prin demolarea total a zidriilor courilor de fum;

-consolidarea buiandrugilor;

-ntrire zonelor de cuplare perei faade cu perei interiori prin custuri armate cu bare din oel;

-decaparea tuturor reparaiilor de tencuieli exterioare realizate din mortar de ciment;

-refacerea tencuielilor exterioare cu moratare de var hidraulic pe un suport corect tratat;

b) MSURI SPECIALE

AMELIORARE A COMPORTAMENTULUI CONSTRUCIEI EXISTENTE

b1. Msuri privind interveniile la elementele verticale

-realizarea unor cmi armate, continue pe ntreaga nlime a zidriei, cmi ce vor nlocui cmile necorespunztor realizate dup proiectul ntocmit de IPB, in anii 1996, noile cmi avnd grosimea actualelor tencuieli.

b2. Msuri de transformare a planeelor din lemn n aib semirigide.

Aplicat att n afara Romniei ct i la alte lucrri din ar, consolidarea planeelor de lemn prin suprabetonare, presupune::

-desfacerea podinei existente;

-ndeprtarea umpluturilor;

-verificarea starii grinzilor de lemn si inlocuirea daca este cazul a capetelor afectate prin putrezire;

- ancorarea grinzilor de lemn la elementele structurale verticale prin intermediul unor piese metalice si transformarea acestora in elemente de tip tirant;

- introducerea unei izolatii termice si fonice usoare (vata minerala);

- realizarea podinei ce devine suport al suprabetonarii;

- realizarea unui sistem de armare ancorat la structura de lemn a planseului existent dar si la zidariile de contur;

- realizarea unei suprabetonari din beton B300 in grosime de 5 cm;

- la nivelul mansardei consolidarea aticului inalt prin introducerea unei camasi interioare, camasi din mortar beton a carei armatura este ancorata in suprabetonarea realizata deasupra elementelor de planseu de lemn existent.

OBSERVAII.

Pe plan internaional este admis principiul interveniei minime, n cazul monumentelor fiind de preferat alegerea soluiei minimale adic aceea de ameliorare i nu de adaptare la normele actuale.

Soluia minimal de ameliorare nu exclude apariia la cutremure puternice a unor avarii minore ce nu pun ns n pericol stabilitatea de ansamblu a construciei.

CORPUL B

Corpul B a fost consolidat i restaurat n perioada 1996-1998 dup un proiect ntocmit de IPB. La acest corp nu sunt necesare lucrri de consolidare ci doar lucrri de restaurare a faadelor.

CORPUL ANEXA

Corpul anex plasat pe limita de proprietate spre sud, este alipit pe dou laturi unor construcii nvecinate.

Corpul se dezvolt doar pe parter i are nchideri pe dou laturi.

Corpul a avut funciune de depozit almuzeului.

Corpul anex va fi consolidat parial i remodelat pstrnd aceiai suprafa construit.

Consolidarea const n ntrirea pereilor de calcan i realizarea unei dale la nivelul terenului peste care se va aeza o structur uoar din lemn i zidrie de crmid, pe parter.

3.2.2Lucrari la elemente de arhitectura componente artistice Interventiile de arhitectura constau atat recerea compartimentarii interioare a corpului A, de la parter, cu revenire la compartimentarea originala, cat si a refacerii finisajelor interioare tencuieli, zugraveli, elemente decorative interioare, pardoseli, placare scara principala, balustrada, schimabare tamplarii. La exterior se vor restaura si conserva toate ancadramentele ferestrelor, cornisei si tencuielile in camp, dupa metodele enuntate mai jos. Invelitoarea va fi inlocuita cu invelitoare de tabla, pastrand decoratia si modenatura. Lucarnele vor fi restaurate si refacute / completate conform celor originale.

In corpul B interventiile vor fi doar la exterior, respectiv lucrari de restaurare conservare la fatade si invelitoare.

Corpul anexa, se va transforma in Lapidariu, corp care va avea functiunea de spatiu expozitional Lapidariu. Modificarile arhitecturale vor fi substantiale la acest corp, pe parter. Modelarea arhitecturala va consta din realizarea celor doua fatada cu goluri/ vitrate, ce vor prelua partial limbajul estetic al casei Cesianu. Constructia va avea in plan o forma dreptunghiulara, va ramane alipita la calcanul existent pe fundul de lot si va fi acoperit cu o sarpanta de lemn si invelitoare de tabla, asemanatoare cu cea a celor doua corpuri. Se vor studia ancadramentele ferestrelor vitrine si a celor doua accese. Spatiul interior va fi tencuit partial si zugravit in culori deschise, de apa, cu zone pe peretele calcan cu zidarie de caramida, care va ramane aparenta. Exteriorul va prelua aceeasi textura ca a casei mari, atat din punct de vedere material, cat si decorativ estetic, simplificat. Tamplariile vor fi de lemn cu geam termoizolant.

Imprejmuirea, atat cea stradala, cat si cea laterala, va suporta refaceri partiale, atat la nivelul soclului, cat si al zonei de feronerie. Pe strada Sevastopol se va propune o poarta dubla din feronerie, transparenta, pentru acces auto si personal.

Cea laterala va fi din zidarie de caramida, tencuita/ zugravita in camp.

3.2.2.1 Medologogie de conservare restaurare componente artistice fatade

Tratament de biocidare

Operatia de biocidare se va executa cu un biocid pe baza de saruri cuaternare de amoniu prin pensulare si pulverizare. Se subliniaza faptul ca biocidarea va fi generala si se va aplica atat in scop curativ cat si in scop preventiv. Nu se insista pe zonele care nu prezinta atac biologic in forma activa.

Indepartarea petelor aderente (vopsea, lapte de ciment etc.)

Aceasta operatiune urmareste eliminarea petelor de vopsea de ulei aparute pe suprafetele elementelor decorative cu ocazia vopsirilor repetate efectuate in timp la balcoane, tamplarie etc. cat si a numeroaselor pete de lapte de ciment aparute cu ocazia inteventiilor anterioare de consolidare.

Aceste pete au un caracter profund inestetic in anumite zone, reprezentand o agresiune de ordin estetic a operei de arta.

In functie de gradul de adeziune si de zonele pe care sunt amplasate se poate lua decizia pastrarii unor asemenea pete.

Operatiunea de eliminare a petelor de vopsea la nivelul ornamentelor se va executa manual, cu bisturiul sau instrumente de uz dentar. In situatii mai delicate se poate folosi tehnologia pe baza de ultrasunete.

Avand in vedere ca este posibil sa nu poata fi eliminata complet vreuna dintre crustele de vopsea numai prin mijloace mecanice manuale, acolo unde va fi cazul, se pot inmuia in prealabil cu ajutorul solventilor (prin intermediul compreselor)

Operatiunea de eliminare a petelor de ciment atat la nivelul ornamentelor cat si la nivelul profilelor sau campuluise va executa manual, cu bisturiul sau instrumente de uz dentar. In situatii mai delicate se poate folosi tehnologia pe baza de ultrasunete.

Indepartarea si/ sau stabilizarea sarurilor

Aparitia voalurilor saline este preponderenta in zonele cu infiltratii masive sau in zonele cu umiditate de capilaritate. Indepartarea sarurilor solubile di zonele cu eflorescente saline vizibile pe suprafata se realizeaza prin periere uscata, intr-o prma faza, dupa care se aplica serii de comprese succesive cu pulbere celulozica si apa demineralizata.

Daca voalurile persista se va trata zona afectata cu ajutorul rasinilor schimbatoare de anioni sau cationi, functie de tipul de sare existent; (este necesara identificarea sarurilor prin analize preliminare)

Indepartarea reparatiilor necorespunzatoare si a zonelor iremediabil degradate;

Operatiunea se aplica asupra acelor chituiri si plombari (reparatii) ce au fost executate cu ocazia inerventiilor anterioare si care au un aspect total inestetic, fiind executate grosolan, neprofesionist, cu mortare incompatibile (mortare pe baza de ciment) cu structura materialelor pe care au fost executate.

Se aplica atat la nivelul elementelor decorative din similipiatra sau ipsos cat si la vastul camp de tencuiala in similipiatra si la profilele acestuia.

Restauratorul va intocmi releveul amanuntit al acestora si va executa mici sondaje pentru fiecare in parte.

In cazul elementelor cu caracter unicat (acvile, blazoane, etc) reparatiile si plombarile necorespunzatoare se desfac in fragmente mici si foarte mici, pana la zona de contact cu suportul original, cu ajutorul daltii si ciocanului, a instalatiei cu ultrasunete, a instrumentarului de uz dentar si a frezei dentare, dupa caz. Se vor face probe de umezire a mortarului de chituire sau de plombare. Daca mortarul este sensibil la umezire, se poate continua indepartarea acestuia, incercandu-se indepartarea totala prin folosirea unor unelte confectionate din lemn de esenta foarte tare.

Indepartarea varuielilor suprapuse

Aceasta operatiune urmareste eliminarea straturilor suprapuse de var aplicate pe suprafata ornamentelor in similipiatra sau ipsos, in zonele in care aceste varuieli inca persista cu diferite grade de adeziune;

Aceste varuieli au un caracter profund inestetic in anumite zone, reprezinta o agresiune a operei de arta si sunt observabile in special la nivelul ornamentelor. In anumite zone se poate observa ca laptele de var a fost amestecat cu un material inert fin (piatra concasata sau nisip) in vederea obtinerii unui mortar fluid cu care s-au acoperit suprafetele ornamentelor. Consistenta si suprapunerea acestor straturi modifica esential finetea detaliilor originale.

In principiu se indeparteaza toate portiunile in care varuielile sunt deja exfoliate, slab aderente sau au un caracter profund inestetic.

In functie de gradul de adeziune si de zonele pe care sunt amplasate se poate lua decizia pastrarii unor asemenea varuieli.

Operatiunea de eliminare a straturilor de varuiala se executa manual, cu bisturiul sau instrumente de uz dentar. In situatii mai delicate (varuiala pe zone sensibile) se poate folosi tehnologia pe baza de ultrasunete.

Avand in vedere ca este posibil sa nu poata fi eliminata complet vreuna dintre cruste numai prin mijloace mecanice manuale, acolo unde va fi cazul, se pot inmuia in prealabil cu apa sau rasini schimbatoare de cationi (cu ajutorul compreselor).

Curatarea suprafetelor

Interventia cu cel mai marte impact vizual asupra unui monument istoric, curatarea, desi motivata aparent numai de considerente estetice trebuie se rspunda unor principii stiintifice de conservare si protejarea operei de arta respective.

Fiind o interventie tehnica complexa, delicata si ireversibila ea poate avea si rezultate negative in situatia in care nu se iau in calcul toate caracteristicile suprafetelor ce trebuiesc curatate si nu se alege tehnica si substantele cele mai potrivite situatiei date.

Curatarea trebuie sa raspunda urmatoarelor criterii:

-nu trebuie sa provoace degradari directe sau indirecte fatadei sau mediului inconjurator;

-trebuie sa permita pe cat posibil conservarea patinei;

-nu trebuie sa genereze sau sa accelereze procese de degradare;

-trebuie sa poata fi controlata, dozata sau oprita in orice moment;

Se ia in consideratie starea de deteriorare/conservare a suprafetelor precum si faptul ca operatiunea de curatare se poate intercala (in cadrul aceleiasi zone) cu alte operatiuni. In anumite situatii curatarea nu poate fi facuta decat dupa operatiunea de preconsolidare/consolidare;

Din punct de vedere metodologic se recomanda o combinatie de metode de natura chimica, mecanica si fizica, care, combinate pot sa ofere un rezultat unitar si sa respecte toate premizele enumerate mai sus; comprese cu solventi, ultrasunete, perii diverse, micro sablare, gommage(uscat) hidro gommage etc.

In cazul de fata un procent mare din suprafete (80 90 %) este pretabil la curatare prin metoda Gommage

Refacerea cu mortar de restaurare a zonelor lipsa

Operatiunea de plombare cu mortar de restaurare, se refera la acele zone unde s-a procedat la eliminarea plombarilor anterioare inestetice sau in zonele extrem de degradate (tencuiala de similipiatra, elemente decorative, profilaturi etc).

In functie de zona in care se aplica plombarea (reparatia), se va proceda la variatia granulometriei agregatelor si a colorantului, tinandu-se seama de caracteristicile zonei invecinate interventiei. Integrarea coloristica si de textura vor raspunde acelorasi deziderate, astfel incat interventia sa prezinte un grad mare de compatibilitate.

Executarea plombarii cu mortar se executa dupa o prealabila curatare atenta a zonei lacunare, urmata de umezirea acesteia cu pulverizatorul de mana.

Plombarea se executa in straturi succesive de mortare, a caror granulatie va fi diferita, descrescanda dinspre interior spre exterior. Cand mortarul de suprafata ajunge la plasticitatea optima, se va proceda la texturarea acestuia in acord cu textura din zona alaturata.

A se consulta cu mare atentie buletinul analizelor petrografice atasat .

Fixarea/ Replantarea desprinderilor

Operatiunea se refera la replantarea fragmentelor desprinse in pozitia initiala; va fi precedata de probe preliminare, efectuate pe fragmente de similipiatra si mortare pe baza de ipsos avand forma si volumul apropiate de ale fragmentelor originare. In cazul in care fixarea cu mortar de restaurare cu granulatie foarte fina da satisfactie, se va proceda ca atare; daca nu, in caz extrem, replantarea se va face cu ajutorul rasinii epoxidice si a tijelor de fibra de sticla.

Se va acorda o atentie deosebita integrarii cromatice si de textura in zona de interventie.

Intregirea volumetrica a pieselor

Aceasta operatiune are scopul de a completa zonele lipsa din materialul lapidar (similipiatra) atat din motive de ordin estetic cat si din ratiuni de ordin functional. Tratamentul urmareste sa redea elementelor decorative, pe cat posibil, caracteristicile estetice, fizice si mecanice initiale.

Aceasta operatiune poate fi executata atat cu ajutorul mortarelor de restaurare (modelarea zonelor lipsa cu ajutorul mortarelor) cat si prin refacerea la scara a elementelor lipsa sau degradate iremediabil.

Ambele solutii tehnice presupun o serie de probe si incercari preliminare care sa evidentieze avantajele sau dezavantajele fiecarei metode functie de situatie.

Tratarea fisurilor

Operatiunea se refera la consolidarea zonelor in care apar fisuri in elementele de similipiatra (ornamente, profile, camp).

Tratarea fisurilor urmareste aplicarea unui material consolidant lainterfata celor doua suprafete de material despartite prin fisurare.

In situatia existentei unor fisuri puternice, avand caracterul unor crapaturi, tratarea acestora se va face prin injectare cu mortar de restaurare de granulatie fina si fluiditate corespunzatoare.

Dupa efectuarea desprafuirii zonei fisurate (conform Caietului de sarcini ce se refera la operatia respectiva), se spala cu minutiozitate fisura prin injectare manuala de apa distilata. Dupa evaporarea apei, se introduce in fisura un amestec de mortar realizat prin amestecul unei pulberi foarte fine din acelasi tip de piatra ca obiectul tratat cu un consolidant pe baza de Etil Silicat (OH). Solutia de Etil Silicat poate fi adaugata si ulterior prin picurarea ulterioara cu ajutorul unei seringi de-a lungul fisurii.

In situatia fisurilor cu caracteristicile unor crapaturi, se va proceda la injectarea sau indesarea minutioasa in fisura foarte bine curatata si spalata in prealabil, a unui mortar de restaurare de granulatie fina, preparat in amestec cu pulbere de aragonit, la un grad de fluiditate corespunzator fiecarei situatii in parte. Se va acorda o atentie sporita atat indepartarii excesului de material, cat si integrarii cromatice si de texturaConsolidarea suprafetelor

Atat analizele vizuale cat si cele de laborator arata ca paramentul si decoratia monumentului este constituit din materiale litice diferite care se preteaza (d.p.d.v.al compatibilitatii) la consolidarea mineralica ( cu silicat de etil- OH ); ca atare, toate zonele ce prezinta lipsa coeziunii la nivelul suprafetei decoratiei se vor trata prin aceasta metoda. Aplicarea consolidantului se poate face in mod repetat, pana la obtinerea rezultatului scontat.

In cazul lipsei de adeziune (in special in cazul decoratiei in similipiatra) se recomanda consolidarea prin injectare de mortare compatibile (ex. PLM A, Ledan etc).

In cazul nostru avem doua straturi distincte; Desprinderile existente in cazul decoratiei de similipiatra (cele doua straturi) se regasesc atat intre zidul de caramida si primul strat de mortar cat si intre cele doua straturi. Consolidarea prin injectare se va face tinandu-se cont de aceste aspecte si va avea caracter minimalist (se vor realiza consolidari punctuale fara a umple cu mortar lichid tot spatiul despriderilor);

In cazul in care se constata pierderea coeziunii in cadrul stratului de mortar original iar metoda de consolidare mineralica nu da rezultatele scontate se recomanda impregnari sau injectari locale cu solutii apoase diluate (5-7%) de emulsii acrilice

(ex. Primal E 330 S).

Substituirea elementelor compromise;

Refacerea si montarea elementelor lipsa

Prin aceasta operatiune se urmareste inlocuirea elementelor iremediabil degradate si a celor incompatibile de la nivelul decoratiilor in similipiatra sau ipsos, cu replici la scara realizate din materiale compatibile.

Presupune indepartarea elementului sau zonei afectate si inlocuirea sau refacerea acestuia/acesteia cu materiale compatibile (functie de situatie).

Aplicarea stratului de culoare final

Este operatiunea menita sa puna in valoare, din punct de vedere cromatic, intreaga decoratie a fatadei si care va face obiectul unei analize atente in ceea ce priveste culoarea si tonul ce urmeaza sa fie ales (imitatie piatra - calcar).

Din punct de vedere tehnic se recomanda un material special creat pentru aplicarea la exterior cu proprietati de adeziune mineralice (culoare mineralica).

Se aplica atat la nivelul elementelor decorative similipiatra, gips sau mortare pe baza de ciment) cat si la tencuiala in similipiatra.

Tratament de hidrofugareAceasta operatie trebuie sa confera suprafetelor exterioare o rezitenta sporita la contactul cu apa. Tratamentul urmareste aplicarea unui produs ce nu inchide porii suprafetelor dar care are proprietatea de respingere electrostatica a moleculelor polare de apa. In functie de rezultatele obtinute in urma testelor cat si in urma consultarii specialistilor petrografi se va decide natura produsului folosit.

3.2.2.2 Substanta folosita la hidrofugare se aplica pe intreaga suprafata prin impregnare uniforma, incepand cu zonele superioare si continuand gradual spre soclul monumentului, nivel cu nivel.

3.2.2.3 Amenajare exterioar

Spaiile verzi din pastilele cu vegetaie existente se vor replanta. Arborii existenti se vor toaleta corpespunzator. Aceasta amenajare va avea asistenta unui personal de specialitate. Se vor replanta cu arbusti zonele ce vor delimita noile spatii create parcarea, zona de depozitare deseuri, gradena amenajare exterioara a gradinii pentru activitati / festivitati de vara, accesul spre lapidariu si traseul expozitional in aer liber a gradinii casei.

Se vor reface integral aleile perimetrale ale corpului A, B si a lapidariului.

Se vor reamenaja aleile gradinii, urmarind si pastrand traseul vechi.

Pentru compoziia adecvat a terenului, se va proceda la decaparea suprafeei terenului, se va aterne un strat de pietri i nisip de cca 20 cm i un strat de min. 40cm de pmnt vegetal.

3.2.2.3 Iluminat exterior si decorativ/arhitectural

Pentru instalaia de iluminat exterioar s-a prevzut opt circuite care s permit aprinderea separat pe zone, cu scopul de a facilita o iluminare economic. S-au respectat cerinele de nivel de iluminare. Alimentarea circuitelor de iluminat exterior se face din tabloul electric general TEG amplasat la parter, in camera destinata acestuia.

3.3DESCRIEREA, DUPA CAZ, A LUCRARILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE IN SPATIILE CONSOLIDATE / RESTAURATE / REABILITATE / PROTEJATELucrarile de modernizare ce se vor efectua in spatiile consolidate, restaurate, conservate si protejate au in vedere protectia, asigurarea diverselor facilitati si amenajari atat interioare cat si exterioare moderne si absolut necesare monumentului consolidat, restaurat si conservat in vederea atingerii scopului finantarii implementarii prezentului proiect de investitii si anume introducerea obiectivului intr-un circuit turistic atat intern cat si international.

Modernizarile nu fac altceva decat sa asigure, procesului de operare a obiectivului consolidat, restaurat, conservat, o coerenta pentru atragerea unui numar cat mai mare de vizitatori si in acelasi timp asigurand si punerea in valoare a sa intr-o masura semnificativ mai mare fata de perioada precedenta implementarii prezentului proiect.3.3.1Utilitatile reabilitate si modernizate

Utilitile necesare reabilitrii i modernizrii ce au fost tratate sunt:

-reele electrice;

-reele sanitare;

-reele termice.

Pentru realizarea unor instalaii de utilitati de calitate corespunztoare, urmrindu-se satisfacerea exigenelor eseniale de calitate si datorita deficientelor constatate in momentul evaluarii situatiei obiectivului, se propune inlocuirea instalatiilor existente ale imobilului cu unele noi, care sa corespunda viitoarei destinatii a acestuia si care sa fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.

3.3.1.1Instalatii electrice

Scenarii propuse

Pentru realizarea unor instalaii de utilitati de calitate corespunztoare, urmrindu-se satisfacerea exigenelor eseniale de calitate si datorita deficiente constatate in momentul evaluarii statii obiectivului, se propune inlocuirea instalatiilor existente ale imobilului cu unele noi, care sa corespunda viitoarei destinatii a acestuia si care sa fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 .

Pe baza acestor considerente, in cadrul proiectului s-au analizat doua variante de rezolvare a instalatiilor (cu exceptia materialelor detaliate mai jos ca fiind variante alternative, celelalte materiale si echipamente prevazute in prezenta documentatie pastreaza aceleasi specificatii tehnice in ambele cazuri):

VARIANTA 1, caracterizata prin:

Cabluri si conductori electrici din Aluminiu cu izolatie din PVC

VARIANTA 2, caracterizata prin:

Cabluri si conductori electrici din Cupru cu izolatie din PVC

Scenariu recomandat de elaborator

Se recomanda varianta 2 datorita fiabilitatii mai bune si datorita proprietatilor ridicate ale cuprului fata de aluminiu.

3.3.1.2Instalatii sanitare

Scenarii propuse

Pentru realizarea unor instalaii de utilitati de calitate corespunztoare, urmrindu-se satisfacerea exigenelor eseniale de calitate si datorita deficiente constatate in momentul evaluarii statii obiectivului, se propune inlocuirea instalatiilor existente ale imobilului cu unele noi, care sa corespunda viitoarei destinatii a acestuia si care sa fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 .

Pe baza acestor considerente, in cadrul proiectului s-au analizat doua variante de rezolvare a instalatiilor (cu exceptia materialelor detaliate mai jos ca fiind variante alternative, celelalte materiale si echipamente prevazute in prezenta documentatie pastreaza aceleasi specificatii tehnice in ambele cazuri):

VARIANTA 1, caracterizata prin:

Conducte PP-R (polipropilena random)pentru alimentare cu apa(apa rece PP-R SDR 11, PN 10;apa calda PP-R SDR 7.4, PN 16) pentru consum menajer;

Conducte PP(polipropilena) pentru canalizare.

VARIANTA 2, caracterizata prin:

Conducte Pexal pentru alimentare cu apa pentru consum menajer;

Conducte PVC (policlorura de vinil) pentru canalizare.

Scenariu recomandat de elaborator

Se recomanda varianta 1 datorita fiabilitatii,datorita sistemului de imbinare mai bun al PP-R-ului fata de Pexal;datorita fiabilitatii PP-ului fata de PVC

3.3.1.3Instalatii termice

Scenarii propuse

Pentru realizarea unor instalaii de utilitati de calitate corespunztoare, urmrindu-se satisfacerea exigenelor eseniale de calitate si datorita deficiente constatate in momentul evaluarii situatiei obiectivului, se propune inlocuirea instalatiilor existente ale imobilului cu unele noi, care sa corespunda viitoarei destinatii a acestuia si care sa fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 .

Pe baza acestor considerente, in cadrul proiectului s-au analizat doua variante de rezolvare a instalatiilor (cu exceptia materialelor detaliate mai jos ca fiind variante alternative, celelalte materiale si echipamente prevazute in prezenta documentatie pastreaza aceleasi specificatii tehnice in ambele cazuri):

VARIANTA 1, caracterizata prin:

Conducte PP-R (polipropilena random)pentru alimentare radiatoare cu agent termic PP-R(AL,SDR 7.4,PN20).VARIANTA 2, caracterizata prin:

Conducte din Cupru;

Scenariu recomandat de elaborator

Se recomanda varianta 1 datorita posibilitatii de dilatare mult mai mare a PP-R-ului, este prevazut cu o inserie de aluminiu perforat tocmai pentru a prelua sarcina de dilatare.

3.3.1.4Avantajele scenariilor recomandateAvantajele respectarii recomandarilor elaboratorului, de inlocuire a instalatiilor de utilitati existente ale imobilului cu unele noi, implica o mai buna fiabilitate a imobilului.

3.3.2

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica3.3.2.1Instalatii electrice

In prezentul proiect se urmrete realizarea unor instalaii electrice de calitate corespunztoare, urmrind satisfacerea exigenelor eseniale de calitate (rezistenta i stabilitate, sigurana n exploatare, sigurana la foc, sntatea oamenilor i protecia mediului, economia de energie, protecia mpotriva zgomotului), precum i a reglementarilor tehnice n vigoare privind calitatea n construcii n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 revizuita.In acest sens se realizeaza urmtoarele tipuri de instalaii:

Instalaii de cureni tari

- instalaii de alimentare i distribuie cu energie electric ;

- instalaii electrice interioare de iluminat, prize si forta ;

- instalatie de paratrasnet;

- instalatie de priza de pamant artificiala;

Instalaii de curenti slabi

- instalaii de detectie i avertizare incendiu ;

- instalaii de TV, telefonie i internet ;

- instalaii de supraveghere video CCTV si antiefractie ;

Iluminatul va fi de tip fluorescent sau compact fluorescent, iar iluminatul de siguranta se realizeaza cu corpuri de tip luminobloc, cu acumulatori pentru autonomie de 1 ora pentru semnalizarea cailor de evacuare.

De asemenea, s-a prevazut instalatie de protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect, prin legarea la priza de pmnt existenta care va fi folosit n comun cu instalaia de paratrsnet.

Pentru priza de pmnt artificial se monteaza electrozi verticali din teav OL-Zn cu D = 2 oli si L = 3 m legai ntre ei cu platband OL Zn 40x4 mm ngropat n pmnt.

Instalaia de paratrsnet contracareaz efectele trsnetului asupra construciei: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezisten datorit temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descrcare, inducerea n elementele metalice a unor poteniale periculoase. Instalaia are de asemenea rolul de a capta i scurge spre pmnt sarcinile electrice din atmosfer pe msura aparitiei lor, prentmpinnd apariia trsnetului.

3.3.2.2Instalatii sanitare

In prezentul proiect se urmareste realizarea unor instalaii de calitate corespunztoare, urmrind satisfacerea exigenelor eseniale de calitate, precum i a reglementarilor tehnice n vigoare privind calitatea n construcii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.

In acest sens se realizeaza urmtoarele tipuri de instalaii:

Instalatia de alimentare cu apa rece si apa calda:

- instalatia de alimentare cu apa a retelelor exterioare de apa pentru consum menajer alcatuita din conducte de tip PEHD;

- instalatia de alimentare cu apa a retelelor interioare de apa pentru consum menajer alcatuita din conducte de tip PP-R;

- prepararea apei calde pentru consumatorii apartinand cladirii se realizeaza prin intermediul unor boilere electrice montate sub lavoar .

Instalatia interioara de apa rece pentru alimentare hidranti de interior:

- instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea ramificata din OL DN 50 realizata la plafonul subsolului, din aceasta retea sunt alimentati hidrantii de interior din cadrul imobilului.

- rezerva de apa pentru stingerea incendiilor este formata dintr-un rezervor confectionat din metal pentru incendiu,amplasat in subsolul tehnic al cladirii, pentru alimentarea hidrantilor de interior cu un volum util de 1.5mc.

Instalatia de canalizare menajera si pluviala:

- retelele de canalizare menajera si pluviala alcatuite din PP pentru cazul conductelor montate la interior si PVC-KG pentru cazul conductelor montate la exterior;

- evacuarea apelor pluviale dupa invelitoarea imobilului se realizeaza prin intermediul unei retele de jgheaburi si burlane deviate catre teren.

3.3.2.3 Instalatii termice

In prezentul proiect se urmareste realizarea unor instalaii de calitate corespunztoare, urmrind satisfacerea exigenelor eseniale de calitate, precum i a reglementarilor tehnice n vigoare privind calitatea n construcii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.

In acest sens se realizeaza urmtoarele tipuri de instalaii:

Instalatia de incalzirea cu radiatoare:

- radiatoarele sunt alimentate cu agent termic de incalzire de la centrala termica existenta.- radiatoarele sunt alimentate prin intermediul unei retele ramificate.

- radiatoarele se vor alimenta prin intermediul unui distribuitor colector.

Instalatia de climatizare:- climatizarea se realizeaza prin intermediul unui chiller

- unitatile interioare ventiloconvectoare de perete.

3.3.3Solutia proiectata caracteristici principale constructive3.3.3.1Instalatii electrice

GeneralitatiSolutiile adoptate pentru realizarea instalatiilor din cladiri difera in functie de destinatia fiecarei incaperi dupa cum urmeaza:

In cadrul proiectului sunt tratate urmatoarele tipuri de instalatii electrice :

Alimentarea cu energie electrica ;

Instalatii electrice de iluminat ;

Instalatii electrice de prize ;

Instalatii electrice de forta ;

Instalatii electrice de curenti slabi ;

Instalatie priza de pamant si paratrasnet .

S-a avut in vedere respectarea urmatoarelor :

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;

Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;

Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

Normativ privind proiectarea si executarea instalaiilor cu tensiuni pana Ia 1000 V ca., indicativ I7- 2002;

Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetului, indicativ I 20-2000;

I18/1-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie;

I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare contra efraciei din cldiri;

Normativ de ncercri i msurri Ia echipamente i instalaii electrice, indicativ PE 116/ 94;

Normativ pentru proiectarea si executarea SIL artificial din cldiri NP 061 02.

Instruciuni privind compensarea puterii reactive n reelele electrice, indicativ PE 120/94;

Legea 319/2006 - Norme generale de protecia muncii si metodologii de aplicare a legii ;

Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei electrice elaborate de catre beneficiar ;

NGAI ordinul MAI nr. 163/28.02.2007;

P 118 1999. Normativ de sigurana la foc a constructiilor;

STAS 12604-87, 12604/4-89 , 12604/5-90 - Protecia mpotriva electrocutrilor.

Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor.Alimentare cu energie electrica

Alimentarea tabloului electric al podului (TEP) si tabloului electric al etajului (TEE) se realizeaza din tabloului electric general de distributie (TGD) amplasat la parterul imobilului.Instalatie electrica de iluminat

Nivelurile de iluminare interior conform NP061/2002 care trebuiesc asigurate sunt:

- holuri centrale

150-250 lx

- birouri

500-550 lx

- sali expozitie, ateliere

500-550 lx

- coridor-zona de transfer 150-200 lx

- camere tehnice

100 lx

- grup sanitar

100-120 lx

S-a optat pentru iluminatul cu corpuri de iluminat echipate cu lampi compact fluorescente sau fluorescente, in functie de destinatia incaperilor.

Aspecte cantitative :

Nivelul de luminanta reprezinta conditia cantitativa de baza in iluminatul incaperilor. Nivelul de iluminare pentru anumite camere care au o anumita destinatie, cum ar fi spatiul destinat salilelor de expozitie sau atelier, unde nivelul de iluminare este mai mare in comparetie cu cel din holuri.Aspecte calitative :

Distributia echilibrata a luminantelor in campul vizual este determinanta pentru asigurarea confortului vizual. Dezechilibrul de luminante genereaza orbire de inconfort sau de incapacitate, creand inconfort. Culoarea aparenta a luminii este un factor important. Astfel, se recomanda lampi ce ofera un aspect ambiental cald, deosebit de placut, si o redare satisfacatoare a culorii.Iluminatul artificial se realizeaza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi compact fluorescente sau fluorescente, in functie de destinatia incaperilor. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si nul. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor. Fiecare circuit de iluminat este incarcat astfel incat sa insumeze o putere totala de maxim 1,2 kW.

In camerele periculoase din punct de vedere electric (grup sanitar, camera centrala termica) nu se vor monta aparate de comutare sau doze de derivatie, acestea fiind prevazute a se monta in exteriorul incaperilor respective.

Comanda iluminatului se realizeaza manual, prin intermediul intrerupatoarelor simple sau cap scara. Intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului de pozare a circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul pardoselii finite pina in axul aparatului.

De asemenea, distanta intre circuitele de iluminat si cele de curenti slabi are de minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta deasupra celor de curenti slabi.

Circuitele de iluminat se realizeaza cu cablu de cupru cu izolatie, tip CYY-F, avind sectiunea 1,5 mm, protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi PVC. Circuitele de iluminat se vor executa ingropat in placa, tencuiala, sub pardoseala, sau mascate de peretii de gipscarton.

Se va evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta deasupra celor de incalzire.

Iluminat de siguran pentru evacuare la uile de evacuare, pe cile de evacuare i la inflexiunile acestora, pe palierele scrilor. Corpurile de iluminat de siguran pentru evacuare sunt prevzute cu baterii de acumulatoare cu autonomie de minim 1 ora, cu durata de comutare mai mic de 0,5 s i sunt alimentate cu energie electric din tablourile electrice locale.

Iluminat de siguranta pentru marcarea hidrantilorSe prevd corpuri de iluminat de siguran, de tip luminobloc la toate nivelurile pentru marcarea hidrantilor. Alimentarea acestora se realizeaza din tabloul electric general. Iluminatul se realizeaza cu corpuri echipate cu acumulator propriu i invertor, cu functionare permanenta, care asigur o autonomie de minim 1 ora.

Instalatii de iluminat exterior si decorativ/arhitecturalPentru instalaia de iluminat exterioar s-au prevzut doua circuite care s permit aprinderea separat pe zone, cu scopul de a facilita o iluminare economic functie de gradul de ocupare. S-au respectat cerinele de nivel de iluminare. Alimentarea circuitelor de iluminat exterior se realizeaza din tabloul general TGD amplasat la parter.

Instalatia de iluminat decorativ/arhitrectural a fost gandita pentru urmatoarele zone : cele trei fatade principale si zona de curte interioara.

Fatadele au fost iluminate cu aparate avand diverse calitati optice pentru evidentierea suprafetelor si detaliilor de arhitectura specifice. In linii mari descrierea consta in realizarea unei registru luminos estetic mai compact dar ritmat pe zona inferioara a fatadei (parter) si iluminarea preferentiala a detaliilor de arhitectura pe zona de registru superior ( etaj) . In zona superioara a sarpantei a fost creat un ritm de lumina si umbra ce urmareste raporrtul dintre lucarne si sarpanta cu accentuarea elementului de colt.

In zona de curte au fost prevazute elemente de tip marcare directii compozitionale, aparate de diverse tipuri si cu diverse calitati optice pentru crearea unei atmosfere luminoase in acord cu amenajarea interioara a curtii.

De asemenea au fost prevazute aparate incastrate de tip light-up pentru a ilumina vegetatia, aparate de volum compact sau elemente orienntabile cu optica variabila pentru evidentierea diverselor obiecte volumetrice expuse sau a diverselor forme peisagistice.

Alimentarea acestor circuite se realizeaza din tabloul general TGD amplasat la parter.

Instalatii electrice de prize

Au fost prevazute spre a fi montate prize simple sau duble, toate vor fi de tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent de 16 A.

Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat.

Inaltimea de montaj a prizelor va fi de 0.30 m, masurata de la nivelul pardoselii finite pina in axul prizei, cu exceptia celor notate altfel.

Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor de aparataj.

Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de incalzire.

De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi are de minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de curenti slabi.

Circuitele de prize se realizeaza cu cabluri de cupru cu izolatie, tip CYY-F 2,5 mm, protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi PVC. Distributia circuitelor se realizeaza ingropat in sapa, sub pardoseala, sau mascat de peretii de gipscarton.

Instalatii de forta si comanda aferente instalatiilor de incalzire si climatizare

Centrala termica

In cadrul centralei termice, s-a prevazut un tablou propriu de forta TCT, pentru alimentarea si comanda echipamentelor (pompe circulatie, electrovane, etc), amplasat la subsol.

Toate echipamentele vor fi prevazute cu tablouri proprii de comanda si automatizare.

Centrale de frig

Proiectul rezolva alimentarea cu energie electrica a tablourilor de forta si automatizare ale chillerului aferente imobilului. Racordul se face de la tabloul electric general TGD.

Chillerul este montat in exteriorul cladirii si va fi alimentate direct din tabloul general al imobilului TGD.

Comanda si automatizarea functionarii este inclusa in furnitura echipamentului complex de climatizare.

Instalatii electrice aferente echipamentelor cu rol de siguranta la focS-a prevazut un grup de pompe apa incendiu(sistem hidranti interiori), prevazut cu un tablou electric, racordat la sistem, prin intermediul tabloului general TGD, inaintea intrerupatorului general.

Comanda pompelor se realizeaza in functie de presiunea apei din sistemele de stingere incendiu.

Instalatii suplimentare de protectie

Tabloulrile electrice vor fi executate in constructie protejata, prin materiale inconbustibile, prin instalare in cutie inchisa la inaltimea de 2.0m de la pardoseala finita. Este indicat ca acestea sa fie etichetate pentru a putea fi usor de manevrat, verificat si reparat.

Tablourile electrice trebuisc montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde legii 10/95 privind rezistenta si stabilitatea statica si dinamica. De asemenea este necesara protectia impotriva coroziunii.

Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un conductor special de impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pamant a tabloului general al imobilului.

Limitele proiectuluiProiectul de instalatii electrice este limitat la bornele de iesire firida de bransament FB , n amonte, iar n aval satisface consumul de energie electrica din incinta cladirii. In tablouri s-au prevazut rezerve de aproximativ 10% pentru a putea satisface si viitori consumatori, deocamdata nespecificati.

Schema de distributieInstalatii de iluminat si prize

Alimentarea circuitelor de iluminat si prize se realizeaza conform schemelor monofilare a tablourilor electriceInstalatie de priza de pamantPentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta s-a prevazut legarea la priza de pamant a imobilului. Priza de pamant aferenta cladirii, va fi folosita in comun cu instalatia de paratrasnet, deci trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cel mult 1 ohm.

Dupa legarea la priza de pamant a instalatiei electrice, se va proceda la masurarea rezistentei de dispersie a acestora. Daca rezistenta de dispersie depaseste valoarea prescrisa de 1 Ohm, se vor adauga electrozi pana la atingerea valorii de 1 Ohm.

Toate prizele prevazute vor fi cu contact de protectie. Nulul de protectie este montat in acelasi tub de protectie cu conductorii activi pana la tabloul in care se racordeaza circuitul si se leaga bara de nul de protectie. Nulul de protectie al tabloului se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai coloanei, pana in tabloul general si se leaga la borna de nul de protectie. Bara de nul de protectie din tabloul general se leaga la priza de pamant.

Deasemenea, la priza de pamant se va lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.

Instalatie de paratrasnet

Instalaia contracareaz efectele trsnetului asupra constructiei: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezisten datorit temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descrcare, inducerea n elementele metalice a unor poteniale periculoase. Instalaia are de asemenea rolul de a capta i scurge spre pmnt sarcinile electrice din atmosfer pe msura aparitiei lor, prentmpinnd apariia trsnetului.

Se propune dotarea cladirii cu o instalaie de paratrsnet cu dispozitiv electronic de amorsare cu coborari la priza de pmnt, msurarea rezistenei de dispersie se face separand priza de pmnt de restul instalaiei electrice. Dac valoarea rezistenei prizei de pmnt n urma msurtorilor depete valoarea de 1 ohm se adaug un ru orizontal i se reiau msurtorile. Procedura se repet pn cnd se ajunge la o valoare a rezistenei prizei de pmnt sub 1 ohm.

Paratrasnetul cu dispozitiv electronic de amorsare, este disponibil in cinci modele, fiecareindouaversiuni :

Versiune cupru (varf central si electrozi din cupru, carenaj din otel inoxidabil lacuit negru ) ;

Versiune inox ( varf central, electrozi si carenaj din otel inoxidabil de culoare naturala ).

Versiunea din cupru se caracterizeaza prin conductivitate ridicata. Versiunea din inox este destinata in special pentru medii corozive .

PRINCIPIUDEFUNCTIONARE:

paratrasnetulcu dispozitiv electronic de amorsare obtineenergiadin

cimpulelectricatmosfericcarecresteconsiderabilintimpulfurtuniloratingind

valorideordinulmiilordevoltipemetru ;

dispozitivuldeamorsareseincarcacuenergiaelectricadinatmosfera,princaptatoareleinferioare ;

cand descarcarea electrica este iminenta, apare o crestere brusca a campului electric local ;

cresterea campului electric este sesizata de paratrasnet, dispozitivul electric de amorsare primind comanda de a restitui energia stocata sub forma unei ionizari la varf ;

precizia remarcabila de declansare asigura o functionare in momentul cel mai critic premergator descarcarii principale ;

prin actionarea sa cu dispozitiv electronic de amorsare va lansa un lider ascendent din varful sau propriu inaintea tuturor asperitatilor vecine, devenind punctul de impact privilegiat de lovitura de trasnet in zona protejata si provocand in momentul potrivit o cale preferentiala de descarcare ;

avansul mentionat este caracterizat prin valoarea T, masurabil in laborator, reprezentand evaluarea eficacitatii paratrasnetului cu dispozitiv electronic de amorsare in raport cu un varf simplu .Sistemul de detectie si alarmare la incendiu

Sistemul de detectie si alarmare la incendiu din cadrul imobilului, realizeaza urmatoarele functiuni:

detectia si avertizarea automata la incendiu in toate coridoarele ,salile de expozitie si ateliere, birouri ;

semnalizarea inceputurilor de incendiu prin butoane manuale de semnalizare amplasate pe caile de evacuare si la iesiri ;

alarmarea acustica locala sau (si) generala prin sirene de alarmare ;

detectia degajarilor de gaz metan in camera centralei termice ;

comanda opririi intrerupatoarelor tabloului electric general ;

retranslatia alarmei de incendiu prin intermediul unui apelator telefonic cu comunicator vocal.

Echipamentele propuse pentru sistemul de detectie si alarmare la incendiu are recunoscute pentru performantele, fiabilitatea si gradul de incredere foarte ridicate. Toate contactele puse la dispozitie sunt libere de potential si suporta maxim 4A/220V.

Structura sistemului de detectie si alarmare la incendiu

Sistemul de detectie si alarmare la incendiu are urmatoarea structura:

centrala de semnalizare incendiu adresabila

retea de detectie si semnalizare a inceputurilor de incendiu

retea de avertizare acustica

retea de interconectare intre elementele sistemului

a) Sistemul de detectie si alarmare la incendiu este controlat si comandat de o centrala computerizata, adresabila amplasata la etaj.

b) reteaua de detectie automata a inceputurilor de incendiu se realizeaza cu detectoare si butoane de semnalizare adresabile conectate pe bucle, de urmatoarele tipuri:

detectoare de fum optice, adresabile

butoane de semnalizare manuala, adresabile

Pentru indeplinirea functiilor de monitorizare si de alarme tehnice pe buclele de detectie sunt prevazute module de semnalizare si module de comanda (deasemenea adresabile).

c) reteaua de avertizare acustica se realizeaza cu sirene de semnalizare comandate prin relee montate in centrala de incendiu si conectate pe mai multe linii de alarmare acustica functie de zona fizica sau functionala a spatiului pe care il deservesc.

d) Reteaua de interconectare este realizata dupa cum urmeaza:

cablu de semnalizare J-H(St)H 2x2x0,e, pentru buclele de detectie si semnalizare si pentru sirenele de incendiu;

cablu de semnalizare tip CSYY-F 2x1 mmp pentru transmiterea de comenzi,;

cablu de energie tip CYY-F 3x1,5mm2 pentru alimentarea cu energie electrica a centralei de semnalizare;

Amplasarea elementelor sistemului:

centrala de detectie si semnalizare incendiu (DI) montata la subsol

elementele de detectie, control si semnalizare acustica in camp comform partii desenate a prezentului pr