60324340 Master Plan Statiunea de Agrement Tratament Nicolina

SC VILA HOUSE SRLSC VILA HOUSE SRLSC VILA HOUSE SRLSC VILA HOUSE SRL Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCURESTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: RO58BREL070001633RO11001,LIBRA BANK - SUC .STEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro

MASTER PLANMASTER PLANMASTER PLANMASTER PLAN

STATIUNEA DE AGREMENT - TRATAMENT NICOLINA


www.vila-house.ro

1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1.11.11.11.1 Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii:

STATIUNEA STATIUNEA STATIUNEA STATIUNEA DE AGREMENT DE AGREMENT DE AGREMENT DE AGREMENT ---- TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT NICOLINA NICOLINA NICOLINA NICOLINA

1.2.1.2.1.2.1.2. Amplasare:Amplasare:Amplasare:Amplasare:

MUNICIPIUL IASI MUNICIPIUL IASI MUNICIPIUL IASI MUNICIPIUL IASI –––– ZONA GARA NICOLINA ZONA GARA NICOLINA ZONA GARA NICOLINA ZONA GARA NICOLINA

1.3. Titu1.3. Titu1.3. Titu1.3. Titularul Investitiei:larul Investitiei:larul Investitiei:larul Investitiei:

PRIMARIA PRIMARIA PRIMARIA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASI

1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:

CONSILIUL LOCAL AL CONSILIUL LOCAL AL CONSILIUL LOCAL AL CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASIMUNICIPIULUI IASI 1.5. Elaborator:1.5. Elaborator:1.5. Elaborator:1.5. Elaborator: SC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTI Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr. 245 245 245 245 /2010 , faza /2010 , faza /2010 , faza /2010 , faza Master PlanMaster PlanMaster PlanMaster Plan


www.vila-house.ro

2. SCURTA PREZENTARE

In cadrul programului “ Strategia de dezvoltare economico – durabila a

Municipiului IASI – ORIZONT 2020”, unul din obiectivele strategice ale dezvoltarii

economice este “ Iasi – Capitala Culturala si Turistica a Romaniei” in care utilizarea

potentialului turistic poate cunoaste o dezvoltare sub urmatoarele aspectele: cultural,

religios, evenimente speciale, turism de afaceri si tratament.

O data cu realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Pentru Polul de Crestere

Iasi 2009 – 2015, s-au conturat principalele proiecte necesar a fi realizate. Autoritatea

pentru coordonarea instrumentelor structurale a avizat favorabil proiectele propuse prin

decizia CMC nr. 8/17.05.2010.

In acest sens Consiliul Local al Municipiului Iasi a solicitat realizarea unui Master

Plan pentru dezvoltarea si aducerea la standarde europene a zonei Nicolina, zona unde

se exploateaza cateva izvoare termale sulfuroase si sunt utilizate nemijlocit de Spitalul

Clinic de Recuperare prin baza sa de tratament de catre cele 10 Clinici Universitare

Medicale.

Staţiunea balneară Nicolina se află în Sud-Vest-ul municipiului Iaşi, la 250 m de

gara Nicolina, înglobată în cartierele localităţii, caz unic de accesibilitate pentru o

aşezare populată şi activă de o jumătate de milion de locuitori, la o asistenţă medicală

complexă, recunoscută ca valoare şi complexitate, de interes naţional.


www.vila-house.ro

Începuturile Băilor Nicolina se înscriu pe la 1950, ca urmare a unui foraj de

prospecţiune al Comitetului Geologic din Bucureşti. Apa adusă la suprafaţă artezian în

şesul Bahluiului forma un nămol negru şi onctuos, întrebuinţat la început empiric, a

determinat un bogat şi pitoresc folclor veterinaro-uman.

Sesizând calităţile curative ale apei şi nămolului, s-au executat şi alte foraje, care

au adus la suprafaţă apă de la 200 m adâncime, din tartanian, sărată şi sulfuroasă,

puternic concentrată (izvorul Victor), de la 400-500 m, din stratul silurian (izvorul Dorin),

una dintre cele mai concentrate surse în H2S, iar de la 1.000 m adâncime, din cristalin,

o apă clorusodică termală.

Documentaţia balneologică a convins Institutul de Balneologie, Ministerul

Sănătăţii şi forurile administrative locale să aprobe construirea de baze specifice

practicii balneare.

Astfel, s-au realizat:

- o bază de tratament ambulatoriu cu dotări complete de balneo-fizioterapie,

- o plajă sezonieră,

- o policlinică cu 9 cabinete de specialitate,

- Spital de Recuperare cu 550 de paturi,

- Sanatoriu UNCAP cu 110 de locuri,

- o şcoală pentru persoanele cu deficienţe motorii cu 850 de locuri,

- o grădiniţă de copii cu deficienţe motorii de 60 de locuri funcţionând în incinta

Policlinicii Balneare.

Aşezămintele complexului au determinat şi dezvoltat noi practici de asistenţă

medicală prin care, o dată cu restabilirea stării de sănătate se urmărea şi inserţia

pacientului într-o activitate profesională.

În această viziune de recuperare funcţională s-au imaginat metode şi s-au

asigurat mijloacele asistenţei de recuperare a deficitelor funcţionale ale aparatului

locomotor, cardiovascular şi respirator, precum şi restabilirea aptitudinilor afectate de

boli profesionale.


www.vila-house.ro

O dată cu aplicarea noului domeniu medical al recuperării capacităţii funcţionale

la bazele balneare de la Nicolina s-au format specialişti de kinetoterapie,

psihokinetoterapie, recuperaţionişti, specialişti în explorări funcţionale, maiştri,

instructori.

Noul domeniu medical a stabilit o largă colaborare cu catedrele învăţământului

politehnic, în vederea proiectării şi perfecţionării aparaturii tehnice necesare explorărilor

funcţionale şi tratamentelor. Au fost create aparate de aero-ionizare (prof. Ion Luca -

Agronomie), generator de ultrasunete (acad. P. Jitaru - Universitate), un număr de 26

de aparate de mecano-terapie (prof. Merticaru şi colectivul de la Institutul Politehnic),

generatoare de curenţi cu impulsuri (prof. N. Boţa), sistem de triaj balnear automatizat

(ing. I. Botez), complex psihokinetoterapeutic (prof. P. Brânzei, V. Paraschiv).

Fundamentarea ştiinţifică în indicarea apelor minerale de la Nicolina a fost

asigurată în urma numeroaselor studii de farmacodinamie, executate în laboratoarele

Institutului de Medicină sub conducerea prof. Gh. Ghimicescu, prof. C. Caraman.

Întregul material ştiinţific, împreună cu lucrările Comisiei de Ecologie Umană au fost

publicate în 42 de volume de studii şi lucrări.

Compoziţia chimică a apelor minerale de aici sunt caracterizate ca ape puternic

sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sulfatate sodice, alcaline. Concentraţia în

compuşi ai sulfului le situează printre cele mai concentrate din Europa. Trei foraje au o

mineralizare totală de 23 g/l, fiind mai concentrate decât apa Mării Negre şi patru

izvoare au o temperatură de 21 de grade Celsius.

Valoarea terapeutică a fondului balnear a fost evidenţiată prin studii şi observaţii

elaborate, în cadrul Policlinicii Balneare Nicolina de dr. Vlad Bejan şi colectivul său, de-

a lungul anilor 1955-1985.

Pe lângă apa minerală ce curge liber din sondă, în zonă se formează nămol,

produs rezultat din procesul biochimic al biomasei asupra căreia acţionează apa

minerală în prezenţa unor bacterii de putrefacţie şi sulfobacterii reducătoare.


www.vila-house.ro

Datorita multitudinii de indicatii de folosire a izvoarelor minerale in cura diferitelor

afectiuni, in cadrul spitalului de recuperare s-au dezvoltat, de la infiintare si pana in

prezent zece clinici ce folosesc nemijlocit curele cu ape sulfuroase de pe amplasament.

Acestea sunt:

Sectia clinica reumatologie 80 paturi

Sectia recuperare, medicina fizica si balneologie I 70 paturi

Sectia recuperare, medicina fizica si balneologie II 45 paturi

Sectia clinica ortopedie si traumatologie 80 paturi

Din care:

- compartiment ATI 5 paturi

Sectia clinica recuperare medicala-cardiovasculara 40 paturi

Sectia clinica recuperare medicala-respiratorie 25 paturi

Sectia clinica recuperare medicala- neurologie 70 paturi

Sectia clinica medicina muncii 20 paturi

Sectia recuperare neuromotorie 70 paturi

Sectia clinica ORL 30 paturi

Din care:

- compartiment implant cohlear 5 paturi

- compartiment ATI 5 paturi

Total 530 paturi

Spitalizare de zi 20 paturi

In toti acesti ani, activitatea sustinuta de cercetare realizata la Spitalul de

Recuperare a determinat recunoasterea valorii actului medical. In prezent in cadrul

Spitalului se deruleaza urmatoarele programe de cercetare finantate de Ministerul

Cercetarii:

1.ARMS- Analiza parametrilor necesari monitorizarii la distanta a

proceselor neuromotorii bazate pe FES .

2.SINPHA- Sisteme incorporate tip neuroproteza pentru recuperarea

persoanelor cu handicap neuromotor.


www.vila-house.ro

3. SANAM- Microsenzori acustici pe baza de nanofire magnetostructive

pentru aplicatii medicale.

Toate aceste stabilimente balneare au arhitectura specifica anilor 70 , iar declinul

turismului balnear romanesc din perioada 1990-2010 au dus la uzura morala si psihica

a tuturor cladirilor, in acest moment fiind necorespunzatoare din punct de vedere al

standardelor turistice si medicale.

După anul 1980, zona balneară Nicolina urma să includă în perimetrul său Dealul

Galata pentru a realiza o zonă balneo-turistică cu amenajări peisagistice, muzeale şi cu

dotări de agrement, realizând o replică a Copoului în partea de S-V a oraşului.


www.vila-house.ro

3. OBIECTIVE. VIZIUNE

Obiectivele Master Planului sunt de a analiza situatia existenta si de a

studia oportunitatile de dezvoltare ale Zonei Balneare Nicolina, oferind astfel

beneficiarului posibilitatea de a lua decizia oportuna in privinta modalitatii de actiune pe

termen scurt, mediu si lung.

Astfel, rolul acestui studiu este de:

- a ajuta la elaborarea ofertei pentru pietele interne / externe bine identificate

pornind de la avantajele competitive ale Municipiului Iasi ;

- de a stabili rolul administratiei locale in dezvoltarea zonei Balneare Nicolina.

Viziunea este ca dezvoltarea zonei balneare Nicolina sa contribuie la

dezvoltarea turismului in Iasi, fiind un atu unicat in competitia cu oferta turistica a

celorlalte mari orase din Romania.

In cadrul « Strategiei de Dezvoltare economico-sociala durabila a

Municipiului Iasi – ORIZONT 2020 » viziunea este recunoasterea Municipiului Iasi

drept « Centru regional politic si administrativ pentru spitale, universitati, scoli,

pentru servicii financiare, asigurari, pentru cumparaturi, pentru transport si

distributie. » si se afirma ca « Dezvoltarea turismului – o optiune fara regrete »

Prezentul Master Plan se inscrie in doua din obiectivele strategice Orizont 2020 :

IASI – CAPITALA CULTURALA SI TURISTICA A ROMANIEI

– in care sunt prevazute urmatoarele actiuni :

• Plan de dezvoltare turistica ;


www.vila-house.ro

• Crearea unui centru de pregatire pentru promovarea serviciilor turistice ;

• Imbunatatirea cazarii turistice ;

• Dezvoltarea de centre de terapie cosmetica si relaxare

IASI – CENTRU DE SERVICII AL REGIUNII – se propune

facilitarea activitatilor cum ar fi crearea de centre regionale si functii pentru

diferite sectoare economice :

- constructia unui centru expozitional ;

- centru de sanatate si terapie ;

- scoala de servicii turistice si alimentare ;

- centru logistic alimentar ;

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Iasi –

Obiectivul General nr. 4 – Valorificarea patrimoniului cultural – istoric si natural in

vederea dezvoltarii potentialului turistic al polului de crestere Iasi unul din programele

prioritare este « amenajare zone de relaxare si

agrement » ce porneste de la premisa ca « punerea in valoare a patrimoniului

natural si valorificarea zonelor de relaxare si agrement va da valente pozitive dezvoltarii

potentialului turistic al Zonei Metropolitane Iasi, scopul final fiind atragerea cat mai

multor turisti romani si straini.

Astfel zona balneara Nicolina poate deveni un punct de convergenta al petrecerii

timpului liber – pentru o zi sau pentru o vacanta – pentru toate categoriile de varsta ale

populatiei.

Prezentul studiu urmareste inscrierea si integrarea in planurile de actiune

propuse in studiile realizate la nivel national si judetean. Acestea sunt:

- Masterplan Dezvoltarea Turismului in Romania – MDRT

- Masterplan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear in Romania -

MDRT

- Strategie de dezvoltare a turismului transfrontalier Iasi – Republica

Moldova – CJ IASI


www.vila-house.ro

4. CADRU SOCIO ECONOMIC

Cadrul socio-economic va surprinde evolutia indicatorilor turistici si de sanatate din

judetul Iasi si din Zona Metropolitana, dar si evolutia populatiei acestui pol de

dezvoltare. Analizarea acestora va reda indirect importanta si necesitatea dezvoltarii

zonei balneare Nicolina.

Sursele datelor statistice prezentate in continuare sunt:

- Directia Judeteana de statistica Iasi – Buletin statistic lunar nr.9 si nr.10 / 2010;

- Comunicat de presa nr 39/09.11.2010;

- Institutul National de Statistica – Turismul Romaniei – Breviar Statistic 2010

- PIDPC Iasi

Populatia Judetului Iasi la 31 iulie 2009 era de 829.973 persoane , cu 14.831

persoane mai mult fata de 2009.

Analizand statistica pe grupe de varsta se constata o descrestere semnificativa a

grupei de varsta 0 – 14 ani – de 83.286 persoane.

In acelasi timp se constata o crestere proportionala cu cca 13% a grupei de varsta

de 15-59 ani si cu cca. 32% a persoanelor aflate in grupa de varsta de peste 60 ani.

Pe grupe de vârstă Anii Total

0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani şi peste

1990 815142 231673 477504 105965

1995 818345 189260 506608 122477

2000 836751 174452 526550 135749


www.vila-house.ro

2001 842126 171469 533487 137170

2002 805330 162939 506744 135647

2003 816003 158142 522251 135610

2004 821621 153317 533127 135177

2005 813943 149302 530460 134181

2006 824083 148545 540864 134674

2007 825100 148184 541664 135252

2008 826552 148539 542116 135897

2009 829973 148387 541493 140093

Aceasta situatie este explicata de doi factori – numarul tot mai mic de nascuti vii si

speranta de viata ce a crescut in ultimii 20 de ani.

Tabel – miscarea naturala a populatiei

2009 2010 1)

oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.

Născuţi-vii 875 757 760 842 762 809 741 718 815 831 878 864 782

Decedaţi 715 788 809 850 689 847 791 700 725 651 629 669 711

Spor natural 160 -31 -49 -8 73 -38 -50 18 90 180 249 195 71

Durata medie a vietii, pe sexe

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

1990-1992 70,61 67,54 73,78

1995-1997 68,44 64,93 72,20

1998-2000 70,93 67,63 74,39

1999-2001 71,33 68,02 74,78

2000-2002 71,40 67,83 75,12

2001-2003 70,97 67,25 74,91

2002-2004 71,16 67,60 74,92

2003-2005 71,88 68,26 75,70

2004-2006 72,63 68,98 76,46

2005-2007 73,13 69,60 76,84

2006-2008 73,52 69,91 77,28

2007-2009 73,79 70,18 77,53


www.vila-house.ro

Populatia activa a inregistrat acelasi trend descrescator, iar ca si activitati in economie,

agricultura si industria au pierdut din numarul de angajati in favoarea serviciilor si a

constructiilor

Judeţul Iaşi 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total economie 344,2 342,6 318,0 316,2 302,8 298,2 290,5 296,4 291,7 297,6 295,8

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 130,3 125,0 136,7 134,7 115,4 110,0 100,7 102,5 97,0 94,6 93,1

Pescuit şi piscicultură 0,3 0,2 0,1 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

Industrie, din care: 98,3 79,7 65,8 64,4 71,2 67,2 61,3 55,8 52,9 51,9 51,3

Industrie extractivă 0,1 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1 *) 0,1 *) 0,1 0,1

Industrie prelucrătoare 92,5 73,4 59,4 58,9 66,1 62,3 56,7 51,2 48,4 47,3 47,0

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5,7 6,1 6,3 5,3 5,0 4,8 4,6 4,5 4,5 4,5 4,2

Construcţii 14,4 14,6 12,9 12,9 13,3 14,4 13,2 17,7 18,8 23,1 25,3

Comerţ 18,5 44,1 28,3 28,5 27,8 28,7 29,9 32,9 34,5 37,4 35,7

Hoteluri şi restaurante 4,6 3,4 3,5 3,0 2,0 2,6 4,0 4,1 4,0 4,8 4,7

Transport, depozitare şi comunicaţii 18,6 18,4 12,7 12,5 12,3 11,8 11,4 12,0 13,2 12,9 12,6

Intermedieri financiare 1,4 1,7 1,8 1,8 1,8 1,8 2,1 2,4 2,2 2,7 2,7

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 13,7 9,0 8,5 9,7 9,5 11,2 13,2 12,5 14,1 15,1 15,7

Administraţie publică şi apărare 3,3 3,5 3,6 3,7 3,8 4,0 4,0 4,7 4,9 5,9 6,3

Învăţământ 22,0 23,1 21,7 21,8 21,3 21,3 22,6 22,7 21,8 20,9 20,9

Sănătate şi asistenţă socială 12,6 14,3 16,7 17,1 17,8 18,3 19,2 18,9 18,8 18,8 19,6

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 6,2 5,6 5,7 5,9 6,4 6,7 8,7 10,0 9,3 9,3 7,7

Astfel se constata o reconversie profesionala a populatiei o data cu dezvoltarea initiativei

private si cu desfiintarea marilor colosi industriali, cea mai mare anvergura avand-o comertul – o

crestere de 17,2 mii persoane si constructiile – o crestere de 10,9 mii persoane, ajungand la

finele anului 2008 la 35,7 mii persoane, respectiv la 25,3 mii persoane.

Activitatea de sanatate si asistenta sociala a cunoscut un trend crescator constant – de la

12,6 mii persoane la 19,6 mii persoane.

Activitatea turistica – reprezentata de hoteluri si restaurante a avut un numar constant de

angajati, in ciuda faptului ca infrastructura hoteliera a evoluat. Astazi in Iasi se regasesc 69

structuri de cazare turistica, din care 7 hoteluri de 4 stele, 15 hoteluri de 3 stele si 35 pensiuni

cu un numar de aproximativ 2400 de angajati.

Activitatea de sanatate si asistenta sociala a cunoscut o dinamica la nivelul trecerii

policlinicilor din proprietatea de stat in proprietate privata.


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al spitalelor, din cele 20 existente in judetul Iasi, 15 spitale sunt

locate in municipiul Iasi iar din acestea 12 spitale sunt universitare. Toate cele 20 spitale sunt

cu capital majoritar de stat.

Dispensare medicale Anii Spitale Policlinici

Total Teritoriale

Centre de

sănătate Creşe Farmacii

1)

Judeţul Iaşi

1990 20 19 198 136 - 36 100

1995 20 20 198 136 1 24 53

2000 22 4 2 - 3 13 21

2001 21 2 6 - 3 13 22

2002 20 - 5 - 2 13 7

2003 20 1 1 - 2 13 21

2004 20 1 2 - 1 14 20

2005 20 1 1 - 1 14 23

2006 20 1 1 - - 13 20

2007 20 1 3 - - 13 19

2008 20 1 4 - - 15 19

De remarcat este faptul ca in 2010 s-a deschis primul spital privat din Iasi aflat in

aproprierea spitalului de recuperare.

Numarul de paturi in spitale a cunoscut un regres, in timp ce numarul personalului medical

a cunoscut o relativa constanta, la nivelul judetului Iasi.

Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar , la 31 decembrie

Anii/ Judetul Iasi

Paturi în spitale

1) Medici

2) Stomatologi Farmacişti Personal sanitar

Mediu

1990 9452 1701 273 232 5190

1995 8660 2050 317 189 6247

2000 8137 2941 320 150 4938

2001 8043 2649 353 132 5026

2002 7972 2584 348 127 5306

2003 6908 2692 440 130 5088

2004 6855 3103 365 139 5527

2005 6870 2663 348 72 5369

2006 6816 2352 275 53 5421

2007 6820 2662 300 44 5698

2008 6743 2812 307 42 5736


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al sosirilor turistilor in judetul Iasi, in 2010 s-a constatat o crestere fata de

2009, conform Buletinelor statistice ale Directiei Judetene de Statistica Iasi din septembrie si

octombrie 2010:

2009 Tipuri de

structuri de primire turistică ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 9882 11130 12691 12639 16028 13628 13912 12672 14166 18164 13179 10168

din care: Hoteluri 6729 7972 9288 9050 11296 9221 9610 9120 10139 13613 9712 7199 Moteluri 7 18 24 48 40 55 20 44 24 24 23 17 Vile turistice 369 374 364 391 412 408 446 343 352 493 371 349 Cabane

turistice 40 129 134 34 25 40 240 41 240 280 117 130 Pensiuni

turistice *) 1212 1265 1356 1464 1657 1514 1456 1479 1545 1827 1134 929 Pensiuni

agroturistice **) 482 452 575 457 654 800 600 542 596 684 477 384

2010 Tipuri de structuri de primire turistică ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.

Total judeţ 8721 10633 12593 14276 17984 16149 14958 13658 16648 19443

din care: Hoteluri 6535 8205 8631 9881 13056 11753 10465 9907 12327 14552 Moteluri 9 8 432 555 838 737 775 443 645 782

Vile turistice 307 353 470 409 564 476 379 380 402 481

Cabane turistice 19 18 60 138 105 105 120 41 95 152

Pensiuni turistice 775 901 1398 1355 1576 1418 1309 1125 1518 1853 Pensiuni

agroturistice 346 310 469 428 579 501 445 462 550 590

Iar indicele de utilizare neta a structurilor de cazare a cunoscut o scadere:

2009 2010

oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.

Total judeţ 40,0 32,5 21,9 19,3 24,5 25,8 29,4 35,4 34,7 28,7 27,9 35,4 38,2

Din punct de vedere al initiativei private, s-a inregistrat o crestere constanta in domeniul

turismului la nivelul Municipiului Iasi. Astfel:

Numar firme private 2000 2007 Agentii turism 18 81 Activitate hoteliera 20 36 Restaurante, baruri,cafenele 246 430


www.vila-house.ro

Cifra de afaceri ( euro) 2000 2007 Agentii turism 3.227.728 10.281.724 Activitate hoteliera 2.537.243 14.170.279 Restaurante, baruri,cafenele 9.530.032 46.507.240

Numar salariati 2000 2007 Agentii turism 71 238

Activitate hoteliera 485 545

Restaurante, baruri,cafenele 1.708 3.005

Se constata astfel ca la nivelul Municipiului Iasi exista o deschidere investitionala spre

turism si petrecerea timpului liber.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a realizat in decursul anului 2009 studii

referitoare la potentialul turistic al tuturor judetelor din Romania, iar Municipiul Iasi, in functie de

punctajele obtinute pentru resurse si pentru infrastructura existenta a obtinut un punctaj total de

66,42 puncte – potential de dezvoltare turistica:

JUDETUL IASI- PONTENTIAL DE DEZVOLTARE TURISTICA

Nr.

crt.

Unitatea administrativ

teritorială

Resurse

naturale

Resurse

antropic

e

Punctaj

total

resurse

turistice

Infrastructură

specific

turistică

Infrastructură

tehnică

Punctaj total

infrastructură

Punctaj

total

potenţial

de

dezvoltare

turistică

1. MUNICIPIUL IAŞI 9,00 24,00 33,00 4,42 29,00 33,42 66,42

4. ORAŞ HÂRLĂU 8,50 8,00 16,50 0,00 24,00 24,00 40,50

24. COTNARI 10,00 9,00 19,00 0,00 17,50 17,50 36,50

Nota: din prezentul tabel au fost eliminate localitatile cu un potential de dezvoltare turistica mai mic de 30 puncte.


www.vila-house.ro

5. TURISMUL BALNEAR

In cadrul posibilitatilor de dezvoltare a turismului in Iasi, un domeniu practic

inexistent pana acum, dar cu un potential extraordinar de dezvoltare, este turismul

balnear.

Turismul balnear este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este

păstrarea sau redobândirea sănătăţii, folosit de o largă categorie de turişti, in mod

regulat.

In Romania, incepand cu anii 1950 a capatat un caracter social, desi mai ales in

perioada interbelica, statiuni balneare precum Vatra Dornei, Baile Herculane, Slanic

Moldova, Baile Govora aveau caracter de statiuni de lux, in care numai cei cu posibilitati

banesti puteau beneficia de o cura de 2 – 3 saptamani.

Caracterul social al acestui tip de turism este pastrat si astazi, Ministerul Muncii

avand un program anual de subventii acordate pentru biletele de tratament, acestea

fiind acordate mai ales pensionarilor si membrilor de sindicat.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a realizat la sfarsitul anului 2009 un

studiu referitor la turismul balnear, finalizat cu un Masterplan de Dezvoltare a Turismului

Balnear .

Concluziile studiului au pus in evidenta problemele actuale ale turismului

romanesc, probleme ce se constata, in mare parte si in Iasi, precum:


www.vila-house.ro

1. Investitiile noi au fost aproape inxistente in ultimii ani, iar baza materiala a

structurilor hoteliere si a celor de tratament a suferit un proces de deteriorare, in unele

cazuri fiind destul de avansat. Importanta clientelei asistate si nivelul sumei forfetare de

suportare a cheltuielilor acesteia le permite, in cel mai bun caz, structurilor balneare sa-

si acopere cheltuielile de functionare.

2. Oferta disponibila este de calitate inegala si eterogena;

3. Mai exista totusi un know-how si o reputatie in tratamentul anti-

imbatranire, chiar daca cercetarea medicala pare in general sa se fi oprit si sectorul

balnear nu mai motiveaza medicii tineri. Fiind putin specializate pe anumite tratamente,

statiunile balneare au o pozitionare mai globala/ mai completa decat tarile unde exista

principiul specializarii;


www.vila-house.ro

4. Romanii au cultura balnearului. Aceasta apare ca:

a. O abordare de tip welness si sanatate legata de o traditie istorica

importanta;

b. Un drept dobandit pentru pensionari si membrii sindicatelor. Sunt de fapt

vacante platite cu ajutorul biletelor compensate. Este o politica sociala si

ne putem intreba cat timp va mai putea dura ea. Putem vorbi in acest caz

de o clientela captiva.

c. Clientelei curelor scurte libere ( cure de o durata intre 3 si 10 zile si

nesubventionate) ii este din ce in ce mai greu sa coabiteze cu clientela

persoanelor in varsta si cea sociala in baze de tratament si structuri de

cazare invechite, cu un confort mai scazut. In aceste conditii, ne putem

intreba daca ei nu se vor orienta spre vacante active, mai ales in

strainatate.

5. Termenii “sanatoriu, baza de tratament, cura”au o conotatie negativa pe

plan regional si folosirea lor ar trebui evitata.

Experientele altor tari au pus in evidenta orientarile pietelor sectorului balnear si

modul in care produsele s-au adaptat acestei evolutii a cererii. Retinem 6 puncte:

- Turismul balnear social este in declin peste tot si sistemele de asigurari

sociale, in general deficitare, incearca sa se dezangajeze. Cu toate acestea, bugetul

mediu alocat de gospodariile europene pentru sanatate si pentru tratamente de

prevenire a bolilor, continua sa creasca, ceea ce se traduce, intre altele, prin

dezvoltarea curelor scurte libere ( cure de o durata intre 3 si 15 zile nesubventionate) In

acelasi timp, nivelul asteptarilor persoanelor care urmeaza cure cu ape termale nu

inceteaza sa creasca iar sectorul balnear trece printr-o perioada de schimbari


www.vila-house.ro

profunde.In aceste conditii, trebuie ca oferta turismului de sanatate sa se imbogateasca

prin adaugarea componentei de wellness.

- Indicatiile terapeutice ale curelor balneare se limiteaza din ce in ce mai

mult la Reumatologie pe care alopatia nu reuseste ( inca?) sa o vindece. In schimb

formele de medicina usoara, curele ce vizeaza obezitatea, antitabagismul, recuperarea

post-natala merg bine. Sunt cure scurte si, de cele mai multe ori, libere.

- Repunerea in forma/ Spa tine de domeniul privatului si se dezvolta peste

tot,atat in cadrul terapiei cat si talasoterapiei. Ea este un produs de lux si este adesea

legata de o linie de produse cosmetice si/sau imbuteliate.

- In schimb, orasele balneare cu un patrimoniu istoric construit si care

folosesc apa ca atractie ludica si pentru repunerea in forma devin un fel de statiuni de

litoral interne, precum Amneville, Bade-Baden,Karlovy-Vary, Badgastein sau Abano

Terme. Turismul balnear competitiv se practica in statiuni animate, cu patrimoniu, cu o

abordare medicalizata: este conceptul de “orase termale”

- Centrele termale cu caracter ludic care s-au dezvoltat in statiunile

balneare nu sunt o solutie viabila, deoarece clientela este adesea incompatibila.

Diversificarea dimensiunii curative prin adaugarea unei dimensiuni recreative este de

obicei un esec. Echipamentele termale cu caracter ludic ( aquaparcurile) trebuie sa faca

obiectul unor studii de piata serioase si sa aiba dimensiunile adecvate. Aceste

echipamente permit ameliorarea ofertei turistice pentru statiunile deja cunoscute si cu

potential turistic, fie sunt incluse in centre termale/baze de tratament, sau chiar

independente de acestea.

- In general putine statini balneare au reusit sa atraga clientela din strainatate.

Turismul balnear este de regula, un turism national si de proximitate. Cand este vorba

de sanatate, ne place sa fim la noi acasa.


www.vila-house.ro

Turismul de sanatate se situeaza in trei sectoare:

- Sectorul Sanatatii – care aduce in prim plan utilizarea resurselor

naturale din apa termala sau din mare ( cu produsele

complementare precum namolurile, algele, etc) in scopuri

terapeutice.

- Sectorul turismului ( pentru petrecerea timpului liber si

wellness) – foloseste apa intr-o maniera ludica in echipamente de

tipul “centru termal”cu caracter ludic sau parc acvatic, dar si centre

spa, pentru ca “no watwer, no leisure”

- Sectorul sportului, in general centre de fitness, care poate sa

includa si o piscina sau cateva echipamente de spa.

• Aceste trei sectoare se adreseaza unor consumatori diferiti cu un marketing

adecvat:

- Persoane la tratament, adesea mai mult sau mai putin

“bolnave”- aflate in cure lungi, care sunt interesate de ingrijiri

medicale cu marketingul produselor de sanatate.

- Turisti care vin pentru agrement sau wellness in statiuni care

trebuie sa ofere o gama intreaga de activitati, organizate in jurul

apei, al culturii, al zapezii. Ei sunt consumatori de prestatii turistice.

- “Sportivi” care vor sa-si intretina corpul, sa faca antrenament, body

building

• Aceste sectoare nu sunt intotdeauna compatibile. Ceea ce este interesant

sunt legaturile dintre ele. In particular, componenta balneara poate ocupa un loc

important in cadrul politicii de preventie, dar probabil nu in acelasi cadru ca cel


www.vila-house.ro

oferit de turismul balnear social actual. Clientela care vine sa-si petreaca

vacantele consuma prestatii de repunere in forma.

• Caracterul medical este intotdeauna o garantie , un plus

Apa este numitorul comun al sectoarelor sanatatii si turismului si, foarte adesea si al

sectorului sportului. Apa este folosita in scopuri diferite in sectoarele respective. Vom

distige astfel:

- Apa decor: ea trebuie sa fie omniprezenta in statiunile balneare:

fantani, lacuri, rauri ( Baden-Baden, Vichy sau Carlovy Vary).

- Apa confort: piscine incalzite, centrele spa si cele termale cu

caracter ludic.

- Apa curativa : apele cu proprietati specifice care trebuie folosite

conform unui protocol medical.

- Apa ludica: cea cu care ne amuzam, apa timpului liber prin

excelenta, folosita in aquaparcuri.

Segmentarea pietelor turismului de sanatate

Segmentele de piata sunt analizate in moduri foarte diferite, chiar daca fac apel

la elemente comune: apa, ingrijiri mai mult sau mai putin medicalizate, personal bine

format.

Diferitele produse/ piete ale turismului de sanatate sunt, in ordinea crescatoare a

medicalizarii, urmatoarele:

1. Turismul medical. Acesta cuprinde acte medicale sau chirurgicale ( nu numai

chirurgie estetica dar si operatii dificile pe cord, ortodontie...) efectuate in institutii


www.vila-house.ro

specializate si pentru care clientii sunt motivati de preturi mai avantajoase decat in tara

lor si/sau tehnici care nu sunt autorizate la ei. Este vorba despre aspectul curativ.

Importanta turismului medical este din ce in ce mai mare peste tot in lume. In prezent, 3

milioane turisti medicali calatoresc in fiecare an, acest numara putand creste pana la 20

milioane.

Actorii principali ai pietei turismului medical, de o parte se afla tarile unde

asigurarile sociale si rambursarile medicale sunt cvasi-inexistente sau foarte scumpe (

SUA, Canada,Marea Britanie, Australia, etc) iar de cealalta parte tarile receptoare care

au axat o mare parte a strategiei lor turistice pe aceasta piata: Thailanda, India, Tunisia

si Bulgaria ( in 2007 a avut o crestere cu 20% a numarului de turisti medicali)

Regimurile de asigurari medicale din europa sunt din ce in ce mai selective in

rambursarea ingrijirilor si adevaratul avantaj concurential al Romaniei ar fi

raportul Calitate/pret competitiv. Acest lucru necesita structuri de inalt nivel din

sfera privata.

2. Turismul balnear – foloseste o apa minerala naturala care provine din panze

freatice sau surse naturale si ale carei proprietati curative sunt recunoscute ( efecte

chimice, termice si mecanice). Este in general practicat intr-un mediu natural adecvat.

Este asociat patrimoniului oraselor termale, a ”luxului de altadata, cu proximitatea unui

cazinou, a unor hoteluri rafinate.

Turismul balnear are o imagine invechita, de cure lungi pentru pensionari,

de prestatii “sociale”.Intreaga localitate turistica este purtatoare de imagine.

Mediul urban trebuie deci sa fie foarte bine ingrijit.Regenerarea urbana se afla in

centrul problematicii pentru recrearea identitatii teritoriului.

Ca activitate medicalizata, el trebuie sa respecte reglementarile sanitare, in mod

necesar stricte, cu privire la apele termale si cu privire la tratamentele balneare.Este in


www.vila-house.ro

general mai mult sau mai putin subventionat de regimurile de asigurari medicale, iar

tarifarea sa este controlata.

Tratamentele balneare sunt din ce in ce mai mult considerate ca tratamente

preventive.

La nivel mondial, turismul balnear este esentialmente european. In prezent, numarul

persoanelor care urmeaza cure balneare este estimat la 10 milioane la nivel mondial,

din care cele mai relevante tari sunt:

- Germania – 6 milioane turisti , din care 250 mii straini;

- Italia – 1,8 milioane turisti, din care 380 mii straini;

- Franta – 500 mii, cu foarte putini turisti straini;

- Spania – 200 mii persoane

3. Talasoterapia – foloseste apa de mare, ale carei proprietati curative sunt

recunoscute ( efecte chimice si mecanice).Aceasta procedura nu este exploatata inca in

Romania.

4. Hidroterapia - propune ingrijiri asemanatoare celor propuse de

talasoterapie, dar folosind apele de izvor ale caror proprietati sunt limitate la efectele

mecanice sau termice. Hidroterapia este mai recenta si mizeaza pe imaginea de

wellness si repunere in forma legata de apa.

5. Oferta de wellness sau spa – tine de sectorul wellness, destindere,

preventie, adica ceea ce nu face obiectul prescriptiei medicale si nu da dreptul la

rambursare de catre asigurarile de sanatate. Este vorba adesea de echipamente de

hoteluri. La nivel mondial numarul persoanelor ce frecventeaza spa-urile este estimat la

100 mil persoane, iar cifra de afaceri se ridica la circa 173 miliarde euro. Acest sector

se va putea dezvolta in Romania in hotelurile de afaceri si de agrement cu spa-uri mici,

dar exista si posibilitatea instalarii unor echipamente mult mai ambitioase in viitoarea

retea a “oraselor termale”.


www.vila-house.ro

6. Sejurul sportiv si fitness-ul tin de un univers activ si tanar, preponderent

masculin.

Turism medical

Turism balnear Talasoterapia Hidroterapia Wellness/spa Fitness

Preventiv X x x x

Curativ x X

Recreativ x x X

La nivel de turism balnear, se disting patru grupuri de baze de tratament:

Grupul 1 – Baze cu misiune/ pozitionare sociala prin excelenta pentru piata nationala si

cea locala, care nu-si vor putea continua activitatea fara subventii publice.

Grupul 2 – Centre “medicalizate” care pot intra pe pietele internationale, pentru ca

poseda un adevarat specific medical si/ sau sunt situate intr-o regiune cu potential

turistic important. Acestea vor putea, de asemenea, dezvolta aspecte industriale (

imbuteliere si linii de produse farmaceutice)

Grupul 3 – Bazele situate in zone unde cererea turistica poate fi mare, dar numai

pentru piata interna regionala sau locala.

Grupul 4 – Centrele situate in zone axate pe turismul international, care s-ar putea

transforma in statiuni de wellness. Pentru acestea, segmentul balnear nu este decat o

activitate printre altele si prestatiile trebuie sa fie la un nivel calitativ ireprosabil.


www.vila-house.ro

In cadrul Judetului Iasi, izvoarele minerale de la Nicolina nu sunt singurele

descoperite si exploatate. Statiunea Strunga ( atestata ca statiune inca de la 1812) a

cunoscut o reputatie deosebita pana in 1989. Din pacate baza materiala s-a pierdut

datorita lipsei totale de investitii.

Izvoare cu ape minerale mai exista si la Raducaneni ( izvoare clorosodice, iodo-

bromurate), Deleni (calitati curative ale aerului si a apelor minerale ) si Cucuteni (

izvoare cu ape minerale)., iar in Iasi, in Copou se exploateaza un izvor cu apa naturala

necarbogazoasa “Amfiteatru”, pe langa izvoarele bicarbonatate, sodice aflate la Breazu

si Gradina Botanica.


www.vila-house.ro

Administrarea apelor minerale este realizata de Societatea Nationala a Apelor

Minerale SA, ce exploateaza cca. 90 % din zacamintele de interes national valorificate

pentru consum alimentar si cca. 16% din potentialul hidromineral al Romaniei.


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al afectiunilor tratate, Baile Nicolina prin Spitalul de

Recuperare trateaza patru din cele sase grupe de afectiuni pentru care sunt

recomandate statiunile balneare din Romania. Acest fapt poate determina optiunea

autoritatilor pentru declararea Iasi-ului drept Statiune Balneara, mai ales daca se va

exploata potentialul apelor minerale din apropriere.

Astfel, Spitalul de Recuperare prin cele zece clinici se realizeaza noua tipuri de

metode medicale balneare, ce folosesc la randul lor circa 50 de proceduri specifice.

Aceste metode sunt:

- Electroterapie;

- Fototerapie ;

- Pneumoterapie;

- Hidro-termo-kineto-terapie;

- Balneoterapie;

- Masoterapie;

- Vertebroterapie;

- Crenoterapie;

- Alte proceduri

Astfel, prin toate metodele medicale aplicate, la un numar de 580 paturi in anul

2009, au fost spitalizati 19.589 bolnavi cu o durata medie de spitalizare de 9,7

zile/pacient. Rata de utilizare a paturilor a fost de 89,97 %.

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania a realizat o situatie a

procedurilor si tratamentelor aplicate in statiunile balneare din Romania. Din pacate,

Baile Nicolina nu se regasesc.


www.vila-house.ro

STATIUNI BALNEO - CLIMATERICE

PROCEDURI SI TRATAMENTE RECOMANDARI TERAPEUTICE

Amara

Baile Calacea

Baile Felix

Baile Felix -1 Mai

Baile Herculane

Baile Olanesti

Baile Tusnad

Bazna

Brasov

Breaza

Bucuresti

Buzias

Calimanesti - Caciulata

Cluj

Constanta

Covasna

Eforie Nord

Geoagiu Bai

Govora

Lacul Sarat

Mangalia

Moneasa

Ocna Sibiului

Ocnele Mari

Oglinzi

Praid

Pucioasa

Sangeorgiu de Mures

Sangeorz Bai

Saturn

Sinaia

Slanic Moldova

Slanic Prahova

Sovata Targu Mures

Turda

Vatra Dornei


www.vila-house.ro

In urma expunerilor din capitolele de mai sus, s-au conturat trei perspective de

dezvoltare ce pot contribui la afirmarea Iasi-ului drept oras turistic, si anume:

� Dezvoltarea unei statiuni balneare in imediata apropriere a centrului

orasului;

� Crearea premizelor pentru dezvoltarea turismului medical;

� Revitalizarea situatiei existente prin aducerea la standardele si cerintele

realizarii unui turism de agrement performant a Bailor Nicolina.


www.vila-house.ro

6. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Municipiul Iași se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei,

caracterizata printr-un relief larg cu interfluvii colinare si deluroase, sau sub forma de

platouri joase cu altitudini obisnuite de 125-150m ce se repeta pe spatii intinse.

Prin extinderea lui, Iașul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata,

Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în

Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt

Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata.

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-

XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și

Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă,

de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola,

Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea

adăugându-se Zona Industrială.

Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ,

sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca

așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de

extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte

localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei

fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi

practic unite cu orașul.


www.vila-house.ro

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de

aer cu proveniență răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Vara

predomina timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul

maselor venite dinspre Nord-Est si Nord cu viscole frevente.Secetele, brumele tarzii de

primavara si timpurii de toamna, aversele de ploaie insotite de caderi de grindina,

completeaza trasaturile regimului climatic continental.

Temperaturile medii anuale inregistrate sunt de cca. 8°C Temperatura maximă

înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1

februarie 1937).

Vantul caracteristic bazinului hidrografic al raului Moldova, din puct de vedere a

clasei de importanta, conform STAS 10101/20-78 se incadreaza in zona B, ceea ce

permite reduceri ale presiunii dinamice cu 40%. Cantitatile medii anuale de precipitatii

se situeaza la valori de circa 550 mm. Directiile dominante ale vanturilor sunt Nord (

21,5%), Sud ( 13%) si din Sud-Est ( 9,5%). Viteza medie anuala este cuprinsa intre 3 ±

5,2 m/s, iar viteza maxima poate atinge 50 m/s.

Orașul s-a dezvoltat de-o parte si de alta a râului Bahlui, pe o lungima de 11 km.

Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari ; la răsărit de oraș,

curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Alimentarea raurilor se face in principal din precipitatii si intr-o masura mai mica din

straturile acvifere. De aceea regimul de scurgere se caracterizeaza prin mari fluctuatii

de debite, reflectand regimul precipitatiilor, evidentiindu-se ape mari de primavara si

viituri pluviale intense in timpul verii si toamnei.

In municipiul Iasi exista o suprafata totala de zona verde de cca 419 Ha formata

din gradini de cartier, scuaruri, gradini de fatada, plantatii stradale, fasii plantate si

platbande etc. Orasul este inconjurat de o perdea forestiera insumand cca 400 ha, care

ofera conditii de agrement. Suprafata de spatiu verde ce revine unui locuitor din

municipiul Iasi este de 20,6 mp, ceea ce corespunde normelor impuse de OUG

114/2007.


www.vila-house.ro

Vegetatia de pe teritoriul Iasului si din imprejurimi are un caracter predominant de

silvostepa dat de palcurile de padure de gorun, tei artar, carpen, etc., cum sunt cele de

la Breazu, Rediu, Aroneanu, Bucium, Uricani.

In zona Nicolina, padurea(plantatia) Galata-Miroslava fixeaza versantul puternic

degradat prin eroziune si alunecari pe o suprafata de 100 ha. Este alcatuita din arborete

pur de salcam( 25 ha), salcam si pin ( 30 ha), arborete amestecate, stejar,ulm, cires,etc.

Zona propusa spre dezvoltare se intinde intre urmatoarele repere:

- Subtraversarea caii ferate in partea de Nord-Vest

- Cartierul de Mircea cel Batran la Vest

- Manastirea Galata – la Sud – Vest;

- Cartierul Nicolina 1 – la Sud

- Bulevardul Republicii – la Nord

- Pasajul Nicolina – la Est

Amplasamentul ales pentru crearea nucleului dezvoltaii zonei balneo turistice

Nicolina Iasi este Spitalul de Recuperare. Aceasta zona are un potential ridicat atat de

efectuare a unor cure balneare cu apa sulfuroasa, cat si pentru potentialul ridicat

turistic, amplasamentul se afla intr-o zona de parc natural, zona ce inconjoara

manastirea Galata (un alt obiectiv turistic important).

Nucleul in jurul caruia se va cristaliza intreaga dezvoltare a zonei

balneoclimaterice este Spitalul de Recuperare. Obiectiv dat in folosinta in anul 1977 ca

unul din cele mai moderne spitale de acest tip, cu o baza de tratament moderna,

amplasata in aceeasi locatie cu spitalul, folosind apa sulfuroasa din zacamant propriu,

Spitalul de Recuperare s-a dezvoltat de la doua clinici la darea in folosinta s-a ajuns in

prezent la 10 clinici amplasate intr-un mod haotic. Acest gen de dezvoltare conduce in

mod inevitabil la pierderea functionalitatii initiale. Astfel au fost ocupate diverse incaperi


www.vila-house.ro

care faceau parte dintr-o anumita schema functionala, perturband astfel intreaga

functionalitate a spitalului.

Spitalul de Recuperare a trecut din subordinea Ministerului Sanatatii in

administrarea Consiliului Local al Municipiului Iasi in acest an. Cu aceasta ocazie a fost

pusa problema unei dezvoltari durabile pe baza unui master plan care sa studieze in

mod organizat, pe etape clare de derulare a demersului.

Spitalul este proprietar al terenului pe care este amplasat. Deasemeni spitalul are

acte de proprietate si pentru un teren de peste 1000mp pe strada Pantelimon Halipa,

situat pe partea opusa a spitalului , si pentru un teren de 10000mp, teren liber de

constructii.

Pentru rezolvarea temei de proiectare este necesar sa luam in considerare

urmatoarele loturi de teren cu sau fara constructii pe ele, loturi care vor intra in

compunerea noului spatiu. Loturile existente care fac parte din viitorul centru balneo

climateric sunt urmatoarele:

- lotul 1 pe care se afla amplasat spitalul S= 35.000mp

- lotul 2 apartine spitalului S= 10.000mp

- lotul 3 apartine spitalului. S= 1.000mp

- lotul 4 teren neproductiv S= 6.500mp

- lotul 5 baile Nicolina S= 5.300mp

- lotul 6 grup scolar nr 2 S= 25.800mp

- lotul 7 hotel UNCAP S= 6.400mp

- lotul 8 policlinica balneara S= 7.000mp

- lotul 9 policlinica sportiva S= 7.200mp

TOTAL SUPRAFETE TEREN = 104.200 mp


www.vila-house.ro

Constructii existente si starea lor

Pe lotul 1 se afla amplasat

Spitalul de Recuperare o cladire

S+P+8E la o prima privire nu prezinta

fisuri sau alte degradari structurale deci

apreciem starea constructiei foarte

buna. In curtea spitalului se mai afla si

constructii anexa care pentru asanarea

imaginii acestui spital, in conditiile ca se

vor face extinderi la constructia

principala, aceste functiuni vor fi

amplasate la subsolul acestor extinderi

Pe lotul 5 se afla amplasat strandul Nicolina care are cateva constructii

improvizate, degradate, la fel ca bazinele de apa sulfuroasa. Ca un semn al zonei mai

exista rezervoare asezate la inaltime in care se prepara namolul. Acest lot trebuie

curatat complet.


www.vila-house.ro

Lotul 6 este ocupat de Grupul Scolar nr 2- Scoala care are un complex format

din camine cazare, cantina si scoala. Aceasta scoala a fost amplasata aici datorita

spitalului pentru a trata cat mai eficient copiii. Constructiile nu sunt de valoare iar ca

stare sunt acceptabile

Pe lotul 7 se afla un mini hotel, cu o mini baza de tratament. Acest hotel este

singurul pe o zona foarte intinsa deci a fost supra solicitat. Pentru a creea conditiile

desfasurarii unui turism balnear civilizat acest hotel este complet insuficient. Hotelul

apartine Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Din punct de vedere tehnic, hotelul nu

mai suporta ridicarea standardului privind confortul, deci dupa parerea noastra este

demolabil.


www.vila-house.ro

Pe loturile 8, 9 sunt amplasate doua policlinici ale caror cabinete au fost vandute

medicilor. Referitor la teren nu avem informatii precise dar se pare ca terenul a ramas in

administrarea Consiliului Judetean, cel care a vandut cabinetele medicilor. Din punct de

vedere structural aceste cladiri nu prezinta nici un fel de probleme fiind concepute cu

inaltimi mici de 2 nivele ( P+1).

Cea mai mare problema o reprezinta aspectul arhitectural, care si de aceasta

data este evident. Dar ceea ce este de neinteles este lipsa de imaginatie a arhitectilor

cand sunt in fata unui asemenea caz, cand ar trebui sa foloseasca intreaga gama de

culori.


www.vila-house.ro

Loturile 2,3,si 4 – sunt terenuri libere de constructii si apartin Spitalului de

Recuperare si Consiliului Local Iasi.

In Municipiul Iasi exista asigurate conditiile edilitare pentru un nivel acceptabil de

locuire urbana. Astfel,exista sistem de alimentare cu apa potabila si sistem de

canalizare a apelor uzate menajere.Exista retea de alimentare cu energie electrica si

retea de alimentare cu gaz.


www.vila-house.ro

7. ANALIZA SWOT

Analiza factorilor ce au un rol determinant in dezvoltarea Zonei Balneare Nicolina

au relevat punctele slabe si punctele forte de care beneficiaza Iasul :

PUNCTE FORTE:

� Iasi – expresia culturii unei natiuni;

� Un potential turistic important. O poarta de intrare pentru o destinatie turistica

culturala recunoscuta, Moldova.

� Ape minerale sulfuroase cu cea mai mare concentratie de H2S din Europa;

� Accesibilitate rutiera, feroviara, aeriana;

� Potential pentru resursele umane din turism;

� Catalizator economic al regiunii Nord – Est si al Republicii Moldova


www.vila-house.ro

PUNCTE SLABE:

� Expansiunea necontrolata a orasului asupra zonelor verzi ce inconjoara citadela;

� Accesul sinuos la Manastirea Galata

� Zona balneara este inconjurata de cartiere de locuinte colective si de un cartier

cu locuinte individuale.

� Prezenta caii ferate si a garii Nicolina la mai putin de 100 m

� Accesul se realizeaza din strada Pantelimon Halipa – strada cu doua benzi, total

insuficienta traficului actual.

� Legatura cu centrul orasului este limitata – accesul se face prin pasarela de la

Nicolina (ce duce direct in Podul Ros – nod de circulatie in Iasi) sau prin pasajul

denivelat pe sub calea ferata cu acces in Bd. Nicolae Iorga (artera de trafic greu)

- punct de colmatare a circulatiei.

� Procentul mare de proprietati particulare in raport cu proprietatea publica din

zona balneara;

� Calitatea serviciilor din ce in ce mai scazuta;

� Supraaglomerarea Spitalului de Recuperare prin existenta numarului mare de

clinici infiintate in timp, care au creat dezorganizarea totala a fluxurilor functionale

de baza a spitalului.

� Functionarea sezoniera a bailor Nicolina ( maxim 3 luni / an)

� Arhitectura anilor 70 care a devenit cenusie o data cu trecerea timpului;

� Insuficientele locuri de parcare;

� Inexistenta posibilitatilor de recreere ( lipsa terenuri de sport, terenuri de joaca,

patinoare, piste de role, piscine, etc)

� Inexistenta nici unui hotel de 5 stele in Iasi. Nici unul din cele 18 hoteluri nu are

prevazut in cadrul acestuia un centru SPA;

� Nici un lant hotelier international nu este prezent in Iasi;

� Insuficienta promovare turistica a orasului Iasi.

� Neamenajarea albiei raului Nicolina


www.vila-house.ro

OPORTUNITATI:

� Declararea Zonei Balneare Nicolina – Statiune Balneara ( conf. OG 109/2000)

� Declararea Zonei Balneare Nicolina – Zona Protejata

� Aducerea la standarde europene a Spitalului de Recuperare

� Dezvoltarea in Iasi a doua componente importante ale turismului: cel balnear si

cel medical;

� Deschiderea unei scoli de turism si servicii – la nivel postliceal

� Specializarea personalului medical mediu in tratamentul balnear;

� Atragerea lanturilor hoteliere internationale;

� Dezvoltarea interesului touroperatorilor straini.

� Dezvoltarea de parteneriate public-private in toate aspectele economice si

sociale.

� Dezvoltarea aeroportului din Iasi.

RISCURI:

� Cresterea nejustificata a valorii terenurilor ramase libere in zona;

� Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala;

� Migrarea fortei de munca specializate catre tarile vest-europene ce ofera salarii

motivante si conditii decente de munca;

� Lipsa unei strategii de marketing in promovarea turistica a orasului Iasi.

� Scaderea numarului de turisti in conditiile crizei economice- financiare;

� Rezistenta la schimbare atat a administratiei locale cat si a populatiei


www.vila-house.ro

8. PROPUNERI

DEZVOLTARE BAILE NICOLINA


www.vila-house.ro

VARIANTA 1

Revitalizarea situatiei existente prin aducereaRevitalizarea situatiei existente prin aducereaRevitalizarea situatiei existente prin aducereaRevitalizarea situatiei existente prin aducerea la standardele la standardele la standardele la standardele

actuale ale Zonei Balneare Nicolinaactuale ale Zonei Balneare Nicolinaactuale ale Zonei Balneare Nicolinaactuale ale Zonei Balneare Nicolina

Se propun investitii minime necesare. In aceasta ipoteza turismul balnear nu se va

putea dezvolta.

Capacitatea de cazare a spitalului si a bazei de tratament va fi marita prin

extinderea spitalului cu doua corpuri noi. La subsolul acestor extinderi se vor

amplasa functiuni care acum ocupa un spatiu valoros in cladiri independente, cladiri a

caror stare tehnica este precara.

Aceste extinderi vor prelua deficitul de suprafete de saloane, si vor inbunatati

conditiile de prestare ale procedurilor balneologice si vor contribui la decongestionarea

fluxurilor functionale si restabilirea acestora in conformitate cu legislatia de acreditare a

spitalelor.

Pe terenul de 10.000 mp din spatele spitalului se va construi o cladire pentru

cercetare in domeniul specific al proprietatilor curative a apelor minerale. Cladirea a

fost conceputa pentru a adaposti si un mic spatiu de micro productie care va viza

resursele de ape minerale locale ( din municipiu si din intreg judetul).


www.vila-house.ro

Spitalul de asemenea va beneficia de lucrari de reparatii capitale care vor

asigura cladirea din punct de vedere structural la noile cerinte de stabilitate la seism ( P

100/1-2006)

Pe lotul 5, lot care este ocupat in prezent de strandul Nicolina, se va

amplasa o baza de agrement – tratament, special conceputa sa determine

functionarea pe tot timpul anului.

Acesta baza de agrement – tratament va avea toate facilitatile necesare pentru

ca o persoana, indiferent de varsta sau de starea de sanatate, va putea petrece o zi

intreaga fara sa se plictiseasca.

In cadrul acestui complex se vor gasi de la spatii pentru proceduri ultra moderne

precum terapia in grup pana la Sali de fitness, de la Sali de Spa la un mic cazinou sau

Sali de jocuri mecanice sau electronice, de la aparate sofisticate de gimnastica la

restaurante ecologice.

In cadrul acestei variante toate terenurile ramase libere in urma demolarilor vor fi

atent amenajate ca spatii verzi.

De asemenea se propun urmatoarele investitii in infrastructura rutiera a

zonei:

- largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi;

- realizarea unei alei carosabile cu rol de delimitare a zonei de interventie fata de

vecinatati;

- realizarea unui nou pasaj pe sub calea ferata ce face legatura strazii

Pantelimon Halipa cu Bd. Nicolae Iorga.

- realizarea unei parcari subterane de 6.000 mp ce va asigura necesarul de

locuri de parcare din zona si va decongestiona traficul auto.

Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-5 cu un total 64300mp suprafata

teren.

Existent: - Alei pietonale – 7954.75mp

- Strazi alei carosabile – 6443.92mp

- Constructii – 14241.36mp


www.vila-house.ro

Propunere: - Alei pietonale – 11.830.80mp

- Strazi alei carosabile – 17.577.45mp

- Constructii noi – 4.137.87mp

Lucrari necesare ce urmeaza a fi executate:

- lucrari constructii instalatii: extindere spital cu doua corpuri noi (unul pentru

clinica ORL si unul pentru extinderea bazei de tratament) S+P+1E, avand o arie

desfasurata de 12.410mp

- lucrari de reamenajare la spital pe intreaga suprafata de 17.500mp

- lucrari constructii instalatii:

o baza agrement - tratament Ad= 4.100 mp

o laborator cercetare Ad=1.100mp

- lucrari de amenajare spatii verzi – 19.270mp

- oglinzi apa – 1.100mp

- strazi, alei carosabile – 17.577,45 mp

- parcare subterana – 6.000 mp

Total interventii pe teren

Suprafata desfasurata ( noi+exist): 37.500 mp

Suprafata construita ( noi+exist): 7.550 mp POT: 11.8 %

Suprafata alei carosabile, parcare: 17.600 mp

Suprafata alei pietonale: 11.800mp CUT: 0,60

Spatii verzi: 27000 mp


www.vila-house.ro

AVANTAJEAVANTAJEAVANTAJEAVANTAJE

Valoarea de investitie este relativ mica, in comparatie cu celealte doua variante

Zona Nicolina va deveni un al doilea pol de manifestare a actului medical din punct de vedere recuperatoriu, fapt ce va ajuta la decongestionarea centrului orasului.

Prin restructurarea urbanistica a zonei studiate se creaza o legatura verde necesara si fireasca cu dealul si Manastirea Galata

Reconsiderarea infrastructurii rutiere prin largirea strazii Pantelimon Halipa, crearea unei parcari subterane si largirea pasajului de subtraversare a caii ferate vor rezolva disfunctionalitatile rutiere din zona.

DDDDEZAVANTAJEEZAVANTAJEEZAVANTAJEEZAVANTAJE

Acordarea tuturor creditelor dezvoltarii actului medical nu rezolva necesitatea stringenta a locurilor de cazare pentru curele de tratament, numarul de locuri a hotelului Nicolina fiind total insuficient

Dezvoltarea zonei din punct de vedere medical limiteaza posibilitatile de dezvoltare comerciala

In jurul parcelei studiate, tesutul urban ramane destructurat si pare ca lipseste un concept urbanistic unitar

Posibilitatile de divertisment sunt limitate


www.vila-house.ro

VARIANTA 2

Crearea premizelor pentru dezvoltarea turismului

medical

- Varianta medie . varianta in care problema cazarii, conditie “sine qva non” a

dezvoltarii unui turism medical eficient, va fi rezolvata prin amplasarea unui hotel,

varianta care asigura un echilibru optim intre valoarea investita si efectul produs

asupra clientilor.

- Hotelul a fost amplasat in lotul 4. Solutia de rezolvare a acestuia este strans

legata de imprejurimi, de punerea acestora in valoare. Solutia adoptata este o

constructie inalta formata din doua turnuri de 20 etaje fiecare, care parcurgand

pietonalul vor incadra imaginea manastrii Galata. La parterul si mezaninul

hotelului se vor gasi spatii de alimentatie publica, Sali de conferinte, pasaje

comerciale, etc.

Aceasta varianta include realizarea propunerilor din prima varianta, si anume:





- lucrari constructii instalatii:

baza agrement - tratament Ad= 4.100 mp special conceputa sa determine

functionarea pe tot timpul anului.





www.vila-house.ro





Laborator cercetare cu Ad=1.100mp, in domeniul specific al proprietatilor curative a

apelor minerale. Cladirea a fost conceputa pentru a adaposti si un mic spatiu de micro

productie care va viza resursele de ape minerale locale ( din municipiu si din intreg

judetul).


- oglinzi apa – 1.100 mp

- strazi, alei carosabile – 17.577 mp

- parcare subterana – 6.000 mp

De asemenea se propun urmatoarele investitii in infrastructura rutiera a zonei:

- largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi;

- realizarea unei alei carosabile cu rol de delimitare a zonei de interventie fata de

vecinatati;

- realizarea unui nou pasaj pe sub calea ferata ce face legatura strazii

Pantelimon Halipa cu Bd. Nicolae Iorga.

- realizarea unei parcari subterane de 6000 mp ce va asigura necesarul de

locuri de parcare din zona si va decongestiona traficul auto.

Avantajul acestei solutii deriva din urmatoarele considerente:

- se creaza posibilitatea dezvoltarii turismului medical prin atragerea interesului

lanturilor hoteliere internationale ce sunt axate pe turismul medical;

- valoarea investitiilor realizate direct de administratia locala va fi micsorata

considerabil prin realizarea de parteneriate public – private;

- activitatea de cercetare – dezvoltare din cadrul spitalului de recuperare va fi

sustenabila prin interesul direct manifestat de investitorii in turismul medical;


www.vila-house.ro

- tendinta actuala a personalului medical specializat de plecare peste hotare va fi

stopata prin asigurarea conditiilor decente de desfasurare a activitatii;

- impunerea standardelor internationale medicale va determina sistemul sanitar din

Iasi sa ridice nivelul de practica medicala.

Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-5 cu un total 64300mp suprafata teren.

Existent: Alei pietonale: 7.954.75mp

Strazi alei carosabile: 6.443.92mp

Constructii: 14.241.36mp

Propunere: Alei pietonale noi 13.800mp

Strazi alei carosabile noi 17.577.45mp

Constructii noi 8.000mp

Total interventii pe teren

Suprafata desfasurata ( noi+exist): 54.100 mp



Suprafata alei pietonale: 13.800 mp CUT: 0,90

Spatii verzi: 25.000 mp


www.vila-house.ro


Solutia propune dezvoltarea unui nou pol urban prin realizarea unei constructii inalte, de 20 etaje

Zona Nicolina va cunoaste o dezvoltare puternica din punct de vedere comercial, ca urmare a prezentei hotelului

Solutia determina atragerea capitalului privat alaturi de cel public prin crearea de parteneriate public-private

Ca urmare a investitiilor propuse, intreaga zona Nicolina va cunoaste un reviriment urban


DEZAVANTAJEDEZAVANTAJEDEZAVANTAJEDEZAVANTAJE

Valoarea de investitie este mare daca nu se atrage capitalul privat

Dezvoltarea zonei din punct de vedere comercial creaza premisele unei aglomerari urbane

Dezvoltarea comerciala va limita prezenta spatiilor verzi, astfel omul nu beneficiaza de o relatie directa cu natura


www.vila-house.ro

VARIANTA 3

Dezvoltarea unei statiuni balneare in imediata

apropriere a centrului orasului Varianta maximala este o ipoteza de lucru care incearca sa si reuseste sa se

apropie de dezideratul Primariei ca Baile Nicolina sa devina o statiune balneo-

climaterica. Obiectivele acestei variante sunt urmatoarele:

- 1. cladirea spitalului, caci numai aceasta va mai ramane, va primi

transformari radicale atat in ceea ce priveste functionalitatea cat si din punct de vedere

arhitectural. Aceasta cladire nu va mai avea aspectul unui spital cu multi oameni

imbracati in alb, va fi necesara schimbarea raportului dintre medic si bolnav, in care

medicul nu mai intervine glorios in ajutorul bolnavului, ci va deveni un sfatuitor pentru

prevenirea bolilor. Astfel din personajul izbavitor, medicul, va deveni un rau cat mai mic

posibil, dar absolut necesar.

2. Baza de Agrement -Tratament - special conceputa sa determine functionarea

pe tot timpul anului.








- 3. Unitatile de cazare tip vila pot asigura un grad sporit de confort, care vine

in completarea capacitatii de cazare a spitalului. Acest tip de cazare este cel mai luxos

fiind formate di doua sau patru apartamente sau garsoniere avand posibilitatea unor


www.vila-house.ro

servicii alternative cum ar fi: restaurante , cofetarii, baruri, discoteci, cluburi, spatii

plantate, piscine, terenuri de sport, cinematograf si cazinou. Aceste functiuni deosebite

se vor amplasa pe loturile 4, 6, 8 si 9 sub forma pavilionara, formand o adevarata

statiune balneo climaterica.

Avantajele solutiei pot fi catalogate din urmatoarele puncte de vedere:

- din punct de vedere economic: valoarea de investitie poate fi esalonata fata de

varianta medie deoarece au fost evitate constructiile de dimensiuni mari si au

fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente

modulate, usor sa fie uzinate;

- conform calculelor valorii de investitie la varianta maximala fata de valoarea

Variatei medii;

- varianta a fost usor de stucturat pe categorii de lucrari;

- din punct de vedere tehnic aceste constructii vor fi realizate din materiale

ecologice, materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu rezistenta sporita;

- Prin alegerea Variantei maximale se ofera tuturor o gama mai larga de posibilitati

de distractie, acoperind o arie larga de cosumatori structurati pe categorii de

varste, pe categorii de preocupari sau pe categorii de instruire;

- Prin alegerea rezolvarii functionale cu constructii mici exista posibilitatea unei

flexibilitati sporite prin posibilitatea reamenajarii interioare .

Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-9 cu un total 110.700mp suprafata

teren.

Existent: alei pietonale 1.600mp

Strazi alei carosabile – 6.444 mp

Constructii – 14.241mp

Propunere: alei pietonale – 24.100mp

Strazi alei carosabile – 17.600mp

Constructii – 11.800mp


www.vila-house.ro

Lucrari necesare ce urmeaza a fi executate:





- lucrari de demolare

- lucrari constructii instalatii: ambulatoriu Ad=4.000mp, laborator cercetare

Ad=1.100mp si ansamblu vile cazarex Ad=21.000mp


- oglinzi apa – 500mp

- strazi, alei carosabile – 17.600mp

- spatii verzi – 32.000mp

Total interventii pe teren Suprafata desfasurata ( noi+exist): 55.500 mp



Suprafata alei pietonale 24.000mp CUT: 0.50

Spatii verzi: 50.000 mp


www.vila-house.ro


Solutia propune extinderea capacitatii de cazare

Tesutul urban se restructureaza

Omul beneficiaza de o relatie directa cu natura

Desfasurarea activitatilor sportive este favorizata

Se creaza posibilitatea dezvoltarii turismului in zona


DEZAVANTAJEDEZAVANTAJEDEZAVANTAJEDEZAVANTAJE

Valoarea de investitie este mare si cade in sarcina autoritatilor publice

Solutia implica necesitatea exproprierii anumitor proprietati private si demolarea constructiilor existente


www.vila-house.ro

Premise asupra calculului valorii de investitie

Cadrul legal pentru calculul valorii de investitie

� Ordinul MLPAT 11N Tab 2 – Valoarea medie estimata a investitiei

� Hotararea nr. 363 din 14.04.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitie finantate din fonduri publice.

Lista cladirilor la care se fac interventii Constructiile noi ce urmeaza sa fie amplasate in statiunea Nicolina este urmatoarea:

� Laborator cercetare si mica productie are o suprafata construita de 1100mp,

se desfasoara pe demisol, parter, 3 etaje. Se propune o cladire simpla, in cadre,

pe radier general, cu pereti cortina. In conformitate cu standardele de cost

aprobate prin HG 363/2010 se poate lua in considerare costul unitar fara TVA de

1404Euro/mp la total deviz si 888Euro/mp pentru C+I.

� Ambulatoriu, este o cladire care face legatura dintre clientii care vin la cura

balneara si clientiii intamplatori, localnici sau nu, care doresc sa petreaca timpul

liber. Astfel se vor inbina elemente de „welness” cu elemente de fizioterapie, Sali

de gimnastica cu Sali de cinematografie, spatii de alimentatie publica cu sali de

forta, totul pentru a ocupa clientul o zi intreaga. Constructia este mai pretentioasa

deoarece include si o piscina interioara. Cladirea se desfasoara pe parter etaj si

subsol, are suprafata construita la sol de 1350 mp si o arie desfasurata de

4.100mp. Avand in vedere gradul de complexitate este mai ridicat decat al


www.vila-house.ro

celorlalte obiective costul unitar este de 1600Euro/mp la total investitie,

1120Euro/mp pentru C+I

� Vila cazare cu doua apartamente de 2 camere, fiecare nivel cu intrarea

separata, avand tot confortul de acasa. Se vor construi constructii cu garsoniere.

Aceste constructii sunt clasice cu fundatii, plansee, stalpisori si centuri din BA, In

rest meteriale obisnuite, la finisajele exterioare se vor folosi materiale speciale –

lemn tratat. Din punct de vedere functional se vor respecta prevederile Ordinului

nr 510 din 2002 privind clasificarea pe stele a structurilor turistice, pentru 4 – 5

stele. In aceste conditii costul unitar pentru estimarea costului investitiei este

802Euro/mp pentru total deviz din care 654Euro/mp pt C+I.

� Hotelul de 4 – 5 stele a fost configurat intr-un mod mai special astfel incat acest

obiect de investitie sa poata deveni un simbol al zonei, un element care sa

exprime legatura dintre actualitate si trecut, intre traditie si inovatie. Astfel a

rezultat o cladire formata din doua turnuri inalte de 20 etaje , turnuri ce au o

forma destructurata, anvelopate cu pereti cortina cu stuctura ascunsa. Aceste

turnuri vor avea functiunea de cazare, iar la etajele inferioare a fost organizat un

bazar comercial. Intregul ansamblu se va realiza pe o structura din beton armat,

si va respecta toate normele privind proiectarea cladirilor inalte si foarte inalte.

Referitor la conceptia functionala a hotelului se va respecta Ordinul Ministrului

Turismului nr 510 din 2002 privind clasificarea pe stele a structurilor turistice

pentru un hotel de 4 – 5 stele. Cele doua turnuri vor avea o capacitate de 250 de

camere de doua paturi si 35 apartamente. Costul unitar exclusiv TVA al hotelului

este1260Euro/mp la total deviz din care 950Euro la C+I.

� Ansamblu comercial si de prestari servicii este un complex de cladiri avand o

structura clasica din beton armat. Cladirile se vor desfasura pe parter , subsol, si

1 – 2 etaje, iar din puct de vedere functional vor fi spatii de inchiriat, individuale si

vor cuprinde spatii rezerva marfa, sala de vanzare. Grupurile sanitare vor fi

comune Costul unitar exclusiv TVA al hotelului este1260Euro/mp la total deviz

din care 1020Euro/mp la C+I.


www.vila-house.ro

� Corp de cladire nou - extindere spital va fi o cladire independenta cu legaturi

functionale cu corpul principal al spitalului si va cuprinde spatii specifice unei

clinici sau altor spatii functionale care sunt deficitare in prezent. Din analiza

complexa a distributiei spatiilor, in prezent, in Spitalul de Recuperare a fost

constata o dispunere foarte neuniforma a clinicii ORL. Astfel propunem

construirea unui corp nou de cladire care va fi pe S+P+2Etaje care sa dispuna de

propria organizare, avand bloc operator propriu eliberand spatiul de la etajul 1,

dand posibilitatea refacerii vechilor circuite functionale. O alta extindere a fost

propusa pentru baza de tratament. Aceste constructii sunt lucrari obisnuite: infra

si supra structura din beton armat, zidarie din BCA, tamplarie din aluminium,

invelitoare tip terasa. In aceste conditii costul unitar conform Hotararii nr 363 din

14.04.2010 va fi 1351euro/mp investitii de baza din care constructii instalatii

867euro/mp.


www.vila-house.ro

9999. SURSE DE FINANTARE. SURSE DE FINANTARE. SURSE DE FINANTARE. SURSE DE FINANTARE

Experienta primilor patru ani, comprimati la trei ani de depunere proiecte pentru

obtinerea fondurilor nerambursabile, ne demonstreaza ca drumul de la idee pana la

functionare este anevoios.

Epuizarea fondurilor alocate pe diferite axe de a aratat realitatea cruda a faptului

ca necesitatile urgente de rezolvare a problemelor stringente si punctuale nu pot fi

acoperite decat intr-o foarte mica masura.

Criza economica simtita tot mai profund de populatia Romaniei nu s-a incheiat

inca, iar marea provocare a autoritatilor locale este de a cauta si a gasi cele mai bune

solutii pentru crearea premiselor necesare unui nivel de trai decent pentru locuitorii

localitatilor respective.

Astfel, pentru dezvoltarea STATIUNII DE TRATAMENT – AGREMENT

NICOLINA, problema finantarii devine organica in sensul in care realizarea integrala a

uneia din cele trei variante este mai mare decat intreaga suma alocata Regiunii Nord-

Est pe AXA prioritara 5 – Dezvoltarea Durabila si Promovarea Turismului , DMI 5.2 -

Creare, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabila a resurselor naturale cu potential turistic si pentru cresterea calitatii serviciilor

turistice.

Crearea unei statiuni balneare in interiorul Municipiului Iasi duce implicit la

ridicarea nivelului de trai nu numai a locuitorilor orasului ci si a Zonei Metropolitane Iasi

si implicit a intregii Regiuni Nord Est din Romania.

Realizarea unei statiuni balneare in cadrul unui oras semnaleaza, pe linga

resursele de ape minerale termale, si calitatea decorului natural, calitatea serviciilor

oferite, calitatea actului medical, calitatea institutiilor de invatamant si cultura, pe scurt

“Calitatea Oamenilor din Iasi„


www.vila-house.ro

Astfel proiectele necesar a fi realizate, comune pentru toate cele trei variante

sunt:

Lucrari de infrastructura urbana

- extindere strada Pantelimon Halipa la 4 benzi de circulatie;

- realizare pasaj rutier subtraversare cale ferata ( legatura cu strada N. Iorga)

- realizare parcare subterana

Lucrari de infrastructura turistica

- Baza de agrement tratament

- Lucrari de amenajare spatii verzi

- Oglinzi de apa

- Alei pietonale si carosabile

- Instalatii electrice, sanitare, de termoficare si de gaze de incinta

Lucrari de infrastructura de sanatate

- Cladire laborator Cercetare – Dezvoltare

Proiectele identificate specifice fiecarei variante sunt:

Varianta 1 Lucrari de infrastructura de sanatate

o Extindere spital cu doua corpuri noi o Reamenajare spital

Varianta 2 Lucrari de infrastructura turistica

o Hotel de 4-5 stele o Spatii comerciale anexate hotelului

Lucrari de infrastructura de sanatate

o Reamenajare spital


www.vila-house.ro

Varianta 3 ---- Lucrari de infrastructura turistica

• Transformare spital in hotel • Extindere spatii cazare hotel • Ansamblu vile cazare • Spatii comerciale si de agrement anexate ansamblului

turistic Pentru anul 2011, sursele de finatare pentru dezvoltarea zonei Nicolina sunt : Axa Prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere

Subdomeniul : Poli de Crestere

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a avizat favorabil prin

decizia CMC nr. 8/17.05.2010 proiectul de realizare a unei baze de tratament –

agrement pe terenul strandului Nicolina.

Pentru toate celelalte investitii necesar a fi realizate, apelurile de proiecte sunt

suspendate pentru Regiunea de Dezvoltare Nord – Est.

Alte surse de finantare :

- de la bugetul de stat, prin programul de Reabilitare/Modernizare/ dezvoltare a

Statiunilor Balneoclimaterice dezvoltat de MDRL

- Scheme de ajutor de stat pentru reabilitarea/ modernizarea/dezvoltarea

infrastructurii publice rutiere

- De la bugetul local

- Realizarea de parteneriate public – private

In cazul variantelor 2 si 3 propunerile de dezvoltare sunt adaptabile cerintelor incheierii

parteneriatelor public - private


www.vila-house.ro

10101010. . . . CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII

a. Valorile de investitie ale celor doua variante – varianta medie si varianta

maximala, sunt sensibil apropiate, deci trebuie gasite alte criterii axiologice care sa stea

la baza alegerii variantei optime;

b. Avand la baza principiul pavilionar pentru rezolvarea cazarii in statiune,

aceasta confera investitorului posibilitatea sa etapizeze pe un termen mai lung

investitia;

c. Prima varianta, minimala, nu rezolva problema cazarii, problema esentiala

pentru existenta unei statiuni de orice fel – deci varianta minimala nu raspunde

cerintelor temei;

d. Din punct de vedere al constructorului este mai eficient sa sa lucrezi intr-un

spatiu restrans decat pe o suprafata intinsa si.

e. Din punct de vedere al utilitatilor cea mai convenabila este varianta medie;

f. Din punct de vedere urbanistic varianta maximala pare sa se aseze in zona cel

mai potrivit, ca regim de inatime, ca textura urbana, in concluzie este mai in spiritul

locului; varianta cu hotelul – vaianta medie, inceaca sa particularizeze zona,sa o

marcheze, sa arate ca in acel loc se intampla ceva. In afara de aceast solutia incearca

sa puna in valoare pozitia extrem de interesanta a manastirii Galata.

g. Pentru a deveni viabil acest plan de infiintare a unei statiuni de agrement si

tratament este necesar ca politica primariei sa fie consecventa in urmatoarele directii:


www.vila-house.ro

1. Sa nu mai permita construirea cladirilor care creaza aglomeratii in zona, sa nu

incurajeze dezvoltarea cartierul de case de la poalele Galatei si de cate ori exista

posibilitatea sa permita crearea unei legaturi a zonei verzi de pe dealul Galata cu

amplasamentul statiunii de agrement si tratament. Ar fi remarcabil daca primaria ar opri

investitiile din zona de protectie a garii Nicolina

2. Largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi;

3. Largirea pasajului de trecere sub calea ferata ce face legatura cu Bd. N. Iorga

4. Realizarea unui plan de Marketing pentru promovarea Brand-ului Iasi – Oras

Turistic, cu toate componentele turismului, in care Turismul Medical Balnear sa

beneficieze de o atentie sporita;

5. Inscrierea in programele de dezvoltare a turismului in Romania si a Turismului

Balnear National dezvoltate de MDRL

6. Realizarea de parteneriate cu Ministerul Sanatatii si cu Ministerul Educatiei

referitor la punerea in practica a unui program de specializare in tratamentul balnear a

medicilor de familie si a personalului sanitar de nivel mediu.

60324340 Master Plan Statiunea de Agrement Tratament Nicolina

Documents

Transcript of 60324340 Master Plan Statiunea de Agrement Tratament Nicolina