Organele fixe ale mecanismului motor-intretinere si reparatie-DESTINAIE I PRI COMPONENTEMecanismul motor (numit i mecanismul biela-manivela sau mecanismul manivel-piston), transforma micarea de translatie a pistonului, obtinut prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotaie continu a arborelui cotit. Prtile componente ale mecanismului motor sunt:organele fixe: blocul motor , chiulasa , cilindrii , colectorul de admisie i colectorul de evacuare, semicuzeii lagrului palier.

organele mobile: pistonul , segmentii , bolul pistonului , biela , semicuzinetii lagrului de biel , arborele cotit , volantul i amortizorul oscilaiilor .

ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTORBlocul motorConstituie scheletul motorului, fiind prevzut cu brate sau locauri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea superioar) i carterul (n partea inferioara): poate fi sub forma unei piese compacte (autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Dacia, Fiat, Skoda, Peugeot, Volkswagen, Ford, Toyota) chiar dac la unele dintre ele motorul este plasat transversal fa de axa longitudinal a automobilului sau demontabil, cum ar fi la motorul M 0 36 OLTCIT Club, sau Trabant 601 Se obtine prin turnare din fonta cenusie cnd cilindrii sunt demontabili (amovibili) sub form de cmi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion Roman, Dacia 1310), sau din fonta aliat pentru motoarele cu cilindrii turnai blocul (Fiat, Lada). La unele autoturisme blocul motor poate fi turnat din aliaj de aluminiu (Skoda). La autoturismul OLTCIT, cilindrii sunt turnai din font aliat cu aripioareexterioare pentru majorarea suprafetei de racire cu aerul, iar carterul este turnatdin aliaj de aluminiu sub presiune. Dupa turnare, blocul motor se prelucreaz n interior i exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului. Blocul motor este prevzut cu: locaurile interioare ale cilindrilor cu perei verticali desprtitori, ale lagrelor paliere pentru arborele cotit (formate din doua parti - jumatate solidara cu blocul si cealalt sub forma de capac asamblat cu suruburi); lagrele pot fi cu semicuzinei sau rulmenti (Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul inferior). Numrul lagarelor paliere este determinat in general de numarul cilindrilor dupa formula n+1 (apte lagare pentru motorul D 797-05, cinci pentru Dacia 1310), plasate in partea inferioara a peretilor despartitori ai cilindrilor, pentru rigidizarea blocului; sunt i excepii unde numarul acestora poate fi n-1 (trei lagare paliere cu semicuzinei la OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmeni la Wartburg). Locaurile sunt destinate pentru lagrele arborelui cu came (sub form de buce presate). De remarcat c locaurile lagrelor paliere ale arborelui cotit i cele ale arborelui cu came se realizeaz simultan in carter pentru a asigura coaxialitatea lor. Canalele sunt destinate circulaiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulaialichidului de rcire; de asemenea sunt prevazute locasurile 11 pentru tachei, iarin partea anterioara carterul 6 prin capacul ,nchide angrenajul distribuiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blo,ului pe cadrulautomobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile, din tabl, pentrumontarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin intermediul unor supori elastici de cauciuc. Partea posterioar a blocului este prelucrat plan inct s permit montareaprin uruburi a carterului volantului. Partea interioar a blocului este de asemenea prelucrata plan, pentru asamblarea cu uruburi a bii de ulei ,etanat de garnitur. Prelucrarea plana a suprafeei superioare a blocului, asigur montarea cuuruburi sau prezoane a chiulasei , prin intennediul garniturii de etanare . n interiorul blocului sunt amenajate din turnare i apoi uzinate alte locaurispeciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese ruptor-distribuitor la MAS, filtru de ulei, pompa de ulei i chiar pompa de injecie la unele motoare). Blocul motor este de o mare diversitate constructiv, avnd forma adaptatdup poziia cilindrilor fata de axa longitudinala, astfel: n linie (motor lung inclusiv pentru cel transversal); n V (motor concentrat); cu cilindrii orizontali,opusi (boxer); sau inclinat de obicei la 30-40 (autoturismul Skoda, autocamionul ROMAN cu motor D 2156 HMN 8). Grosimea pereilor blocului variaz in funcie de solicitarea dinamica respectiv (la MAC este mai mare ca la motoarele MAS). Pentru rigidizare sunt realizate din turnare nervuri interioare. O construcie aparte o are autoturismul Wartburg, cu bloc-carterul din douprti: blocul cilindrilor turnat din fonta aliat, prevazut cu diverse fante (de admisia amestecului carburant in carterul inferior, de evacuare i doua perechipentru baleiaj), precum i canale pentru circulaia lichidului de racire; carterulinferior turnat din fonta este asamblat prin uruburi de blocul motor; etanareasuprafeelor intre bloc i carterul inferior, sau cu chiulasa, realizndu-se cu osoluie special. Fantele de admisie din carter, ale celor trei cilindri ai motorului Wartburg,corespund unui singur canal comun, orizontal unde se fixeaz colectorul de admsie cu carburatorul respectiv. De asemenea, fantele de evacuarea gazelor arse, sunt racordate la un singurcanal orizontal ,pe care se fixeaza colectorul de evacuare. La autoturismele Trabant, blocul motor este din trei bucati: doi cilindri ai motorului, din fonta aliat incorporai in cami turnate, din aliajde aluminiu cu aripioare exterioare, pentru a mari suprafaa de contact cu aerulde racire; carterul inferior, din dou pri comune pentru ambii cilindri, turnatdin aliaj de aluminiu cu plan de separaie orizontal a celor doua parti; jumatateasuperioara are prevzuta fanta comuna, de admisia amestecului carburant in carter pe care este montat carburatorul. Asamblarea celor doua jumatati ale carterului precum si cele ale cilindrului se face cu uruburi, etanarea realizandu-se cu solutie special. La autoturismul OLTCIT Club blocul motor are o construciespeciala; cei patru cilindri ai motorului, din font aliat, prevazui cu aripioareexterioare pentru majorarea suprafeei de contact cu aerul de racire, separai intre ei, sunt montati orizontal pe carterul comun 30, turnat din aliaj de aluminiusub presiune; acesta are planul de separaie vertical, iar etanarea celor dousemicartere, care includ i baia de ulei, se face cu o soluie special. Carteruleste prevzut cu aripi de fixare a motorului prin intermediul a trei suporturi elastice (pe traversa motorului i caroseriei). Pentru lagarele paliere ale arborelui cotit blocul motor are trei locasuri. n partea posterioar, suprafata este prelucrata plan, pentru asamblarea carterului cutiei de viteze. Pe suprafata anterioara se fixeaza carterul angrenajului de distribuieacoperit cu capacul de protecie a curelelor dinate ce antreneaza pinioanelerespective. O soluie aparte o constituie si blocul motorului D 2156 HMU pentruautobuzele DAC. Acesta are o constructie asemanatoare cu a motorului autocamionului ROMAN (D 2156 HMN 8), fiind montat sub podea, orizontal, avaldispus o alt asamblare a anexelor (pompa de injectie, tubulatura de admisie ievacuare, compresor de aer etc.). n plus are baia de ulei plasata lateral, iar pentru captarea uleiului ce se scurge din circuit, este prevzut cu doua cuve speciale, in partea inferioara, de unde este recirculat in baie. de o pompa special. Pentru rigidizare, blocul motor este prevazut cu nervuri; grosimea pereiloreste mai mare pentru motoarele Diesel si mai mica pentru cele cu aprindere prinscanteie electrica. Cilindrii. Cilindrul realizeaz spaiul de lucru pentru fasurarea ciclului motor, n interiorul lui deplasndu-se linear pistonul. Cilindrii pot fii turnai odat cu blocul motor (inamovibili - 1-ada si Fiat. a) sau demontabili (amovibili), ca la maioritatea motoarelor moderne, sub forma de cmi de cilindru; se obtin prin turnare, din font aliat prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanarea cmilor de rcire cu ap. Alte tipuri asigur etanarea prin inele de carton, care au i rol de realizarea suprainlrii camii fa de suprafaa superioar a blocului motor.

Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru mrirea suprafeei contact cu aerul de racire. ( Motocicletele sunt cele care folosesc cel mai mult acest mod de racire) O remarca pentru OLTCIT Special, care are doi cilindrii orizontali, opui(boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevzui la exterior cu aripipentru a se mari suprafaa de contact cu aerul de racire. Pe suprafata interioareste depus electrolitic un strat de aliaj de nichel-crom-cobalt-siliciu, dupprocedeul NIKASIL, cu grosimea de cca 0.1 mm, pentru a mri rezistena lauzur, si a micora jocul dintre piston-cilindru, respectiv pentru cretereastabilitii. Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar camasile demontabile pot fiuscate (motorul D 2156 HMN 8) sau umede (in contact direct cu apa de rcire).ca la cea mai mare parte a motoarelor (D 797-05, ARO L-25. Dacia 1310.Mercedes). La motoarele in doi timpi ,cilindrii au prevazute fante laterale i (ferestre de baleiaj), pentru admisia amestecului carburant sau aerului sifereastra pentru evacuarea gazelor arse. Cmsile de cilindri amovibile se monteaz in bloc prin presare, avnd suprafete de ghidare in acest scop.

Denivelarea gulerului fa de suprafaa superioara a blocului motor este asigurat prin garnituri sau prin ghidarea etan pe scaunele respective; aceasta denivelare poate fi deasupra blocului, sau sub planul de asamblare a blocului cu chiulas (D-2156 HMN 8), asigurnd o buna etanare la strngerea chiulasei. Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepnd de la volant. Foarte important este respectarea ovalitii si conicitii alezajului cilindrilor,dup prelucrarea finala (honuire). Numrul cilindrilor este par (sase in linie pentru motoarele D 797-05,02156 HMN 8, opt in V pentru SR 211, pentru motoarele Diesel de pe auto- camioanele DAC: 1240 V8DT de 320 si 360 CP, D 2156 MTN 8R (6 in V)turbo; patru in linie pentru autoturismele Dacia, Skoda, Fiat, Lada, Toyota, doicilindri orizontali opui - autoturismul Citroen), dar poate fi i impar (Wartburg-trei cilindri, Audi 200 Turbo - cinci cilindri).

Chiulasa acopera cilindrul, realiznd impreuna cu pistonul spaiul de lucru inchis al fluidului motor.

Chiulasaeste o piesa turnata din aliaje de aluminiu sau din fonta. Este asezata deasupra blocului motor si poate acoperi unul sau mai multi cilindri. La motoarele racite cu aer de cele mai multe ori chiulasele sunt individuale, adica, fiecare cilindru are o chiulasa separata. Chiulasele motoarelor racite cu lichid contin camere de lichid prin care, in timpul functionarii motorului, circula lichidul de racire. De regula chiulasa contine galeriile de admisie si evacuare, supapele, scaunele si ghidurile acestora, o parte din circuitul de ungere si orificiul pentru bujie sau injector. Frecvent sunt denumite galerii de admisie sau de evacuare acele elemente ale tubulaturii de admisie sau de evacare care se monteaza in exteriorul chiulasei si a caror denumire corecta este de colector de admisie si colector de evacuare. Unele chiulase contin camera de ardere (mai ales la motoarele cu aprindere prin scanteie M.A.S.) sau o parte a camerelor de ardere (camerele de turbionare sau antecamerele) la motoarele cu aprindere prin comprimare M.A.C. In figura data este prezentata o sectiune printr-o chiulasa cu camera de turbionare

Chiulasa motorului racit cu aer are cam aceeasi componenta numai ca in locul camerelor de lichid de racire sunt aripioare de racire ca in figura de mai jos.

Poate fi comuna pentru toi cilindrii (cele mai folosite) sau grupate pentru mai multi cilindri. Motorul D2156 HMN are doua chiulase (cte una pentru trei cilindri). Chiulasa este prevazut in partea inferioar cu cavitile 1, care formeaz mpreuna cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferita dupa tipul motorului. Unele motoare au camera de ardere plasata partial in chiulasa si partial n piston, iar altele numai in capul pistonului sau in chiulasa de forme arhitectoniceDiverse; in partea anterioara, chiulasa are o cavitate pentru termostat, iar partea posterioara sau laterala, pentru traductorul termometrului de apa; orificiile pentru apa ale chiulasei coincid cu cele din bloc, in vederea asigurarii circulatiei lichidului de racire din blocul motor in chiulasa. Este prelucrat partea inferioara , perfect plan pentru etanare la asamblarea cu blocul cilindrilor, etanare asigurata si de garnitura de chiulasa. Montarea chiulasei se face prin buloane sau prezoane , care se strang ntr-o anumita ordine, incepand de la centru spre exterior. Partea superioar este prelucrata si prevazuta cu orificii filetate , pentru asamblarea suporilor axei culbutorilor, care vor fi protejati de un capac din tabl sau turnat din aliaj de aluminiu, etansat fata de chiulas printr-o garnitura; de obicei, capacul culbutorilor este prevazut cu un orifiuciu buon pentru alimentarea cu ulei a motorului. Lateral, chiulasa se prelucreaz i permite montarea colectorului de admisie 7 si evacuare 8, etanse prin intermediul unor garnituri termoplastice. Chiulasa are de asemenea o serie de locasuri cum sunt cele pentru ghidurilesupapelor 9; acestea sunt exectate din fonta, asamblate prin presare. La MAC, chiulasa are orificii pentru plasarea injectoarelor iar la unele motoare, orificii filetate pentru bujiile incandescente (ARO D 127 si L 27, Mercedes). La MAS are orificii filetate pentru bujii. La motoarele cu injectie deBenzina, chiulasa este prevazut cu orificii speciale pentru injectoarele respective. Chiulasa motoarelor in patru timpi, cu supape in cap, au in partea inferioarlocaurile scaunelor de supapa , inamovibile la cele din fonta, sau aimovibilesub forma unor inele din fonta sau otel, montate prin fretare. Scaunele ,sunt prelucrate pe o adincime de 1.2-1.4 mm, la 45, pentru asigurarea suprafeei deetanare cu contrascaunele supapelor, la asamblarea lor. Numarul scaunelor desupapa este in general cate doua pentru fiecare cilindrii (unul pentru admisie cu diametrul mai mare si unul pentru evacuare) dar poate fi si mai mare la motoarele moderne (3-5 scaune). La motoarele in doi timpi, lipsesc aceste locauri, pentru ca procesele de umplere i evacuare se produc prin fantele din cilindri.Motoarele racite cu aer, au chiulasele prevazute cu aripioare pentru a semari suprafaa de contact cu aerul de racire .Unele chiulase sunt individuale (Trabant), sau comune pentru cte doi cilindri (OLTCIT Club). Laacesta din urma este prevazut i cu locaurile speciale pentru lagrele arboreluicu came .

Solicitarile la care sunt supuse chiulasele:-solicitari termice datorate incalzirii neunuforme, cu diferente pana la 200oC;- solicitari mecanice datorate presiunii gazelor si a strangerii suruburilor de chiulasa;- vibratii datorate functionarii motorului.Pe chiulasa se monteaza o parte a mecanismului de distributie(arborele de distributie - denumit si ax cu came, culbutorii, tachetii si altele), colectorul sau colectoarele de admisie si evacuare, senzori de temperatura si detonatie.Deasupra chiulasei este montat un capac numit capac de chiulasa, care este realizat din tabla ambutisata si etansat pe contur cu o garnitura. Garnitura de chiulas asigura etaneitatea ntre blocul cilindruluisi chiulas pentru evitarea scprilor de gaze, ap, ulei; ea trebuie sa aiba proprieti termoplastice, sa permita transmiterea caldurii, s fie rezistent la presiunea gazelor; grosimea ei este de 1.3-4 mm. Forma ei copiaz pe ceachiulasei, fiind prevazut cu orificii corespunztoare. Se confectioneaza dinclinghrit sau azbest grafitat cu sau fara inserie metalica, azbest imbracat,cufoie subiri din tabl de cupru sau alam, mai rar din aluminiu.Orificiile pentru cilindri, uneori i a celor pentru circulaia lichidelor suntdin tabla din cupru, alama sau aluminiu.

Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulas. Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele deadmisie prin canalele din chiulas, asigurnd o repartiie uniform in cilindrii siomogenitate (pentru amestecul carburant). Pentru preinclzire, colectorul are oregiune de contact cu colectorul de evacuare, in form de T, urmnd pata caldLa unele construcii, exista o clapeta de reglare a gazelor de evacuare in regiunea petei calde. Colectorul de evacuare asigur evacuarea gazelor de ardere printr-o destinderei rcire rapid. La colector sunt racordate eava i toba de eapament. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeai parte a chiulasei, sau la unele motoare fluxul este transversal (colectoarele sunt plasate de o parte si de alta achiulasei-Mercedes 190, D 797-05).NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE MOTORULUI

ntreinerea organelor fixe

ntreinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operaii: de verificri, strngeri, control i verificarea strii tehnice a blocului motor, chiulasei, colectoarlor de admisie i evacuare etc. Operaiile de ntreinere i periodicitatea acestora sunt: strngerea uruburilor sau prezoanelor de fixare a suporilor axului, culbutorilor la fiecare 50 000 km; strngerea chiulasei, la rece , la fiecare 50 000 km; uruburile sau prezoanele chiulasei se strng n ordinea indicat de fabricant, dar n general se ncepe cu cele de la mijloc i apoi n cruce, pn la cele de pe extreme strngerea capacului culbutorilor, capacului tacheilor la fiecare 30 000km; strngerea colectoarelor de admisie , de evacuare i a tubulaturii aferente la fiecare 50 000 km; verificarea fixrii motorului pe suporii cadrului sau a caroseriei automobilului; verificarea etaneitii mbinrilor chiulasei, capacului, bii de ulei etc.; controlul integritii constructive i funcionale ale componentelor organelor fixe.

DEFECTELE N EXPLOATARE ALE ORGANELOR FIXE

Arderea garniturii de chiulas, datorit: prelucrarii incorecte a suprafetelor de etanare dintre blocul motor i chiulas, strngerii incorecte sau insuficiente a chiulasei (cea mai frecventa), montarii necorespunzatoare a garniturii, detonaiilor molorului etc.Deoistarea fenomenului se constat prin:- scderea nivelului apei din instalaia de rcire, care va aparea n baia deulei, al carui nivel creste, insa emulsionat;- prezena uleiului n bazinul superior al radiatorului, datorit impingerii luide pe cilindri n camaa de rcire cu apa, de catre gaze:- rateuri ritmice in carburator (la MAS), cnd arderea s-a produs la garnitur intre doi cilindri alturai, datorit imprumutului de gaze de la un cilindru lacellalt; - existena gazelor comprimale in instalaia de rcire (bule in bazinul superior al radiatorului sau in vasul de expansiune, la acceleraia motorului);- ntreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (laMAS ). Remedicrea consta in demontarea chiulasei i inlocuirea garniturii de chiulasa de ctre ofer, sau in atelier, respectnd regulile de montaj i strngere.Fisurarea sau spargerea chiulasei sau a bloculuii motor, fie in pereii exteriori, fie in zona supapelor, datorit: supranclzirii motorului ca urmare a funcionrii indelungale la turaii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau infundrii pariale a canalelor apei de racire; turnrii apei reci cnd motorul este suprainclzit din lipsa de apa la nivel in instalatia de rcire sau pornirii motorului fr ap; ngherii apei n instalaie, cnd, pe timp rece, nu a fost golit.Depistarea fenomenului se constat prin:- functionaica neregulat a motorului, cnd datorit fisurilor interioare dintre pereii cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe electrozii bujiilor si se produc intreruperi la aprindere; se observ, totodat, scderea nivelului lichidului de rcire, cresterea nivelului uleiului (emulsionat, datorita apei) i picaturi de ulei n apa din instalaia de rcire;- suprancalzirea motorului (pn la gripare), pierderi de apa in instalaia de rcire, datorita fisurilor exterioare ale pereilor; se pot observa prelingeri de ap i emanare de vapori.Remedierea const in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere specializate.

Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburise inlatura prin refiletare la cota de reparatie sau montarea de bucse speciale (filetate la exterior, iar interiorul la cota normala).

Repararea Organelor Fixe

Repararea blocului motor. Dup demontare, blocul se cura i se spal intr-un solvent, canalele de ungere se desfund (dupa scoaterea dopurilor) i se sufl cu aer comprimat, apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor. Acestea pot fi:Deformarea sau corodarea suprafeei de asamblare a blocului cu chiulasa. Planeitatea se verifica cu o rigl de control (prin fanta de lumina) si introducerea unei lame calibrate intre rigla si suprafaa blocului; se admite abaterea maxim 0.1 mm pe toata lungimea. Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu suport sau cu placa de control (pata de vopsea sa fie de minimum 80% din suprafata), totodata, se verifica suprafeele de prelucrate daca nu au coroziuni, zgrieturi, bavuri, uzuri. Defeciunile mici se inltur prin lefuire cu o piatra abraziv de granulatie foarte fina. Deformaiile si coroziunile accentuate se rectific pe maini de rectificat plan; se poate indeparta un strat de maximum 0.25 mm:Fisuri, crpturi sau spargeri de diferite forme i mrimi pe suprafeele laterale . Depistarea se face prin proba hidraulic pe stand special, la presiunea de 4 bari. Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nudepaesc lungimea de 15-20 cm: - sudarea oxiacetilenic cu bare de fonta FC 20 cu diametrul de 8 mm,dup prenclzirea blocului la 600C, apoi rcirea lenta in cuptor;- sudarea electric (la rece) discontinu, cu curent continuu de l=120- 130 A i tensiunea U= 20-25 V, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu oel i inveli de calcar;- acoperirea cu rini epoxidice. Operatia const n: curirea locului, limitarea extinderii fisurii prin tifturi filetate la capete, ieirea fisurii, degradarea cu solvent, uscarea, preinclzirea la 70...80 C, umplerea cu un material ternar format din rina epoxidic (dibutilfalat i material de adaos), apoi uscarea timp de 4-6 h la 150C i prelucrarea de finisare;- etanarea cu soluii usor fuzibile (pentru fisuri mici). Soluia, formata dinparticule fine de metal si liant, se toarn in instalaia de racire, se pornete motorul la turaie mic, timp in care se depun particulele; se oprete motorul dup ce nu mai supureaza pe la fisuri, timp de o jumatate de or: se pune din nou motorul in funciune, iar dup cinci minute se inlocuiete soluia cu apa de rcire;- etanarea fisurilor mici de suprafa prelucrate, cu soluii melalice spe-ciale sau cu apa de sticl;- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bari);- eserea cu tifturi filetate din cupru, pe toata lungimea fisurii:- sprturile se pot suda oxiacetilenic sau electric; se pot repara si prin peticire. Peticul, din tabl de oel (OL 34) de grosime 2-4 mm, se aplic cu uruburi filetate, sub el montndu-se o garnitur de pnza imbibat cu miniu de plumb.Dupa reparare, se face din nou proba hidraulic, pe stand, la presiuneade 4 bari.Uzura gurilor filetate pentru prezoane sau uruburi se inltura prin refiletare la cota de reparaie sau montarea de buce speciale (filetate la exterior, iar interiorul la cota normal).Prezoanele rupte n bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor dornuri conice sau zimate, extractoare, piulie sudate etc.Locuurile cuzineilor pentru lagrele paliere uzate sau deformate se remediaz prin alezare la treapta de reparaie, pe maina de alezat orizontal. Cnd uzurile sunt prea mari locaurile lagrelor se ncarc prin sudare electric, se monteaz capace noi i se alezeaz la cota nominal.Lagrele arborelui cu came prin uzare , vor avea o conicitate i ovalitate fa de fusurile arborelui. Remedierea const n demontarea i montarea altora corespunztoare cotei de reparaie.Locaurile tacheilor care se uzeaz se alezeaz la cota de reparaie sau se preseaz buce, iar alezarea se face la cota nominal. La cele amovibile procedeul este asemntor.Repararea cilindrior .Forma geometric interioar a cilindrilor se modific fie datorit cauzelor termodinamice n timpul funcionrii motorului (conicitate 2 i ovalitate 3), fie unor ageni chimici sau abraziunii impuritilor. Uzura este accentuat n partea superioar a cilindrului formnd un prag 1.Constatarea se poate face vizual i prin msurarea cu ceasul comparator pe cadran. Se admite, n general, o conicitate i ovalitate maxim de 0,150 mm. Remedierea const n alezarea i hoinuirea cilindrilor. Cmile de cilindru se dezncrusteaz n soluii alcaline la temperatura de 80 grade C , dup ce , se cur, n prealabil, de calamin.Blocul motor cu cilindrii nedemontabili se fixeaz direct sau pe masa mainii de alezat, iar cmile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive. Maina de alezat este vertical i poate lucra cu unul sau dou cuite.Se prelucreaz mai nti , cel mai uzat , pentru a obine treapta de reparaie la care vor fi alezai i ceilali cilindrii se spal i se supun controlului care impune: lipsa de pete sau rizuri, conicitate i ovalitate la limitele admise.Se procedeaz apoi , la sortarea i marcarea cmilor de cilindri, pe grupe de comparaie. Cmile de cilindru se monteaz n blocul motor , prin presare cu dispozitive speciale, dup ce s-au aezat inelele de etanare n canelele respective (se ung cu emulsie de spun sau ulei) i s-au concentrat n locaurile lor.Blocurile motor cu cilindrii nedemontabili se pot cmui i realeza la cota nominal.Cilindrii sunt alezai la 2-3 sau chiar ase cote de reparaie. Repararea chiulasei. Dup demontare se face la curirea ei n alcaline la cald sau cu produse dizolvante. Urmeaz modul vizual pentru depistarea defeciunilor care pot fi: tirbituri, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeele laterale , suprafeele interioare ale ghidajelor i locaurile lor, uzura scaunelor de supape, deteriorarea orificiilor filetate . Cu ajutorul riglei calibrate se determin deformarea suprafeei de contact cu blocul motor, a suprafeelor de montaj a colectorului de admisie i evacuare i capacului culbutorilor; deasemenea se afl i starea i volumul camerei de ardere , prin umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaurile bujiilor, starea suprafeei de contact a injectorului .