foaia sacalazului-MARTIE 2012

7
 Director onoric: ILIE TODAŞCĂ  Foaia Sacalazului ANUL XVII NR. 96 (27) - MARTIE 2012 REVISTĂ EDITATĂ DE CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA COMUNEI SĂCĂLAZ ˘ ˘ SĂCĂLAZ  Se distribuie gratuit  L uni, 5 martie, elevii clasei I Step by step ai Şcolii cu clasele I - VII I Săcălaz au sărbătorit primele 100 de zile din viaţa lor de şcolar. De-a lungul întregii zile, atât copiii cât şi părinţii aces- tora au participat la activităţile organizate în cinstea acestei sărbători. Poezia scrisă de o mămică a deschis activitatea, ind urmată de relatarea unor amintiri din cele 100 de zile care au trecut. Momentele de bucurie, speranţă, teamă, siguranţă sau mirare s-au derulat ne- contenit. Au urmat apoi, centrele de creaţie, unde totul s-a învâr- tit în jurul numărului 100. Jobenul magic, ghirlanda  primăverii, rochiile eco împodobite cu 100 de obiecte şi hora celor 100 de litere i-au încântat pe elevi. Cel mai aşteptat moment însă, a fost prezentarea colecţiilor de 100 de obiecte. Colecţii adunate de către elevi din prima zi de şcoală. Ziua a fost o reuşită şi va rămâne cu siguranţă una dintre cele mai plăcute amintiri ale copiilor. P entru că în luna martie sărbătorim ziua femeii, a mamelor, Clubul Cerino şi doamnele învăţătoare ale cla- sei I STEP BY STEP - Carmen Căciularu și Cluci Minodora - au dăruit elevilor şi mămicilor acestora bucurie, armonie, apre- ciere şi, mai ales, zâmbete. Fii şi tu RAZA DE SOARE care ADUCE PRIMĂVARĂ şi care ÎNCĂLZEŞTE SU- FLETELE!  Un mărțișor pentru mame inst. Carmen CĂCIULARU Au trecut 100 de zile de școală inst. Carmen CĂCIULARU

description

Foaia ˘ ˘ SacalazuluiANUL XVII NR. 96 (27) - MARTIE 2012SĂCĂLAZDirector onorific: ILIE TODAŞCĂSe distribuie gratuitAu trecut 100 de zile de școalăuni, 5 martie, elevii clasei I Step by step ai Şcolii cu clasele I - VIII Săcălaz au sărbătorit primele 100 de zile din viaţa lor de şcolar. De-a lungul întregii zile, atât copiii cât şi părinţii acestora au participat la activităţile organizate în cinstea acestei sărbători. Poezia scrisă de o mămică a deschis activitatea, fiind urmată de rel

Transcript of foaia sacalazului-MARTIE 2012

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 1/6

Director onoric: ILIE TODAŞCĂ

  Foaia

SacalazuluiANUL XVII NR. 96 (27) - MARTIE 2012

REVISTĂ EDITATĂ DE CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA COMUNEI SĂCĂLAZ

˘ ˘

SĂCĂLAZ

 Se distribuie gratuit 

Luni, 5 martie, elevii clasei I Step by step ai Şcolii cu clasele I - VIIISăcălaz au sărbătorit primele 100 de zile din viaţa lor de şcolar.

De-a lungul întregii zile,

atât copiii cât şi părinţii aces-tora au participat la activităţileorganizate în cinstea acesteisărbători. Poezia scrisă de omămică a deschis activitatea,ind urmată de relatarea unor amintiri din cele 100 de zilecare au trecut. Momentelede bucurie, speranţă, teamă,siguranţă sau mirare s-au

derulat ne-contenit. Auurmat apoi, centrele de creaţie, unde totul s-a învâr-tit în jurul numărului 100. Jobenul magic, ghirlanda

 primăverii, rochiile eco împodobite cu 100 de obiecteşi hora celor 100 de litere i-au încântat pe elevi. Cel maiaşteptat moment însă, a fost prezentarea colecţiilor de100 de obiecte. Colecţii adunate de către elevi din primazi de şcoală.

Ziua a fost o reuşită şi va rămâne cu siguranţă unadintre cele mai plăcute amintiri ale copiilor.

Pentru că în luna martiesărbătorim ziua femeii,

a mamelor, Clubul Cerino şidoamnele învăţătoare ale cla-sei I STEP BY STEP - Carmen

Căciularu și Cluci Minodora -au dăruit elevilor şi mămicilor 

acestora bucurie, armonie, apre-ciere şi, mai ales, zâmbete.Fii şi tu RAZA DE SOARE

care ADUCE PRIMĂVARĂşi care ÎNCĂLZEŞTE SU-FLETELE!

Un mărțișor pentru mame

inst.

Carmen CĂCIULARU

Au trecut 100 de zile de școală

inst.Carmen CĂCIULARU

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 2/6

2

MARTIE

Nr. 32012FOAIA SĂCĂLAZULUIFoaia

Sacalazului˘ ˘

 Sărut’mâna, mamă !

 Nu vreau cuvinte magice de care nu suntem toţi în stare să ledesluşim, dar nici cuvinte simple. Vreau să spun tuturor ce

înseamnă mama pentru mine. Este steaua care veghează mereu pecer în căutarea unei noi galaxii, este raza de soare ce răsare zilnic

  pe aleea vieţii şi mă îndrumă mereu să culeg ce-i mai bun dinviaţa asta. Mama este... ceea ce unii o numesc perfecţiune, mamaeste ceea ce unii îi zic căldură, dar eu nu o pot compara cu unuldin aceste cuvinte, deoarece nu se compară cu niciunul. Ea este

 pentru mine mult mai mult decât pot exprima în cuvinte. O mamăeste inţa care îţi stă mereu alături, indiferent dacă faci bine saurău, dacă greşeşti, dacă o asculţi sau o răneşti. Cuvintele sunt puţincuprinzătoare şi nu pot exprima ceea ce simt pentru persoana caremi-a dat viaţă, dar un lucru îi pot spune şi anume că o iubesc şi orespect pentru tot ce este ea, cu bune, cu rele, mereu va mamamea, indiferent de vârstă sau de felul în care viaţa îşi lasă amprentele

 peste ea.Mulţumesc MAMĂ că exişti!

Alexandra Monica DAN

cls. a VIII-a Beregsău Mare prof. îndrumător,Ana-Maria COTOŞPAN

Mama. Ce cuvânt frumos! Acest cuvânt magic reprezintăinţa cea mai iubită şi îndrăgită de pe Pământ. Nu pot

exprima în cuvinte cât de mult o iubesc şi o preţuiesc. Îi mulţumescdin tot suetul că mi-a dat viaţă, că m-a crescut, că mi-a dat dra-gostea ei, că întotdeauna mi-a dat sfaturile cele mai bune, că a fostalături de mine şi în zilele bune, dar şi în zilele rele.

Ce este mama pentru mine?Mama este persoana care m-a ţinut în pântecele ei 9 luni, care

m-a ţinut in braţe pentru prima dată, care m-a învăţat orice lucrumărunt; drept dovadă, primul meu cuvânt spus a fost “mama”.Mama este un înger trimis din cer pentru a mă ajuta să trec maiuşor peste toate greutăţile, indu-mi alături atunci când am nevoiede sprijin. Mama este ca o carte de poveşti care îmi spune ce este

 bine şi ce este rău, ce este frumos şi ce este urât, ce este drept şice este nedrept şi cum să u om în viaţă. Mama este inţa de caresunt legată prin urzeli nevăzute de nimeni. Mama este lumina ce

nu se stinge niciodată. În ochii mei, niciun trandar nu îi poate întrece frumuseţea şi niciun ghiocelnu îi poate întrece gingăşia. Mama este îngerul meu păzitor ce mă veghează etern, este o oareDumnezeiască, este lumina soarelui ce mă mângâie şi mă alină. Mama este ceea ce unii o numesc„perfecţiune”, iar ceilalţi o numesc dătătoare de viaţă.

 Nu pot să cuprind în cuvinte tot ce simt pentru mama şi nu cred că există cuvinte care să exprimerecunoştinţa mea pentru ea. Este ceva mai presus de cuvinte. Îmi rămâne doar să îi mulţumesc dinsuet pentru toată grija ei şi dragostea ce o are pentru mine. Mulţumesc MAMĂ că exişti!

Oana Alexandra IOVIŢA

cls. a VIII-a Beregsău Mare prof. îndrumător,

Ana-Maria COTOŞPAN

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 3/6

3

MARTIE

Nr. 32012FOAIA SĂCĂLAZULUIFoaia

Sacalazului˘ ˘

„Dacă munceşti, se câştigă”

R aicu Ioan Ciprian este un săcălăzean care,

 pornind de la zero, şi-a creat un universîn care ecare dintre animalele sale are rolul său.Pentru studentul la Universitatea de Ştiinţe Agri-cole şi Medicină Veterinară a Banatului ziua în-cepe dimineaţa, devreme, iar când el nu reuşeştesă lase toate în ordine ştie că mereu va avea unsprijin în tatăl său.

Unde îşi are originile ideea ta, această idee dea pune bazele unei ferme prin forţe proprii?

De mic am crescut cu animale, iar în urmă cucâţiva ani, când se zvonea că nu mai putem ţineanimale în gospodărie, am zis să căutăm un loc în

câmp unde să adunăm animalele. Am cumpăratcantonul de la Beregsău şi am început să ne pu-nem pe treabă.

  În afară de tatăl tău, a mai fost cineva carete-a ajutat în acest demers?

 Nu, eu cu tata am făcut tot.Câte animale însumează în

momentul acesta ferma ta?Doi ponei, trei cai grei, două

mânze de concurs, 50 de oi şiviţei, cei patru. Am avut peste60 de vitei, dar i-am vândut de

curând. Anual ţinem peste 20de viţei. I-am cumpărat de launu, de la altul şi i-am adunat.

 Reuşeşti să câştigi bani înacest fel, luând în considerarecă hrana pentru atâtea ani-male costă?

Dacă munceşti, se câştigă.  Nu vă gândiţi la sume foartemari, dar se câştigă cât săsupravieţuieşti, mai ales încondiţiile în care statul nu teajută. Spre exemplu, anul tre-cut am avut 4.000 de baloţide lucernă, 500 de baloţi de tulei şi porumb,asta pentru sezonul rece. Cât vremea este caldă,ducem masă verde să le hrănim.

Care ar una dintre problemele spinoase cucare vă confruntaţi?

Lipsa curentului. Ne-ar ajuta foarte mult săavem curentul tras până la Canton. Am fost laPrimărie, am depus actele şi sperăm să ne ajute.Suntem acolo 7 familii fără curent.

 Dintre toate animalele pe care le ai, care ar cele de suet?

Poneii. Am plătit 1.000 de euro pe ecare, dar îi ţin de drag. Noi tot timpul am avut cai în fami-lie, dar pe lângă caii grei, am ţinut să am şi aceşti

 ponei. Unul dintre caii mari îl am de la hergheliede la Izvin, un altul din Belgia. Caii de alergatsunt ambii aduşi din Italia.

S-a arătat cineva interesat să cumpere vreunul din animalele tale, exceptând cele pe care le scoţi la vân-

 zare?Am avut, dar am cerut bani

 pe ei să nu pot să-i vând pen-tru că nu vroiam nici să refuz

omul, nici să dau caii. Am primit pe doi cai 200 de mili-oane, dar nu i-aş da.

 Ai încercat accesarea de fon -

duri europene pentru a te ajuta să întreţii această fermă?

Da, am încercat, dar sunt totfelul de portiţe pe care nu poţisă le îndeplineşti. Am fost laDirecţia Agricolă şi mi s-a spuscă pentru un fond de 25.000 deeuro am nevoie de un fond de100 de viţei sau acum, cumam trecut de pe viţei pe oi, de

500 de oi pentru 40.000 de euro. Dar, dacă ai ani-malele astea, nu-ţi mai trebuie banii lor, te des-curci singur.

Cum decurge o zi din viaţa ta?Dimineaţa de la 7:30 până la 9 merge tata în

fermă, apoi eu până pe la ora 16. Încercăm să neîmpărţim pentru a împăca şi şcoala şi ferma.

Vezi o afacere pe termenul lung din asta?Sper să e şi pe termen lung şi rentabilă. Deşi

în momentul de faţă nu mă pot plânge, e loc şi demai bine. Important este că îmi place să am grijă

de aceste animale şi să le dedic timpul meu. Interviu realizat de Monica GAIŢA

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 4/6

MARTIE

Nr. 32012FOAIA SĂCĂLAZULUIFoaia

Sacalazului˘ ˘

4

Şi noi suntem în măsură să contrazicem aceste păreri, datorită unor dovezi descoperite după

apariţia primei noastre monograi. Astfel, în lucrarea„Hotarele şi domeniul oraşului Timişoara în 1539” alui Adrian Magina, apărută în revista Banatica nr. 19din 2009 a Muzeului Banatului Montan-Reşiţa, neapar o serie de noi informaţii istorice referitoare lalocalităţile ce au existat în jurul Timişoarei.

În 25 aprilie 1539, la solicitarea locuitorilor dinTimişoara, regele Ioan Zapolia hotărăşte să e re-trase hotarele mai mul-tor posesiuni şi părţi de

  posesiuni aparţinândoraşului de pe Bega şianume: Maisa, Cyra,Kys Gyarmat, Berlo,

  Nemethi, Ghiroda șiCsoka, hotărâre ce a şifost pusă în practică înacel an.

Interesul nostru s-aconcentrat asupra a douălocalităţi enumerate maisus. Este vorba de Ne-methi (Beregsăul Mic) şi Maisa. Despre Nemethiaăm că în comitatul Timiş existau două localităţicu aceiaşi denumire. Una este Beregsăul Mic, aatla vest de Timişoara (cel actual n.n.), iar cealaltă lo-calitate, dispărută, ce şi-a conservat numele până însecolul al-XIX-lea prin intermediul unui loc situatîntre Timişoara şi Ghiroda. Cert este că documen-tul din 1539 se referea la localitatea dispărută dinsud-estul oraşului. Prima menţiune documentarăa satului Nemethi, probabil Beregsăul Mic actual,este din 1317 şi ne apare în mai multe documentedupă această dată sub denumirea de Kis Berekszo.Întrucât în Evul Mediu, ambele localităţi apar cuacelaşi nume, este dicil de făcut o distincţie clarăîntre cele două. Se pare că satul la vest de Timişoara,cel actual s-a aat pe parcursul secolelor XV-XVIîn stăpânirea unor nobili maghiari: Valentin Bolyka(1520), apoi Francisc Kis de Waya, după a căruimoarte în 1561, părţi din sat au fost donate de Fer-

dinand de Habsburg unor „nobili credincioşi”. Doiani mai târziu ajunge sub forma de „noua donaţie”,în mâinile lui Nicolae şi Gabriel Doczy.

Despre localitatea Maisa, care este menţionată ca parte a perimetrelor Timişoarei, aăm că era situatăîntre oraş şi Săcălaz, la nord de Utvin, care marcalimita vestică a posesiunilor orăşeneşti. Încă din 1405este amintit un anume Nicolae de Maysa, ce aveafuncţia de vicecomite de Arad, pentru ca în 1418 săe menţionat Andrei de Maysa. Este sigur că satul a

făcut parte din domeniulcetăţii Timişoara, deunde a fost scos şi donatîn 1483 de către regeleMatia Corvin, nobiluluisârb Milos Belmosevic

  pentru faptele şi deli-tatea sa demonstrată înluptele cu turcii. În 1496,

 posesiunea Maysa, dupăcum reiese dintr-un acta acelor vremuri, seaa tot în stăpânirea luiBelmosevic şi a ilor 

săi. Însă, în anul 1520, cu ocazia reconrmării unor  posesii deţinute de nobilul Valentin Boyka de Ne-methi, este amintit şi Wlad Wajwoda de Maysa. Din

 păcate nu avem actualmente la dispoziţie decât datesumare despre istoria existenţei acestei localităţi. Nuştim cu exactitate când a dispărut, dar presupunemcă Maysa cu domeniile (pământurile) ei de-a lungultimpului s-au contopit cu teritoriile Săcălazului şi aTimişoarei. Cert este că datorită acestor documenteistorice publicate de Adrian Magina, am intrat în po-sesia unor date istorice, ce nu au mai fost dezvăluitede nimeni dintre cei ce au scris despre localitateanoastră. Aici fac referire la foştii săcălăzeni de etniegermană. Totodată ne întăreşte convingerea că toateaceste date ce fac referire şi la perioada de după ocu-

 parea Banatului de către turci, că Săcălazul, cuprinsîntre Maysa si Kis Berekszo, era locuit.

Ziua de 8 Martie a fost marcată corespunzător de Asociaţia Culturală Armonia. În ultima duminică,înainte de intrarea în postul Sntelor Paşti, asociaţia mai sus menţionată, împreună cu Primăria

Săcălaz au organizat o masă pentru doamnele şi domnişoarele din comună. Totul a început la BisericaOrtodoxă din localitate unde membrii Asociaţiei Culturale Armonia au servit doamnele, iar apoi voia bunăs-a mutat la cantina din Săcălaz. Aici, doamnele şi domnişoarele au fost servite ca la carte, într-o atmosferăde sărbătoare.

- R -

Asociaţia Culturală Armonia organizează în data de 1 iunie 2012 un concurs de poezii şi desene pen-tru elevi. Protagonişti vor elevii Şcolii cu clasele I-VIII Săcălaz, iar dintre toate lucrările, în urma

deliberării juriului, cele mai bune vor premiate.- R -

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 5/6

5

MARTIE

Nr. 32012FOAIA SĂCĂLAZULUIFoaia

Sacalazului˘ ˘

Dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei demuncă prin Proiectul “Progres Rural”

L

ansat ocial în data de 13 Decembrie 2011, proiectul este deru-lat în parteneriat de Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany şi Uni-

tatea Administrativ Teritoriala a comunei Săcălaz. Sediul implementării proiectului este Centrul de Incubarea a afacerilor, coordonare, calicareşi perfecţionare profesională Săcălaz, structură a Unităţii Administra-tiv Teritoriale, comuna Săcălaz.

Proiectul este conanţat din Fondul Social European prin Progra-mul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,Axa prioritară 5 – „Promovarea măsurilor active de ocupare”, Dome-niul Major de Intervenţie 5.2. – “Promovarea sustenabilităţii pe ter-men lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”. Valoarea totală a proiectuluieste de 2.094.652,00 lei, din care valoarea contribuţiei F.S.E. estede 1.634.492,86 lei, valoarea contribuţiei de la bugetul naţional estede 267.407,14 lei, contribuţia proprie a Fundaţiei Serviciilor SocialeBethany este de 28.000 lei, iar contribuţia proprie a Unităţii Adminis-trative Teritoriale a comunei Săcălaz este de 16.000 lei.

Scopul proiectului este asigurarea sustenabilităţii pe termen lung înmediul rural ( în comuna Săcălaz şi satele aparţinătoare) din judeţul Timiş,

 prin îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, creşterea oportunităţilor deocupare în sectoare non-agricole şi crearea condiţiilor pentru dezvoltareaîntreprinderilor protabile non-agricole şi promovarea culturii antre-

 prenoriale în rândul locuitorilor din mediul rural. Beneciarii proiectuluivor persoane ocupate în agricultura de subzistenţă din comuna Săcălazşi satele aparţinătoare, precum şi manageri din mediul rural.

Beneciile pentru grupurile ţintă, din cadrul proiectului sunt: dez- Raluca SILAghI

OBEZITATEA LA COPIL

Dr. Dorin Simona, Medic specialist medicină de familie, Săcălaz

Ce cauzează obezitatea?Una din cauzele frecvente care duce spre obezi-tate este alimentaţia nepotrivită (în mod tipic

 prea bogată în zaharuri şi grăsimi). Băuturile carboga-zoase, dulciurile sau snacks-urile sunt doar câteva dinalimentele care predispun la o îngrăşare rapidă. 75%din bolile de astăzi sunt provocate de mâncărurile tipfast-food şi se pare că tot acestea sunt de vină pentruapariţia obezităţii. Compuşii chimici (aromele ali-mentare) oferite de hamburgheri, spre exemplu, devinfoarte periculoşi dacă sunt consumaţi regulat.

Apariţia obezităţii se datorează şi faptului că nive-lul de activitate zică este în continuă scădere. Foartemulţi copii preferă să petreacă ore întregi în faţa tele-

vizorului sau în faţa calculatorului, în defavoarea practicării unui sport.O altă cauză care duce la obezitate este lipsa som-

nului. Copiii care dorm mai puţin, au cu 92% şanse sădevină supraponderali. Aşadar se recomandă 11 ore desomn copiilor sub 5 ani şi 10 ore de somn celor care auîntre 5 şi 10 ani.

Care sunt riscurile şi complicaţiile obezităţii?Simptomele obezităţii încep de la oboseală, dureri de

spate, dureri de cap, probleme articulare şi tulburări desomn până la probleme la şcoală, dicultăţi emoţionaleşi probleme psihologice, riscurile şi complicaţiileobezităţii ind multiple:

- tensiune arterială crescută;

- creşterea frecvenţei cardiace;- probleme respiratorii cu hipoventilaţie ducând la

ameţeli, dureri de cap, tulburări de somn, sforăit, in-farct miocardic;

- creşterea valorilor grăsimilor în sânge cu depu-nerea acestora pe vasele desânge;

- apariţia diabetului za-harat.

Măsuri preventive, dar şi curative, care pot ajutacopilul predispus la obezi-tate:

- limitarea consumului de lichide carbogazoase în-dulcite;

- evitarea alimentaţiei de tip fast-food, de prefe-rat ind mâncarea gătită în locul alimentelor semi-

 preparate;- micşorarea porţiilor consumate la ecare masă (ast-fel se micşorează şi numărul de calorii), cu scădereadulciurilor concentrate şi a mâncărurilor grase şi stimu-larea copilului să consume mai multe fructe şi legume;

- copiii nu trebuie să e forţaţi să ,,cureţe farfuria”;- încurajarea activităţii zice zilnice: plimbări cu

  părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipă;

- limitarea timpului acordat televizorului şi calcu-latorului şi evitarea consumului de alimente în timpulacestor activităţi;

- comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţiasănătoasă. Părintele trebuie să e un model pentru co-

 pil prin modul sănătos de alimentaţie şi prin activitateazică zilnică.

voltarea oportunităţilor de ocupare,achiziţionarea de noi competenţe re-zultate din parcurgerea programelor de formare, oferirea serviciilor de me-diere în vederea angajării, asistenţă învederea accesării şi utilizării microcre-ditelor.

Durata de desfăşurare a proiectu-lui este de 24 de luni, începând de la 1Decembrie 2011 până la 30 noiembrie2013.

5/14/2018 foaia sacalazului-MARTIE 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/foaia-sacalazului-martie-2012 6/6

6

ISSN: 1453-2700

“Foaia Săcălazului”Revistă membră a Uniunii

Jurnaliştilor din Banatul Istoric Preşedinte: Vasile TODI

 Redactor regional: Monica GAIŢA

 Fax.: 0215 199 551

Colegiul de redacţie: Redactor-şef: Ştefan TOMOIAGĂSecretar general de redacţie: Ghiţă BLEJUŞCĂ

Felicit conducerea „Foii Săcălazului” pentruinițiativa de a prezenta în

  fecare număr de revistă,o clasă a școlii noastre.

 Peste ani, copiii de azi sevor privi cu ochii oame-nilor de mâine. Prilej pen-tru mine de a le adresa,atât lor, cât și celor două

doamne dăscălițe, cum și  părinților lor, bucurii de labunul Dumnezeu!

Ilie TODAŞCĂ, Primar al comunei Săcălaz 

 Elevii clasei a III-a Step by Step Prof. Otilia PISERU

 Înv. LilianaBAIERAM