Mat Inf Lucrari Silvotehnice Munteanu M

8/17/2019 Mat Inf Lucrari Silvotehnice Munteanu M

1/90

Aplicarea intervenţiilor silvotehnice în contextul gestionării durabile a pădurilor fonduluiforestier al Republicii Moldova

IntroducereSilvotehnica, parte componentă de bază a silviculturii, se referă la studiul aprofundat al

fundamentelor teoretice şi metodologice ale măsurilor biotehnice necesare de adoptat şi aplicat în dirijarea dezvoltării şi gospodăririi judicioase a pădurii cultivate în vederea conservării,diversităţii şi perenităţii acesteia, precum şi a realizării optimale a ţelurilor fixate. Ea a apărutulterior silvobiologiei şi s-a dezvoltat concomitent cu aceasta, ambele evoluând interdependentSilvotehnica s-a dezvoltat susţinut în condiţiile în care devenea tot mai evident faptul căresursele forestiere riscau să nu mai poată asigura, în diferite zone şi momente, cerinţeleecologice, tehnice şi economice reclamate de dezvoltarea socio-umană.

Silvotehnica îmbină într-un sistem comple , divers şi unitar, un ansamblu de măsuriculturale, prin care pădurea cultivată poate fi diri!ată susţinută şi îndrumată consecvent, pe parcursul fiecărei generaţii şi a trecerii de la o generaţie la alta, spre stări şi structuri adecvatecare să-i păstreze perenitatea în timp şi spaţiu, să-i conserve biodiversitatea, să-i optimizezeorganizarea ecosistemică şi să-i valorifice optimal şi eficient produsele şi serviciile fi ate prinţelurile de gospodărire. Ea s-a impus ca şi ansamblul măsurilor de politică forestieră, ca o reacţieobligatorie la actele tot mai nesăbuite de suprae ploatare a resurselor forestiere fără preocupărriguroase de apărare, conservare şi ameliorare a acestor resurse.

"rin aceasta, silvotehnica defineşte normele generale şi speciale integrate în regimulsilvic sau regimul de gospodărire. #n esenţă,regimul de gospodărire se referă la modul de gestiune amenajare şi punerea raţională în valoare a resurselor forestiere, fără limite teritoriale şi nedependente de modul de proprietate.

Silvotehnica a contribuit, în timp, la selecţia permanentă a speciilor arborescente şi lacontinua reorganizare structurală a pădurii cultivate, asigurând menţinerea, reproducerea şiconservarea acelor specii, populaţii şi structuri considerate mai adecvate scopurilor gospodăririsilvice şi$sau rezultate în urma selecţiei naturale în pădurile cultivate.

%e remarcat în plus este şi faptul că silvotehnica trebuie să-şi realizeze obiectiveleimediate şi de îndelungată perspectivă prin mi!loacele şi tehnicile care, în practica gospodăririi pădurilor de la noi, s-au dovedit a fi cele mai sigure, mai simple, mai bine adaptate realităţilorfondului forestier în fiecare loc şi moment, dar care, în plus, sunt mai ieftine şi deci mai eficientecologic, tehnic şi economic. Ea trebuie să evite a se anga!a în soluţii complicate inutil, motivatdoar prin comple itatea e agerată a tehnologiilor, a utila!elor folosite, sau pentru că ele au fosaplicate cu succes în alte zone geografice cu alte particularităţi constitutive ale fondului forestierdar care în final se dovedesc a fi păgubitoare sau nesigure.

%e asemenea, concomitent cu aplicarea diferenţială a comple ului de măsuri silvotehnice

reclamat de natura, starea, structura şi ţelurile fi ate în gospodărirea pădurii cultivate şi asupravegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, este imperios necesar să se continue efortul decercetare în condiţiile realităţilor forestiere de la noi, verificarea e perimentală precedând înorice loc şi moment trecerea la adoptarea şi aplicarea unui model nou sau perfecţionat de măsursilvotehnice. "rin aceasta se va putea evita în viitor întemeierea unor ecosisteme de culturăvulnerabile la acţiunea unor factori perturbanţi periculoşi care acţionează pe plan local sau previne deteriorarea şi degradarea structurală şi funcţională a ecosistemelor e istente, evitândsau diminuând costuri viitoare de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deteriorate. &u poate fscăpat din vedere nici faptul că adoptarea şi aplicarea unei silvotehnici raţionale şi, deci, !udiciofundamentate, necesită o aprofundată cunoaştere a bazei teoretice şi aplicative a măsurilorsilvotehnice, dar şi cunoaşterea în fiecare loc şi moment a mecanismelor bioecologice ce stau la

baza e istenţei şi productivităţii pădurii, precum şi a mi!loacelor tehnice şi financiare de care sdispune sau care pot fi mobilizate în fiecare loc şi moment în opera de diri!are a întemeierii şdezvoltării pădurii şi de valorificare raţională a produselor şi influenţelor sale binefăcătoare fără


2/90

discontinuităţi în timp şi spaţiu. "rin aceasta, silvotehnica face legătura între teorie şi practică,realizând trecerea de la cunoaştere la diri!area dezvoltării pădurii cultivate. 'stfel, soluţionareatehnico-economică a sarcinilor legate de gestiunea durabilă a pădurii cultivate devine şi seimpune drept o preocupare de primă importanţă într-o silvicultură ştiinţific fundamentată şi nurămâne cu nimic inferioară studiului pădurii care o precede şi o generează. %e fapt,fundamentarea teoretică a silvotehnicii se bazează pe studiul pădurii dar foloseşte în plus şi alte

premise de ordin tehnic, social şi economic."entru îndeplinirea cu continuitate şi optimă eficacitate a multiplelor obiective fi ate îngospodărirea pădurii şi ţinând seama de specifiocul acesteia, dar şi de dezvoltarea altordiscipline, în această parte se vor trasa succesiv următoarele genuri de intervenţii silvotehnice(

- întemeierea pădurii pe cale naturală)- îngri!irea şi conducerea pădurii)- regimele şi tratamentele silviculturale)- reconstrucţia sau conservarea unor categorii speciale de păduri)

*a aceste genuri de intervenţii ne vom referi în continuare Secţiunea I - Lucrări de îngrijire necesare în regenerarea naturală a pădurii cultivate

'sigurarea unei regenerări naturale corespunzătoare impune de multe ori susţinereaaplicării tratamentelor cu lucrări speciale menite a a!uta eficient realizarea de condiţii favorabile pentru instalarea seminţişului, consolidarea regenerării declanşate, obţinerea compoziţiei dorite,selectarea puieţilor corespunzători calitativ şi remedierea pre!udiciilor produse prin procesul derecoltare şi colectare a materialului lemnos.

"rincipalele obiective ale acestor lucrări sînt următoarele(a+ crearea condiţiilor corespunzătoare favorizării instalării seminţişului$lăstărişulu

natural, format din specii corespunzător compoziţiei de regenerare) b+ realizarea lucrărilor de reîmpăduriri şi împăduriri)c+ consolidarea regenerării obţinute şi atingerea desimii necesare)d+ asigurarea compoziţiei de regenerare)e+ selecţionarea puieţilor corespunzători calitativ)f+ remedierea pre!udiciilor produse prin procesul de recoltare a materialului lemnos)g+ reîntinerirea cioatelor în crînguri după - generaţii de lăstari."entru delimitarea sferei de acţiune a acestor lucrări, precizăm ca, regenerarea se

consideră asigurată cînd se realizează pe minimum /-0/1 din suprafaţă, în funcţie de proporţia participării în compoziţia de regenerare a speciilor din care este constituit arboretul matern.

*ucrările a!utătoare încep odată cu e ecutarea tăierii de însămînţare, încetează cînd serealizează starea de masiv şi pentru necesităţi practice curente pot fi utilizate, de la caz la caz, unspectru destul de variat de lucrări, prezentate în continuare.

Lucrări pentru favorizarea instalării regenerării*ucrările date se e ecută numai în porţiunile din arboret în care instalarea seminţişului

din specia 2speciile+ principale, prevăzute în compoziţia de regenerare, este imposibilă sau estîngreunată de condiţii grele de sol şi constau din(a) xtragerea seminţişurilor neutilizabile şi a subarboretului.*ucrarea se e ecută odată

cu efectuarea tăierii de însămînţare 2de deschidere a ochiurilor+ şi numai în porţiunile în care simpune din considerente silviculturale. Se e trage integral seminţişul constituit din speciisecundare, cît şi seminţişul bolnav, vătămat, cu vitalitate scăzută şi supradezvoltat aparţinîndspeciei 2speciilor+ principale. #ntrucît seminţişuri pree istente mai mari sau mai mici se întîlnefrecvent în arborete constituite din specii de umbră 2făgete+, trebuie să se analizeze foarte atenmenţinerea acelora care au posibilitatea de a se adapta treptat la condiţiile care se creează prindeschiderea arboretului.

#n cazul seminţişurilor de carpen şi alte specii de amestec, instalate în gorunete, chiar

dacă sînt de calitate foarte bună, se vor e trage în anul de fructificaţie a gorunului 2în perioadaaugust-septembrie+.


3/90

#n suprafeţele care se parcurg cu tăieri cvasigrădinarite şi progresive, e tragereaseminţişurilor neutilizabile se fac în punctele în care se urmăreşte instalarea de seminţişurivaloroase.

Subarboretul se e trage cu ocazia primei tăieri de regenerare, cînd se apreciază că acesta poate greva instalarea şi dezvoltarea seminţişului valoros.

b) !trîngerea humusului brut sau a litierei prea groase, tasate sau nedescompuse, care

împiedică seminţele de a lua contact cu solul mineral pentru a germina sau în cazul în careseminţele totuşi au germinat, dar nu permite puieţilor să iasă la lumină. 3umusul brut prezentîndo aciditate ridicată stîn!eneşte instalarea şi dezvoltarea seminţişului, grevînd activitatearădăcinilor. Situaţiile de îndepărtare a stratului de humus brut şi de îndepărtare a litierei groasesînt rare şi se întîlnesc în cazul arboretelor constituite din specii cu temperament mai mult deumbră, e cesiv de dese, cu conţinut sporit de tananţi şi răşini în resturile organice moarte.*ucrarea trebuie e ecutată pe benzi de /,4/-5,// m distanţate între ele la - m, orientate pecurba de nivel, sau numai în prea!ma semincerilor, în lunile septembrie-octombrie ale anului cufructificaţie la specia 2speciile+ principală, dar înainte de diseminarea seminţelor. *ucrarea see ecută cu grebla, de sinestătător, sau asociat, cu alte lucrări.

c) "nlăturarea păturii vii invadatoare care prin desimea ei îngreunează regenerareanaturală. 'stfel de situaţii creează speciile din genurile#alluna, #acciniu, $ubus f %uncus, &th'rium, Luzula, (eschampsiaşi alte graminee, iar înlăturarea lor se face diferit în funcţie detipul de pădure.

6ovorul format din specii de $ubus 2rugi+ se îndepărtează de pe toată suprafaţaarboretului de regenerat, prin tăierea sub colet a tuturor e emplarelor e istente, în lunile iulieaugust, în anii de fructificaţie a speciilor principale din compoziţia de regenerare. 7peraţia se poate repeta când acest covor se reface şi devine periculos după instalarea seminţişurilor.6ovorul de rugi trebuie îndepărtat şi în porţiunile unde urmează să se facă completarearegenerării prin plantaţii. *ucrarea se impune mai ales în zona de dealuri înalte.

#ndepărtarea covorului de muşchi verzi se face în benzi continue sau alterne, late de l m,distanţate la m şi amplasate pe curba de nivel. *ucrarea se face în anii de fructificaţie aspeciilor de bază şi amestec, toamna.

8ramineele instalate, de regulă, în arboretele rărite, se îndepărtează în anii defructificaţie, în general, în benzi alterne.

d) obilizarea soluluicînd acesta este tasat sau acoperit cu un strat gros de humus brut,care împiedică seminţele să i-a contact cu solul mineral.

9obilizarea se poate face la adîncimea de 5- cm sau 4-: cm în staţiunile unde frecventiernile sînt fără zăpadă, iar amplitudinile de temperatură sînt mari, e istînd pericolul îngheţăriseminţelor.

*ucrarea se e ecută în anii de fructificaţie, de regulă numai în benzi alterne sau înochiuri de regenerare înainte de diseminarea seminţelor 2iulie-septembrie+, folosind mi!loac

manuale, hipo sau motoprăşitoare.Se e ecută de regulă atît în arborete e cesuv de dese, cît şi în arborete degradate, cuconsistenţa scăzută şi sol tasat, care este defavorabil instalării şi menţinerii seminţişurilor.*ucrarea nu se e ecută în arboretele preconizate pentru parcurgere cu tăieri rase.

e) *rovocarea drajonării la arboretele de salcîm. Se aplică în arboretele tratate în crîng şise realizează prin zdrelirea rădăcinilor de salcîm cu un dispozitiv special, fie prin scoatereacioatelor, astuparea gropilor şi aratul suprafeţei, fie prin e ploatarea salcîmului prin căzănireastuparea gropilor şi aratul superficial a terenului.

#n ambele cazuri arătura se face până la 5/-5 cm adîncime, pe toată suprafaţa sau pe porţiuni.

"rovocarea dra!onării în arborete situate pe terenuri în pantă şi cu sol înierbat este

obligatorie. f) !trîngerea resturilor de exploatare. *ucrarea constă din adunarea crăcilor, amaterialului lemnos sau a altor resturi care nu pot fi valorificate, rămase după e ploatare.


4/90

%epozitarea resturilor se face în grămezi sau şiruri late de l m dispuse pe liniile de ceamai mare pantă, pentru a evita rostogolirea lor peste seminţiş.

g) (renarea suprafeţelor pe care stagnează apa. ;n porţiunile de teren în care apastagnează frecvent sau în cele în care acest lucru se produce ca urmare a îndepărtării arboretuluimatern, se vor e ecuta drenuri. 'cţiunea se va face numai după un studiu prealabil care să atestenecesitatea lucrării şi care să stabilească amplasarea sistemului de drenare.

6înd stagnarea apei este pe suprafeţe mici, se pot e ecuta şanţuri de scurgere sau deacumulare a acesteia pentru a crea condiţiile necesare instalării seminţişurilor. Lucrări pentru asigurarea dezvoltării seminţişului

'stfel de lucrări se pot e ecuta în seminţişurile naturale din momentul instalării lor şi pînă cînd arboretul realizează starea de masiv şi sînt următoarele(

a) xtragerea arborilor preexistenţi din arboretul parental, rămaşi după ultima tăiere.'stfel de situaţii sînt ca urmare a neaplicării întocmai a prevederilor privind regulile silvice dee ploatare a masei lemnoase şi se întîlnesc acolo unde atestarea parchetului s-a făcut superficiasau formal.

7peraţiunea se e ecută în cadrul lucrărilor de a!utorare a regenerării, numai cînd arboriirămaşi nu pot fi valorificaţi. *ucrarea se realizează prin tăierea arborilor dacă prin doborâre nuse produc pre!udicii seminţişului sau prin secuire cînd e istă pericolul degradării acestuia.

Se e ceptă grupele de arbori mai tineri care se pot dezvolta normal fără a stîn!eni noularboret creat.

b) (escopleşirea seminţişului. 'ceastă intervenţie urmăreşte prote!area seminţişuluiimediat după instalarea lui, împotriva buruienilor care-i pun în pericol e istenţa sau care pot să-împiedice dezvoltarea.

*ucrarea se e ecută numai pe porţiunile pe care e istă pericolul copleşirii seminţişului,stabilirea suprafeţei efective făcîndu-se prin observaţii şi amplasarea unor pieţe de proba.%escopleşirea se va efectua odată sau de două ori pe an, prima intervenţie făcîndu-se după o lunăde la începerea sezonului de vegetaţie pentru ca puieţii să se fortifice înainte de venirea perioadecu arşiţă.

' doua descopleşire se e ecută în septembrie numai dacă e istă pericolul ca ierburile şi buruienile prin înălţime şi densitatea lor să determine la venirea zăpezii, culcarea puieţilor.

9asa vegetală rezultată din descopleşire se depozitează astfel încît să nu stîn!eneascăseminţişul instalat.

c) $eceparea seminţişului de foioase rănit şi extragerea exemplarelor de răşinoasevătămate prin lucrările de exploatare.


5/90

efectuarea tăierii. "ot fi utilizate şi aşa procedee ca umbrirea cioatelor cu lăstarii tăiaţi, deco!ireacioatelor etc.

e) "mprejmuirea suprafeţelor.Este o lucrare eficientă, menită de a preveni distrugereaseminţişurilor prin păşunatul animalelor domestice şi sălbatice. #n general, această lucrare sregăseşte în cadrul celor de minim sanitar. Este recomandabil a fi dublată prin e ecutarea degarduri vii.

#ompletarea regenerării naturale*ucrarea se înscrie din punct de vedere tehnic în cadrul celor de împădurire şi se e ecutăîn suprafeţele rămase goale, înainte sau după lichidarea arboretului, folosindu-se speciile prevăzute de compoziţia de regenerare.

Scopul acestor lucrări este sporirea desimii regenerărilor, în aşa fel încît aceasta să fie de5- puieţi$m viabili şi sănătoşi, din specii conform compoziţiei de regenerare sau 5/,/ mii puieţi$ha. #n ste!ărete şi gorunete, elementul de cvercinee, trebuie să fie reprezentat în proporţde minim 0/->/1, de la desimile menţionate mai sus. 7 atenţie deosebită se va acorda instalăriiîn proporţie respectivă de 5/- /1 a unor specii deosebit de preţioase precum teiul, cireşul,sorbul, fagul, diverse fructifere, în dependenţă de tipul natural de pădure şi specificul ecologic astaţiunii. #n şleauri, elementul de cvercinee, trebuie să fie reprezentat, deasemenea, în proporţide minim 4/-:/1, iar la suplinirea compoziţiei de regenerare, să se i-a în considerare precizărilede mai sus. 6ompletările se efectuează în termen de cel mult doi ani după tăierea definitivă.

9ărimea minimă a suprafeţei în care urmează a se introduce puieţi este prevăzută denormative a fi de > m. 6ompletările pe suprafeţe mai mari se vor face cu specii deficitare încompoziţia regenerării naturale produse, care se vor introduce grupat în ochiuri şi buchete.

?n caz aparte îl constituie completările în porţiunile de teren regenerate natural numai cuspecii copleşitoare sau alte specii neindicate pentru staţiunea respectivă sau în care seminţişuleste neutilizabil din diverse cauze.

#n astfel de situaţii, se pot adopta următoarele soluţii(a+ reluarea procesului de regenerare cînd porţiunile de teren fără seminţiş corespunzător

compoziţiei @ ţel, sînt mai mari de /// m. #n porţiunile respective se vor crea benzi, culoaresau ochiuri, în care se vor introduce în grupe sau buchete puieţi din speciile dorite)

b+ introducerea de puieţi de talie înaltă în grupe mici la distanţă de - m între ei, careulterior să fie bine prote!aţi prin dega!ări şi curăţiri)

c+ introducerea de puieţi obişnuiţi, în grupe a cîte A- / bucăţi, după ce în prealabil s-aucreat ochiuri prin îndepărtarea seminţişului neutilizabil instalat. 7chiurile se vor amplasa la -m distanţă pe rînd şi între rînduri.

6ompletări se pot e ecuta şi înainte de tăierea definitivă, dar numai în porţiunile dearboret în care prin lucrări de e ploatare ulterioare nu se aduc pre!udicii în vre-un fel puieţilorşi în care nu mai e istă nici o posibilitate ca în urma unei fructificaţii să se obţină un anumitseminţiş.

#n toate situaţiile în care se urmăreşte favorizarea şi susţinerea regenerării, alegerealucrărilor 2comple ului de lucrări+ necesare, reclamă observaţii curente pe teren şi evaluăriobiective privind stadiul desfăşurării procesului de regenerare. Se va porni de la principiulrealizării unei regenerări cât mai sigure şi valoroase, adoptîndu-se numai acele lucrăriconsiderate necesare şi eficiente.

'legerea comple ului de lucrări privind producerea şi conducerea regenerării se vaface după o obiectivă analiză a stării şi ritmului în care s-a desfăşurat procesul de regenerare, astării arboretului matern devenit e ploatabil, precum şi a condiţiilor staţionale specifice.

*a alegerea şi e ecutarea completărilor se vor lua în considerare şi recomandările privinde ecutarea lucrărilor de împăduriri şi rezultatele controlului anual al regenerărilor naturale şartificiale.

Secţiunea II - Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii


6/90

#n ansamblul lucrărilor de îngri!ire şi conducere a pădurii se deosebesc mai multetipuri de operaţiuni 2tabelul 5+, fiecare caracterizându-se printr-un scop şi tehnică de lucraparte, dar integrate între ele şi în sistemul general de gospodărire a pădurilor. 'cesteintervenţii succesive nu see ecută izolat, ci alcătuiesc un sistem unitar de lucrări de îngrijire şiconducere,în care fiecare intervenţie este condiţionată de lucrările anterioare şi în acelaşi timpcondiţionează intervenţiile viitoare.

"rin sistem al lucrărilor de îngri!ire şi conducere a arboretelor se înţelege totalitatea operaţiilor deîngri!ire şi de conducere aplicate unui arboret, de la instalare până la începerea lucrărilor de regenerare,efectuate pe baze biologice, ecologice şi tehnico-economice, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit.

#n concepţia prezentată mai sus, lucrările de îngi!ire şi conducere a arboretelor sunt, pede o parte, o continuare a lucrărilor de îngri!ire a seminţişurilor şi plantaţiilor şi, pe de altă parte, ele se corelează organic cu viitoarele lucrări de regenerare.

Efectul pozitiv în sporirea valorii arboretelor, prin aplicarea lucrărilor de îngri!ire, se poate obţine numai prin e ecutarea cuconsecvenţă a tuturor lucrărilor integrate în sistemul deîngrijire preconizat, în toate stadiile de dezvoltare, de la îngri!irea seminţişurilor, până laînceperea lucrărilor de regenerare. 7miterea unor verigi din înlănţuirea lucrărilor deîngri!ire reduce, uneori până la anihilare, eficacitatea acestor intervenţii.

=abelul 5

6lasificarea lucrărilor de îngri!ire şi conducere a pădurii

%enumireatipului de

lucrări

Stadiul dedezvoltare încare seefectuează

Scopul principal

Lucrări de îngrijire cu caracter sistematic

%ega!ări Seminţiş,

desiş

- "romovarea speciilor valoroase şi salvarea lor de copleşire

%epresa! Seminţiş, desiş -


7/90

şi lăstarii lacomi de pe tulpină

#ngri!ireamarginii de

masiv

=oate stadiile - Bormarea unor liziere rezistente la vînturi şi pătrundereaanimalelor

%eschidereaculoarelor de

acces

%esiş @ codrişor - 'meliorarea accesibilităţii în pădure

#ngri!ireasubarboretului

=oate stadiile - 9enţinerea şi promovarea unui subarboret viabil, capabilsa-şi îndeplinească funcţiile specifice

!copul lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii

Scopul esenţial al lucrărilor de îngri!ire şi conducere a pădurii este acela de a realiza saufavoriza formarea de structuri optimeale arboretelor sub raport ecologic şi genetic, înconformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, învederea creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor, atât în ce priveşte efectele de protecţie, cât şi producţia lemnoasă şi nelemnoasă.

#n mod concret, din ansamblul obiectivelor urmărite prin efectuarea lucrărilor deîngri!ire şi conducere a arboretelor mai importante sunt următoarele(

-păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor)-conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în vederea creşterii gradului de stabilitate

şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea factorilor vătămători 2vânt, zăpadă, boli, dăunători,vânat, poluare ş.a.+)

-creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei, precum şiîmbunătăţirea calităţii lemnului produs)

-mărirea capacităţii de protecţie a calităţii factorilor de mediu 2protecţia apei, aerului,solului, peisa!ului ş.a.+)

-mărirea capacităţii de fructificaţie a arborilor şi ameliorarea condiţiilor deregenerare.

7biectivele concrete se referă la fiecare arboret în parte, fiind dependente de funcţiile2de regulă multiple+ atribuite, precum şi de ţelurile de gospodărirefi ate prin amena!ament."entru ma!oritatea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, prin efectuarea lucrărilor deîngri!ire şi conducere a arboretelor, se va urmări în principalcreşterea capacităţii de protecţie a

calităţii factorilor de mediu,fără a se negli!a însă obiectivele secundare referitoare la creşterea producţiei de lemn şi a calităţii acesteia 2acolo unde recoltarea de lemn este admisă+, în acescop, este necesară, în primul rând,creşterea gradului de stabilitate ecologică a arboretelor. "entrufiecare arboret în parte şi la fiecare intervenţie, obiectivele se diferenţiază în raport cuţelurile de producţie şi de protecţie urmărite şi cu modul cum acestea au fost soluţionate prin lucrările anterioare.

9i!loacele prin care se realizează obiectivele menţionate mai sus sunt următoarele(-reglarea consistenţei arboretelor în direcţia optimizării ei corespunzător scopurilor

precizate)-asigurarea compoziţiei optime a arboretelor amestecate, potrivit ţelurilor urmărite. Se va

urmări promovarea şi crearea de condiţii optime de dezvoltare pentru speciile autohtone

valoroase - ste!arii, fagul, ş.a., în areal ele lor naturale de vegetaţie)-corectarea şi ameliorarea structurii arboretelor după modul de regenerare a arborilor componenţi 2sămânţă, lăstari, dra!oni+)


8/90

-ameliorarea structurii genetice a arboretelor, prin promovarea formelor geneticesuperioare fără eliminarea în totalitate a altora dacă acestea contribuie la conservarea biodiversităţii şi stabilitatea ecosistemelor forestiere)

-îmbunătăţirea structurii calitative a arboretelor, prin e tragerea arborilor dăunători şifavorizarea celor cu însuşiri corespunzătoare ţelului urmărit)

-ameliorarea structurii verticale a arboretelor, prin menţinerea, formarea şi

promovarea subeta!ului şi a subarboretului, în condiţii staţionale şi de arboret potrivite.

etode de reducere a numărului de arbori prin lucrările de îngrijire


9/90

să se acţioneze simultan prin ambele metode,respectiv atât în plafonul superior, cât şi în celinferior al coronamentului.

"articularităţile metodei combinate constau în însuşi faptul că impune restricţii stabiliteaprioric asupra claselor de arbori ce se e trag, permiţând adaptarea şi nuanţarea tăierilor deîngri!ire, de la un loc la altul, în funcţie de starea şi de condiţiile concrete ale arboretuluirespectiv, ale fiecărui punct de rărire în parte. *a unele specii şi în anumite situaţii, modul de

rărire pe ansamblul arboretului se apropie de metoda răririi de !os 2de e emplu, în arboretel pure şi echiene de molid, neparcurse la timp cu lucrări de îngri!ire+. ;n alte cazuri 2arboretde amestec şi, în special, arborele cu structură eta!ată+, intervenţia se apropie de metodarăririide sus,respectiv se intervine cu precădere în plafonul superior.

9etoda schematică. Spre deosebire de metoda selectivă, prin cea schematică sunte trase în mod sistematic, după o schemă prealabilă, toate e emplarele, bune sau rele, de peun rând, culoar, bandă sau din distanţă în distanţă, de pe acelaşi rând.

9etoda schematico-selectivă. 'ceastă metodă cuprinde diferite combinaţii 2fie în timp,fie în spaţiu+, între e tragerile schematice 2făcute în rânduri sau-benzi+ şi cele selective 2interbenzi sau în spaţiul dintre rândurile e trase+.

#n general, pentru ma!oritatea pădurilor noastre de tip natural - chiar dacă ele sunt provenite din plantaţii - se va aplica metoda selectivă. 9etoda schematică şi cea schematico-selectivă sunt admise numai în cazul unor culturi de plopi euramericani, salcie selecţionată, pini etc., ori pentru efectuarea de lucrări de îngri!ire în arborete tinere, când se realizeazăaccesibilitatea interioară şi deschiderea tehnologică a arboretelor.

ntensitatea tăierilor de îngrijire

7rice reducere a numărului de arbori din arborete poate influenţa echilibrul ecologic

şi stabilitatea biocenozelor forestiere. %e aceea, determinareaintensităţii optimea tăierilor deîngri!ire este întotdeauna o problemă de primă importanţă, evitându-se atât e tragerilee agerate, cât şi cele sub nivelul eliminării naturale. %eosebit de dăunătoare pentru viitoruarboretelor sunt intervenţiile puternice şi foarte puternice, când ele sunt efectuate la vârste de peste A/ ani. în consecinţă, însemnarea 2alegerea+ arborilor de e tras, îndeosebi la răriturtrebuie încredinţată unor echipe specializate, permanente, conduse pe teren de un cadrutehnic cu pregătire superioară.

;ntensitatea parţială a fiecărei e trageri se e primă prin raportul calculat în procentedintre cantitatea de lemn recoltată la un moment dat 2la o intervenţie+ şi volumul arboretuluînainte de intervenţie. Ea poate fi e primată de asemenea şi prin raportul suprafeţei de bază 2saa numărului de arbori e traşi la unitatea de suprafaţă+, faţă de situaţia dinainte de tăiere, precumşi prin gradul de închidere a coronamentului. %e fiecare dată se menţioează procedeul de calcua intensităţii.

;ntensitatea e tragerii, calculată după volum, defineşte indicele de recoltare.;n raport cu suprafaţa de bază sau volumul e tras la o intervenţie, se stabilesc

următoarele intensităţi(-sub 41 -intensitate slabă)-4-5 1 - intensitate moderată)-54- 1-intensitate puternică 2forte+)-peste 1 - intensitate foarte puternică.;ntensitatea lucrărilor de îngri!ire este determinată, pe de o parte, de ţelul de gospodărire

şi, pe de altă parte, de particularităţile arboretului respect iv 2consistenţă, compoziţ ie,vârstă, productivitate, structură verticală etc.+ şi ale staţiunii 2bonitate, e poziţie, pantă profunzimea solului ş.a.+.


10/90

6onsistenţa se e primă prin( indicele de închidere a coronamentului, indicele de densitateşi indicele de desime. %e regulă, se foloseşte indicele de închidere a coronamentului 2consistenţa+

6u unele e cepţii, consistenţa limită este cea de /,:. #n arboretele ce au depăşit stadiulde pră!iniş, de peste A/ de ani, stabilirea intensităţii răriturilor numai după indicele de închiderea coronamentului 2consistenţei+ nu asigură întotdeauna rezultatele scontate. %e aceea, înasemenea cazuri, se !ustifică efectuarea unui control al intensităţii e tragerilor prin volum şi

creşterea în volum, folosind volumele reale stabilite prin inventarieri parţiale şi creştereacurentă în volum determinată după tabelele de producţie#n cazurile când, deşi consistenţa medie a unui arboret este de /,:, respectiv sub pragul

critic, dar repartizarea arborilor nu este uniformă pe întreaga parcelă, e istând pâlcuri cuconsistenţa /,> sau mai mare, se vor efectua rărituri parţiale în porţiunile respective.


11/90

*eriodicitatea lucrărilor de îngrijire

"eriodicitatea lucrărilor de îngri!ire 2intervalul de timpdupă care se revine, pe aceeaşisuprafaţă, cu o anumită lucrare de îngri!ire+ este determinată de temperamentul speciilor ce compuarboretul, de vârsta arboretului, de bonitatea staţiunii, de intensitatea lucrării e ecutate şi deconsistenţa arboretului.

;n general, nu se revine cu o nouă intervenţie - curăţire sau răritură - decât după ce arboretul, prin autoreglare, şi-a închis din nou starea de masiv. %upă realizarea acestei stări, se vor planifica şe ecuta lucrări specifice stadiului de dezvoltare atins şi ţelului de gospodărire urmărit.

Stabilirea momentului oportun pentru o nouă lucrare de îngri!ire se stabileşte pentru fiecarearboret în parte, pe baza unor atente observaţii şi măsurători de teren.

(egajări

%ega!ările @ sînt lucrări de îngri!ire şi conducere aplicate sistematic în arboretele tinere înfază de desiş, cu scopul salvării de copleşire a speciilor şi e emplarelor de valoare.

"rin dega!are se va înţelege lucrarea de îngri!ire efectuată în stadiul de seminţiş şi desiş, prin care se urmăreşte apărarea speciilor principale valoroase împotriva speciilor secundarecopleşitoare sau de o altă provenienţă, considerată necorespunzătoare.

#n general, perioada normală de e ecutare a dega!ărilor corespunde intervalului cuprins

între momentul închiderii stării de masiv, când se realizează creşterea ma imă în înălţime şimomentul apariţiei elaga!ului natural la ma!oritatea e emplarelor din arboret.#n arboretele amestecate - în care se e ecută dega!ările tipice - trebuie să se creeze

condiţii de vegetaţie cât mai bune, pentru speciile care sunt destinate să formeze viitoarelearborete şi, prin aceasta, la proporţionarea amestecurilor în sensul dorit.

6ând dega!ările se e ecută în arborete care se află în stadii de dezvoltare superioare,operaţia se numeştedegajare înt-rziată.

=ehnica de e ecutare. "entru e ecutarea dega!ărilor, se parcurge arboretul în care urmeazăsă se e ecute lucrările şi se controlează starea e emplarelor ce aparţin speciilor de valoare'colo unde se constată că acestea au fost depăşite în înălţime şi sunt stân!enite în creştere decătre e emplare aparţinând unei specii de valoare mai mică sau de către lăstari, se vine îna!utorul lor, prin tăierea sau frângerea e emplarelor care le stân!enesc. =ăierea se va face subnivelul vârfurilor e emplarelor de apărat, astfel încât să nu se modifice prea mult mediulnatural al arboretelor. =ulpina sau ramurile speciilor care copleşesc sau stân!enesc se taie - pecât se poate incomplet - apoi se frânge astfel încât vârful lor să continue să vegeteze, înacest fel, se întârzie lăstărirea de la tăietură şi reluarea creşterii e emplarelor care stân!enesc) î plus, se păstrează solul acoperit şi se asigură hrană pentru vânat.

"rin dega!ări, se taie sau se frâng numai e emplare care împiedică dezvoltareae emplarelor dorite şi se lasă neatinse acelea care nu stân!enesc, fie pentru că au înălţimi mamici, fie pentru că formează buchete separate. "rezenţa speciilor de amestec a!utătoare şiarbustive în arboret este de o deosebită importanţă pentru asigurarea unor condiţii bune devegetaţie. %e aceea, se urmăreşte apărarea speciilor de valoare şi nu distrugerea tuturor celorlalte emplare din arboret. "rin dega!ări, deci, se caută e emplare de apărat şi nu e tragereatuturor e emplarelor din !ur, care se pot dovedi foarte folositoare pentru viitorul arboretului.


12/90

6u ocazia dega!ărilor, se e trag din arboret şi pree istenţii nefolositori, care au rămasnee traşi în urma lucrărilor de îngri!ire a seminţişurilor, chiar dacă aparţin speciilor devaloare, întrucât dăunează tineretului din !urul lor. #n scopul diversificării structuriiarboretelor, nu se vor e trage seminţişurile pree istente valoroase, viabile şi de viitor, carenu pun în pericol dezvoltarea arboretului. E tragerea pree istenţilor de mari dimensiuni se vaface cu multă gri!ă, perioada optimă pentru această lucrare fiind iarna, pe zăpadă.

%ega!ările sunt de cea mai mare importanţă în arboretele amestecate. &ee ecutarea lor latimp se poate solda cu reducerea procentului speciilor de valoare şi deci, cu scăderea valoriiarboretelor. în această privinţă, cele mai periclitate sunt arboretele de şleau şi amestecurilede fag cu răşinoase.

#n arboretele pure de foioase, dega!ările se preocupă de e tragerea lăstarilor, îndeosebi acelor proveniţi din tulpini ale arborilor mai vârstnici, a unor pree istenţi şi a elementelordominante cu crăci groase şi coroane lăbărţate 2arbori lupiF+. =otodată, la speciile principase promovează formele genetice superioare. Se vor asigura condiţii pentru promovareaspeciilor de amestec necesare, pentru formarea subeta!ului şi a subarboretului.

%ega!ările se e ecută, în arboretele aflate în stadiu de desiş, ori de câte ori sunt necesareindiferent dacă s-a realizat sau nu starea de masiv pe întreaga suprafaţă. Ele se e ecută înfiecare grupă sau ochi de tineret, în care sunt prezente relaţii de concurenţă între specii sauindivizi aparţinând aceleiaşi specii.

%e asemenea, în cazul tratamentelor cu perioadă lungă şi foarte lungă de regenerare, nutrebuie aşteptat cu dega!ările până când arboretul bătrân se înlătură în întregime prine ploatare, întrucât această operaţie poate să dureze /- / ani. în acest timp, speciile de valoare pot fi eliminate în mare parte de către cele copleşitoare.

#n arborete provenite din regenerări naturale, situate în locuri greu accesibile sau înzone în care este lipsă acută de forţă de muncă, lucrările de dega!ări se vor putea limita numaila anumite suprafeţe 2benzi alterne, suprafeţe de formă pătrată sau circulară+, adaptate situaţilocale.

9i!loace, în mod curent, se folosescmijloace mecanicecosoare, topoare, cuţite, precumşi foarfeci cu amplificatoare de forţă de diferite tipuri.

#n cazul dega!ărilor întârziate se folosesc, de la caz la caz şi în funcţie de dotare,următoarele unelte( cosoare, topoare, foarfeci cu amplificatoare de forţă care să facă faţăunor secţiuni de tăiere de până la A/-A mm 2la foioase tari+, fierăstraie manuale, în funcţde dotare, mai pot fi folosite motoagregate echipate cu cuţit disc 2cu condiţia ca ele să fieuşoare şi mici consumatoare de combustibil+ etc.

Epoca de e ecutare. %ega!ările trebuie e ecutate numai în timpul când arboretul esteînfrunzit. &u este indicat ca dega!ările să fie e ecutate în timpul zilelor prea călduroase şi în perioadele secetoase. =rebuie preferate perioadele din timpul verii, nu prea calde şi cu cerulacoperit, mai ales pentru primele dega!ări.

&u este indicată efectuarea dega!ărilor nici la începutul perioadei de vegetaţie, cândlu!erii proaspăt crescuţi, fragili, se rup sau se rănesc cu multă uşurinţă prin lovire, îndeosebi la brad.

Epoca cea mai indicată pentru e ecutarea dega!ărilor este între 5 august şi /septembrie. ;n luna octombrie nu sunt indicate dega!ări, întrucât lu!erii, insuficientlignificaţi ai e emplarelor dega!ate sunt afectaţi de ger cu mai mare uşurinţă dacă suntcomplet descoperiţi.

;ntensitatea dega!ărilor depinde de desimea arboretului, de proporţia şi vigoarea decreştere a speciilor copleşitoare, de numărul pree istenţilor, de condiţiile staţionale şispeciile componente.

"eriodicitatea este determinată atât de caracteristicile biologice ale speciilor

principale şi copleşitoare, care compun arboretul, cât şi de condiţiile staţionale. %e regulă,dega!ările se repetă la 5- ani, mai devreme la cvercinee, salcâmete ş.a. ?neori sunt necesarechiar două dega!ări pe an 2de pildă în şleaurile de lunca+.


13/90

Depresajul "rin depresa!, se urmăreşte rărirea seminţişurilor şi a desişurilor pure, e cesiv de

dese, provenite din regenerări naturale sau prin semănături directe, în vederea asigurării unorcondiţii de dezvoltare mai favorabile tinerei generaţii. Efectuate la timp, depresa!ele asigură omai bună spaţiere şi dezvoltare a puieţilor, evitând încetinirea creşterilor, concreşterea maimultor e emplare la bază, eliminarea unor e emplare bine conformate de către elementerepedecrescătoare, cu tulpini a căror conformaţie este necorespunzătoare etc. #n pădurile fonduluforestier al


14/90

e emplarele rănite, cu coroana lăbărţată, cu fusuri înfurcite, rău conformate, cele din lăstari=otodată, se vor elimina pree istenţii nefolositori şi care nu pot constitui elemente utile pentru noul arboret.

#n arboretele pure, chiar dacă arborii prezintă o vegetaţie activă şi o calitatecorespunzătoare, se va proceda la o reducere treptată, uneori puternică, a numărului dee emplare, îndeosebi la răşinoase, pentru a mări stabilitatea viitoarelor arborete şi

productivitatea lor. ;n unele cazuri, se admite aplicarea de intervenţii schematico-selectivesau schematice 2de pildă - la culturi monoclonale de plopi+.#n arboretele cu e emplare atât din sămânţă cât şi din lăstari, se va da prioritate

primelor) se va urmări reducerea selectivă a e emplarelor provenite de la aceeaşi tulpină, promovând pe cele cu însuşiri calitative superioare. 6ând arboretul este ma!oritar dinlăstari, se vor favoriza e emplarele provenite din cioate sănătoase.

'rborii se taie de !os, iar materialul rezultat se valorifică potrivit reglementărilor învigoare.

9i!loace. 6urăţirile se pot e ecuta cu următoarele unelte şi mecanisme 2după caz şi înfuncţie de dotare+( topoare, foarfeci cu amplificator de forţă 2pentru diametre ale secţiunii dtăiere până la A/- / mm+, fierăstraie manuale, motoagregate portabile, echipate cu cuţit-disetc.

"entru colectarea lemnului se pot folosi mi!loace cu tracţiune animală şi mi!loacemecanice, adecvate, pe măsura dotării.

Sezonul de e ecutare este relativ larg( la răşinoase se va evita perioada de formare alu!erilor 2l mai - 5 iulie+. *a foioase, curăţirile se pot e ecuta tot timpul anului.

;ntensitatea curăţirilor va fi în general moderată, forte şi foarte puternică, după caz, fără ase întrerupe starea de masiv. 6onsistenţa nu trebuie redusă sub /,0 , mai ales în păduriledestinate să îndeplinească funcţii de protecţie a terenurilor şi solului.

"eriodicitatea curăţirilor variază de la la ani, în funcţie de specie, starea arboretului,condiţiile staţionale şi lucrările e ecutate anterior, în general, prima curăţire se e ecutăodată cu începerea elaga!ului natural la ma!oritatea arborilor, întotdeauna, următoarea curăţirese e ecută în anul următor realizării consistenţei pline, după intervenţia anterioară. %eregulă, se e ecută 5- curăţiri, în vederea impulsionării prin pârghii economice a efectuăriicurăţirilor în toate pădurile care necesită asemenea lucrări, indiferent de nivelul deaccesibilitate a arboretelor, se vor întreprinde măsuri de creştere a gradului de valorificare amasei lemnoase obţinută prin aceste intervenţii.

Rărituri


15/90

îngri!ire, în stadiul de codru mi!lociu, se vor efectua rărituri numai în arboretele care seconduc la vârste mari 2de peste 5 /-5A/ ani+.

*a rărituri se va aplica, de regulă, selecţia individuală, pozitivă, după criteriisilviculturale, fenotipice, ecologice şi economice.

;n raport cu caracteristicile, starea arboretelor şi ţelul de gospodărire, se vor aplicaurmătoarele metode(de sus, de jos, schematică, schematico+selectivăşi diferite combinaţii între

acestea. "entru condiţiile din ţara noastră o largă aplicabilitate prezintăcombinaţia dintre metoda/de sus0şi metoda /de jos0,care constă din selecţionarea şi promovarea arborilor valoroşi 2deviitor+, intervenind după nevoie, atât în plafonul superior, cât şi în cel inferior. 'ceasta nue clude folosirea, acolo unde este cazul, fie numai a metodei de sus, fie numai a celei de !osaşa cum se va arăta în capitolele următoare.

9etodele schematică şi schematico-selectivă se vor aplica numai în cazuri particulare 2de pildă, în culturi uniclonale de plopi selecţionaţi+.

=ehnica de e ecutare. Se va diferenţia în raport cu ţelurile de gospodărire, formaţiileforestiere 2grupe de tipuri de pădure+ şi starea arboretelor, potrivit recomandărilor din capitolel

-4.9odul de lucru se bazează pe identificarea arborilor de valoare 2arbori de viitor,D+,

după anumite criterii. 'stfel, se aleg din categoria speciilor principale, aparţinând claselor poziţionale l şi Craft, din rândul arbori lor sănătoşi, cu trunchiuri cilindrice bineconformate, fără înfurciri şi alte defecte, cu coroană cât mai simetrică şi ramuri relativsubţiri etc. 'legerea lor se va face şi în funcţie de ţelul de gospodărire 2lemn pentru furnire,lemn pentru cherestea, efecte de protecţie hidrologice superioare, efecte estetice deosebite ş.a.+întotdeauna se vor alege mai mulţi arbori de viitor decât numărul optim de e emplarevaloroase la e ploatabilitate. în funcţie de posibilităţile de realizare, se va proceda laînsemnarea arborilor de viitor, printr-un inel de cm materializat cu vopsea 2de preferat vopseaalbă+ la înălţimea de 5. m de la sol. 'legerea arborilor de e tras urmează totdeauna dupăalegerea şi eventual însemnarea arborilor de valoare.

#n acelaşi timp, se va acorda toată atenţiaidentificării arborilor ajutători2folositori+.%upă identificarea arborilor de viitor şi a celor a!utători, marcareaarborilor de extras2ane a 5+ numai constituie o problemă. &umărul arborilor de e tras va depinde de intensitatea şimetoda de rărire adoptate.

9arcarea arborilor de e tras se face după cum urmează(-la răşinoase - tot timpul anului)-la foioase şi la arborete amestecate de foioase cu răşinoase, numai în timpul perioadei de

vegetaţie.9arcarea arborilor de e tras se va face cu mult discernământ, sub conducerea

cadrelor tehnice cu pregătire superioară, numai după ce arboretul a fost parcurs în prealabil, pentru cunoaşterea structurii şi a stării de fapt, în raport cu obiectivele urmărite.

9i!loace. =ehnologiile de e ploatare sunt cele specifice acestui gen de lucrări) ele sestabilesc de către organele de specialitate ale sectoarelor de e ploatare, împreună cu specialiştiocoalelor silvice, potrivit instrucţiunilor tehnice în vigoare, în aşa fel încât să nu se producă pre!udicii arborilor rămaşi pe picior, îndeosebi arborilor de viitor 2de valoare+, care trebui prote!aţi.

;ntensitatea şi periodicitatea răriturilor. în funcţie de starea fiecărui arboret, despecie şi ţelul de gospodărire, periodicitatea şi intensitatea răriturilor variază în limite largi.

1ăieri de igienă

"rin tăieri de igienă se urmăreşte asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare aarboretelor, prin e tragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi şi doborâţi de vântşi zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.


16/90

#n legătură cu biodiversitatea, se vor semnala şi menţine diversele forme genetice, a tuturor speciilor e istente 2indiferent de proporţia lor în arboret+, a speciilor arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia etc.

*ucrările vor asigura diversificarea structurii organizatorice şi a celei verticale a arboretelor.%e asemenea, se vor menţine în arborete 5- e emplare$ha din specii rar întâlnite în cadrul

ecosistemelor respective.

6u tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile, după necesităţi impusede starea arboretelor, indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări deîngri!ire normale 2curăţiri şi rărituri+ şi tăieri de regenerare, în anul parcurgerii arboretelor cuasemenea lucrări de îngri!ire sau regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu acesteintervenţii.

6a regulă generală, se va urmări parcurgerea arboretelor în mod sistematic cu curăţiri şirărituri, în aşa fel încât să se reducă la minimum necesarul lucrărilor de igienă.

;dentificarea, inventarierea, repartizarea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat dintăieri de igienă se e ecută potrivit instrucţiunilor în vigoare, referitoare la această problemă precum şi în conformitate cu instrucţiunile în vigoare privind termenele, modalităţile şi epocil

de recoltare, colectare şi transport ale materialului lemnos din păduri.;ntensitatea, respectiv volumul de e tras prin aceste lucrări este determinată de starea de fapta fiecărui arboret în perioada dată.

E tragerea de arbori sănătoşi, de mare valoare şi indispensabili pentru asigurareaviitorului arboretelor constituie o gravă încălcare a regimului silvic, respectiv a reglementărilorsilvice.

ngrijirea marginii de masiv

'ceastă lucrare de îngri!ire se e ecută la liziere, prin rărirea timpurie a arboretelor încă de laînfiinţarea lor, pentru întărirea rezistenţei arborilor individuali care astfel îşi vor forma coroanedezvoltate până în apropierea solului şi înrădăcinare puternică în vederea prote!ării păduriiîmpotriva vântului, precum şi prin realizarea de benzi din arbuşti fructiferi şi ornamentali.

Bormarea lizierelor de rezistenţă se realizează şi prin plantarea cu puieţi, de la început, a-A rânduri paralele la scheme mai largi 2 . $ . m - ./$ ./ m+.

"entru a se putea lua măsurile corespunzătoare de menţinere şi întărire a rezistenţeilizierelor la acţiunea vântului, este necesar ca, în prealabil, să se stabilească direcţia principalilorcurenţi de aer din zona respectivă.

'cţiunea de consolidare a marginii arboretelor este necesar să se e tindă în interiorularboretului, pe o distanţă egală cu 5- înălţimi de arbore. ;n acest scop, după realizarea stării demasiv, banda respectivă de la marginea masivului va fi rărită în mod intens, pentru ca arborii

rămaşi să-şi formeze o Hînrădăcinare puternică şi coroane bine dezvoltate. 9ai târziu, tăierile sevor limita numai la recoltarea arborilor uscaţi.=ăierea fâşiei naturale de pădure de la marginea masivului, rezistentă la vânt şi zăpadă,

creată în decursul multor ani, ca şi deschiderea unor noi margini de masiv, suntcontraindicate în arborete ce au depăşit vârsta de / ani.

6onsolidarea marginilor trebuie asigurată şi cu ocazia deschiderii liniilor parcelare, alinilor de izolare sau electrice, a drumurilor. %e asemenea, este necesar să se e ecute lucrăride îngri!ire a lizierelor şi în !urul poienilor permanente.

#ngri!irea marginii masivelor se va realiza cu prioritate în molidişuri. =otodată, în pădurile de cvercinee se vor efectua lucrări de consolidare a marginilor de masiv cuvegetaţie, realizându-se şi perdele de arbuşti şi de alte specii forestiere adecvate) se va da prioritate arbuştilor fructiferi şi ornamentali.9enţinerea marginilor masivului într-o stare de semipermeabilitate la vânt, formate

din arbori suficient de spaţiaţi, a căror coroană se dezvoltă până în apropierea solului, este în


17/90

măsură să reducă riscul producerii de doborâturi. %acă marginea masivului este nepenetrabilăşi lipsită de continuitate, arboretul este mai e pus vântului.

6rearea de goluri trebuie evitată în arborete şi îndeosebi de-a lungul marginilor de masiv,deoarece forţa vântului creşte cu pătratul vitezei, când curenţii de aer pătrund în astfel degoluri.

lagajul artificial 'ceastă lucrare culturală cu caracter special şi intensiv reprezintă o intervenţie prin care

se urmăreşte, în primul rând, sporirea proporţiei de masă lemnoasă lipsită de noduri, aptă pentru sortimentele calitativ superioare. Ea se aplică selectiv, în arborete de productivitatesuperioară sau cel puţin mi!locie, numai asupra arborilor de valoare, consideraţi apţi pentru afi conduşi până la e ploatabilitate.


18/90

mondajul

'ceastă lucrare de îngri!ire se referă la tăierea crăcilor lacome, apărute pe trunchiularborilor, din mugurii dorminzi, în condiţii de vegetaţie neprielnice.

6răcile lacome apar frecvent în gorunete şi ste!ărete de ste!ar pedunculat, precum şi înarborete de plopi, la e emplare puse brusc în lumină, fără a avea o coroană bine dezvoltată sauun subeta! bogat, care să prote!eze tulpinile arborilor. %e asemenea, crăcile lacome apar şi laarbori în curs de uscare, fiind un semn al slăbirii lor fiziologice.

Emonda!ul se va e ecuta la gorun, ste!ar pedunculat şi plopi selecţionaţi, la e emplare devaloare.

=ăierea ramurilor lacome se va face vara , după o tehnică apropiată de cea a elaga!uluiartificial.

E istenţa sau introducerea la timp a unui subeta! bogat, în cazul cvercineelor, face inutilăaceastă operaţie.

"ngrijirea goruneto 2 făgetelor şi a şleaurilor de deal cu gorun

"rin proporţionarea !udicioasă a compoziţiei, trebuie acordată şi menţinută poziţiadominantă a gorunului şi formarea de arborete amestecate şi eta!ate, cu participarea activă afagului şi a carpenului, fără de care nu este posibilă conducerea arboretelor la vârste mari,în vedera obţinerii de lemn de valoare pentru furnire şi cherestea şi efecte de protecţiesuperioare. 'ceste două specii a!utătoare trebuie menţinute în raporturi de subordonare faţăde gorun. ?n alt obiectiv central se referă la amelioararea structurii arboretelor, în raportcu originea arborilor 2sămânţă, lăstari+. Se va urmări cu perseverenţă formarea de arborde mare valoare pentru furnire estetice şi cherestea. 6el mai mare pericol de copleşire agorunului se manifestă până la vârsta de 5 -5 ani. 8orunul, odată salvat, se va acţiona ferm pentru formarea subeta!ului şi a subarboretului. Dor fi promovate în amestec speciile de foioas2cireş, frasin, paltin ş.a.+.

%ega!ări. 'ceste lucrări încep de timpuriu, din stadiul de desiş, uneori chiar dinstadiul de seminţiş. Da fi prote!at nu numai gorunul, dar şi celelalte specii de valore( paltin, cireş, frasin, tei şi bineînţeles fagul, care are un rol ecologic şi economic deosebit.Salcia căprească se e trage în întregime. %in e emplarele de plop se menţin doar cele bine conformate, urmând să fie e trase ulterior la dimensiuni valorificabile economic. Seva persevera pentru e tragerea lăstarilor. 8orunul va fi prote!at mai ales de concurenţacarpenului şi, uneori, a teiului. Se e trag e emplare de gorun din lăstar. =otodată se vor promova formele genetice superioare de gorun, paltin 2paltin creţ+, frasin şi cireş. 8orunul vfi prote!at şi faţă de e emplarele de pini sau molid introduse în completarea regenerăriinaturale."eriodicitatea lucrărilor nu trebuie să fie mai mare de 5- ani.

6urăţiri. *ucrările încep la 5 - / ani. Se continuă cu lucrările de selecţie, îndeosebiîn cadrul speciilor principale, punându-se accentul pe prote!area şi favorizarea gorunului, fără ase negli!a fagul şi chiar carpenul) deci, nu se vor e trage decât parţial e emplarele speciilora!utătoare, ele urmând să formeze cel de al doilea eta! - foarte necesar pentru dezvoltareaviitorului arboret. "roporţia şi dezvoltarea carpenului va fi însă strict controlată. 7 atenţiedeosebită se acordă formelor superioare, îndeosebi la gorun, paltin, frasin. Se vor promovae emplarele care vor putea forma lemn pentru furnire. Se continuă cu e tragereae emplarelor din lăstari şi a pree istenţilor.

*ucrările se desfăşoară cu o periodicitate de A- ani, intensitatea e tragerilor fiindmoderată, uneori chiar forte, de sus, atunci când s-a format de!a al doilea eta! 2care trebuiemenţinut+ şi un subarboret bine dezvoltat. 6onsistenţa nu se va reduce sub /.:. 8orunului i seva da prioritate şi faţă de e emplarele de pini, larice sau molid, introduse în completarearegenerării naturale sau sub forma culturilor speciale pentru celuloză. 'nterior primei curăţiri,se vor deschide căi de acces în interiorul arboretelor.


19/90


20/90

6a o particularitate esenţială a gorunetelor şi ste!ăretelor, se menţionează faptul că elesunt e puse frecvent fenomenelor de uscare anormală, cu deosebire arboretele cu structurinecorespunzătoare sub raportul eta!ării, compoziţiei şi al modului de regenerare 2lăstarisămânţă+. %e aceea, lucrările de îngri!ire vor trebui să amelioreze arboretele, din aceste punctde vedere.

%ega!ări. 'ceste lucrări au un pronunţat caracter de selecţie interspecifică, cu

efecte directe asupra compoziţiei de viitor a arboretelor. Se e ecută necondiţionat în toategrupele de tineret, unde speciile de amestec sau arbuştii tind să copleşească gorunul sauste!arul. E emplarele de frasin, cireş, paltin şi tei provenite din sămânţă, se vor prote!a pe câ posibil, dacă nu depăşesc proporţia corespunzătoare din compoziţia de regenerare. ?neori, pânăla instalarea de specii a!utătoare mai valoroase, este oportună menţinerea unor e emplare de plop şi salcie căprească.

;n arboretele cu procent mare de carpen sau plop - specii cu o mare putere de eliminare aste!arului şi gorunului - trebuie intervenit cât mai devreme şi des, repetat, de multe ori chiardin primul an. &u se va urmări eliminarea totală a carpenului, ci menţinerea lui într-o proporţieraţională, mai ales în subeta!, atât pentru favorizarea creşterii arborilor buni de ste!ar şi goruncât şi pentru ameliorarea condiţiilor edafice. în cadrul buchetelor, grupelor şi pâlcurilor deste!ar şi gorun, se vor favoriza formele genetice superioare 2de pildă - forma târzie aste!arului pedunculat, fără însă a elimina în totalitate forma timpurie+.

*ucrările se e ecută după tehnica generală) e tragerea e emplarelor trebuie făcută cumultă gri!ă, fără a reduce prea mult consistenţa arboretului 2sub /.:+. ;ntervenţiile puternice,mai ales în desişurile compacte, provenite din regenerări naturale, pot e pune arboretulla vătămări grave cauzate de zăpadă.

%ega!ările au o periodicitate de 5- ani şi se e cută, de regulă, primăvara.#n arboretele tratate anterior în crâng, prevăzute la conversiune, prin dega!ări, se

urmăreşte apărarea ste!arului şi a celorlalte specii de valoare cu creştere înceată în tinereţe,împotriva tendinţei de copleşire a speciilor repede crescătoare. ;n plus, se urmăreşte apărareae emplarelor provenite din sămânţă, împotriva lăstarilor. Se întâmplă uneori ca e emplareledin lăstari 2mai ales cele din prima generaţie+, să fie mai bine conformate decât cele provenite din sămânţă, dar, chiar şi în acest caz, se va păstra numai o parte din e emplarele dinlăstari, dând totuşi prioritate celor din sămânţă.

#n arboretele amestecate de gorun sau ste!ari cu răşinoase, se va da prioritate primelor specii.


21/90

arboretului, în scopul formării unor coroane simetrice, proporţionate. Subarboretul rămâneneatins. Speciile a!utătoare se e trag numai în măsura în care stân!enesc e emplarele devaloare. Se urmăreşte formarea subeta!ului. Se promovează în continuare speciile de amestecvaloroase( frasinul, paltinul, cireşul, fagul, după caz. &u va fi negli!at nici teiul, în măsura încare acesta nu tinde să pună stăpânire pe plafonul superior.

;n arboretele amestecate cu răşinoase, se vor promova ste!arul şi gorunul,

răşinoasele fiind treptat eliminate, în condiţiile menţionate la dega!ări. 7 parte dinrăşinose pot fi menţinute în grupe sau pâlcuri, în scopuri peisagistice, în zone de agrement, înasemenea zone va fi promovat şi ste!arul roşu, în amestec în proprţie redusă 25/- /1+, subformă de pâlcuri.

"rintr-o corectă aplicare a curăţirilor, se consolidează structura ecologică, de viitor, aarboretelor. Se va urmări totodată formarea unor structuri genetice corespunzătoare, prin promovarea formelor cu însuşiri superioare 2de pildă-forma târzie a ste!arului pedunculat+fără a elimina în totalitate forma timpurie. =otodată, sub raport genetic, vor fi evitaţi arboriicu coroana lăbărţată, sub formă de mătură, înfurciţi. Se va acorda atenţie şi selecţiei pozitiveastfel se vor promova arborii care au tendinţa de a forma fusuri drepte, de regulă cei care au unsingur mugure pe lu!erul terminal.

;ntensitatea curăţirilor va fi moderată. 6onsistenţa se reduce la /.:, atât la ste!ărete,cât şi la gorunete, iar uneori chiar până la /.0 - cum este cazul gorunetelor de productivitatesuperioară, în care e istă un subarboret bogat.

"eriodicitatea curăţirilor este de -A ani, în arboretele de productivitate superioară şi de A ani în cele de productivitate inferioară.

în arboretele unde nu s-au e ecutat lucrări de îngri!ire, până la stadiul de nuieliş- pră!iniş, tehnica curăţirilor va fi diferenţiată, după cum urmează(

a+dacă arboretul are în compoziţia sa ste!arul sau gorunul în proporţie destul de mare, caredeşi copleşiţi, au posibilităţi de redresare, lucrările de îngri!ire dobândesc în acest caz uncaracter comple , în sensul că, în afara curăţirilor propriu-zise, se va e ecuta şi dega!areae emplarelor de ste!ar sau din alte specii de valoare, care sunt copleşite)

b+în permanenţă se va urmări prote!area şi promovarea arborilor proveniţi dinsămânţă, prin e tragerea de arbori proveniţi din lăstari, chiar dacă aceştia din urmă audimensiuni şi poziţii mai favorabile 2nu se va reduce însă consistenţa sub limita critică de /.:+.

#n pădurile tratate în crâng, prin curăţiri se răresc buchetele de lăstari, alegându-see emplarele cele mai bune din punct de vedere al poziţiei, calităţii trunchiului şi coroanei.


22/90

închiderea masivului, vor fi e traşi treptat prin rărituri, indiferent de clasa poziţionalădin care fac parte, dar fără a forma goluri în arboret.

#n toate situaţiile, vor fi prote!ate speciile de amestec -valoroase sub raport economicşi silvicultural 2cireş, frasin, paltin, tei+ fără ca acestea să stân!enească creşterea şi dezvoltaree emplarelor de elită ale speciei principale, în anumite condiţii staţionale, frasinul, înamestec intim, e ercită o acţiune nefavorabilă asupra ste!arului) în asemenea situaţii el vatrebui menţinut numai în grupe şi pâlcuri.E emplarele de plop, în măsura în care ele au mai rămas, vor fi în totalitate e trase.

#n arboretele de gorun şi ste!ar, în care apar şi specii de răşinoase 2pin, molid ş.a.+introduse în completarea regenerărilor naturale 2sau sub formă de culturi speciale, pentruceluloză şi răşină+, se continuă cu e tragerea lor treptată, pe măsura necesităţilor, în aşafel încât acestea să nu stân!enească dezvoltarea e emplarelor valoroase de ste!ar.


23/90

-speciile de amestec şi a!utătoare au, în general, temperament mi!lociu sau de umbră şi crescrepede în tinereţe)

-condiţiile bune de vegetaţie, specifice acestor tipuri de pădure fac concurenţa întrespecii foarte puternică, ceea ce obligă la lucrări de îngri!ire la timp şi de înaltă calitate, e ecutate d personal cu înaltă pregătire profesională.

6a regulă generală, se va urmări proporţionarea amestecului de specii, asigurând

preponderenţa ste!arilor şi menţinerea într-o proporţie necesară 2 /-A/1+ a speciilor a!utătoareSe va urmări formarea şi menţinerea arboretelor într-o structură verticală eta!ată, cusubarboret bogat. Se vor promova e emplarele din sămânţă. =otodată, se vor e trage treptat pinii şi speciile introduse în amestec, gorunul şi ite!arul fiind specii mult mai valoroase. "rinspecificul acestor arborete, este necesar ca alegerea arborilor de valoare şi a celor de e tras să serealizeze pe biogrupe, în vederea propoţionării corespunzătoare a amestecului şi formăriistructurii verticale.

%ega!ări. %e modul cum se e ecută lucrările depinde e istenţa speciilor de valoare înviitorul arboret. *ucrările se efectuează diferenţiat pe tipuri de şleau şi uneori chiar pe faciesuri,astfel(

"n faciesul cu carpeneste necesar ca ste!arul sa fie dega!at permanent cu o gri!ădeosebită împotriva acestei specii, foarte competitivă în stadiul de desiş. 6arpenul va fimenţinut în subeta!. "eriodicitatea va fi de un an.

"n faciesul cu carpen şi frasin,se va acţiona în primul rând asupra carpenului, dar şiîmpotriva frasinului, care are o creştere rapidă în tinereţe, putând stân!eni puternic speciile de bază, pe măsură ce înaintează în vârstă. Se vor păstra însă suficiente e emplare de frasin, în buchete şi grupe, alegându-se, pe cât posibil, e emplarele valoroase şi care, prin aşezareasau dimensiunile lor, nu sunt dăunătoare ste!arului. "eriodicitatea va fi de un an.

"n faciesul cu tei şi frasinse va acţiona atât împotriva frasinului, cât şi împotrivalăstarilor şi dra!onilor de tei, care copleşesc. =eiul din sămânţă va fi menţinut nevătămat înarboret, în proporţie convenabilă, în măsura în care nu stân!eneşte dezvoltarea speciilor de bază. E emplarele valoroase de frasin se vor menţine în buchete şi grupe astfel încât aceastăspecie să nu dăuneze ste!arilor.

"n tipul şleau de luncăse va acţiona permanent împotriva plopilor, precum şi a frasinului,care devine mai agresiv decât în tipul anterior, această specie fiind menţinută numai în bucheteşi grupe, precum şi împotriva altor specii copleşitoare şi agăţătoare 2carpen, viţă, hamei+.

"eriodicitatea dega!ărilor este diferită, în unele faciesuri 2cum este cel cu plop+ şi înanii ploioşi trebuie făcute două dega!ări pe an) în rest, dega!ările se repetă odată pe an.

"n tipul şleau de deal,acţiunea se duce mai ales împotriva carpenului şi fagului, înfaciesurile în care aceste specii găsesc condiţii favorabile de dezvoltare. Se vor păstrasuficiente e emplare de fag şi carpen pentru formarea celui de al doilea eta!, care este strictnecesar pentru dezvoltarea viitorului arboret. "eriodicitatea va fi de 5- ani.

Este indicat ca speciile copleşitoare să fie tăiate de la 5$ din înălţimea gorunului, dega!areîn !urul e emplarelor de valoare e tinzându-se pe 5./-5. m.

#n arboretele cu un număr mare de e emplare din lăstari, prin dega!ări se urmăreşteapărarea ste!arului şi a celorlalte specii de valoare, cu creştere înceată, împotriva tendinţei decopleşire a speciilor repede crescătoare, precum şi apărarea e emplarelor provenite din sămânţăîmpotriva lăstarilor, întrucât închiderea masivului 2când pădurea nu este degradată+ serealizează mai devreme şi stadiul de desiş durează puţin, dega!ările trebuie să înceapă detimpuriu şi se aplică o perioadă redusă de timp.

6urăţiri. *a începutul stadiului de nuieliş-pră!iniş, ste!arul depăşeşte în înălţimema!oritatea speciilor, dar se găseşte încă în concurenţă cu carpenul, frasinul, !ugastrul şi altele

care au o creştere mai activă. 9omentul începerii curăţirilor nu trebuie să depăşească vârsta lacare se realizează ma imul creşterii în înălţime 2la 5 -50 ani+."rin curăţiri moderate, uneori forte, vor fi e trase în primul rând e emplarele rănite,

bolnave, cele provenite din lăstari, precum şi e emplarele defectuoase din speciile principale


24/90

apoi cele care stân!enesc ste!arul şi gorunul în creştere, şi, în general, cele care nu seintegrează în ritmul de creştere a speciilor pricipale, tinzând să devină predominante şi, prinaceasta, să împiedice masa e emplarelor de valoare în dezvoltarea lor. *a ste!ari, vor fi evitatee emplarele fenotipic inferioare( arborii cu coroane sub formă de mătură, înfurciţi, cu mamulţi muguri pe lu!erul terminal etc. în acelaşi timp, nu va fi negli!ată nici selecţia pozitivă aarborilor fenotipic superiori.

"entru proporţionarea amestecului, se vor e trage chiar şi e emplare cu însuşiriinferioare, aparţinând speciilor valoroase, când alte specii, caracteristice tipului de pădure datsunt mai slab reprezentate şi impun protecţia în vederea formării celui de al doilea eta!.

Spre sfârşitul stadiului de riuieliş-pră!iniş, se profilează mai bine eta!area în arboret şispeciile de bază îşi activează creşterea în înălţime. Elementele de valoare încep să aibăcaractere tot mai distincte atât din punct de vedere biologic 2chiar genetic+ cât şi economic;ntervenţia are deci un accentuat caracter selectiv, e trăgându-se e emplarele cu defecteSte!arului şi gorunului li se vor da prioritate faţă de pini, molid şi larice, introduse încompletarea regenerării naturale, în măsura în care aceste răşinoase stân!enesc dezvoltareae emplarelor valoroase de cvercinee.

6oronamentul va fi deschis cu prudenţă. 7rice rărire prea puternică are ca urmarereducerea creşterii în înălţime, întârzierea elaga!ului şi lăbărţarea coroanei. Se vaurmări formarea şi îngri!irea subeta!ului şi subarboretului.

=ehnica descrisă se va aplica cu unele modificări, atât în şleaurile de câmpie, cât şi încele de luncă şi de deal. Ea se diferenţiază pe tipuri şi faciesuri numai în ceea ce priveşte proporţionarea amestecurilor, astfel(

#n faciesul cu carpen şi tei, se va e trage în principal teiul, păstrându-se e emplarele caretrebuie să intre în amestec în proporţie normală, pentru formarea celui de al doilea eta!)

-#n faciesul cu carpen şi frasin, se vor e trage şi e emplarele de carpen dar acesta va fimenţinut pentru subeta!. Brasinul se va menţine în buchete)

-#n faciesul cu tei şi frasin vor fi e trase cu deosebire e emplarele dăunătoare de frasin

şi cele de tei provenite din lăstari) teiul, provenit din sămânţă, având o creştere moderată, nuva constitui un element nedorit, fiind util în compoziţia arboretului pentru subeta!.E emplarele valoroase de frasin se menţin în buchete şi grupe.

;n şleaurile de deal şi de luncă, curăţirile se diferenţiază mai mult ca periodicitate decâtca tehnică, rămânând valabile recomandările date în privinţa dega!ărilor.

1ehnica curăţirilor în arborele în care nu s+au executat anteriorlucrări de îngrijire. Se vaurmări ca, pe lângă curăţirile propriu-zise, în care se e trag din arborele e emplarele cutrunchiurile strâmbe, aplecate, bifurcate, rănite, pree istenţii şi lăstarii 2aceştia din urmăîn mai multe reprize+) în anumite puncte, tăierile vor lua caracterul de dega!are ae emplarelor bune de ste!ari şi de alte specii de valoare, care sunt copleşite.

#n pădurile de şleau, periodicitatea curăţirilor va fi de - ani, în funcţie de tipul de pădure, în şleaurile de luncă, va fi de l - ani, la începutul stadiului de nuieliş-pră!iniş şi de ani, la sfârşitul stadiului) în şleaurile de câmpie şi de deal, cu ste!ar pedunculat, periodicitateava fi de - ani.

#n pădurile de şleau tratate în conversiune prin curăţiri, se răresc buchetele de lăstari,astfel încât numărul acestora să se reducă atât cât este necesar, pentru a se păstra solulacoperit. Se va da o atenţie deosebită protecţiei e emplarelor de ste!ar şi, dintre acestea, în primul rând acelora care provin din sămânţă sau din tulpini tinere. Subarboretul va fi păstratşi prote!at ca si subeta!ul.

"eriodicitatea curăţirilor în arboretele tratate în crâng, mai ales în stadiul de nuieliş,este mai mică decât cea aplicată pădurilor de codru) de regulă, se impun curăţiri la 5- ani.

'nterior începerii curăţirilor, se vor deschide căi de acces în arborele.


25/90

atenţie se va urmări ca arborii de valoare 2de viitor+ să fie aleşi, pe cât posibil, dine emplarele provenite din sămânţă, cu fusuri drepte, coroane cu ramuri relativ subţiri, aşezateorizontal 2se evittă arborii cu coroane sub formă de mătură, cu înfurciri etc.+.

Se vor e trage treptat pinii şi foioasele moi, la dimensiuni valorificabile, fără să seformeze goluri.

6onsistenţa arboretului se va reduce de la prima răritură la /.:. 6ând arboretul trece înstadiul de codrişor-codru, consistenţa se poate reduce până la /.0, dar numai cu condiţia săe iste subeta! şi un subarboret bine dezvoltate) se obţin astfel arbori de ste!ar şi gorun cucoroane bogate. %in al doilea eta!, se e trag numai arborii uscaţi şi aflaţi în curs de uscare.

#n arboretele în care nu s-au făcut dega!ări şi curăţiri, primele rărituri vor avea un pronunţat caracter de curăţire, în cazul când în arborete e istă încă. un număr suficient dee emplare de valoare, se va căuta ca prin rărituri aplicate în plafonul superior să li se creezecondiţii cât mai bune de creştere.

#n arboretele neparcurse la timp cu lucrări de îngri!ire sau parcurse cu intervenţiinecorespunzătoare, speciile de valoare 2ste!arul, gorunul+ sunt ameninţate de speciilecopleşitoare. %e aceea, prin rărituri se va urmări salvarea e emplarelor de valoare, îndeosebi celor provenite din sămânţă. "rima răritură va avea o intensitate slabă, în continuareintensitatea va creşte 2la moderat+ pe măsura dezvoltării subarboretului şi a subeta!ului, dafără ca să scadă consistenţa sub pragul critic de /.:.

#n arboretele tratate în conversiune de la crâng la codru, se aplică tot răriri pe întreg profilul arboretului, acordându-se o deosebită gri!ă e emplarelor de ste!ar provenite dinsămânţă. Subarboretul trebuie păstrat, iar din subeta! vor fi e trase numai e emplarele uscatesau în curs de uscare) e emplarele bune se e trag numai în cazul în care numărul de lăstari dela aceeaşi cioată este prea mare.

"eriodicitatea este de A- ani, pentru primele rărituri şi de 0-: ani în arboretele aflate înstadiul de codrişor-codru.


26/90

care !enează dezvoltarea e emplarelor din sămânţă. =ot odată, se va urmări să se menţină şi săse formeze cel de al doilea eta!. Se vor promova formele genetice superioare sub raportulcalităţii lemnului şi al producţiei de nectar.

;ntensitatea curăţirilor va fi, în general, moderată, consistenţa nu va scădea sub /.:."eriodicitatea este de A- ani în arboretele de productivitate superioară şi de -4 ani în cele d productivitate mi!locie. Sunt necesare - lucrări de curăţiri.


27/90

dezvoltarea unui puternic sistem radicelar. Se vor promova formele genetice cu însuşirisuperioare, mutifuncţionale.

%ega!ări, în plantaţii nu se e ecută operaţii tipice de dega!are, în crânguri trebuieapăraţi dra!onii de concurenţa lăstarilor, care sunt mai repede crescători în tinereţe)dega!ările sunt uneori necesare chiar din primul an de vegetaţie, în mod obişnuit repetându-sela 5- ani.

6urăţiri. *ucrările încep la -4 ani. ;n arboretele provenite din plantaţii, se e tragarborii rău conformaţi, înfurciţi şi bolnavi.#n crânguri se micşoreazză treptat numărul lăstarilor, lăsând - e emplare la cioată

6onsistenţa se va reduce la /.:/-/.: . ;ntensitatea intervenţiei poate fi mai mare numai înarborete de interes melifer, în care consistenţa va scădea până la /.0 .

Sunt suficiente două curăţiri, la un interval de ani. în salcâmetele încadrate în claselede producţie ;, ;;, şi ;;;, curăţirile se efectuează după cum urmează(

-în plantaţii, la vârstele de A- ani şi de :-> ani)-în lăstărişuri, la vârstele de -A ani şi de 4-0 ani.Se vor prote!a e emplarele din dra!oni, în detrimentul celor din lăstari..

"n plantaţii,răriturile se vor face de timpuriu 2la :-5/ ani+ şi în mod susţinut 2periodicitatede A-4 ani+. 'rborilor de valoare li se va asigura un spaţiu de creştere cât mai uniform, înscopul formării unor coroane dezvoltate echilibrat şi simetric. Se vor îngri!i în mod deosebie emplarele cu însuşiri fenotipice superioare.

#n cadrul răriturilor selective ce se e ecută în arboretele de productivitate superioară şisuperioară spre mi!locie, arborii de valoare 2de viitor+ vor trebui să îndeplineascăurmătoarele condiţii( coroană îngustă, dar bogată şi simetrică, trunchiul drept de calitatesuperioară, creşteri susţinute în înălţime, fructificaţii abundente, în asemenea condiţii, se vaurmări producerea de lemn de valoare superioară 2pentru cherestea, pentru parchete etc.+,în care scop arboretele de productivitate superioară vor ficonduse la vârste relativ înaintate2 /-A/ ani+ şi se vor parcurge cu cel puţin rărituri de intensitate moderată.

în arboretele de crâng, în care e istă mai mulţi lăstari la o tulpină, prima răritură va fimai intensă, lăsându-se cel mult - lăstari la o cioată. #n cazul c-nd există drajoni,aceştiatrebuie favorizaţi prin rărituri, în defavoarea e emplarelor din lăstari.

;n arboretele provenite din dra!oni, răriturile se practică în acelaşi mod ca şi în plantaţii, întrucât arborii sunt individualizaţi, iar din punct de vedere al ritmului decreştere, dra!onii se situează între arborii proveniţi din sămânţă şi cei proveniţi din lăstari,apropiindu-se mai mult de cei dintâi.

Se vor parcurge cu rărituri şi arboretele de productivitate inferioară, încadrate în claselede producţie a ;D-a şi a D-a, cu atât mai mult cu cât ele îndeplinesc importane funcţii de protecţie, intensitatea e tragerii fiiind redusă, iar periodicitatea mai mare.

;n arboretele de salcâm, în care s-au e ecutat curăţiri, răriturile vor fi de intensitaterelativ slabă, efectuând intervenţiiatât de jos,cât şi de sus.

'rboretele de salcâm cu funcţii speciale de protecţie vor trebui menţinute la densităţimai mari şi se vor conduce la vârste mai înaintate 2 -A/ ani+, dacă nu apare fenomenul duscare.

"ngrijirea arboretelor de salcie#n alegerea şi aplicarea metodelor de îngri!ire şi conducere a arboretelor de salcie

trebuie avut m vedere că marea lor ma!oritate îndeplinesc funcţii speciale de protecţie aapei şi solului. ;n acelaşi timp sunt destinate să îndeplinească şi funcţii de producţie


28/90

#n arboretele provenite din plantaţii cu clone selecţionate sunt necesare elaga!e şirărituri) după caz, se efectuează şi tăieri de igienă. &u se e ecută curăţiri.

Elaga!e. Se vor efectua două elaga!e, dar numai în cazul când materialul rezultat poate fi valorificat pentru fascine. =ehnica va fi aceeaşi ca la culturile de plopi. "rimul elaga!se va efectua până la 5$ - $ din înălţime, iar al doilea până la $ - $ din înălţime 2la cel 4-: m de sol+. Elaga!ele se e ecută cu prioritate pentru arboretele destinate să producă lemn

pentru furnire şi cherestea.


29/90

?lterior se vor aplica rărituri selective de intensitate moderată, cu periodicitate de A- ani, ca încazul de mai sus.

"ngrijirea culturilor de plopi euroamericani

"lopii euramericani şi deltoides se caracterizează printr-o creştere rapidă, începând chiar din

primul an de la plantare. Sunt foarte e igenţi faţă de lumină, au putere de eliminare redusă şi nu îş pot reface coroanele atunci când acestea au fost deformate din cauză înghesuirii. 'şa încât,răriturile întârziate au un efect redus.

#n arboretele dese şi nerărite timp îndelungat, ori parcurse cu rărituri slabe de !os, coroanelsunt insuficient dezvoltatecreşterile se reduc simţitor, trunchiurile se acoperă curamurilacome, iar receptivitatea la dăunători 2biotici şi abiotici+ se măreşte, rezistă mai greu inundaţii, întârzierea aplicării răriturilor în arboretele dese de plopi selecţionaţi, constituite dinclone de plopi, care s-au dovedit sensibile la atacul de *seudomonas s'ringae2cancerul plopului+, pot conduce la debilitarea arboretelor şi deprecierea calităţilor tehnologice ale lemnuluii. %e aceelucrările de îngri!ire constituie o condiţie esenţială în plopicultură.

#n arboretele de plopi selecţionaţi, provenite din plantaţii, sunt necesare următoarele lucrărde îngri!ire( elaga!e, emonda!e şi rărituri) după caz, sunt necesare şi tăieri de igienă. &u sunnecesare curăţiri. *a alegerea metodei şi a intensităţii lucrărilor, trebuie avut în vedere căma!oritatea culturilor de plopi îndeplinesc funcţii speciale de protecţie. %e aceea, prin lucrări dîngri!ire, ele trebuie conduse la vârste relativ mari, la care eficacitatea funcţională este ma imă6oncomitent, la aceste vârste şi prin lucrări de îngri!ire adecvate, se măreşte proporţia de lemn pentru furnire.

9a!oritatea culturilor de plopi, amplasate în staţiuni de bonitate superioară, vor fi destinatesă producă lemn de calitate superioară, respectiv lemn pentru furnire. ;n cadrul unor cicluri relativmari 2de - / ani+ şi în condiţiile ţelului de producţie menţionat, se obţin avanta!e deosebite. #acest scop, se vor aplica cu precădere rărituri selective, cele schematice şi cele schematico-selectiv

fiind neindicate, mai ales la vârste înaintate. Se vor efectua cel puţin elaga!e 2la nevoie chiar A precum şi emonda!e - atunci când este cazul.Elaga! artificial, în culturile de plopi pentru celuloză, elaga!ul nu este strict necesar. %acă

e istă posibilităţi se vor e ecuta 5- elaga!e) în culturile pentru lemn gros, destinat industriei dfurnire, se vor e ecuta - elaga!e.


30/90

-culturi şi arborete rezultate în urma aplicării corecte a tratamentului tăierilor cvasigrădinărite.

"n primul caz,lucrările de îngri!ire 2dega!ări, curăţiri şi rărituri+ se vor aplica în aşa fel încâtsă se accentueze diversitatea structurală a arboretelor. Se va urmări formarea treptată dearborete cu structuri diversificate. "ree istenţii valoroşi vor fi menţinuţi, iar amestecul va fidiri!at în direcţia compoziţiei ţel. 'ceasta din urmă va trebui să fie apropiată de compoziţia

arborertelor naturale, proprii condiţiilor staţionale respective. "n al doilea caz,se vor e ecuta rărituri cu caracter combinat 2de !os şi de sus+. Se va urmăriînsă menţinerea şi accentuarea diversităţii structurale e istente şi se vor prote!a toateseminţişurile naturale apărute.

"n al treilea caz,lucrările de îngri!ire ce se e ecută în acelaşi arboret vor dobândi un caracter comple , ele cuprinzând întreaga serie de intervenţii necesare 2de la îngri!irea seminţişurilor, ldega!ări, curăţiri şi rărituri+, în funcţie de stadiul de dezvoltare în care se află porţiunile de arborerezultate ca urmare a aplicării unei perioade foarte lungi de regenerare 2de A/-4/ ani+. 'ccentul principal se pune pe următoarele direcţii( menţinerea şi accentuarea diversităţii structuriiverticale a arboretului) proporţionarea amestecului potrivit compoziţiei ţel) creării de condiţifavorabile pentru regenerarea naturală şi dezvoltarea seminţişului.

9etoda, intensitatea şi periodicitatea intervenţiilor vor diferi de la un loc la altul, dincadrul aceluiaşi arboret. %ega!ările şi curăţirile vor avea caracterul unei selecţii negativeiar răriturile cel al selecţiei pozitive, intervenind în ambele plafoane. Evident, pe suprafeţele aflateîn curs de regenerare, lucrările de îngri!ire se e ecută, de regulă, concomitent cu cele de regenerarca şi în cazul arboretelor tratate în codru grădinărit.

"ngrijirea şi conducerea arboretelor cu funcţii de protecţie a apelor

#n arboretele situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor, zăcămintelor şi surselor de apăminerală, potabilă şi industrială, în arborete situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulareîn arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport e cesiv de aluviuni, precum şi în zonelede protecţie destinate păstrăvăriilor, se vor efectua curăţiri de intensitate moderată şi rărituri slabede !os, pe cât posibil mai rar repetate.

#n arboretele destinate să prote!eze izvoarele şi zăcămintele de apă minerală terapeutică, deinteres deosebit, lucrările de îngri!ire se vor efectua în baza unor atente studii de teren,aprobate în prealabil de organele ierarhice superioare, urmărind ca prin aceste lucrări să nu sederegleze echilibrul hidrologic şi peisa!ul forestier. *a arboretele în vârstă se vor efectua lucrări deconservare.

#n arboretele încadrate în celelalteF categorii fucţionale, din această subgrupă, se vor putee ecuta lucrări de îngri!ire obişnuite) curăţirile şi răriturile vor fi de intensitate slabă până lmoderată, în funcţie de caracteristicile arboretului şi ale staţiunii.

#n toate cazurile, prin lucrări de îngri!ire, se va urmări realizarea de arborete amestecate dtip natural) bieta!ate, şi multieta!ate, cu un bogat subarboret şi cu o pătură muscinelă dezvoltată 2îstaţiuni prielnice+, întotdeauna subeta!ul şi subarboretul vor fi prote!ate. ;n arboretele derăşinoase, în vederea reducerii gradului de intercepţie a precipitaţiilor în coronament, îndeosebi acelor sub formă de zăpadă, plafonul superior se va deschide prudent şi treptat, fără însă cadensitatea arboretelor să scadă sub limita critică de /,:.

#n arboretele de fag cu răşinoase, ca şi în culturile de răşinoase din subeta!ul fagului şi ceal amestecurilor de fag cu răşinoase, prin lucrări de îngri!ire, se va urmări creşterea proporţiefagului, în mod similar, în culturile de răşinoase efectuate în subeta!ul gorunului, se vaurmări ma!orarea proporţiei de participare a gorunului şi a speciilor a!utătoare, precum şformarea subeta!ului şi a subarboretului.

&u se admite efectuarea lucrărilor de îngri!ire 2dega!ări şi curăţiri+ cu folosirea mi!loacelchimice, mai ales prin stropiri.


31/90

"ngrijirea şi conducerea arboretelor cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor

*a arboretele situate pe stâncării, terenuri cu eroziune de adâncime, terenuri cu înclinaremai mare de A/J, substrate de flişuri, nisipuri, pietrişuri şi rohotişuri, cu înHclinare mai mare d

J, precum şi în arboretele de pe terenurile în pantă cu eroziune puternică, în benzile de pădurlimitrofe golurilor alpine, în cele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele

acestora, precum şi în cele situate pe terenuri alunecătoare, şi înmlăştinite, din considerenteecologice, în actualele condiţii economice şi de dotare tehnică, nu se planifică şi nu see ecută rărituri) în schimb, se efectuează curăţiri, tăieri de igienă şi de conservare, oriundeasemenea lucrări sunt necesare şi posibile.

Mat Inf Lucrari Silvotehnice Munteanu M

Documents

Transcript of Mat Inf Lucrari Silvotehnice Munteanu M