Master Plan MunteleMareEcoResort

Mai

2012

Munte

le M

are

EcoR

eso

rt

Mast

er

Pla

n –

rev.0

1

Prezentul Master Plan este considerat a avea drept rezultat managementul tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale şi estetice să fie îndeplinite şi să fie menţinute integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale şi bioclimatul. Acest document vizează atenţia tuturor factorilor implicaţi în această etapă în dezvoltarea turistică locală şi regională:

Consiliul Judeţean Alba Consiliul Judeţean Cluj Consiliul Local Ocoliş Consiliul Local Poşaga Consiliul Local Băişoara Consiliul Local Ciurila Consiliul Local Iara Consiliul Local Valea Ierii S.C. Buscat Invest S.R.L. S.C. Muntele Mare Invest S.R.L.

Întocmit:

S.C. Proiect Turism S.R.L.

Beneficiari:

S.C. Buscat Development

S.R.L.

Valea Ierii, Cluj

S.C. Muntele Mare

Development S.R.L.

Poşaga, Alba

M a s t e r P l a n M u n t e l e M a r e E c o R e s o r t

1 | P a g i n a

Cuprins

Introducere ............................................................................. 3

Proiectarea resort-ului în baza principiilor ecoturismului ............................................................................... 3

Localizare şi contextul regional ....................................................................................................................... 9

Comunităţile locale adiacente ................................................................................................................... 15

Judeţele Cluj şi Alba ................................................................................................................................... 17

Problemele planificării (planning issues) ................................................................................................... 19

Definirea brand-ului şi poziţionarea pe piaţă ............................................................................................ 22

Mix-ul de structuri de primire turistică (Accomodation Product Mix) ...................................................... 24

Principiile de proiectare şi design ale EcoResort-ului................................................................................ 28

Managementul zăpezii .......................................................................................................................... 37

Domeniul schiabil – standarde, principii, consideraţii în proiectarea şi operarea sa ............................... 38

Standarde .............................................................................................................................................. 38

Principii .................................................................................................................................................. 40

Consideraţii ............................................................................................................................................ 41

Clasificarea schiorilor după aptitudini ................................................................................................... 41

Densitatea acceptată a schiorilor pe pârtii ............................................................................................ 41

Diferenţa de nivel necesară pentru un schior/zi ................................................................................... 42

Calculul capacităţii de transport pe cablu ............................................................................................. 43

Analiza solară ......................................................................................................................................... 43

Strategia structurilor extrahoteliere & unităţilor rezidenţiale ...................................................................... 44

Planificarea terenurilor (zonificare, POT & CUT distinct pe tipologia zonelor, regulamente interne etc.) ... 46

Standardele în proiectarea drumurilor (judeţene, comunale, pietonale, trasee turistice) .......................... 63

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu ............................................................................................ 65

Eticheta ecologică europeană ....................................................................................................................... 70

Managementul deşeurilor ............................................................................................................................. 73

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu în timpul construcţiilor ...................................................... 74

Inventariere .......................................................................... 75

Fiziografie ...................................................................................................................................................... 75

Caracteristicile geomorfologice generale ale masivului Muntele Mare ............................................... 75

Concluziile studiului hidro-geotehnic .................................................................................................... 76

Relevanţa elementelor fiziografice ........................................................................................................ 77

Potenţialul climato-turistic .................................................................................................................... 78


2 | P a g i n a

Analiza capacităţii montane – domeniul schiabil ...................................................................................... 85

Instalaţiile de producere a zăpezii artificiale ......................................................................................... 92

Parcări ........................................................................................................................................................ 94

Alte activităţi recreaţionale montane ....................................................................................................... 98

PARCUL DE DISTRACŢII Snowtubing, Summertubing, Schi pe iarbă, Săniuş, Mini Snowmobiles, alte

distracţii montane: Skydive, Nautic Jet, Butterfly, Carousel ................................................................. 99

Plimbări cu sania trasă de cai .............................................................................................................. 105

Skydive ................................................................................................................................................. 106

NauticJet .............................................................................................................................................. 106

ButterFly .............................................................................................................................................. 107

PARCUL DE AVENTURĂ ........................................................................................................................ 109

ZooPark ................................................................................................................................................ 110

Rope Runner (Zip Lines).................................................................................................................... 111

Mountain Spa & After Ski Water Complex .......................................................................................... 111

Qpark RiderPark .................................................................................................................................. 111

Traseu tematic “Panorama Muntele Mare” ........................................................................................ 112

Plimbări cu motosania ......................................................................................................................... 114

Tururi cu snowmobile (cu ghid însoţitor) ............................................................................................ 115

Piaţa ................................................................................... 116

Piaţa mondială ............................................................................................................................................. 116

Caracteristicile generale ale domeniilor schiabile ................................................................................... 118

Franţa................................................................................................................................................... 120

SUA ...................................................................................................................................................... 121

Caracteristicile pieţei domeniiilor schiabile din România ........................................................................... 124

Structurile de primire cu funcţiuni de cazare aferente principalelor domenii schiabile ......................... 137

Sinaia ................................................................................................................................................... 139

Poiana Braşov ...................................................................................................................................... 140

România ca piaţă turistică în comparaţie cu alte destinaţii învecinate ...................................................... 141


3 | P a g i n a

Introducere

Proiectarea resort-ului în baza principiilor ecoturismului

Prin definiţie un resort reprezintă un ansamblu de clădiri şi facilităţi localizate într-un areal determinat,

ansamblu ce asigură cazarea, restauraţia, divertismentul şi relaxarea turiştilor.

Legătura dintre zonele protejate şi turism este veche ca şi istoria ariilor protejate. Ariile protejate au nevoie

de turism, şi turismul are nevoie de zone protejate. Deşi relaţia este complexă şi uneori contradictorie,

turismul este întotdeauna o componentă critică ce trebuie luată în considerare la stabilirea şi în

managementul ariilor protejate.

În planificarea resort-ului credem că proiectul nostru ecoturistic trebuie:

să promoveze efectiv conservarea întregului ecosistem local, nu doar specii individuale, perspective

sau site-uri;

să fie viabil în vederea atragerii de investiţii şi să fie durabil;

să fie bine planificat, finanţat, gestionat şi comercializat în scopul de a veni în întâmpinarea cerinţelor

stricte de mediu şi de agrement cu o dezvoltare a ecoturismului adevărat.

Sub aspectul raportării proiectului Muntele Mare EcoResort la politicile generale de dirijare şi orientare ale

sectorului turistic, au fost considerate următoarele:

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026

Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România

Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2007-2013

Strategia de dezvoltare rurală a judeţului Alba 2007-2013

Strategia turismului în judeţul Alba

Legislaţia specifică

Succesul proiectului Muntele Mare EcoResort este condiţionat de analiza situaţiei curente şi a perspectivelor

viitoare de dezvoltare a zonelor şi activităţilor turistice montane.

Încă din faza de proiectare s-a pornit de la standardul internaţional de ecoturism Green Globe iniţiat de The

World Travel and Tourism Council bazat pe Agenda 21 adoptată în 1992 în cadrul Summit-ului de la Rio de

Janeiro. Muntele Mare EcoResort se va constitui în primul eco-resort din România în baza a 8 principii care

vor considera că produsul turistic trebuie:

1. să concentreze eforturile de creare a oportunităţilor în viziunea în care turistul trebuie să aibă

experienţe proprii şi directe în natură (focalizarea pe zonele naturale)

2. să creeze oportunităţi de experienţe în natură care să conducă la o mai bună înţelegere a acesteia

combinată cu distracţia (interpretare)

3. să reprezinte cea mai bună practică pentru turismul de mediu durabil (practica sustenabilităţii

mediului)

4. să contribuie direct la conservarea zonelor naturale (contribuţie la conservare)

5. să furnizeze contribuţii dinamice consumatorilor locali (beneficii pentru comunităţile locale)


4 | P a g i n a

6. să respecte aşteptările consumatorului (satisfacţia clientului)

7. să fie sensibil, să interpreteze şi să se implice în cultura existentă în zonă (respectul cultural)

8. să facă obiectul unei promovări cinstite, corecte şi exacte, astfel încât să se formeze aşteptări

realiste (marketing responsabil)

La baza întocmirii Master Plan-ului Muntele Mare EcoResort au stat planurile preliminare de dezvoltare

turistică întocmite, în ordine cronologică, de:

24.08.2010 Adrian Roman, SC Buscat Development SRL (fig. I.1);

04.10.2010 Ingenia Group, arassociati STUDIO DI ARCHITETTURA (fig. I.2);

04.05.2011 Robert Apschner, Planungsbüro Forsthuber - Reibenwein ZT GmbH (fig. I.3).

Realizarea acestor planuri preliminare a fost posibilă datorită susţinerii financiare a SC Buscat Development

SRL şi SC Muntele Mare Development SRL.

Ridicările topografice au fost realizate de către SC ARHITOP SRL.

Studiul hidro-geotehnic a fost întocmit de către ing. Virgil Drăguleanu – SC GEOFOR SRL.

Studiul preliminar şi soluţia tehnică propusă pentru instalaţiile de înzăpezire artificială a fost fundamentată

de Wintertechnik Engineering GmbH.

Fig. I.1 Plan preliminar Adrian Roman


5 | P a g i n a

Fig. I.2 Plan preliminar Ingenia Group

Fig. I.3 Plan preliminar Robert Apschner


6 | P a g i n a

Elaborarea master plan-ului Muntele Mare EcoResort a presupus finalizarea a două faze preliminare:

1. identificarea oportunităţilor şi a elementelor ce pot inhiba (împiedica) dezvoltarea turistică, un

rezumat al atributelor necesare asigurării depăşirii provocărilor critice ce pot face dezvoltarea resort-

ului nefezabilă din punct de vedere tehnic, economic, ecologic sau social;

2. definirea viziunii resort-ului: identificarea celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte mix-ul de servicii

turistice şi infrastructura necesară, concomitent cu evaluarea impactului social şi natural.

Situaţia juridică şi economică a terenurilor este clară şi îndeplineşte criteriile de siguranţă necesare

investiţiei. La data de 1 decembrie 2011, situaţia juridică a terenurilor era cea exemplificată în tabelul I.1.

Proprietar Nr. CF Suprafaţa (mp)

S.C. BUSCAT DEVELOPMENT S.R.L. CF 50484 Valea Ierii 573321

CF 50915 Băişoara 823579 CF 50482 Valea Ierii 21457 CF 50483 Valea Ierii 2397 CF 50481 Valea Ierii 705546 S.C. MUNTELE MARE DEVELOPMENT S.R.L. CF 71106 Poşaga 3419689

TOTAL 5.545.989

Tabelul I.1 Structura proprietăţilor

Categoria de folosinţă a terenului SC Buscat Development SRL este păşune (conform extraselor de Carte

Funciară), cu observaţia – categoria de folosinţă din titlul de proprietate este păşunat împădurit în

amenajament silvic TP IV, UA 40/1, UA 41 şi UA 42, în afara fondului forestier naţional.

Categoria de folosinţă a terenului SC Muntele Mare Development SRL este păşune (conform extrasului de

Carte Funciară).

Din punct de vedere administrativ terenul este situat pe raza a doă judeţe (Alba şi Cluj), respectiv pe trei

comune: 3.419.689 mp aferent comunei Poşaga (AB), 823.581 mp pe comuna Băişoara (CJ) şi 1.302.721 pe

comuna Valea Ierii (CJ). (fig. I.4)

Fig. I.4 Terenuri aparţinătoare U.A.T. Poşaga, Valea Ierii, Băişoara


7 | P a g i n a

În mai 2012 suprafaţa alocată proiectului se completează cu 1330228 m2, suprafaţa alocată proiectului

totalizând astfel 6.876.217 m2.

Categorie Suprafaţa totală (mp)

din care:

Amplasament cadastral

Tilu proprietate Amplasament UAT

teren forestier

657,700

58,523 T333P2UP4

22995 / 23.03.2012 Valea Ierii 375,377 T333P1UP4

223,800 T333P3UP4

păşune 296,490 296,490 T75P2 23035 / 23.03.2012 Baisoara

izlaz comunal 376,090

2,105 T500P4

Valea Ierii

260,520 T500P5

86,752 T502P4

25,118 T502P5

1,595 T503P1

Fig. I.5 Terenuri aparţinătoare U.A.T. Poşaga, Valea Ierii, Băişoara (revizuire 1)


8 | P a g i n a

Fig. I.6 Categoria economică a terenurilor


9 | P a g i n a

Localizare şi contextul regional

Muntele Mare (fig. I.5) este situat în Carpaţii Occidentali, în partea de nord-est a Munţilor Apuseni, între 46

grade 22 minute şi 46 grade şi 45 minute latitudine nordică şi între 23 grade şi 5 minute şi 23 grade 40

minute longitudine estică.

Masivul Gilău-Muntele Mare se încadrează în categoria munţilor mijlocii şi scunzi, cu altitudini între 500 -

1800 m. Înălţimea maximă se atinge în vârful Muntele Mare, 1826 m, al treilea vârf din Munţii Apuseni, după

Curcubăta Mare 1849 m şi Vlădeasa 1836 m.

Proiectul Muntele Mare Ecoresort se desfăşoară din punct de vedere administrativ pe teritoriul judeţelor

Cluj şi Alba, pe teritoriul comunelor Valea Ierii şi Băişoara (jud. Cluj), respectiv Poşaga (jud. Alba).

Fig. I.7 Masivul Muntele Mare


10 | P a g i n a

Fig. I.8 Localizarea zonei studiate

Cluj-Napoca este principalul centru generator de fluxuri turistice în zonă, având una dintre cele mai dinamice

economii din România. Populaţia din zona metropolitană Cluj-Napoca era în 2009 de 379.705 locuitori.

Oraşul găzduieşte un număr de 9 universităţi ce cumulează un număr de peste 100.000 de studenţi

(Universitatea Babeş-Bolyai este cea mai mare din România cu peste 45.500 de studenţi în 105 specializări).

Cluj-Napoca se situează pe locul II în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare, dupa capitală, influenţa

acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. În cadrul regiunii ocupa locul I in ierarhia

urbană.

Fig. I.9 Rangul centrelor de polarizare în regiunea NV


11 | P a g i n a

Accesul în această etapă se face pe DJ 107R pe traseul Cluj-Napoca – Ciurila – Filea de Sus – Băişoara –

Muntele Băişorii – Muntele Mare, lungimea acestuia fiind de 58,650 m.

Starea deplorabilă a sectorului Ciurila – Filea de Sus – Băişoara face ca varianta preferată din punct de

vedere a gradului de întreţinere a drumurilor să fie una mai lungă: Cluj-Napoca – Floreşti – Luna de Sus –

Vlaha – Săvădisla – Lita – Liteni – Băişoara – Muntele Băişorii – Muntele Mare.

Alte două căi de acces sunt dinspre comuna Valea Ierii, precum şi dinspre Valea Arieşului făcându-se legătura

între Muntele Mare EcoResort şi comunele Ocoliş şi Poşaga. Schematic drumurile de acces sunt prezentate

în figura I.7, iar reprezentarea lor în cadrul zonei studiate este suprapusă pe ortofotoplanuri (figura I.8).

Fig. I.10 Analiză schematică a drumurilor de acces

Fig. I.11 Reprezentarea pe ortofotoplanuri a drumurilor de acces din cadrul zonei studiate


12 | P a g i n a


13 | P a g i n a


14 | P a g i n a

Potrivit Ordonanţei de urgenţă 142 din 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, în unităţile administrativ-teritoriale cu

resurse turistice cuprinse în anexele la prezenta lege, turismul este considerat ca activitate economică

prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone

(Art.2 OUG 142/2008).

Proiectele de infrastructură specific turistică, tehnică şi de protecţie a mediului, pentru unităţile administrativ

teritoriale cu resurse turistice, vor fi promovate cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi judeţene

de dezvoltare (Art.2 OUG 142/2008).

Comunele Ocoliş şi Poşaga se regăsesc în anexa acestei legi, la categoria unităţi administativ teritoriale cu

resurse naturale mari (14,00-24,99), iar comunele Băişoara şi Valea Ierii la categoria unităţi administativ

teritoriale cu resurse naturale medii (5,00-13,99), cu menţiunea că, potrivit Art. 8 anexele la prezenta lege se

reactualizează periodic pe măsura identificării de noi resurse turistice precum şi a modificărilor intervenite

asupra infrastructurii turistice sau tehnice.

În acest sens, de o deosebită importanţă sunt:

introducerea în anexa privitoare la unităţile administrativ teritoriale cu resurse turistice mari a

comunelor Băişoara şi Valea Ierii;

introducerea în anexa privitoare la unităţile administrativ teritoriale cu resurse turistice mari care au

probleme ale infrastructurii turistice a comunelor Băişoara şi Valea Ierii;

introducerea în anexa privitoare la unităţile administrativ teritoriale cu resurse turistice mari care au

probleme ale infrastructurii tehnice a comunelor Băişoara şi Valea Ierii.

Potrivit Art. 7 din Legea Turismului Consiliile judeţene şi consiliile locale elaborează propuneri de marketing

şi dezvoltare regională / locală a turismului, care stau la baza strategiei naţionale de dezvoltare a turismului

şi marketing-ului destinaţiei, precum şi a strategiilor sectoriale, atât din iniţiativă proprie, cât şi la solicitarea

administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.

Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc măsuri pentru stimularea dezvoltării staţiunilor turistice, a

produselor şi a ofertei turistice locale.

În acest sens, notându-se faptul că, deşi există un potenţial turistic ridicat, în cele două judeţe – Alba şi Cluj,

nu există nici o staţiune de interes naţional, dezvoltarea turistimului din ultimii 20 de ani fiind, aşa cum o

dovedesc statisticile, susţinută îndeosebi de turismul de afaceri în mediul urban şi într-o mai mică măsură de

pensiunile turistice rurale.

Un proiect coerent, complex şi bine fundamentat, aşa cum este Muntele Mare EcoResort, are nevoie pentru

a ajunge la maturitate de sprijinul administraţiei publice locale pentru a-şi demonstra viabilitatea prin

depăşirea într-un ritm accelerat a fazei obţinerii aurorizaţiilor, avizelor şi acordurilor necesare. Dezvoltarea

parteneriatelor între instituţiile locale de stat (servicii deconcentrate, reprezentanţe ale ministerului în

teritoriu ş.a.) trebuie să constituie o prioritate a managementului proiectului Muntele Mare EcoResort.

Absorbţia fondurilor europene şi aplicarea schemelor de ajutor de stat pot veni în sprijinul realizării

proiectului Muntele Mare EcoResort, accelerând dinamica implementării sale.


15 | P a g i n a

Comunităţile locale adiacente

Comuna Ocoliș, Alba Populație (2011) 608 locuitori Suprafață: 85,79 km² Densitate: 7,07 loc./km² Sate componente: Ocoliș, Lunca Largă, Runc, Vidolm

Comuna Poșaga, Alba Populație (2011) 1.015 locuitori Suprafață: 136,28 km² Densitate: 7,44 loc./km² Sate componente: Corțești, Incești, Lunca, Orăști, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Săgagea

Comuna Băișoara, Cluj Populație (2011) 1.891 locuitori Suprafață: 111,04 km² Densitate: 17,02 loc./km² Sate componente: Băișoara,Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băișorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel

Comuna Iara, Cluj Populație (2011) 3.690 locuitori Suprafață: 143,87 km² Densitate: 25,64 loc./km² Sate componente: Iara, Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungești, Măgura Ierii, Mașca, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului

Comuna Valea Ierii, Cluj Populație (2011) 864 locuitori Suprafață: 148,67 km² Densitate: 5,81 loc./km² Sate componente: Valea Ierii, Cerc, Plopi


16 | P a g i n a

Evoluţia demografică în comunele adiacente, date conform INSSE: Iara

1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

912 1078

1602 1789

1392

1172 1026

864

Valea Ierii

1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

3104 3450

3661 3706

3065

2513 2330 1891

Băişoara

1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

2559 2766 2648 2555

1998

1618 1383

1015

Poşaga

1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

6712 6822 6469 6288

5631 5190

4704

3690

I Iara


17 | P a g i n a

Judeţele Cluj şi Alba

Judeţul Alba Judeţul Cluj

Populaţie (2002): 327.224 locuitori Populaţie (2011): 659.370 locuitori

Suprafață: 6242 km² Suprafață: 6674 km²

Municipii: Alba Iulia (58.681 locuitori)

Sebeș (24165 locuitori) Aiud (22495 locuitori) Cugir (20119 locuitori) Blaj (20026 locuitori)

Municipii: Cluj-Napoca (309.136 locuitori)

Turda (43.472 locuitori) Dej (31.702 locuitori)

Floreşti (21.832 locuitori) Câmpia Turzii (20.677 locuitori)

Gherla (20.203 locuitori)

Surse: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, http://www.cluj.insse.ro

Direcţia Judeţeană de Statistică Alba, http://www.alba.insse.ro

160 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cuprinzănd 1769 camere cu 3626 locuri

277 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cuprinzănd 4157 camere cu 8416 locuri

Camere (apartamente) de închiriat 62 Camere (apartamente) de închiriat 44 Cabane 136 Cabane 64

Campinguri 78 Campinguri 232 Hosteluri 99 Hosteluri 133 Hoteluri 887 Hoteluri 4297

Moteluri 267 Moteluri 415 Pensiuni agroturistice 118 Pensiuni agroturistice 297

Pensiuni turistice 1808 Pensiuni turistice 2281 Vile 171 Popasuri turistice 94

Vile 559

Staţiuni turistice de interes local (conform HG 852/2008)

Băile Turda Băile Băiţa

Zona Fântânele Zona Muntele Băişorii

Albac Arieşeni

http://www.insse.ro/

http://www.alba.insse.ro/


18 | P a g i n a

Distribuţia camerelor în cele două judeţe (urban, pe municipii şi rural)

În funcţie de tipologia lor, numărul locurilor din structurile de primire turistică din cele două judeţe erau

împărţite astfel:

Jud

eţu

l Alb

a

Jud

eţu

l Clu

j

Sursa: Lista structuri de primire turistice cu functiuni de cazare clasificate (actualizată 16-03-2012),

www.mdrt.ro/userfiles/turism/BD_cazare_public.XLS

http://www.mdrt.ro/userfiles/turism/BD_cazare_public.XLS

http://www.mdrt.ro/userfiles/turism/BD_cazare_public.XLS


19 | P a g i n a

Problemele planificării (planning issues)

Pentru a asigura o proiectare şi operabilitate de succes pentru un resort montan trebuie fundamentată

întocmirea master plan-ului pe trei coloane ce vizează caracteristici şi factori de natură fizică, economică şi

de piaţă:

Figura II.1 Elementele de bază ale unui resort

Caracteristicile fizice includ:

- resursele naturale (apă, aer, sol, vegetaţie şi faună);

- categoria de folosinţă a terenurilor (păşune, pădure, păşunat împădurit);

- climatul;

- resursele vizuale;

- pericolele naturale;

- resursele recreaţionale.

Procesul de master planing presupune documentarea caracteristicilor fizice ale fiecărei locaţii cu

ortofotoplanuri, hărţi topografice, modele tridimensionale, muncă de teren şi supraveghere, precum şi

planificare analitică.

Următoarea categorie de elemente necesare în planificarea unui resort montan fezabil se referă la

caracteristicile pieţei:

accesibilitatea locaţiei;

mărimea şi proximitatea pieţei privită subaspectul dimensiunii: local, regional;

elemente demografice (vârstă, venit şi educaţie);

dinamica populaţiei (creştere/regres, tendinţe sociale, îmbătrânire/întinerire).

Cea de-a treia categorie de factori şi caracteristici ce trebuie considerate cuprinde:

capacitatea resort-ului;

lungimea sezonului operaţional (vară şi iarnă);

infrstructura disponibilă / costul realizării ei;

necesarul de capital pentru facilităţi;


20 | P a g i n a

eficienţa operaţională;

sursele de venit, politica de preţuri;

resursele umane

Înţelegerea şi documentarea echilibrului între caracteristicile fizice, economice şi de piaţă este deosebit de

importantă, acest echilibru fiind determinant în proiectarea unei amenajări turistice de succes.

Definirea brand-ului şi poziţionarea pe piaţă

Principiile de proiectare şi design ale zonei centrale

Principiile de mediu în proiectarea şi operarea domeniului schiabil

Mix-ul de structuri de primire turistică

Strategia de dezvoltare a locuinţelor pentru personal şi a locuinţelor pentru viitorii rezidenţi

Planificarea terenurilor (zonificare, POT & CUT distinct pe tipologia zonelor, regulamente interne

etc.)

Standardele în proiectarea drumurilor (judeţele, comunale, pietonale)

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu

Managementul apelor reziduale & Planul de management al apelor pluviale

Colectarea şi depozitarea gunoiului menajer

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu în timpul construcţiilor

Acestă fază a întocmirii master plan-ului presupune o revizuire interdisciplinară, cu scopul de generării unei

schiţe de plan de dezvoltare ce va ţine cont de repartizarea temporară a etapelor de realizare cu elementele

lor componente până la finallizare.

Pentru ca proiectul Muntele Mare EcoResort să devină o realitate sunt obligatorii întruniri între

reprezentanţii factorilor de decizie, factorilor de influenţare şi factorilor de specialitate, întruniri ce au ca

finalitate acorduri multilaterale rezultate în urma negocierilor.

În concluzie, această etapă atrage după sine conceperea unui master plan care va ghida dezvoltarea şi

operabilitatea resort-ului şi va permite dezvoltatorului / proprietarului / operatorului să identifice atât

oportunităţile cât şi constrângerile.

Simultan cu proiectarea resort-ului trebuie concepută o marcă particulară şi o atmosferă generală care va

atrage turiştii. Această marcă distinctivă (brand) trebuie să fie reflectată în caracteristicile arhitecturale ale

resort-ului şi ar trebui să capete o expresie fizică (să se materializeze) în cât mai multe nivele. Brand-ul şi

mesajul către piaţa ţintă nu trebuie să fie atributul exclusiv al departamentului de marketing, ci el trebuie să

se emane din întreaga experienţă turistică ce va fi trăită în cadrul Muntele Mare EcoResort.

Consideraţii de bază în crearea master plan-ului Muntele Mare Ecoresort

Stilul resort-ului

Materiale de construcţie

Utilizarea tehnologiilor „verzi”

Tipuri de structuri de primire turistică

Număr de camere pe tipuri şi mărimi (grad de clasificare)

Facilităţi tehnice şi de depozitare

Locuinţe pentru personal


21 | P a g i n a

Înălţimea clădirilor

Ventilarea şi încălzirea spaţiilor pubice, a camerelor etc.

Serviciile resort-ului

Alimentarea cu energie şi conservarea acesteia

Alimentarea cu apă (captări, distribuţie, conservare)

Epurarea apei (colectare, tratare, emisie)

Facilităţi şi servicii comunale (jandarmerie, pompieri, salvamont etc.)

Managementul riscurilor

Riscuri (ameninţări) naturale

Responsabilitatea faţă de siguranţa clienţilor / personalului

Managementul obligaţiilor

Succesul operaţional

Relaţionarea cu comunităţile învecinate

Relaţionarea cu mediul natural

Principii de operabilitate / standarde etice

Mixul de marketing

Parteneriate de servicii

Utilizarea capacităţilor (cazare, masă, agrement)

USA (unităţile strategice de afaceri) generatoare de venituri

Amortizarea investiţiilor

Nivelul salarial

Taxe şi impozite

Figura II.2 Imagine asupra versantului nordic al Pietrelor Mărunte


22 | P a g i n a

Definirea brand-ului şi poziţionarea pe piaţă

Marca distinctivă (brand-ul unic) şi poziţionarea pe piaţă a EcoResort-ului Muntele Mare va permite

diferentierea produsului în percepţia segmentelor deconsumatori, ajută la motivarea deciziei de a alege

pachetele de servicii din cadrul Muntele Mare EcoResort şi, atunci când aşteptările turiştilor se întrunesc cu

grija pentru satisfacţie şi valoare a prestatorilor, se crează o bună practică pentru fidelizarea clienţilor.

Marca (brand-ul) trebuie să depăşească celelalte atribute-cheie utilizate pentru motivarea segmentelor de

consumatori-ţintă.

Definirea brand-ului Muntele Mare EcoResort va trebui să surmonteze următoarele provocări:

să constituie o marcă cu adevărat unică ce va rezona cu necesităţile / dorinţele segmentelor ţintă de

turişti şi vizitatori;

să asigure faptul că totalitatea şi individualitate proiectelor (design-urilor), dezvoltărilor şi

operabilităţilor reflectă şi converg către acest brand;

să evite dorinţa de a fi „de toate pentru toţi” şi ca rezultat să diferenţieze experienţa turistică trăită

în cadrul EcoResort-ului faţă de staţiunile turistice existente.

Sub aspect tehnic şi economic marca Muntele Mare EcoResort (Fig. II.3) a fost înregistrată la Oficiul de Stat

pentru Invenţii şi Mărci sub nr. M 2011 02121 din 16.03.2011, titular S.C. Muntele Mare Invest S.R.L., cu

următoarele precizări:

culori revendicate:albastru, verde, alb;

clasificare Viena (clasificare internaţională în domeniul proprietăţii industriale): 060104; 260118;

270515; 290113;

produse şi/sau servicii grupate pe clase:

39 Transport; ambalare şi depozitare a mărfurilor; organizare de călătorii.

41 Educaţie; instruire; divertisment; activităţi sportive şi culturale.

43 Restaurante şi cazare temporară.

44 Servicii medicale; servicii veterinare; servicii de igienă şi frumuseţe pentru oameni sau animale; servicii din agricultură, horticultură şi silvicultură.

Fig. II.3 Desenul Muntele Mare EcoResort înregistrat la OSIM


23 | P a g i n a

Identificarea atributelor – cheie în propunerea produselor turistice din cadrul Muntele Mare EcoResort în

anticiparea dorinţelor segmentelor de consumatori. Astfel, produse turistice vor fi focalizate (şi zonificarea

diferenţiată) pentru satisfacerea cerinţelor următoarelor categorii:

segmentul familial

segmentul de lux

tineri (cu diferenţiere pe două paliere: elevi şi studenţi)

Propunerile din acest master plan vin în dorinţa ca produsele turistice şi experienţele ce vor fi trăite în cadrul

Muntele Mare EcoResort să vină în sprijinul îndeplinirii promisiunii brand-ului.

Consultarea cu comunităţile locale în determinarea caracterului unic al locaţiei şi câştigarea susţinerii brand-

ului de către acestea a constituit o temă a întâlnirilor de lucru dintre investitorii privaţi şi autorităţile publice

locale. A fost aplaudată iniţiativa primarului comunei Poşaga de a promova brand-ul „Muntele Mare” în alte

activităţi ale comunităţii - Ocolul Silvic Muntele Mare ş.a.

Se recomandă colaborarea într-o etapă următoare următoarele bune practici:

stabilirea conceptelor brand-ului Muntele Mare EcoResort în vederea testării pe piaţă;

monitorizarea performanţelor brand-ului pe segmentele de consumatori;

realizarea unor cercetări de piaţă pentru a testa conceptele brand-ului şi a determina poziţionarea

resort-ului propus relativ la concurenţă (aşa cum există ea în staţiunile turistice existente la

momentul respectiv) sau relativ la cererea nesatisfăcută pe piaţa turistică;

diseminarea rezultatelor cercetării de branding în cadrul comunităţii locale, autorităţilor publice

locale / judeţene, acţionariatului cu scopul asigurării sentimentului de proprietate comună asupra

mărcii, precum şi în dorinţa de a construi o dorinţă comună în oferirea experienţei unice a mărcii

Muntele Mare EcoResort.

Bibliografie

Gee, Chuck Y., Resort Development and Management(2nd edition), Educational Institute American Hotel and Motel Association, Michigan, 1996.

Goeldner, Charles R., Brent, J. R. Ritchie, Tourism Principles, Practices, Philosophies (11th edition), John

Wiley & Sons, Inc., New Jersey, 2009

Mill, Robert Christie, Resorts Management and Operation, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2001.


24 | P a g i n a

Mix-ul de structuri de primire turistică (Accomodation Product Mix)

Fundamentarea mix-ului de structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare este deosebit de importantă

din prisma faptului că aceasta ajută la determinarea celei mai optime soluţii în amplasarea elementelor

componente ale resort-ului montan, venind cu propuneri concrete în anticiparea nevoilor segmentelor-ţintă

de consumatori.

Acest mix de structuri de primire turistică poartă un rol major în definirea caracterului EcoResort-ului

Muntele Mare. Considerarea acestui mix permite construcţia unui plan care ia în considerare atât categoriile

demografice de clienţi, cât şi veniturile acestora. Se crează premisele unei operaţionalităţi optime ale

întregului resort, considerându-se vacanţele tradiţionale ale elevilor, studenţilor, familiilor şi, nu în ultimul

rând ale pensionarilor, ceea ce duce la atenuarea sezonalităţii.

Sezonalitatea este şi ea foarte importantă ea putând fi redusă prin două metode independente:

reducerea sezonalităţii prin metoda utilizării multiple;

reducerea sezonalităţii prin diferenţierea tarifelor de cazare – aceasta va fi tratată pe larg în

sectiunea „Viziune şi obiective”.

Mix-ul de structuri de primire turistică trebuie să conducă la atenuarea fluctuaţiilor de cerere de servicii

turistice. Astfel structuri de cazare dedicate elevilor şi studenţilor vor susţine operabilitatea facilităţilor de

agrement în perioadele de vacanţă. Departamentul de marketing al resort-ului se va confrunta cu o situaţie

în care, prin mijloace specifice, poate asigura buna functionare a elementelor resort-ului şi nu va fi pus în

situaţia des întâlnită în staţiunile montane din România, în care în unele zile din timpul sătămânii numărul de

turişti este compus dintr-o singură cifră.

Resort-urile montane moderne, care şi-au demonstrat competitivitatea pe piaţă au avut la baza proiecte

care au considerat o complexitate de structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare compusă dintr-un

număr de 4 – 7 tipuri de facilităţi de cazare, adresându-se la trei categorii:

turiştilor;

proprietarilor de reşedinţe secundare şi

rezidenţilor permanenţi.

O primă evaluare a acestor segmente de piaţă coroborată cu previziuni demografice este necesară.

Segmentarea structurilor de cazare trebuie să ţină seama de adresabilitatea segmentelor de piaţă în funcţie

de veniturile financiare ale viitorilor clienţi ai locaţiei.

Analiza caracteristicilor locaţiei a condus la concluzia că datorită accesibilităţii, climatului montan, şi

trăsăturilor fiziografice, zona este deosebit de atractivă în ceea ce priveşte dezvoltarea reşedinţelor

secundare (case de vacanţă – structuri de primire extrahoteliere). Vor fi luate în considerare zone pentru

dezvoltarea de reşedinţe secundare (extrahoteliere) şi pentru segmentul de lux, considerându-se în cazul

acestora premisa ca intimitatea primează accesibilităţii. Limitarea acestor structuri de lux va fi condiţionată

de proximitatea zonei Natura 2000.

Arealul studiat, datorită situării la o altitudine de 1400 – 1800 m, nu este adecvat dezvoltării de reşedinţe

permanente, totuşi, pentru iubitorii muntelui nu trebuie deconsiderată această opţiune.


25 | P a g i n a

În mod curent cele mai multe structuri de cazare în cadrul resort-urilor montane sunt susţinute financiar de

vânzări de tip condominium şi timeshare. Ca regulă, dezvoltatorii tind să se concentreze pe produse turistice

de vârf (higher-end products) atunci când se adresează cumpărătorilor de reşedinţe secundare.

Fig. II.4 Reprezentarea figurativă a mix-ului de structuri de primire turistică

Popularitatea unei destinaţii turistice – dincolo de trend-urile care se manifestă şi în turism – depinde în

bună măsură nu numai de atracţiile naturale şi felul în care acestea sunt puse în valoare, ci şi de calitatea şi

varietatea proprietăţilor hoteliere şi extrahoteliere ce se dezvoltă.

În definirea mix-ului de structuri de primire turistică trebuie să fie considerate următoarele:

prezervarea locaţiilor de mare valoare (în punctele de panoramă, adiacente instalaţiilor de transport

pe cablu) pentru structurile de cazare publice;

protejarea accesului public la elementele peisagistice (locuri de panoramă, lacuri etc.);

amplasarea clădirilor mai înalte trebuie să evite blocarea priveliştii sau umbrirea proprietăţilor

adiacente;

volumetria clădirilor trebuie să se încadreze în peisaj;

asigurarea unor structuri de primire turistică de tip camping, camere sau apartamente de inchiriat -

„low budget tourist acommodation” (ele sunt obligatorii în unele ţari ca Franţa, unde ele sunt

solicitate prin lege);

asigurarea unei varietăţi în aşa fel încât potenţialul client al EcoResort-ului să aibă de unde alege.

În concluzie, mix-ul de structuri de primire turistică propus pentru proiectul Muntele Mare EcoResort se

compune din:

1. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare

1.1. Strucuri hoteliere

1.1.1. Hoteluri

1.1.2. Hotel-apartament

1.1.3. Hosteluri

1.1.4. Vile

1.1.5. Pensiuni turistice

1.1.6. Cabane turistice


26 | P a g i n a

1.1.7. Camping sau sat de vacanţă

1.2. Structuri extrahoteliere

1.2.1. Condominium

1.2.2. Case de vacanţă

1.2.3. Tabără şcolară

1.2.4. Apartamente sau camere de închiriat

1.2.5. Reşedinţe permanente

2. Structuri de cazare cu funcţiuni de alimentaţie

2.1. Resturante (clasic, specializat, cu specific, bistrou, grădină de vară)

2.2. Baruri

2.3. Unităţi de tip fast-food

Conform legislaţiei de specialitate din România sunt înţelese următoarele definiri:

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuride clădiri, care pune la

dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de

servicii specifice, dispune de hol de primire/recepţie şi de spaţii de alimentaţie publică.

Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să

asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere,

sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spații amenajate, de regulă, în

clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică.* (*definiţia corectă este: Hotelurile

pentru tineret (Hostelurile) sunt structuri de primire turistice, cu dotări simple, adaptate cerinţelor

caracteristice tineretului, care asigură servicii de cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente

de organizare interioară specifice. De regulă, sunt amplasate în centre urbane universitare, staţiuni şi

în alte zone turistice frecventate de tineret.)

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri

independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni turistice sau în alte zone și localități de

interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitatede cazare de până la 15

camere, totalizând maximum 60 locuri de cazare,funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri

independente, care asigură înspaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de

servire amesei.Pensiunile agroturistice nu sunt adecvate în cadrul Muntele Mare EcoResort, ele fiind

recomandat a fi dezvoltate în afara lui de către investitori autohtoni, de preferat membrii ai

comunităţilor locale adiacente.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativredusă, funcţionând în

clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii

specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţiesau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în

apropierea staţiunilorbalneare sau a altor obiective de interes turistic.

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazareaturiştilor în corturi sau

rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi

pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un

perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de

prestaţii turistice suplimentare(agrement, sportive, culturale etc.).


27 | P a g i n a

Operatorii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligaţia să asigure, încă din faza de

proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevăzute în Ordinului 1296/2010, prin obținerea avizului

Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului asupra documentaţiilor tehnice privind construcţiile din

domeniul turismului.

În ceea ce priveşte clasificarea, structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare pot avea în componență

camere clasificate la cel mult două categorii, cu condiţia ca diferenţa dintre aceste categorii să fie de cel

mult o stea /floare. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care sunt

încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puțin de 70% din totalul spaţiilor de

cazare. În situaţia în care nu este întrunit acest procent minim de 70%, structura de primire turistică va fi

clasificată la categoria inferioară.

Bibliografie

Falkenberg, Haike (Editor), Ski Hotels, teNeues Publishing Company, New York, 2003

Masso, Patricia (Editor), Cool Hotels Ecological, teNeues Verlag GmbH + Co. KG, Kempen, 2006

San Martin, Macarena (Project Coordinator), Weekend Homes, LOFT Publications, Barcelona, 2007

Masso, Patricia, Dietmair, Ursula, Fischer Joachmin, Hotel Design, daab GmbH, Kӧln, 2004

Extreme Hotels, Tectum Publishers, Antwerp, 2007

Gee, Chuck Y., Resort Development and Management(2nd edition), Educational Institute American Hotel and Motel Association, Michigan, 1996.


28 | P a g i n a

Principiile de proiectare şi design ale EcoResort-ului

Particularitatea unui resort montan este dată sub aspect arhitectural de capacitatea de inovare a echipei de

proiectanţi care elaborează concepte de structuri de primire turistică în tema generală a proiectului.

Caracteristicile general impuse în arhitectura clădirilor şi facilităţilor pornesc din numele proiectului Muntele

Mare EcoResort. În figurile ce urmează sunt exemplificate 3 concepte în faza de prototip, în premieră în

dezvoltarea turistică montană:

Hotelul Pârtie – amplasat în vârful unei pârtii de la Pietrele Mărunte (Figurile II.5 – II.11)

Figurile II.5 – II.11 Hotelul Pârtie (varianta 1)


29 | P a g i n a

Figurile II.12 – II.14 Hotelul Pârtie (varianta 2)


30 | P a g i n a

Figura II.15 Concept arhitectural montan

Figura II.16 Concept arhitectural pensiune turistică


31 | P a g i n a

Figura II.17 Concept arhitectural centru închiriere materiale sportive

Figura II.18 Concept arhitectural clădire administrativă

Figura II.19 Concept arhitectural casă de vacanţă


32 | P a g i n a

EcoResidences – reşedinţe secundare, structuri de cazare extrahoteliere (Figurile II.12 – II.14)

Figurile II.20 – II.22 EcoResidences


33 | P a g i n a

Igloo de sticlă – confort în natură (Figurile II.23 – II.25)

Figura II.26 Igloo de sticlă – schiţă de funcţionalitate


34 | P a g i n a

Zona centrală a proiectului Muntele Mare EcoResort (Fig. II.27) este definită de intersecţia drumurilor de

acces în cadrul resortului.

Fig. II.27 Zona centrală

Centrul EcoResortului etse locaţia principală de întâlnire a turiştilor şi defineşte caracterul resortului montan.

Cercetările în domeniu arată că oaspeţii resortului îşi petrec o bună bucată de timp în centru.

Scopul este de a crea o atractivitate focalizată pe acest centru de resort ţinând cont de:

Dezvoltarea unui plan coeziv al zonei centrale care permite dezvoltări individuale ale parcelelor de

teren;

Asigurarea unui mix de facilităţi turistice adecvate în fiecare etapă a dezvoltării proiectuluuui

Integrarea mediului natural şi a facilităţilor recreaţionale în zona centrală

Exemple: Vail, Blue Mountain, Sun Peaks Village


35 | P a g i n a

Fig. II.28 Exemple de zone centrale de resort montan

Consideraţii de bază în designul zonei centrale a resortului:

formele clădirilor trebuie să se încadreze în peisajul natural, se recomandă evitarea fărâmiţării

excesive a locaţiei pentru a permite crearea de platforme;

se va lăsa natura să „pătrundă” în zona centrală, se va prezerva vederea scenică, se vor prevede

spaţii verzi – tampon în interiorul suprafeţelor construite;

poziţionarea clădirilor înalte se va face în nordul ariei de întâlnire publică pentru a preveni umbrirea;

soluţii alternative pentru clădirile mari sunt amestecul – pierderea volumului în zone de pantă sau

încadrarea între arbori;

se va urmări crearea unui spaţiu de promenadă accesibil şi cât se poate de interesant, cu multe

posibilităţi de adunări / întruniri;

se recomandă utilizarea cât mai mult posibilă a parcărilor subterane atât din considerente de

mentenantă şi operabilitate, cât mai ales pentru a se crea cât mai multe spaţii publice pentru

socializare;

se vor folosi modele tridimensionale pentru evaluarea umbrelor şi a impactului vizual; volumetria

clădirilor va fi reconsiderată în sensul obţinerii unui coridor cu vedere scenică şi pentru a minimaliza

umbrirea spaţiilor publice;

se va aplica un proces de viziune ce va implica participarea design-erilor şi a acţionariatului în

dezvoltarea caracterului arhitectural al zonei centrale folosind desene / elemente din zonele

înconjurătoare (ex: pietrele „mărunte”, apa, elemente de floră etc.);

se va urmări protejarea intenţiei de obţinere a design-ului final prin zonificarea ariei centrale;


36 | P a g i n a

vor fi atent considerate etapele de realizare ale proiectului în scopul limitării cât mai reduse a

construcţiei de clădiri individuale, cu condiţia ca acestea să îndeplinească caracteristicile general

impuse pentru zona centrală.

Fig. II.29 Amfiteatru natural în zona centrală Homewood Mountain Resort

Fig. II.30 Patinoar şi locuri de întâlnire în zona publică centrală a Homewood Mountain Resort


37 | P a g i n a

Managementul zăpezii

Managementul zăpezii reprezintă un aspect semnificant în zonele dezvoltate cu structuri de primire cu

funcţiuni publice şi private întrucât amplasamentul acestora este într-un climat deosebit de rece pe perioada

iernii, cu strat mare de zăpadă. Se recomandă astfel o strategie a modului în care se va efectua curăţarea

zăpezii, precum şi considerarea retenţiei stratului de zăpadă.

Astfel, acolo unde este posibil, pe străzile de acces pietonal trebuie menţinut un strat de zăpadă (între 20 şi

30 de centimetri), ceea ce va facilita atât schiatul, cât şi plimbările cu sania şi va genera o atmosferă

veritabilă de vacanţă turistică, făcându-se diferenţierea între Muntele Mare EcoResort şi staţiunile de iarnă

din România care copiază mediul urban de care turiştii tocmai au fugit. Lăţimea minimă a acestor zone

pietonale înzăpezite trebuie să fie de minim 6 metri pentru a putea permite accesul maşinilor de bătut

zăpada pentru a aranja stratul de zăpadă şi a împiedica formarea gheţii.

Figurile II.31 - II.33 Retenţia stratului de zăpadă pe acoperişuri – model constructiv şi efect vizual

Se recomandă reţinerea zăpezii pe acoperişurile clădirilor pentru

o mai bună încadrare a acestora în peisaj şi în atmosfera generală,

urmându-se următoarele măsuri:

construcţia acoperişurilor cu o pantă cuprinsă în raţiile

3:12 şi 5:12;

construcţia acoperişurilor “reci” prin ventilarea aerului

dintre doă straturi de acoperiş;

creşterea frecării pe acoperiş prin instalarea de clipuri de

retenţie (nu bare de zăpadă) – figura alăturată, precum şi

utilizarea de învelitori cu suprafaţa aspră


38 | P a g i n a

Domeniul schiabil – standarde, principii, consideraţii în proiectarea şi operarea sa

Standarde

În dorinţa de a furniza o lucrare o lucrare cât mai exactă vom explica atât standardele internaţionale cât şi

standardele din România în ceea ce priveşte pârtiile de schi/snowboard. Clasificarea pârtiilor în cadrul

proiectului Muntele Mare EcoResort se va face potrivit criteriilor din legislaţia românească. Pe plan

internaţional nu există în prezent un standard unic în clasificarea pârtiilor pe grade de dificultate, întâlnim

standardele europene, standardul nord american, standardul japonez, standardele din Noua Zeelandă etc.

Pârtiile în Europa sunt clasificate pe coduri de culori, în general după următoarele asocieri: albastru – pârtii

uşoare, roşu – pârtii cu dificultate medie, negru – pârtii pentru experţi (grele). În Franţa, Spania, România,

ţările scandinave ş.a. utilizează şi verdele în signalistica pârtiilor foarte uşoare. Austria şi Elveţia folosesc

portocaliul pentru pârtiile extrem de dificile.

Standardul nord american nu ia în considerare panta medie a pârtiei, ci pentru o mai mare acurateţe a

clasificării, se verifică faptul că pantele segmentelor de pârtie cele mai abrupte (pe o diferenţă de nivel de 30

de metri) se încadrează în parametrii (Acceptable Terrain Gradients) prezentaţi în tabelul II.1

Skill Classification Acceptable

Terrain Gradients

Trail Designation Symbol

Beginner 8-15 %

Easier

Novice 15-25 %

Low Intermediate 25-35 %

More Difficult

Intermediate 30-40 %

High Intermediate 35-45 %

Advanced 45-60 % Most Difficult

Expert 60 % + Expert Only

Tabelul II.1 Standardele nord americane pentru pârtii de schi/snowboard, clasificarea aptitudinilor

Sub aspect legal, actele care reglementează domeniul schiabil în România sunt Ordinul Ministrului Turismului

nr.491/2001 şi Hotărârea de Guvern nr.263/2001. Potrivit acestora pârtiile de schi alpin se clasifică în patru

categorii în funcţie de gradul de dificultate (standarde în România):

Înclinarea medie a pantei (%)

Lăţimea minimă (m)

Culoarea de marcare a pârtiei

foarte uşoare maximum 10 30

uşoare maximum 20 30

medii maximum 30 20

dificile maximum 40 20

Tabelul II.2 Caracteristicile de bază ale pârtiilor în funcţie de gradul lor de dificultate


39 | P a g i n a

Aceste acte normative detaliază:

criteriile minime obligatorii de omologare a pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement;

criteriile minime obligatorii în amenajarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement;

criterii obligatorii de întreţinere şi exploatare;

specificaţii privind montarea indicatoarelor de avertizare, orientare, de reglementare a circulaţiei

schiorilor şi de informare;

În sensul acestor acte normative, prin termenii următori se înţelege:

domeniul pentru schi - terenul care oferă condiţiile adecvate practicării schiului pentru agrement;

pârtia de schi pentru agrement - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care este destinată

practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori;

traseul de schi - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care face legătura între pârtiile de

schi;

administratorul pârtiilor şi/sau traseelor de schi pentru agrement - persoana juridică sau fizică

autorizată care le exploatează şi le întreţine în scopul practicării schiului de agrement.

Amenajarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement trebuie făcută cu respectarea următoarelor

principii:

amenajarea va fi completă şi definitivă, ţinându-se seama de toate elementele legate de relief, prin

conservarea peisajului şi protecţia solului;

prin amenajare se vor evita gropile sau spărturile prea pronunţate care să îi proiecteze pe schiori

prea sus ori pe distanţe prea lungi;

Fig. II.34 Profilul transversal al pârtiei de schi alpin

obstacolele pe care ar putea fi proiectaţi schiorii în afara pârtiei vor fi prevăzute cu sisteme de

protecţie (baloturi de paie, plase etc.);

în interiorul virajelor marcate cu "viteză medie" sau "viteză mare" se vor amenaja "zone de cădere"

(spaţii suficient dimensionate, libere de orice obstacol);

pârtiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al dificultăţii.


40 | P a g i n a

Principii

Domeniul schiabil al proiectului Muntele Mare EcoResort este compus din:

pârtiile de schi/snowboard;

pârtiile de snowtubbing;

traseele instalaţiilor de transport;

trasee de schi (trasee de schi nordic, trasee de schi ce fac legătura între pârtii).

Master plan-ul domeniului schiabil urmăreşte trei obiective de bază:

optimizarea terenurilor;

minimizarea impactului asupra mediului;

maximizarea eficienţei operaţionale.

Peisajul şi mediul reprezintă activele cele mai importante în economia domeniului schiabil. Identificarea şi

punerea în valoare a zonelor cu vedere panoramică, precum şi ceilalţi factorii de peisagistică îmbogăţesc

experienţa recreaţională atât a practicanţilor de sporturi de iarnă, cât şi a celorlalţi turişti.

Amplasarea zonelor de circulaţie turistică în cadrul unui resort montan trebuie să iasă din tiparul şi limitele

general impuse de o urbanizare clasică. Aceste zone de circulaţie turistică, caracterizate de fluxuri mari de

vizitatori (staţii de sosire telescaun, zone panoramice, zone cu valoare peisagistică), trebuie să îmbine

armonios mediul natural cu fezabilitatea economică, generându-se soluţii arhitecturale ce îmbogăţesc

zestrea naturală.

Provocarea cea mare o reprezintă amplasarea şi proiectarea pârtiilor de schi în imediata apropiere a zonelor

cu densitate mare de structuri de primire turistică (cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie) în scopul optimizării

fluxurilor înspre/dinspre pârtii şi reducerii transportului între acestea.

Reducerea poluării şi reducerea consumurilor energetice în ansamblul proiectului Muntele Mare EcoResort

sunt caracteristici fundamentale ale conceptului de dezvoltare ecologică. În plus, la fel ca în zonele de litoral

unde este importantă distanţa între hotel şi plajă, în zona montană este definitorie distanţa cât mai mică

între structura de cazare şi pârtie.

Ca regulă generală, valorificarea oportunităţilor de peisaj în proiectarea traseelor instalaţiilor de transport pe

cablu crează premizele funcţionării acestora şi în sezonul estival, ceea ce duce la creşterea eficienţei

operaţionale a întregului resort.

În vederea unei integrări estetice şi a creşterii gradului de exploatare a instalaţiilor de transport pe cablu,

facilităţi de agrement, în principal pentru perioada de vară, trebuiesc luate în considerare la proiectarea

domeniului schiabil.

Simultan cu valorificarea resurselor primare de mediu şi peisaj, acestea se pot îmbogăţi prin amenajarea pe

sub traseele de transport pe cablu a unor puncte de atracţie turistică corect încadrate în mediul natural cum

ar fi zoo parc interactiv şi parc de aventură – căţărare.

Proiectarea, amplasarea şi design-ul pârtiilor şi a facilităţilor conexe (instalaţii de transport pe cablu, hale de

garare şi depozitare, punct de service), trebuie făcută într-o manieră în care se încadrează în mediul natural.

Amenajările destinate turiştilor vor valorifica locurile cu vedere panoramică în aşa fel încât să nu pună într-

un con de umbră resursele naturale.


41 | P a g i n a

Consideraţii

Determinarea capacităţii de transport pe cablu (SCC – Skier Carrying Capacity) este etapa probabil cea mai

importantă în proiectarea domeniului schiabil. Capacitatea de transport pe cablu este determinată de

interpolarea următorilor factori:

- gradul de dificultate a pârtiilor;

- clasificarea schiorilor după aptitudini (începători – avansaţi – experţi);

- densitatea acceptată a schiorilor pe pârtii;

- diferenţa de nivel a terenurilor deservite de instalaţii de transport pe cablu necesară pentru un

schior/zi;

- capacitatea de transport a instalaţiilor.

Clasificarea schiorilor după aptitudini

Datorită lipsei de informaţii statistice pe plan naţional, precum şi a gradului scăzut de rigurozitate întâlnit în

documentaţiile ce au stat la baza proiectelor de pârtii în România până în prezent, termenii de specialitate

sunt preferaţi în limba engleză.

Distribuţia schiorilor după aptitudini este ilustrată în graficul II.1:

Graficul II.1 Distribuţia schiorilor după aptitudini

Densitatea acceptată a schiorilor pe pârtii

Densitatea medie a schiorilor variază pe plan mondial (aşa cum este exemplificat în Fig. II.12). În Europa

precum şi în vestul SUA şi Canada densităţile sunt mai mici relativ la cele constatate în estul SUA, Japonia sau

Australia. Aşa cum se observă, densitatea acceptată a schiorilor pe pârtii tinde să scadă pe măsură ce gradul

de performanţă al schiorilor creşte; excepţia de la această regulă o constituie creşterea densităţii în cazul

experţilor, explicaţia fiind că aceştia preferă pante mari, cu zăpadă nebătută, cu obstacole (pădure), astfel

viteza de coborâre este mai redusă, iar necesarul de spaţiu pentru a schia în siguranţă se reduce şi el.


42 | P a g i n a

Graficul II.2 Densitatea medie a schiorilor

Diferenţa de nivel necesară pentru un schior/zi

Pe măsură ce gradul de performanţa a schiorilor creşte, cererea de diferenţă de nivel creşte şi ea. În tabelul

II.3 sunt ilustrate cererile mici, medii şi mari de diferenţă de nivel în funcţie de aptitudinile schiorilorbazate

pe cercetarea făcuta de Ecosign Mountain Resort Planers Ltd. în diferite regiuni ale lumii. În Europa, vestul

SUA şi Canada se utilizează nivelul mai mare al necesarului de diferenţă de nivel / pe schior / pe zi pentru

asigurarea calităţii, a unor pârtii neaglomerate, aerisite.

Clasificarea aptitudinilor Necesarul de diferenţă de nivel pe zi

Low Average High Începător 610 705 940 Novice 1370 1595 2120 Intermediar - scăzut 1830 2125 2825 Intermediar 2440 2830 3770 Intermediar - avansat 3290 3840 5085 Avansat 3840 4460 5935 Expert 5485 6370 8475 Media totală 2582 3001 3989

Tabelul. II.3 Necesarul de diferenţă de nivel pe zi în funcţie de performanţele schiorilor

Pentru proiectul Muntele Mare EcoResort vom considera valorile mari ale diferenţelor de nivel necesare pe

categorii. Aria schiabilă a proiectului Muntele Mare permite amenajarea de pârtii foarte uşoare, uşoare şi

medii.


43 | P a g i n a

Calculul capacităţii de transport pe cablu

Pentru o riguroasă fundamentare, calculul capacităţii de transport se va face pornind de la calculul

capacităţii pârtiilor aferente fiecarei instalaţii în parte. Considerând specificul pieţei din România, vom

considera un plus de 20 de procente pentru satisfacerea categoriei vizitatorilor ce nu schiază, dar doresc să

utilizeze transportul pe cablu (pentru acces facil în punctele de panoramă, plimbare sau altele).

Analiza solară

Analiza solară este un factor extrem de important de luat în calcul în proiectarea domeniului schiabil.

Majoritatea schiorilor şi snowboarder-ilor sunt preocupaţi de influenţa soarelui asupra calităţii zăpezii.

Totuşi, chiar dacă aceştia preferă să schieze la soare, ei vor evita pârtiile cu zăpadă înmuiată, ce se lipeşte de

talpa schiurilor/plăcii. Aşa cum este ilustrat în Fig. II.32 amatorii de schi şi snowboard vor urma traseele

însorite pe parcursul zilei, utilizând dimineaţa expunerea estică, la amiază expunerea sudică, iar după amiaza

expunerea vestică.

Fig. II.35 Orientarea complexă a pârtiilor în funcţie de direcţia soarelui

Ca regulă generală, pârtiile sudice sunt cele mai „calde”, iar cele nordice sunt cele mai „reci” din punct de

vedere al gradului de confort al amatorilor de sporturi de iarnă. Considerarea de a proiecta pârtii numai pe

versant nordic datorită stratului mai consistent de zăpadă este greşită, practica demonstrând succesul

soluţiilor complexe, cu orientări variate ale pârtiilor.


44 | P a g i n a

Strategia structurilor extrahoteliere & unităţilor rezidenţiale

Costul construcţiei şi costurile de capital necesare în amenajarea facilităţilor unui resort montan nu pot fi

acoperite doar din încasările instalaţiilor de transport pe cablu. Singurul mod în care resort-urile montane

moderne pot spera să finanţeze aceste dezvoltări o reprezintă dezvoltarea/promovarea imobiliară, iar

aceasta nu se rezumă la vânzarea parcelelor din loturile de teren pentru construcţii, ci se extrapolează în

ceea ce se constituie în strategia de construcţie şi valorificare a structurilor extrahoteliere şi a unităţilor

rezidenţiale.

Până în prezent nici o staţiune din România nu a tratat din punct de vedere ştiinţific problema structurilor de

primire extrahoteliere. Urmare a acestui fapt este necesară explicitarea cazării extrahotelieră. Din

perspectiva practicii internaţionale aceasta cuprinde trei categorii de structuri:

Reşedinţele secundare

în proprietate deplină

în coproprietate cu o ofertă de servicii colective (condominiums)

în proprietate multiplă

Apartamentele mobilate

Unităţile sociale de cazare

Casele de vacanţă sunt un exemplu de reşedintă secundară în proprietate deplină. De obicei acestea nu fac

parte din oferta comercială a industriei de cazare.

Cea mai dinamică dintre formele reşedinţelor secundare este coproprietatea (condominium). Acesta

reprezintă un proiect imobiliar vândut mai multor proprietari, în coproprietate, împreună cu servicii şi

prestări specializate legate de cazare şi asigurate de o societate de gestiune. Serviciile cuprind curăţenia

apartamentelor, spălătorii, întreţinerea dotărilor comune, inclusiv cele de agrement (piscină, teren de tenis

etc.) şi uneori servirea mesei şi animaţia. Proprietarii utilizează acest tip de reşedinţe secundare pentru uz

propriu, uneori însă şi pentru a le închiria, folosind o companie specializată în servicii de gestiune imobiliară.

Astfel, oferta de condominiums formează o „piaţă secundară” a cazării. Formula se foloseşte pe scară largă

în SUA, Spania, Franţa, în special în staţiunile montane şi balneare, fiind şi o modalitate de ameliorare a

rentabilităţii investiţiei imobiliare pentru cumpărători, în condiţiile unei investiţi iniţiale ridicate.

Reşedinţele secundare multiproprietate, formulă ce este asociată şi cu noţiunea de timeshare, se referă la

achiziţionarea sau construcţia unui complex de vacanţă într-o staţiune turistică, de către o societate

imobiliară care valorifică în mod individual către mai mulţi cumpărători de pe piaţa turistică, părţi din

proprietate exprimate în unităţi fizice (cameră sau apartament), divizate la rândul lor în unităţi de timp (zile,

săptămâni). Această formulă a făcut posibil ca turiştii cu venituri modeste să-şi achiziţioneze, cu drept de

proprietate şi utilizare limitate în timp, o reşedinţă de vacanţă la preţuri accesibile. În plus, sistemul

timeshare presupune şi foarte multă flexibilitate în utilizarea proprietăţii. În acest moment contextul general

al percepţiei noţiunii de timesharing în România nu permite dezvoltarea pe scară largă a acestui segment de

structuri extrahoteliere.


45 | P a g i n a

Funcţionarea resortului se bazează pe clienţi care păstrează produsul recreaţional viabil. Dacă unităţile

construite cu destinaţia iniţială de cazare sunt vândute persoanelor ce nu doresc să le introducă în circuitul

turistic, o parte a capacităţii de cazare a resortului este compromisă.

Contractele de închiriere sunt utile în a asigura cererea pe termen lung în cadrul facilităţilor publice din

cadrul centrului resortului. Aceste locuri de cazare extrahoteliere contribuie decisiv la animarea întregului

areal turistic, asigură sentimentul că resortul este „plin de viaţă”. Scopul pe termen lung este de a menţine

această bază de locuri de cazare în structuri extrahoteliere pe măsura „maturizării” resortului

Pe parcursul procesului de elaborare a acestui master plan s-au identificat loturile de teren care se potrivesc

cel mai bine pentru dezvoltarea structurilor de extrahoteliere şi de unitaţi rezidenţiale, loturi ce urmează a fi

dezmembrate în parcele:

În planul de urbanism zonal vor fi detaliate pentru fiecare lot în parte reguli ce definesc procentul de

ocupare al terenului, coeficientul de utilizare a terenului, regimul de înălţime şi alte norme ce urmăresc să

contureze şi să păstreze carecterul de bază a proiectului Muntele Mare EcoResort.

Pentru structurile extrahoteliere şi unităţile rezidenţiale a fost alocată în această fază a proiectului o

suprafaţă de 41,09 hectare ce urmează a se dezmembra în 686 parcele.

395 de parcele însumând 236544 mp aferente acestor unităţi se află din punct de vedere administrativ pe

teritoriul comunei Poşaga, judeţul Alba. Suprafaţa medie a unei parcele din aceste loturi de 598,5 mp.

Parcelele sunt împărţite în trei categorii în funcţie de suprafeţele şi amplasamentul lor:

79 parcele pentru unităţi rezidenţiale de tip 1; suprafaţă medie 896 mp;

108 parcele pentru unităţi rezidenţiale de tip 2; suprafaţă medie 656 mp;

209 parcele pentru unităţi rezidenţiale de tip 3; suprafaţă medie 455 mp.

Unităţile rezidenţiale de tip 1 au o amprentă la sol de până la 160 mp, cele de tip 2 au o amprentă la sol de

până la 120 mp, iar cele de tip 3 de maxim 80 mp.

O suprafaţă de 174389 mp a fost alocată pentru o parcelare ulterioară. Aceasta ar conduce la un număr

previzionat de încă 291 unităţi rezidenţiale şi structuri extrahoteliere.

Loturi suplimentare de parcele cu destinaţie unităţi rezidenţiale de lux se vor stabili într-o etapă următoare

de completare şî corectare a prezentului master plan.


46 | P a g i n a

Planificarea terenurilor (zonificare, POT & CUT distinct pe tipologia zonelor,

regulamente interne etc.)

Master plan-ul Muntele Mare EcoResort presupune o analiză comprehensivă a oportunităţilor şi

constrângerilor fizice şi biologice ale terenurilor destinate amenajărilor / construcţiilor.

Criteriile specifice proiectării facilităţilor turistice montane împreună cu analiza detaliată a caracteristicilor

locaţiilor formează baza metodologiei de proiectare utilizată în elaborarea acestui Master plan. Criteriile de

proiectare identificate pentru Muntele Mare EcoResort ce vor sta la baza proiectării de detaliu a facilităţilor

sunt următoarele:

1. Facilităţile din zonele de acces trebuie să răspundă nevoilor vizitatorilor în sensul în care serviciile de

bază trebuiesc completate cu servicii suplimentare în corelare cu fazele de dezvoltare ale proiectului;

dacă în prima fază parcarea şi grupurile sanitare sunt obligatorii, pe măsura dezvoltării resortului

structurile de alimentaţie şi facilităţile publice se transformă în sensul adaptării acestora la numărul

şi cerinţele turiştilor;

2. O facilitate multistructurală trebuie prevăzută în scopul de a da un caracter unic resortului în zona

centrală, de a crea o varietate spaţială a masei construcţiilor din această zonă;

3. Structurile din zona centrală trebuiesc aliniate în concordanţă cu drumurile de acces pentru a se crea

sentimentul de „am ajuns la destinaţie”. Amplasamentul şi volumetria acestor facilităţi din zona

centrală vor acţiona ca un principal reper în acomodarea vizitatorilor noi în cadrul resortului;

4. Amenajarea terenurilor expuse soarelui dimineaţa trebuie maximizată şi coordonată cu activităţile

de sosire ale turiştilor;

5. În mod similar amenajarea terenurilor ce beneficiază de expunere la soare în timpul amiezii şi

dupămasa trebuie corelată cu activităţile specifice acestei perioade;

6. Punerea în valoare a locurilor panoramice trebuie să constituie o prioritate şi, în acelaşi timp, o

provocare pentru arhitecţi;

7. Zonele cu funcţiuni de bază (de intrare, sosire, spaţiile de întâlnire, servicii primare, servicii

secundare, operaţionale / de mentenanţă) trebuiesc sistematizate orizontal şi vertical atât pentru a

maximiza factorii recreaţionali şi a creşte încasările, cât şi pentru a minimiza congestionările şi

confuzia vizitatorilor;

8. Aleile pietonale trebuiesc bine definite, interconectând parcările cu facilităţile de bază, concentrând

traficul pietonal către zona de tranziţie ce maximizează oportunităţile comerciale;

9. Circulaţia schiorilor / snowboard-erilor trebuie să se desfăşoare firesc, uşor dinspre structurile de

bază către staţii de pornire ale instalaţiilor de transport şi dinspre staţiile de sosire înapoi către

structurile de bază, amenajându-se în acest sens trasee de legătură acolo unde este cazul;

10. Tranziţiile pe diferenţe mari de nivel au fost minimizate atât în cazul drumurilor de acces, cât şi în

cazul aleilor pietonale;

11. Se va evita pe cât este posibil ca aleile pietonale să intersecteze drumurile principale de acces

(drumul judeţean şi drumurile comunale);

12. Parcările au fost proiectate în dorinţa de a evita cât mai mult intersectarea fluxurilor auto cu cele

pietonale;

13. A fost prevăzută şi o zonă de debarcare, îmbarcare (cu timp de staţionare limitat) pentru autocare.

14. Zonele determinate pentru structurile extrahoteliere vor dispune de parcări proprii ce vor funcţiona

în baza unor regulamente specifice;


47 | P a g i n a

Un factor deosebit de important este necesitatea de a asigura parcarea, serviciile şi oportunităţile

reacreaţionale la o distanţă confortabilă faţă de staţiile instalaţiilor de transport pe cablu. Cercetările au

indicat faptul că pănă la 450 metri, distanţa între aceste facilităţi şi staţiile instalaţiilor de transport pe cablu

este considerată acceptabilă. În cazul unei diferenţe de nivel de 25 metri, distanţa acceptabilă scade cu 100

metri.

În sarcina unei echipe interdisciplinare va sta întocmirea:

unui set de planuri, regulamente şi documente care reglementează forma şi caracterul dezvoltării

propuse;

unui mecanism juridic în asigurarea consistenţei elementelor definitorii ale clădirilor ce vor fi ulterior

construite (modernizări, extinderi), precum şi în cazul modificării regimului proprietăţii acestora.

În cazul vânzării către o terţă parte, aceasta trebuie să preia obligaţiile din contractul iniţial în vederea

respectării destinaţiei iniţiale a imobilului.

Provocarea iniţială este identificarea unei echipe de arhitecţi / proiectanţi capabile să dea prin creaţia lor o

amprentă unică proiectului din prisma specializării lor. Această echipă trebuie să conceapă proiecte începând

cu propunerea de modele acceptate în cazul structurilor extrahoteliere, până la variantele optime pentru

structurile de primire de dimensiuni medii şi mari.

Dificultăţile care trebuiesc depăşite în această fază sunt:

autorităţile publice locale şi judeţene nu au personal care să detină experienţă în problemele

proiectării unui resort;

Planurile de Urbanism Generale sunt depăşite atât juridic, cât mai ales moral, de necesitatea

dezvoltării unei astfel de structuri complexe;

dezvoltatorii (şi potenţialii investitori) au nevoie de un anumit nivel de siguranţă în ceea ce priveşte

un anumit nivel de realizare a infrastructurii, înainte de a porni proces de realizare a obiectivelor

mari;

necesitatea stabilirii unor mijloace de control care să asigure că elementele de bază ale proiectului

Muntele Mare EcoResort vor supravieţui ciclurilor de dezvoltare.

În această etapă, au fost identificate şi poziţionate un număr de 503 parcele şi loturi de parcele cu

destinaţii specifice: structuri de primire turistice (hoteluri, vile turistice, pensiuni, hostel, tabără de copii),

structuri extrahoteliere (case de vacanţă, reşedinţe permanente), precum şi locuinţe pentru personal.

Acestea însumează o suprafaţă de 159,11 hectare, la care se adaugă suprafeţele aferente pârtiilor,

instalaţiilor de transport pe cablu şi parcărilor colective.

Zona centrală (S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Valea Ierii) este o zonă multifuncţională, în care sunt

concentrate servicii de cazare, alimentaţie, agrement, spaţii cu funcţiuni sociale, economice, administrative

etc. Ea este determinată de intersecţiile drumurilor de acces şi totalizează o suprafaţă 15,8 hectare.

Suprafeţele celor două parcări ce deservesc zona centrală (16775.2145) nu sunt incluse în aceste parcele.

1 SZC a 74764.1873 multifuncţională 2 SZC b 53754.0367 multifuncţională 3 SZC c 29806.1885 multifuncţională

Total 158324.4125


48 | P a g i n a

Suprafaţa parcelei din lotul S00, Sooh1 este compusă din S00h1a ce aparţine de S.C. Buscat Development

S.R.L., UAT Băişoara şi S00h1b ce aparţine de S.C. Muntele Mare S.R.L., UAT Poşaga:

4 S00h1 S00h1a 8638.7608

Hotel – Pârtie de schi S00h1b 17860.3970

Total 26499.1578

Observaţii: parcela necesară construirii şi amenajării hotelului – pârtie de schi a fost determinată

atât de necesitatea amplasării hotelui – simbol în unul din punctele cu cea mai bună privelişte

precum şi de necesitatea existenţei unei legături cu domeniul schiabil din etapa I. Ea este compusă

din două parcele: una de 8648.7461 mp aparţinând UAT Baişoara şi una de 17860.3759 mp

aparţinând UAT Poşaga.

Suprafeţele parcelelor din lotul S01, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Valea Ierii:

5 S01p01 3195.6815 pensiune 6 S01p02 2922.7502 pensiune 7 S01p03 2796.7900 pensiune 8 S01p04 2797.5084 pensiune 9 S01p05 3036.9720 pensiune

Total 14749.7021


10 S02p01 2246.0182 Pensiune 11 S02p02 2244.9868 Pensiune 12 S02p03 2225.7100 Pensiune 13 S02p04 2253.5457 Pensiune 14 S02p05 2257.7823 Pensiune 15 S02p06 2241.0833 Pensiune 16 S02p07 2254.8047 Pensiune 17 S02p08 2257.4859 Pensiune 18 S02p09 2251.3761 Pensiune 19 S02p10 2499.0104 Pensiune

Subtotal 22731,8034 Structuri cazare 20 S02a1 706.7882 Administrativ

Total 23438.5916


21 S03p1 9982.4596 Pensiune 22 S03Lac 10186.6833 Lac

Total 20169.1429

Suprafaţa parcelei din lotul S04, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Valea Ierii:

23 S04p1 4074.0867 Pensiune/Vilă turistică


49 | P a g i n a

Total 4074.0867


24 S05p1 4467.9718 Pensiune/Vilă turistică 25 S05p2 2741.5962 Pensiune 26 S05p3 2758.5913 Pensiune 27 S05p4 2941.9234 Pensiune 28 S05p5 3339.2208 Pensiune/Vilă turistică 29 S05p6 3499.6098 Pensiune/Vilă turistică 30 S05p7 3608.0121 Pensiune/Vilă turistică 31 S05p8 3773.1379 Pensiune/Vilă turistică 32 S05p9 6542.7706 Pensiune/Vilă turistică

Total 48203,7229


33 S06lp1 5900.2444 Locuinţe personal 34 S06lp2 4157.2279 Locuinţe personal 35 S06lp3 6993.8785 Locuinţe personal

Subtotal 17051,3508 Structuri auxiliare 36 S06a1 3155.7035 Administrativ

Total 20207,0543

Suprafeţele parcelelor din lotul S07, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:

37 S07h1 4074.0867 Structuri cazare 38 S07h2 9771.5706 Structuri cazare 39 S07h3 7264.6465 Structuri cazare 40 S07h4 6746.1296 Structuri cazare 41 S07h5 6290.1470 Structuri cazare 42 S07h6 9034.9765 Structuri cazare 43 S07h7 8041.8863 Structuri cazare

Total 4074.0867

Suprafaţa parcelei din lotul S08, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:

44 S08 36006.8463 Structuri cazare Total 36006.8463

Suprafeţele parcelelor din lotul S09, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:

45 S09h1 13887.7849 Hotel 46 S09h2 13370.6658 Hotel 47 S09h3 20945.2722 Hotel

Total 48203,7229

Suprafaţa parcelei din lotul S10-ZooPark, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:


50 | P a g i n a

48 S10-ZooPark 64788.2894 Agrement ecologic Total 64788.2894

Suprafaţa parcelei din lotul S11 – Parc de distracţii montane, S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:

49 S11 53784.4835 O3Park Total 53784.4835

Observaţii: în prima etapa constructivă se prevede amenajarea unei suprafeţe iniţiale de 30698.5477

mp, urmănd ca, pe măsura maturizării întregului proiect să se extindă la suprafaţa alocată în acest

material.


50 S12a1 5494.1222 Administrativ/Agrement Total 5494.1222

Observaţii: punct jandarmerie, salvamont, birouri, centrul de pornire pentru traseele de motosănii,

sănii trase de cai şi alte activităţi de agrement şi administrative.

Suprafaţa parcelei din lotul S13 – Bază sportivă , S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Valea Ierii:

51 S13 20287.4946 Agrement Total 20287.4946

Observaţii: baza sportivă ce conţine teren de fotbal, 6 terenuri de tenis de câmp, teren de baschet,

vestiare, club, tribune.

Suprafaţa parcelei din lotul S14 – Parc Aventură, neintabulat, UAT Valea Ierii:

52 S14 24861.2306 Agrement Total 24861.2306

Suprafaţa parcelelor din lotul S15, S15a S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara; S15b S.C. Buscat

Development S.R.L., UAT Valea Ierii:

53 S15a 69065.9070 Structuri cazare 54 S15b 15558.0973 Structuri cazare

Total 84624.0043

Suprafaţa parcelei din lotul S16, S.C. Muntele Mare Development S.R.L., UAT Poşaga:


Suprafaţa parcelelor din lotul S17, S17a S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara; S17b S.C. Muntele

Mare Development S.R.L., UAT Poşaga:


51 | P a g i n a

56 S17a 99497.8753 Structuri cazare S17b 5945.5494 Structuri cazare

Total 105443.4247 Observaţii: S17 a fost considerată funcţional o singură parcelă întrucât şi după o eventuală

dezmebrare S17b este o fâşie ce nu se poate constitui într-o parcelă funcţională.





Suprafaţa parcelelor din lotul S20, S20p1, S20p2 şi S20p3 aparţin S.C. Buscat Development S.R.L., UAT

Băişoara; S20p4 aparţine S.C. Muntele Mare Development S.R.L., UAT Poşaga:

59 S20p1 4263.3066 Pensiune/Vilă turistică 60 S20p2 3293.2320 Pensiune/Vilă turistică 61 S20p3 3446.7496 Pensiune/Vilă turistică 62 S20p4 2161.4424 Pensiune/Vilă turistică

Total 13164.7306

Suprafaţa parcelelor din lotul S21, S.C. Muntele Mare Development S.R.L., UAT Poşaga:

63 S21p1 3068.7751 Pensiune/Vilă turistică 64 S21p2 2913.1736 Pensiune/Vilă turistică

Total 5981.9487


65 S22p1 1564.6986 Pensiune/Vilă turistică 66 S22p2 1997.2076 Pensiune/Vilă turistică 67 S22p3 2104.8388 Pensiune/Vilă turistică

Total 5666.7450


68 S23p1 3438.9191 Pensiune/Vilă turistică 69 S23p2 2764.5553 Pensiune/Vilă turistică 70 S23p3 2637.0633 Pensiune/Vilă turistică 71 S23a1 1678.7757 Administrativ

Total 10519.3134


52 | P a g i n a


72 S24p1 1500.7629 Pensiune/Vilă turistică 73 S24p2 1467.8617 Pensiune/Vilă turistică 74 S24p3 1323.3879 Pensiune/Vilă turistică 75 S24p4 1269.8191 Pensiune/Vilă turistică 76 S24p5 1352.3402 Pensiune/Vilă turistică 77 S24p6 1507.8859 Pensiune/Vilă turistică 78 S24p7 1696.8207 Pensiune/Vilă turistică 79 S24p8 1882.6732 Pensiune/Vilă turistică 80 S24h1 6427.8830 Hotel

Total 18429.4346



Suprafaţa parcelelor din lotul S26, S26h1a şi S26p1a aparţin aparţine S.C. Muntele Mare Development

S.R.L., UAT Poşaga; S26h1b şi S26p1b aparţin S.C. Buscat Development S.R.L., UAT Băişoara:

82 S26h1a 9313.3406

13523.1849 Hotel S26h1b 4209.8443

83 S26p1a 287.1172

4398.7517 Pensiune/Vilă turistică S26p1b 4111.6345

Total 17921.9366

Suprafaţa parcelei din lotul S27, neintabulat, UAT Băişoara:



85 S28p1 2983.9191 Pensiune/Vilă turistică 86 S28p2 3199.1087 Pensiune/Vilă turistică 87 S28p3 3171.8976 Pensiune/Vilă turistică 88 S28p4 2984.9188 Pensiune/Vilă turistică 89 S28p5 2784.5049 Pensiune/Vilă turistică 90 S28p6 2586.2260 Pensiune/Vilă turistică 91 S28p7 2852.4187 Pensiune/Vilă turistică 92 S28p8 3124.1824 Pensiune/Vilă turistică 93 S28p9 3845.1609 Pensiune/Vilă turistică

Total 27532.3371

Suprafaţa parcelelor din lotul S29, neintabulat, UAT Băişoara:


53 | P a g i n a

94 S29p1 10278.4466 Pensiune/Vilă turistică 95 S29p2 6178.2690 Pensiune/Vilă turistică 96 S29p3 7194.3724 Pensiune/Vilă turistică 97 S29p4 7770.3843 Pensiune/Vilă turistică 98 S29h1 23641.4874 Hotel

Total 55062.9597


99 S30 174389.2176 Structuri rezidenţiale Total 174389.2176


100 S31r01 1257.8243 C.V. tip 1 101 S31r02 1234.3873 C.V. tip 1 102 S31r03 1211.6370 C.V. tip 1 103 S31r04 1188.8866 C.V. tip 1 104 S31r05 1166.1363 C.V. tip 1 105 S31r06 1143.3860 C.V. tip 1 106 S31r07 1075.1350 C.V. tip 1 107 S31r08 1097.8853 C.V. tip 1 108 S31r09 1075.1350 C.V. tip 1 109 S31r10 1052.3846 C.V. tip 1 110 S31r11 1029.6343 C.V. tip 1 111 S31r12 1006.8840 C.V. tip 1 112 S31r13 984.1336 C.V. tip 1 113 S31r14 961.3833 C.V. tip 1

Total 15484.8326 Observaţii:

CV tip 1 = structură rezidenţială de tip casă de vacanţă sau reşedinţă permanentă cu suprafaţa

construită la sol este mai mică de 160 m2






114 S32r01 932.1241 C.V. tip 1 115 S32r02 909.3742 C.V. tip 1 116 S32r03 886.6243 C.V. tip 1 117 S32r04 863.8744 C.V. tip 1 118 S32r05 840.6495 C.V. tip 1 119 S32r06 817.1357 C.V. tip 1 120 S32r07 794.1785 C.V. tip 1 121 S32r08 771.2075 C.V. tip 1 122 S32r09 762.7085 C.V. tip 1 123 S32r10 781.2779 C.V. tip 1


54 | P a g i n a

124 S32r11 800.2451 C.V. tip 1 125 S32r12 819.5829 C.V. tip 1 126 S32r13 838.3576 C.V. tip 1 127 S32r14 857.1318 C.V. tip 1 128 S32r15 876.6034 C.V. tip 1 129 S32r16 896.6576 C.V. tip 1 130 S32r17 916.7074 C.V. tip 1 131 S32r18 937.6202 C.V. tip 1 132 S32r19 958.6264 C.V. tip 1 133 S32r20 977.0952 C.V. tip 1 134 S32r21 1001.0058 C.V. tip 1 135 S32r22 1020.9234 C.V. tip 1 136 S32r23 1040.7783 C.V. tip 1 137 S32r24 1060.6333 C.V. tip 1 138 S32r25 1080.4883 C.V. tip 1 139 S32r26 1075.0277 C.V. tip 1 140 S32r27 1044.2516 C.V. tip 1 141 S32r28 1013.4754 C.V. tip 1 142 S32r29 946.1039 C.V. tip 1 143 S32r30 988.5186 C.V. tip 1 144 S32r31 921.1470 C.V. tip 1 145 S32r32 890.3709 C.V. tip 1 146 S32r33 859.5948 C.V. tip 1 147 S32r34 859.5948 C.V. tip 1 148 S32r35 798.0425 C.V. tip 1 149 S32r36 748.3345 C.V. tip 1

Total 32586.0730


150 S33r01 501.4572 C.V. tip 3 151 S33r02 486.1977 C.V. tip 3 152 S33r03 470.9382 C.V. tip 3 153 S33r04 547.2358 C.V. tip 3 154 S33r05 531.9763 C.V. tip 3 155 S33r06 516.7167 C.V. tip 3 156 S33r07 501.4572 C.V. tip 3 157 S33r08 486.1977 C.V. tip 3 158 S33r09 470.9382 C.V. tip 3 159 S33r10 450.7822 C.V. tip 3 160 S33r11 425.6958 C.V. tip 3 161 S33r12 400.9724 C.V. tip 3 162 S33r13 376.2490 C.V. tip 3 163 S33r14 351.3764 C.V. tip 3 164 S33r15 340.5680 C.V. tip 3 165 S33r16 348.8147 C.V. tip 3 166 S33r17 356.3894 C.V. tip 3 167 S33r18 354.2769 C.V. tip 3 168 S33r19 448.5009 C.V. tip 3 169 S33r20 425.6958 C.V. tip 3 170 S33r21 400.9724 C.V. tip 3


55 | P a g i n a

171 S33r22 376.2490 C.V. tip 3 172 S33r23 351.4805 C.V. tip 3 173 S33r24 341.7178 C.V. tip 3 174 S33r25 348.8147 C.V. tip 3 175 S33r26 356.3894 C.V. tip 3 176 S33r27 355.7872 C.V. tip 3

Total 11323.8475


178 S34r01 381.4076 C.V. tip 3 179 S34r02 365.7223 C.V. tip 3 180 S34r03 372.8721 C.V. tip 3 181 S34r04 394.0742 C.V. tip 3 182 S34r05 413.9069 C.V. tip 3 183 S34r06 440.1548 C.V. tip 3 184 S34r07 454.9835 C.V. tip 3 185 S34r08 460.2035 C.V. tip 3 186 S34r09 468.8871 C.V. tip 3 187 S34r10 479.3090 C.V. tip 3 188 S34r11 383.0946 C.V. tip 3 189 S34r12 363.3190 C.V. tip 3 190 S34r13 373.1942 C.V. tip 3 191 S34r14 393.8730 C.V. tip 3 192 S34r15 414.8015 C.V. tip 3 193 S34r16 440.2131 C.V. tip 3 194 S34r17 458.9723 C.V. tip 3 195 S34r18 461.2516 C.V. tip 3 196 S34r19 468.8115 C.V. tip 3 197 S34r20 479.4046 C.V. tip 3

Total 8468.4564


198 S35r01 348.0866 C.V. tip 3 199 S35r02 363.5915 C.V. tip 3 200 S35r03 378.8311 C.V. tip 3 201 S35r04 394.0497 C.V. tip 3 202 S35r05 409.7244 C.V. tip 3 203 S35r06 426.8138 C.V. tip 3 204 S35r07 444.2343 C.V. tip 3 205 S35r08 461.7015 C.V. tip 3 206 S35r09 478.8511 C.V. tip 3 207 S35r10 495.1264 C.V. tip 3 208 S35r11 514.1895 C.V. tip 2 209 S35r12 531.2448 C.V. tip 2 210 S35r13 547.0780 C.V. tip 2 211 S35r14 544.8000 C.V. tip 2 212 S35r15 546.1951 C.V. tip 2 213 S35r16 549.3867 C.V. tip 2


56 | P a g i n a

214 S35r17 537.9614 C.V. tip 2 215 S35r18 527.8755 C.V. tip 2 216 S35r19 498.3957 C.V. tip 2 217 S35r20 527.0974 C.V. tip 2 218 S35r21 497.6177 C.V. tip 3 219 S35r22 487.5317 C.V. tip 3 220 S35r23 477.4458 C.V. tip 3 221 S35r24 467.3598 C.V. tip 3 222 S35r25 458.6554 C.V. tip 3 223 S35r26 348.0866 C.V. tip 3 224 S35r27 363.5915 C.V. tip 3 225 S35r28 378.8311 C.V. tip 3 226 S35r29 394.0497 C.V. tip 3 227 S35r30 409.9896 C.V. tip 3 228 S35r31 426.6181 C.V. tip 3 229 S35r32 443.2550 C.V. tip 3 230 S35r33 460.9169 C.V. tip 3 231 S35r34 478.8511 C.V. tip 3 232 S35r35 495.1264 C.V. tip 3 233 S35r36 514.1895 C.V. tip 2 234 S35r37 531.2448 C.V. tip 2 235 S35r38 543.4049 C.V. tip 2 236 S35r39 550.7019 C.V. tip 2 237 S35r40 552.0969 C.V. tip 2 238 S35r41 546.4240 C.V. tip 2 239 S35r42 537.9614 C.V. tip 2 240 S35r43 527.8755 C.V. tip 2 241 S35r44 498.3957 C.V. tip 2 242 S35r45 527.0974 C.V. tip 2 243 S35r46 497.6177 C.V. tip 3 244 S35r47 487.5317 C.V. tip 3 245 S35r48 477.4458 C.V. tip 3 246 S35r49 467.3598 C.V. tip 3 247 S35r50 454.4805 C.V. tip 3

Total 23826.9884


248 S36r01 492.4093 C.V. tip 3 249 S36r02 496.0851 C.V. tip 3 250 S36r03 504.1240 C.V. tip 2 251 S36r04 525.3418 C.V. tip 2 252 S36r05 558.9367 C.V. tip 2 253 S36r06 583.9527 C.V. tip 2 254 S36r07 605.2246 C.V. tip 2 255 S36r08 614.0582 C.V. tip 2 256 S36r09 617.3729 C.V. tip 2 257 S36r10 610.4322 C.V. tip 2 258 S36r11 584.7824 C.V. tip 2 259 S36r12 569.9460 C.V. tip 2 260 S36r13 575.7504 C.V. tip 2


57 | P a g i n a

261 S36r14 575.0771 C.V. tip 2 262 S36r15 576.3709 C.V. tip 2 263 S36r16 597.5217 C.V. tip 2 264 S36r17 638.0872 C.V. tip 2 265 S36r18 678.8057 C.V. tip 2 266 S36r19 691.5787 C.V. tip 2 267 S36r20 789.4917 C.V. tip 2 268 S36r21 786.5215 C.V. tip 2 269 S36r22 806.2183 C.V. tip 2 270 S36r23 805.9181 C.V. tip 2 271 S36r24 785.6546 C.V. tip 2 272 S36r25 768.7505 C.V. tip 2 273 S36r26 493.2743 C.V. tip 3 274 S36r27 495.2724 C.V. tip 3 275 S36r28 505.6677 C.V. tip 2 276 S36r29 527.8024 C.V. tip 2 277 S36r30 555.9811 C.V. tip 2 278 S36r31 581.8855 C.V. tip 2 279 S36r32 602.4361 C.V. tip 2 280 S36r33 613.5303 C.V. tip 2 281 S36r34 609.6201 C.V. tip 2 282 S36r35 603.2703 C.V. tip 2 283 S36r36 613.2589 C.V. tip 2 284 S36r37 598.4574 C.V. tip 2 285 S36r38 573.4905 C.V. tip 2 286 S36r39 575.0771 C.V. tip 2 287 S36r40 575.2189 C.V. tip 2 288 S36r41 597.5217 C.V. tip 2 289 S36r42 638.0872 C.V. tip 2 290 S36r43 678.8057 C.V. tip 2 291 S36r44 691.5787 C.V. tip 2 292 S36r45 786.1537 C.V. tip 2 293 S36r46 786.5215 C.V. tip 2 294 S36r47 806.1845 C.V. tip 2 295 S36r48 805.9096 C.V. tip 2 296 S36r49 785.6968 C.V. tip 2 297 S36r50 764.1514 C.V. tip 2

Total 31703.2661


298 S37r01 632.9974 C.V. tip 2 299 S37r02 722.3366 C.V. tip 2 300 S37r03 738.8968 C.V. tip 2 301 S37r04 721.5376 C.V. tip 2 302 S37r05 704.1784 C.V. tip 2 303 S37r06 686.8192 C.V. tip 2 304 S37r07 669.4600 C.V. tip 2 305 S37r08 652.1008 C.V. tip 2 306 S37r09 634.7416 C.V. tip 2 307 S37r10 617.3824 C.V. tip 2


58 | P a g i n a

308 S37r11 600.0232 C.V. tip 2 309 S37r12 588.7646 C.V. tip 2 310 S37r13 583.6884 C.V. tip 2 311 S37r14 724.5692 C.V. tip 2 312 S37r15 629.3210 C.V. tip 2 313 S37r16 672.1909 C.V. tip 2 314 S37r17 708.8079 C.V. tip 2 315 S37r18 739.1558 C.V. tip 2 316 S37r19 714.1171 C.V. tip 2 317 S37r20 676.0754 C.V. tip 2 318 S37r21 638.0336 C.V. tip 2 319 S37r22 599.9919 C.V. tip 2

Total 14655.1898


320 S38r01 443.9061 C.V. tip 3 321 S38r02 451.6926 C.V. tip 3 322 S38r03 459.4792 C.V. tip 3 323 S38r04 467.2658 C.V. tip 3 324 S38r05 475.0524 C.V. tip 3 325 S38r06 482.8389 C.V. tip 3 326 S38r07 490.6255 C.V. tip 3 327 S38r08 498.4121 C.V. tip 3 328 S38r09 506.1987 C.V. tip 3 329 S38r10 513.9852 C.V. tip 3 330 S38r11 523.7000 C.V. tip 3 331 S38r12 516.5291 C.V. tip 3 332 S38r13 503.3843 C.V. tip 3 333 S38r14 443.9061 C.V. tip 3 334 S38r15 451.6926 C.V. tip 3 335 S38r16 459.4792 C.V. tip 3 336 S38r17 467.2658 C.V. tip 3 337 S38r18 475.0524 C.V. tip 3 338 S38r19 482.8389 C.V. tip 3 339 S38r20 490.6255 C.V. tip 3 340 S38r21 498.4121 C.V. tip 3 341 S38r22 506.1987 C.V. tip 3 342 S38r23 513.9852 C.V. tip 3 343 S38r24 518.1187 C.V. tip 3 344 S38r25 514.3172 C.V. tip 3 345 S38r26 502.7022 C.V. tip 3

Total 12657.6645


346 S39r01 468.5052 C.V. tip 3 347 S39r02 469.1247 C.V. tip 3 348 S39r03 469.7442 C.V. tip 3 349 S39r04 470.3637 C.V. tip 3


59 | P a g i n a

350 S39r05 470.9832 C.V. tip 3 351 S39r06 471.6027 C.V. tip 3 352 S39r07 472.2222 C.V. tip 3 353 S39r08 472.8417 C.V. tip 3 354 S39r09 473.0588 C.V. tip 3 355 S39r10 474.4830 C.V. tip 3 356 S39r11 475.9073 C.V. tip 3 357 S39r12 477.3315 C.V. tip 3 358 S39r13 489.9919 C.V. tip 3 359 S39r14 468.5052 C.V. tip 3 360 S39r15 469.1247 C.V. tip 3 361 S39r16 469.7442 C.V. tip 3 362 S39r17 470.3637 C.V. tip 3 363 S39r18 470.9832 C.V. tip 3 364 S39r19 471.6027 C.V. tip 3 365 S39r20 472.2222 C.V. tip 3 366 S39r21 472.8417 C.V. tip 3 367 S39r22 473.4612 C.V. tip 3 368 S39r23 473.6783 C.V. tip 3 369 S39r24 474.2588 C.V. tip 3 370 S39r25 494.3360 C.V. tip 3 371 S39r26 511.6932 C.V. tip 3

Total 12348.9752


372 S40r01 547.2794 C.V. tip 3 373 S40r02 528.2887 C.V. tip 3 374 S40r03 509.2979 C.V. tip 3 375 S40r04 490.3072 C.V. tip 3 376 S40r05 471.3165 C.V. tip 3 377 S40r06 452.3258 C.V. tip 3 378 S40r07 433.3351 C.V. tip 3 379 S40r08 414.3444 C.V. tip 3 380 S40r09 757.5012 C.V. tip 1 381 S40r10 556.3241 C.V. tip 2 382 S40r11 565.4561 C.V. tip 3 383 S40r12 546.9715 C.V. tip 3 384 S40r13 528.4869 C.V. tip 3 385 S40r14 510.0022 C.V. tip 3 386 S40r15 491.5176 C.V. tip 3 387 S40r16 472.8185 C.V. tip 3 388 S40r17 453.6739 C.V. tip 3 389 S40r18 434.2980 C.V. tip 3 390 S40r19 414.9221 C.V. tip 3 391 S40r20 786.0881 C.V. tip 1 392 S40r21 812.9111 C.V. tip 1 393 S40r22 531.2353 C.V. tip 1 394 S40r23 560.3406 C.V. tip 1 395 S40r24 547.9699 C.V. tip 1 396 S40r25 522.8525 C.V. tip 1


60 | P a g i n a

397 S40r26 704.8879 C.V. tip 2 398 S40r27 564.5742 C.V. tip 3 399 S40r28 561.7100 C.V. tip 3 400 S40r29 567.1103 C.V. tip 3 401 S40r30 575.2381 C.V. tip 3 402 S40r31 586.0934 C.V. tip 3 403 S40r32 596.9486 C.V. tip 3 404 S40r33 529.4830 C.V. tip 3 405 S40r34 690.9339 C.V. tip 2

Total 18716.844


406 S41r01 474.5573 C.V. tip 3 407 S41r02 462.0947 C.V. tip 3 408 S41r03 449.6321 C.V. tip 3 409 S41r04 437.1695 C.V. tip 3 410 S41r05 424.7070 C.V. tip 3 411 S41r06 412.2444 C.V. tip 3 412 S41r07 399.7818 C.V. tip 3 413 S41r08 387.3192 C.V. tip 3 414 S41r09 474.5573 C.V. tip 3 415 S41r10 462.0947 C.V. tip 3 416 S41r11 449.6321 C.V. tip 3 417 S41r12 437.1695 C.V. tip 3 418 S41r13 424.7070 C.V. tip 3 419 S41r14 412.2444 C.V. tip 3 420 S41r15 399.7818 C.V. tip 3 421 S41r16 387.3192 C.V. tip 3 422 S41r17 737.2506 C.V. tip 1 423 S41r18 708.5535 C.V. tip 1 424 S41r19 701.0095 C.V. tip 1 425 S41r20 709.0995 C.V. tip 1 426 S41r21 775.5491 C.V. tip 1 427 S41r22 737.2506 C.V. tip 1 428 S41r23 687.5067 C.V. tip 1 429 S41r24 687.6330 C.V. tip 1 430 S41r25 701.5224 C.V. tip 1 431 S41r26 812.9399 C.V. tip 1 432 S41r27 869.3137 C.V. tip 2 433 S41r28 919.3598 C.V. tip 2 434 S41r29 969.4059 C.V. tip 2 435 S41r30 1019.4520 C.V. tip 2 436 S41r31 1069.4982 C.V. tip 2 437 S41r32 1048.4667 C.V. tip 2 438 S41r33 830.8966 C.V. tip 2 439 S41r34 775.9784 C.V. tip 2 440 S41r35 810.8240 C.V. tip 2 441 S41r36 750.4583 C.V. tip 2 442 S41a37 2157.4128 Administrativ

Total 25374.3932


61 | P a g i n a


443 S42r01 512.9930 C.V. tip 3 444 S42r02 506.2967 C.V. tip 3 445 S42r03 499.6005 C.V. tip 3 446 S42r04 492.9043 C.V. tip 3 447 S42r05 486.2081 C.V. tip 3 448 S42r06 479.5119 C.V. tip 3 449 S42r07 472.8157 C.V. tip 3 450 S42r08 466.1195 C.V. tip 3 451 S42r09 459.4233 C.V. tip 3 452 S42r10 452.7271 C.V. tip 3 453 S42r11 446.0309 C.V. tip 3 454 S42r12 439.3347 C.V. tip 3 455 S42r13 432.6384 C.V. tip 3 456 S42r14 425.9422 C.V. tip 3 457 S42r15 419.2460 C.V. tip 3 458 S42r16 412.5498 C.V. tip 3 459 S42r17 405.8536 C.V. tip 3 460 S42r18 408.8998 C.V. tip 3 461 S42a19 988.1694 Administrativ 462 S42r20 484.2221 C.V. tip 3 463 S42r21 477.6471 C.V. tip 3 464 S42r22 471.0720 C.V. tip 3 465 S42r23 464.4969 C.V. tip 3 466 S42r24 457.9219 C.V. tip 3 467 S42r25 451.3468 C.V. tip 3 468 S42r26 444.7717 C.V. tip 3 469 S42r27 438.1967 C.V. tip 3 470 S42r28 431.6216 C.V. tip 3 471 S42r29 425.0465 C.V. tip 3 472 S42r30 418.4715 C.V. tip 3 473 S42r31 411.8964 C.V. tip 3 474 S42r32 405.3214 C.V. tip 3 475 S42r33 399.3551 C.V. tip 3 476 S42r34 405.0581 C.V. tip 3 477 S42r35 402.8112 C.V. tip 3 478 S42r36 733.4861 C.V. tip 1 479 S42r37 618.5374 C.V. tip 2 480 S42r38 503.5888 C.V. tip 3 481 S42a39 821.0742 Administrativ

Total 18873.2084


482 S43r01 1288.4080 C.V. tip 1 483 S43r02 881.3859 C.V. tip 1 484 S43r03 885.0902 C.V. tip 1 485 S43r04 888.7946 C.V. tip 1 486 S43r05 892.4989 C.V. tip 1 487 S43r06 896.2032 C.V. tip 1


62 | P a g i n a

488 S43r07 899.9076 C.V. tip 1 489 S43r08 903.6119 C.V. tip 1 490 S43r09 907.3163 C.V. tip 1 491 S43r10 911.0206 C.V. tip 1 492 S43r11 901.7561 C.V. tip 1 493 S43r12 844.6294 C.V. tip 2 494 S43r13 783.1913 C.V. tip 2 495 S43r14 721.7532 C.V. tip 2 496 S43r15 660.3150 C.V. tip 2 497 S43r16 586.6367 C.V. tip 2 498 S43r17 639.2366 C.V. tip 2

Total 14491.7555

Completări:

499 S02a2 937.8643 Administrativ

În fazele următoare master plan-ului totalului prezent de 159,11 hectare se prefigurează adăugarea unor

suprafeţe de până la 25-30% din cea calculată, ajungându-se la aproximativ 200 de hectare ce îşi vor

schimba destinaţia actuală de păşune şi păşune împădurită.

Figura II.36 Amplasarea celor 159, 11 ha destinate dezvoltării turistice


63 | P a g i n a

Standardele în proiectarea drumurilor (judeţene, comunale, pietonale, trasee

turistice)

Standardele în proiectarea drumurilor se egăsesc în standardul de stat STAS 863-85 Lucrări de drumuri –

Elemente geometrice ale traseelor – Prescripţii de proiectare.

Standarde conexe:

STAS 2900-79 Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor STAS 10144/1-80 Profiluri transversale. Caracteristici ale arterelor de circulaţie din localităţile

urbane şi rurale. Prescripţii de proiectare STAS 10144/3-81 Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare STAS 10144/4-83 Amenajarea intersecţiilor de străzi. Clasificare şi prescripţii de proiectare STAS 11416-80 Tehnica traficului rutier. Capacitatea de circulaţie a drumurilor. Prescripţii de

proiectare În ceea ce priveşte amenajarea traseelor turistice montane aceasta este reglementată de HG nr. 77/2003

privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în

munţi.

Drumuri acces: lungime 8 km, suprafaţă 6,8 ha

Principalul drum de acces DJ 107R are următorul statut:

Două porţiuni de drum ce trec pe suprafaţa aferentă S.C. Buscat Development S.R.L. au fost

dezmembrate din suprafaţa iniţială rezultând două paarcele distincte cu destinaţia drum:

o S1 = 21457 m2 CF 50482 Valea Ierii

o S2 = 2397 m2 CF 50483 Valea Ierii

Diferenţa de suprafaţă, aferentă drumului ce străbate proprietatea S.C. Muntele Mare

Development S.R.L. nu a fost inclusă în proprietatea acesteia

În zona centrală s-a făcut o optimizare a traseului DJ107R ţinându-se cont de curbele de nivel şi

amplasamentul liniei de curent electric

Figura II.37 Optimizarea drumurilor principale de acces (roşu – traseu iniţial; galben – traseu optimizat)


64 | P a g i n a

Suprafaţă Lungime

DA1 48907.0411 DJ 107R 5430 DA2 907.4250 Drum acces Valea Ierii 131 DA3 18818.1673 Drum acces Ocoliş şi Poşaga 2440

Total 68632.6334 8001

Tabelul II.4 Suprafeţele totale şi lungimile drumurilor de acces

Observaţii:

1. suprafeţele şi lungimile drumurilor de acces sunt aferente zonelor de proprietate ale S.C.

Bscat Development S.R.L. şi S.C. Muntele Mare Development S.R.L., iar lungimile lor au fost

determinate ca medie ale poliliniilor de demarcare laterale;

2. drumurile de acces au fost proiectate conform standardelor naţionale, lăţimea lor fiind 7 m;

3. 2,09 ha reprezentând o parte din suprafaţa DJ107R a fost dezmembrată din suprafaţa iniţială

a SC Buscat Development (18517.6308 + 2396.6350); cealaltă parte care delimitează

proprietatea SC Muntele Mare Development nu este în proprietatea grupului de firme, deci

nu necesită dezmembrare, întrucât planul cadastral şi întăbularea s-au făcut corect.

Abrevieri:

DA = drum acces

Drumuri de servitute: lungime 8,25 km, suprafaţă 5,8 ha

Suprafeţele aferente drumurilor de servitute sunt următoarele:

Arie (m2)

Perimetru (m)

Lungime aproximată (perimetru-2x7)/2

GDS1 6410.8003 1859.1409 922.57045 GDS2 16577.4596 4811.9100 2398.955 GDS3 15741.4871 4524.0285 2255.01425 GDS4 14816.1736 4293.1753 2139.58765 DS5 337.3607 110.4247 48.21235 DS6 4356.9512 996.3398 491.1699 TOTAL 58240.2325 8255.5096

Tabelul II.5 Suprafeţele totale şi lungimile drumurilor de servitute

Abrevieri:

GDS = grup de drumuri de servitute (conform poliliniei din V05 10 - Master Plan 22 oct 2011

grupare durmuri acces si servitute.dwg)

DS = drum de servitute


65 | P a g i n a

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu

Această abordare este necesară în sensul apropierii aşteptărilor acţionariatul şi investitorilor de asigurarea

protecţiei mediului natural, de a documenta indicaţii şi acţiuni care să certifice faptul că dezvoltarea turistică

nu presupune afectarea negativă a mediului înconjurător.

O dezvoltare turistică bine organizată şi concentrată în mod ştiinţific vine în întâmpinarea problemelor de

mediu caracteristice zonelor montane slab dezvoltate economic în momentul de faţă, în care exploatările de

masă lemnoasă sunt făcute de către societăţi comerciale ce dispun de mijloace tehnice modeste în cel mai

bun caz şi au o responsabilitate civică scăzută.

Principalele provocări vor fi:

Rezolvarea potenţialelor conflicte între design-ul resort-ului şi obiectivele operaţionale ale acestuia

pe de o parte şi nevoia (însuşită de către acţionariat) de a proteja mediul

Ajungerea la un consens în ceea ce priveşte impactul acceptabil între acţionariat şi custodele sit-ului

Natura 2000

Elaborarea unui program de monitorizare şi al unui plan de management al acţiunilor care să asigure

simultan protecţia mediului şi satisfacţia experienţei recreaţionale

Amplasamentul studiat se află în afara Parcului Natural Apuseni.


66 | P a g i n a

Zona propusă pentru dezvoltarea turistică a viitoarei staţiuni de interes naţional se află în vecinătatea a trei

situri Natura 2000: ROSCI0263 Valea Ierii, ROSCI0119 Muntele Mare şi ROSCI0253 Trascău.


67 | P a g i n a

72,61 % din totalul suprafeţelor deţinute de S.C. BUSCAT DEVELOPMENT S.R.L. şi S.C. MUNTELE MARE

DEVELOPMENT S.R.L sunt cuprinse în situl Natura 2000 Muntele Mare.

Fig. II.38 Suprapunerea proprietăţii cu sit-ul Natura 2000 Muntele Mare

Fig. II.39 Suprapunerea proprietăţii Buscat Development cu sit-ul Natura 2000 Muntele Mare

1059856 mp din suprafaţa deţinută de S.C. BUSCAT DEVELOPMENT S.R.L. este cuprinsă în sit (49,84% din

totalul suprafeţei).


68 | P a g i n a

Fig. II.40 Suprapunerea proprietăţii Muntele Mare Development cu sit-ul Natura 2000 Muntele Mare

2974657 mp din suprafaţa deţinută de S.C. MUNTELE MARE DEVELOPMENT S.R.L. este cuprinsă în sit

(86,98% din totalul suprafeţei).

Suprafaţa (0,00 mp)

S1 3776935,87

S2 250380,00

TOTAL 4027315,87

% din proprietate % 72,6167

Tabelul II.6 Suprafeţe din proprietate cuprinse în sit-ul Natura 2000 Muntele Mare

Suprafeţe compromise 1,05 % (rezultate din diferenţele de perimetru ale proprietăţii şi ale sitului, la care nu

se poate face acces):

Suprafaţa (0,00 mp)

S1 21,42

S2 1982,39

S3 32020,81

S4 341,05

S5 17224,56

S6 2701,78

S7 784,79

S8 1301,14

S9 1425,31

S10 752,20

TOTAL 58555,45

% din proprietate % 1,0558


69 | P a g i n a

Tabelul II.7 Suprafeţe compromise din cauza proximităţii sit-ului Natura 2000 Muntele Mare

Evitarea impactului negativ asupra mediului în zonele de circulaţie turistică nu reprezintă doar un punct de

bifat, ci mai degrabă un obiectiv standard. Bunele practici în dezvoltarea resort-urilor obligă la evaluarea

impactului în cazurile unde nu poate fi evitat.

Evaluarea impactului social/economic/ecologic în comunităţile locale

Foarte pozitiv +2, Pozitiv +1, Neutru 0, Negativ -1,, Foarte negativ -2

+2 +1 0 -1 -2

Asupra economiei comunităţilor locale X Asupra ocupării forţei de muncă X Asupra mediului natural X Aspra structurii societăţii X Asupra tradiţiilor şi obiceiurilor locale X Asupra standardelor de viaţă ale comunităţilor locale

X

Asupra mediului de afaceri X Asupra protecţiei mediului natural X Asupra atragerii şi menţinerii forţei de muncă tinere

X

Din punct de vedere al dezvoltării turistice, planul de management al sitului Muntele Mare trebuie să

considere sistematizarea ariei naturale în trei zone:

Rezervaţia naturală propriu-zisă, care protejează global flora, fauna şi peisajul, activitatea umană

fiind supusă unui regim restrictiv fiind limitată numai la cercetarea ştiinţifică.

Rezervaţia integrală („tampon”), mai extinsă ca suprafaţă, înconjoară rezervaţia ştiinţifică,

asigurându-i o pretecţie ecologică. Este supusă şi ea unui caracter restrictiv, dar nu exclude unele

activităţi umane, chiar economice, dar limitate. În cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulaţie,

uneori şi alte construcţii turistice, chiar baze de cazare.

Zona periferică („pre-parc”) este construită în jurul ariei protejate în scopul de a pune la dispoziţia

vizitatorilor acele obiective naturale cărora li se aplică o reglementare strictă de ocrotire. Ea comportă

activităţi umane de diferite intensităţi, cuprinzând cea mai mare parte a dotărilor turistice, servind ca zonă

de recepţie a fluxurilor turistice, asigurând dispersarea lor ordonată în interiorul parcului.


70 | P a g i n a

Eticheta ecologică europeană

Eticheta ecologică europeană este acordată produselor care sunt în

conformitate cu anumite criterii ecologice stabilite la nivel european.

Aceste criterii au fost identificate pe baza unor studii ştiintifice complete

asupra aspectelor legate de întreg ciclul de viaţă al produselor şi sunt

valabile 3-5 ani, ele fiind revizuite regulat pentru a ţine cont de progresul

tehnic.

Eticheta ecologică europeană reprezintă un simbol grafic însoţit de un

scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, într-o broşură sau alt

document informativ care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei

tipuri de impact asupra mediului.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice europene, prevăzute în cazul serviciilor pentru cazare turistică au

ca scop:

reducerea consumului de energie;

reducerea consumului de apă;

reducerea cantitatii de deşeuri generate;

favorizarea utilizării resurselor regenerabile şi a substanţelor mai putin dăunatoare mediului;

promovarea comunicării şi educaţiei în domeniul protecţiei mediului.

Eticheta ecologică europeană pentru serviciile de cazare pentru turisti, poate fi obţinută numai atunci când există:

măsuri întreprinse pentru economisirea apei şi energiei;

măsuri întreprinse pentru reducerea deşeurilor;

măsuri generale de ameliorare a mediului.

Servicii vizate: servicii de cazare pentru turişti, călători, chiriaşi ce cuprind prestarea, contra cost, a unor

servicii de cazare peste noapte în camere echipate corespunzător. Sunt incluse: servicii de servire a mesei,

acces în zone verzi, activităţi sportive.

Figura II.41 Ciclul de viaţă – servicii pentru cazare turistică


71 | P a g i n a

Toate structurile de primire turistică ce urmează să funcţioneze în cadrul proiectului Muntele Mare

EcoResort vor trebui să îndeplinească următoarele criterii în vederea obţinerii etichetei ecologice europene:

CRITERII OBLIGATORII

Energia

22 % din energia electrică trebuie să provină din surse regenerabile;

nu se folosesc ca sursă de energie combustibil petrolier greu cu un conţinut de sulf > 0,2 % şi

cărbuni;

cel puţin 22 % din energia folosită pentru încălzirea camerelor trebuie să provină din surse

regenerabile;

randamentul util al unui cazan de caldură nou trebuie să fie de cel puţin 90%;

toate ferestrele trebuie să fie izolate termic şi fonic;

aer condiţionat cu consum mic de energie;

toate instalaţiile pentru saună trebuie să fie dotate cu temporizatoare.

Apa

debitul de apă de la duş - maxim 12 litri/minut;

în fiecare toaletă trebuie să existe o pubelă utilă pentru anumite deşeuri generate la toaletă;

pisoarele trebuie să fie prevăzute cu un sistem automat sau manual de spalare (maxim 5 pisoare

concomitent);

lenjeria de pat şi prosoapele se schimba la cerere, o dată sau de 2 ori / săptămână;

toata apa reziduală trebuie tratată;

cantitatea de detergenţi utilizaţi este limitată

Deşeurile

trebuie să existe recipiente speciale pentru separarea deşeurilor;

personalul trebuie sa separe deşeurile periculoase de deşeurile menajere;

în camere sau în restaurante nu se folosesc produse de unică folosinţă: şampon, săpun, casca de

baie, pahare, farfurii sau tacâmuri, decât în cazul în care legislaţia impune acest lucru.

Alte servicii

în spaţiile comune este obligatorie amenajarea zonei pentru nefumători;

toate echipamentele utilizate pentru prestarea de servicii de cazare turiştilor trebuie reparate şi

întreţinute atunci când este necesar;

personalul trebuie să fie instruit în vederea asigurării aplicării măsurilor de protecţie a mediului;

unitatea de cazare trebuie să dispună de un sistem de colectare şi monitorizare a datelor privind

consumul total de energie şi apă.

CRITERII OPŢIONALE - notate cu puncte


72 | P a g i n a

Energie : generator fotovoltaic şi/sau eolian, încălzire din surse de energie neconventională, eficienţă

energetică a boilerelor, încălzire de la sistemul centralizat, energie combinată, recuperarea căldurii,

termoreglarea, izolaţia clădirilor, aer condiţionat, oprire automată a aerului condiţionat, arhitectura

bioclimatică, refrigeratoare cu consum redus de energie - clasa A de consum, închiderea automată a

luminilor în camere, etc

Apa : utilizarea apei de ploaie, debitul apei la robinete, consumul de apă la maşinile de spălat vase, reglajul

debitului ş temperaturii apei de la robinet, temporizatoare ale apei, etc

Deşeuri : compostarea, recipiente pentru băuturi, colectarea şi îndepărtarea grăsimilor

Produse chimice periculoase : detergenţi, vopsele şi lacuri de interior, dozajul dezinfectantului în piscine,

etc

Alte servicii : informaţii despre mediu şi educatie, interzicerea fumatului în camere, sticlele refolosibile,

produse pe lungă durată, alimente biologice, produse alimentare locale

Managementul general : înregistrarea EMAS sau certificarea ISO 14000 pentru condiţiile de cazare ale

turiştilor, contoare de energie şi de apă


73 | P a g i n a

Managementul deşeurilor

În această etapă se va urmări proiectarea unui sistem de management al deşeurilor corelat cu proiectul

sistemului integrat de management al deşeurilor derulat la nivelul judeţului Cluj, precum şi strategia de

mediu a judeţului Alba.

Sistemului integrat de management al deşeurilor în cadrul resortului va fi proiectat să acopere întregul areal

al resortului, inclusiv zonele de protecţie naturală, trasee turistice, drumuri de acces, pe întreaga

proprietate, propunând soluţii şi pentru zonele adiacente, în afara zonelor controlate de operatorul turistic.

Rapoarte privind cantităţile colectate, investiţiile făcute în acest domeniu, costurile de colectare, tratare şi

transport vor fi făcute publice în mod regulat, îmbrăcând o formă de marketing responsabil a caracterului

ecologic al dezvoltării turistice.

Operarea deşeurilor va reprezenta o sarcină a societăţii special constituite în vederea gestionării

responsabile a tuturor utilităţilor din cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort.

Staţia de transfer cea mai apropiată de amplasamentul proiectului Muntele Mare EcoResort este cea de la

Mihai Viteazu.

Managementul deşeurilor în cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort presupune:

- Promovarea continua a unui sistem de informare, conştientizare şi motivare atât pentru agenţii

economici şi rezidenţi, cât mai ales pentru turişti;

- Maximizarea prevenirii generării deşeurilor;

- Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor în

cadrul resortului;

- Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică;

- Constituirea unui sistem propriu integrat de colectare şi transport al deşeurilor, sistem ce va

promova tratarea deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional;

Prioritatea în cadrul sistemului integrat de management al deşeurilor în cadrul resortului este introducerea,

în fază incipientă, a obligativităţii colectării selective a deşeurilor atât de către toţi agenţii economici cât şi de

către rezidenţi. Aceasta presupune detalierea unor clauze contractuale în faza de asociere a acestora la

principiile fundamentale asumate de către proiectul Muntele Mare EcoResort. Nerespectarea acestor clauze

va conduce la plata unor sume cuantificate în aşa fel încât 50% să acopere costurile de selectare ulterioară a

deşeurilor, cât şi costuri, iar cealaltă jumătate să se constituie în parte a finanţării sistemului de informare,

conştientizare şi motivare a beneficiarilor produsului turistic oferit.

Rezultatul dorit este un plan pentru reducerea, reutilizarea, reciclarea, şi gestionarea responsabilă a

deşeurilor, proporţional cu dezvoltarea resortului şi iimplicit cu circulaţia turistică generate de acesta.


74 | P a g i n a

Evitarea şi/sau atenuarea impactului de mediu în timpul construcţiilor

În faza de începere a lucrărilor în cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort deşeurile de material de

construcţii vor fi generate de realizarea construcţiilor noi, precum şi din activităţile de reparare a drumurilor

şi de amenajare a domeniului schiabil. Ulterior, pe măsura maturizării dezvoltării, vor apărea deşeuri

generate de renovarea unor construcţii şi provenite din demolări.

Reciclarea materialelor de construcţie trebuie să fie o prioritate pentru managementul resortului, în acest

sens urmând a se atinge prin impunerea în colaborarea cu societăţi specializate următoarele praguri

minimale:

Deşeuri de asfalt minim 85%;

Deşeuri de alte material provenite de la drumuri 80%;

Moloz din construcţii 64%;

Amestec de deşeuri din construcţii 30%.

Operarea deşeurilor provenite din construcţii va intra tot în sarcina societăţii special constituite în vederea

gestionării responsabile a tuturor utilităţilor din cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort, ca o asumare a

responsabilităţii civice a dezvoltatorului. Această societate trebuie să identifice cele mai bune soluţii din

punct de vedere economic pentru a putea crea un sistem functional, ţinând cont de următorii factori:

corelarea capacităţii de reciclare cu fluxurile de deşeuri generate de dezvoltarea turistică;

identificarea şi contractarea în cadrul pieţei de desfacere a materialelor reciclate;

realizarea unui venit suficient în a acoperi costurile, venit realizat atât din taxele percepute celui care

produce deşeurile, cât şi din valorificarea deşurilor reciclate;

minimizarea cantităţilor de deşeuri prin reducerea timpului de depozitare a acestora;

crearea unei scheme de stimulente pentru reciclare.


75 | P a g i n a

Inventariere

Fiziografie

Caracteristicile geomorfologice generale ale masivului Muntele Mare

Limita Muntelui Mare faţă de unităţile de relief învecinate se axează de-a lungul unor depresiuni şi văi bine

individualizate: La E şi NE linia de separaţie faţă de depresiunea Iara-Vlaha-Savădisla este marcată de o

puternică dislocaţie, un front de falie, care determină o diferenţă de nivel de 300-400 de metri faţă de zona

depresionară. Valea Arieşului se impune ca o limită clară spre S şi SE, mărginind masivul faţă de Munţii

Trascău şi Munţii Metaliferi. Limita vestică este greu de fixat, cea convenţională fiind Valea Bistra, o

discontinuitate importantă, dar legată mai mult de aspectul peisajului geografic, despărţind Muntele Mare

de Munceii Arieşului, caracterizaţi printr-o mare densitate a aşezărilor de tip crânguri. În continuare,

Muntele Mare se învecinează cu Munţii Gilăului, limita între cele două unităţi montane fiind reprezentată de

Valea Someşului Rece, până la Gilău.

Litologic Masivul Gilău-Muntele Mare este constituit predominant din roci metamorfice, cu intruziuni

magmatice, rocile sedimentare apărând doar în regiunile marginale. Se remarcă paragnaise, amfibolite,

şisturi filitoase, cloritoase şi muscovitice, cuarţite etc. Magmatismul plutonic a dat naştere unui batolit uriaş,

cunoscut sub numele de „Granitul de Muntele Mare”. Formaţiunile sedimentare mezozoice sunt

reprezentate prin calcare, conglomerate şi gresii. Multe din aceste roci sunt valorificate, fiind exploatate în

cariere. În regiunea Băişoara-Maşca-Cacova Ierii se extrageau minereuri de fier.

Masivul Gilău-Muntele Mare se încadrează munţilor mijlocii şi scunzi, cu altitudini între 500-1800 m.

Înălţimea maximă se atinge în vârful Muntele Mare, 1826 m. Din culmea principală, pe o lungime de cca 46

km, dispusă în sudul masivului, se desprind culmi secundare, uneori cu un paralelism accentuat, mai scurte

spre sud (12-20 km) şi mai lungi spre nord (30-40 km2). De aici rezultă caracterul asimetric al masivului.

Caracteristica principală a Masivului Muntele Mare este contrastul dintre culmile largi, netede, uneori

adevărate platouri şi văile puternic adâncite, adesea cu caracter de defileu (pe Someşul Rece, Răcătău, Iara

etc.). În sud-estul masivului se desfăşoară câteva culmi alcătuite din calcare, cu forme carstice (lapiezuri,

chei, peşteri, izvoare carstice).

Reţeaua de râuri este adunată de Someşul Mic (Someşul Cald, Someşul Rece, Căpuşul) şi de Arieş (Bistra,

Poşaga, Ocolişul, Iara, ş.a.). Doar sectorul nord-vestic este drenat spre Crişul Repede.

Vegetaţia se dispune în etaje, pornind de la pădurile de gorun şi cele de fag la cele de molid. Pe culmile înalte

este prezent etajul alpin inferior cu ienupăr pitic, alte tufărişuri şi pajişti subalpine.

Masivul Gilău-Muntele Mare face parte din cei mai populaţi munţi ai noştri. Aici este clasic reprezentat satul

risipit de tip „crâng”. Astfel în zona Bistra – Câmpeni – Albac se înregistrează cea mai mare densitate de

localităţi din Carpaţi (20,5 / 100 km2), iar la Mărişel, Măguri şi Beliş peste 75% din populaţie locuieşte

permanent la altitudini cuprinse între 1000 şi 1400 m. Tot în aceşti munţi se înregistrează şi limita

altitudinală superioară a habitatelor permanente din România, gospodăriile crângului Petreasa urcând până

la 1560-1600 m.


76 | P a g i n a

Concluziile studiului hidro-geotehnic

Obiectivele investiţiei sunt diferite din punct de vedere constructiv şi de aceea se impune o abordare

geotehnică deosebită pentru ca elementele prezentate să fundamenteze elaborarea proiectelor tehnice.

Pe ansamblul lucrărilor şi amenajărilor necesare realizării acestui complex pentru sporturi de iarnă,

agrement, turism şi diverse alte servicii acest studiu se încadrează în Categoria geotehnică 1 (risc geotehnic

redus), ca urmare a faptului că terenul de fundare este bun, pentru unele obiecte excavaţiile vor coborî sub

nivelul apei subterane şi în consecinţă trebuie prevăzute epuismente, nu există risc de degradare a unor

construcţii şi reţele învecinate, iar obiectele proiectate fac parte din categoria construcţiilor normale în

conformitate cu prevederile „Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii“ indicativ

NP 074/2007.

În cazul caselor de vacanţă, a structurilor de primire precum şi a altor clădiri cu rol tehnic sau de altă natură,

după suprafaţa construită, sistematizarea verticală şi destinaţia lor acestea se încadrează în categoria

construcţiilor medii din clasa „C“ de importanţă potrivit HG 261/94 actualizată sub nr. 766/97.

Există suprafeţe împădurite extinse dar şi zone de păşune cu sau fără jnepeniş care s-au avut în vedere la

amplasarea obiectivelor astfel încît să se evite defrişările pentru o cît mai bună conservare a cadrului natural.

Versanţii sunt stabili şi în mare parte oferă condiţii geotehnice şi hidrogeologice favorabile cu excepţia unor

arii foarte umede mlăştinoase în care orice lucrare devine dificilă datorită accesului care trebuie asigurat prin

executarea de drumuri foarte costisitoare.

În general terenul de fundare este foarte bun – exceptînd zonele mlăştinoase – iar prezenţa la mică adîncime

a rocilor stîncoase constituie un element benefic din punct de vedere al încastrării fundaţiilor dar mai puţin

favorabil în cazul excavaţiilor de adîncime (cum este lacul pentru înmagazinarea apei) unde trebuie aplicată

tehnologia specifică din carierele cu roci stîncoase.

Toate fundaţiile construcţiilor trebuie încastrate la o adîncime care să fie cel puţin egală cu limita maximă de

îngheţ din regiune şi aceasta este valabil şi în cazul pozării conductelor de apă sau a altor reţele.

În cadrul perimetrului investigat s-au identificat numeroase surse de apă care pot asigura necesarul atît de

apă tehnologică cît şi potabilă.

Odată definitivate amplasamentele obiectivelor se va putea trece şi la o cercetare detaliată a surselor de apă

nu numai prin prisma debitelor de asigurare dar şi în ceea ce priveşte calitatea apei.

Nu s-au identificat zone cu fenomene de instabilitate care să necesite măsuri speciale la execuţia diferitelor

construcţii sau amenajări la fel cum nu se impun lucrări de consolidare, sprijinire sau ancorare a versanţilor

sau a taluzelor de debleu rezultate în urma excavaţiilor.

Pentru toate lucrările din cadrul acestei investiţii, în conformitate cu Indicatorul de norme de deviz pentru

lucrări de terasamente indicativ TS/1-93, după caracteristicile coezive şi comportarea la săpat terenul se

încadrează în categoria „foarte tare“ pentru săpătura manuală, respectiv clasa III-IV în cazul excavaţiei

mecanizate.


77 | P a g i n a

Relevanţa elementelor fiziografice

Calitatea şi fezabilitatea unui resort montan este condiţionată strict de caracteristicile topografice ale locaţiei. Caracteristicile fiziografice ce influenţează

(determină) dezvoltarea turistică montană sunt: aspectul, forma terenurilor precum şi expunerea lor, gradul de înclinare al pantelor, gradul de fărâmiţare al

curbelor de nivel, elevaţia.

Figura III.1 Avoriaz (Fr) este un exemplu de încadrare a construcţiilor în caracteristicile topografice


78 | P a g i n a

Potenţialul climato-turistic

Climatul, direct influenţat de etajarea reliefului este unul din factorii favorizanţi sau, dimpotrivă, inhibanţi ai

activităţilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează stimulativ sau

restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în posibilităţile de practicare a unei

anumite forme de turism.

Pentru o bună funandamentare a master plan-ului vom analiza atât datele generale cât şi datele specifice,

ambele categorii fiind puse la dispoziţie de Centrul Meteorologic Transilvania – Nord.

Majoritatea turiştilor percep importanţa climei la noţiunea de „timp frumos” a cărui frecvenţă şi durată este

definitorie pentru recreere. În cazul practicanţilor sporturilor de iarnă însă, are o deosebită importanţă

numărul zilelor cu strat de zăpadă, precum şi grosimea acestuia.

Muntele Mare prezintă un climat de munte cu anumite nuanţări ce decurg din poziţia masivului faţă de

circulaţia atmosferică dominantă şi masivele muntoase învecinate. Această circulaţie explică şi amplitudinile

termice anuale mai mici decât în Carpaţii Meridionali sau Carpaţii Orientali.

Masivul Muntele Mare are următoarele caracteristici climatice:

- presiune atmosferică scăzută;

- temperatură mai scăzută;

- umiditate redusă;

- nebulozitate ridicată, cu excepţia câtorva luni de toamnă şi de sfârşit de iarnă (octombrie, februarie)

- radiaţie solară (mai ale ultraviolete) intensă la care se mai adaugă ionizarea crescută a aerului,

puritate mare atmosferică, lipsă de microbi şi alergeni, presiune parţială a oxigenului redusă.

Prin factorii climatici, radiativi şi ionizarea aerului în Masivul Muntele Mare este favorizată practicarea

climatoterapiei în principalele ei forme:

- aeroterapia (baia de aer) indicată prin efectul sedativ sau tonifiant, în ameliorarea proceselor de

termoreglare;

- helioterapia (baia de soare) se bazează pe expunerea parţială sau totală a corpului la acţiunea

radiaţiei solare;

- cura de teren reprezintă o terapie mai complexă şi se bazează pe asocierea mişcării în aer liber cu

băile de aer şi de soare; aceasta presupune mersul echilibrat, dozat, pe trasee amenajate, cu unele

pante, denivelări, în scopul adaptării organismului la efort.

Din punct de vedere medical climatul montan este recomandată în următoarele indicaţii terapeutice:

- boala Basedow

- astmul bronşic

- stări cutarale cronice ale afecţiunilor respiratorii

- TBC pulmonar pe cale de vindecare

- anemiile pentru cei cu stare generală bună

- nevroze funcţionale

- stări de debilitate consecutive eforturilor îndelungate fizice şi psihice


79 | P a g i n a

Clima masivului este influenţată de aşezarea „în umbra” culmii Bihor-Vlădeasa, ceea ce se răsfrânge mai cu

seamă asupra precipitaţiilor mai reduse (895 mm/an la Băişoara faţă de 1604.7 mm/an la Stâna de Vale).

Media generală a temperaturii aerului scade de la 7 grade Celsius la marginea masivului la circa 2 grade C pe

culmile înalte (peste 1600m), unde şi viteza vântului în special din direcţia vest şi nord-vest, este maximă.În

luna ianuarie, pe culmi, temperatura medie este –8 –6 grade Celsius, la poale –6 –4 grade Celsius. În luna

iulie, temperatura medie este de 10-11 grade Celsius pe culmi, iar la poale 17-18 grade Celsius pe versanţii

nordici şi nord-estici şi 17-19 grade Celsius pe versanţii cu expoziţie sudică şi vestică.

La staţia meteorologică din staţiunea Muntele Băişorii, la altitudinea de 1370 m, temperatura medie

multianuală este de 4.7 grade Celsius, iar cantitatea medie de precipitaţii de 977 mm/an, destul de redusă,

din cauza situării faţă de celelalte masive, manifestându-se fenomene evidente de foehn. Temperatura

maximă absolută atinsă este de 27.4 grade Celsius, înregistrată în 4 iulie 2000.

O deosebită importanţă, pentru activitatea turistică, o prezintă precipitaţiile solide din sezonul rece.

Analizarea caracteristicilor stratului de zăpadă în staţiunea Muntele Băişorii se impune ca o premisă a

succesului efortului investiţional ce se prefigurează a fi făcut în dezvoltarea bazei materiale turistice din

această zonă:

- prima zide îngheţ se situează în intervalul 1 octombrie –11 noiembrie, respectiv ultima zi de îngheţ în

intervalul 21 aprilie – 1 mai;

- data medie a primei ninsori este 20 octombrie, iar a ultimei ninsori este 29 aprilie;

- durata medie a intervalului dintre prima şi ultima ninsoare este de 191 zile

- data medie a înregistrării primului strat de zăpadă este 30 noiembrie, respectiv a ultimului strat de

zăpadă este 5 martie

- grosimea maximă a stratului de zăpadă se observă în a doua jumătate a lunii februarie (39.5 cm)

- numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă repartizat pe luni este prezentat în tabelul III.1

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

0.1 2.1 12.1 24.6 30.1 28.2 25.2 12.2 1.3

Tabelul III.1 Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă

Datele specifice au fost strânse de staţia meteorologică Băişoara, ele demonstrând veridicitatea datelor

generale, fiind de apreciat susţinerea unui studiu aprofundat asupra factorilor climatologici pe perioada

iernii. În urma solicitării investitorilor au fost furnizate de către CNR Transilvania Nord următoarele categorii

de date:

- stratul zilnic de zăpadă la ora 19

- temperatura aerului la orele 07, 13, 19 zilnic (termometru ordinar)

- cantităţi zilnice de precipitatii la ora 19

Datele specifice au fost înregistrate în perioada 2007 – 2011 pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie şi

februarie. Temperatura aerului a fost măsurată la orele 730, 1330, 1930 (ora oficiala de iarnă) stratul de zapadă

a fost măsurat la ora 1930, iar cantitatea totală de precipitaţii (24 ore) a fost înregistrată de la ora 19.30 până

a doua zi la 1930 (zi climatologică).


80 | P a g i n a

Tabelul III.2 stratul zilnic de zăpadă la ora 19, iarna 2007-2008 şi 2008-2009

Nov Dec Ian Feb Nov Dec Ian Feb

Str z Str z Str z Str z Str z Str z Str z Str z

(cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm)

0 10 17 25 0 12 29 13

0 3 31 24 0 8 30 13

0 5 30 23 0 5 30 13

0 9 29 20 0 0 30 12

2 8 28 18 0 0 31 7

2 7 24 17 0 0 30 6

3 7 24 25 0 22 30 5

12 6 24 30 0 38 29 3

9 4 23 27 0 36 29 3

11 2 23 27 0 32 29 3

22 2 23 27 0 28 27 3

20 2 22 27 0 27 26 15

23 3 22 26 0 28 26 20

19 14 22 25 0 25 26 20

29 25 22 39 0 25 24 22

28 28 22 42 0 24 25 20

28 28 22 39 0 24 25 19

26 26 21 38 0 13 24 22

33 25 21 35 0 10 24 24

30 21 17 33 0 12 21 26

25 19 11 32 3 18 18 26

20 18 9 30 19 18 14 25

12 18 9 27 21 32 13 24

10 18 9 26 20 36 13 23

0 18 9 23 19 34 10 20

0 18 9 18 20 34 8 20

4 18 28 13 18 32 8 25

9 17 30 11 15 31 9 25

8 17 28 10 16 31 10

10 17 26 15 30 11

17 27 29 12

2007-2008 2008-2009


81 | P a g i n a

Tabelul III.3 Stratul zilnic de zăpadă la ora 19, iarna 2009-2010 şi 2010-2011

Nov Dec Ian Feb Nov Dec Ian Feb

Str z Str z Str z Str z Str z Str z Str z Str z

(cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (cm)

0 0 0 28 0 2 10 21

0 0 0 28 0 0 10 20

1 0 12 28 0 0 11 20

6 0 13 28 0 1 11 18

0 0 11 27 0 6 11 18

0 0 16 29 0 5 11 17

0 0 16 30 0 0 8 16

0 0 11 30 0 0 6 13

0 1 7 29 0 0 0 11

0 1 5 28 0 10 0 11

0 0 6 35 0 15 0 10

0 0 12 32 0 11 0 17

0 3 13 46 0 19 0 17

0 3 14 40 0 22 0 17

0 14 14 36 0 22 0 16

0 21 14 36 0 21 5 15

0 26 14 33 0 21 4 16

0 30 14 30 0 21 0 15

0 28 15 28 0 20 0 15

0 30 22 20 0 14 2 19

0 28 23 16 0 10 13 20

0 24 22 16 0 6 27 25

0 13 25 12 0 2 27 26

0 6 25 9 0 0 29 32

0 0 24 5 0 0 29 40

0 0 24 0 8 0 28 36

0 17 24 5 16 10 30 33

0 17 24 2 15 14 30 32

0 17 24 4 15 27

0 6 23 5 15 25

0 26 12 23

2009-2010 2010-2011


82 | P a g i n a

Graficul III.1 Stratul zilnic de zăpadă la ora 19, ultimele trei sezoane


83 | P a g i n a

Tabelul III.4 Temperatura în lunile noiembrie şi decembrie

2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011

nov 1 3,0 10,6 -6,2 6,4 1 4,6 15,8 -1 14,4 1 3,2 14 -3,2 8,2

nov 2 1,2 11,6 -6,9 7,2 2 4,8 14,7 0,2 14,9 2 2,4 9,6 -5,6 9,5

nov 3 0,7 9 -5,5 8,7 3 5,5 15,5 -3,6 14,8 3 1,8 10,2 -4,9 8,4

nov 4 2,5 9,8 -2,6 6,8 4 4,9 15,6 1,2 11,5 4 0,2 10,8 -1 8

nov 5 -2,0 11,4 1,2 9,2 5 -1,2 16,6 5 14,2 5 -2,3 13,4 2 10,5

nov 6 -4,0 13,5 2,2 10 6 -1,8 18,2 6,4 13,8 6 -4,3 14 5,2 9,7

nov 7 -3,2 12,4 7,3 4,4 7 -2,8 16,8 9,6 11,2 7 -4,4 10,5 7,6 5

nov 8 -3,3 10,8 7 8 8 -1,2 13,5 9,4 9 8 -3,4 6,5 8,8 5,5

nov 9 -2,0 5,5 6,3 6,4 9 2,4 6 7,8 7,8 9 -0,6 4,2 5,8 6,2

nov 10 -3,0 2,7 6,2 6,5 10 -3,4 5 6,8 7,4 10 -5,2 0,6 5,5 7

nov 11 -7,0 4,4 7,6 5,4 11 -5,2 10,2 0,8 8 11 -6,8 5 -1,8 4

nov 12 -4,4 2,4 -1,8 4,6 12 -4,0 8,2 0,4 7 12 -6,5 1 -0,6 4

nov 13 -5,4 0,6 -0,5 8,2 13 -4,4 5 2,4 13,2 13 -5,6 1 0 11,4

nov 14 -4,2 0,2 1,2 11 14 -2,0 6 7,6 15,8 14 -2,6 0,8 3,2 11,8

nov 15 -3,2 0,8 5,2 9,8 15 0,2 6,7 5,2 16,4 15 0 2,8 3 11,5

nov 16 -6,4 2,4 2,2 10,3 16 -5,2 8,2 5,2 16 16 -6 3,8 1,2 11,8

nov 17 -6,2 0,6 3,8 10 17 -0,8 -1 9 12,9 17 -0,1 -3,8 7,6 8,4

nov 18 -1,8 -5,8 6,6 5 18 -1,0 -1,6 11,2 6,6 18 -1,3 -4,8 7 4

nov 19 -4,6 -4,8 5,2 3,2 19 -3,2 1 9 8 19 -4,1 -2,2 7 6,4

nov 20 -5,4 -1,4 7,2 2,7 20 4,8 2,8 12,4 5,6 20 -0,6 1,6 6,6 2,4

nov 21 3,0 0,8 8,2 1 21 11,0 0,3 14,8 7,4 21 6,4 -0,2 8,5 3,2

nov 22 7,0 -3,7 6,2 5,4 22 8,0 -7,8 15 7,6 22 9 -10,8 11,5 4,2

nov 23 9,2 -9,6 7,3 3,7 23 10,8 -7,8 6,4 5,2 23 11 -9,2 4,8 0,8

nov 24 6,5 -8,8 3,2 -1,6 24 11,0 -4,8 6 -1,8 24 7,4 -7,4 3,6 -4,4

nov 25 6,1 0,8 4,4 -4,7 25 8,6 1,6 8,6 -2,2 25 4,8 -0,2 5,3 -5,4

nov 26 -0,6 -2,5 8 -5,2 26 -1,7 -4,3 10,8 -0,8 26 -5,8 -7,6 5,4 -3,7

nov 27 -8,5 -9,8 3,8 -2,6 27 -8,4 -3,6 10,4 -4,7 27 -6,2 -5,5 4,8 -5,4

nov 28 -8,0 -5 4,6 -5,6 28 -8,6 6,4 5,6 -1,7 28 -7,8 2 3,6 -1,2

nov 29 -10,8 1 -0,8 4 29 -10,2 0,6 6,3 2 29 -0,8 2 2,4 -0,4

nov 30 -3,2 2,4 2,2 -5,7 30 0,0 5,3 12,2 -2,5 30 -2,5 5 5 -4,6

dec 1 -4,6 4,4 8 -3,6 1 -2,2 7 9,4 1 1 -2,2 6,3 7,6 2,8

dec 2 3,4 3,2 7,3 0,6 2 3 6,4 8,2 3,7 2 0,8 2 5,8 1,8

dec 3 1,5 4,8 5,6 1 3 0,6 6,2 8,4 4 3 1,5 5,6 5 2,8

dec 4 -0,5 6,4 3,1 -1,2 4 -0,8 9 4,4 -0,8 4 -3,4 9,4 2,2 -2

dec 5 -4,8 0,4 2,4 -4,8 5 -3,6 2 3,2 0,1 5 -4,2 1,8 1,4 -3

dec 6 0,2 3,4 -1,4 -3 6 4,6 3 0,4 -1 6 -1,4 1,5 -1,3 0,8

dec 7 -2 0,8 -0,6 4,2 7 2,2 -1 4,8 5,4 7 2 -3 0,6 5,6

dec 8 0,7 -4,3 0,4 6,2 8 4,2 -4,6 5,2 8,2 8 1,4 -5,7 2 7

dec 9 0 -7 -0,4 6,8 9 3 -3,6 -0,3 6,4 9 0,8 -7,6 -0,7 -3,5

dec 10 1,6 -3,2 -0,6 -9,3 10 3 4 1 -9 10 1,4 -0,6 -0,8 -11,2

dec 11 -0,2 3,4 -3 -13 11 0,4 7,6 -3 -9 11 -1,7 5 -3,8 -11,4

dec 12 -2,8 1 -6 -8,4 12 -0,6 0,2 -6,5 -4,3 12 -2,4 -1 -7 -5,1

dec 13 -3,8 -2,3 -8,3 -6,5 13 -5 -1 -6,8 -5,2 13 -9,6 -1,8 -7,4 -6,9

dec 14 -12 -1,4 -7,8 -11 14 -10,5 1,4 -6,8 -8,8 14 -12,2 -0,6 -8,6 -10,9

dec 15 -9 -0,6 -8,4 -12,4 15 -7,6 5 -5,2 -11 15 -8,8 2,6 -7,4 -14

dec 16 -8,5 3 -7 -15,2 16 -6,4 6,1 -4,6 -10 16 -8,2 3,2 -6,2 -10,8

dec 17 -9,6 4 -7,8 -11 17 -8,7 9 -8 -8,6 17 -10,6 7,2 -11,4 -12,4

dec 18 -5,2 3,6 -11 -11,3 18 -1 4 -8,2 -5,4 18 -3 4 -11,3 -5,4

dec 19 -2,5 1,2 -15,4 -13 19 1,4 1 -7,4 -6,8 19 -3,3 -1,2 -8,6 -7,4

dec 20 -0,6 -3,8 -8,4 -5,5 20 2,2 -3 -9,8 2,8 20 1,6 -3 -16,8 1,8

dec 21 2,2 -4,8 -16,3 2,4 21 7,2 -3,6 -5,8 4,6 21 2 -4 -10,8 3,8

dec 22 2 -5,2 -4,4 5,2 22 8,2 -1,2 -1,2 8 22 1,2 -2 2,7 5,8

dec 23 2,2 -3 3,2 4,8 23 6 -5 6 7,2 23 0,2 -8,4 5 6,2

dec 24 -1,4 -9 5,1 7,6 24 3,2 -8,9 6,8 8,2 24 -1 -10,4 6,8 6,8

dec 25 -1,8 -10,8 6,2 3,7 25 2 -8,6 7,5 2,4 25 -1 -9,8 8 1,4

dec 26 -1 -10 1 -5,2 26 0,6 -8,4 0,2 -4,8 26 -1,4 -11,6 -2,6 -5,8

dec 27 -4,2 -11 -3 -6,4 27 0,9 -5,7 -1 -5,6 27 -3,4 -11 -1,5 -7,6

dec 28 -1,7 -13 -3,4 -10,8 28 3 -6,8 -3,6 -10,5 28 -1 -10,2 -4,4 -12,6

dec 29 -0,1 -11,5 -5,2 -13,8 29 3,2 -7,8 -3 -10,4 29 0,3 -11,4 -5,8 -12,8

dec 30 -2 -6,6 0 -11,4 30 2 -2,4 3,5 -6 30 -3 -5 3,2 -8,6

dec 31 -4,1 -4,2 4,6 -5,6 31 0,2 1,2 5,9 -1 31 -6,2 -4,3 3,6 -3,8

Temperatura (ºC) ora 07 Temperatura (ºC) ora 13 Temperatura (ºC) ora 19


84 | P a g i n a

Tabelul III.5 Temperatura în lunile ianuarie şi februarie

2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011

ian 1 -9,2 -5,5 3,4 -5,6 1 -6,8 -1 3,4 -5,2 1 -6,8 -6,3 2 -5

ian 2 -7,8 -12 0 -5,8 2 -6 -12,2 2 -5,6 2 -9 -14 -2,4 -8

ian 3 -10,8 -13,6 -3,2 -10 3 -5,6 -10,8 -5,4 -8,3 3 -8,6 -14 -9,2 -11,4

ian 4 -8,8 -12,7 -12,8 -12,2 4 -2,4 -7,4 -9,6 -7,4 4 -6 -13,2 -13,5 -14,2

ian 5 -4,3 -10,6 -7,8 -10,8 5 1,5 -6,7 -3,6 -5,5 5 -1,6 -8,6 -3,8 -11

ian 6 -0,8 -8,8 -0,7 -9,2 6 2 -6 1,5 -3 6 0,8 -9,4 0,3 -6,5

ian 7 -2,8 -9,8 0 0,5 7 -1,2 -3,8 3,1 2 7 -4 -5,4 0,6 3

ian 8 -2,8 -9,3 0,4 1,8 8 -0,4 -10 3,8 3,5 8 -2,6 -14 2,4 3,6

ian 9 -5,2 -11,5 6 3,6 9 -1,2 -6,2 10,6 5,3 9 -4 -8,8 6,3 3,4

ian 10 -2,4 -5 1 2 10 2 -3,2 2 4,6 10 -0,6 -3,3 -0,2 3,2

ian 11 -1,8 -2,4 -0,8 2,4 11 6,2 3,3 0,8 6,2 11 0,4 -1,7 -3,2 3,2

ian 12 1 -2,2 -3,6 1,2 12 7,8 5,2 -3,1 3,3 12 3,4 2,4 -5 1,4

ian 13 3,8 3,5 -6,4 -1,3 13 8,4 8,4 -5,4 1,2 13 3,6 3,4 -6,3 -0,8

ian 14 2,2 3,5 -6,8 -0,4 14 6,4 4,6 -5,5 3,3 14 0,4 3,4 -6,8 3,2

ian 15 -0,5 2,8 -7,6 4,4 15 3 3,6 -5 4,5 15 0 2,6 -7,6 1

ian 16 0 -3,4 -6,8 -2 16 1,4 -5 -0,7 1,2 16 -1,8 -6,5 -6 -1,8

ian 17 2,6 -8,8 -6,6 -1 17 6,6 -6,7 -2,2 6 17 1,8 -9 -7,4 3,4

ian 18 0,8 -5,5 -7,1 2,6 18 5,4 -2 -3,8 8 18 1,6 -2 -5,8 1,6

ian 19 -1,4 -1,7 -6,5 -1,6 19 3,6 1,6 -3,5 4 19 0,8 -4 -5,8 -0,6

ian 20 2,4 1 -7,5 -1,2 20 4,5 5,6 -6 -1,4 20 3,8 3,7 -8,6 -3,8

ian 21 3,6 2,6 -9,8 -5,1 21 6,3 7,8 -5 -3,4 21 3,6 4,7 -9 -4,8

ian 22 4,6 4 -10,2 -5 22 3,8 4,3 -6,8 -3,6 22 1,2 4,2 -10,6 -5,4

ian 23 -6,8 4,4 -12,4 -6,4 23 -6,4 5,8 -11 -5,5 23 -7,4 3,5 -14,2 -8,2

ian 24 -8 2,6 -14,8 -9,9 24 -3,7 2 -9,8 -8,6 24 -4,8 0,4 -14,4 -12

ian 25 -2,8 -1,2 -13,6 -13,8 25 -1,2 0,8 -7,6 -10,6 25 -4,5 0,2 -11,6 -14

ian 26 -1,2 1,2 -10,2 -10,6 26 0,4 2,4 -5,2 -2,8 26 -1,8 0,7 -10,2 -6,4

ian 27 -3,8 -0,4 -10,6 -8,4 27 -4,3 4,2 -8,2 -5,4 27 -5,8 2 -13,4 -7,5

ian 28 -8,2 0,6 -12,8 -9,6 28 -7,8 0,8 -8,3 -5 28 -8,4 1,2 -10 -9,6

ian 29 -8,6 -1,5 -9,4 -9,6 29 -4 -0,9 -5,5 -4 29 -6,6 -1,1 -8,6 -7,6

ian 30 -6 -3 -6 -7,5 30 1,2 -2,1 -0,8 -2,4 30 -3,2 -3,5 -3,2 -6,1

ian 31 -4,4 -3,8 -1,6 -8,6 31 -2,2 -3 0,4 -2,5 31 -4,2 -5,5 -2,8 -6

feb 1 -6,8 -6,2 -8,8 -5,4 1 3 -3,2 -6,8 -0,5 1 -0,8 -4,8 -9,8 19

feb 2 -0,1 -3,8 -12,8 -3,4 2 2,2 1,6 -9,4 3 2 1 -3,2 -11 -5,5

feb 3 0,6 -1,2 -13 -4 3 0,3 2,2 -4,8 -0,4 3 -1,4 2,4 -6,5 -3,6

feb 4 0,2 3 -8,7 -3,2 4 3,4 6 -3,8 2,2 4 1,8 3,3 -7 -4,5

feb 5 2,3 2,6 -6,8 -1,8 5 6,6 3 1,4 3 5 2,5 2,4 -3,8 -3,2

feb 6 2,1 2 -2,2 0,8 6 5 5,2 -1,5 4,4 6 2,2 3,3 -6,4 2,5

feb 7 0 2,3 -6,6 1 7 0,9 7,2 -3,4 7 7 -0,8 4,4 -6 1

feb 8 -2,4 1,4 -5 6,4 8 -0,8 3,5 -5,5 11 8 -1,8 2,2 -7,2 3,7

feb 9 -3,4 -0,2 -8,2 -5,4 9 -0,8 -1,7 -6,4 1 9 -3 -3,4 -7,6 4,8

feb 10 -8,8 -4,6 -5,3 -5,7 10 -3,6 -1,5 -0,2 -1 10 -7 -2 -3,2 -3,5

feb 11 -8,5 -2 -4,2 -0,2 11 -2 -0,8 -1 4,2 11 -5 -2,4 -0,8 -3,6

feb 12 -5,4 -4,6 -0,6 0,6 12 0 -3,9 0,6 -7,4 12 -4 -5,4 -1,4 1

feb 13 -3,6 -8,2 -1,8 -12,8 13 1,4 -5,5 -1,6 -4,4 13 -4,4 -8 -4,5 -11,2

feb 14 -7 -9,4 -5,6 -5,6 14 -6,3 -6,8 -1,8 -2,4 14 -7 -8,6 -5,2 -9,2

feb 15 -7,8 -8,5 -7 -9 15 -9,5 -7,8 -3,3 -2,1 15 -12,4 -9,4 -5,6 -6,4

feb 16 -13,8 -12 -7 -3,6 16 -11 -7,6 -1,4 0,9 16 -14 -11,4 -2,7 -8,5

feb 17 -17,5 -11,8 -2 -0,6 17 -11,8 -6,8 1,2 -1,2 17 -14 -8,4 -0,3 0,6

feb 18 -12,8 -7,8 0,5 1,2 18 -6 -5,2 3,5 5 18 -7,6 -8 2,6 -3

feb 19 -3,8 -9 2,2 -0,2 19 -2,8 -5,5 4,8 0 19 -2,3 -7,7 3,8 1,2

feb 20 -2,6 -8 5 -2,6 20 1,2 -5,8 6,2 -2 20 0,5 -7,8 4,8 -0,7

feb 21 -2,4 -11 -2,8 -5,4 21 1,4 -7,6 -3,8 -4,3 21 0 -10,2 -6,2 -3,6

feb 22 0,8 -11 -7 -6,8 22 2 -5,3 0,5 -3,6 22 2,2 -8,6 0 -6,2

feb 23 3,4 -13,3 -1,5 -6,7 23 3,8 -4,7 5,2 -5,4 23 0,6 -8,4 1,8 -5,8

feb 24 -2,4 -8,8 1,6 -6,6 24 5,4 -3,2 5,6 -3,5 24 2,6 -7,8 2,2 -6,5

feb 25 7,8 -7,8 0,8 -6 25 11,3 -1,2 3,4 -3,4 25 7,6 -6 2,2 -5,4

feb 26 6,2 -7,8 0,8 -1,7 26 10,2 -5,2 4,4 1,6 26 5,6 -6,8 2,4 -5

feb 27 5,8 -5 0 -3 27 9,6 -1,2 2,2 0,6 27 4,6 -4,5 0,5 -1,6

feb 28 0,4 -9,6 0,2 -8,2 28 3,3 -2,6 3,4 -6,4 28 -1,6 -4,4 3,8 -4,6

feb 29 -3 29 3,4 29 1 -7,9

Temperatura (ºC) ora 07 Temperatura (ºC) ora 13 Temperatura (ºC) ora 19


85 | P a g i n a

Analiza capacităţii montane – domeniul schiabil

Domeniul schiabil este prioritar în analiza capacităţii montane. Amplasarea pârtiilor condiţionează

amplasamentele structurilor de cazare, alimentaţie şi a altor facilităţi recreaţionale

Capacitatea ariei schiabile este determinată de urmărirea următorilor paşi

1. Limite (constrângeri) legale

2. Determinarea ariei schiabile totale

3. Clasificarea pârtiilor

4. Raportarea categoriilor pârtiilor la necesarul pieţei

5. Examinarea suprafeţelor pârtiilor în funcţie de fiecare categoria lor

6. Analiza raportul pârtii – suprafeţe (re) împădurite

7. Determinarea numărului de schiori

1. Limite (constrângeri) legale

În ceea ce priveşte proprietatea asupra terenurilor, la data întocmirii prezentei lucrări, suplimentar faţă de

terenurile aflate în proprietatea celor două societăţi, există necesitatea introducerii în proiect a trei loturi

învecinate.

Cea mai mare limitare este dată de amplsamentul sitului Natura 2000 pe proprietatea studiată. S-a renunţat

astfel la proiectarea pârtiilor care se situau în întregime pe acest sit Natura 2000, reţinându-se cazurile în

care numai segmente din pârtiile şi instalaţiile de transport pe cablu sunt în interiorul acestuia, neexistând

alte soluţii tehnice de compromis.

2. Determinarea ariei schiabile totale

La determinarea ariei schiabile totale s-a ţinut cont de următoarele aspecte:

- evitarea zonelor cu pante prea mici (grad de înclinare sub 8%);

- evitarea zonelor stâncoase (exces de bolovăniş);

- nu există zone cu pericol de avalanşă;

- altitudinea maximă de 1800 de metri nu prezintă risc de vânturi extreme decât în condiţii

extraordinare.

Aria schiabilă este compusă din două zone de bază:

- versantul nord-vestic al muntelui Pietrele Marunte

- versantul nord-estic al muntelui Muntele Mare

3. Clasificarea pârtiilor

Caracteristicile pantelor din cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort permit proiectarea de pârtii ce pot fi

încadrate în categoriile foarte uşoare, uşoare şi medii. Acest fapt vine în întâmpinarea cerinţelor

segmentelor de piaţă din România unde schiul şi snowboarding-ul capătă din ce în ce mai multă popularitate,

însă nu este sport naţional ca în Austria sau Elveţia.


86 | P a g i n a

Topografia ariei schiabile nu permite însă proiectarea de pârtii cu segmente care să se adreseze schiorilor

experimentaţi sau experţilor. Necesităţile acestora pot fi satisfăcute cu o soluţii alternative:

- amenajarea unui segment de pârtie special pentru acrobaţii şi sărituri: trambuline, halfpipe etc.

- tractarea schiorilor cu snowmobile pe platoul Muntele Mare (ce se poate constitui într-o

caracteristică exclusivă a EcoResort-ului Muntele Mare). Dimensiunea mare a platoului şi stratul de

zăpadă natural destul de gros şi mai ales constant permit rularea cu viteze medii – mari şi trăirea

unor experienţe unice.\

4. Raportarea categoriilor pârtiilor la necesarul pieţei

Tabelul III.6 Planificarea ideală a domeniului schiabil al unui resort montan

Aşa cum reiese din tabelul 000, domeniul schiabil ce poate fi proiectat în cadrul Muntele Mare EcoResort va

acoperi doar 65 % (segmentele cuprinse între categoriile Beginner - Intermediate) pe varianta ideală.

Succesul dezvoltării unui resort depinde de caracteristicile pieţei ţintă, iar în acest sens dezvoltarea de pârtii

cu grad ridicat de dificultate (chiar dacă ar fi fost posibilă) duce la satisfacerea unui segment prea mic de

piaţă, iar instalaţiile de transport ar fi nefezabile din punct de vedere economic. Relevant pentru aceasta

este faptul că până în anul 2011 în România nu a fost amenajatăă privat nici o pârtie cu grad de dificultate

ridicat.

Particularitatea pieţei româneşti este însă numărul mare de turişti ce nu schiază, ceea ce duce la o atenţie

mai mare asupra pârtiilor de tubbing, săniuş. Un alt aspect este profitabilitatea ridicată a pârtiilor cu pante

cuprinse între 10% – 30% datorită ponderii mai mici a cheltuielilor de întreţinere/mentenanţă faţă de pârtiile

mai abrupte.


87 | P a g i n a

5. Examinarea suprafeţelor pârtiilor în funcţie de fiecare categoria lor

Etapa I a domeniului schiabil propune valorificarea versantului nord-vestic al muntelui Pietrele Mărunte prin

realizarea a două instalaţii de transport pe cablu de tip telescaun ce vor deservi un complex de pârtii, aşa

cum sunt prezentate în figura III. 2 cu caracteristicile din tabelul III.7.

Figura III.2 Domeniul schiabil etapa I


88 | P a g i n a

Supafaţa (m2)

Lungime (proiecţie

orizontală) (m)

Lăţime (m) Altitudine sosire (m)

Altitudine vârf (m)

Diferenţa de nivel

(m)

Lungime pârtie (m)

Înclinaţie medie (%)

Categoria pârtiei

Snowpark 15494,9 265 ≈ 60 1627 1672 45 268,79 16,98 Uşoară

S1 49525,19 1228 var 40-50 1564 1723 159 1238,25 12,95 Uşoară

S1a 25130,83 695 40 1567 1626 59 697,50 8,49 Foarte uşoară

S2 77776,44 1924 var 50-30-40 1470 1722 252 1940,43 13,10 Uşoară

S3 33362,25 760 50 1625 1706 81 764,30 10,66 Uşoară

27999,62 687 40 1480 1618 138 700,72 20,09 Medie

S4 64802,81 1481 var 40-50 1470 1706 236 1499,69 15,94 Uşoară

S5a 12768,24 783 30 1635 1700 65 785,69 8,30 Foarte uşoară

S5b 13468,55 465 30 1540 1630 90 473,63 19,35 Medie

SubTOTAL 320328,83 8288

1125 8369,01 13,98 Înclinaţia medie Et1 intermediar

S3a 25756,78 768 40 1470 1621 151 782,70 19,66 Uşoară

TOTAL 346085,61 9056

1276 9151,72 14,07 Înclinaţia medie

Et1

Tabelul III.7 Caracteristicile pârtiilor din etapa I

Suprafeţele pârtiilor au fost calculate conform traseelor pârtiilor aşa cum sunt ele proiectate în această etapă a master plan-ului. Ele vor fi modificate în

sensul creşterii / scăderii în funcţie de caracteristicile terenului (profil, cursuri de apă, drenuri) în procent de aproximativ ± 5%, după curăţarea de masă

vegetală şi elaborarea proiectelor tehnice.

Pârtia S5b a fost introdusă la categoria medie întrucât există segmente relevante (> 30m) din pârtie cu înclinaţie mai mare de 20%.

Varianta S3a este proiectată a se realiza într-o etapă următoare, odată cu creşterea numărului de schiori.


89 | P a g i n a

Capacităţile pârtiilor

Supafaţa (m2)

Lungime (proiecţie

orizontală) (m)

Densitatea schiorilor / hectar Capacitatea

pârtiei (nr. schiori)

Categoria pârtiei Pe întreaga

arie Pe pârtie

S1 49525,19 1228 50 20 248 Uşoară

S1a 25130,83 695 50 20 126 Foarte uşoară

S2 77776,44 1924 50 20 389 Uşoară

S3 33362,25 760 50 20 167 Uşoară

27999,62 687 40 15 112 Medie

S3a 25756,78 768 40 15 103 Uşoară

S4 64802,81 1481 50 20 324 Uşoară

S5a 12768,24 783 50 20 64 Foarte uşoară

S5b 13468,55 465 40 20 54 Medie

TOTAL 1586

Tabelul III.8 Numărul optim de schiori în etapa I

Domeniul schiabil se va extinde în ritmul dezvoltării capacităţii de cazare, în două etape succesive:

Etapa 2:


90 | P a g i n a


91 | P a g i n a


92 | P a g i n a

Instalaţiile de producere a zăpezii artificiale

Turismul de iarnă este condiţionat de asigurarea unui stratul de zăpadă suficient pentru buna desfăşurare a

activităţilor recreaţionale. Practicanţii sporturilor de iarnă din România constituie o tipologie de consumatori

aparte, deosebit de sensibilă în ceea ce priveşte deficienţele în asigurarea calităţii stratului de zăpadă pe

pârtii. Pe lângă factorul cantitativ al dimensiunii domeniului schiabil, calitatea pârtiilor este al doilea motiv

amintit de către schiorii şi snowboarderii din România atunci când explică preferinţa de a-şi petrece

vacanţele de iarnă în alte ţări.

Pentru reuşita economică a proiectului Muntele Mare EcoResort asigurărea calităţii stratului de zăpadă

reprezintă o componentă critică asupra căreia trebuie acordată o deosebită atenţie pornind de la proiectare,

continuând cu execuţia lucrărilor şi montarea echipamentelor componente şi mai ales în operabilitatea

sistemului complex de producere a zăpezii artificiale.

Chiar dacă asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor recreaţionale montane este o problemă

relativ recentă, succesul dezvoltatorilor de resort-uri montane depinde de parteneriatul cu producătorii de

instalaţii de zăpadă artificială. Se recomandă alegerea unui singure societăţi capabile să asigure proiectarea,

construcţia, montajul şi service-ul echipamentelor.

În cadrul târgului internaţional pentru tehnologii montane Interalpin 2011 de la Innsbruck au participat

principalii producători de echipamente de producere de zăpadă artificială şi produse şi servicii accesorii.

Dintre aceştia a fost selectată Wintertechnik Engineering GmbH din următoarele considerente: oferă soluţia

integrată proiectare, consiliere, optimizare, service şi asistenţă în limba română, a mai lucrat în România (pe

un proiect mai mic) şi nu în ultimul rând promptitudinea cu care au răspuns invitaţiei de a evalua proiectul şi

amplasamentul acestuia. Mulţumind pe acestă cale asistenţei acordate de Wintertechnik Engineering GmbH,

soluţia tehnică elaborată pe elementele componente ale ale instalaţiei de producere a zăpezii artificiale

porneşte de la simplitatea legilor naturii care ne demonstrează în fiecare iarnă arta de a produce zăpadă din

aer şi apă. Tehnologia modernă permite azi mărirea consistenţei cristalelor de zăpadă şi, concomitent cu

operabilitatea tunurilor de zăpadă, am elaborat un complex de echipamente şi tehnologii amplasate

economic şi ecologic pe harta proiectului, minimizând costurile energetice.


93 | P a g i n a

Pricipiile ecologice asumate în respectul pentru mediul natural au stat la baza elaborării soluţiei tehnice, în

dorinţa de integrare a lucrărilor necesare în peisajul natural. Conform necesităţilor de protejare a mediului şi

cadrului natural principalele obiective tehnologice au fost amplasate în afara sitului Natura 2000 Muntele

Mare. Din punct de vedere economic, în stabilirea amplasamentelor elementelor componente s-au avut în

vedere infrastructura existentă şi proiectată, posibilităţile de racordare la utilităţi precum şi ergonomia

operabilităţii echipamentelor.

Instalaţiile, echipamentele şi lucrările necesare producerii zăpezii artificiale pe principalele pârtii din etapa I

de amenajare a domeniului schiabil a proiectului Muntele Mare EcoResort sunt:

Captări de izvoare pentru alimentarea bazinului de apă potabilă; preaplinul se va deversa direct în

lacul de acumulare; drenuri cu dublu rol: sistematizarea zonei mlăştinoase din amontele lacului de

acumulare şi asigurarea debitului necesar;

Lac de acumulare pentru asigurarea necesarului de apă pentru producerea zăpezii; suprafaţă de

10186 metrii pătraţi; suprafaţa alocată lacului se poate mări în funcţie de necesităţile din faza de

execuţie cu până la 25%; suprafaţa lacului va fi acoperită în prealabil cu o membrană textilă pentru

protecţia geomembranei cu rol de izolare hidrologică; calitatea apei este struct influenţată de

calitatea materialelor şi a lucrărilor din acestă etapă;

Sistem de ventilaţie pentru lac (pentru prevenirea îngheţului)

Conductă lac – staţie de pompare

Staţia de pompare (2 pompe de presiune medie tip IC 125-80-315, o pompă de presiune ridicată

250 m³/h (max. 400 m³/h) Tip 124 PV 6 şi anexe: supape intrare-motor, dispozitive de măsură şi

control, sisteme de filtrare complet automate de auto-curăţare, cablări şi conectări, sistem electric)

Conducta principală

21 tunuri de zăpadă (necesare pentru etapa I de 9 km de pârtii)

o 10 tunuri GIGASTAR manuale

o 10 tunuri SUPER POLECAT manuale o 1 tun SUPER POLECAT pe turn fix (demo)


94 | P a g i n a

Parcări

În respectarea principiilor de bază ale proiectării EcoResort-ului s-a pornit de la minimizarea impactului

circulaţiei autovehiculelor în interiorul acestuia, în dorinţa de a evita intersectarea fluxurilor pietonale cu cel

auto. Astfel s-au considerat 4 zone dedicate parcărilor autovehiculelor, numerotate în funcţie de necesitatea

operabilităţii lor.

LP1 şi LP2 primele loturi de parcare ce vor fi realizate sunt situate în zona centrală, impactul lor

asupra mediului fiind minimizat de supratraversarea pârtiei şi de multifuncţionalitatea zonei

adiacente staţiei de pornire a telescaunului; o mare parte a acestor două loturi de parcare este

proiectată subteran, pe un singur nivel;

LP3 este prevăzută a se realiza în a doua etapă, odată cu maturizarea cererii pentru instalaţiile de

transport pe cablu şi existenţa unei structuri de cazare adecvate

LP4 este menită a completa cererea de locuri de parcare în perioadele de vârf de sezon şi a minimiza

circulaţia autoturismelor în zona rezidenţială

Figura III.3 Poziţionarea loturilor mari de parcare

Costul necesar realizării celor două părţi subterane din loturile LP1 şi LP2 nu trebuiesc privite ca un element

inhibator al dezvoltării resort-ului, ci dimpotrivă aceste amenajări sunt elemente determinante ale

caracterului ecologic al proiectului. Cererea anticipată de locuri de parcare, precum şi costul de mentenanţă

scăzut pe perioada de iarnă, conduc la eficienţa economică a acestui tip de amenajament.

Parcelele de teren (cu destinaţie hotelieră şi extrahotelieră) din loturile ce dispun de front la drumurile de

acces auto vor dispune de parcări proprii ce vor funcţiona în baza unor regulamente specifice în sensul

fluidizării circulaţiei pe aceste artere. Structurile de cazare cu front la drumurile de acces vor avea prevăzute

un număr cu 50 % mai mare decât cel minim prevăzut de legislaţia specifică. Turiştii cazaţi în structurile de

cazare care sunt amplasate în zone fără acces auto direct vor beneficia de un sistem de reduceri în funcţie de

durata şederii lor, autovehiculele fiind parcate în oricare din cele patru loturi mari de parcare.


95 | P a g i n a

Întrucât condiţiile meteo în mediul montan sunt mai aspre decât în spaţiul urban uzual, vom considera

suprafaţa unei alveole de parcare la dimensiunea de 3 metri pe 5,5 metri, adică 16,5 m2/autoturism.

O densitate standard de 345 autoturisme pe hectar (echivalentul a 29 m2 alocaţi pentru fiecare alveolă şi

accesul necesar) poate fi atinsă dacă proiectarea locurilor de parcare şi a acceselor este bine concepută iar

alveolele sunt marcate pe timp de iarnă astfel încât maşinile pot fi parcate ordonat şi relativ apropiat.

O a doua densitate standard este de 250 autoturisme pe hectar (echivalentul a 40 m2 alocaţi pentru fiecare

alveolă şi accesul necesar) se ia în considerare pentru parcările nesupravegheate.

Loturile de teren cu destinaţia parcare au fost proiectate ca amplasament în dorinţa de a evita cât mai mult

intersectarea fluxurilor auto cu cele pietonale.

Figura III.4 Lotul de parcări 1 (scara 1:2500)


O zonă de debarcare, îmbarcare (cu timp de staţionare limitat) pentru autocare a fost prevăzută în cadrul

zonei centrale a resort-ului (LP2). Aceasta este deosebit de utilă în efectuarea tururilor ce vor fi cuprinse în

diversele pachete de servicii turistice create cu scopul de a stimula consumul de servicii în cadrul resort-ului.


96 | P a g i n a



Nr. Lot

Localizare Arie (ha) Nr. auto / ha

Total auto

Capacitate Procent schiori

Schiori / auto

Schiori

LP1 Zona centrală, lângă parcul de distracţii montane

7340.2843 345 253 632 80 2.5 506

LP2 Zona centrală, lângă staţia pornire TS1

4330.3084 345 325 812 70 2.5 568

5104.6218

LP3 Nord, pe accesul DJ107R

4287.7139 250 230 575 70 2.5 402

4945.3476

LP4 Vest, pe artera Ocoliş-Poşaga

3296.0458 250 82 205 30 2.5 61

Total 29304.32 890 2224 1537

Tabelul III.9 Capacităţile loturilor mari de parcare

Reuşita proiectului Muntele Mare EcoResort va conduce la un moment viitor la o cerere acută de locuri de

parcare, moment în care se va impune amenajarea de sisteme de parcaj inteligente. Parcajele mecanice

automatizate multietajate au apărut şi s-au dezvoltat din dorinţa de a găsi o soluţie eficientă pentru

contracararea efectelor negative in planul circulaţiei şi parcării autovehiculelor, datorate lipsei cronice de

spaţiu. Aceste sisteme oferă un randament al utilizării spaţiului şi o siguranţă a autovehiculelor mult

superioare parcajelor clasice.


97 | P a g i n a

Figura III.8 Parcare amenajată în apropierea staţiei de pornire telegondolă la Mayrhofen (AT)

Figura III.9 Parcarea de mai sus văzută din telegondolă

Figura III.10 Parcare amenajată în apropierea pârtiei de tubbing la Whistler Blackomb (CA)


98 | P a g i n a

Alte activităţi recreaţionale montane

Activităţi recreaţionale pe tot parcursul anului

Dacă varietatea naturală este bine înţeleasă şi pusă în valoare în mod corect, Muntele Mare EcoResort prin

caracteristicile dale fiziografice, climatologice, biologice are potenţialul de a deveni o destinaţie turistică pe

tot parcursul anului.

Atracţiile cuprinse în această categorie a „altor activităţi recreaţionale montane” trebuiesc privite mai ales

din prisma creşterii gradului de exploatare şi implicit a creşterii performanţelor financiare ale elementelor

majore, respectiv a gradului de ocupare a capacităţilor de cazare şi de transport pe cablu. Poziţionarea

acestora se va face nu în litera enumerării acestora ci în spiritul interconectivităţii acestora.

Tabelul III.10 Activităţi şi atracţii

Numărul, diversitatea şi complexitatea instalaţiilor şi amenajărilor de agrement sunt prezentate în acest

capitol ţinându-se seama de caracteristicile pieţie şi în strânsă corelare cu capacitatea de cazare, alimentaţie

şi transport pe cablu din etapa I de dezvoltare a proiectului Muntele Mare EcoResort. Prezentarea acestora

nu trebuie privită ca o simplă înşiruire, ci trebuie privit ansamblul acestora ca o unitate strategică de afacere

(USA) independentă, generatoare de profit.


99 | P a g i n a

PARCUL DE DISTRACŢII Snowtubing, Summertubing, Schi pe iarbă, Săniuş, Mini

Snowmobiles, alte distracţii montane: Skydive, Nautic Jet, Butterfly, Carousel

Importanţa amenajării unui parc montan de distracţii este explicată individual şi cumulat de următorii

factori:

- procentul deosebit de ridicat al (97%) al populaţiei ce nu practică schiul sau snowboarding-ul;

- necesitatea de a a avea o continuitate vară-iarnă în oferta de agrement;

- exemplul strategiilor de creştere a pieţei potenţiale din statele avansate (doar 15% din cei care

încearcă prima dată sporturile de iarnă devin consumatori regulari);

- specializarea pe segmente de consumatori (diferenţierea pe categorii de vârstă);

- doar domeniile schiabile foarte mici care se adresează populaţiei rezidente, de importanţă locală nu

dezvoltă astfel de structuri complexe de agrement.

Figura III.11 Reprezentarea schematică a unui parc montan de distracţii în sezonul de iarnă

Parcul montan este proiectat să atragă turiştii atât iarna, cât mai ales vara, amplasarea lui fiind condiţionată

de proximitatea parcării şi a serviciilor alimentaţie, precum şi a celorlalte amenajări/instalaţiii de agrement.


100 | P a g i n a

Figura III.12 Reprezentarea schematică a parcului montan de distracţii şi a elementelor sale componente în

sezonul estival

în contextul actual al dezvoltării domeniilor schiabile în România există o cerere latentă pentru

atracţii recreaţionale de impact ridicat, ce acţionează ca un magnet pentru fluxurile turistice;

amenajarea unui parc montan de distracţii în cadrul proiectului Muntele Mare EcoResort va conduce

la creşterea numărului de vizitatori pentru celelalte facilităţi recreaţionale;

parcul montan de distracţii se adresează tuturor categoriilor de vârstă, ţintind cu precădere familiile

active, ce doresc să-şi petreacă timpul liber într-un mediu natural, nepoluat;

condiţiile meteo sunt între cele mai favorabile: vara temperatura permite refugierea vizitatorilor din

canicula urbană, iar iarna altitudinea crează premisele unui strat de zăpadă care să bucure timp de

patru luni orice vizitator;

amenajarea parcului montan de distracţii este obligatorieu a fi cuprinsă în etapa I a dezvoltării

proiectului

de o deosebită importanţă este asigurarea celorlate servicii turistice de bază: alimentaţie, igienă,

siguranţă şi prim-ajutor.


101 | P a g i n a

Snowtubing

Atât pentru copii, cât şi pentru adulţi snowtubing-ul este una dintre cele maiapreciate activităţi de agrement

pe zăpadă şi cu certitudine o distracţie în mare vogă. Popularitatea alunecării în camerele umflate cu aer a

crescut în ultimii ani, toate resorturile montane amenajând pârtii special în acest sens.

Snowtubing-ul reprezintă o alegere preferată a celor care doresc să-şi petreacă timpul liber, în special pentru

cei care nu schiază. În condiţiile amenajării iluminării nocturne, timpul de funcţionare creşte în zilele cu aflux

mare de turişti, ceea ce duce la scăderea duratei de amortizare a investiţiei la 2 sezoane.

Realizarea şi exploatarea pistelor de tubing reprezintă cheia succesului acestei afaceri. În acest sens

subliniem importanţa amenajării variate a traseelor de tubing, precum şi necesitatea deservirii acestor piste

de către un covor rulant.


102 | P a g i n a

Caracteristici bandă tranportoare:

Lungime: 102 m

Viteza 0,15-0,6 m/sec, reglabil (1,2 m/sec, cu aprobarea autoritatilor locale)

Capacitate transport Până la 2.000 persoane/h , la 0,6m/s

Putere motor 11 kw

Tube-urile (colacii), variază ca formă şi mărime. Se recomandă în principal utilizarea celor cu fundul întărit ce pot fi folosite vara-iarna. Preţuri de referinţă: Tube (vară-iarnă) 142 €/buc Airboard 269 €/buc

Snowtubing-ul constituie elementul major de atracţie al parcului montan de distracţii pe timp de iarnă.

Covorul rulant care îl deserveşte este utilizabil şi vara.


103 | P a g i n a

Summertubing

Popularitatea summertubing-ului ca facilitate de agrement a ajuns şi în România. În anul 2010 s-au amenajat

astfel de facilităţi la Buşteni, Rânca şi Cavnic. O atenţie sporită trebuie acordată suprafeţei de alunecare

(calitatea covorului sintetic) precum şi montării traseului.

Caracteristici:

în amenajarea terenului nu sunt necesare excavări sau nivelări;

funcţionarea unei facilităţi de agrement de tip summertubing presupune operarea cu minimum de

personal necesar (supraveghere)

calitatea alunecării constante permite controlul vitezei alunecării din proiectarea traseului (panta

cuprinsă între 10% şi 25%)

îmbinare modulară din bucăţi de 1,2 metri (cadru metalic cu fund continuu)

lăţimea traseului glisant 2 metri

lungimea şi localizarea (amplasamentul) traseului de summertubing poate fi modificată fără a

necesita construcţii sau amenajări şi implicit avize, acorduri, autorizaeului de summertubing poate fi

modificată fără a necesita construcţii sau amenajări şi implicit avize, acorduri, autorizaţii

procesul de asamblare-dezasamlare este simplu şi rapid

Transportul turiştilor în capâtul superior al pantei se face cu ajutorul covorului rulant (bandă

transportoare) prezentat în secţiunea anterioară Snowtubing

Pot fi folosite doar tube-uri (calaci) cu fundul întărit

Facilităţile pentru summertubing sunt însoţite de certificate de siguranţă TŰV


104 | P a g i n a

Săniuş

În România nu a fost amenajată până în prezent o pârtie de săniuş în sensul clasic al acestei distracţii. Nu

există copil care să nu se fi dat cel puţin o dată cu sania, fie tras de părinţi, fie pe un deal în apropierea casei.

Amenajarea unui traseu clasic de săniuş (poate termenul de pârtie nu este cel mai potrivit în acest context),

deservit de banda transportoare în cadrul parcului de distracţii montane, va duce la creşterea gradului de

exploatare a acesteia şi implicit la eficientizarea economică a parcului.

Managementul acestei activităţi recreative este deosebit de important din prisma faptului că trebuiesc

realizate încasări dintr-o activitate considerată în mod firesc gratuită. Siguranţa dată de un traseu îngrijit şi

întreţinut, precum şi calitatea acestuia şi a săniilor folosite sunt aspectele ce trebuiesc exploatate alături de

mixul de activităţi din cadrul parcului de atracţii montane.

Mini Snowmobiles

Amenajarea pe timpul iernii în cadrul parcului de distracţii montane a unui traseu de snowmobile pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani constituie un nou punct de atracţie atât pentru cei care practică schiul şi snowboarding-ul cât şi pentru ceilalţi turişti/vizitatori. Amenajarea unui traseu circular în imediata apropiere a unităţii de alimentaţie şi a centrului de închirieri materiale sportive face posibilă supravegherea copiilor de către părinţi şi realizează astfel interconectivitatea serviciilor din cadrul resort-ului. Investiţia în amenajarea traseului şi achiziţionarea snowmobil-elor este mică în comparaţie cu atractivitatea acestei facilităţi de agrement. Snowmobile-le şi echipamentul de protecţie vor fi depozitate în cadrul centrului de închiriere materiale sportive.


105 | P a g i n a

Schi pe iarbă

Entuziaştii sporturilor de iarnă consideră schiul pe iarbă o alternativă de petrecere activă a timpului liber, un

mod de antrenament pentru schiul alpin. Inventat în 1966 în Germania şi popularizat ulterior în Munţii Vosgi

din Franţa această ramură a sportului nu a beneficiat de foarte mulţi practicanţi, deşi în prezent se

organizează chiar o Cupă Mondială.

Potenţialul de marketing al acestei ramuri este foarte mare, iar costurile de amenajare şi menţinere sunt mai

mici decât în cazul pârtiilor de schi sintetice. Un domeniu schiabil de dimensiunea celui proiectat în cadrul

Muntele Mare EcoResort trebuie să beneficieze şi de o porţiune de pârtie amenajată pentru practicarea

schiului de iarbă.

Plimbări cu sania trasă de cai

Această activitate recreaţională este una din cele în care întreprinzători din comunitatea locală cu calităţi

ospitaliere se poate implica în dezvoltarea unei mici, dar importante afaceri în cadrul economiei resort-ului.


106 | P a g i n a

Alte distracţii montane: Skydive, Nautic Jet, Butterfly, Carousel

Operare simplă, liberă de către utilizator; consum scăzut de energie (până la 5 KWh / zi la capacitate

maximă); personal necesar numai pentru supraveghere (monitorizare CCTV).

Caracteristici tehnice

Capacitate 50 pers./oră

Vârsta minimă 7 ani

Înăltimea minimă 120 cm

Viteza maximă 9,4 m/s

Greutate maximă 100 kg

Necesită doar o suprafaţă mică pentru bază, iar lungimea cablului variază între 35 şi 50 de metri. Regimul de

funcţionare este vară-iarnă, de aceea este foarte importantă amplasarea lui în cadrul parcului montan de

distracţii, pentru a valorifica calităţile peisagistice, precum şi pentru a pune în valoare alte facilităţi

recreaţionale (ex: supratraversarea pârtilor de tubing, a lacurilor, a stâncilor etc).

Skydive

NauticJet


107 | P a g i n a




Înăltimea minimă 120 cm

Viteza maximă 40 km/h


Combinaţia viteză-apă a constituit premisa succesului NauticJet. Structura rezistentă, robustă şi sofisticată

permite accelerarea până la 40 km/oră, urmată de o săritură de până la 6 metri şi o aterizare ce stropeşte în

jur, dar nu udă utilizatorul.

Experimentul gravitaţional ButterFLY: vehicolul de două persoane este ridicat către unul dintre capetele

superioare; după lansare acesta accelerează la mai mult de 35 km/oră, prima oscilare apăsând pasagerii în

scaune cu aproape 2G.

ButterFly


108 | P a g i n a




Înălţimea minimă 105 cm

Viteza maximă 9,4 m/s


Caruselul este o facilitate de agrement operabilă atât vara cât şi iarna folosit pentru alunecarea cu tubing-ul

pentru copii mai mici, dar şi deosebit de util pentru şcoala de schi pentru deprinderea alunecării de către

începători.




Anvergură 9,2 m

Alimentare 220 V

Consum 0,9 kW

Înălţime 2,6 m


109 | P a g i n a

PARCUL DE AVENTURĂ

Parcul de aventură este amplasat în imediata apropiere de zona centrală şi dispune de o suprafaţă de 2,46

hectare (24861 mp).

Parcul de aventură este o activitate sportivă în aer liber, un mod plăcut de a petrece timpul liber cu familia,

prietenii sau pentru exerciţii componente ale programelor de team building. Traseele sunt de dificultate

progresivă în dorinţa de a deservi cât mai multe segmente de turişti / vizitatori.

Parcurile care deja funcţionează în România sunt accesibile tuturor persoanelor începând cu vârsta de 4 ani,

ale căror aptitudini fizice şi mentale permit parcurgerea autonomă a traseelor conform exigenţelor de

securitate. Parcurile sunt deschise zilnic, iarna şi vara. În parc, fiecare participant primeşte un material de

securitate cu două carabiniere, care trebuiesc folosite în permanenţă pentru siguranţă. Fiecare nivel de

dificultate este simbolizat, pe harta traseelor, de o culoare. Sunt trasee pentru copiii sub opt ani, cu sistem

de securitate fără manipularea carabinierelor pentru maximum de siguranţă, trasee pentru copii de la opt

ani împliniti şi pentru începători, care nu depăşesc o înălţime de trei metri, dar şi trasee de parcurs uşor,

unde sportivul se obişnuieşte cu înălţimea, dar nu peste şase metri. De asemenea, pot fi trasee cu un parcurs

de dificultate medie, considerate cele mai placute, sau trasee care cer forţă şi tehnică, cu rol demonstrativ,

folosite pentru spectacole în cadrul evenimentelor.


110 | P a g i n a

ZooPark

Conceptul zoo-parcului este distinct de arhetipul grădinilor zoologice prin faptul că aici vizitatorii pot

mângâia şi hrăni animale libere.

Pentru această activitate recreaţională a fost alocată o suprafaţă de 6,78 ha (64788 mp). Suprafaţa zoo

parcului este supratraversată de telescaunul TK 1 fapt care face călătoria cu acesta mult mai interesantă.

Alăturarea acestor două facilităţi recreaţionale a fost făcută pornindu-se de la dorinţa de creştere a gradului

de exploatare a instalaţiei de transport pe cablu, Telescaunul TK 1 fiind singurul din complexul de instalaţii

de transport care funcţionează pe parcursul întregului an.

În ţarcurile şi volierele din cadrul zoo parcului vor putea fi găsite iepurași, rățuște, gâște, fazani, păuni,

porumbei, prepelițe, şoimi, porcușori de Guineea, capre, căpriori, cerbi, lame, ponei, măgari, zimbrii, bivoli.

Cea mai mare parte a acestor animale pot fi hrănite direct de către vizitatori, accesul în habitatul animalelor

nefiind restricţionat decât în cazuri speciale (perioade de împerechere, acces protejat în cazul animalelor

mari, voliere speciale pentru păsările răpitoare). Alături de hrănirea animalelor (hrana se poate cumpăra de

la intrarea în parc), acestea pot fi şi atinse, mângăiate.

În cadrul parcului zoo va fi amenajat şi un parcurs de călărie a poneilor de către copii.


111 | P a g i n a

Rope Runner (Zip Lines)

Mountain Spa & After Ski Water Complex

Qpark RiderPark


112 | P a g i n a

Traseu tematic “Panorama Muntele Mare”

În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în baza Măsurii 313 “Încurajarea activităţilor turistice”

la tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile sunt prevăzute:

a) investiţii în infrastructura de primire turistică

b) investiţii în activităţi recreaţionale

c) investiţii în infrastructură la scară mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje

turistice etc.

Înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice constă în intervenţii asupra unui traseu care să faciliteze accesul

turiştilor către obiective (ex: trasare şi pietruire alei, poteci, cărări, amplasare de indicatoare turistice,

spoturi luminoase, panouri de direcţionare, etc).

Pentru investiţiile de interes public negeneratoare de profit valoarea maximă a fondurilor nerambursabile

(intensitatea sprijinului public nerambursabil) va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va

depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect.

Pentru investiţiile generatoare de profit intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 50%

din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de

investiţii în turismul rural, altele decât agroturism.

Proiectele depuse de UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale – comune), asociaţiile acestora ADI-uri şi ONG-

uri se încadrează în categoria proiectelor de interes public şi negeneratoare de profit.

Asisgurându-se consultanţa în depunerea proiectului de către UAT Poşaga pe Măsura 313 în amenajarea

traseului tematic Panorama Muntele Mare, cu amenajări aşa cum sunt ele exemplificate în figurile

următoare:


113 | P a g i n a


114 | P a g i n a

Plimbări cu motosania

Plimbările cu motosania, tratate distinct de tururile cu snowmobile, sunt mai accesibile publicului larg.

Snowmobilul Alpina Sherpa ilustrat în acest capitol este unul multifuncţional, aria lui de întrebuinţare

pornind de la o capacitate de transport sporită (până la 21 de persoane), continuând cu funcţia utilitară

(bătătorirea pârtiilor mici şi a traseelor de schi) şi cu rolul de intervenţie în cazul accidentelor şi transport al

răniţilor către punctul de prim-ajutor.

Motorul în patru timpi este mult mai puternic şi silenţios, asigurând o mai bună ardere a combustibilului şi în

consecinţă mai puţin poluant.

Excursiile cu motosania pot fi organizate în funcţie de preferinţele turiştilor: de 1 oră, de 2 ore, opţional cu

servirea mesei , ca parte a programului de team-building, de o zi sau nocturne.

Pentru o bună fluidizare a cererii şi ofertei în special în vârfurile de sezon se recomandă achiziţionarea a

două motosănii Alpina Sherpa 1,6l VCT, fiecare cu câte două sănii Trans Alp de transport persoane de câte 6

şi 9 locuri, un set de salvare montană SRK Safe Rescue Kit şi un dispozitiv de bătut zăpadă şi amenajare

trasee de schi fond f-one.

Datorită atractivităţii ca facilitate de agrement, utilităţii ca instrument de amenajare şi mentenanţă pârtii,

Alpina Sherpa se impune de 10 ani ca o investiţie necesară şi rentabilă.


115 | P a g i n a

Tururi cu snowmobile (cu ghid însoţitor)

Una dintre cele mai spectaculoase activităţi recreaţionale pe timp de iarnă o reprezintă plimbarea cu

snowmobilul. Acestea pot fi închiriate de la centrul

de închiriere materiale sportive şi pot fi utilizate pe

un traseu special, marcat şi bătătorit, însoţit de un

ghid calificat.

Posibilitatea de a conduce un vehicul de zapadă

performant, puternic, oferă clienţilor senzaţii şi

emoţii de neuitat. Cei care se înscriu la aceasta

plimbare motorizată primesc obligatoriu căşti de

protecţie, instrucţiunile sunt şi ele date de un ghid

specializat care îi va însoţi pe participanţi pentru a le

indica traseul, modalităţile de abordare ale diferitelor obstacole ce se pot întâlni pe traseu în timpul

plimbării.


116 | P a g i n a

Piaţa

Piaţa mondială

Schiul alpin şi snowboarding-ul este practicat pe plan mondial în aproximativ 80 de ţări. Dintre acestea, în

70 de ţări schiul / snowboarding-ul se practică în aer liber (în 2011 existau peste 55 centre „indoor”, cele mai

multe în Olanda, Japonia, Germania şi Marea Britanie). Domeniile schiabile sunt numeroase, însă dintre

acestea aproximativ 2000 de ski resort-uri au cel puţin 5 instalaţii de transport pe cablu.

Potrivit statisticilor, pe plan mondial în ultimii zece ani numărul de zile-schior a rămas relativ constant în jur

de 400.000.000. Creşterea pe pieţele mature a scăzut în dinamică (în Japonia înregistrâdu-se chiar o

scădere), în timp ce pe pieţele emergente creşterea a rămas constantă, împotriva crizei economice.

Alpii reprezintă cea mai importantă destinaţie pentru amatorii de schi şi/sau snowboarding, totalizând

45% din piaţă.

America de Nord atrage 23% din numărul de zile-schior şi rămâne cea de a doua destinaţie globală a

practicanţilor de schi / snowboarding.

Ţările vest-europene non-alpine împart o cotă de 11% din piaţă într-un număr destul de mare de

mici staţiuni de schi.

Statele Unite, Japonia şi Franţa numără cele mai multe staţiuni veritabile de schi (cu cel puţin 5 instalaţii de

transport pe cablu), fiecare cu peste 200 schi resort-uri. Termenul de ski resort este considerat în literatura

de specialitate în definirea unui domeniu schiabil organizat ce este deservit de mai mult de 4 instalaţii de

transport pe cablu.

Din cele 48 de schi resort-uri ce atrag peste 1 milion de zile-schior pe sezon 77% dintre

acestea se află in Alpi, 17% în America de Nord şi 6% în ţările non-alpine din Europa de Vest. Austria şi Franţa

se pot lăuda cu cel puţin 10 (Graficul IV.1):

- peste 2,5 milioane zile-schior: La Plagne, Franţa

- peste 2 milioane zile-schior: SkiWelt Wilder Kaiser, Austria şi Les Arcs, Franţa - între 1,5 şi 2 milioane zile-schior: Courchevel-Méribel-Mottaret (FR), Kitzbühel (AT), Ischgl/Samnaun

Silvretta Arena (AT), Skicircus Saalbach Hinterglemm Leogang (AT), L'Alpe d'Huez (FR), Whistler Blackcomb (CA - BC), Val Thorens (FR), Sölden (AT), Val Gardena (IT), Sestriere Via Lattea (IT), Zillertal 3000 – Mayrhofen (AT), Les Ménuires (FR), Grand Valira (AND)

Repartiţia celor 2.085 de resort-uri de schi: mai mult de o treime sunt situate în Alpi (mai exact 37%),

21% în America, 19% în zona Asia-Pacific, 12% în ţările non-alpine din Europa de Vest şi 11% în Europa

Centrală şi de Est şi Asia Centrală.

Din cele 26.193 instalaţii de transport pe cablu cât totalizează industria sporturilor de iarnă pe

plan mondialîn 2010, 40% sunt amplasate în Alpi, 17% în ţările non-alpine din Europa de Vest, 13% în Europa

Centrală şi de Est şi Asia Centrală, 16% în America şi 14% în zona Asia-Pacific. Franţa, Austria şi Statele Unite

deţin cele mai multe instalaţii de transport pe cablu, aşa cum este prezentat în Tabelul IV.1.


117 | P a g i n a

Austria, Norvegia şi Elveţia sunt ţările în care mai mult de un sfert din populaţie practică schiul /

snowboarding-ul. SUA, Franţa şi Germania au un număr de 12-13 milioane practicanţi, însă raportând aceste

numere la populaţia acestor ţări vom obţine 5,6%, 19%, respectiv 14%.

Graficul IV.1 Top schi resort-uri (peste 1 milion de zile-schior pe sezon)

În aproape toate ţările (excepţia notabilă Andora) majoritatea practicanţilor de schi / snowboarding sunt

rezidenţi – nu turişti străini. În Austria şi Elveţia ponderea practicanţilor de schi / snowboarding este de 66%,

respectiv 50%. Aceste ponderi ridicate confirmă importanţa turismului de iarnă în aceste ţări.

Amplasarea domeniilor schiabile în funcţie de altitudine este considerată în principal sub aspectul latitudinii

locaţiei, astfel dacă în unele ţări se poate schia în apropierea malului mării, în altele este necesară urcarea la

altitudini din ce în ce mai mari, relativ proporţional cu apropierea de ecuator (Algeria, Venezuela, Turcia etc).


118 | P a g i n a

Caracteristicile generale ale domeniilor schiabile

Date statistice detaliate care să ajute în explicarea caracteristicilor şi tendinţelor domeniilor schiabile găsim

doar în America de Nord şi Europa Centrală şi de Vest.

Graficul IV.2 Top 12 mondial – numărul de vizite(milioane zile-schior)în sezonul 2008-2009

Statele Unite, Franţa şi Austria deţin numărul cel mai ridicat de vizite (zile-schior) pe plan mondial, între 50 şi

60 de milioane pe sezon.

În plan naţional numărul instalaţiilor de transport pe cablu este prezentat în Tabelul IV.1, iar o analiză a

tipologiei acestora este exemplificată în Graficul IV.2.

Ţara Numărul instalaţiilor de transport pe cablu

1

FRANŢA 3731

2

AUSTRIA 3003

3

SUA 2970

4

ITALIA 1948

5

GERMANIA 1823

6

ELVEŢIA 1774

Tabelul IV.1 Top 6 mondial – numărul instalaţiilor de transport pe cablu


119 | P a g i n a

Franţa 68% teleschiuri 31% telescaune, telegondole, telecabine 1% funiculare

Austria 68% teleschiuri 32% telescaune, telegondole, telecabine

SUA 30% teleschiuri 69% telescaune, telegondole din care 12% detaşabile şi 57% fixe (din total instalaţii 1% telecabine

Italia 49% teleschiuri 34% telescaune 17% telegondole şi telecabine

Graficul IV.2 Analiza grafică a tipologiei instalaţiilor de transport pe cablu

68%

31%

1%

68%

32%

30%

69%

1%

49%

17%

34%


120 | P a g i n a

Franţa

În Franţa zona montană acoperă 22,8% din suprafaţa ţării şi este compusă din 6 masive montane: Alpii,

Masivul Central, Pirineii, Munţii Vosgi, Jura şi Corsica. Acest teritoriu este raportat din punct de vedere

administrativ la 10 regiuni, 53 departamente respectiv 6137 comune. În mod tradiţional resursele principale

ale acestor zone sunt considerate turismul şi agricultura.

7miliarde de euro, reprezentând 18 % din încasările turismului francez sunt generate de economia

domeniilor schiabile.

Majoritatea marilor staţiuni franceze au fost construite de la zero între anii 1960 şi 1970, ca parte a unei

strategii integrate a dezvoltării turismului montan. În anii 80 a fost înfiinţată Compagnie des Alpes,

actualmente cel mai mare operator de domenii schiabile din lume, care pe lângăoperarea domeniilor

schiabile ilustrate în Fig. IV.1, mai cuprinde şi operarea de parcuri de distracţie / tematice.

Figura IV.1 Portofoliul domeniilor schiabile ale Compagnie des Alpes SA

De asemenea, există o serie de operatori mai mici de instalaţii de transport pe cablu în numeroasele zone

montane. Cele peste 220 de domenii schiabile variază ca talie şi ofertă:

Tabelul IV.2 Cracteristicile domeniilor schiabile din Franţa

O altă particularitate a resorturilor montane franceze, în special a celor mari, este proporţia extrem de mare a apartamentelor de închiriat. Hotelurile sunt destul de rare, iar turiştii îşi petrec sejururile în ceea ce în franceză se numesc “Residences de tourisme” – echivalentul francez al condominium-urilor nord americane, mai mici însă ca şi suprafaţă, încadrându-se ca nivel de confort în standardele anilor 70. În prezent se observă o tendinţă de modernizare şi extindere a acestora în paralel cu retehnologizarea instalaţiilor de transport pe cablu.

Mici Mijlocii Mari Foarte mari

Haute Savoie 44 27 5 10 2 22,00%

Savoie 38+3 7 12 11 8 38,60%

Isére Drôme 24 18 1 3 2 9,70%

Alpes du Sud 35 18 5 11 1 14,90%

Pyrénées 29 18 6 5 9,30%

Jura 10 7 3 1,40%

Massif Central 14 11 3 2,30%

Massif Vosgien 26 24 2 1,80%

Total 220+3 130 37 40 13

Cotă de piaţă

(frecvenţă zile-

schiori)10% 17% 38% 36%

Număr

operatori

Dimensionarea domeniilor schiabile Cotă de piaţă

(frecvenţă zile-

schiori)


121 | P a g i n a

SUA

De-a lungul anilor, industria sporturilor de iarnă din Statele Unite a fost analizată în detaliu, rezultând cea

mai completă bază de date statistice la nivel naţional. În special datorită dependenţei de piaţa internă, aici s-

a dezbătut pentru prima dată discrepanţa dintre creşterea numărului populaţiei şi gradul de ocupare /

utilizare a capacităţilor de cazare, respectiv a instalaţiilor de transport pe cablu.

Graficul IV.3 Dinamica numărului domeniilor schiabile în SUA

Astfel, în SUA, într-un interval scurt, de numai 28 de ani (sezonul 1982-1983 – sezonul 2009-2010), datorită

specializării domeniilor schiabile numărul acestora a scăzut cu 36% de la 735 la 471 (Graficul IV.3).

Resorturile montane care nu au reuşit să-şi adapteze ofertele la dinamica cerinţelor fie din cauza limitărilor

fiziografice, fie din cauze economice, fie au fuzionat devenindparte a unui domeniu schiabil mai mare, şi-au

încetat activitatea şi au ieşit de pe piaţă.

Graficul IV.4 Dinamica numărului de vizite(milioane zile-schior) în SUA

0

100

200

300

400

500

600

700

800

19

82

-19

83

19

83

-19

84

19

84

-19

85

19

85

-19

86

19

86

-19

87

19

87

-19

88

19

88

-19

89

19

89

-19

90

19

90

-19

91

19

91

-19

92

19

92

-19

93

19

93

-19

94

19

94

-19

95

19

95

-19

96

19

96

-19

97

19

97

-19

98

19

98

-19

99

19

99

-20

00

20

00

-20

01

20

01

-20

02

20

02

-20

03

20

03

-20

04

20

04

-20

05

20

05

-20

06

20

06

-20

07

20

07

-20

08

20

08

-20

09

20

09

-20

10


122 | P a g i n a

Aşa cum reiese din Graficul IV.4, numărul vizitelor pe domeniile schiabile a crescut din 1979 în 2008 de la

50.2 milioane la 60.05 milioane, media în aceşti 30 de ani fiind de 52.7 milioane pe sezon în SUA (sursa:

National Ski Areas Association: Kottke National End of Season Survey; 2008).

Ca rezultat al celor două categorii de date prezentate în graficele IV.3 şi IV.4 media numărului de schiori /

snowboarder-i pe domeniu schiabil a crescut cu 63%, de la valoarea medie de 70.600 în 84/85 la 115.100 în

03/04.

Media vârstei participanţilor a crescut constant, ajungându-se în la valoarea medie de 36,5 ani, cu

următoarele caracteristici în intervalul 97/98 –06/07:

proporţia celor cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani a crescut de la 14% la 19,9%;

proporţia celor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani aproape s-a dublat de la 4,6% la 9,2%;

proporţia celor cu vârsta mai înaintată de 65 a crescut şi ea aproape dublu de la 2,4% la 3,8%;

proporţia celor cu vârstă cuprinsă între 35 şi 44 de ani a scăzut cu 3%;

proporţia celor cu vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani a scăzut cu 5,6%;

proporţia celor cu vârstă cuprinsă între 15 şi 24 de ani a scăzut cu 3%.

4,4% din populaţia SUA au practicat schiul / snowboarding-ul în sezonul 2006-2007 într-o medie de 11 zile pe

sezon. Aceast procent mediu este mult mai apropiat de caracteristicile pieţei din România, comparativ cu

procentele mult mai mari din Austria şi Elveţia unde schiul este considerat sport naţional şi este practicat de

peste 90% din populaţie.

Numărul practicanţilor de schi alpin era de 6.4 milioane, snowboarder-ii 5.2 milioane (9,8% dintre

snowboarderi practică şi schiul), totalizând 11.1 milioane de amatori ai acestor sporturi. 63% din schiori şi

72,9% din snowboarder-i sunt bărbaţi.

Graficul IV.5 Numărul de schiori vs. Numărul de snowboarder-i

Între anii 1990 si 2006 numărul snowboarder-ilor a crescut de la 1,5 milioane la 5,2milioane (+288%), pe

când numărul schiorilor a scăzut de la 11,4 milioane la 5,2 milioane (-44%).

Ca medie generală, în intervalul 1990 – 2006 numărul total de schiori şi snowboarder-i a scăzut de la 12,9

milioane la 11,6 milioane (-10,1%).


123 | P a g i n a

Schiul şi snowboarding-ul sunt percepute ca sporturi practicate de cei cu venituri peste medie. Exemplificând

acest fapt, în sezonul 2007/2008, 72% dintre practicanţii acestor sporturi aveau venituri mai mari de 50.000

$/an, iar 48 % mai mari de 100.000 $/an. Resort-urile din Rocky Mountain au cei mai înstăriţi vizitatori (54%

cu venituri mai mari de 100.000 $/an). Această caracteristică demografică reprezinta ţinta dezvoltatorilor de

resort-uri montane.

Creşterea ponderii practicanţilor de snowboarding impune amenajarea unui porţiuni de pârtie special pentru

aceştia (Snowboard Park).

Dacă în Europa regimul proprietăţilor din cadrul resorturilor montane este încă unul fragmentat, în SUA cele

mai mari 5 companii din domeniu sunt:

1. Intrawest – 10 domenii schiabile (6 în SUA şi 4 în Canada) totalizând 8868 ha;

2. Vail Resorts, Inc. – 5 domenii schiabile totalizând 7041 ha;

3. CNL Lifestyle Properties – 10 domenii schiabile totalizând 5046 ha;

4. Powdr Corp. – 7 domenii schiabile totalizând 3661 ha;

5. Aspen Skiing Company– 10 domenii schiabile totalizând 5046 ha.

Tendinţa generală este aceea că domeniile schiabile mici şi comunităţile locale pe care acestea le deservesc

nu au nici o şansă în în faţa dezvoltatorilor performanţi. Dimensionarea corectă atât din punct de vedere

economic, cât şi sub aspectul utilizării coerente a resurselor naturale, reprezintă cheia succesului unui

proiect turistic montan.

În continuare vom exemplifica cele mai mari domenii schiabile cu pârtii interconectate:

Denumire Lungimea pârtiilor

(km)

Numărul istalaţiilor de

transport

Capacitatea de tranport (pers./oră)

Ţara

1 Les 3 Vallées 600 196 242.000 Franţa 2 Paradiski 425 187 210.000 Franţa 3 Via Lattea 400 78 110.000 Italia & Franţa 4 Sella ronda 325 155 240.000 Italia 5 Les Sybelles 310 71 80.000 Franţa 6 4 Vallées 300 64 60.000 Elveţia 7 Matterhorn ski paradise 300 58 99.500 Elveţia & Italia 8 Espace Killy 300 94 136.000 Franţa 9 Avoriaz 270 79 100.000 Franţa & Elveţia 10 Skiwelt 263 91 138.000 Austria

Les 3 Vallées


124 | P a g i n a

Caracteristicile pieţei domeniiilor schiabile din România

Munţii Carpaţi sunt al doilea lanţ muntos al Europei.

Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de

lanțul alpin) și culoarul Timokului (care îl separă de

Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc

cu o lungime de 1500 km și o lățimea maximă de 130

km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ

10° în longitudine. Se întind pe teritoriul a șapte state:

Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,

România și Serbia.Cel mai înalt vârf al întregului lanț

Carpatic este Vârful Gerlachovský (2655 m) în Slovacia

- Munții Tatra, iar în România este Vârful Moldoveanu

(2544 m) situat în Munții Făgăraș din Carpații

Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari

depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă

sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști.

Figura IV.2 Munţii Carpaţi pe teritoriul României

Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice, lanțul carpatic românesc se împarte în trei mari unități

morfotectonice:

Carpații Orientali - cu 3 grupe mai mari și 40 de grupe montane,

Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 23 de grupe montane şi

Carpații Occidentali - cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul lor în 18 grupe montane.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Romania-relief.png

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/00/Mapcarpat2.png








125 | P a g i n a

Media ultimelor 5 sezoane arată că în România există peste 660.000 de practicanţi de schi si

snowboarding, reprezentând 3% din populaţia ţării. Acestora li se adaugă o medie de ≈ 63.000 de

turişti externi, predominant din Moldova şi Ungaria.Împreună generează o medie de 1.200.000 de zile-

schior pe sezon (media 2005-2011).

Din perspectiva turistului străin România este încă o destinaţie necunosctă şi nedescoperită (potrivit

International report on mountain tourism 2011).

Ariile schiabile din România, grupate pe principalele grupe montane şi în funcţie de judeţele de care aparţin

administrativ sunt prezentate în tabelele IV.3, IV.4 şi IV.5:

Domenii schiabile în România – Carpaţii Meridionali

Nr. crt.

Numele domeniului schiabil

Localizare Numele pârtiei Lungimea

pârtiei (m)

Diferenţa de nivel

(m)

Instalaţie de transport pe

cablu

Judeţul Alba

1 Şureanu Şugag

Curmătura 1 1200 175

2 x TK1




Şureanu 1 600 75

Şureanu 2 1200 250

Şureanu 3 1300 150

6400 m lungimea totală a pârtiilor

Judeţul Argeş

2 Chilii Mioarele Chilii 550 60 TK1

550 m lungime totală

Judeţul Braşov

3 Bran Bran

Zănoaga Babyski

700 50 TK1

Zănoaga Varianta

700 170 TK1


4 Bran Poarta Bran

Zănoaga Subteleferic

650 160 TK1


5 Drăguş Drăguş

Moţul Drăguşului

500 200 TK1, BS


6 Cheile Grădiştei Moieciu

Cheile Grădiştei

470 60 TK1


7 Poiana Braşov Braşov

Bradul 465 80

2TC TG

5TK1

Drumul Roşu 4600 640

Kanzel 450 110

Lupului 2860 775

Ruia 540 195


126 | P a g i n a

Stadion 325 32

Sub Teleferic ICPAT

495 170

Sub Teleferic 2200 640

Sulinar 2500 640

14.435 m lungimea totală a pârtiilor

8 Predeal Predeal

Clăbucet 2100 390

TSF2 TK1 BS

Clăbucet Şcoală

200 30

Clabucet Sosire 800 160

Clăbucet Variantă

790 160

Subteleferic 1200 350

Subteleferic Variantă

(Staţia Inf.) 670 45

Cocoşul 2250 394


9 Pârâul Rece Predeal

Cocoş – Pârâul Rece

520 166 TK1


Judeţul Caraş Severin

10 Muntele Mic Turnu Ruieni

Nordica (Căldare)

1200 460

TSF2 TK1

2 x TK2

Sub Telescaun / canton 2

2200 386

Sub Teleschi (Borlova)

760 na

Valea Soarelui (Felix)

140 180


Judeţul Gorj

11 Rânca Rânca

M1 610 93 TK1 BS

M2 510 116 TK1

M3 350 50 TK1

M4 1000 239 TSF4


Judeţul Hunedoara

12 Cheile Butii Uricani Cheile Butii 400 60 TK1


13

Pasul Vulcan Vulcan Pasul Vulcan 1 340 61

TK1, TG na 500 100


Domeniu schiabil în dezvoltare proiectat la o lungime aproximativă de 5000 m, se va uni cu domeniul Straja Lupeni

14 Parâng Parâng

Parâng 2400 612 TSF2

Poiana Mare 250 70 TK1

Spre Saivane 900 250 TK1

Sub Telescaun 367 103 TK1



127 | P a g i n a

15 Râuşor Râu de Mori Râuşor 1200 350 TK1


16 Straja Straja

Canal 1400 180

2xTK1 1xTK2 3xTK1

TK1 TK1

3xTK1 1xTK2

Lupului 1400 163

Platoul Constantinescu

1742 366

Platoul Soarelui

400 102

Sfântu Gheorghe

700 145

Slalom Uriaş (Mutu)

1269 200

Telescaun 3200 180


Judeţul Prahova

17 Azuga Azuga

Azuga Sud 770 154

3xTK1 TG BS

Cazacu 1920 530

Cazacu bretea legătură

telegondolă 715 163

Cazacu Varianta

400 116

La Stana 910 154

Sorica 2100 561


18 Buşteni

Kalinderu Kalinderu 1500 295 TSF4

Kalinderu Fun Park 150 na BT


19 Sinaia Sinaia

Carp 1382 448

2TC TSF2 TSD4

TG TSD4 2xTK1

Drumul de vară

2971 394

Gondola 1 150 16

Începători 173 na

Lăptici 1900 330

Papagal 847 221

Pârtia Nouă 2153 402

Scândurari 505 148

Ţarle 534 221

Valea Dorului Sub Telescaun

1 776 218

Valea Dorului Sub Telescaun

2 804 231

Valea Dorului Variantă

896 200

Valea Soarelui 1

1191 215

Valea Soarelui 2

1200 200


128 | P a g i n a

Tabelul IV.3 Domenii schiabile în Carpaţii Meridionali


Judeţul Sibiu

20 Bâlea Lac Cârţişoara

Curba de nivel–Pilon 2

na 500 TC

Pilonul 2-Balea Cascada

na 500

Na lungimea totală a pârtiilor

21 Trecătoarea Lupilor Gura Rîului

Akela (şcoala) 150 30

TK2 Colţ Alb 700 190

Trecătoarea Lupilor

512 85


22 Arena Platoş Păltiniş

Arena 240 35

4xTK2 1TK1

La Gâscani 700 100

Panorama Sibiului

600 100

Poiana Poplacii 600 100

Soarelui 640 75


23 Păltiniş Păltiniş

Onceşti 1 1150 241 TSF2 TK1

Onceşti 2 450 na

Dăneasa 600 na


Domenii schiabile în România – Carpaţii Occidentali

Nr. crt.



pârtiei (m)

Diferenţa de nivel

(m)


cablu

Judeţul Alba

24 Arieşeni Arieşeni

Vârtop 1 1000 240 2 TK1

Vârtop 2 420 100

1420 m lungime totală pârtii

Judeţul Bihor

25 Băiţa-Vărtop Nucet

Piatra Grăitoare

1340 255

TSD4 Piatra

Grăitoare 560 150

Piatra Grăitoare

1800 150


26 Stâna de Vale

Stâna de Vale

Măgarul 568 90 TK1


Judeţul Caraş Severin

27 Semenic Văliug Crucea de

Brazi 700 180

4xTK2 Goznuţa 500 101


129 | P a g i n a

Tabelul IV.3 Domenii schiabile în Carpaţii Occidentali

Idioţilor(Duşan şi fiul)

350 39

Slalom Special 520 180

Slalom Uriaş 1200 248


Judeţul Cluj

28 Băişoara

Muntele Băişorii

Băişoara 1070 200 TK2 BS Specială 300 150


29 Palatul Copiilor

Muntele Băişorii

Pionierul 200 35 BS


30 Buscat

Muntele Băişorii

Buscat 1 1250 195

TSF2 Buscat 2 (var) 750 170

Buscat 3 (var) 420 92


31 Dangău Mare Căpuşu Mare

Gemeni 750 115 TK1

Neagră 400 115


32 Schi Arena Feleacu Feleacu Feleacu 770 96 TK1


33 Mărişel Mărişel Mărişel 780 135 TK2


34 Vânători Vânători

Codrii Vlasinului

980 160 TK1


Domenii schiabile în România – Carpaţii Orientali

Nr. crt.



pârtiei (m)

Diferenţa de nivel

(m)


cablu

Judeţul Bistriţa-Năsăud

35 Piatra-Fântânele

Piatra-Fântânele

Tihuţa 1 821 136 TSF2

Tihuţa 2 168 68 BS


36 Valea Blaznei Şanţ

Valea Blaznei-Şanţ

1500 380 TK2


37 Valea Măriilor Şanţ Valea Măriilor 1000 205 TK1


Judeţul Covasna

38 Comandău Comandău Comandău 300 40 TK1


39 Ghelniţa Ghelniţa Gheliniţa 500 na na


40 Şugaş Sfântu

Gheorghe Sugaş Băi 1

(Veche) 560 150

TK1 BS


130 | P a g i n a

Sugaş Băi 1 (Nouă)

250 65


Judeţul Harghita

41 Harghita Băi

Băile Harghita

Ozon 300 100

2xTK1 2xBS

Csipike 380 47

Kossuth 630 175

Kossuth2 800 95

Kossuth3 1000 95

Miklos 450 75

Tofalvi 200 20


42 Băile Homorod

Băile Homorod

Lobogo 400 60 TK1


43 Veresvirag Ciumani Ciumani 1447 291 TK2


44 Izvorul Mureşului Voşlăveni

Izvorul Mureşului

620 100 TK1


45 Bucin Joseni

Bucin-Bujdosu 600 49 TK1

Havas-Bucsin 1149 160 TK1, TK2

Bogdan 700 80 Tk1


46 Harghita-Mădăraş Mădăraş

Kicsi Mihaly 160 na BS

Nagy Mihaly 800 na BS

Sugo 850 135 TK1

Sugo Ocsike 140 na BS


47 Topliţa Topliţa

Bradul 1200 125 2TK1

Măgheruş 460 125


48 Valea Rece Lunca de Jos Csango 450 150 TK1


49 Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc

Şumuleu Ciuc 350 na na


50 Băile Tuşnad Băile Tuşnad Băile Tuşnad 500 100 TK1


51 Borsec Borsec

Prichindel 814 136

TK2 Speranţa 679 136

Raza Soarelui 726 136


52 Praid Praid

Bogdan 1 750 143 TK1

Bogdan 2 400 93


Judeţul Maramureş

53 Icoana Cavnic

Icoana 1 800 154 TK1 BS

Icoana 2 700 154

Icoana 3 (Fun 150 12


131 | P a g i n a

Park şi Free-Style)

Icoana 4 Tubing

120 12


54 Roata Cavnic

Pârtia Albastră 2250 330

3TK1 BT BS

Roata 1 920 140

Roata 2 1030 330

Roata 3 (Rainer 1)

800 190

Roata 4 (Rainer 2)

1000 190

6000 lungime totală pârtii

55 Izvoare

Cerneşti, Izvoare

Brazi 250 30

TK1 Cora 740 100

Poiana Soarelui

500 125


56 Mogoşa Şuior Baia Sprie

Mogoşa 2200 526 TSF1

Moski 700 230 TK2

Şuior 1 1500 306

TSF2 Şuior 2 1200 306

Şuior 3 900 306


57 Borşa Complex Borşa

Olimpică 2980 650

TG TSF2 TK1

Pârtia 1 (Poiana Ştiol)

2000 500

Pârtia 2 2500 500

Pârtia 3 800 300


58 Borşa Băi Borşa Pricop 400 85 TK1


Judeţul Mureş

59 Sovata Sovata

Aluniş 1100 300 TSF2 TK1 BS

Aluniş începători

200 40


Judeţul Neamţ

60 Durău Ceahlău Durău 450 70 BS


61 Piatra Neamţ Piatra Neamţ Cozla 1 965 260 TSD4, TG


Judeţul Suceava

62 Cârlibaba Cârlibaba

Măgura 1 1008 207 2xTK2

Măgura 2 530 125


63 Mălini - Pojorâta Mălini Mălini 800 106 TK2


64 Câmpulung

Moldovenesc Câmpulung

Moldovenesc Rarău 1 3000 515 TG

TK1 Rarău 2 2550 365


132 | P a g i n a

Tabelul IV.5 Domenii schiabile în Carpaţii Orientali

Abrevieri:

BS – baby schi

BT – bandă transportoare

TK1 – teleschi monopost (crose pentru o singură persoană)

TK2 – teleschi bipost (crose pentru două pesoane)

TSF2 – telescaun fix cu scaune pentru două persoane

TSF3 – telescaun fix cu scaune pentru trei persoane

TSF4 – telescaun fix cu scaune pentru patru persoane

TSD4 – telescaun debraiabil cu scaune pentru patru persoane

TG – telegondolă

TC – telecabină

Notă: în cazul domeniului schiabil Bâlea Lac s-a preferat doar menţionarea lui întrucât nu există nici o pârtie

amenajată şi/sau omologată; unii administratori de site-uri de specialitate notează pârtii de 13 – 14 km pe

care se schiază free ride. În consecinţă, analizele ce urmează a fi expuse s-au efectuat pe cele 66 domenii

schiabile.

Lungimea totală a pârtiilor de schi din România la sfârşitul sezonului 2010-2011: 169,6 km.

Dimensiunea medie a unui domeniu schiabil este de 2,5 km.

Dacă numărul domeniilor schiabile din România este unul surprinzător de mare şi pentru specialiştii din

domeniu, calitatea amenajării părtiilor şi lungimea pârtiilor componente reprezintă principalele puncte slabe

ale acestora. Principalele amenajări de arii schiabile din cele 3 grupe montane sunt în:

în Carpaţii Meridionali: Poiana Braşov, Sinaia, Straja, Predeal, Azuga;

în Carpaţii Orientali: Borşa, Cavnic, Vatra Dornei;

în Carpaţii Occidentali: Vârtop, Semenic, Muntele Băişorii.

Runcu 800 200 BS

Runc 1 410 70

Runc 2 430 70


65 Vatra Dornei Vatra Dornei

Dealu Negru – dificil

282 93

BS BT

TSF2 TK2 TK1

Dealu Negru – uşor

441 101

Parc 900 150

Poieniţa 550 100

Telescaun 3080 428

Veveriţa 850 180


66 Gura Humorului

Gura Humorului

Şoimul 1462 283 TSF4


67 Suceviţa Suceviţa Suceviţa 320 40 na



133 | P a g i n a

Rang Domeniu schiabil Lung. tot. (m)

Ampl. Rang Domeniu schiabil Lung. tot. (m)

Ampl.

1 Sinaia, PH 15482 CMer 34 Băişoara, CJ 1370 Cocc

2 Poiana Braşov, BV 14435 CMer 35 Trecătoarea Lupilor, SB 1362 CMer

3 Straja, HD 10111 CMer 36 Sovata, MS 1300 COr

4 Borşa Complex, MM 8280 COr 37 Râuşor, HD 1200 CMer

5 Predeal 8010 CMer 38 Dangău Mare, CJ 1150 Cocc

6 Câmpulung Moldovenesc, SV 7190 COr 39 Praid, HR 1150 COr

7 Azuga, PH 6815 CMer 40 Valea Măriilor, BN 1000 COr

8 Mogoşa Şuior, MM 6500 COr 41 Piatra-Fântânele, BN 989 COr

9 Şureanu, AB 6400 CMer 42 Vânători, CJ 980 Cocc

10 Vatra Dornei, SV 6103 COr 43 Piatra Neamţ, NT 965 COr

11 Roata, Cavnic, MM 6000 COr 44 Pasul Vulcan, HD 840 CMer

12 Muntele Mic, CS 4300 CMer 45 Şugaş, CV 810 COr

13 Parâng, HD 3917 CMer 46 Mălini - Pojorâta, SV 800 COr

14 Harghita Băi, HR 3760 COr 47 Mărişel, CJ 780 Cocc

15 Băiţa-Vărtop, BH 3700 Cocc 48 Schi Arena Feleacu , CJ 770 Cocc

16 Semenic, CS 3270 Cocc 49 Izvorul Mureşului, HR 620 COr

17 Arena Platoş, Păltiniş, SB 2780 CMer 50 Stâna de Vale, BH 568 Cocc

18 Rânca, GJ 2470 CMer 51 Chilii, AG 550 CMer

19 Bucin, HR 2449 COr 52 Bran Poarta, BV 550 CMer

20 Buscat, CJ 2420 Cocc 53 Pârâul Rece 520 CMer

21 Borsec, HR 2219 COr 54 Drăguş, BV 500 CMer

22 Păltiniş, SB 2200 CMer 55 Ghelniţa, CV 500 COr

23 Harghita-Mădăraş, HR 1950 COr 56 Băile Tuşnad, HR 500 COr

24 Icoana, Cavnic,MM 1770 COr 57 Cheile Grădiştei, BV 470 CMer

25 Topliţa, HR 1660 COr 58 Valea Rece, HR 450 COr

26 Buşteni, PH 1650 CMer 59 Durău, NT 450 COr

27 Cârlibaba, SV 1538 COr 60 Cheile Butii, HD 400 CMer

28 Valea Blaznei, BN 1500 COr 61 Băile Homorod, HR 400 COr

29 Izvoare, MM 1490 COr 62 Borşa Băi, MM 400 COr

30 Gura Humorului, SV 1462 COr 63 Miercurea Ciuc, HR 350 COr

31 Veresvirag, HR 1447 COr 64 Suceviţa, SV 320 COr

32 Arieşeni, AB 1420 Cocc 65 Comandău, CV 300 COr

33 Bran, BV 1400 CMer 66 Palatul Copiilor, CJ 200 Cocc Tabelul IV.6 Domenii schiabile în funcţie de lungimea totală a pârtiilor

Analiza pe segmente de peste 5 km, între 2 şi 5 km, între 1 şi 2 km, respectiv sub 1 km, relevă următoarele:

26 domenii schiabile foarte mici (sub 1000 m de pârtii);

18 domenii schiabile mici cu totalul lungimii pârtiilor între 1 şi 2 km;

11 domenii schiabile medii sunt compuse din pârtii care însumează între 2 şi 5 km de pârtii;

doar 11 domenii schiabile mari totalizează peste 5 km de pârtii fiecare;


134 | P a g i n a

Graficul IV.6 Tipologia domeniilor schiabile în România 2010-2011

Ariile schiabile mari cumulează 56% din pârtiile din România;

Ariile schiabile medii însumează 20% din total pârtii

15% din pârtiile româneşti sunt situate în 18 arii schiabile mici

39% din numărul domeniilor schiabile însumează împreună sub 15 km de pârtii reprezentând 9% din

totalul lungimilor pârtilor

Sunt lăudabile iniţiativele ministerului de resort prin programele „Superschi în Carpaţi”, ulterior „Schi în

România”, de dezvoltare a domeniilor schiabile prin modernizarea şi extinderea pârtiilor existente . Astfel,

achiziţiile publice în anii 2009, 2010 (investiţii ale statului prin cosilii judeţene, consilii locale sau direct prin

MDRT) totalizează peste 112 milioane €, conform tabelului IV.7.

Locul de executare Valoarea totală finală a contractului sau a contractelor (RON)

Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor

Băişoara, Staţiunea turistică Muntele Băişorii, judeţul Cluj

25727349.00 Obiectivul proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructurii de practicare a sporturilor de iarnă în staţiunea Muntele Băişorii.Pentru aceasta se realizează: amenajarea pârtiei de schi-extinderea pârtiei şi îmbunătăţirea pârtiei existente, instalaţie de transport pe cablu tip telescaun, sistem electronic de biletărie, clădire cu spaţii tehnice şi funcţiuni publice, achiziţionare utilaj de întreţinere pârtie, parcare, amenajare drum acces către zona domeniului schiabil.

Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, masivul Rarău

87120494,00 Lucrări de proiectare şi executie pârtie de schi, lucrări de construcţii de linii suspendate, sistem de transport pe cablu cu telegondolă, instalaţie de producere a zăpezii (acumulare apa necesară pentru tunurile de zapadă: baraj captare - inclusiv

26 domenii schiabile foarte mici 14,9 km de

pârtii 18 domenii schiabile mici

25,8 km de pârtii

11 domenii schiabile medii

33,4 km de pârtii

11 domenii schiabile mari 95,3

km de pârtii

Tipologia arilor schiabile


135 | P a g i n a

amenajare maluri, prag protectiv colmatare, aductiune apa din fir principal, statie captare - tip captare tiroleza), drum acces Organizare santier pana la amenajare acumulare apa, parcare baza partie, achizitia de echipamente pentru producerea zapezii artificiale, achizitie masina de batut zapada, anexe partie de schi (cladiri), iluminat partie - tronson I

Suceviţa, judetul Suceava

9027514.00 Lucrări de construcţie complex pentru sporturi de iarnă (pârtie de schi) proiectare şi execuţie

Cavnic, judeţul Maramureş

105587800.00 Amenajarea domeniului schiabil Gutâiul Doamnei Cavnic, se referă la următoarele: achiziţionarea la cheie a unei instalaţii de transport pe cablu tip telegondola debraiabilă cu 8 locuri care să deservească pârtiile din Gutâiul Doamnei, a unei instalaţii de teleschi bi-post, şi realizarea clădirilor anexa şi proiectarea şi amenajarea pârtiilor de schi şi a bretelelor de legatură din domeniul schiabil Gutâiul Doamnei, în lungime de circa 8200 m- furnizarea a 3 maşini de bătut zapadă – proiectarea şi amenajarea parcării auto cu o capacitate de 168 locuri de parcare şi a drumului de acces asfaltat.

Piatra Neamţ, jud. Neamţ

46564898.09 Amenajare şi restaurare drumuri de acces la obiective, spaţii parcare , modernizare punct belvedere , patinoar artificial, pârtie de schi pentru avansaţi şi pentru începători. Asigurarea utilităţilor pentru funcţionarea obiectivelor proiectului, Amenajare traseu de drumeţie - lungime de 4 km.

Sfantu Gheorghe, Judetul Covasna

7000000.00 Reabilitare pârtii de schi existent, pârtie de schi pentru începători, instalaţie de zapadă artificială, construcţie corp de supraveghere şi salvamont

Borsec, jud. Harghita 4944476.00 Infrastructura necesară realizării unui sistem de linii suspendate – construirea şi montajul de linii suspendate pentru transportul pe cablu cu teleschi – achiziţia instalaţiei şi a echipamentelor de transport pe cablu , teleschi – construcţia de platforme pentru activităţi sportive – achiziţia de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale –amenajarea de drumuri de acces – amenajarea unei surse de acumulare apă necesar asigurării sursei de alimentare cu apă a echipamentelor de producere zapadă artificială – servicii de proiectare tehnică a infrastructurii sistemului de linii suspendate a instalaţiilor şi echipamentelor de transport pe cablu teleschi, a platformelor pentru activităţi sportive, dimensionarea şi stabilirea caracteristicilor echipamentelor pentru producerea zăpezii artificiale, a amenajării de drumuri de acces, precum şi a sursei de acumulare apă necesare asigurării alimentării cu apă a echipamentelor de producere zapadă artificială.

Nucet, Bihor 19857695.00 Pârtie de schi cu telescaun, parcare auto şi anexe la baza. Buşteni, jud. Prahova 1949773.11 Achiziţionarea şi lucrări de construcţii/montaj – Instalaţie

pentru pista sanie/tobogan Predeal, jud. Braşov 17092437.00 Îmbunătăţirea domeniului schiabil al Staţiunii Predeal în

vederea desfăşurării FOTE 2013. Buşteni, jud. Prahova 6680673.00 Dezvoltare domeniu schiabil Valea Alba - Kalinderu, Buşteni;

obiective:


136 | P a g i n a

- Pârtia de schi Kalinderu 2 - Instalaţie de înzăpezit artificial pentru Kalinderu 2 - Parcare auto la baza pârtiilor de schi - Fun-park (zona destinată copiilor şi schiorilor începători) - Automatizarea instalaţiei de înzăpezit artificial de pe pârtia Kalinderu 1 - Echipamente conform fişelor tehnice

Locul de executare Valoarea totală finală a contractului sau a contractelor (EUR)

Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor

Sinaia, jud. Prahova 3971550 EUR Realizarea la cheie a unei instalaţii de transport pe cablu tip telescaun (zona pârtiilor de schi din Valea Soarelui, de la cota 1785 până la cota 2080)

Azuga, jud. Prahova 99566 Euro Echipamente de protecţie, semnalizare, delimitare pentru pârtiile de schi Azuga

Azuga, jud. Prahova 981840 EUR Lucrări de construcţii-montaj extindere instalaţie de produs zăpadă artificială, alimentare cu energie electrică

Braşov, jud. Braşov între 20000000 şi 30000000 EUR

Amenajare domeniu schiabil, lac de acumulare, instalaţie de transport pe cablu - corectări de panta, lărgirea curbelor, derocări, protecţie taluzuri, lucrări de stabilitate a terenului şi de siguranţă a schiorilor - lărgirea acceselor şi a evacuărilor în jurul staţiilor instalaţiilor existente - lucrări de ocolire sau corectări a unor zone cu pante foarte mari şi periculoase inclusiv pentru avansaţi - realizare de rigole pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale - prevederea de lucrări şi elemente de siguranţă în zonele periculoase ale pârtiilor - realizarea unui lac de acumulare de apa cu debit suficient pentru alimentarea instalaţiilor de zăpadă artificială estimată


137 | P a g i n a

Structurile de primire cu funcţiuni de cazare aferente principalelor domenii schiabile

Potrivit bazei de date a Ministerului Turismului şi Dezvoltării Rurale, actualizată în luna octombrie 2011 în

România existau 6490 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (sunt incluse în acest număr

toate tipurile de structuri de cazare, de la hotel până la campinguri şi sate de vacanţă, iar sub aspect

funcţional sunt incluse atât cele cu funcţionare permanentă, cât şi cele cu activitate sezonieră). Pe tipuri de

structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare acest total se repartizează astfel:

Hoteluri 1341 unităţi;

Hoteluri-apartament 23 unităţi;

Moteluri 193 unităţi;

Hosteluri unităţi 221+3 unităţi;

Vile turistice 645 unităţi;

Bungalowuri 64 unităţi;

Cabane turistice 188 unităţi;

Sate de vacanţă 13 unităţi;

Campinguri (49+1 unităţi), popasuri turistice (55), casute tip camping (32 unităţi);

Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice 3300 unităţi;

Apartamente sau camere de închiriat unităţi 278 unităţi;

Structuri de primire cu functiuni de cazare pe pontoane plutitoare (6+1), nave fluviale (17) şi

maritime (0).

Cele 6490 de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare însumează 136901 camere cu 284929

locuri de cazare.

Graficul IV.6 Numărul de locuri de cazare pe tipuri în Romania 2011

Hoteluri 59%

Hoteluri-apartament 1%

Moteluri 3%

Hostel-uri 4%

Vile 5%

Bungalow-uri 1%

Cabane 2%

Sate de vacanta 0%

Campinguri, popasuri 5%

Pensiuni 19%

Apartamente sau camere de închiriat

1%

Nave, pontoane 0%


138 | P a g i n a

Tipul structurii de cazare Locuri

Hoteluri 167541 Hoteluri apartament 2445 Moteluri 7283 Hostel-uri 11272 Vile 14872 Bungalow-uri 18998 Cabane 5118 Sate de vacanţă 646 Campinguri, popasuri, căsuţe tip camping 13996 Pensiuni 55457 Apartamente şi camere de închiriat 3982 Nave, pontoane 419 284929

Tabelul IV.8 Numărul de locuri de cazare pe tipuride structuri în Romania 2011

Numărul total de camere din structurile de cazare clasificate în cele mai mari 10 domenii schiabile din

România este reprezentat în graficul IV.7:

Graficul IV.7 Numărul de camere aferente principalelor domenii schiabile din România

Se observă că în cazul domeniilori schiabile relativ noi baza de cazare este redusă (în unele cazuri extrem de

redusă), ceea ce conduce concluzia că în ultimii douăzeci de ani nu a existat o strategie coerentă de

dezvoltare pe plan local.

În analizarea celor trei domenii cu structuri de cazare adesvate ca şi număr nu s-au luat în considerare

numărul extrem de ridicat al reşedinţelor secundare, utilizate ca şi case de vacanţă. De asemenea numărul

real al locurilor de cazare este cu aproximativ 15-20% mai mare, diferenţă rezultată din incapacitatea de

înţelegere a unei părţi a a micilor întreprinzători a importanţei practicării turismului într-o structură

clasificată.

2120 1844

422 239

2071

218 252 126 5

986


139 | P a g i n a

Sinaia

Sinaia apare ca atestare administrativă în 1874 (1 decembrie), dar dezvoltarea ei turistică ei turistică a fost

concepută de Eforie (Eforia Spitalelor Civile) ca o statiune de lux pentru vacanţe, punând la dispoziţia

vilegiaturiştilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case ţărăneşti, două cazinouri, băi de

hidroterapie, o grădină zoologică, trăsuri pentru plimbări, 3 centre cu cai de călărie, manej şi şcoală de

calarie, restaurante, berării, cofetării şi magazine (majoritatea sezoniere) şi un parc de promenadă.

Staţiunea, supranumită în trecut "Perla Carpaţilor", are în prezent cel mai mare domeniu schiabil din

România, însumând 15482 km de pârtii de schi. Numărul rezidenţilor era de 12512 locuitori în 2002.

Unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate de Ministerul Turismului în Sinaia cumulează

2120 de camere cu 4417 paturi. Structura acestora este prezentată în graficul IV.7.

Graficul IV.8 Ponderea locurilor de cazare pe tipuri în Sinaia

Locuri Camere Unităţi

Pensiuni 676 321 35

Vile 417 201 33

Hoteluri 2701 1360 23

Camere de închiriat 75 38 14

Cabane 163 49 5

Hostel-uri 221 83 3

Hoteluri-apart 84 31 2

Moteluri 84 39 2

Tabelul IV.8 Structura unităţilor de cazare din Sinaia pe tipuri

Camere de închiriat

2%

Hoteluri-apartament

2%

Moteluri 2%

Cabane 4%

Hostel-uri 5%

Vile 9%

Pensiuni 15%

Hoteluri 61%


140 | P a g i n a

Poiana Braşov

Unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate de Ministerul Turismului în Poiana Braşov

cumulează 1844 de camere cu 3905 paturi. Structura acestora este prezentată în graficele IV.9 şi IV.10.

Graficul IV.9 Ponderea locurilor de cazare pe tipuri în Poiana Braşov

Graficul IV.10 Ponderea locurilor de cazare pe categorii în Poiana Braşov

Ap. de închiriat 1%

Hoteluri-apart 7%

Cabane 0%

Sate de vacanţă 2%

Vile 8%

Pensiuni 11%

Hoteluri 71%

1 STEA 1%

2 STELE 8%

3 STELE 24%

4 STELE 52%

5 STELE 15%


141 | P a g i n a

România ca piaţă turistică în comparaţie cu alte destinaţii învecinate

Tabelul de mai jos prezintă o comparaţie dintre România şi câteva ţări din regiune în funcţie de sosirile de

turişti internaţionali şi încasările aferente acestora în anii 2004 şi 2005.

Sosiri turişti internaţionali (mii)

Încasări de la turişti internaţionali (milioane USD)

2004 2005 2004 2005 Bulgaria 4630 4837 2221 2401 Croaţia 7912 8467 6848 7463 Republica Cehă 6061 6336 4172 4631 Ungaria 12212 10048 4061 4271 Ucraina 15629 n.a. 2560 3125 România 6600 5839 503 1060

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului / Banca Naţională a României

Tabelul IV.9 Date comparative ale dimensiunii turismului în România şi alte ţări din Europa de est Reiese în mod evident din această comparaţie limitată, conform acestor doi indicatori semnificativi, că

performanţele României sunt în general mai slabe decât ale ţărilor învecinate, în special în ceea ce priveşte

capacitatea de a genera câştiguri din operaţiuni de schimb valutar. Bulgaria, de exemplu, a atras cu 20% mai

puţine sosiri decât România în anul 2005, dar a reuşit să genereze de 2,4 ori mai multe încasări de la acest

număr mai redus de vizitatori. Cehia, cu doar 8% mai multi vizitatori, a avut încasări de la turiştii

internaţionali de 4,3 ori mai mari decât România. Tabelul IV.10 prezintă în continuare o comparaţie a

României cu aceleaşi ţări selectate din regiune, dar de data aceasta în ceea ce priveşte contribuţia relativă a

cheltuielilor din turism la PIB-ul fiecărei ţări în perioada 2000-2004.

2000 2001 2002 2003 2004

Bulgaria 10,8 9,0 9,4 10,6 11,3 Croaţia 15,6 17,4 17,3 22,8 21,0 Republica Cehă - - 4,6 4,5 4,6 Ungaria 8,2 8,1 5,8 5,0 4,1 Ucraina 1,8 2,0 2,4 2,4 2,3 România 1,1 1,0 0,9 0,9 0,8

Tabelul IV.10 Ponderea turismului în produsul intern brut

Analizând starea industriei turismului în România, Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor identifică

oportunităţile investiţionale în acest sector în lucrarea WTTC – “The 2007 Travel & Tourism Economic

Research”, studiu din care au fost extrase tabelele IV.11 – IV.16:

Creştere anuală prognozată (%) a contribuţiei în PIB a industriei turismului şi călătoriilor

1 Kuweit 12.4 2 Ciad 10.1 3 China 9.1 4 Muntenegru 9.1 5 Libia 8.9 6 Namibia 8.8 7 Croaţia 8.6 8 Angola 8.3 9 Vanuatu 8.0

10 România 7.9

Tabelul IV.11 Prognoza creşterii contribuţiei industriei turismului şi călătoriilor în PIB în intervalul 2008-2017


142 | P a g i n a

Creştere reală (%) a industriei turismului şi călătoriilor

1 Kuweit 44.3 2 Angola 31.2 3 Luxemburg 20.9 4 Venezuela 20.4 5 Bahrain 18.2 6 Azerbaijan 16.6 7 România 16.6 8 Congo 16.1 9 Ciad 15.8

10 Sudan 15.3

Tabelul IV.12 Creşterea reală a industriei turismului şi călătoriilor în 2007

Cererea în industria turismului şi călătoriilor (creştere anuală %)

1 Muntenegru 10.1 2 China 9.1 3 India 7.9 4 Croaţia 7.8 5 Congo 7.8 6 Vietnam 7.5 7 România 7.4 8 Namibia 7.1 9 Hong Kong 7.0

10 Ciad 7.0

Tabelul IV.13 Prognoza creşterii reale anuale a cererii în industria turismului şi călătoriilor în intervalul 2008-

2017

Exportul de servicii în industria turismului şi călătoriiilor (creştere anuală %)

1 India 14.3 2 Cape Verde 12.9 3 România 12.2 4 Croaţia 12.1 5 Turcia 10.2 6 Serbia 10.1 7 Burundi 10.0 8 Coreea de Sud 9.7 9 Reunion 9.7

10 Vietnam 9.6

Tabelul IV.14 Prognoza creşterii reale anuale a exportului în industria turismului şi călătoriilor în intervalul

2008-2017

Produsul intern brut din industria turismului şi călătoriiilor (creştere %)

1 Angola 33.9 2 Kuweit 24.4 3 Azerbaijan 19.9 4 Trinidad Tobago 18.5 5 România 17.4 6 Libia 16.2 7 Congo 15.8


143 | P a g i n a

8 Bahrain 15.1 9 Arabia Saudită 14.6

10 Luxemburg 14.4

Tabelul IV.15 Creşterea PIB din industria turismului şi călătoriilor în 2007

Creştere reală (%) a numărului locurilor de muncă în industria turismului şi călătoriilor în 2007

1 Kuweit 25.2 2 Bahrein 15.1 3 Trinida Tobago 13.9 4 Libia 13.3 5 Arabia Saudită 12.4 6 Angola 12.4 7 Oman 12.2 8 România 11.5 9 Venezuela 10.5

10 România 10.0

Tabelul IV.12 Creşterea reală a numărului locurilor de muncă în turism în 2007

Figura IV.3 Amplasarea aeroporturilor publice din România

Tabelul IV.13 Evoluţia numărului de pasageri pe principalele aeroporturi publice în anii 2009 şi 2010

Rang Aeroport Localitate 2009 2010 Rata

1 Henri Coandă Bucureşti 4483661 4917952 9.7

2 Aurel Vlaicu Bucureşti 2005694 2118150 5.6

3 Traian Vuia Timişoara 956897 1139133 19.0

4 Clui-Napoca Cluj-Napoca 834400 1028907 23.3

5 George Enescu Bacău 195321 241000 23.4

6 Sibiu Sibiu 154160 198751 28.9

7 Iaşi Iaşi 148538 164000 10.4

8 Mihail Kogălniceanu Constanţa 92983 78457 -15.6

9 Transilvania Târgu Mureş 85000 74362 -12.5


144 | P a g i n a


145 | P a g i n a

a

Master Plan MunteleMareEcoResort

Documents

Transcript of Master Plan MunteleMareEcoResort