Ziarul tinerilor jurnalişti

martie, 2012 pagina 1

LICEUL TEORETIC „ALEXANDRU CEL BUN”

Editorial

Izbucnirea oricărui război cur-

mă orice raționament ce se poate naște

în mintea mea. Să nu fim capabili de a

conserva și de a menține pacea la noi

acasă? Acum 20 ani am evidențiat

acest fapt (să nu credeți că vorbesc ab-

surdități, e un eveniment concret și

durut – 2 martie 1992). Printre atâtea

suflete devotate limbii și datinilor stră-

bunilor nu s-a ridicat cel uns de Dum-

nezeu, avem doar inimi ce iubesc

toponimul de popor și atât, pe spatele

căruia scriu falsul devotament de țară,

spirite preocupate de rutina zilnică. Și

ce s-a întâmplat după conflictul mili-

tar? – acoperirea unei palme de pământ

luate pe nedrept cu o perdea de fier.

Purtăm noi vreo vină? Am

luptat îndeajuns sau suntem prea

extenuați? Nicidecum. Am cedat prea

repede. Unde sunt furtunile celea de

idei, în care ideea integritate, unitate să

fie mai mare ca uman, genial? Avem ce

avem și asta suntem noi. Cât despre

inteligența noastră – „o inteligență

falsă”. O bună parte dintre cei de-

atunci (inclusiv și cei de azi) care

privesc această bucată de pământ ca un

exil, ca „o supărătoare condițiune a

existenței lor”, așteaptă de undeva

salvarea. Ha-ha! Trebuia și trebuie noi

să răscolim „geniul național”. Parcă

dormităm...

Iată și subiectul unui eventual

roman al Mizeriilor acestei realități.

Vi se pare bizară judecata mea?

Cum știți, iar eu simt ceva în mine,

simt că pentru stângăcia, lașitatea și

indiferența noastră aș putea ajunge să-i

desprețuiesc pe oameni.

Gribiniuc Maria

O ciudată metamorfoză

se anunță pe tărâmul spi-

ritului.... și asta o simțim

cu toată făptura.

Un altul m-am trezit de

dimineață. M-am căutat

peste tot și nu eram nici

cât o mogâldeață. Poate

e o glumă de-a priete-

nilor, ca de obicei, dar

nici în coș și nici în

condei nu sunt! Nu sunt

nicicum și niciunde.

Hei! Cine știe unde-s,

să-i dau un milion! În

prag zâmbea un cântec.

La geam – o primăvară.

continuare în pag. 5

O, primăvară, primăvară…

Dragă Cititorule, află că

primăvara vine cu surprize

deosebite, îți lăsăm în gând

doar o picătură, ai grijă să nu

te înghită curiozitatea. Pe data

de 1 martie, liceul nostru va

petrece un seminar, având în

calitate de oaspeți oameni

distinși în activitățile

cărora se dăruiesc zilnic.

Dar la acest eveniment

revenim după desfășu-

rarea lui.

Echipa de redacție

NE MÂNDRIM CU EI!!!

Ei ne-au reprezentat Liceul la Olimpiadele raionale de la

Căușeni în anul acesta:

I loc. Ceban Oxana, cls. a IX-a, istoria

Țurcan Daniel, cls. a X-a, istoria

Hoitu Mihaela, cls. a X-a, geografia

Potângă Victoria, cls. a XI-a, chimia

Gribiniuc Tatiana, cls. a XII-a, chimia

II loc Basarab Andrei, cls. a IX-a, lb. Rusă

III loc Gibiniuc Anastasia, cls. a IX-a, lb. Română

Demianova Tatiana, cls. a IX-a, biologia

Obuhov Vadim, cls. XI-a, istoria

Menţiune Ceban Oxana, cls. a IX-a,

lb. franceză

PAGINA 2 EVENIMENT IMPULS

Două maluri – un război

Conflictul din Transnistria

Informații generale

Perioadă 2 martie 1992 – 21 iulie

1992

Loc Transnistria

Rezultat Independența de facto a

Transnistriei

Combatanți

Republica

Moldova

Suport

limitat oferit

de:

România

Republica separatistă

Transnistria

Armata a 14-a de gardă

sovietică

voluntari ruși

voluntari ucrainieni

Suport limitat oferit de:

Rusia

Conducători

Mircea

Snegur

Igor Smirnov

Alexandr Lebed

Efective

25,000 -

35,000

necunoscute

Pierderi omenești

279

combatanți

morți, 400

de civili

1093 transnistreni

59 soldați ruși,

152 soldați cazaci morți

A[sursa: ro.wikipedia.org]

Un început cu stângul

Primăvara primului nostru

an de libertate post-comu-

nistă, de litigii politice, eco-

nomice și sociale a trans-

format entuziasmul zilelor

din August ’91 într-o vrajbă

sterilă și epuizantă. De aceea

2 martie ’92 devine zi

neagră în scurta istorie a

Republicii Moldova.

Fără fantezie

Toate scenariile de război

post-sovietice sunt puse în

realitate după același prin-

cipiu: frânarea intenționată a

eforturilor de emancipare a

popoarelor fostei Uniuni și

menținerea lor sub controlul

Moscovei prin încurajarea

conflictelor interetnice.

La ce te mai poți aștepta

de la ruși…?

Dacă locul cel mai bun

pentru punerea în ființă al

unor asemenea scenarii este

Caucazul – prin mulțimea

populațiilor, religiilor, lim-

bilor, prin multilateralitatea

moștenirii istorice, prin va-

rietatea reliefului – locul cel

mai nepotrivit este Trans-

nistria. Un spațiu deschis, cu

o istorie simplă, recentă,

aproape săracă, locuit de po-

pulații cu aceeași religie,

care nu au nici o predis-

poziție pentru conflicte in-

teretnice. Totodată, războiul

se desfășoară într-un cadru

preponderent rural, unde

toată lumea se cunoaște cu

toată lumea și unde nu există

secrete. Transnistria repre-

zintă, probabil, zona în care

politica imperialistă post-

sovietică este cel mai ușor

de analizat.

Războiul a constituit par-

tea cea mai vizibilă a unei

politici criminale, neostaliniste.

El a fost mărit de un adevărat

genocid dezlănțuit împotriva

populației băștinașe, care nu își

găsește valoare egală decât în

marea teroare a războiului civil

sau a anilor ’30.

Nici un pic de respect

Pe malul Nistrului, cimitirele

au fost locurile predilecte peste

care s-au construit case de

cultură sau complexuri spor-

tive, în perioada sovietică. În

timpul conflictului, aici au fost

încărtiruiți gardiștii și cazacii;

aici a fost locul în care s-au

comis noi crime.

Un strat de morți se așează

peste altul și se preface în

pământ, în praf, în uitare.

Sperăm…

Acolo unde oamenii mor

ușor, veștile mor și mai ușor.

Dacă împotriva crimei fizice

deja comise nu mai putem lup-

ta, putem lupta împotriva uită-

rii. Dacă funcționam ca popor,

trebuie să facem astfel încât

amintirea și semnificația atâtor

vieți sacrificate să supra-

viețuiască morții individuale.

„Trebuie să consemnăm și să

ne asumăm istoria. Sperăm că

aceasta ne va servi ca o protec-

ție parțială împotriva amenin-

țării crimelor viitoare.”

Țanțuc Sergiu

[su

rsa:

ww

w.i

nfo

pru

t.ro

]

IMPULS INTERVIU PAGINA 3

„LUPTA NU DUCE LA BINE…”

Pentru că la 2 martie a.c. se

împlinesc, deja, 20 de ani de la

începerea conflictului armat de

pe Nistru, echipa de redacție a

ziarului „Impuls” a hotărât să

ia un interviu de la un

participant la acele zile tragice.

Pe motiv că suntem într-o zonă

periculoasă, am decis să nu

deschidem numele intervie-

vatului, dar și localitatea natală

a acestuia (putem menționa că

este o localitate din suburbia

orașului Tighina)

– Bună seara! Sunteți un

participant la războiul trans-

nistrean. Conștientizăm faptul

că răsfoirea acestor eveni-

mente trecute doare, dar

totuși… De partea cui ați

luptat?

– Desigur că am luptat de

partea moldovenilor din

dreapta Nistrului.

– Cum a fost primită „armata”

moldavă de către populație? – Populația baștinașă spera că

armata va putea lichida

regimul separatist din Mol-

dova și astfel va fi salvată și

integritatea noastră teritorială,

de aceea ea fusese primită de

populație cu bucurie. – Ce zvonuri existau în

privința inițiatorului de

război?

– Nu se vorbea despre aces-

tea. – Ce v-a făcut să luați arma în

mână și să mergeți la război?

– Dorința de a-mi apăra țara,

limba, istoria și viitorul atât al

nostru, cât și al generațiilor ce

vor urma. – Cum a fost prima zi pe

front? – Din localitatea natală am

plecat în satul Cârnățeni, unde

se afla depozitul de arme. De

aici am luat arme și am

revenit, unde comandanții ne-

au repartizat pe fiecare la

poziția sa, care la Movila lui

Suvorov, care la traseul ce

duce spre Chițcani. Eu am

luptat în grădinița 22 pe strada

Dzerjinski din Bender. – Ce spuneau cei alături de

care luptați?

– Desigur că erau neliniștiți,

însă gândul la familie și la

copii îi mobilizau să lupte

demn în continuare. Într-o zi

chiar am ajuns la concluzia că

avem același destin ca și-al

părințiilor noștri ce au luptat

în ce de-al II Război Mondial

împotriva fascismului, ajun-

gând și noi să apărăm patria

de separatiștii transnistreni. – Dacă ați avea posibilitatea să

dați timpul înapoi, ați fi

participat sau ați fi schimbat

ceva în acțiunile Dvs.?

– Categoric nu m-aș duce la

război. Am plecat la război cu

gândul că voi putea contribui

la prosperarea țării, însă

situația acesteia mă îngrozeș-

te. Deseori mă întreb, oare am

luptat pentru ca acum în țară

să domnească haosul și

corupția? Oare am luptat ca

prețurile din țară să fie

aceleași ca în Europa, iar

salariile ca în URSS? De

aceea și o mare parte din

populație migrează peste

hotare, în căutarea unei vieți

mai bune, devin acolo slugi și

nu sunt prețuiți de nimeni.

Noi, cetățenii, am încercat să

facem posibilul pentru bunăs-

tarea țării, însă datorită con-

ducerii, țara noastră stagnează

atât din punct de vedere

economic, financiar, cât și din

punct de vedere intelectual. – Războiul a lăsat vreo

amprentă asupra Dvs, asupra

vieții Dvs?

– Da, desigur. Războiul mi-a

schimbat viața spre rău, atât

mie, cât și întregii populații,

deoarece, imediat după răz-

boi, țara a fost afectată de o

criză financiară. La fel și

omorurile din timpul războ-

iului m-au făcut să-mi schimb

unele concepții despre viață,

atât că m-a învățat să

prețuiesc și mai mult ceea ce

am. – Ce sfat le-ați da generațiilor

actuale și celor ce vor urma, în

privința războaielor?

– Lupta nu duce la bine, de

aceea faceți posibilul pentre a

evita conflictele, cu atât mai

mult războaiele. Fiți mai

prietenoși și mai toleranți! – Vă mulțumesc mult!

– Cu cea mai mare plăcere!

A luat interviu

Țanțuc Sergiu

[su

rsa:

ww

w.i

nfo

pru

t.ro

]

PAGINA 4 CULTURĂ IMPULS

Pe lângă faptul că

vine primăvara, pe

care o întâmpinăm

cu mărțișoare în

piept, 1 Martie mai

are pentru noi o

semnificație deose-

bită – ziua când a

văzut lumina bunicul

nostru Creangă.

„Creangă este o

expresie monumen-

tală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numește

poporul român sau, mai simplu, este poporul

român însuși, surprins într-un moment de genială

expansiune”, astfel afirmă George Călinescu

despre moșul Ion sau, mai bine de spus, despre

năstrușnicul Ionel.

Cu multă satisfacere ieșeam din bibliotecă ținînd

în mâini o carte de-a lui. Eram dusă de gândul

începerii lecturii unei noi aventuri. Câte emoții și

câtă adrenalină îmi provoca momentele copilăriei

lui Nică, făceam comparații cu El și copilul de azi,

râdeam, râdeam în hohote, deveneam mai deschisă

și mai veselă, apăreau noi idei ce-mi redau tot

frumosul vieții. În felul acesta Creangă devenise

un adevărat bunic, un bunic care știe mereu

povești reale, prin care l-am cunoscut de Ivan

Turbincă, Dănilă Prepeleac și pe Harap-Alb.

El mi-a făcut copilăria mult mai veselă, mai

zburdalnică, pentru că lecțiile sale erau pline de

haz, lăsându-mă satisfăcută de cele aflate. În felul

acesta l-am cunoscut eu, cu mintea mea de copil,

pe acest neîntrecut povestitor, visător și optimist,

gânditor și vesel.

Să-ți poarte secolii numele și fiecare copil

amintirea! O profundă și dulce eternitate, bunicule

Creangă! Barcari Adelina

Sărut mamă ochii tăi în care s-au

născut lacrimele, din care m-am

născut eu. Ele s-au prelins asupra

feței mele și m-au făcut frumoasă ca

să-ți semăn ție, ca să fiu mândria ta,

ca să fiu ochii tăi, ca să fiu inima ta.

Lacrimile tale mi-au udat sufletul

uscat de neștiință atunci când

sufletul tău era ploaie, fiindcă

sufletul meu vine dintr-al tău, ce

este asemeni pâinii calde și rumene.

Lacrimile tale m-au făcut să-ți

iubesc mâinile bătute de vântul

anilor, m-au făcut să mă pot oglindi

în mările brune ale ochilor tăi. Și de-

aș fi putut, mamă, ți-aș fi șters cutele

ce-ți fac fața mai blajină și pe care

lacrimile ți le-au adus, ți-aș fi șters

albul zăpezilor din părul tău brun ce

mi l-ai dat mie, ți-aș fi întors anii

tinereții atunci când erai, mamă,

tânără și atunci când eram copil și

nu-ți spuneam vorbe care

te dor. Și de-aș mai fi

putut, mamă, ți-aș fi dat

în dar nemurirea, căci ești

unica pe pământ care o

merită, ca și toate celelal-

te mame, fiindcă toate

cândva, timp de 9 luni de

„Dumnezeu a creat o mamă minunată,

O mamă care nu îmbătrânește niciodată;

I-a făcut zâmbetul din raze de soare,

Și i-a modelat inima din aur pur;

În ochii ei a pus stele strălucitoare,

Iar în obraji – trandafiri roșii;

Dumnezeu a creat o mamă minunată,

Și mi-a dat această minune mie!”

zile ați avut două inimi;

pentru că sângle meu, are

culoarea sângelui tău,

fiindcă ochii tăi sunt și ai

mei, fiindcă din sufletul

tău, s-a născut sufletul

meu.

Cornescu Valentina

Sărut mamă ochii tăi sau… felicitare cu 8 Martie

Bunicul nostru Creangă…

IMPULS CULTURĂ PAGINA 5

Deschideți fereastra

Vine în Moldova un verde de

crâng luminos ca apele

izvoarelor când trec prin dreptul

crângurilor de arini. Vine

primăvara! Vine acea „corolă de

minuni a lumii”, fragedă,

nestatornică pe pământurile ba-

sarabene, trecând frontiera fără

să țină cont de sârma ghimpată,

împreună cu păsările ce încep să

cânte fără voie, cu gâzele ce

pornesc să foiască peste tot fără

să aștepte aprobarea șefilor,

împreună cu iarba ce răbufnește

fără învoirea ministerului

agriculturii, cu pomii ce dau în

flori fără să țină cont de culorile

monopolizate de partide.

Primăvara dă năvală peste tot

ca un copil zburdalnic, ea

dezgheață apele și le pune în

mișcare, ea binecuvântează orice

suflare și viețuitoare, lăsând

soarele să le încălzească și să le

dăruiască libertatea cea de toate

zilele. Zilele primăverii sunt

parcă desprinse din geneză, din

facerea lumii. Orice câmp

învăluit în aburi, orice brazdă de

pământ reavăn și orice om care

aruncă boabele de grâu sunt ca o

imagine de la începuturi, de la

zidirea lumii, că se pare, așa a

pornit la drum omenirea, într-o

dimineață de primăvară, la un

răsărit de soare.

O minune pe care o aduce

primăvara este iubirea și bucuria

de a trăi din plin, de a auzi cum

se zbate în tine fiorul

apropierii sufletești

de ființa dragă, de a

simți cum cresc

aripile ca să te înalți

până la stele. Însă

mai există un semn

de biruință al primă-

verii asupra nămeți-

lor și copacilor des-

frunziți – e mărțișo-

rul.

Conform tradiției

autohtone, mărțișorul este firul

zilelor din an tors de Baba

Dochia în timp ce urca cu oile pe

munte, asemănător firului vieții

omului întors la naștere de către

ursitoare. Culoarea albă repre-

zintă frigul iernii ce se încheia,

iar cea roșie căldura verii ce

urma în mod firesc în calendar.

Mărțișorul aprinde

toate minunile pri-

măverii ce sunt fără

sfârșit: peste tot

natura reînvie și în-

mulțește viața, peste

tot pământul așteap-

tă mirabila sămânță

și, mai ales,

dragostea oame-

nilor, bucuria lor de

a lua viața pe nou,

pofta lor de a se

contopi cu renaș-

terea naturii, încre-

derea că bunul

Dumnezeu o să-i

împrospăteze și o să

le dea un an îmbelșugat.

V-ați gândit, vreodată, că a

dărui un mărțisor înseamnă a

dărui o fărâmă de soare? Acele

două fire de alb și roșu, agățate

la piept, readuc oamenilor

copilăria și adolescența, aripile și

zborul fără de care viața trece

alături lipsită de cunoașterea

farmecului și a rostului, reap-

rinzând focul mocnit, făcând a

crede în eternitatea vieții pe

pământ și în ceruri.

Deschideți fereastra să intre

aerul proaspăt de primăvară și

bucurați-vă de fiorul dragostei pe

care ea o aduce asupra pămân-

turilor basarabene!

Tudorean Cristina

PAGINA 6 CULTURĂ IMPULS

Inspirați de primăvară... „Totul înflorește fără nici o opreliște, dacă în locul culorilor

ar fi voci, o incredibilă simfonie s-ar naște în inima nopții.”

Rainer Maria Rilke

Din încleștarea frigului cu

razele soarelui, a întunericului

cu lumina, după ultimele zvâr-

coliri din zilele babelor, învinge

viața, soarele și primăvara. Lasă

să-ți picure în suflet încă o

primăvară... las-o să-ți cuprindă

obrajii și să-ți învăluie inima,

dansează cu ea în lumina soa-

relui și las-o să-și umple brațele

cu flori și iubire. Primăvara e un

pictor cu gusturi rafinate, ea îți

ia pensula, cele mai fine culori

și începe să umple cu farmec tot

ce i se pare că e sumbru, mono-

ton și începe a transforma totul

într-un miracol nemărginit.

Acest miracol învăluie spiritele

însetate de căldură și culoare.

Oamenii de artă deseori sunt

inspirați de frumusețea ireală a

primăverii și îi îndeamna să în-

ființeze creații inedite. Primă-

vara pentru pictori e un exemplu

cum trebuie să combini culorile

într-un mod plin de finețe.

Compoziția „Primăvara” de

Sandro Botticeli este o operă

tandră și complexă care radiază

frumusețe și o grație aparte.

Figura centrală este Venus în

jurul căreia se grupează cele-

lalte personaje: Primăvara împ-

răștiind flori, lângă ea Flora și

Zefirul, la stânga celei Trei

Grații și zeul Mercur cu cadu-

ceul, deasupra lor Cupidon. Pri-

vitorul are impresia că spațiul

pictural este o scenă de teatru

din epoca Renașterii.

Lucrarea Elenei Greculeți

„Flori de primăvară” se distin-

ge prin gamele reținute și

evocatoare ce degajă prospe-

țime, sublitate, transparență ce

îndeamnă la reflecție.

Mihail Nesterov întru-

chiupează primăvara în tab-

lourile sale într-un mod impe-

cabil, accentuând toate elemen-

tele semnificative a acestui

anotimp, lucrarea sa „Începutul

primăverii” ne insuflă deli-

catețea ei.

Pictorul basarabean, Plămă-

deală Grigorie, ne oferă în anul

1979 reînvierea naturii în cadrul

rustic „Primăvara în Valea

Crucii”.

Primăvara inima începe să

bată în ritmuri mai fierbinți ce

ne face să simțim cele mai

deosebite trăiri spirituale. Starea

sufletului e în brațele pri-

măverii, ne sugerează pictorul

basarabean, Victor Hristov, prin

creația „Înflorește sufletul”.

Operele pictorului Victor Hris-

tov aduce în fața spectatorului

o lume artistică inedită ce poartă

în sine amprenta realității și a

fantasticului.

Lasă-ți spiritul să plutească

pe valurile imaginației și a

primăverii... trezește în tine

dorința de a făuri ceva inedit.

Respiră aerul proaspăt, simte

gingășia florilor și mângâierea

razelor calde.

Glavațchi Anastasia

ATENȚIE!!! Pentru a vizualiza

picturile în mod normal, adică

color, puteți să vizitați blogul nostru

www.ziarulimpuls.blogspot.com

Mihail Nesterov „Începutul primăverii”

Victor Hristov „Înflorește sufletul”

Plămădeală Grigorie „Primăvara în Valea Crucii”

Sandro Botticelli „Primăvara”

IMPULS SPORT PAGINA 7

Liga Campionilor UEFA – cea mai importantă competiție fotbalistică de pe continent

Salutare prietene!

De data asta îți

propun să parcur-

gem revista unei

dintre cele mai

spectaculoase com-

petiții fotbalistice –

Liga Campionilor

UEFA. Competiția,

astăzi cunoscută sub

numele de Liga

Campionilor UEFA,

era cunoscută, până

nu demult, în 1992,

drept Cupa Campi-

onilor Europeni.

Această compe-

tiție fotbalistică eu-

ropeană anuală inter-cluburi

este dedicată celor mai vic-

torioase echipe din Europa.

Ea reprezintă una dintre pres-

tigioasele trofee de cluburi în

sport. Liga Campionilor nu

trebuie confundată cu Europa

League, al doilea cel mai

important campionat pentru

echipe de cluburi europene.

Actualmente, competiția

constă din trei tururi de

calificare, un stadiu de com-

petiție în formatul grupelor

(unde echipele vor juca în

maniera disputării campiona-

telor interne: un meci pe teren

propriu, unul în deplasare), iar

apoi patru tururi finale elimi-

natorii. Toate disputele de

calificare și cele eliminatorii

se dispută în format tur/retur,

cu excepția finalei, care este o

singură partidă disputată la o

locație predeterminată.

Tragerea la sorți este

structurată momentan pentru

a asigura clubu-

rile care repre-

zintă aceeași na-

țiune, cărora li

este interzis să

joace între ele

până în sfertu-

rile de finală.

Cluburile câș-

tigătoare pri-

mesc trofeul la

ceremonia de

premiere, dar

trebuie să-l retur-

neze la sediul

central UEFA cu

două luni înainte

de finala sezonului

următor. Apoi

UEFA oferă câști-

gătorilor o replică

la scară mai mică

a trofeului pentru

a-l păstra perma-

nent. Însă, regulile

actuale ale com-

petiției subliniază

că trofeul va fi

acordat permanent

echipei care câști-

gă competiția trei

ani consecutiv sau de cinci ori

în total.

Echipele cu cele mai multe

trofee în palmares sunt: Real

Madrid CF a câștigat această

competiție de nouă ori. Urmă-

toarele clasate sunt: A.C.

Milan (7 titluri), Liverpool FC

(5 titluri), Bayern Munchen,

și AFC Ajax (4 titluri).

Echipele care sunt antrena-

te la moment în competiție

sunt: FC Barcelona, Real

Madrid, CSKA Moskova,

Bayer Levercusen, Basel, AC

Milan, Inter Milano, Napoli,

Chelsea, Marseille, Bayern

Munich, Arsenal, Zenit St.

Petersburg, Benfica, Olim-

pique Lyon si Apoel Nicosia.

Dragă Cititorule, eu sper

cu tot sufletul că în această

listă se va include cândva și o

ehipă din țara noastă. Aici îți

spun pe curând și numai

împliniri frumoase!

Baeș Doina

Emblema actuală a Ligii Campionilor

UEFA are peste 20 de ani, fiind

introdusă în vara anului 1991

Manchester United – echipa care a câștigat finala de la

Moscova în fața celor de la FC Chealsea în mai 2008. Se

spune că a fost cea mai spectaculoasă finală din ultimii ani.

PAGINA 8 CURIOZITĂȚI IMPULS

Țanțuc Sergiu [sursa: www.increaserss.com]

Echipa de redacţie a ziarului „Impuls“: Gribiniuc Maria, Ţanţuc Sergiu, Toma Dumitrița, Glavaţchi

Anastasia, Cornescu Valentina, Baeş Doina, Barcari Adelina. Ideile, propunerile dvs. le primim pe

e-mail-ul nostru: impuls.acb@gmail.com, deasemenea ziarulimpuls.blogspot.com

Trăim în era tehnologiei, cu un simplu click

poți accesa întregul trecut al unei persoane,

iar un rol important în acest proces îl au

rețelele de socializare. De la reactualizarea

statusurilor până la fotografiile postate,

fiecare își dezvăluie etape ale vieții către toți

prietenii sau chiar necunoscuților. În

continuare prezentăm 5 cele mai populare

rețele de socializare.

„Impuls” – ziarul ce-a luat ființă în regiunea

în care scrisul latin se topește zilnic pe buze,

alinând spiritul.

Din nimic s-au creat toate, de asta încercăm

și noi să selectăm și, respectiv, să aranjam

cuvintele din înfundătura nimicului post-

modern, poate astfel se va naște vreo oarecare

formă de creație.

Ziarul ne servește o cortină după care ne

aranjăm gândurile, transpunându-le în cele

mai diverse moduri, fie beletristic sau

informațional.

E actul de identitate pentru sfera activității

noastre în liceu, mai mult ca atât, e dovada

dorințelor de a scrie, de a informa, de a ref-

lecta realitatea din cadrul liceului nostru,

pentru a omite semnele de întrebare refe-

ritoare la capacitatea noastră de a activa. Fără

acest lucru ar fi ca și cum ne-am anula orice

cale de existență.

Existența noastră aici e trăită zilnic cu

intensă plăcere, întrucât știm ce ne costă asta.

Cred că, grație ziarului rezistăm asupririi care

ne-a penetrat ființa.

În fine, prin acest ziar tindem „să ne

reversăm pe toate brațele Dunării până când

vom deveni, prin propria creație (eternul

strigăt), un val de mare, revenind la țărmul

natal.” (I. Hadârcă)

Gribiniuc Maria

IMPULS – actul nostru de identitate

Top 5 rețele de socializare

5. Google Plus este noua rețea de

socializare creată de Google.

Popularitatea acestei platforme a

fost demonstrată încă din faza de

testare când site-ul avea 10

milioane de utilizatori înregistrați.

4. YouTube nu este o rețea de

socializare tradițională. Cu toate

acestea este unul dintre cele mai

populare locuri unde cei înregistrați

pot interacționa via text, video-

clipuri și comentarii.

3. Cea mai profesională rețea de

socializare poartă numele LinkedIn.

Creată special pentru profesioniști,

LinkedIn are peste 35 de milioane de

utilizatori.

2. Jumătate site, jumatate rețea de

socializare – Twitter este un mediu

online unde utilizatori își pot crea un

profil cu informațiile pe care doresc

să le împărtășească. Twitter trimite

mesaje între utilizatori via mesajelor

scurte (tweet) care are nu mai mult

de 140 de caractere.

1. Lansat în februarie 2004 rețeaua

de socializare Facebook este cea

mai vizitată din lume. În 2008

printre înregistrați se numărau 15

mln de oameni, în 2009 – 250 mln, în 2011 – 770 mln. Facebook încasează anual

venituri de peste 1,2 miliarde de dolari. Astfel

fiind una dintre cele mai rentabile afaceri web

din lume.