Universitatea din BucurestiFacultatea de Geografie

Marile aglomerari urbane

Accelerarea fenomenului de urbanizare este corelat si cu aparitia marilor concentrri urbane depopulatie. Astfel se constat potrivit statisticilor actuale ale ONU o intensificare a cresterii numrului deaglomeratii urbane mari si foarte mari. In anul 1900 erau 49 de orase cu peste un milion de locuitori, astzi exist peste 25 de asezri umane cu peste 10 milioane de locuitori. Urbanizarea este evident n spatiile geografice considerate motoare ale economiei mondiale, respectiv, Europa Occidental, SUA si Canada,Japonia, R. Korea. Ordinea ierarhic a marilor orase de pe glob, sub aspect demografic este mereu n schimbare ca urmare a evolutiei conditiilor economice si sociale. Astfel la nceput de secol XIX, Londra era pe primul loc, si dup un secol a fost devansat de New York.

Figura 1 Harta aglomerarilor urbane

nceputul de secol XXI arat o tendint de dezvoltare numeric si spatial a oraselor din Asia.Numrul cel mai mare este detinut de R.P.Chinez, Japonia, India, dar se contureaz orase mari n Filipine,Indonezia. Treptat si orasele mari, n majoritate cu statut de capitale din America Latin cunosc o mare dezvoltare demografic n Mexic, Brazilia, Argentina. Marile aglomerari urbane regasite pe harta sunt : -> Aglomeratia orasului Paris are o suprafat de circa 1500 kmp, cu aproximativ 10 milioane delocuitori, aflat pe un relief de cmpie, presrat cu coline joase si pe un sir de terase ale fluviului Sena.Capitala Frantei, detine o pondere ridicat din economia national si o mare diversitate a functiiloreconomice si culturale, turistice. Acesta este mprtit n arondismente si include mai multe suburbii alctuite din orase mai mici ce graviteaz social si economic n jurul marii metropole. -> Aglomeratia Moscovei include 900 kmp, cu peste 10,7 milioane de locuitori, situat n Cmpia Rus, traversat de rul cu acelasi nume. A avut sub aspect economic o lent evolutie, cel mai remarcabile performante dateaz din ultima sut de ani. Remarcabil este centrul istoric, unde domin constructiile Kremlinului, cartier ce a devenit un tezaur de monumente pentru arhitectura si arta rus. Funciile economice sunt diverse, axate pe domeniul industrial si al serviciilor. -> Aglomeratia urban Tokyo, cu circa 2200 kmp, cu circa 35,2 milioane de locuitori, aflat n sudul insulei Honshu, pe trmul golfului Tokyo, n zona de vrsare a mai multor mici ruri, si n ultimii ani prin extinderea sa spatial cuprinde si aglomeratia Osaka. Aceast aglomeratie se situeaz n zona Cercului de Foc al Pacificului, recunoscut prin activitate seismic si prezenta a numerosi vulcani activi. Asezare cu o puternic industrie si o puternic concentrare domeniului financiar-bancar, bursier se confrunt cu multe probleme de poluare si un cost al vietii ridicat. Aspectul urbanistic este dominat de cldirile cu multiplme etaje si foarte moderne ca arhitectur si manier de constructie, capabile s fac fat unor seisme mai puternice. -> Aglomeratia urban Mumbay (Bombay) detine 650 kmp, o populatie de peste 18,2 milioane de locuitori, situat pe litoralul Mrii Arabiei, pe coasta Conkan si cu extindere si pe un grup de insule nvecinate. Cea mai important este insula Bombay ce concentreaz cea mai mare partea populatiei si a activittilor economice, culturale (cinematografie n special). Centrul vechi este reprezentat de cartierul Fort, care este nconjurat de cldiri moderne. Un aspect particulare este dat de multitudinea cartierelor mici si srace situate la periferie. -> Aglomeratia urban New York, cu 10 500 kmp, o populatie de circa 18,7 milioane de locuitori, situat pe trmul Oceanului Atlantic, la vrsarea fluviului Hudson. Incluznd mai multe insule, din care cea mai cunoscut este Manhattan. Initial cu o lent evolutie, n ultimele dou secole cunoaste o puternic dezvoltare economic si comercial, cultural si mai ales universitar. Acesta constituie sediul multor organizati internationale iar simbolul cel mai renumit l constituie Statuia Liberttii. -> Aglomeratia urban Ciudad de Mexico, cu 2800 kmp, populatie de peste 19,4 milioane de locuitori, aflat la 2277 m altitudine, ntr-o zon depresionar a podisului Anahuac, nconjurat de munti ntre 4500- 5500 m. Teritoriul su este inclus n Cercul de Foc al Pacificului si a fost afectat de puternice seisme. Veche capital aztec, orasul a evoluat continuu sub aspect demografic si economic. Detine un spatiu de periferie foarte mare, cu mici orase si sate satelit, afectate de srcie, poluare si constructii fr aspect urbanistic adecvat unei mari metropole ->Aglomeratia urban Sao Paulo detine 1500 kmp si o populatie de peste 18,3 milioane de locuitori, aflat la 800 m altitudine, ntr-o depresiune colinar nconjurat de lanturi montane nalte, la confluenta rului Tiete cu alti mici afluenti. rmurile Oceanului Atlantic se afl la circa 80 de km. Adevrata industrializare se defineste n secolul XX, cnd se diversific foarte mult activittile economice. Se remarc prin alternanta unor cldiri vechi cu alte foarte moderne, n stil european si nord american. Detine o viat cultural activ si atrage numerosi vizitatori prin muzeele sale, parcurile si grdinile publice amenajate deosebit -> Aglomeratia urban Cairo cu peste 900 kmp, populatie de circa 11,1 milioane de locuitori, situat n Delta fluviului Nil, unde sunt incluse si cteva mici insule, la o altitudine de 75m. Vechiul oras se afl situat pe malul drept al fluviului si detine numeroase suburbii, extinse cu deosebire n partea de sud si de sud-est.Deosebite sunt noile constructii foarte moderne, cu multiple etaje si podurile ce traverseaz fluviul si care unesc parte continental si de micile insule. Activittile industriale sunt dominante si detin 20% din cea a rii. Acest oras este o emblem a culturii si civilizatiei arabe si detine valoroase monumente istorice si institutii culturale, artistice, reprezentative (Muzeul de istorie egiptean este cel mai renumit, Muzeul Copt). n ultimele decenii si-a dezvoltat foarte mult si functia turistic..