Mario Barangea

7/26/2019 Mario Barangea

1/11

Mario Barangea s-a dat de-a dura pe pajitile flosofei, ntorcndu-se la motenirea Antichitii pentru aparcurge istoria ideilor. A terminat un master de studii religioase, unde s-a plimbat o reme printremagi, amani i drui!i, cunoscnd ast"el tainele lor. #ector la $undaia %alea &ictoriei, ine cursuri descriere creati i literatur "antastic. Alteori i poart cursanii pe drumuri iniiatice, de!luind cileamanismului, alchimiei i simbolurilor sacre, parcurgnd deopotri istoria religiilor, ocultismul saumitologia i "olclorul.'ulbura(i de )normalitatea* care ordonea! realitatea, n!uim mai degrab s fm eroi n realitateatransfguratoare a jocului. +tergnd totul pentru ideea de nnoire i purifcare, specifc timpului de aural jocului, adulii particip din cnd n cnd la o realitate nou, reuind s recupere!e, cel pu(in

imaginati, un timp sacru. at find "aptul c uneori ocabularul nu este de ajuns, ism adesea lautopia unui limbaj nou, centrat mai degrab pe lumea a"ectelor dect pe aceea a lumii materiale,despre care ne-am obinuit s orbim.urs nesecat de inspiraie, Mario i-a antrenat de curnd prietenii s "ureasc noi cuinte, printr-unjoc lansat n irtual. at find acest e/erciiu ludic, l-am rugat s mi spun mai multe despre actiitateala care s-au nhmat cei mai curajoi juctori. 0n plus, am discutat despre aceast neoie a omului de ase juca.

atorit rolurilor pe care le ncearc prin joc, copilul i de!olt numeroase abiliti, necesare integrriintr-o societate cu reguli clar "ormulate, produs al lumii adulte. fe oare rsta maturitii "erit deludic sau putem lua drept joc chiar i cele mai banale actiiti pe care le obserm la cei mari1 spunem doar c maturi!area e decodifcat ca find un proces de integrare, ca o cutare a locului

propriu n lumea asta. Ae!area ntr-o situa(ie con"ortabil n raport cu ia(a presupune de asemeneaasumarea unor roluri, elaborarea unor abilit(i etc. %e se ntmpl, de regul, cu omul matur este c ian serios rolurile astea, mtile, conjuncturile, pier!nd ast"el din edere scopul pentru care ele e/ist.0ns, n cele din urm, tot despre joc e orba 2 fe c orbim despre implicarea e"ecti n lume, fe ce/plicm lumea 3prin mu!ic, literatur, religie i altele4.

ei migrea! dinspre copilrie spre maturitate, descoperim c ceea ce rmne omului este nevoia dea se juca. 0ntre "uga de realitate i descoperirea ei, unde se situea! aceast actiitate15eoia de joc se ede n tot ce nseamn, de e/emplu, cultur. 6ui!inga a spus-o mai bine n studiulsu 3Homo ludens4. Acum, eu nu sunt chiar att de conins c "uga de realitate i 3re4descoperirea ei nunseamn de multe ori acelai lucru. 7 ca o resemnifcare niciodat defniti, ceea ce echialea!neoia de joac.

0mprtim cu toii ireersibilitatea timpului, care aduce cu sine creterea i maturi!area. e ce cre!i cadulii tratea! n opo!iie cele dou rste, sustrgnd de cele mai multe ori jocului aderul18robabil pentru c jocul e perceput ca o manier in"antili!ant. %eea ce, desigur, e cu totul "als.9reersibilitatea timpului1 ar prin joc se creea! tocmai contrariul. :ocul permite indiidului o ieire dincon"ormitate. 8oe!ia, de pild, poate f n ton cu istoria. ar realmente e un escapism igieni!ant natemporal.

&i!nd jocul n care i-ai antrenat pe prieteni n irtual, spune-mi cum i-a enit ideea. fe orba de"aptul c limba actual are fsuri1'e re"eri la ultima perioad de pe )8oiemati;e*. 9deea jocurilor de cuinte, a calambururilor, plutea n

jurul meu de mul(i ani. %aut mereu cuinte noi, aglutine! i elide! n cutarea unei )e/presii unice*.


2/11

$a de spaiul realitii, jocul o"er realiti posibile. %um sunt mediate cele dou lumi prin participareala joc1%el care se joac practic o intru!iune legitim n ambele spa(ii posibile? realitatea i irealitatea. 5u tiucu ce s egale! n aloare acest "apt miraculos. 7ste, pstrnd propor(iile, ceea ce se petrece cumisticii.

0n e/plorarea ocabularului nou, au reuit aceti noi termeni s fe integrai n dialogurile de !i cu !i,

find depite ast"el neajunsurile dicionarelor unanim acceptate10n ca!ul meu, da. M "ac 3oarecum4 n(eles dac "olosesc )rostogol* n loc de )gol de sens@"r rost* sau)loitur natal* n loc de )loitur "atal* sau )gsete-(i "ocul* n loc de )gsete-(i locul* etc. 'oatecuintele i e/presiile pe care le "olosesc i care nu e/ist n dic(ionare sunt acceptate. +i asta sentmpl numai pentru c cei din jurul meu au umor.#umea obinuit pare de!ordonat i rsturnat, persistnd neoia noastr de a aduce logica n oricetip de discurs. :ocul tu are o logic a ilogicului sau cum ai caracteri!a noul ocabular creat cu ajutorulparticipanilor1$acem bine dac legm de!ordinea de logic1 #a urma urmei, un discurs trebuie s fe bine, rigurosstructurat ca s poat f acceptat 3chiar dac nu e credibil4. #ogica e pe unul dintre ultimele locuri npreocuprile mele. %e m interesea! n joc nu e neaprat coeren(a, alt"el n-ar mai f un act gratuit 2 ciregresia e cea care-mi d ori!onturile. Acel tip de regresie benefc ntr-o copilrie care a rmassuspendat undea i care se cere recuperat cu toate ale ei? curio!itate, ncredere, lips de team,

plcere de!interesat.

Am descoperit c cele mai multe dintre cuinte i!ea! lumea luntric, mai mult dect ori!ontulobiectelor, asupra cruia cdem cu toii de acord. e ce cre!i c e/ist aceast insufcien n ceea cepriete comunicarea lumii intime1%red c-i o problem de cnd lumea? lumea dinuntru e oricum mult mai interesant dect cea dea"ar. e aici i o "ascina(ie perpetu pentru eenimentele ie(ii interioare. %e trim n noi se "acei!ibil pe chipul nostru i n a"ara noastr. eci responsabilitatea unei ie(i interioare intense e ourgen(. 8roblema apare, ntr-ader, cnd ncercm s comunicm tririle interioare. 8rin joc,apro/imarea n limbaj nu mai pare att de srccioas.

Admind absena termenilor care i!ea! reeriile noastre, cum ar schimba relaiile dintre oameni unnou dicionar, asemenea celui propus de tine prin joc1'otal 3sau deloc4. 9ndi"erent de limba pe care o orbesc, oamenii au reerii asemntoare. limbcomun, o )limb adamic* orbit nu re!ol lucrurile. &a e/ista mereu tenta(ia interpretrii. Ar fideal s e/iste un dic(ionar ierarhic, un dic(ionar compus pornind de la cele mai importante cuinte. aram descoperi "oarte repede c pu(ine cuinte sunt cu aderat importante. 0mi place s-mi nchipui c,n fnal, nu a rmne n picioare niciun cunt rostit. +i c limba n care merit s fe comunicate celedinuntru nu ar f una orbit ci una tcut.%A A $99 %7A'9&, '7B


3/11

spiritual ci se regsesc implicate toate "unciile, abilitile, potenialitile, toate segmentele dede!oltare ale omului.&'NCURA0E1 CURAN2II #$NDEAC INDEPENDENT" !R A O!ERI RPUNURI" CONCENTR$NDU3M PE !ORMULAREA PRECI A 'NTRE4RILOR EEN2IALE%#.8.? e!oltarea personal i 8sihologia sunt domenii e/trem de aste, iar atelierele legate de acestsubiect, susinute de "undatia al crei lector suntei, nu se ncadrea! n Estandardele* ntlnite pepiaa din omnia. %are sunt direciile pe care le urmrii prin aceste ateliere1M.B.? 9nsist mai puin pe psihologie pentru c mi se pare ntructa reducti. 0ns nu oi neganiciodat importana ei "ormati. Accentul cade ns pe Fuiditatea ideilor, pe creatiitatea

interpretrii, pe Fe/ibilitatea cuintelor-cheie. $orma este non-academic dar condiionat deriguro!itate. 0ncuraje! cursanii s gndeasc independent, "r a o"eri rspunsuri, concentrndu-m pe"ormularea precis a ntrebrilor eseniale.#.8.? 8robabil c citii "oarte mult. %are sunt crile pe care le-ai recomanda oricrui tnr din !iua deast!i, aFat la nceputul drumului su spre defnire i de!oltare1M.B.?=tiu sigur c a e/istat o perioad de G-H ani n care nu am citit dect I cri. eci nu prea tiu censeamn *a citi mult* sau *a citi puin*. 9nstruirea mi se pare ital i nu orbesc doar de culturageneral ci de cea mai mult. e o pasiune, s !icem, ale crei trasee trebuie parcurse ct mai completcu putin. 0nainte de a recomanda o carte sau alta, reau s ndemn la serio!itatea cutrii. 5-areniciun rost s citim cea, orice, dac o "acem haotic 2 adic n lipsa unei preocupri cu sens.#.8.?E'nv(emea din u(m) am desco*e(i+ c) *o+ s) sc(iu des*(e ce ,-ndesc*. %um a Eaprut* inspiraia1M.B.?in ne"ericire nu mai scriu demult. 0mi re"u! tipul sta de e/primare din motie personale. arinspiraiaJ nu prea cred n *inspiraie*. 8oate n ca!uri e/cepionale, nu tiuJ 7u am ncredere n

munc, n e/erciiu, n antrenament continuu, n lucrul nencetat cu sine3le4. 0n ordinea asta de idei,inspiraia este descoperire. %a i cum cea e/ist dintotdeauna *acolo* i e obturat de un l gros caretrebuie nlturat prin cutare, disciplin, curio!itate, prin cotrobire chiar, prin insisten i curaj.&N3ARE NICIUN ROT CITIM CEVA" ORICE" DAC O !ACEM HAOTIC 5 'N LIPA" ADIC" UNEIPREOCUPRI CU EN%#.8.? Atelierele de scriere creati susinute de ds se bucur de un real succes. %um abordaicreatiitatea n cadrul acestor ateliere sau cum Etre!ii geniul creati* din fecare participant1M.B.?8ostulatul pe care-mi ba!e! discursul este c fecare om i *compune* lumea n care triete dinelemente disparate pe care le unete ntr-un ntreg mai ulnerabil sau mai solid, dup msuracreatiitii pe care o pune la lucru. Aadar, fecare dintre noi este creati. 'rebuie doar s nerecunoatem n postura de creatori i procesul sta deja a da re!ultate. %a s anim ideea asta m"olosesc de fcionali!are. $icionali!area este un procedeu ludic de re"ormulare a realitii personale. 7mai simplu dect pare? e orba, n "ond, de ndemnarea de a scrie poeti.#.8.? %e ne mpiedic pe "oarte muli dintre noi s scriem creati1M.B.?A scrie e o "orm de art. %a pictura sau compunerea mu!icii. %el care scrie produce art. 8rinurmare e 3doar4 un mesager. e cele mai multe ori cel care dorete s scrie creati nu reuete sdecodifce mesajul ntr-o "orm personal. Mesajul, ideea, prete/tul trebuie s rmn *con"orme cuoriginalul* dar e/punerea, e/plicarea, e/presia 3i orice altcea cu pref/ul e/-4 e necesar s fecondiionate de o "ormulare proprie, original. %t timp nu suntem n "orma noastr singular,inimitabil ci trim n schimb ieile altora, gndim cum ni se spune c-i *mai bine*, orbim numai cumni se d oie, "acem numai *ce trebuie*, nu om f creatii. Adic liberi.&C$T TIMP NU UNTEM 'N !ORMA NOATR IN#ULAR" INIMITA4IL CI TRIM 'N CHIM4 VIE2ILEALTORA" #$NDIM CUM NI E PUNE C3I MAI 4INE" VOR4IM NUMAI CUM NI E D VOIE" !ACEM NUMAICE TRE4UIE" NU VOM !I CREATIVI% ADIC LI4ERI%#.8.? Aei pasiuni cel puin di"erite? flosofe, religie, scriere creati, ocultism, alchimie, lectorat etc.

7ste orba doar de curio!itate sau cutai cea anume n fecare dintre aceste domenii1M.B.?%um am spus i mai dereme, sunt interesat de coerena gndirii religioase. Acum pot s detalie!un pic mai mult. %oerena sistemelor religioase e asigurat, din punctul meu de edere, de flosofe maimult dect de istoria religiilor. 9nstrumentarul cercetrii este marcat de chestionarea riguroas,eidenele istorice i arheologice sunt manerate cu grija "enomenologiei. 'emele recurente sunt mitul,simbolul, interpretarea sacerdotal a acestora, sacrul, riturile, ritmurile. A pornit totul din curio!itate,ntr-ader, i a continuat prin acumularea de certitudini teoretice.&'NCERC NU3MI COMPLIC E6ITEN2A PRIN TOT !ELUL DE DEPENDEN2E 7I 'MI DOREC !IUPRE1ENT 'N TOT CE !AC#.8.? %are sunt acele lucruri Ecu adev)(a+ im*o(+an+e* la care v) ,-ndi8i (a(i cum reuii s "acei asta1M.B.?#ucrurile *cu aderat importante* se doedesc a f mereu n schimbare. eci m mpiedic deamnunte mai degrab dect nainte! n siajul unor idei eseniale. Am ajuns s cred c lucrurile *cuaderat importante* se "ac, nu se predic sau doar se gndesc. =i ca s rmn cardinale, trebuie s

fe protejate de discreie.#.8.? %are este cel mai bun s"at pe care l-ai primit pn acum1M.B.?%el mai bun s"at l-am ntlnit n 8atericul egiptean? *lucrea! neobosit cci nes"rite sunteacurile odihnei.*#.8.? %um -ai descrie n cel mai personal, simplu i cuprin!tor mod posibil1M.B.?%aut s-mi menin libertatea. 0ncerc s nu-mi complic e/istena prin tot "elul de dependene i mi


4/11

doresc s fu pre!ent n tot ce "ac.Mario Barangea? *rolul basmelor este acela de a ntregi un ethos, o i!iune despre lume.*8ublicat de? %arlaata publicrii? KI martie ILKH 0n? 9nteriuriarticle meta

L3am cunoscu+ *e Ma(io acum c-9iva ani" la un cu(s de sc(ie(e c(ea+iv)% I3am u(m)(i+ a*oi ac+ivi+a+ea"*a(+ici*-nd :n cele din u(m) la c-+eva ;edin9e din cad(ul a+elie(ului de Mi+olo,ie A*lica+)% Am in+(a+as+


5/11

5ot? Mario Barangea a terminat un masterat n $ilosofe, unul n tudii eligioase 3'e/te i 'radi(i4 i npre!ent este doctorand al $acult(ii de $ilosofe. 0n calitate de lector al $unda(iei %alea &ictoriei,3http?@@."undatiacaleaictoriei.ro@ILKL@mario-barangea@4 Mario este cel care ne ghidea! nlabirintul imaginarului, "amiliari!ndu-ne cu istoria religiilor, lectur i scriere creati, simbolism,alchimie, amanism, mitologie i "olclor, conducndu-ne ast"el spre centrul nostru. 0i pute(i gsi te/teleaicin 2011 ii inmanam premiul pentru Cel mai bun jurnalist de HR al anului 2010,in cadrul Galei Business-Edu

Awards. Numele Miruna Nicolae se regasea sub numeroase articole din publicatii de business romanesti

de marca.Trei ani mai tarziu drumurile noastre se intersecteaza din nou. La lansarea primei sale carti, Fericirea de

dupa granita. Jurnalistul din ea a decis ca e timpul sa o lase sa onoreze dragostea pentru scris si in alt mod.

Unul mai personal. Atat de personal incat Miruna l-a descris ca pe o alergare in pielea goala prin Piata

Universitatii.

Cartea pe care a scris-o, insa, nu a reprezentat singurul motiv pentru care povestea ei se afla astazi printre

intervurile cu oameni minunati si drumurile lor care inspira. In acesti 3 ani viata Mirunei s-a schimbat total:

de la tara de domiciliu, profesie sau statut civil (acum este doamna Miruna Roman), pana la stil de viata,

viziune, sau vise. Am putea spune ca drumul sau s-a intors la 180, in directia potrivita. Iar fericirea cu care

Miruna povesteste despre toate acestea este atat de molipsitoare incat merita impartasita. Asadar am devenit

si noi, cu buna stiinta, Mesageri ai proiectului ei care, speram, sa ajunga cat mai departe:

Luiza Pirvulescu: Cum iti place sa te prezinti? Cum te-ai descrie in cateva fraze pentru cei care nu te

cunosc?

Miruna Roman: Depinde pentru care public ma prezint. De exemplu, cand ma aflu in Austria incep tot

timpul cu ceva de genul acesta: Ma numesc Miruna Roman. Am 29 de ani, sunt casatorita si traiesc in

Graz de aproximativ doi ani. Invat limba germana si lucrez in domenii diferite fata de cel in care am

studiat, insa acest lucru nu ma opreste sa fiu fericita. Am invatat sa o iau de la capat, sa ma bucur de

fiecare reusita si consider emigrarea o experienta extraordinara, din care putem afla foarte multe lucruri

despre noi insine. Pentru cei din Romania, insa, sunt aceeasi Miruna Nicolae. :-)

L.P.: Daca ar fi sa alegi cele mai importante momente din drumul tau, in orice ordine cronologica vrei,

care ar fi acestea?M.R.: Cred ca acestea ar fi altele in functie de perioada in care ma intrebi. Imi si imaginam ce as fi raspuns

in urma cu trei ani la aceasta intrebare: CARIERAJ Astazi, fiind pe acest drum, pot spune ca principalele

momente din viata mea au fost:

Cand am ales sa fiu sincera fata de mine

Cand am ales sa ma initiez in Reiki

Cand am ales sa fiu fericita indiferent ce..

Cand am ales sa emigrez in Austria

Cand am ales sa traiesc alaturi de sotul meu

L.P.: Cu ce ocazie din nou in Romania?

M.R.: Cu ocazia finalizarii primului meu proiect literar,Fericirea de dupa granita. In ultima vreme, mi-aplacut sa ii

spunmanifest, chiar daca nu are un mesaj politic. Este un manifest pentru descoperirea fericirii, fie ca se afla

peste granite terestre sau doar interioare, personale. Mi-am dorit de foarte mult timp sa scriu o carte, dar a

fost undeva pe lista, alaturi de alte proiecte. Exista doar momente potrivite. Se pare ca si pentru acest vis a

existat un moment potrivit, mai exact cu cateva zile inainte de nunta am inceput sa scriu intens si am pus

bazele echipei formate din Mihaela Gheata si Sorin Florea. Imi amintesc ca am intrebat-o pe Mihaela pe

Facebook daca este de acord sa fie editorul meu si a acceptat. Sorin a fost de asemenea motivat sa isi aduca

aportul creativ pe partea grafica. Una peste alta, desi toti avem experienta in presa si publicitate, crearea unei

carti era ceva nou si inedit pentru echipa in egala masura. Au fost si momente tensionate. Acum rasuflam

usurati, insa a fost o experienta din care am invatat toti mult despre noi insine. Deja glumim ca pentru

urmatoarea suntem antrenati.

L.P.: De ce il numesti proiect si nu carte?

M.R.: Am sentimentul ca este inceputul unui proiect care poate cuprinde mai mult. Mi-ar face placere sa
http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2010/mario-barangea/http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2010/mario-barangea/


6/11

public alaturi de sotul meu sub titlul Fericirea de dupa granita un album foto in care sa captam ideea

fericirii, fie ea surprinsa in Austria sau Romania sau peste cu totul alte granite. De asemenea cred ca pot sa

colaborez si cu alti oameni talentati pe care i-am cunoscut in Romania sau cu care am colaborat. Mi-ar

placea sa organizam ateliere de dezvoltare personala. Cu cat citesc mai mult literatura specializata, intalnesc

practicieni sau particip la evenimente la care se discuta despre rostul si misiunea fiecaruia ma deschid catre

acest Univers si imi dau seama cat de limitat am trait multi ani si ca nu mi-am depasit granitele mele ca om.

Atunci imi dau seama ca poate mai sunt foarte multi in aceasta situatie si mi-ar placea sa ii ajut sa isi

depaseasca granitele.L.P.: Ce-a fost mai intai in proiectul tau: titlul sau ideea?

M.R.: Ideea. La scurt timp, intr-un moment de inspiratie a aparut si titlul. Am simtit ca este cel mai potrivit

si de atunci nu am mai incercat variatii pe aceeasi tema. Imi place foarte mult titlul si ma felicit pentru ca am

avut curajul sa il fac cunoscut.

L.P.: Ce inseamna pentru tine fericire si cand ai simtit ca ai gasit-o peste granita?

M.R.: Pentru mine fericirea este o stare pe care o traiesc fara un motiv anume. Simplul fapt ca exist este un

motiv sa fiu fericita. Marturisesc la un moment dat in carte despre momentul in care am fost pentru prima

data cu adevarat fericita. Eram in Romania, in parcul Herastrau, la Groapa de cultura. Asadar, nu este nevoie

sa te duci pana la Paris sa bei sampanie scumpa ca sa te simti fericit. Granita mea interioara a fost depasita

inca pe pamant romanesc. Drumul parcurs insa si efortul depus pentru a ajunge la starea respectiva se poate

traduce (exagerand :-) ) cu o calatorie pe jos pana la Paris.

L.P.: Cum a aparut dorinta de schimbare? De ce Austria?

M.R.: Asa cum am scris si inFericirea de peste granita alegerea mea a venit intr-un moment in care mi-am

dat seama ca nu sunt cu adevarat fericita, ca am nevoie de o schimbare si ca imi doresc sa am familia unita.

Parintii mei au emigrat in Austria in urma cu mai mult de 22 de ani, iar eu am tot amanat momentul pana in

urma cu doi ani. Asadar,

tara fusese deja aleasa de tatal meu. S-a dovedit a fi potrivita si pentru mine, am reusit sa invat limba destul

de repede si orasul in care traiesc, Graz, este unul dintre cele mai frumoase din Austria. Pot spune acum ca

mi se potriveste mult mai bine decat Bucurestiul, atat ca suprafata, cat si ca arhitectura si stil de viata. Esteun oras universitar, plin cu studenti pe tot parcursul anului, de biciclisti, iar populatia este foarte pestrita. In

tramvai ai sansa sa auzi la diversi pasageri cel putin cinci limbi straine.

L.P.: Pornind de la titlu si de la circumstantele din viata ta, te-ai gandit ca poate vor fi voci care te vor acuza

ca instigi la emigrare si ca ai ales sa fugi pentru ca n-ai avut curajul sa iti gasesti fericirea si in Romania?

M.R.: Granitele despre care vorbesc sunt mai degraba interioare, ni le trasam tot timpul singuri in viata sub

forma limitarilor sau prejudecatilor. Faptul ca in cazul meu s-a suprapus si emigrarea, iar locul in care

traiesc ma ajuta sa fiu mai fericita consider ca este o intamplare fericita.

L.P.: Daca ar fi sa ii reprosezi ceva Romaniei, care ar fi acel/acele lucruri?

M.R.: Eu imi iubesc foarte mult tara de origine. Ma bucur foarte tare ca am plecat tarziu din tara si ca am

avut timp sa imi strang un bagaj de valori si experiente personale si profesionale traite in Romania. Revin cudrag de fiecare data sa imi revad prietenii si plec la fel de ravasita de fiecare data cand interactionez cu

institutii, birocratie, autoritati s.a.m.d. Daca ar fi totusi cazul sa ii reprosez ceva, acum cand vad lucrurile

intr-un mod obiectiv, ar fi lipsa de constanta in actiuni. Noi, romanii parem debusolati si resemnati de ce se

intampla in tara. De exemplu, eu am trait in Austria socul normalitatii, ma refer mai ales la aspecte legate de

legislatia muncii, al 13-lea salariu, asigurarea de sanatate si in general drepturi. In Romania am asteptat doar

de cateva ori sa imi intre banii de salariu. Eu am fost oricum norocoasa sa lucrez cu firme care si-au

respectat angajamentele, insa am prieteni apropiati care nu si-au luat salariul 3,4 luni si care au continuat sa

mearga la lucru.

L.P.: Pe 26 octombrie a avut loc lansarea cartii tale. Cum a fost ea primita de cei prezenti?M.R.: Am organizat o intalnire restransa la care au participat prieteni foarte apropiati, fosti colegi de lucru,

sefi si colaboratori din perioada in care am activat ca jurnalist sau PR. Am fost placut impresionata sa

constat ca ninsoarea nu mi-a tinut acasa sub patura chiar toti invitatii. Per total atmosfera a fost foarte

placuta, aproape ca aveam sentimentul ca a venit Craciunul. Invitatii au remarcat in primul rand grafica


7/11

realizata de Sorin Florea. I-am zarit pe cativa dintre ei cum citeau relaxati in hamacele cafenelei Tete a Tete

si ulterior mi-au spus ca le-a placut modul direct si natural in care am povestit experientele traite. Cartile s-

au evaporat rapid, toti invitatii primind cadou cate un exemplar cu autograf. Acum urmeaza ca toti cei care

au primit cartea sa imi spuna daca accepta statutul de Mesager. Intentionez sa public pe pagina de

promovare a proiectului (http://wordofmouthcommunication.blogspot.ro/) o lista de mesageri, persoane

deschise sa imprumute cartea. Imi place foarte mult ideea ca se poate naste o interactiune intre oameni in

acest fel.

Am dorit sa gasesc un mod inedit de promovare al acestui proiect. Fiind un proiect personal, care a plecat dela ideea

impartasirii de informatie si de experienta personala, am ales sa ajunga la cei apropiati intr-o prima faza si la

cei pregatiti sa il primeasca intr-o etapa ulterioara. Personal consider ca tirajul ales a fost in armonie atat cu

publicul vizat de mine, cat si cu natura. Mi-am amintit cat de frumos este sa imprumuti, sa impartasesti o

carte cu cineva si sincer imi doresc ca si acest proiect sa circule liber printre oameni. Decat sa imi stiu cartile

uitate undeva printr-un depozit sau raft de librarie, prefer sa le stiu vii, in bibliotecile prietenilor mei,

imprumutate sau trimise peste granite.

L.P.: Nu ti-a fost teama sa iti deschizi sufletul si sa stai, aproape goala, cum se spune, in fata celor care iti

vor citi cartea?

M.R.: Fiecare pagina din aceasta carte este ca o alergare in pielea goala prin Piata Universitatii. Nu mi-a fost

teama sa ma deschid pentru ca acum mi-am asumat cine sunt.

L.P.: Care este visul tau secret legat de acest proiect? Cum ai vrea sa il vezi, ca mama crescand?

M.R.: Sa ajunga la oameni la momentul potrivit si sa le dea speranta. Sa fie o dovada care sa ii motiveze

indeajuns sa isi gaseasca sinele si fericirea.

L.P.: Cum s-a nascut dragostea pentru scris si cum a intrat jurnalismul in viata ta?

M.R.: Dragostea mea pentru scris s-a nascut cand eram foarte mica. Intr-un alt capitol dinFericirea de peste

granite povestesc cat de incantata am fost cand am invatat sa scriu la scoala si de cum am pastrat scrisul ca o

constanta in viata mea de atunci. Am ales jurnalismul fara sa ma gandesc prea mult. Am stiu ca imi doresc

sa lucrez doar in presa scrisa si am reusit sa am un bagaj de experiente foarte variate pe parcursul a circa 5-6

ani. Sunt foarte mandra cand ma uit in urma la perioada in care am lucrat in presa. Poate printre cele maidragi amintiri se numara perioada in care am facut parte din echipa Jurnalului National, lansarea revistei HR

Manager pe piata si timpul cat am coordonat-o si nu in ultimul rand momentul in care am fost premiata de

Business-Edu si comunitatea managerilor de resurse umane cu

distinctiaJurnalistul de HR al anului 2010. Chiar daca traiesc in alta tara si nu pot profesa ca jurnalist, ma

simt inca foarte legata de acest domeniu si am continuat sa scriu, mai mult ca un demers personal, scriu de

placere pe blogul meu, iar de curand am reusit sa finalizez cu succes acest prim proiect literar tiparit.

L.P.: Cum ai descrie anii tai de jurnalist cu carte de munca? :-) Despre ce scriai? Despre ce ti-ar fi placut

sa scrii? Ce au insemnat acest ani in viata ta?

M.R.: Am inceput prin a scrie despre cultura. Aveam 19-20 de ani si mi s-a potrivit ca o manusa redactiaCultura/Mass-Media a Jurnalului National. Am participat la foarte multe evenimente culturale, concerte,

festivaluri si imi amintesc cat de usor treceam de toate usile si portile cu legitimatia de reporter. Am invatat

efectiv de la zero un nou domeniu, cel de business, insa in cazul revistelor Cariere si HR Manager din

perspectiva umana si mai putin a cifrelor: people management, managementul resurselor umane, cultura

organizationala, leadership erau mereu pe agenda noastra de subiecte. Mi-a facut placere sa scriu despre

toate aceste subiecte si m-am imbogatit foarte mult prin tot ce am intalnit in acesti ani de jurnalism. Am luat

contact cu persoane care m-au inspirat si de la care am invatat foarte mult, ma refer atat la interlocutori, cat

si la colegi sau coordonatori.

L.P.: Crezi ca esti si ai fost dintotdeauna un jurnalist care a devenit si scriitor, sau un scriitor care mai intai afacut jurnalism? :-)

M.R.: Cred ca am fost si raman un om care a scris si scrie cu drag si de drag.

L.P.: Ce inseamna, de fapt, scrisul pentru tine?

M.R.: Scrisul face parte din viata mea. In unele zile mai mult, in altele mai putin, insa este o constanta. In
http://wordofmouthcommunication.blogspot.ro/http://wordofmouthcommunication.blogspot.ro/


8/11

timp, scrisul s-a dovedit in cazul meu si o forma eficienta de terapie. Am scris atat despre experientele

pozitive, cat si despre cele negative, am dat putere cuvintelor, mi-am facut ordine in ganduri. Inclusiv

aceasta carte este pentru mine o dovada ca m-am vindecat de anumite rani.

L.P.: Crezi ca a fost vorba de destin in modul in care s-au asezat lucrurile in viata ta?

M.R.: Acum stiu ca a fost vorba de alegeri.

L.P.: Ce faci in prezent? Cum arata viata taacum?

M.R.: Am renuntat la cel mai recent job in septembrie. Lucram intr-un magazin H&M ca vanzatoare. In

prezent ma pregatesc pentru un program de invatare de aproximativ de un an, un curs in domeniul sanatatii.Intre timp continui sa merg la un curs de limba germana si sa raman informata si in pas cu tot ce tine de

dezvoltare personala, autori, carti, terapii si noi

metode. Construiesc zi de zi prin tot ce fac aici, fie ca reusesc sa rezolv singura anumite lucruri

administrative sau ca intalnesc o persoana care imi ofera o informatie utila. Ma bucur de viata alaturi de

familia mea, mama si bunica, si de noua mea viata de familie alaturi de sotul meu. Ne sustinem reciproc

visele iar viata mea de acum este mult mai linistita; poate pentru ca am invatat sa traiesc in tihna.

L.P.: Cum te simti in fata intrebarilor, si nu in spatele lor? :-)

M.R.: Sincer, foarte bine. Dupa atatea intrebari gandite si adresate altora, parca nici nu imi vine sa cred ca

este randul meu sa fiu intrebata. Mi-a placut sa ma las surprinsa de intrebari. :-)

L.P.: Spune-mi, te rog, la final, pasajul/pasajele preferat/e din carte care simti ca reprezinta esenta ta, a

drumului tau de pana acum si a intregii carti.

M.R.: Odatdemarat procesul de schimbare mi-am imaginat cum ndeprtez zi de zi straturi de pe mine

spernd cntr-o zi o sajung la adevr. Cu fiecare zi cu care mnelegeam mai bine, mi veneau n minte

amintiri i ntmplri din trecut, dar le gseam alt sens i altsemnificaie i astfel mmpcam cu ele i

m iubeam mai mult. Mi-am spus de attea ori asta pn cnd am emanat iubire prin toi porii i am

nceput s primesc toat iubirea pe care mi-am druit-o mie nsmi. Acum, ncep fiecare zi mulumind

pentru cmaflu aici. Pur i simplu tiu n interiorul meu cceea ce se ntmpleste cel mai bine pentru

mine. Apoi m-am gndit la cel pe care-l vreau lngmine. M-am uitat n trecut i mi-am analizat alegerile.Care au fost experienele care mi-au adus bucurie i care au fost cele care m-au rnit. Am trecut cu rbdare

prin toate relaiile i am neles n sfrit ceu am fost cea care a stat, a acceptat, a suferit. Nu cel de lng

este vinovatul, ci eu, cmi-am gsit o mulime de scuze pentru a rmne n situaia respectiv. Odatce

ntelegei acest lucru, brusc dispare furia fade cellalt, indiferent ce anume ar fi fcut.

TOP 3 IN PUBLIC SPEAKING,CU ANDY SZEKELY...Google iti ofera peste 26.000.000 de milioane de rezultate atunci cand initiezi o cautare cu public

speaking.

...cei mai mari lideri ai lumii au fost ridicati sau coborati in mintea si inima oamenilor de discursurile pe care

le-au tinut.

...teama de a vorbi in public este, in prezent, pe locul 1 intre fricile moderne, ea afectand peste 75% din

populatie.

...capacitatea de a-ti sustine punctul de vedere in fata altor oameni, indiferent ca e vorba de superiori, de o

sedinta, de o prezentare sau de un discurs cu public numeros, este printre cele mai impotante abilitati pe care

le poti dezvolta de-a lungul vietii.

...abilitatea de a vorbi in public poate face, astazi, diferenta in viata ta, in personalitatea ta, in business-ul tau

sau in cariera ta. Iar aceasta afirmatie este sustinuta de numeroase studii!

Acestea sunt doar cateva dintre argumentele care demonstreaza ca public speaking este un subiect de top

care merita toata atentia. Asa ca am ales si un speaker de top,Andy Szekely, si l-am provocat sa ne

dezvaluie cateva dintre...topurile sale legate de vorbirea in public. Iar el ne-a provocat... la un pariu:

Luiza Pirvulescu: 3 discursuri care surprind, pentru tine, arta vorbitului in public.Andy Szekely: In afara de cele care au schimbat istoria lumii (Luther King, Mandella, etc.) imi place:

Al Pacino in Parfum de Femeie

Mathew McCaunaghy la decernarea premiului Oscar
http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010


9/11

Julian Treasure la TED

3 mituri despre public speaking care te amuza sau te intriga.

dureaza o vesnicie pana cand ajungi sa fii un speaker bun

nu am nimic interesant de zis

sunt cel mai bun (asta e cea mai tare, pentru ca la nivel de competenta inalt nu exista ''cel mai bun''decat

pentru un anumit tip de public intr-o anumita zi)

3 calitati ale tale ca si speaker.

pasarea (adica in sensul ca imi pasa de oameni, nu ca le dau pase) ;)originalitatea (materialele pe care le prezint sunt in cea mai mare parte concepte proprii)

profunzimea (nu deschid gura daca nu pot vorbi 5 ore pe un subiect pentru care am alocate 5 minute)

3 lucruri pe care tu le faci inainte sasi dupa cetii o prezentare.

izolarea am nevoie de timp cu mine ca sa alchimizez ceea ce prezint

miscarea am nevoie sa ma misc ca sa pot lasa ideile si conceptele sa se ... sedimenteze

conectarea aflu cat mai multe despre oamenii din sala si imi imaginez care va fi reactia lor (si care a fost)

la ceea ce am de spus

3 mentori sau oameni care te-au inspirat in formarea ta ca speaker si lectiile primite de la ei.

Bunicul meu aproape nimic din ceea ce e bine dozat nu este gresit

Trainerita britanica Trudi Newton Orice ai face ramai sincer cu tine

Trainerita canadiana Shelle Rose Charvet Nu e in primul rand despre tine

3 lucruri pe care ar trebui sa nu le faca niciodata un speaker atunci cand tine un discurs sau o prezentare.

sa nu se pregateasca

sa-si ceara scuze

sa urmeze cursul prezentarii pentru care s-a pregatit chiar daca reactia publicului ii spune ca nu e pe drumul

cel bun

3 lucruri care plictisesc garantat audienta.

tonul monotn al vocii

repetarea fara motiv bine stabilit a aceluiasi continut in fata aceluiasi public

formularile cliseu sau povestile rau-spuse

3 lucruri pe care le poti face daca, totusi, vezi ca plictisesti audienta :-)e bine sa ai altceva dinainte pregatit (portofoliu de activitati)

cere cu premeditare intrebari de la public (anunta ca vei cere intrebari ca oamenii sa aiba timp sa se

gandeasca la intrebari)

introdu notiunea de fun time adica momente de destindere pregatite, in care publicul sa isi schimbe starea

3 tips&tricks care cresc sansele ca prezentarea pe care o sustii sa aiba succes.

Exerseaza si slefuieste primele minute ale prezentarii

Construieste-ti o poveste personala dupa toate regulile

Asigura-te ca ceea ce prezinti e foarte relevant pentru acel public

3 intamplari ciudate/neobisnuite/amuzante pe care le-ai trait sau vazut in timpul unei prezentari.

Un participant la o conferinta s-a ridicat in picioare si a inceput sa tina o pledoarie politica din spatele salii,de nu mai putea fi oprit (a trebuit sa il aplaudam minute in sir)

S-a rupt podiumul sub picioarele speakerului care vorbea (brusc, pe scena era vizibil un prezentator...de la

talie in sus)

Un speaker a aparut la conferinta si era o singura persoana in sala, din cauza unui meci foarte important in

orasul respectiv. Persoana care era in sala si i-a ascultat discursul era...al doilea speaker din panel... asa ca s-

au ascultat reciproc...

3 puncte forte ale Powerful Presenter City Camp, unul dintre cele mai bune programe ale tale.

Iti da structura

Te ajuta sa gandesti ca un antreprenor, nu ca un expert

BLF - adica o formula de feedback pe care am testat-o si care mareste foarte mult viteza de invatare3 lucruri pe care le castiga un participant in urma experientei Powerful Presenter City Camp.

Scurteaza la maxim timpul de pregatire a unui discurs

Stie exact ce sa exerseze pe principiul: Esti la un singur comportament distanta de dublarea puterii tale ca

speaker
http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010http://www.learningnetwork.ro/eveniment/powerful-presenter-city-camp/2010


10/11

Te ajuta sa iti faci brand

3 motive pentru care conteaza sa inveti cum sa tii o prezentare in public.

Iti cresti pe termen lung veniturile

E cel mai simplu mod de a face networking

Ca lider, poti motiva echipe

3 lucruri pe care ai vrea sa le mentionezi si despre care eu nu te-am intrebat.

Mentionez ca mi-au placut intrebarile tale

Lansez lumii o provocare in 3 pasi:1. Afirm ca trainingul de speaking e cea mai buna scoala de leadership din lume

2. propun un experiment:timp de 3 luni un grup de tineri face cursuri de public speaking si in paralel un alt

grup face 3 luni de cursuri clasice de leadership

3. apoi sunt pusi sa conduca echipe pe proiecte similare si echipele ii evalueaza la final de proiect

Sunt dispus sa bat pariu ca cei care au facut speaking de le-a iesit pe nas vor fi mai buni leaderi decat cei

care au facut scoala de leadership

9 SFATURI DE PUBLIC SPEAKING INSPIRATE DE CELE MAI BUNE

*TED-URI DIN LUME

TEDx reprezinta o revolutie inpublic speaking. Afirmatia ii apartine lui Carmine Gallo, un popularkeynote speaker american si Communication Coach recunoscut international. El este autorul cartii Talk

Like TED: The 9-Public Speaking Secrets of the Worlds Top Minds,pentru care a analizat 500 dintre cele

mai populare TEDx, a intervievat speakerii ale caror prezentari fusesera vazute de peste 20 de milioane de

ori si a analizat cercetarile stiintifice facute de cei mai de seama neurologi din lume.

Putem spune ca 2006, anul lansarii TEDx, a fost fie un an foarte prost pentru public speaking, fie

inceputul unei transformari mondiale. Astazi, prezentarile TED sunt vazute de mai mult de 2 milioane de ori

pe zi si, in opinia mea, au devenit standardul de aur in public speaking si presentation skills. De asemenea,

asta inseamna ca, iti place sau nu, urmatoarea ta prezentare va fi comparata cu un TED., sustine Gallo

intr-un articol publicat pe forbes.com. El a identificat si descis in acest articol 9 elemente comune in toate

prezentarile TEDx, fiecare dintre acestea fiind demonstrat stiintific ca poate creste probabilitatea caprezentarea sau discursul tau sa aiba succes, indiferent ca vrbesti in fata unei singure persoane sau in fata a

sute de mii:

1. Dezlantuie maestrul din tine

Pasiunea duce la maiestrie, iar maiestria este baza unei prezentari extraordinare! Nu-i poti inspira pe altii

daca nu te simti tu insuti inspirat. Vei crea o legatura mai puternica cu publicul tau daca exprimi entuziasm,

pasiune si esti profund conectat la subiect.

2. Spune 3 povesti

Spune povesti ca sa ajungi la inimile si mintile oamenilor! Cercetarile asupra creierului au aratat ca povestile

stimuleaza si implica creierul uman, ajutandu-l pe speaker sa se conecteze cu audienta sa si crescand sansele

ca aceasta sa fie de acord cu punctul sau de vedere. Un exemplu il reprezinta prezentarea pe care Sheryl

Sandberg, Facebook COO a tinut-o in cadrul TEDx. Intial, discursul sau trebuia sa fie "plin de fapte, cifre i

nimic personal." Ulterior a ales sa spuna 3 povesti si a starnit o adevarat miscare. Povestile ne conecteaza!

Spune cat mai multe.

3. Practica, practica, practica.

Intelegerea atacului cerebral din interior, prezentarea pe care Dr. Jill Bolte-Taylor, renumitul cercetator

de la Harvard a sustinut-o, a fost urmarita de 15 milioane de ori. Insa doctorita a declarat ca a repetat de 200

de ori inainte sa isi sustina aceasta prezentare. Practica te ajuta sa interiorizezi subiectul pe care il dezbati, sa

il stapanesti mai bine si sa fii sigur pe tine, iar acest lucru iti va da o stare de confort si relaxare atunci cand o

vei sustine live.

4. Invata-ti audienta ceva nou

Creierul uman iubeste noutatea. Un element neobisnuit, neasteptat sau nefamiliar scoate spectatorii dinstarea de confort si le zdruncina ideile preconcepute cu care intrasera in sala, facandu-i sa vada lumea cu alti

ochii. Robert Ballard, exploratorul care in 1985 a descoperit Titanicul, i-a declarat lui Carmine Gallo ca

misiunea ta, in orice prezentare, este sa informezi, sa educi si sa inspiri. Ori, nu poti inspira decat atunci
http://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://gallocommunications.com/books/talk-like-ted-2/http://gallocommunications.com/books/talk-like-ted-2/http://www.forbes.com/http://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://gallocommunications.com/books/talk-like-ted-2/http://gallocommunications.com/books/talk-like-ted-2/http://www.forbes.com/http://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvY


11/11

cand oferi oamenilor o perspectiva noua asupra lumii in care traim.

5. Surpinde/socheaza/emotioneaza

Introdu in prezentarea ta genul de momente care te lasa masca. Acestea pot fi orice care provoaca un

raspuns emotional puternic (bucurie, teama, soc, surpindere etc). Prin ele capturezi atentia spectatorului si

faci ca prezentarea ta sa ii ramana intiparita in minte mult timp dupa ce ai plecat de pe scena. Bill Gates este

un exemplu in acest sens. Dupa ce si-a imbunatatit radical abilitatile de speaker, el a inceput sa introduca

astfel de momente in majoritatea prezentarilor sale publice sau in cadrul TED-urilor pe care le sustine.

6. Foloseste umorul fara sa spui glumeUmorul scade zidul defensiv al publicului si il face mult mai receptiv la mesajul pe care il transmiti. De

asemenea, te face sa fii mai usor placut de catre cei din jur, si stii deja ca oamenii ajuta sau incheie mai usor

afaceri cu cei pe care ii plac. Partea amuzanta despre umor este ca nu trebuie sa spui neaparat un banc ca sa

starnesti rasete. Gaseste modalitati prin care sa fii hazliu si introdu-le in prezentarile tale. Nu uita sa nu te iei

pe tine (sau tema pe care o sustii) prea in serios.

7. Respecta regula celor 18 minute

Un discurs la TEDx nu poate avea mai mult de 18 minute. Aceasta este durata ideala pentru a face ca

punctul tau de vedere sa ajunga la cei carora te adresezi. Cercetatorii au descoperit ca prea multa informatie

impiedica transmiterea cu succes a ideilor: 18 minute reprezinta un timp sunt suficient de lung ca sa fie

serios si sufiecient de scurt ca sa mentina atentia oamenilor.

8. Alege imaginile in locul textului

Nu Power Point-ul este dusmanul. Bullet-point-urile sunt. Unele dintre cele mai bune prezentari TED sunt

facute in Power Point. Altele folosesc Apple Keynote sau Prezi. Indiferent, insa de softul cu care sunt facute,

nu exista bullets in prezentarile TEDx. Exista imagini, animatii si cantitati limitate de text astfel incat sa nu

trebuiasca niciodata sa fie aranjate prin bullet-point-uri. Aceasta tehnica se numeste superioritatea

pozelor. Este pur si simplu vorba despre faptul ca ne amintim mult mai usor o idee daca o asociem cu o

imagine.

9. Stai in zona ta

Speakerii TEDx care inspira cel mai mult sunt deschisi, autentici si, cateodata, vulnerabili. Cercetatoarea

Brene Brown a sustinut chiar un TED despre vulnerabilitate si despre cum cercetarile sale au dus- intr-o

calatorie personala de auto-cunoastere. Deschiderea de care a dat dovada i-a deschis lui Brene numeroaseusi. Oprah a vazut prezentarea sa si a invitat-o in emisiune, iar astazi ea scrie articole pentru O, The Oprah

Magazine si scrie carti care au ajuns bestseller .

Iar ca ultim sfat: nu face nicio greseala. Capacitatea ta de a-ti vinde cu persuasiune ideile este singura si cea

mai mare abilitate care te poate ajuta sa iti implinesti visele. Urmeaza aceste 9 reguli si iti vei uimi, electriza

si inspira audienta!

*Faimoasele conferinte TED au inceput in 2006 cu prezentari gratuite de cate

18 minute tinute de minti de top din intreaga lume. Astazi, TEDx sunt traduse in

90 de limbi, intrecand chiar si seria Harry Potter, si sunt organizate in 145 de

tari. Profesori din intreaga America folosesc video-urile TED in lectiile pe carele predau in scoli, influentand astfel si mai mult modul in care va evolua public

speaking-ul si dezvoltarea abilitatilor de prezentare.

Tags:
http://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvYhttp://www.learningnetwork.ro/eveniment/public-speaking-cu-keith-parker/430#.VDWEBWd_uvY

Mario Barangea

Documents

Transcript of Mario Barangea