UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE FINANTE BANCI

PROIECT PRACTICA MARFIN BANK

1

LAPOVITA ANDREEA-IOANA

ANUL III,GRUPA 8573

CUPRINS

CUPRINS.......................................................................................................2

Capitolul I . Prezentarea entitatii................................................................3

1.1. Infiintare, denumire, capital..............................................................3

1.2. Domeniu de activitate.........................................................................5

1.3. Structura organizatorică....................................................................6

1.4. Modul de organizare si conducere a contabilitatii. Circuitul

documentelor..............................................................................................7

Capitolul II. Intocmirea unui dosar de creditare.....................................11

2.1. Stabilirea unei relatii de credit........................................................11

2.2. Intocmirea documentatiei................................................................13

2.3. Analiza bonitatii clientului...............................................................15

2.4. Stabilirea scoringului........................................................................16

2.5. Acceptarea garantiilor......................................................................18

2.6. Acordarea creditului.........................................................................19

2.7.Riscul de credit…………………………………………………… 20Capitolul III.MARFIN BANK -Obiective.................................................23

Anexe............................................................................................................23

2

CAPITOLUL I .PREZENTAREA ENTITATII

1.1. Infiintare, denumire, capital

Denumire şi siglã:

Forma juridicã: societate pe acţiuni

Capital social : 164.149.680 lei

Cod fiscal: 10556861

Nr. registrului comerţului:

Incepand cu luna mai 2008, Egnatia Bank (Romania) SA si-a schimbat denumirea in MARFIN BANK (ROMANIA) SA.

Acesta a fost determinata de procesul de expansiune al Grupului MARFIN care a achizitionat banca mama, EGNATIA BANK SA din Grecia, in aprilie 2006.

Marfin Bank reprezinta divizia financiara a grupului MARFIN, un puternic si dinamic grup (ce include si asigurari, leasing, alte servicii financiare), cu activitati variate in domenii precum: IT, industrie alimentara, servicii medicale, HORECA, transport maritim, etc. si cu o prezenta semnificativa, in afara de Romania, in alte 16 tari, printre care: Grecia (Marfin Egnatia Bank SA), Cipru (Marfin Popular Bank), Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Australia, Malta, Serbia, Estonia, etc.

Banca a trecut printr-o serie de transformari importante din anul 2000 Egnatia Bank (Romania) SA a intrat pe piata romaneasca prin preluarea operatiunilor BNP-Dresdner, si continua adaptarea la mediul financiar-bancar dinamic din Romania prin: Redefinirea misiunii si strategiei Bancii Incheierea unor majorari succesive de capital Initierea procesului de restructurare a tuturor operatiunilor si procedurilor interne Accentuarea abordarii orientate catre client in serviciile oferite de catre Banca Dezvoltarea portofoliului de clienti persoane juridice prin introducerea de noi produse destinate acestora Lansarea de noi produse de creditare adresate persoanelor fizice Cresterea eficientei vanzarii de produse si prin promovarea ofertei companiei de leasing din Grup.

3

Banca se concentreaza in principal pe clienti corporativi de marime medie si mare si catre persoane fizice avand venituri medii catre inalte si le ofera acestora produse comerciale si de retail, servicii de consultanta si de administrare a numerarului. Banca se concentreaza asupra societatilor comerciale si clientilor persoane fizice.

Persoane fizice

MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. furnizeaza servicii de retail banking catre persoane fizice rezidente si nerezidente.

Produsele de retail pentru persoanele fizice includ dar nu se limiteaza la: Conturi curente si depozite la termen în RON si în valuta; Credite Imobiliare si Credite de consum; Casete de valori; Transferuri monetare locale si internationale; Tranzactii de schimb valutar; Plati si cambii; Cumpararea de cecuri de calatorie.

Persoane juridice

MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. se adreseaza unei varietati de clienti persoane juridice activi in diferite sectoare ale economiei de piata. Banca ofera o gama intreaga de produse bancare, incluzand:

Conturi curente si depozite la termen in RON si in valuta; Facilitati de credit pentru capital de lucru si alte facilitati pe termen scurt in

RON si in valuta; Factoring; Credite pe termen mediu în RON si in valuta pentru a finanta

achizitionarea de echipamente, puncte de lucru si alte investitii de capital; Produse de finantare a comertului intern si international, cum ar fi

acreditivele, scrisorile de garantie, incasari si plati externe; Electronic Banking (MultiCash)

Resursele umane sunt cel mai important factor de stabilitate in banca noastra si au o contributie majora la succesul companiei.

Toti angajatii Marfin Bank (Romania) SA au experienta relevanta in domeniul lor de activitate si sunt toti vorbitori de limba engleza.

Conducerea bancii promoveaza o politica de resurse umane bazata pe corectitudine si sanse egale fata de toti angajatii, respectand atat opinia acestora cat si abordarea personala.

4

1.2. Domeniu de activitate

Obiectul de activitate al Băncii îl constituie atragerea şi formarea de

depozite băneşti, acordarea de credite, efectuarea de servicii bancare şi

financiare pentru activitatea desfăşurată de regii autonome, societăţi comerciale,

alte persoane juridice, precum şi alte persoane fizice.

În acest scop efectuează în condiţiile prevăzute de statut următoarele

operaţiuni, în numele său propriu, în numele altora sau în colaborare cu alţii:

Serviciile de Retail si Corporate Banking 1.Conturi: -curente si depozite la termen in RON si in valuta, -depuneri si retrageri de numerar în RON si valuta; 2.Facilitati de credit:

- credite- scrisori de garantie- acreditive- scontarea cambiei;

3.Electronic banking: MultiCash (module nationale si internationale).

International Banking

1. Plati externe si in lei:o transferuri de bani, o incasso financiar o cecuri in valuta;

2. Incasso: de import si de export; 3. Acreditive:

de export si de import finantari pe termen scurt pe baza de acreditive.

Trezorerie

- Derivative si tranzactii în valuta; - Instrumente de piata monetara: plasamente sidepozite la termen in RON

si in toate valutele principale; - Certificate de trezorerie; - Analiza de piata; - Dezvoltarea produselor;

Consiliere si alte servicii

5

- Servicii de consultanta financiara; - Structurarea si finantarea de proiecte; - Consiliere strategica asupra investitiilor nationale si internationale; - Informatii de afaceri catre companii straine; - Acceptare si emitere de mandate. - Contractarea de credite, operaţiuni de factoring şi forfetare;

- Emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi credit;

- Emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente;

- Tranzacţii în cont propriu sau în contul clientului cu metale preţioase şi

obiecte confecţionate din acestea;

- Tranzacţii în cont propriu sau în contul clientului cu titluri de stat;

- Inchirierea de casete de sigurantă;

- Consultanţa financiar-bancară.

1.3. Structura organizatorică

Consiliul de administraţie

Consiliu de Administratie este responsabil pentru toate deciziile majore ale

bancii .Consiliul este alcatuit din sapte membrii numiti de catre Adunarea Generala a

Actionarilor,avand un mandat de 3 ani si includ:Director General( Mr. Stylianos

Sofianos) ,unul dintre Directorii Generali Adjuncti ai bancii(Mr. Dimitrios

Zoumproulis) plus cinci alti membrii din Banca Marfin Egnatia din Grecia.

Consiliul aproba strategiile bancii,produsele si noile servicii ce vor fi

oferite,noile tarife si conditii,procedurile interne,organizatia bancii si dezvoltarea

conform cu strategiile propuse.Consiliul de Administratie aproba bugetul anual si

monitorizeaza progresul precum si rezultatele financiare lunare ale bancii.

Deciziile luate de catre nivelul Consiliul de Administratie sunt implementate de

catre Conducere,care supravegheaza activitatile zilnice ale bancii si sunt

responsabile de toate deciziile materiale.

Conducerea bancii este urmatoarea:

-Dl. Stylianos Sofianos – Directorul General si Presedintele Consiliului de Administratie

6

- Dl. Dimitrios Zoumproulis -Directorul General Adjunct si membru al Consiliului de Administratie- Dl. Stanescu Cornel-Theodor – Directorul General Adjunct

-Dna.Mariana Dumitrescu-Director Operatiuni

-Dl.Mihai Novac-Director Retea

1.4. Modul de organizare si conducere a contabilitatii. Circuitul documentelor In activitatea de execuţie, pentru efectuarea operaţiunilor proprii şi ale clienţilor

săi, operează cu o documentaţie contabilă specifică. Astfel, totalitatea documentelor pe

baza cărora BRD efectuează înregistrări în evidenţa contabilă, formează documentaţia

contabilă bancară.

Avându-se în vedere necesitatea înregistrării zilnice a unui volum important de

operaţiuni

bancare şi a exercitării, cu acest prilej a unui control bancar adecvat, documentele

bancare sunt tipizate, uniformizate şi standardizate. În cadrul activităţii de organizare,

funcţionare şi perfecţionare a sistemului informaţional bancar, există în permanenţă o

preocupare pentru simplificarea şi raţionalizarea documentelor bancare. Se au în vedere,

cu prioritate, următoarele măsuri:

o eliminarea paralelismelor;

o lărgirea perioadelor de întocmire şi raportare a informaţiilor;

o reducerea numărului de exemplare;

o renunţarea la unele elemente inutile şi menţinerea pe documente a datelor şi

semnăturilor absolut necesare.

Toate aceste măsuri constituie un important factor de sporire a operativităţii şi de

creştere a randamentului activităţii în sectorul bancar.

Pentru ca documentele bancare sa fie acceptate de personalul băncii, ele trebuie sa

fie, în primul rând, tipizate şi să îndeplinească anumite condiţii în ceea ce priveşte modul

de întocmire a lor. Din acest punct de vedere, se urmăreşte ca documentele bancare să

îndeplinească următoarele condiţii:

să conţină elemente necesare identificării lor: denumire, număr şi data întocmirii;

7

sa fie înscrise date despre titularii de conturi: denumirea lor, băncile la care au

deschise conturi şi numărul conturilor în care urmează să se opereze înregistrările;

să aibă înscrisă corect suma în cifre şi în litere;

să fie menţionat scopul plăţii;

să fie autorizate prin semnături şi ştampilă de către titularii de conturi.

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informaţional la

nivelul întregului sistem bancar, al fiecărei bănci în parte, precum şi al tuturor unităţilor

subordonate lor.

În general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se înţelege

mişcarea lor succesivă, din momentul întocmirii (documentele interne) sau prezentării la

ghişeu de către titularii de conturi (documentele externe), în scopul efectuării şi

înregistrării operaţiilor în conturile analitice şi sintetice şi până în momentul arhivării, în

vederea păstrării lor, sau expedierea acestora clienţilor băncii.

Mişcarea succesivă a documentelor bancare se realizează în cadrul unui circuit

bine precizat, ce presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:

primirea documentelor la ghişeu sau întocmirea acestora de către personalul

băncii şi efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent, urmărindu-se

îndeplinirea condiţiilor de formă, cât şi modul în care s-a respectat cadrul normativ şi

disciplina bancară privind conţinutul operaţiunilor solicitate.

contabilizarea documentelor, operaţiune realizată fie prin transpunerea

înregistrărilor în note contabile, fie prin înscrierea directă, pe documentele respective, a

conturilor în care urmează să se efectueze înregistrarea, corespunzător modului în care

are loc prelucrarea automată a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidenţa contabilă analitică şi

sintetică;

confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea

sintetică pentru a se urmări exactitatea operaţiunilor efectuate. În acest scop se foloseşte

ca instrument de evidenţiere, balanţa de verificare zilnică;

clasarea şi păstrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de

conturi.

8

Documentele bancare se clasează şi se păstrează separat în funcţie de natura

operaţiilor pe care le reflectă.

Documentele de casă se păstrează la serviciul tezaur şi casierie, în dosare, pe zile,

clasate în următoarea ordine:

- documente de încasări în numerar;

- documente de plăţi în numerar;

- documente privind conturile în afara bilanţului referitoare la casa de circulaţie şi

fondul de rezervă de semne monetare al Băncii Naţionale.

Spre deosebire de acestea, documentele de decontare se clasează pe zile, în

ordinea simbolurilor conturilor sintetice debitoare şi principalele instrumente de plată:

- ordinul de plată;

- cecul;

- cambia;

- biletul la ordin.

Acest mod de structurare a documentelor de decontare după instrumentele de

decontare folosite stă la baza întocmirii situaţiei statistice a plăţilor fără numerar.

Fiecare dosar al zilei este însoţit de un document de arhivare (“banda de

arhivare”), semnat de către cei responsabili pentru controlul arhivării tuturor

documentelor zilei respective. Banda de arhivare este al doilea exemplar al jurnalului

contabil de debit.

Documentele privind operaţiunile proprii ale BRD se clasifică anual, într-un dosar

separat.

Documentele de casă pe timp de 1 an şi documentele de decontare, pe timp de 1

lună, de la 15 ale lunii în curs la 15 ale lunii următoare, se păstrează în arhiva curentă a

băncii. În funcţie de durata de păstrare, stabilită prin nomenclatorul termenelor de

păstrare a materialelor de arhivă, documentele bancare sunt depuse la arhiva generală.

Circuitul documentelor bancare trebuie astfel organizat, încât în activitatea

bancară

să se asigure o continuă ritmicitate. În vederea primirii, prelucrării şi înregistrării cu

operativitate a documentelor bancare, precum şi a repartizării, pe cât posibil, uniform a

eforturilor personalului băncii pe tot parcursul zilei operative, se întocmeşte “graficul de

9

prezentare a titlurilor de conturi la ghişeu”. În grafic, sunt cuprinşi, de regulă, titularii de

conturi cu sediul în aceeaşi localitate cu banca. Se realizează astfel, o programare pe ore,

în funcţie de volumul operaţiunilor bancare ale titlurilor de conturi, de distanţa faţă de

bancă şi necesitatea asigurării unei activităţi permanente pe întreaga zi operativă, măsuri

cu implicaţii directe asupra calităţii lucrărilor efectuate.

Realizarea unei activităţi bancare de calitate presupune ca circuitul documentelor

să se desfăşoare respectând o serie de principii (reguli), bine determinate, şi anume:

- încasările în numerar efectuate de către BRD, în baza foilor de vărsământ cu chitanţă

sau a ordinelor de încasare, în cazul operaţiunilor proprii, presupun primirea mai întâi a

sumelor de către casierii încasatori şi numai după confirmarea acestor operaţiuni are loc

înregistrarea sumelor în conturile depunătorilor. Respectarea acestui principiu face

posibilă evitarea riscului de a înregistra în conturi sume nedepuse, solicitându-se apoi

anulări de operaţii;

- plăţile în numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plată, se evidenţiază mai

întâi în conturile titularilor, în limitele disponibilului propriu existent sau pe seama

creditelor şi numai după aceea se eliberează numerarul de către casieria băncii. Acest

principiu rezultă din faptul că, în aceste condiţii, se creează posibilitatea înlăturării

eventualelor cazuri în care efectuarea unor plăţi să fie făcută fără existenţa capacităţii de

plată;

- virarea sumelor din unele conturi în altele se va evidenţia, cu prioritate, în debitul

contului plătitorului şi numai după aceea în creditul contului beneficiarului. Astfel, toate

plăţile vor fi făcute în limita disponibilităţilor evidenţiate în conturi sau a nivelului

creditelor aprobate, respectându-se disciplina monetară şi de credit;

- toate documentele bancare, atât cele de încasări şi plăţi prin conturi, cât şi cele

referitoare la operaţiile de numerar se înregistrează mai întâi în evidenţa analitică şi

numai după aceea în evidenţa sintetică. Se creează posibilitatea ca documentele ce nu pot

fi operate în evidenţa analitică să nu fie operate nici în cea sintetică, evitându-se prin

aceasta operaţiunile de corectare prin anulare.

- operaţiunile privind activitatea de creditare (modificarea necesarului, acordări de noi

credite, rambursarea creditelor) să fie efectuate cu operativitate, până cel mai târziu la

începutul zilei operative. Se creează astfel posibilitatea ca grupele operative să efectueze

10

eventualele deblocări de conturi în primele ore ale programului de ghişeu, aspect foarte

important în condiţiile activizării lichidităţilor;

- confruntarea operaţiunilor de casă de către grupele operative cu evidenţa din cadrul

serviciului tezaur şi casierie trebuie să se realizeze zilnic, cel târziu până la sfârşitul

programului de lucru;

- evidenţa contabilă analitică se punctează cu evidenţa sintetică în aceeaşi zi cu

efectuarea

operaţiilor bancare, iar întocmirea balanţei de verificare ca principal instrument de lucru

în realizarea acestei confruntări între cele două forme de evidenţă, se întocmeşte zilnic,

cel mai târziu în dimineaţa zilei următoare;

- toate documentele circulă în interiorul unităţilor bancare numai prin personalul

propriu.

- Se elimină astfel posibilitatea substituirii documentelor prezentate iniţial la

ghişeu şi vizate de personalul băncii, cu altele care pot, în mod intenţionat, să

genereze operaţiuni frauduloase.

Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific

unităţilor

bancare, contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijloacelor băneşti, atât sub forma

numerarului, cât şi a monedei scripturale, şi implicit la sporirea vitezei de rotaţie a

capitalurilor. De asemenea, o bună organizare a circuitului documentelor facilitează

prelucrarea automată a informaţiilor bancare şi, totodată, contribuie la o mai bună

organizare a controlului bancar intern.

Capitolul II. Intocmirea unui dosar de creditare

2.1. Stabilirea unei relatii de credit In mod normal, relatiile de credite sunt stabilite intre banca si client prin

intermediul unor contracte de credit. In anumite cazuri insa, se poate stabili o

11

relatie de credit fara sa existe un contract oficial. De exemplu, daca clientul unei

banci cheltuieste, fara un acord prealabil, mai mult decat suma pe care o are in

cont, apare o relatie de credit.

Cand se incheie un acord de credit intre o banca si un client, fiecare

obtine in acelasi timp un drept si isi asuma o obligatie. Obligatia bancii este sa

aiba disponibila suma respectiva la un anumit moment convenit, iar dreptul sau

este obligatia clientului de a inapoia suma respectiva la o data stabilita ( numita

scadenta) plus o anumita dobanda convenita prin contract.

Relatia de credit este stabilita printr-o perioada fixata, care ia sfarsit la

data specificata in contract, cand creditul trebuie sa fie in intregime rambursat.

Desigur, relatia poate fi prelungita printr-un nou contract.

Procesul de creditare incepe de obicei cu un interviu, pe care ofiterul de

credit il are personal cu solicitantul, potentialul beneficiar de credit. Interviul

initial, in general, are loc la sediul bancii de la care se solicita imprumutul, sau

uneori la sediul companiei clientului.

Obiectivul principal al acestui prim interviu este acela de a se constata

daca respectiva cerere de imprumut merita sa fie luata in consideratie pe mai

departe, deci daca se justifica continuarea investigatiilor, desfasurarea altor

interviuri mai in detaliu sau analiza situatiilor financiare.

Ofiterul de credit trebuie sa insiste asupra intrebarilor ale caror

raspunsuri pot furniza informatii esentiale despre urmatoarele cinci domenii de

interes:

1. Solicitantul

2. Imprumutul cerut

3. Capacitatea clientului de rambursare a creditului

4. Existenta garantiilor reale si personale

5. Relatiile dintre client si banci la momentul respectiv.

Dupa ce s-a raspuns la toate intrebarile necesare, ofiterul de credit poate

decide daca este cazul ca actiunea sa continue sau cererea de imprumut sa fie

refuzata. Daca cererea de imprumut nu se incadreaza in politica de creditare a

bancii, aceasta trebuie respinsa.

12

Daca, dupa discutia preliminara, ofiterul de credite considera ca cererea

de imprumut este in concordanta cu criteriile de baza ale bancii in domeniul

creditarii, urmatorii pasi vor fi efectuarea unor investigatii mai in detaliu si a unei

analize financiare, pe baza documentelor solicitate clientului si a unor informatii

obtinute de la banca si din alte surse externe.

2.2. Intocmirea documentatiei

Persoane fizice - Creditul imobiliar/ipotecar

A. Pre-aprobare

1. Formular de solicitare a creditului - se obtine de la Banca;

2. Copie de pe buletinul de identitate al solicitantului;

3. Copie dupa contractul de munca care sa ateste ca solicitantul este angajat pe o perioada de timp nedeterminata si copie dupa actul/ actele aditional(e) la acest contract, daca este cazul;

4. Copie dupa carnetul de munca actualizat si cu mentiunea/stampila "Conform cu originalul" si semnatura persoanei împuternicite;

5. Adeverinta de venituri - se obtine de la Banca - semnata de catre angajator prin care se certifica salariul lunar al solicitantului si alte detalii, cum ar fi moneda în care este negociat salariul, eventuale indexari etc;

6. În cazul în care aplicantul este întreprinzator, este necesara prezentarea declaratiei privind impozitul pe venit si alte documente referitoare la companie (Actul constitutiv, Bilantul & Contul de Profit si Pierdere etc.);

7. Ultimele trei extrase lunare în cazul în care solicitantul detine Carti de credit;

8. Aceleasi documente sunt necesare si pentru sot(ie);

9. Alte documente suplimentare care sa ateste bonitatea solicitantului

B. Aprobarea finala

Dupa pre-aprobarea cererii de credit, solicitantul va trebui sa prezinte Bancii urmatoarele documente:

1. Actul de proprietate al locuintei ce urmeaza sa fie cumparata/ipotecata (contract de vanzare-cumparare);

2. Dosarul cadastral si încheierea de intabulare a imobilului;

13

3. Certificat fiscal eliberat de Primaria pe raza careia se afla imobilul;

4. Raport de evaluare - se obtine de catre Banca de la Societatea de Evaluare care face expertiza si evaluarea locuintei;

5. Extras de carte funciara emis de OCPI-Biroul de Carte Funciara a localitatii unde se gaseste imobilul;

6. In cazul achizitiei de apartamente - Adeverinta eliberata de catre Asociatia de Proprietari a blocului unde se afla apartamentul si vizata de catre Primaria localitatii în raza caruia se afla situat imobilul respectiv;

7. Orice alt document referitor la imobilul care urmeaza sa fie cumparat/ipotecat. Solicitantul creditului trebuie sa prezinte Bancii Polita de Asigurare a Imobilului cesionata in favoarea Bancii (acolo unde este cazul).

Documente necesare utilizarii creditului

Contracte semnate:contract de credit (la banca), contract de vanzare-

cumparare si contract ipoteca (la notar)

Dovezile platii taxelor:inregistrare in Arhiva Electronica, interogare Birou

Credit, raport de evaluare

Persoane juridice creditare pentru intreprinderi mici si mijlocii

Cererea de credit;

Hotărârea judecătorească de înfiinţare;

Statutul societăţii comerciale;

Contractul de societate;

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;

Bilanţul contabil vizat pe anul precedent la Administraţia Financiară;

Situaţia rezultatului financiar şi a patrimoniului pe ultimile 4 luni vizate

la Administraţia Financiară;

Balanţa de verificări pe ultimile 4 luni;

Bugetul de venituri şi cheltuieli;

Planul afacerii;

Documentele pentru confirmarea proprietăţii asupra garanţiei creditului

solicitat;

Raportul de expertiză efectuat de evaluatori autorizaţi

14

2.3. Analiza bonitatii clientului

Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc

si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le

asume prin semnarea contractului de credite.

Persoane fizice – Creditul imobiliar

Se verifica dosarul de credit din urmatoarele puncte de vedere:

− existenta tuturor documentelor solicitate

− conformitatea cu datele din cererea de credit şi declaratiilor privind

angajamentul

− verificarea modului de luare in calcul al veniturilor ( inclusiv vechimea

in munca)

− calculeaza creditul maxim posibil de acordat utilizand machete de

calcul in funcţie de perioada si tipul de rambursare dorite de client

La evaluarea bonitatii clientului, se va avea in vedere indeplinirea

concomitenta a urmatoarelor conditii:

rata la creditul in analiza + rate credite imobiliare/ ipotecare in sold ≤ 35% din

veniturile nete ale familiei;

rata la creditul in analiza + rate lunare credite in sold + alte obligatii

financiare( leasing, limite de credit indifferent de creditor) ≤ 40% din veniturile

nete ale familiei

Se întocmeste fişa sintetica de analiza a creditului imobiliar si hotararea

de aprobare/respingere.

Persoane juridice

15

O modalitate de prevenire a riscului de credit în activitatea bancară este

evaluarea bonităţii agenţilor economici. Încadrarea agenţilor economici într-una

din categoriile de bonitate stabilite prin normele BNR, se face pe baza analizei

performaţelor economico-financiare ale acestora, în funcţie de punctajul la

criteriile cuantificabile (financiare) şi la criteriile necuantificabile (nefinanciare) în

funcţie de modelul de analiză a bonităţii agenţilor economici specific fiecărei

bănci.

Criteriile economice

1. Lichiditatea patrimoniala = Active curente / pasive circulante*100

2. Solvabilitatea = Capitalul propriu / active totale * 100

3. Rata profitului brut = Profit brut / Cifra de afaceri * 100

4. Cifra de afaceri (lunara) = Cifra de afaceri neta / 12

5. Marimea capitalului propriu

2.4. Stabilirea scoringului

Scoring-ul este un instrument folosit in evaluarea profilului solicitantului

de credit. Un scoring generat automat de calculator este alcatuit din informatiile

mentionate intr-un raport de credit individual. Creditorii - in special cei din

sectorul ipotecar - folosesc in mod frecvent scoring-urile atunci cand decid cine

primeste imprumuturi.

Scoring-ul, nu este altceva decat o metoda stiintifica ce utilizeaza

modele statistice pentru a evalua credibilitatea persoanei supuse analizei, bazate

pe creditele anterioare, precum si pe creditele curente. Scoring-ul are la baza un

„scorecard“, dezvoltat prin alocarea de puncte in concordanta cu potentialul

clientului pentru produsul de creditare, pornind de la o serie de date relevante:

venituri, varsta, loc de munca, proprietati, istoricul contului sau numarul de carti

16

de credit. Plecand de la ideea ca noul client va avea acelasi comportament cu

cei existenti, credit scoring-ul e cel care va stabili daca solicitantul isi poate

permite rambursarea unui credit. Intrebuintarea credit scoring-ului nu doar

mareste acuratetea analizei creditelor anterioare, ci o realizeaza sporind eficienta

si consistenta procesului in curs de desfasurare.

Banca va calcula pentru solicitantul de credit un punctaj ce reflecta

gradul de risc al acestuia. In functie de punctajul obtinut de client banca poate

limita valoarea maxima a creditului. In scopul diminuarii riscului de creditare

clientii trebuie sa obtina un punctaj scoring superior corespunzator nivelurilor

minime stabilite.

2.5. Acceptarea garantiilor

O etapa importanta a garantarii unui credit o constituie verificarea

faptului ca, in eventualitatea lichidarii, garantiile pot fi vandute pentru un pret care

sa acopere integral ratele de rambursare ramase pana la scadenta, dobanzile si

cheltuielile de lichidare. De aceea, se impune ca, in primul rand, garantiile sa fie

corect evaluate, iar in caz de neexecutare a obligatiilor, sa se evite lichidarea

garantiilor, daca valoarea acestora este relativ scazuta in momentul lichidarii.

Trebuie sa se porneasca de la prezumtia ca lichidarea garantiilor se va

face in conditii nefavorabile de piata si, pentru acest motiv, evaluarea garantiilor

ar trebui sa se faca mai degraba de o maniera pesimista, decat de una optimista.

Persoane fizice – Creditul imobiliar

Garantiile creditului

- Ipoteca de rang I asupra imobilului finantat sau asupra altui imobil

Asigurari

17

- Asigurarea imobilului ipotecat, cesionata in favoarea bancii

Persoane juridice

Disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, creantele, stocurile,

echipamentele, bunurile imobiliare si alte active de valoare pot fi acceptate drept

garantii.

Cu cat un activ este mai lichid, cu atat este mai mare valoarea sa ca si

garantie.

Actiunile, obligatiunile si alte titluri negociabile se vand usor si, de

aceea, reprezinta surse atractive de garantii.

Creantele prezinta lichiditate, insa volumul si scadenta lor, precum si

capacitatea debitorilor de a plati trebuie sa fie cat mai corect evaluate.

Stocurile sunt mai putin lichide deoarece trebuie vandute, iar incasarea

vanzarilor solicita timp mai mult sau mai putin indelungat.

Activele necirculante ca echipamente, cladiri, terenuri sunt insa si mai

putin lichide.

Banca va trebui intotdeauna sa aiba posibilitatea de control asupra

garantiei.

Actiunile si obligatiunile luate drept garantii pot fi pastrate in seifurile

bancii si de aceea ele sunt controlabile.

Posibilitatile de control asupra creantelor insa depind de capacitatea

bancii de a afla care sunt debitorii clientului ei, respectiv posibilitatea de a incasa

sumele datorate de debitorii respectivi.

Intrarea in posesia unui utilaj greu depinde de posibilitatea bancii de a

avea acces la bunurile intreprinderii creditate.

18

De aceea, trebuie analizate drepturile de garantie ce poarta asupra

bunurilor si care au fost constituite anterior, alte drepturi si sarcini ce greveaza

bunurile respective, intrucat ele pot impiedica banca sa poata exercita controlul

asupra garantiilor.

Pentru a-si proteja dreptul de garantie asupra unor bunuri ce garanteaza

un credit, banca solicita asigurarea bunurilor constituite drept garantie.

2.6. Acordarea creditului

Acordarea creditelor in cadrul BRD – Groupe Societe Generale se face in

limita plafoanelor maxime de creditare. Platile din aceste credite pot incepe

numai dupa semnarea contractului de credit, intocmirea tuturor documentelor

legale privind constituirea garantiilor asiguratorii acceptate de banca si

prezentarea politelor de asigurare la o societate de asigurari acceptata de BRD –

Groupe Societe Generale.

In vederea derularii contractului de credit aprobat, serviciul de credite va

preda serviciului-contabilitate sub semnatura un exemplar din graficul de

acordare si rambursare a creditelor anexa la contract.

Plata creditelor se va face fie integral , fie esalonat conform prevederilor

din Contractul de Creditare si a Graficului de Rambursare. In situatia in care

creditul se acorda in transe, serviciul-contabilitate va urmari ca platile sa se

incadreze in volumul creditelor acordate.

Procedurile de plata a creditelor se pot face atat sub forma de plati in

numerar pe baza de ordin de plata sau cec in numerar, cat si plati fara numerar

pe baza documentelor de decontare ( bilete la ordin, cambii, ordin de plata).

19

2.7.RISCUL DE CREDIT

Riscul de credit reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale, fie datorita unor cauze interne referitoare la contrapartida (diminuarea capacitatii de rambursare), fie a unor cauze externe contrapartidei (la nivel macroeconomic). Inregistrarea de pierderi sau nerealizareaprofiturilor estimate pot afecta calitatea activelor Bancii, a performantelor financiare si a reputatiei acesteia. In ceea ce priveste administrarea riscului de credit, din punct de vedere al identificarii, evaluarii si monitorizarii acestuia, Banca a adoptat, incepand cu data de 01.01.2008, abordarea standard. Banca a urmarit in anul 2008 mentinerea raportului risc profit pentru riscul de credit peste nivelul de 25%. Cerinta de capital pentru riscul de credit a fost in decembrie 2008 de 101.924.216 lei. Fondurile proprii de nivel 1 au inregistrat la data de 31.12.2008 valoarea de 164.149.680 lei. Metodele utilizate de catre banca in vederea diminuarii riscului de credit sunt:- diversificarea portofoliului de credite si evitarea expunerii excesive la risc prin limitarea concentrarilor pe sectoare de activitate, pe durata facilitatilor, pe tipuri de facilitate, pe tara de origine a companiei, pe dimensiunea companiei si pearii geografice.- constituirea provizioanelor specifice de risc de credit in vederea acoperirii pierderilor potentiale;- transferul partial sau total al riscului catre client prin: finantarea partiala a achizitiei, finantarea partiala a proiectului,polite de asigurare a imobilelor si a santierului in caz de proiecte de constructie, cesionarea veniturilor imprumutatului,constituirea de depozite colaterale pentru acoperirea partiala sau totala a obligatiilor de plata ale imprumutatului; catre Banca Mama prin: scrisori de garantie bancara si/sau depozite colaterale.

Repartitia geografica a expunerilor pentru creditele acordate persoanelor juridice si fizice avea la data de 31.12.2008 urmatoarea structura:Pesoane Juridice Persoane fizice Judet % Zona geografica %Bucuresti 72.17 Bucuresti 57.88Timisoara 6.36 CENTRU (Brasov, Sibiu) 10.43Constanta 5.76 DOBROGEA (Constanta) 7.51Ploiesti 3.14 NORD-VEST (Bistrita, Cluj, Oradea, Baia Mare) 6.55Brasov 3.13 MUNTENIA (Pitesti, Ploiesti) 2.01Iasi 1.74 MOLDOVA (Galati, Iasi, Suceava) 8.02Galati 1.60 VEST (Arad, Timisoara, Deva) 7.06Pitesti 1.35 OLTENIA (Craiova) 0.555uceava 1.28Oradea 0.80

20

Cluj 0.65Deva 0.50Sibiu 0.40Buzau 0.32Arad 0.28Craiova 0.24Bistrita 0.19Focsani 0.085Baia Mare 0.005

In ceea ce priveste repartizarea expunerilor pe sectoare de activitate, la 31.12.2008 structura era urmatoarea:Real Estate 24.16%Leasing 23.00%Comert 14.49%Productie 12.14%Constructii 12.01%Servicii 10.68%Agriculturae 1.91%Consultanta 1.31%ITsi Comunicatii 0.31%

Banca nu a acordat credite fara garantii. Garantiile aferente creditelor acordate de Banca sunt reprezentate in marea lor majoritate de ipoteci asupra proprietatilor rezidentiale/comerciale apartinand fie Imprumutatului fie Garantilor. Evaluarea acestora este efectuata in baza standardelor internationale de evaluare de catre experti externi agreati de Banca.

RISCUL OPERATIONAL

In concordanta cu legislatia bancara din Romania, MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. defineste Riscul Operational ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate determinat de factori interni (derulare neadecvata a unor activitati interne, existenta unui personal sau sisteme necorespunzatoare, etc.) sau factori externi (conditii economice, schimbari in mediul bancar, progrese tehnologice, inclusiv frauda externa si dezastre naturale). In vederea determinarii cerintei de capital pentru riscul operational, Banca a adoptat incepand cu data de 01.01.2008 Abordarea de Baza. Procesul de identificare a riscurilor operationale asumate de catre banca este bazat in principal pe seminarii interne de autoevaluare si control a riscurilor (RCSA) care sunt intrunite periodic, cel putin anual, in acele Departamente/ Sucursale ale Bancii unde se considera necesar, cu scopul de a acoperi toate activitatile Bancii. Procesul este coordonat de Departamentul Risc care aduna si insumeaza riscurile identificate intr-o baza consolidata de date.

21

Banca a urmarit in anul 2008 mentinerea raportului risc profit pentru riscul operational peste nivelul de 150%. Cerinta de capital pentru riscul operational a fost in anul 2008 de 4,571,159 lei.Avand in vedere obiectivele si strategia referitoare la administrarea riscului operational, cat si lipsa inregistrarii in evidentele contabile ale unor pierderi semnificative datorate acestui risc, Banca a avut in vedere mentinerea in anul 2008 a unui nivel MEDIU al riscului operational. In scopul identificarii si evaluarii riscului operational, Banca a stabilit indicatori cu ajutorul carora sa poata fi determinate pozitia institutiei de credit afectata de riscul operational (rata de fluctuatie a personalului, frecventa si/sau gravitatea erorilor si omisiunilor), valoarea acestora pe parcursul anului 2008 incadrand Banca la nivelul stabilit conform Strategiei. Riscul juridic si reputational, componenta a riscului operational, definit ca riscul sanctiunilor legale sau sanctiunilorautoritatilor, pierderi financiare sau reputationale, pe care o banca il poate suferi ca rezultat al nerespectarii tuturor legilor aplicabile, regulamentelor, codurilor de conduita si standardelor de buna practica (intr-un cuvânt, legi, reguli si standarde) a fost considerat ca fiind de nivel scazut. Indicatorii cu ajutorul carora Banca a determinat pozitia sa afectata de riscul juridic si reputational (stiri si articole cu aprecieri negative in presa cu privire la banca, valoarea pierderilor datorate litigiilor) nu au depasit pe tot parcursul anului 2008 pragul maxim stabilit prin Strategie.

RISCUL DE PIATA

Riscul de piata reprezinta riscul ca Banca sa inregistreze pierderi datorate fluctuatiilor nefavorabile ale preturilor pe piata. Principalele metode utilizate in administrarea riscului de piata sunt: autorizarea produselor pentru a fi tranzactionate , controlul operatiunilor de piata, stabilirea limitelor. Riscul valutar rezulta din variatiile cursurilor valutare si isi are originea in necorelarile dintre valorile activelor si pasivelor denominate in diferite valute. Riscul valutar poate aduce pierderi Bancii ca rezultat al unor variatii nefavorabile ale cursului valutar, in perioadele in care Banca are pozitii bilantiere sau extrabilantiere deschise, fie la vedere, fie la termen, in anumite valute. Pentru un management si o monitorizare mai bune ale riscului valutar au fost stabilite limite pentru: tara, contrapartida, FX settlement, Gross forward limit si limite pentru activitatea zilnica si pentru incheierea zilei de lucru: pozitia neta deschisa pe fiecare valuta, pozitia deschisa short totala, pozitia deschisa totala. Expunerea valutara pe fiecare valuta nu poate depasi 10% din fondurile proprii ale bancii, iar pozitia valutara agreagata a bancii nu poate depasi 15% din fondurile proprii. Zilnic, prin intermediul testelor de stress asupra pozitiei valutare, este analizat posibilul impact al modificarii adverse si concomitente a ratelor de schimb prin diverse scenarii.

22

Banca a urmarit in anul 2008 mentinerea raportului risc profit pentru riscul valutar peste nivelul de 2.000%. Avand in vedere obiectivele si strategia de administrare, limitele de expunere cat si existenta unor planuri alternative in cazuri de criza, Banca a avut in vedere mentinerea unui nivel MEDIU - SCAZUT in ceea ce priveste riscul valutar. Cerinta de capital pentru riscul de piata a fost in anul 2008 de 193.380lei. Riscul ratei dobânzii reprezinta senzitivitatea capitalului si a veniturilor la variatia ratei dobânzii. Riscul ratei dobânzii isi are originea in necorelarile dintre repretuirea (repricing-ul) activelor si pasivelor si modificarile in panta si forma curbei randamentului. Administrarea riscului ratei dobânzii este unul din aspectele cheie ale managementului activelor si pasivelor. Metoda folosita pentru administrarea riscului ratei dobânzii este managementul GAP desfasurat pe baza analizei statice zilnice GAP. Pe baza raportului GAP se fac zilnic teste de stress ale potentialului advers asupra activitatii bancii cauzat de modificarea ratelor dobânzii prin aplicarea unor scenarii de stress test ce implica miscarea de crestere sau de scadere a curbei dobanzii cu anumite unitati dintr-un punct procentual e.g. +/- 100 bp sau +/- 200 bp. Avand in vedere obiectivele si strategia, cat si existenta unor planuri alternative in cazuri de criza, Banca a avut in vedere mentinerea in anul 2008 a unui nivel MEDIU-SCAZUT in ceea ce priveste riscul de rata a dobanzii.

III.

Obiectivele MARFIN BANK in urmatorii ani se refera, in special la: - Imbunatatirea permanenta a performantelor bancii si a serviciilor si

produselor oferite clientilor - Continuarea dezvoltarii retelei de sucursale in zonele cu potential de

afaceri unde se creeaza sinergii locale si regionale cu clientii existenti si potentiali

- Cresterea cotei de piata a Bancii prin dezvoltare organica - Oferirea de pachete de produse si servicii bancare si de leasing in conditii

avantajoase impreuna cu subsidiara Marfin Leasing.

23