Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr.

IX /

Ma

rtie

20

12

Mănăstirea Prislopuna dintre cele maivechi aşezări monahale din Transilvania

Cetatea Răchiţova din Ţara Haţegului

Biserica Ostrovdin Râu de Mori

Delta Dunăriitărâm de basm

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricarui material scris sau

ilustrat din aceasta publicatie este categoric interzisa fara consimtamantul prealabil al

editorului.Revista nu isi asuma raspunderea pentru continutul

materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Obiceiul mărţişorului, simbol

ancestral al unui vechi scenariu

de înnoire a timpului în pragul

primăverii, este legat, conform

tradiţiei, de momentul morţii şi

naşterii simbolice a unei zeităţi

feminine autohtone - Baba

Dochia. Mărţişor este şi

denumirea populară a lunii

martie, luna începutului de an

agrar. În credinţa populară

mărţişorul simbolizează funia Mărţişorul era purtat de către copii timp de

anului care adună, prin împletirea celor 12 zile sau până la anumite sărbători de

două fire, cele 365 de zile calendaristice. primavară (Mucenici, Blagoviştenie, Florii,

Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se Paşte ), până la înflorirea pomilor fructiferi

încheia, iar cea roşie, căldura verii ce sau a unor arbuşti precum măceşul. În

urma în mod firesc în calendar. În trecut, alte locuri, mărţişorul era purtat până la

mărţişorul era confecţionat de către sosirea păsărilor călătoare, când era

mame, care adăugau la şnurul bicolor, aruncat în direcţia de unde veneau

împletit din fire de lână, câte o monedă de acestea, rostindu-se: "Ia-mi negreţele şi

argint sau chiar de aur şi-l legau la mâna dă-mi albeţele". În cazul în care mărţişorul

copiilor, în dimineaţa zilei de 1 martie, era purtat până la înflorirea pomilor,

înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, acesta se atârna pe crengile înflorite, iar

în felul acesta, copiii erau apăraţi de rele cu banul de la fir se cumpăra vin roşu,

şi de boli şi că aveau să fie sănătoşi, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii

precum argintul, şi roşii la faţă, precum simbolului de primavară să aibă faţa albă

culoarea roşie din şnur. Fetele îşi atârnau precum caşul şi rumenă precum vinul

firul împletit la gât, în credinţa că nu vor fi roşu.

arse de soare peste vară. În unele locuri,

Mărţişorul - simbolul primăverii

VĂ DOREŞTE O PRIMĂVARĂ SUPERBĂ!

Project Manager - Designer:

Alexandru TutoveanuProject Manager:

Cristiana Tutoveanu

Martie 2012/9 Turism Românesc

Pe copertă MĂNĂSTIREA PRISLOPuna dintre cele mai vechi aşezări monahale

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri Media:

Turistic Media

Adresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779

E-mail:contact@turism-romanesc.comoffice@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://turism-hunedorean.squarespace.com

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Istoria Mănăstirii Prislop

una dintre cele mai vechi si mai renumite aşezări monahale din Transilvania.

Primii sihastri s-au stabilit în pădurile Prin anul 1400, din motive necunoscute, Silvaşului pe la sfârşitul secolului XIII şi Cuviosul Nicodim se stabileşte pentru începutul secolului XIV. Ei veneau, fie de la câţiva ani la Prislop. Aici înnoieşte biserica Mănăstirea Râmet din Munţii Apuseni, şi chiliile cu ajutoare de la Mircea cel unde era o vestită tradiţie de viaţă eremită, Bătrân, adună în jurul său peste 30 de fie de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog de pe sihastri, în afară de cei care locuiau în Valea Mureşului, amândouă existente în poienile munţilor, şi introduce viaţa de secolul XIII. obşte. Sihastrii din pădurile Silvaşului locuiau în În anul 1405, marele stareţ se afla încă la colibe de lemn, şi se rugau într-o mică Prislop, după cum reiese din însemnarea biserică de lemn cu hramul "Sfântul Ioan de pe Evangheliarul său: "Această Sfântă Teologul", pe care au ridicat-o pe valea Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Ţara pârâului Prislop. Această mică aşezare Ungurească în 6913 (1404-1405)".isihastă era cunoscută la început sub Sub influenţa directă şi personală a numele de Sihăstria Prislop sau Sihăstria Sfântului Nicodim, Sihăstria Prislop a Sfântul Ioan Teologul. Se consideră că unii cunoscu t cea ma i îna l tă t ră i re dintre sihastrii au fost un timp şi la Athos, duhovnicească din istoria sa, situându-se unde l-au cunoscut pe Cuviosul Nicodim în fruntea tuturor sihăstri i lor din cel Sfinţit. Transilvania. Totodată Prislopul devine Odată cu întemeierea Mănăstirii Tismana metoc, pentru multă vreme, al Mănăstirii (1377-1378), Sihăstria Prislop intră sub Tismana. Pe la jumătatea secolului XVI, supravegherea duhovnicească a Sfântului Sihăstria Prislop ajunge aproape în ruină, Nicodim, el însuşi mare sihastru şi dascal în anul 1564 fiind zidită "din temelie" de al liniştii. Valea Jiului forma o punte directă Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Ţara de legatură între sihăstria din Ţara Românească. De la această dată Sihăstria Haţegului şi Tismana. Pe aici urca cuviosul Prislop devine mănăstire şi este cunoscută spre Prislop şi cerceta pe călugării de un timp sub numele de "Silvaşul", după peste munţi. Aceste vizite erau legate şi de numele satului din apropiere. Cei doi Mănăstirea Vişina, întemeiată de Sfântul egumeni, Ioan şi Teofil, sporesc mult viaţa Nicodim pe valea superioară a Jiului. duhovnicească la Prislop.

Ei măresc obştea călugărilor şi întemeiază la Prislop şcoala de învăţătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoţi la sate.În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Alba Iulia (Balgrad), iar Teofil devine în 1615 episcop la Văd. În prima jumătate a secolului XVII, în jurul Mănăstirii Prislop a stat un sihastru sfânt, pe nume Ioan, de loc din satul vecin Silvaşul de Sus. Acest cuvios, a devenit călugăr la Mănăstirea Prislop. La un moment dat el şi-a săpat peştera într-o stâncă, sub munte, asemenea altor sihastri, şi a stat acolo singur până la moarte.Cuviosul Ioan Sihastrul a murit în acea peşteră în ultimele decenii ale secolului XVII, fiind proslăvit după moarte ca făcător de minuni.După anul 1700, din cauza tulburărilor religioase aduse de uniaţie în Transilvania, moaştele cuviosului Ioan Sihastrul au fost duse la o mănăstire din Ţara Românească, probabil la Tismana, unde mai tarziu s-au înstrăinat. În prima jumătate a secolului XVIII, Mănăstirea Prislop, ca metoc şi fiică duhovnicească a Mănăstirii Tismana, a rezistat cu tărie împotriva uniaţiei. A fost apoi distrusă din ordinul împărătesei din Viena. Călugării şi sihastrii de la Prislop s-au risipit apoi în munţi şi s-au retras la mănăstirile din nordul Olteniei, fără să se mai audă nimic despre ei. În 1948 starețul mănăstirii devine Părintele Arsenie Boca, iar după ce Sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București.Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici.În 1991 a fost înființat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani..

Delta Dunăriitărâm de basm

Delta Dunării, aflată în mare parte în Dobrogea (România) de noapte, starcul galben, starcul purpuriu, starcul ţigănuş,

starcul codalb, eretele de stuf, şoimul, vulturul, gâsca cu și parțial în Ucraina, este cea mai mare și cea mai bine

gât roşu.conservată dintre deltele europene, avand 3446 km².

Tot în Deltă sunt specii de animale şi insecte foarte rare în Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în

lume, cum ar fi fluturi cu anvergura aripilor de până la 18 1991 şi este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel

cm; iar dintre animale: câinele enot, mistreţul, iepurele de național în România și ca parc național în taxonomia

câmp, calul sălbatic, pisica sălbatică, căprioara, asinul, internațională a IUCN.

oaia, lupul, vidra şi multe altele.Delta este traversată de trei braţe importante ale Dunării:

Există aici peste 80 de specii de peşte: biban, şalău, Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe şi are numeroase lacuri

ştiucă, somn, şturioni, babuşcă, lin, plătică, roşioară, crap, spectaculoase, cele mai importante fiind: Isac, Gorgova,

caras. Marea majoritate a locuitorilor deltei sunt ruşii-Rosu şi Lumina.

lipoveni, astfel că turiştii au ocazia să mănânce vestita În deltă pot fi găsite dune de nisip, păduri de stejari, lacuri

ciorbă de peşte lipovenească, originală şi tradiţională în acoperite cu nuferi albi, insule plutitoare, cele mai

această zonă. În deltă pot fi închiriate bărci cu motor importante păduri fiind Caraorman şi Letea. În aceste

pentru a face excursii în care pot fi vizitate pădurile, locuri sunt stejari de peste 30 metri înălţime şi dune de

lacurile şi canalele, dar şi zone arheologice importante, nisip de peste 7 metri înălţime.

cum ar fi:fortificaţiile romane de la Mahmudia, Murighiol şi Există aici peste 1600 de specii de plante şi arbusti, multe

Dunăvăţul de Jos. În deltă se pot face: plajă, băi în Dunăre dintre ele fiind rare: arbustul de nisip, liane exotice, plante

şi mare, plimbări cu barca cu vasle sau motor pe canale şi cu frunze plutitoare, papură, măcriş, salcia albă şi altele.

lacuri, pentru a admira frumuseţile florei şi faunei, expediţii Delta Dunării este locul de popas al aproape tuturor

în pădurile din deltă, vizitarea dunelor de nisip, petrecerea păsărilor migratoare din Europa, existând aici peste 330

serilor în sălbaticie pe insule izolate, la lumina focului de specii de păsări tip mongolic, chinez, siberian,

tabără; se pot practica sporturile nautice, pescuitul şi mediteraneean şi european. Astfel, pot fi întâlnite:

vânătoarea.pescăruşul, cormoranul, egreta mică, egreta mare, starcul

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Cetatea Răchiţova din Ţara Haţegului turn singuratic căzut în ruină

Comuna Răchiţova, situată în Ţara Haţegului, este compusă din şapte aşezări, respectiv centrul de comună şi satele Boiţa, Ciula Mare, Ciula Mică, Goteşti (care este un cătun izolat),Mesteacăn (localitate aproape depopulată) şi Vălioara.Comuna Răchiţova este renumită prin calitatea ţuicii produse aici. Peisajul natural în care se inserează urmele cetăţii medievale Răchiţova, vizibile chiar din centrul aşezării, face din comuna Răchiţova un important punct de atracţie turistică. Traversând valea, se ajunge la turnul, acum singuratic, al cetăţii. Ruinarea lui a avut loc doar cu mai puţin de un veac în urmă. Ca şi în alte părţi ale Haţegului, turnul a fost ridicat către sfârşitul sec. al XIV-lea, de către micii potentaţi locali, familia Muşina. Zidăria păstrează mai multe elemente arhaice. Incinta care înconjura turnul a fost una foarte simplă, cu valuri de pământ, încoronate cu palisade de lemn şi dublate doar pe unele sectoare cu şanţuri.La mijlocul secolului al XV-lea, tocmai când se cerea adaptarea fortificaţiei la noile încercări ale războaielor cu turcii, familia Muşineştilor era sfâşiată de discordii interne. Procesele au slăbit-o şi apoi au dus la împărţirea rezistenţei lor. Cetatea a ajuns la mai mulţi stăpâni.De acelaşi ansamblu a ţinut şi o mică biserică, aflată pe un platou mai jos, din stânga cetăţii. Urmele zidurilor ei şi resturi de frescă , de o foarte bună calitate, comparabile cu cele de la Densuş şi Ostrov, au fost scoase de arheologi în ultima parte a secolului XX. Fragmente importante din această pictură sunt conservate la Muzeul de Arta din Cluj.

Biserica Ostrov din comuna Râu de Mori

Biserica Ostrov se află în satul omonim din comuna A c e ş t i a Râu de Mori, în judeţul Hunedoara. Localitatea Ostrov ş i - a u este aşezată în sud-vestul Haţegului, pe vechea şosea s c h i m b a t romană care făcea legătura între Sarmizegetusa şi nu numai locul ieşirii Streiului din depresiune. Localitatea şi-a c r e d i n ţ a primit numele de "ostrov" de la poziţia acesteia, religioasă, înconjurată fiind de apele Râului Mare şi ale Apei Borii. dar şi etnia Biserica din Ostrov este una dintre cele mai importante i n i ţ i a l ă . biserici din Ţara Haţegului şi una dintre cele mai A c e s t e i preţioase mocumente artistice medievale din ţară. m a j o r e Aceasta păstrează încă o parte din frescele originale, metamorfofiind unele dintre cele mai valoroase ale perioadei z e i s e medievale. Prima dată s-a aflat despre biserică datorează datorită cercetătorilor epocii ro mane, undeva prin acoperirea decoraţiilor interioare, specifice cultelor secolul al XVIII-lea, cea dintâi descriere având-o de la istorice, şi nu celor protestante. Imaginea de astăzi a vicarul greco-catolic Ştefan Moldovan, din anul 1853. bisericii este rezultatul unei ample transformări care a Conform descrierii acestuia, biserica ar fi aparţinut avut loc probabil în a doua jumătate a secolului al perioadei secolelor VIII-XIII, lucru greu de crezut însă. XVIII-lea sau la începutul secolului XIX. După ce a Biserica Ostrov a fost ctitorită de cnezii locali. La anul trecut prin faza greco-catolică, după anul 1948 1360, Petru de Ostrov era desemnat drept prim comunitatea şi lăcaşul din Ostrov redevin ortodoxe.Un protopop cunoscut al districtului. Datele care îi program parţial de restaurare - cercetări arheologice şi menţionează pe localnici continuă într-un anume ritm, reamenajări de paramente şi pardoseli - s-a derulat până la mijlocul secolului al XV-lea. Apoi, tocmai de acolo la începutul anilor 1990. În urma cercetărilor s-a când datează cele mai importante contribuţii la relevat faptul că prima biserică din Ostrov a fost un mic înzestrarea bisericii, iar vechii cnezi au devenit nobili edificiu cu o singură navă, cu dimensiunile de 5,20 pe cu privilegii regale, izvoarele scrise devin mai sărace. 4,50 metri, zidurile având şi ele o grosime de aproape Ca şi alte monumente din Ţara Haţegului, şi Biserica un metru. Sfântul Altar era rectangular cu dimensiunile Ostrov a avut de suferit de pe urma rigorile de 1,90 pe 2,20 metri, la ridicarea căruia s-au folosit transformărilor religioase. Cnezii, iar mai apoi nobilii din plin blocuri mai mari sau mai mici, fasonate, din ostroveni, au ajuns de la catolici la reformaţi - calvini. perioada romană.

Baza de piatră a fost mai apoi continuată cu rânduri de cărămidă. Altarul primei biserici a fost ulterior demolat, iar latura de nord a navei a fost înlocuită parţial de un alt zid. Două uşi permiteau accesul în lăcaş: una de vest, parţial utilizată şi astăzi, sub care se află un timpan pictat, iar alta spre sud, închisă de un ancadrament şi surmontată de o nişă de hram, încheiată cu o arcadă semicirculară. Peretele de sud a avut două ferestre înguste, tipice pentru deschiderile isprăvite în arc frânt. Probabil, anterior începutului secolului al XVI-lea, Bisericii Ostrov i s-a adăugat şi un turn clopotniţă. Acesta porneşte de la un soclu rectangular de 2,70 pe 2,18 metri şi se înalţă până la înalţimea de 11,30 metri. Nişte bolţari de piatră marchează muchiile libere ale clopotniţei. Nivelul întăi al turnului are o deschidere în arc frânt şi o boltă în leagăn, acum spartă, pentru a face loc unei scări fixe de acces. Următorul nivel a avut o altă intrare, cu scară mobilă, ulterior transformată, şi o fereastră cu ancadrament gotic simplu, cu muchie teşită. Ultimul nivel are ferestre pe toate laturile, din care trei, spre nord, vest şi sud, sunt asemănătoare cu cea de la etajul întăi, doar că sunt puţin mai scunde. A patra fereastră are decoruri care amintesc de traforuri de piatră. Acoperişul iniţial a fost realizat din lespezi de piatră şi cărămizi romane, aşezate în con piramidal. Aceastş este cea mai bine conservată şi reprezentativă clopotniţă medievală a Haţegului istoric. Decorul cu fresce a atras încă de timpuriu atenţia. Mult timp a fost vorba doar despre o icoană a Maicii Domnului "Hodighitria", aflată în timpanul portalului de vest. Chiar dacă datată oscilant, între a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi sfârşitul secolului al XV-lea, fresca acesteia este recunoscută drept una dintre cele mai valoroase picturi medievale din România. În urma ultimelor cercetări, fresca a fost datată pe la mijlocul secolului al XV-lea. Elementele de pictură sunt însă mai numeroase. Pe laterala sudică, în exterior, se disting scene cu sfinţi, de la circa un metru şi jumătate de nivelul solului. Pe unele dintre ele se pot citi unele inscripţii zgâriate. În nişa de deasupra intrării sudice, se remarcă un superb cap de cal, de la un sfânt militar călăreţ. Pereţii interiori, de sud şi vest, păstrează încă părţi consistente din vechea frescă. Biserica Ostrov este singura din Ţara Haţegului la care se poate discuta despre particularitatea îngrădirii cimitirului. Gardul de cimitir pe care îl posedă Biserica Ostrov fusese compus odinioară din aproape 300 de pietre romane de toate tipurile, aşezate într-o veritabilă expoziţie unicat. Gardul era realizat din 208 piese sculpturale şi epigrafice romane, colecţionate de către nobilul patron al bisericii, în perioada cuprinsă între anii 1553-1585, din diferite locuri din vecinatatea Ostrovului. Acum au rămas acolo doar unele pietre greu lizibile, şi acestea deteriorate de intemperii. Dintre celelalte, o parte au ajuns la muzeele din Sarmizegetusa şi Deva.

Muzeul de Etnografie şi prelucrarea lemnului, ţesut, artă populară din Orăştie prelucrarea pieilor), colecţii este situat în Piaţa Aurel arheologice şi numismatice Vlaicu Nr.1, chiar în inima precum şi aspecte privitoare oraşului. Muzeul înfiinţat în la costumul popular, datini şi anul 1952, reprezintă cea obiceiuri, religie şi viaţă mai importantă colecţie spirituală.etnografică de pe întinderea judeţului Hunedoara. Reorganizat în anul 1999, prin colecţiile pe care le deţine, muzeul expune vizitatorului aspecte reprezentative ale universului rural hunedorean şi cu precadere pe cele ale zonei Orăştiei. Expoziţia de bază se desfăşoară în cadrul a 6 săli, organizate tematic, cuprinzând ocupaţiile principale (agricultură, păstorit), ocupaţii cu caracter secundar (culesul din natură, vânătoare, pescuit, albinărit,

Un monument spectaculos şi uşor bizar le atrage atenţia şoferilor celor 35.000 de maşini ce trec zilnic pe porţiunea DE 68 (DN 7) dintre Simeria şi Orăştie, judeţul Hunedoara. Este vorba despre un monument ridicat pe “hula Turdaşului”, cum numesc localnicii colina cu pricina. Nici măcar oamenii locului nu cunosc însă povestea monumentului sau semnificaţiile lui, cu toate că a fost montat pe locul respectiv încă din 2008.Monumentul reprezintă un falx dacic. Este arma cea mai eficace a dacilor, cea care i-a determinat pe romani ca, după războiul de la 101-102, să-şi modifice coifurile şi scuturile, care nu rezistau din cauză că tăişul situat pe interiorul curburii, puterea loviturii şi efectul de seceră dat de conformaţia armei formau o combinaţie distrugătoare. Denumit “Semn dacic”, monumentul a fost

realizat după o documentare laborioasă şi a fost ultima creaţie a sculptorului Nicolae Adam. Maestrul s-a stins din viaţă la câteva luni după ce a terminat lucrarea. Nicolae Adam era un împătimit al istoriei dacilor şi visul lui era să realizeze un muzeu dacic la Orăştie. Dar nu a mai apucat . Ce nu prea s-a ştiut până acum este faptul că vârful falxului, situat la vreo 6 metri înălţime, este orientat exact înspre Roma. A costat 80.000 de lei. Falxul gigantic, de 3,5 metri înălţime, făcut din bronz şi alamă, e aşezat pe un soclu de 2,5 metri, din armătură cu fier beton, pe care stă scris că monumentul e ridicat în memoria lui “Decebalus”.

Muzeul de etnografie şi artă populară din Orăştie

Falxul dacic îndreptat spre Roma

Legenda Munţilor RetezatMasivul Retezat este o adevărată minune, urma unei lupte

ca-n poveşti. însemnând natură sălbatică, bolovănişuri Conform abrupte, creste semeţe, plante şi animale legendei, în rare. Dar perla coroanei o reprezintă lacurile timpuri străvechi,

glaciare. Masivul Retezat are: cel mai întins munţii erau lac glaciar (Bucura - 8,9 hectare), cel mai stăpâniţi de un adânc (Zănoaga - 29 de metri), lacul aflat la căpcăun care, cea mai mare altitudine (Tău Agăţat - 2.250 periodic, dădea

năvală prin de metri).În Retezat, considerat de mulţi gospodăriile oamenilor din Ţara Haţegului drept cel mai frumos masiv

pentru a le fura recoltele şi vitele. muntos din România, aproape Mulţi feciori şi-au pierdut că nu există traseu care să viaţa încercând să-l

nu includă şi un lac glaciar. oprească, rămânând astfel Cele mai frumoase lacuri, multe familii îndurerate. Într-o care trebuiesc neapărat zi însă, un voinic a reuşit să-l văzute sunt: Bucura, Lia, răpună pe căpcăun. Ca să fie

sigur că acesta nu Ana, Viorica, Florica, Tăul supravieţuieşte, i-a tăiat capul. Porţii, Tăul Agăţat, Tăul În acel moment, căpcăunul s-a Negru, Tăul Spurcat şi Zănoaga.prefăcut într-o piatră mare „fără

Legenda: Degetele Căpcăunului cap “ (Retezatul), iar mâna stângă i-a Munţii Retezat şi lacurile lor au numeroase căzut printre munţi şi s-a prefăcut în apă. legende. Una dintre ele le place în mod Podul palmei sale s-a transformat în lacul deosebit păstorilor care urcă aici cu oile sau Bucura, iar degetele în lacurile Slăvei, Lia, cu vitele. Ei spun că lacurile au apărut în Ana, Viorica şi Zănoaga.

Pestera cu Corali este situată în masivul Retezat, la o distanţă de 12 km de satul Câmpul lui Neag, şi este considerată o adevarată nestemată printre peşterile din zonă, datorită formaţiunilor inedite pe care le adăposteşte. În cea mai mare parte, masivul Retezat este alcătuit din roci cristaline, cu excepţia părţii de sud, numită şi Retezatul Mic, care este format din calcare. În această parte a masivului, cu acces din Valea Jiului spre Câmpul lui Neag şi Câmpuşel, se găsesc numeroase formaţiuni carstice, dintre care cea mai cunoscută şi inedită este Peştera cu Corali de la Câmpuşel. Peştera Cu Corali este deosebit de frumoasă, cu multe formaţiuni de corali, nu posedă amenajări pentru vizitare, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 0.5 ha şi

Pestera cu Corali

parcurs. În sala-vestibul, de înălţime, cotată ca una din cele Pestera Zeicului este situată dimensiuni impresionante au fost mai mari din ţară. În baza puţului în Parcul Naţional Retezat, pe găsite urme de locuire umană de sunt câteva gururi cu apă teritoriul administrativ al satului dată recentă (atribuite haiducului proaspată, iar terminusul este Câmpul lui Neag. Peştera prezintă Zeicu). Urmează un horn de 12m, colmatat în întregime cu nisip. în interiorul ei o varietate mare de care solicită destul pe cei ce vor Morfologia galeriilor arată că de formaţiuni stalagmitice şi un bogat să vadăă continuarea peşterii, în fapt au fost două cavităţi unite material paleontologic Peştera special datorită montmilchului de ulterior: una descendentă, cu este cunoscută din vechime de pe perete. După depăşirea drenaj spre intrare şi una localnici, purtând denumirea hornului se ajunge într-o sala cu descendentă şi drenată spre baza haiducului Zeicu, ce se ascundea procese de incaziune, dar şi cu puţului, colmatată ulterior. aici de poteră. Se povesteşte că la multe concreţiuni.Temperatura Vizitarea peşterii necesită capătul hornului s-ar fi găsit flinte aerului este relativ constantă în echipament TSA şi o pregătire ruginite, de către pădurarii sectorul situat deasupra pragului teoretică şi fizică prealabilă.temerari care au escaladat hornul (10—12,5°C), având valori folosind un buştean care mai este maxime în Sala Inferioară. Aici se şi acum acolo. Gurile rele mai găsesc urme de Ursus Spelaeus povestesc de o fată care a fost (oase fosile), peştera fiind de rapită de haiduc, târătă în peşteră, importanţă paleontologică batjocorită şi apoi aruncată în deosebită din acest punct de puţul de 50m. Nu s-a găsit în vedere. De aici se ajunge la buza schimb nimic în puţ care să ateste unui puţ de 48 m, în timpul acest lucru. Intrarea în peşteră coborârii căruia se poate admira o este destul de mare şi se continuă frumoasă stalactită de peste 12 m cu un povârnis relativ uşor de

Pestera Zeicului

Biserica "Sf. Prooroc Ilie" din satul Pesteana, comuna Densus

corespunde în prezent deschiderii noului în urmă cu câteva decenii. Acest Biserica din satul Pesteana, situată la altar al "bisericii II". O fotografie veche, ancadrament reprezintă cea mai veche numai 4 km de Densuş, peste dealul care publicată de Vasile Drăguţ în anul 1968, interpretare cunoscută a elementului desparte râul Fierului de cel al Haţegului, înfăţişează biserica de la Peşteana similar de la Sântămărie Orlea, prin forma este închinată Coborârii Sf. Duh şi Sf. Ilie. înainte de ultimele transformări, unde se circulară a părţii superioare şi a celor trei Datarea sa în cursul celei de a doua vede forma caracteristică a foişorului elemente cu secţiune curba, care se jumătăţi a secolului al XIII-lea, se turnului sprijinit pe stâlpi din lemn, continuau pe verticala în retragere bazează atât pe atestarea documentară, acoperişul semicronic care proteja treptata, reproducând simplificat cât şi prin prezenţa unor elmente intrarea deschisă pe faţada de sud, colonetele modelului. arhitecturale de factură romanică. În precum şi mica absidă a altarului. momentul construirii, lăcaşul acesta se Valoarea monumentului este sporită de individualiza printr-un plan de tip sală, existenţa unui ansamblu pictural, din care alcătuit dintr-o navă de dimensiuni medii, se mai conservă unele fragmente datate însumând cca 44mp, încheiat cu o absidă către mijlocul secolului al XV-lea. a altarului de factură bizantină, unde Semnalarea unei console de piatră, interiorul era circular, iar exteriorul păstrate pâna nu de mult la unul din poligonal, cu trei laturi, încadrate în zidul colţurile navei, presupune existenţa unei estic al navei de doua nişe cu secţiunea boltiri iniţiale de tipul încrucişării de ogive curbă. Monumentul este prevăzut în de factură romanică, dispărută probabil în partea de vest cu turn-clopotniţă, decorat urma efectuării ultimelor transformări, cu cele două elemente de factură când a fost înlocuită cu o boltă romanică: portalul şi traforul. Zidul situat semicilindrică din beton armat. Portalul, lângă altar a fost înglobat, în anul 1926, cu chenar profilat din piatră, care încadra laturii de est a părţii adăugate navei, prin intrarea dinspre vest aflată sub turnul-suprimarea altarului originar. Golul clopotniţă, a dispărut în timpul lucrărilor practicat în acest zid, cu glafuri evazate, de transformare şi amplificare, efectuate probabil o poartă cu lăţimea de 1,40 m,

Pescaria din Branisca

Comuna Brănişca este poziţionată pe malul şi caselor de vacanţă. Totodată, şi pescăria, situată

Mureşului şi se află la o distanţă de 12 kilometri de la doi kilometri de centrul de comună, pe drumul ce

Deva. Localitatea are în componenţă nouă sate: duce către Boz, este un punct de atracţie al

Boz, Bărăştii Iliei, Căbeşti, Gialacuta, Furcşoara, comunei. Aici, amatorii de pescuit sportiv îşi pot

Rovina, Târnava, Târnăviţa şi, bineînţeles, centrul testa norocul şi îndemânarea pescuind. Există patru

de comună. Comuna este atestată documentar de bazine special amenajate aici. Capturile

la 1329, iar din 1850 poartă numele actual. impresionante de crap, caras şi roşioară i-au făcut

La Brănişca, zonă deosebit de pitorească, cu o pe unii pescari să îşi dorească să revină aici de

poziţie geografică excepţională, au început să se câte ori au ocazia.„Campyng – Pescărie Brănişca”,

dezvolte şi unele mici afaceri în domeniul agro – este un loc de agrement unde există şi o pepinieră

turismului. proprie de peşti, pe lângă speciile mai sus amintite

Peisajul comunei este unul variat: de la zona de crescând şalăi sau sturioni.

luncă şi până la zona deluroasă, stufărişuri şi Tot aici mai funcţionează şi trei bazine de înot, de

pădure de foioase, pârâuri si stânci calcaroase. La diferite dimen- siuni, ce pot fi folosite pe perioada

Boz, pe valea pârâului cu acelaşi nume, la doi de vară, şi există posibili-tăţi de campare cu cortul,

kilometri de sat, a început să prindă contur o zonă precum şi un mini – hotel cu 16

de agrement, propice pentru construirea cabanelor

camere.

Du

min

ica

- 11

Mar

tie

- orele:

18:

00-1

9:30

Motel CASABLANCAClasificare:****

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79)Judetul: HunedoaraTelefoane: 0762692792; 0762692797E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com

RESTAURANTUL CASABLANCA:- 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi);- oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior;- avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii. Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA:- toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă. Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri). Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu 3 locuri.În tariful de cazare este inclus micul dejun.

Locuri de cazare in comuna Bacia

Motel MAGICClasificare: **

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189Judetul: HunedoaraTelefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577

Servicii si facilităţi:- internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aer-condiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive.Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri).Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sănătate valabil.Tarife cazare:- 80 lei/camera single;- 90 lei/camera dublă;- 120 lei/camera cu 3 locuri.Important! În preţurile de cazare este inclus

micul dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.

Pe vremea dacilor, simbolurile martie cumulează o serie de primăverii erau confecţionate în semnificaţii şi sărbători, căci ne timpul iernii şi se purtau doar după situăm la început de an, în 1 Martie. Mărţişoarele erau, la p rea jma ech inoc ţ i u l u i de acea vreme, pietricele albe şi roşii primăvară, (21 martie). Mărţişorul înşirate pe o aţă. Alte surse arătau era, pe vremuri, agăţat de poartă, că mărţişoarele constau în fe res t re sau de coarne le monede care erau atârnate de fire animalelor, pentru a îndepărta subţiri de lână, negru cu alb. Tipul relele”, spune Ioan Filip, edilul şef de monedă (aur, argint sau bronz) al comunei Sântămăria-Orlea.indica statutul social al celor care purtau mărţişoarele. Ele erau purtate, până când copacii începeau să înflorească şi apoi, atârnate de crengile lor, pentru a aduce noroc, fert i l i tate ş i frumuseţe. O comună în care tradiţia nu a dispărut, iar istoria mărţişorului are continuitate este Sântămăria-Orlea. „Începutul lui

Oameni si Locuri / Traditii si Obiceiuri

Traditii de Martisor în Sântamarie Orlea