Material Training 4-6 Nov 08_cik

HG 28/2008 si Analiza Cost Beneficiu

- teorie si practica –

Lector: Cornel Kameniczkiseptembrie 2008

1

Tematica si obiectivele seminarului• Tematica:

– HG 28/2008, structura si continut– ACB, rol, functie si mod de realizare

• Obiective• Intelegerea modului de abordare a SF• Intelegerea continutului SF• Intelegerea rolului si importantei ACB

2

Studiul de fezabilitate cf HG 28/2008

• Scurt istoric– ORDIN Nr. 1013/873 din 6 iunie 2001

privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii

3


– Ordin 762/913/2005 al ministrului finantelor publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru completarea Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, continutul si modul de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii

4


• HG 28/2008 HOTĂRÂRE privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii

5

Continut anexa 2 HG 28/2008CONTINUTUL-CADRU al studiului de

fezabilitateA. Piese scriseDate generale:1. denumirea obiectivului de investitii;2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada,

numărul);3. titularul investitiei;4. beneficiarul investitiei;5. elaboratorul studiului.

6

Continut anexa 2 HG 28/2008

Informatii generale privind proiectul1. situatia actuală si informatii despre entitatea

responsabilă cu implementarea proiectului;2. descrierea investitiei:a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale

planului detaliat de investitii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situatia actuală, necesitatea si oportunitatea promovării investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;

7

Continut anexa 2 HG 28/2008b) scenariile tehnico-economice prin care

obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

- scenarii propuse (minimum două);- scenariul recomandat de către elaborator;- avantajele scenariului recomandat;c) descrierea constructivă, functională si

tehnologică, după caz;

8


3. date tehnice ale investitiei:a) zona si amplasamentul;b) statutul juridic al terenului care urmează

să fie ocupat;c) situatia ocupărilor definitive de teren:

suprafata totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;

9

Continut anexa 2 HG 28/2008d) studii de teren:- studii topografice cuprinzând planuri topografice

cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referintă national;

- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare si consolidări;

- alte studii de specialitate necesare, după caz;

10

Continut anexa 2 HG 28/2008e) caracteristicile principale ale constructiilor din

cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f) situatia existentă a utilitătilor si analiza de consum:- necesarul de utilităti pentru varianta propusă promovării;- solutii tehnice de asigurare cu utilităti;

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;11


4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Costurile estimative ale investitiei1. valoarea totala cu detalierea pe structura

devizului general;2. esalonarea costurilor coroborate cu

graficul de realizare a investitiei.

12

Continut anexa 2 HG 28/2008Analiza cost-beneficiu: 1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor,

inclusiv specificarea perioadei de referintă;2. analiza optiunilor1);

1) Varianta zero (variantă fără investitie), varianta maximă (variantă cu investitie maximă), varianta medie (variantă cu investitie medie); se va preciza varianta selectată.

13

Continut anexa 2 HG 28/20083. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de

performantă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

4. analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

5. analiza de senzitivitate;6. analiza de risc.

2) Este obligatorie doar în cazul investitiilor publice majore.

14


Sursele de finantare a investitieiSursele de finantare a investitiilor se

constituie în conformitate cu legislatia în vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

15


Estimări privind forta de muncă ocupată prin realizarea investitiei

1. număr de locuri de muncă create în faza de executie;

2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.

16


Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)(în preturi – luna, anul, 1 euro = ..... lei),din care:- constructii-montaj (C+M);2. esalonarea investitiei (INV/C+M):- anul I;- anul II.................;

17

Continut anexa 2 HG 28/20083. durata de realizare (luni);4. capacităti (în unităti fizice si valorice);5. alti indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată

investitia, după caz.

Avize si acorduri de principiu1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea

investitiei;2. certificatul de urbanism;3. avize de principiu privind asigurarea utilitătilor (energie termică si

electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicatii etc.);4. acordul de mediu;5. alte avize si acorduri de principiu specifice.

18

Continut anexa 2 HG 28/2008• B. Piese desenate:• 1. plan de amplasare în zonă (1:25000 -

1:5000);• 2. plan general (1: 2000 - 1:500);• 3. planuri si sectiuni generale de arhitectură,

rezistentă, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitătilor ce concură la realizarea proiectului;

• 4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

19


Diferenta intre SF si documentatia de avizare a lucrarilor de interventii- conditii de intocmire;- structura;- continut.

20


Scenarii tehnico economice:b) scenariile tehnico-economice prin care

obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

- scenarii propuse (minimum două);- scenariul recomandat de către elaborator;- avantajele scenariului recomandat;

21


• Activitati practice pe grupe privind scenariile tehnico economice

• Prezentarea si discutarea rezultatelor echipelor

22


Situatia existentă a utilitătilor si analiza de consum:- necesarul de utilităti pentru varianta propusă promovării;

Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

23


Costurile estimative ale investitiei1. Devizul general

- valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;- esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. (exemplu)

24


• Sursele de finantare a investitiei:– Grant– Contributie proprie, din care:

– Resurse proprii– Credit bancar– Alte surse

(exemplu)

25


• Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:– In perioada de implementare:

– Din partea constructorului– Din partea beneficiarului

- In perioada operationala(exemplu)

26

Studiul de fezabilitate cf HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea SF:- Lipsa sau foarte sumara descriere a

situatiei obiectivului;- Incadrarea vaga (sau accentuat tehnica) in

zona;- Lipsa costuri de intretinere in perioada de

exploatare, sau descriere foarte vaga;- Lipsa scenarii sau scenarii formale;

deseori se prezinta scenarii de la ACB27


Greseli frecvente in elaborarea SF- Specificarea doar consumului de utilitati

maxim posibil fara o specificare a consumului previzionat si a costurilor aferente;

- Durata de realizare si etapele principale, respectiv graficul de realizare a investitiei fara prezentarea graficului;

28


Greseli frecvente in elaborarea SF- Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de

realizare a investitiei fara o reala esalonare a costurilor pe luni;

- Neprezentarea surselor de finantare;- Forta de munca ocupata prezentata la modul

general fara specificarea structurii care angajeaza (constructor sau beneficiar) desi ar trebui prezentata cel putin in urmatoarea forma:

29

Studiul de fezabilitate cf HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea SFEstimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei a) Numar de locuri de munca create in faza de executie- de catre beneficiar, total x, din care: temporare x

permanente x- de catre altii, total x, din care: temporare x

permanente x

b) Numar de locuri de munca create in faza de operare - de catre beneficiar, total x, din care: temporare x

permanente x- de catre altii, total x, din care: temporare x

permanente x

30


Intrebari, lamuriri, discutii privind tematica zilei

31

ACB in corelare cu HG 28/2008Scurta prezentare ACB

- Istoria ACB;- Ce este ACB si la ce foloseste.

32

ACB in corelare cu HG 28/2008Istoria ACB

Metoda analizei cost beneficiu (CBA) a apărut ca metodă de lucru încă din anii 1808. La vremea aceea, un funcţionar al Trezoreriei Americane pe nume Albert Galatin propunea ca pentru proiectele privind transportul pe apă să fie utilizată o metodă de analiză şi evaluare bazată pe compararea costurilor şi beneficiilor financiare şi non - financiare ale investiţiilor.

33


Treizeci şi şase de ani mai târziu, în 1844, francezul Jules Dupuit,argumenta fezabilitatea investiţiilor în lucrările publice prin prisma unuimodel de analiză de tip cost - beneficiu.Metoda a început să-şi dovedească utilitatea practică la începutulsecolului XX în Statele Unite ale Americii la analiza economică aproiectelor de irigaţii (1902) şi a proiectelor de prevenire şi combatere ainundaţiilor (1936).În 1958, Eckstein subliniază utilitatea metodelor ACB în evaluareaproiectelor de investiţii în lucrările de hidroamelioaraţii şi hidroenergetice. Autorul menţionat corelează utilitatea ACB cu fundamentul economic al bunăstării societăţii de consum.

34


Dacă până în anii ’60, analiza cost beneficiu (ACB) era relaţionată cu proiectele de investiţii privind într-un fel sau altul apa ca resursă sau mijloc de transport, (hidroameliorări pentru prevenirea inundaţiilor, lucrări hidroenergetice, alimentări cu apă, canalizări, hidro-transport etc.), începând cu anii 1970, metoda a început să fie adaptată şi utilizată şi la alte tipuri de proiecte cu preponderenţă cu finanţare publică dar nu numai, ce într-un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant. Aplicarea metodei la evaluarea fezabilităţii proiectelor de investiţii s-a făcut de la proiecte mari cum ar fi: centrale nucleare, rafinării şi combinate chimice sau lucrări de infrastructură aeroporturi, tuneluri (exemplu Tunelul Mânecii), autostrăzi sau căi ferate şi până la proiecte medii sau mici (exemplu lucrări de reabilitare ecologică, managementul integrat al deşeurilor, parcuri naturale şi rezervaţii, dezvoltarea unor activităţi de producţie sau servicii cu impact mare asupra mediului).

35


Organismele guvernamentale au început să introducă prin intermediul legilor şi normelor obligativitatea utilizării analizei cost-beneficiu la evaluarea proiectelor cu finanţare publică. Spre exemplu, încă din 1970 Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia şi Canada au emis legi prin care analizele de impact asupra mediului (EIA4) pentru proiectele de investiţii trebuie să aibă ca suport tehnicile ACB. Se pot menţiona cutitlul de exemplu: Actul privind Politica Naţională de Mediu (NEPA5) dinStatele Unite promulgat în 1981, Directiva Consiliului Europei nr. 85/337 /EEC din 27 Iunie 1985 cu privire la evaluarea efectelor proiectelor publice şi private asupra mediului.Importanţa utilităţii ACB este ilustrată şi de faptul că cel de-al 5-lea Plan de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene a propus adoptarea ei în cadrul programului Către Sustenabilitate

36


Instituţiile bancare internaţionale (exemplu Banca Mondială, B.I.R.D, B.E.R.D) de asemenea, prin intermediul metodologiilor pentru întocmirea studiilor de fezabilitate au statuat obligativitatea utilizării analizei cost beneficiu la întocmirea proiectelor de investiţii finanţate de ele.În România, metoda analizei cost-beneficiu (ACB) a început să fie aplicată la investiţiile din domeniul energetic încă din anii 1970.În prezent, este utilă o reevaluare a acestui tip de analiză şi reactualizare a legislaţiei în materie de mediu şi audit în scopul utilizării ACB la proiectele actuale de investiţii în domeniul public şi privat la un nivel echivalent cu cel din statele dezvoltate (UE, S.U.A., Japonia, Canada).

37


- Ce este ACB si la ce foloseste.Definitie

Analiza cost beneficiu este cadrul analitic care compara costurile cu beneficiile pentru a determina daca, date fiind alternativele, un proiect propus avanseaza suficient obiectivele entitatii din al carei punct de vedere este efectuata analiza pentru a justifica executarea proiectului.

38

ACB in corelare cu HG 28/2008

Scurta prezentare ACB

Analiza Cost-Beneficiu reprezintă un

instrument de mare utilitate pentru luarea

deciziei de alocare a resurselor pentru

investiţiile finanţate din fonduri publice.

39


Analizele Cost-Beneficiu pot ajuta decidentul public sa identifice proiectele care vor maximiza beneficiile sociale nete si astfel sa stabilească ordinea priorităţilor conform căreia se vor realiza lucrările de infrastructura si nu numai.

40


Scurta prezentare ACB

- De ce ACB si nu altceva;

41


Structura ACB in conformitate cu HG 28/20081. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referintă;2. analiza optiunilor1);3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performantă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

42


4. analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

5. analiza de senzitivitate;6. analiza de risc.

43


1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referintă;

- identificarea investitiei- definirea obiectivelor- specificarea perioadei de referinta

44


2. analiza optiunilor1)

- varianta “0” (varianta a nu face nimic)- de ce este importanta;- la ce ne ajuta;- ce date si informatii sunt necesare.

- varianta maxima- cum facem estimarea

45


- varianta medie- cum facem estimarea

- ce varianta selectam si functie de ce?

46


• Activitati practice pe grupe privind analiza optiunilor

• Prezentarea si discutarea rezultatelor echipelor

47

ACB in corelare cu HG 28/20083. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de

performantă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

a) Premise Ce se calculeaza (flux de numerar, VNAF, RIRF, C/B) Pe ce perioada se calculeaza Cu ce rata de actualizare

Analiza financiara se face la toata valoarea investitiei, inclusiv TVA si costuri neeligibile !!!

48

ACB in corelare cu HG 28/2008b) Cheltuieli operationale (ale investitiei si ale exploatarii)- Cheltuieli anuale- Cheltuieli periodice

- c) Venituri in perioada operationala (ale investitiei si ale exploatarii)

(exercitii)- Analiza financiara propriu zisa- Analiza pe investitie- Analiza pe capital

- Explicitarea indicatorilor49


4. analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

• Ce inseamna beneficii economice;• Ce luam in calcul• Identificarea beneficiilor economice;

50


• Cuantificarea beneficiilor economice;(exercitii)

• Realizarea analizei economice;

• Interpretarea indicatorilor;

51


• Aplicatii practice

• Prezentarea si discutarea rezultatelor

echipelor

52


5. analiza de senzitivitate- Ce inseamna analiza de senzitivitate;- Identificarea elementelor la care proiectul

este sensibil;- Realizarea analizei de senzitivitate;- Interpretarea rezultatelor.

53

ACB in corelare cu HG 28/20086. analiza de risc

Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale) (exercitii)

La nivelul activitatilor

La nivelul rezultatelor

La nivelul obiectivelor Nivel Factor de risc generat de Nivel risc

54

ACB in corelare cu HG 28/2008Masuri de administrare a riscurilor

Procesul de management al riscului va cuprinde trei faze:

Identificarea risculuiAnaliza risculuiReactia la risc

Diminuarea riscurilorIndepartarea/eliminarea riscurilor Repartizarea riscului

Riscuri Masuri de administrare a riscului55


Analiza de risc in contextul ACB- ce luam in considerare- etape de calcul si iteratii- analiza rezultatelor

56

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Lipsa analiza de optiuni;- Ignorarea optiunii “a nu face nimic” sau/si

neintelegerea rolului acestei variante;- Lipsa elemente de cost in varianta “a nu

face nimic”;- Lipsa ACB pentru optiuni;

57

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Lipsa justificare valori utilizate;- Costuri de operare si intretinere

nefundamentate sau valori “estimative”;- Lipsa costuri periodice;- Fluxul de numerar net calculat cu

actualizare anuala;

58

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Perioada de analiza confuza (cu sau fara

perioada de implementare);- Pagini umplute cu explicitarea modului de

calcul a indicatorilor;- Erori in explicitarea indicatorilor, inclusiv

C/B versus B/C

59

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Calculul indicatorilor anual si nu pentru

intreaga perioada;- Analiza economica inexistenta;- La analiza economica valoare gresita luata

in calcul pentru investitie;- Neidentificarea beneficiilor economice;

60

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Neintelegerea a ceea ce inseamna

beneficii economice- Cuantificarea gresita a beneficiilor

economice, la valori supraevaluate;- Neintelegerea a ceea ce inseamna venit

net;

61

ACB in corelare cu HG 28/2008Greseli frecvente in elaborarea ACB- Analiza de senzitivitate teoretizata fara a

vedea elementele luate in calcul si rezultatele la care s-a ajuns;

- Analiza de risc lipsa sau incorect facuta- Erori in interpretarea rezultatelor/

indicatorilor sau lipsa interpretare

62

Proiecte generatoare de venit

Modul de calcul al grantului;Norma de lucru 4;Anexa 13/10 POR

63


Discutii privind tematica zilei si a seminarului

64


Cornel Kameniczki

e-mail: [email protected]

Tf: 0721492910

65

La revederesi

S-auzim numai de bine!

66

Material Training 4-6 Nov 08_cik

Documents

Transcript of Material Training 4-6 Nov 08_cik