Badescu Anton Alexandru

Rezumat – Mecanismul Votului

Mecanismul votului, este o cercetare a comportamentului politic american, a

atribuirii votului in timpul alegerilor prezidentiale. Alegerile prezidentiale devin un

experiment la scara larga in ceea ce priveste opinia publica si propaganda politica.

Stimulii sunt reprezentati de tot ceea ce fac cele 2 partide (partidul democrat si

republican) astfel incat canditatii lor sa castige alegerile. Care sunt conditiile care

determina comportamentul politic al oamenilor, ca sa intelegem cum si de ce au

hotarat oamenii sa voteze intr-un anume fel, si care au fost influentele lor ca sa

voteze asa? Metoda de cercetare abordata – interviurile succesive efectuate asupra

aceluiasi esantion, precum si enumerarea principalelor atributii ale acestei tehnici.

Diferentele ideologice si sociale existente intre cele 2 partide ale participantilor

la vot: republicani si democrati. Cu cat caracterizarea sociala a subiectului este mai

detaliata, cu atat se poate realiza mai precis afilierea lui politica. Astfel, s-a constatat

ca cetatenii mai bogati, cu interese de afaceri, sunt in generela republicani, iar cei

mai saraci, clasa muncitoare cu constiinta de sine, se afla de partea democratilor. In

ceea ce priveste provenienta religioasa si varsta, s-a constatat că inaintarea în

varsta poate aduce cu ea nu atat conservatorism politic, cat social. Protestantii

varstinici erau majoritar republicani, iar catolicii batrani ii preferau pe democrati.

Pentru a stabili diferentele ideologice dintre cele 2 partide, s-a cercetat in ce masura

s-au diferentiat ele în opiniile asupra vietii sociale si politice.

Participarea la alegeri, in ce masura au fost interesati cetatenii de aceste

alegeri prezidentiale. S-a constatat ca cei mai sensibili la evenimentele alegerilor au

fost liderii de opinie, iar cea mai mare proportie de absenteisti a corespuns in

neinteresul cetatenilor fata de alegeri sau candidati.

Badescu Anton Alexandru

In momentul deciziei definitive, sunt analizati votantii ce si-au schimbat

intentiile de vot pe parcursul alegerilor. Aceasta categorie de alegatori au un interes

aparte deoarece ei sunt singurii care isi calarifica intentia de vot chiar in timp ce

campania electorala se desfasoara. Ei sunt clasificati in functie de momentul deciziei

definitive, in felul urmator : - votantii lunii mai – alegatorii care si-au sustinut decizia

intiala, care stiau inca de la inceputul alegerilor cu cine vor vota, - votantii perioadei

iunie-august – alegatorii care s-au decis cu cine sa voteze in decursul alegerilor si

- votantii perioadei septembrie-noiembrie - alegatorii care s-au descis foarte tarziu,

la sfarsitul alegerilor. Sunt trasate apoi cateva trasaturi ale acestor tipuri de alegători

mobili, concluziile sunt, precum cea ca oamenii a caror decizie a fost tarzie au fost

mai putin interesati de alegeri (sau candidati) sau erau indivizi supusi unor presiuni

conflictuale. Este stuadiat apoi modul in care alegatorii cu decizii nehotarate ajung în

cele din urma la o decizie definitiva: unii s-au hotarat ulterior, pornind de la “nu stiu”,

alţii au plecat cu o intentie de a vota si au deviat, iar apoi s-au inors la ea, iar altii au

pornit cu o intentie si au votat in final contrar acesteia.

Efectele de activare, sunt descrise ca fortele de activare pe care comunicarea

politica le are la dispoziţie (mass-media si influentele personale directe) si modul in

care propaganda dezvolta sau activeaza inclinatiile potentiale ale alegatorului, in

final sa se insiste asupra fiecaruia dintre cei patru pasi ai activarii: trezirea interesului

asupra propagandei, receptivitatea sportita, atenţia selectiva si clarificarea voturilor.

Efectul de întarire, se raporta la faptul ca propagada a ajutat la mentinerea

fidelitatii adeptilor unui partid prin confirmarea deciziei initiale.

Efectul de convertire, s-a aratat spre un numar foarte mic de votanti, aceia

care citeau si ascultau foarte putin.