Măsurile Preventive

7
Măsurile preventive Capitolul I: SEDIUL MATERIEI Titlul V din Partea generală a noului Cod de procedură penală, Capitolul I, cuprinzând articolele 202-244, reglementează măsurile preventive. Potrivit noii legi procesuale, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă. 1 Spre deosebire de Codul de procedura penală anteerior, în noua reglementare nu îşi mai găsesc aplicabilitatea două dintre fostele măsuri preventive, şi anume obligaţia de a nu părăsi ţara şi obligaţia de a nu părăsi localitatea, iar ca noutate absolută pentru legislaţia procesual penală românească, s-a reglementat o nouă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu, urmărindu-se prin introducerea acestei instituţii lărgirea posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive. 1.1. Condiţiile generale de luare a măsurilor preventive 1.1.1. Competenţa de dispunere a măsurilor preventive şi persoana faţă de care acestea se pot dispune Potrivit legii noi, reţinerea poate fi luată faţă de suspect sau inculpat, de către organul de ccercetare 1 Art. 202 alin. (4) NCPP.

description

masuri preventive ncpp

Transcript of Măsurile Preventive

Msurile preventive

Capitolul I: SEDIUL MATERIEITitlul V din Partea general a noului Cod de procedur penal, Capitolul I, cuprinznd articolele 202-244, reglementeaz msurile preventive. Potrivit noii legi procesuale, msurile preventive sunt reinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauiune, arestul la domiciliu i arestarea preventiv.[footnoteRef:2] [2: Art. 202 alin. (4) NCPP.]

Spre deosebire de Codul de procedura penal anteerior, n noua reglementare nu i mai gsesc aplicabilitatea dou dintre fostele msuri preventive, i anume obligaia de a nu prsi ara i obligaia de a nu prsi localitatea, iar ca noutate absolut pentru legislaia procesual penal romneasc, s-a reglementat o nou msur preventiv, respectiv arestul la domiciliu, urmrindu-se prin introducerea acestei instituii lrgirea posibilitilor de individualizare a msurilor preventive.1.1. Condiiile generale de luare a msurilor preventive1.1.1. Competena de dispunere a msurilor preventive i persoana fa de care acestea se pot dispune Potrivit legii noi, reinerea poate fi luat fa de suspect sau inculpat, de ctre organul de ccercetare penal sau de ctre procurornumai n cursul urmririi penale.Controlul judiciar i controlul judiciar pe cauiune pot fi dispuse fa de inculpat, n cursul urmririi penale, de ctre procuror i de ctre judectorul de drepturi i liberti, n procedura de camer preliminar, de ctre judectorul de camer preliminar, iar n cursul judecii, de ctre instana de judecat.Arestul la domiciliu i arestarea preventiv pot fi luate fa de inculpat, n cursul urmririi penale, de ctre judectorul de drepturi i liberti, n procedura de camer preliminar, de ctre judecatorul de camer preliminar, iar n cursul judecii, dec ctre instana de judecat.[footnoteRef:3] [3: Art. 203 alin. (1)-(3) NCPP.]

1.1.2. Actul prin care se dispun msurile preventiveOrganul de cercetare penal i procurorul dispun prin ordonan motivat, iar n cursul urmririi penale i al procedurii de camer preliminar, judectorul de drepturi i liberti sau judectorul de camer preliminar se pronun asupra cererilor, propunerilor, plngerilor i contestaiilor privitoare la msurile preventive n camera de consiliu, prin hotrre motivat. n cursul judecii, instana de judecat se pronun asupra msurilor preventive prin ncheiere motivat. ncheierile pronunate n materia msurilor preventive se comunic inculpatului i procurorului care au lipsit de la pronunare.1.1.3. Caracterul edinei n cursul urmririi penale i al procedurii de camer preliminarn cursul urmririi penale i al procedurii de camer preliminar, cererile, propunerile, plngerile i contestaiile privitoare la msurile preventive se soluioneaz n camera de consiliu, prin ncheiere motivat, care se pronun n camera de consiliu.[footnoteRef:4] [4: Art. 203 alin. (5) NCPP.]

1.1.4. Scopul i condiiile generale de aplicareScopul msurilor preventive const n asigurarea bunei desfurri a procesului penal, n mpiedicarea sustragerii suspectului sau a inculpatului de la urmrirea penal sau de la judecat, nu i de la excluderea pedepsei, aa cum dispunea art. 136 alin. (1) CPP 1968, dispoziie creia i s-a reproat c ncalc prezumia de nevinovie, ori n prevenirea svririi unei alte infraciuni.[footnoteRef:5] [5: Corespondent al prevederilor art. 5 paragr. 1 lit. c) din Convenia european.]

Riscul cu privire la sustragerea suspectului sau inculpatului de la procedura urmririi penale sau de la judecat poate fi dedus din natura i gravitatea faptei de care este acuzat , pedeapsa ce i-ar putea fi aplicat n cazul pronunrii unei hotrri de condamnare, domiciliul, profesia, resursele financiare de care dispune, vrsta, starea de sntate, personalitatea, relaiile de familie sau legturile de orice fel cu ara n care este supus urmririi penale sau judecii (situaia cetenilor strini, apatrizilor sau a persoanelor cu multipl cetenie), conduita avut anterior n cadrul procedurii cu privire la obligaiile pe care trebuie s le respecte.n art. 202 alin. (1), (2) i (5) NCPP sunt consacrate urmtoarele condiii, care nu reprezint altceva dect garanii mpotriva arbitrariului, astfel cum au fost conturate pe plan convenional:a) exist probe sau indicii temeinice din care rezult suspiciunea rezonabil c o persoan a svrit o infraciune[footnoteRef:6]. Suspiciunea rezonabil nu trebuie s se refere la svrirea unei fapte prevzute de legea penal, ca n Codul anterior, ci la o infraciune, aa cum se arat i n art. 5 din Convenia european. [6: Art.202 alin. (1) NCPP.]

Noul Cod de procedur penal, spre deosebire de Codul de procedur penal din 1968, nu definete noiunea de "indicii temeinice". n cadrul procesului penal, indiciile temeinice nu pot rezulta dect din probe. Aceast exprimare are n vedere mprejurarea c, la luarea unei msuri preventive nu este necesar s existe acelai nivel de probatoriu ca n cazul trimiterii n judecat, ci doar probe suficiente din care s rezulte "presupunerea rezonabil". Faptele ce au dat natere suspiciunii nu trebuie s fie la acelai nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzaie, ce trebuie s existe la un moment procesual ulterior n cadrul urmririi penale.Prin existena unei suspiciuni rezonabile se nelege existena unor date, informaii care s conving un observator obiectiv i imparial c este posibil ca o persoan s fi svrit o infraciune. Caracterul rezonabil al suspiciunii se apreciaz n funcie de circumstanele fiecrei cauze.[footnoteRef:7] [7: C. Voicu, A. S. Uzlu, G. Tudor, V. Vduva, Noul Cod de procedur penal. Ghid de aplicare pentru practicieni, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2014.]

b) s existe o cauz care mpiedic punerea n micare sau exercitarea aciunii penale[footnoteRef:8]. Aceast condiie const n aceea c o msur preventiv nu poate fi dispus dect dac materialul probator susine necesit angajrii rspunderii penale a unei persoane, fiind ndeplinite condiiile legale n acest sens. Existena unei cauze penale reprezint un obstacol legal pentru luarea, confirmarea, prelungirea sau meninerea unei msuri preventive. [8: Art. 202 alin. (2) NCPP.]

c) msura s fie proporional cu gravitatea acuzaiei aduse persoanei fa de care este luat i necesar pentru realizarea scopului urmrit prin dispunerea acesteia.[footnoteRef:9] Aceast dispoziie red condiiile necesare pe care o msur preventiv trebuie s le ndeplineasc pentru a nu fi considerat abuziv. [9: Art. 202 alin. (3) NCPP.]

d) pentru infraciunea svrit legea s prevad pedeapsa deteniunii pe via, a nchisorii sau a amenzii. A fost nlturat , fa de art. 136 alin. (1) CPP 1968, inclusiv n cazul arestrii preventive, condiia ca fapta s nu fie sancionat cu pedeapsa amenzii sau a nchisorii alternativ cu amenda. Cu excepia unui singur caz de arestare preventiv prevzut de art. 223 alin. (2) NCPP, a fost nlturat condiia unei limite minime de pedeaps.e) ascultarea suspectului sau inculpatului, anterior lurii msurii, numai n prezena aprtorului ales sau numit din oficiu.

1.2. ncetarea de drept a msurilor preventive 1.2.1. Cazurile de ncetare a msurilor preventiven Noul Cod de procedur penal s-aau reglementat noi cazuri de ncetare de drept, astfel c n art. 241 alin. (1) se prevede c msurile preventive nceteaz de drept:a) la expirarea termenelor prevzute de lege sau stabilite de organele judiciare;b) n cazurile n care procurorul dispune o soluie de netrimitere n judecat ori instana de judecat pronun o hotrre de achitare, de ncetare a procesului penal, de renunare la aplicarea pedepsei, de amnare a aplicrii pedepsei ori de suspendare a executrii pedepsei sub supraveghere, chiar definitiv;c) la data rmnerii definitive a hotrrii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;d) n alte cazuri anume prevzute de lege;Au fost prevzute, de asemenea cazuri speciale de ncetare a msurii arestului la domiciliu i a msurii arestrii preventive:a) n cursul urmririi penale sau n cursul judecii n prim instan, la mplinirea duratei maxime prevzute de lege;b) n apel, dac s-a mplinit durata pedepsei pronunate n hotrrea de condamnare[footnoteRef:10]. [10: Art. 241 alin. () NCPP.]

1.2.2. Procedura de constatare a ncetrii de drept