Mapa evenimentului

58
CAMERA DEPUTAȚILOR DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE ȘI POLITICI UE GUVERNANȚA ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂȘI REFORMA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 10 martie 2016 Palatul Parlamentului, sala Mihai Viteazul, nivel P1 10.00 – 14.00

Transcript of Mapa evenimentului

Page 1: Mapa evenimentului

CAMERA DEPUTAȚILOR DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE ȘI POLITICI UE 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

GUVERNANȚA ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI 

REFORMA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 

 10 martie 2016 

 Palatul Parlamentului,  

sala Mihai Viteazul, nivel P1  10.00 – 14.00 

Page 2: Mapa evenimentului
Page 3: Mapa evenimentului

Parlamentul României Camera Deputaţilor Departamentul de studii parlamentare şi politici UE

 

 

P R O G R A M      10.00 – Cuvânt de deschidere 

 

SECŢIUNEA   I‐a 

 

10.20 – 11.40 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

România  şi Semestrul european Carmen MĂRCUŞ, Analist economic, Reprezentanţa Comisiei Europene în România  Dezbateri europene asupra UEM. O perspectivă a României Aniela CREȚU, Director adjunct, Direcția afaceri generale, financiare, interne și justiție,  Ministerul Afacerilor Externe  

Reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană și efectele acesteia 

Sandina JELOAICA ‐ manager public în cadrul Direcției generale pregătire ECOFIN și asistență comunitară, Ministerul Finanțelor Publice Daniel VÂLCU  ‐ director adjunct, Direcția de politici  și analiză macroeconomică, Ministerul Finanțelor Publice  Guvernanța fiscală la nivel european. Implicații  pentru România Ionuț DUMITRU, Președinte, Consiliul Fiscal  O perspectivă a sindicatelor Petru Sorin DANDEA, Vicepreședinte, Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”  

11.40 – 12.00   Comentarii, întrebări şi răspunsuri 

 

 

 

12.00 – 12.20  Pauză 

 

GUVERNANŢA ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ŞI REFORMA UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE Palatul Parlamentului, sala Mihai Viteazul, nivel P1  

10 martie 2016, 10.00 – 14.00 

Page 4: Mapa evenimentului
Page 5: Mapa evenimentului

 

SECŢIUNEA  a II‐a 

12.20 – 13.20  

Perspectivele privind reforma UEM autentice Dumitru MIRON, Decan, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii  Economice din București  

 

Guvernanța economică în UE și reforma Uniunii economice și monetare Simona MOAGĂR – POLADIAN, Director, Institutul de Economie Mondială 

 Perspectivele României în cadrul UEM: oportunităţi, necesităţi şi constrângeri Octavian JORA, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii  Economice din București, redactor revista Economistul  

  

Guvernanța economică: de la marea moderație la marea confuzie  Andrei MOCEAROV, Şef departament, Departamentul pentru studii parlamentare şi politici UE, Camera Deputaţilor   

13.20 ‐13.40  Comentarii, întrebări şi răspunsuri   

13.40 ‐14.00  Concluzii 

Page 6: Mapa evenimentului
Page 7: Mapa evenimentului

Departamentul pentru studii parlamentare şi politici UE

CUPRINS

1. Guvernanţa economică în UE

2. Structura Semestrului european (2016)

3. “Raportul celor 5 preşedinţi privind consolidarea UEM”

(iunie 2015)

4. Propunerile Comisiei Europene privind reforma UEM

(octombrie 2015)

5. Analiză a propunerilor Comisiei Europene privind

reforma UEM (noiembrie 2015)

6. Recomandările specifice de ţară adresate României

pentru 2016

Page 8: Mapa evenimentului
Page 9: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 1

ISTORIA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE

Uniunea economică și monetară (UEM) este rezultatul unei integrări economice progresiveîn UE. UEM este o extensie a pieței unice a UE, care implică reglementări comune privindprodusele și libera circulație a bunurilor, capitalurilor, forței de muncă și serviciilor. Euroa fost introdus ca monedă comună în zona euro, care este formată în prezent din 19 statemembre ale UE. Toate cele 28 de state membre ale UE, cu excepția Regatului Unit și aDanemarcei, trebuie să adopte moneda euro după o participare de minimum doi ani la MCSII și cu condiția să îndeplinească criteriile de convergență. Banca Centrală Europeană (BCE)stabilește o politică monetară comună care este completată de politici fiscale armonizateși politici economice coordonate. În UEM nu există o instituție unică responsabilă pentrupolitica economică. În schimb, responsabilitatea este partajată între statele membre și diverseinstituții ale UE.

TEMEI JURIDIC

— deciziile summiturilor europene de la Haga (1969), Paris (1972), Bruxelles (1978),Hanovra (1988), Madrid și Strasbourg (ambele din 1989), precum și Maastricht(1991-1992);

— articolele 119-144, 219 și 282-284 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE);

— protocoale anexate la TFUE privind: trecerea la cea de-a treia etapă a uniunii economiceși monetare; procedurile aplicabile deficitelor excesive și dezechilibrelor macroeconomicecriteriile de convergență; clauzele de neparticipare a Regatului Unit și a Danemarcei;și Sistemul European al Băncilor Centrale și Banca Centrală Europeană, precum șiEurogrupul.

OBIECTIVE

UEM este rezultatul unei integrări economice progresive și, prin urmare, nu constituie un scopîn sine. UEM este gestionată astfel încât să sprijine o creștere economică durabilă și un nivelridicat de ocupare a forței de muncă prin măsuri adecvate de politică economică și monetară.Principalele trei activități economice desfășurate în acest sens sunt următoarele: (i) punereaîn aplicare a politicii monetare, care are ca obiectiv stabilitatea prețurilor; (ii) coordonareapoliticilor economice din statele membre; (iii) asigurarea bunei funcționări a pieței unice.

REALIZĂRI

În prezent, euro este moneda a 19 dintre statele membre ale UE. În cele din urmă, și altestate membre o vor adopta. Moneda unică prezintă câteva avantaje evidente: reduce costultranzacțiilor financiare, facilitează călătoriile, consolidează rolul Europei pe plan internaționaletc.

Page 10: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 2

ISTORIA UEM

La summitul de la Haga din 1969, șefii de stat sau de guvern au definit un nou obiectiv în cadrulintegrării europene: uniunea economică și monetară (UEM). Un grup condus de Pierre Werner,prim-ministrul Luxemburgului, a elaborat un raport care avea în vedere realizarea unei uniunieconomice și monetare complete în termen de zece ani, conform unui plan cu mai multe etape.Obiectivul final era liberalizarea completă a mișcărilor de capital, convertibilitatea integrală amonedelor statelor membre și fixarea definitivă a cursurilor de schimb. Prăbușirea sistemuluide la Bretton Woods și decizia guvernului SUA de a lăsa liber cursul dolarului la mijlocul anului1971 a generat un val de instabilitate a schimburilor valutare care a pus sub semnul întrebăriiparitățile dintre monedele europene. Proiectul UEM a fost oprit.În 1972, la summitul de la Paris, UE a încercat să dea un nou impuls integrării monetare,creând „șarpele în tunel”: un mecanism pentru fluctuația controlată a monedelor („șarpele”), cumarje reduse de fluctuație față de dolar („tunelul”). Destabilizat de criza petrolului, slăbiciuneadolarului și diferențele de politică economică, „șarpele” și-a pierdut majoritatea membrilor înmai puțin de doi ani și a fost redus, în cele din urmă, la „zona mărcii germane”, formată dinGermania, Benelux și Danemarca.Eforturile de creare a unei zone de stabilitate monetară au fost relansate în 1978 (la summitulde la Bruxelles) odată cu înființarea Sistemului Monetar European (SME), bazat pe cursuri deschimb fixe, dar ajustabile. La mecanismul cursului de schimb (MCS I) au participat monedeletuturor statelor membre, cu excepția Regatului Unit. Cursurile de schimb se bazau pe cursurilecentrale față de ECU („unitatea monetară europeană”), unitatea de cont europeană, care secalcula ca o medie ponderată a monedelor participante. Pe baza cursurilor centrale exprimateîn ECU se calcula o grilă de cursuri bilaterale de schimb, iar fluctuațiile monedelor trebuiausă se înscrie într-o rată de ±2,25% față de cursurile bilaterale (cu excepția lirei italiene, pentrucare marja permisă era de 6%). Timp de zece ani, SME a obținut mari progrese în reducereavariabilității cursurilor de schimb: flexibilitatea sistemului, combinată cu voința politică de arealiza convergența economică, a condus la stabilitatea durabilă a monedelor.Odată cu adoptarea Programului privind piața unică în 1985, a devenit tot mai clar că potențialulpieței interne nu va putea fi fructificat la maximum atât timp cât aveau să persiste costurilerelativ ridicate ale tranzacțiilor de conversie monetară și incertitudinile legate de fluctuațiilecursurilor de schimb, indiferent cât de reduse. În plus, mulți economiști au denunțat așa-numitul„triunghi imposibil”: libera circulație a capitalului, stabilitatea cursurilor de schimb și politicilemonetare independente erau incompatibile pe termen lung.În 1988, Consiliul European de la Hanovra a instituit o comisie care să studieze UEM,sub conducerea lui Jacques Delors, președintele de atunci al Comisiei. Raportul comisiei(raportul Delors), prezentat în 1989, propunea să se susțină introducerea UEM în trei etape.Raportul sublinia în special necesitatea unei mai bune coordonări a politicilor economice și areglementării deficitelor bugetare naționale și recomanda crearea unei noi instituții, completindependente, care să fie responsabilă de politica monetară a Uniunii: Banca Centrală Europeană(BCE). Pe baza raportului Delors, Consiliu l European de la Madrid a decis, în 1989, să lansezeprima etapă a UEM, constând în liberalizarea deplină a mișcărilor de capital începând cu 1 iulie1990.În decembrie 1989, Consiliul European de la Strasbourg a convocat o conferințăinterguvernamentală având ca obiectiv identificarea modificărilor ce trebuiau aduse tratatuluipentru realizarea UEM. Activitatea acestei conferințe interguvernamentale a dus la elaborarea

Page 11: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 3

Tratatului privind Uniunea Europeană, adoptat oficial de șefii de stat sau de guvern la ConsiliulEuropean de la Maastricht din decembrie 1991 și semnat la 7 februarie 1992.Tratatul prevede introducerea UEM în trei etape.— Etapa 1 (de la 1 iulie 1990 până la 31 decembrie 1993): libera circulație a capitalului între

statele membre.

— Etapa 2 (de la 1 ianuarie 1994 până la 31 decembrie 1998): convergența politiciloreconomice ale statelor membre și consolidarea cooperării dintre băncile centrale naționale.Coordonarea politicilor monetare a fost instituționalizată prin înființarea InstitutuluiMonetar European (IME), care avea sarcina de a consolida cooperarea dintre băncilecentrale naționale și de a face pregătirile necesare pentru introducerea monedei unice.Băncile centrale naționale trebuiau să devină independente în această etapă.

— Etapa 3 (demarată la 1 ianuarie 1999): introducerea treptată a euro ca monedă unică astatelor membre și aplicarea unei politici monetare comune sub egida BCE. Tranziția la ceade-a treia etapă a fost condiționată de atingerea unui nivel ridicat de convergență durabilă,măsurat pe baza unor criterii stabilite în tratate. Normele bugetare au devenit obligatorii,încălcarea lor de către un stat membru fiind pasibilă de penalități. A fost introdusă o politicămonetară unică, condusă de Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), format dinbăncile centrale naționale și BCE.

Primele două etape ale UEM au fost finalizate. Cea de-a treia este încă în curs. În principiu, toatestatele membre ale UE trebuie să participe la această etapă finală și, prin urmare, să adopte euro(articolul 119 din TFUE). Cu toate acestea, anumite state membre nu îndeplinesc încă criteriilede convergență. Statele membre respective beneficiază deci de o derogare provizorie până cândvor fi în măsură să participe la a treia etapă a UEM. În plus, Regatul Unit și Danemarca și-aunotificat intenția de a nu participa la cea de-a treia etapă a UEM și, prin urmare, de a nu adoptaeuro. În consecință, aceste două state membre beneficiază de o derogare privind participarealor la UEM. Dispozițiile detaliate privind derogările sunt prevăzute în protocoalele referitoarela aceste două țări anexate la tratatele fondatoare ale UE. Totuși, Regatul Unit și Danemarcaîși rezervă dreptul de a pune capăt derogării și de a solicita participarea la cea de-a treia etapăa UEM. În prezent, 19 din cele 28 de state membre participă la cea de-a treia etapă a UEM șifolosesc astfel euro ca monedă unică.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European participă, dreptcolegislator în procedura legislativă ordinară, la adoptarea procedurilor de supravegheremultilaterală (articolul 121 alineatul (6) din TFUE). Este vorba, printre altele, de componentapreventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, precum și de o supraveghere macroeconomicămai strictă pentru a preveni dezechilibrele dăunătoare generate de criza financiară. Pachetullegislativ privind guvernanța economică a consolidat rolul Parlamentului în acest domeniu înUE, în special prin introducerea „semestrului european” și instituirea „dialogului economic”. Înplus, Parlamentul este consultat în legătură cu următoarele aspecte:— acordurile privind cursurile de schimb dintre euro și monedele țărilor terțe;

— selectarea țărilor care îndeplinesc condițiile de adoptare a monedei unice în 1999 și ulterior;

— numirea președintelui, a vicepreședintelui și a altor membri ai Consiliului executiv al BCE;

— dispozițiile legale de punere în aplicare a procedurii privind deficitul excesiv prevăzute înPactul de stabilitate și de creștere.

Page 12: Mapa evenimentului
Page 13: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 1

GUVERNANȚA ECONOMICĂ

Guvernanța economică se referă la sistemul de instituții și proceduri instituit cu scopulde a realiza obiectivele Uniunii din domeniul economic, și anume coordonarea politiciloreconomice pentru a promova progresul economic și social al UE și al cetățenilor săi.Criza economică, financiară și bugetară care a izbucnit în 2008 a demonstrat că UE arenevoie de un model de guvernanță economică mai eficace decât coordonarea economică șibugetară sau soluțiile ad hoc la criză aplicate până în acel moment. Printre evoluțiile recentedin domeniul guvernanței economice se numără atât actualizarea dispozițiilor existenteși adoptarea unor dispoziții noi, destinate să consolideze coordonarea și supraveghereapoliticilor bugetare și macroeconomice, cât și instituirea unui cadru robust pentru gestionareacrizelor financiare.

TEMEI JURIDIC

— Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);

— Articolele 2-5, 119-144 și 282-284 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE);

— Protocoalele anexate la TFUE: Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelorexcesive, Protocolul nr. 13 privind criteriile de convergență și Protocolul nr. 14 privindEurogrupul.

OBIECTIVE

A. Dispozițiile din tratateÎn preambulul TUE se afirmă că statele membre sunt hotărâte „să-și consolideze economiilenaționale, să asigure convergența acestora, precum și să stabilească o uniune economică șimonetară [...]”.Articolul 3 din TUE prevede că Uniunea „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei,întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor [și] pe o economiesocială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței demuncă și spre progres social”.Articolele 2, 5 și 119 din TFUE reprezintă temeiul coordonării economice: acestea impunstatelor membre să își considere politicile economice drept o chestiune de interes comunși să le coordoneze strâns. Domeniile și formele coordonării sunt descrise la articolul 121,care stabilește procedura privind recomandările privind politicile, atât cele generale (orientărigenerale ale politicilor economice), cât și cele specifice fiecărei țări, și la articolul 126, caredescrie procedura ce trebuie urmată în caz de deficit public excesiv (4.2.1).

Page 14: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 2

Articolele 136-138 stabilesc dispoziții specifice pentru statele membre a căror monedă este euro,impunându-le acestora să își consolideze coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare șia politicilor economice.Mai mult, titlul IX privind ocuparea forței de muncă prevede că politicile de ocupare a forțeide muncă trebuie să fie coordonate și coerente cu politicile economice definite în orientărilegenerale (articolul 146) (5.10.3.).B. Domenii care fac obiectul guvernanței economiceCriza economică, financiară și bugetară care a izbucnit în 2008 a demonstrat că dezechilibrelefinanciare, bugetare și macroeconomice sunt interconectate strâns, nu doar în cadrul economiilornaționale, ci și la nivelul UE, și într-o măsură cu atât mai mare în cazul țărilor membre ale zoneieuro. Prin urmare, sistemul consolidat de guvernanță economică instituit în 2011 și aflat în cursde dezvoltare vizează mai multe domenii economice, printre care politicile fiscale, aspectelemacroeconomice, gestionarea crizelor, supravegherea macrofinanciară și investițiile.

REALIZĂRI

A. Coordonarea economică până în 2011Până în 2011, coordonarea politicii economice s-a bazat în principal pe consens, fără să existedispoziții care produc efecte juridice, cu excepția cadrului politicii bugetare definit în Pactul destabilitate și de creștere (PSC) (4.2.1). Sfera coordonării economice era amplă și, în funcție degradul de obligativitate al acordului de cooperare, puteau fi realizate diferite forme de cooperare:— Cooperare prin schimb de informații, spre exemplu dialogul macroeconomic instituit la

Consiliul European de la Köln din 1999;

— Coordonarea ca instrument de gestionare a crizelor, de exemplu, Mecanismul european destabilizare financiară instituit în mai 2010;

— Metoda deschisă de coordonare, prin care statele membre stabilesc obiective comune, darfiecare dintre ele decide cum să le îndeplinească (un exemplu fiind Strategia de la Lisabona,instituită în martie 2000, în cadrul căreia liderii europeni au încurajat statele membre săstabilească valori de referință, să identifice cele mai bune practici și să aplice politicirelevante);

— Delegarea unei politici, prin care autoritatea deplină asupra unei politici poate fi delegatăunei singure instituții [exemplele includ politica monetară (4.1.3) și politica în domeniulconcurenței (3.2.1), delegate Băncii Centrale Europene (BCE) și, respectiv, Comisiei].

B. Guvernanța economică începând din 2011Criza a scos la iveală problemele fundamentale și tendințele neviabile din multe țări europeneși a arătat, de asemenea, faptul că între economiile din UE există o interdependență strictă.Pentru a soluționa aceste probleme și a stimula în viitor creșterea economică și crearea delocuri de muncă, s-a considerat că este necesară o mai bună coordonare a politicilor economiceîn întreaga UE. În acest scop, sistemul de organisme și proceduri din domeniul coordonăriieconomice existent în UE a fost revizuit și consolidat în 2011 (odată cu adoptarea pachetuluiprivind guvernanța economică), în 2012 [cu propunerile referitoare la „uniunea bancară” și lainstituirea Mecanismului european de stabilitate (MES)], în 2013 (odată cu adoptarea pachetuluiprivind supravegherea și monitorizarea bugetare), în 2014 [cu instituirea mecanismului unicde supraveghere (MUS) și a mecanismului unic de rezoluție (MUR)] și în 2015 (cu instituireaFondului european pentru investiții strategice).

Page 15: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 3

1. Supravegherea economică și bugetară consolidate și coordonarea acestora în cadrulsemestrului europeanGuvernanța consolidată include: un nou model de lucru sincronizat – semestrul european –pentru a discuta și a coordona prioritățile economice și bugetare; o supraveghere mai strictă apoliticilor bugetare la nivelul UE, ca parte a Pactului de stabilitate și de creștere (4.2.1); noiinstrumente pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice (4.2.2); și noi instrumente pentrua aborda situația statelor membre care se confruntă cu dificultăți financiare (4.2.3).Semestrul european reprezintă o perioadă de șase luni din fiecare an în care politicile bugetare,macroeconomice și structurale ale statelor membre sunt coordonate pentru a permite statelormembre să țină cont de orientările UE într-un stadiu timpuriu al procedurilor lor bugetarenaționale și în alte aspecte ale elaborării politicilor economice. Scopul acestuia este să asigure cătoate politicile sunt analizate și evaluate împreună și că sunt incluse și domeniile politice care,anterior, nu făceau în mod sistematic obiectul supravegherii economice – cum ar fi dezechilibrulmacroeconomic și aspectele legate de sectorul financiar. Principalele etape ale semestruluieuropean sunt următoarele:— La finalul perioadei de toamnă, Comisia prezintă Analiza anuală a creșterii (AAC), care

stabilește care sunt, din perspectiva Comisiei, prioritățile UE pentru anul următor, înmaterie de politici economice, bugetare și în domeniul muncii și în privința altor reformenecesare pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Comisiapublică, de asemenea, Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care identifică statelemembre cu potențiale dezechilibre macroeconomice.

— În aprilie, statele membre își prezintă planurile de asigurare a solidității finanțelor publice[(programe de stabilitate și de convergență (PSC)], precum și planurile de reforme șimăsurile care să asigure progresul în vederea realizării unei creșteri economice inteligente,durabile și favorabile incluziunii [programe naționale de reformă (PNR)]. Prezentareacoordonată a acestor documente permite luarea în considerare a complementarităților și aefectelor de propagare între politicile bugetare și cele structurale.

— În luna mai, Comisia evaluează PNR și PSC, precum și progresele înregistrate în statelemembre în ceea ce privește atingerea obiectivelor definite în cadrul Strategiei Europa 2020și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Pe baza acestor evaluări, Comisia propunerecomandări specifice fiecărei țări (CSR), care sunt apoi discutate de diferitele formațiuniale Consiliului.

— În iunie/iulie, Consiliul European aprobă aceste CSR, care sunt oficial adoptate de Consiliuîn iulie, încheind astfel ciclul anual al semestrului european la nivelul UE.

Primul semestru european a fost pus în aplicare în 2011. Discuțiile de la nivelul UE referitoarela politica fiscală, dezechilibrele macroeconomice, aspectele legate de sectorul financiar șireformele structurale de stimulare a creșterii economice au loc în comun în timpul semestruluieuropean și înainte ca guvernele să își elaboreze proiectele de buget pentru exercițiul următor șisă le supună dezbaterii parlamentare la nivel național, în a doua jumătate a anului („semestrulnațional”). Înainte de finalizarea bugetelor, statele membre din zona euro transmit proiectele lorde buget Comisiei, care le avizează, și Eurogrupului, care le evaluează.2. Ca măsură menită să remedieze problemele sectorului financiar, UE a instituit noi norme șia înființat autorități europene de supraveghere (AES), pentru a preveni crizele și a asigura faptul

Page 16: Mapa evenimentului

Fişe tehnice UE - 2016 4

că actorii financiari sunt reglementați și supravegheați în mod corespunzător. Aceste autoritățiau fost integrate recent în contextul mai larg al uniunii bancare (4.2.4).C. ParticipanțiiConsiliul European stabilește priorități politice coordonate și orientări la cel mai înalt nivel.Consiliul adoptă recomandări și decizii, pe baza propunerilor formulate de Comisie. Comisiaeste responsabilă cu elaborarea de recomandări și decizii și cu evaluarea punerii lor în aplicare.Statele membre sunt responsabile cu rapoartele naționale, schimbul de informații și punerea înaplicare a recomandărilor și deciziilor adoptate de Consiliu. Eurogrupul (alcătuit din miniștriide finanțe din statele membre care au adoptat euro ca monedă) discută probleme legate deuniunea economică și monetară (UEM), de regulă înainte de reuniunile Consiliului Ecofin, șigestionează MES. BCE participă la discuțiile Eurogrupului, atunci când este vizată politicamonetară sau politica privind cursul de schimb. Comitetul economic și financiar (CEF) emiteavize și pregătește activitatea Consiliului, la fel ca Grupul de lucru Eurogrup și Comitetul pentrupolitică economică (CPE), acestea contribuind și la activitatea Comisiei.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a devenitcolegiuitor în domeniul stabilirii normelor privind supravegherea multilaterală [articolul 121alineatul (6) din TFUE].Actele legislative care reglementează guvernanța economică au pus bazele dialogului economic.Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European,Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate,comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita Președintele Consiliului,Comisia, Președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte înfața sa pentru a discuta deciziile lor specifice sau pentru a-și prezenta activitățile în contextulsemestrului european. În cadrul acestui dialog, Parlamentul poate da posibilitatea de a participala un schimb de opinii și statelor membre care fac obiectul unei decizii a Consiliului în temeiulprocedurii aplicabile deficitelor excesive sau al procedurii de dezechilibru excesiv.În cadrul semestrului european, Parlamentul își exprimă opinia cu privire la proiectele deAAC în cadrul unor rezoluții specifice, ținând seama și de contribuțiile prezentate în cadrulreuniunii desfășurate în săptămâna parlamentară având ca temă semestrul european, organizatăla începutul anului și la care participă parlamentele naționale. La sfârșitul perioadei detoamnă, Parlamentul își exprimă opinia cu privire la ciclul semestrului european aflat îndesfășurare (inclusiv la recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu), ținând seamași de rezultatele unei reuniuni comune cu președinții comisiilor competente ale parlamentelornaționale.Parlamentul promovează implicarea parlamentelor naționale prin intermediul reuniunilor anualecu membrii comisiilor competente din cadrul acestor parlamente. Mai mult, în conformitate cudispozițiile juridice și politice ale fiecărui stat membru, parlamentele naționale ar trebui să seimplice în mod adecvat în semestrul european și în pregătirea programelor de stabilitate saude convergență și a programelor naționale de reformă, pentru a spori transparența și gradul deasumare a deciziilor adoptate, precum și răspunderea pentru acestea.Alice Zoppè12/2015

Page 17: Mapa evenimentului

L&RS Note: EU Economic and Fiscal Policy Coordination

L&RS Central Enquiry Desk: Tel. 6184701 Page 8

Chart 2: ‘Two-Pack’ and ‘Six-Pack’ regulations

WH

AT

Builds upon ‘6-pack’ by setting out how national budgets will be

monitored and corrected.

To coordinate EU national budgets and economic policies to prevent issues like housing bubbles reoccurring (called ‘macro-economic imbalances’).

WH

Y

MO

RE

INFO

Sets out:

Preventive arm: National budgets must follow

Medium-term plans (MTO) SGP rules

…or face penalty via Excessive Deficit Procedure (EDP) or the Macro-Imbalance Procedure (MIB) - corrective arm.

HO

W

Sets out:

When/how the EDP will be used. Clear and simplified

budget/reform rules for Member States.

Common budget timeframe.

2-Pack

6-Pack

2 regulations

A corrective and a preventive

mechanism.

1. EDP (corrective) 2. Financial Stability Regulation

(monitoring/preventive).

5 regulations and 1 Directive

1. Fiscal/Budgetary: Strengthen the

SGP (stricter rules) and EU surveillance of national budgets.

2. Macro: Monitor and control large-

scale (macro-) economic imbalances).

Stability and Growth Pact (SGP)

Deals with fiscal governance of

European Monetary Union (EMU).

Rules for the euro area: 1. Budget deficits must not exceed

3% of GDP. 2. Level of public debt must not

exceed 60%of GDP.

A corrective mechanism known as

the Excessive Deficit Procedure

(EDP) is used for breaches.

HO

W

WH

AT

WH

Y

Applies: EU-28

Applies: eurozone-18

Page 18: Mapa evenimentului
Page 19: Mapa evenimentului
Page 20: Mapa evenimentului
Page 21: Mapa evenimentului

Raportul celor cinci președinți prezintă un plan menit să consolideze uniuneaeconomică și monetară a Europei începând din 1 iulie 2015 Bruxelles, 22 iunie 2015

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Cei cinci președinți, și anume Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk,președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului,Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene și Martin Schulz, președintele ParlamentuluiEuropean, au dezvăluit astăzi planuri ambițioase menite să aprofundeze uniunea economică șimonetară (UEM) începând din 1 iulie 2015 și să o finalizeze cel mai târziu în 2025. Pentru ca viziunealor referitoare la viitorul UEM să devină realitate, aceștia propun măsuri concrete care urmează să fiepuse în aplicare pe parcursul a trei etape: unele acțiuni, cum ar fi introducerea unui sistemeuropean de asigurare a depozitelor, trebuie întreprinse rapid, în anii următori, și vor fi urmate dealte măsuri precum crearea unei viitoare trezorerii a zonei euro, care merg mai departe și prevădpartajarea suveranității între statele membre ce au adoptat moneda euro. Aceste măsuri se înscriu înoptica celor cinci președinți potrivit căreia este oportun să se facă tranziția de la un sistem de norme laun sistem fondat pe instituții, pentru a se garanta că UEM este întemeiată pe o arhitecturătransparentă și extrem de solidă. Realizarea unei uniuni economice și monetare mai profunde și maiechitabile a fost una dintre cele 10 priorități majore ale președintelui Juncker enunțate în Orientărilesale politice.

Președintele Juncker a declarat: „Euro este o monedă utilizată în prezent de 19 state membre ale UEși de peste 330 de milioane de cetățeni. Putem să fim mândri de acest lucru. Uniunea economică șimonetară protejează Europa, însă modul său de funcționare poate fi îmbunătățit. Uniunea noastrăeconomică și monetară rămâne incompletă; la preluarea mandatului, am promis că voi depune eforturipentru a consolida și a completa măsurile fără precedent pe care le-am adoptat în timpul crizei șipentru a le face să devină mai echitabile din punct de vedere social și mai legitime din punct de vederedemocratic. Noi, cei cinci președinți, expunem astăzi viziunea noastră comună. Lumea întreagă neprivește și dorește să știe încotro ne îndreptăm. Astăzi definim integrarea monetară și o conducem spredestinația sa finală.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a afirmat: „Uniuneaeconomică și monetară a fost consolidată în anii din urmă, nu în ultimul rând prin prisma crizeifinanciare și economice. Însă aceasta rămâne totuși incompletă. Raportul prezentat astăzi oferă pistemenite să consolideze și mai mult uniunea economică și monetară în anii următori, procedându-se înetape. Suntem pregătiți să prezentăm propunerile specifice care sunt necesare pentru a materializaaceastă viziune ambițioasă, dar pragmatică. Finalizarea UEM nu constituie însă un scop în sine, ci esteo modalitate de a contribui la sporirea creșterii economice, a numărului de locuri de muncă și aprosperității pentru toți cetățenii, acum și în viitor.” 

În pofida progreselor înregistrate în ultimii câțiva ani, îndeosebi ca urmare a lansării uniunii bancare,UEM rămâne incompletă. Există divergențe semnificative la nivelul zonei euro, iar criza din ultimaperioadă a scos și mai mult în evidență neajunsurile existente. Este clar că, având în vedere cele 18milioane de șomeri și numărul mare de persoane expuse riscurilor de excluziune socială din cadrulsocietăților noastre, mai rămân multe de făcut pentru a conferi trăinicie zonei euro – a doua mareeconomie a lumii. Avem nevoie de o bază durabilă, echitabilă și cu legitimitate democratică pentruviitor, care să contribuie la sporirea creșterii economice, la crearea mai multor locuri de muncă și lamai multă prosperitate pentru toți cetățenii.

Raportul prezintă trei etape distincte menite să transforme în realitate viziunea celor cinci președinți(a se vedea anexa 1).

- Etapa 1 sau„aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015-30 iunie 2017): utilizareainstrumentelor existente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența

Page 22: Mapa evenimentului

structurală, pentru a realiza politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro,pentru a finaliza uniunea financiară și pentru a consolida răspunderea democratică.

- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterulobligatoriu al procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privindconvergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui otrezorerie a zonei euro.

- Etapa finală (cel mai târziu în 2025): după realizarea deplină a tuturor pașilor, o UEMprofundă și veritabilă ar oferi un mediu stabil și prosper pentru toți cetățenii statelor membre ale UEcare au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membreale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.

Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvaraanului 2017, care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizăriiUEM în etapa 2. Aceasta are drept model cartea albă din 1985, întocmită de Jacques Delors, care,printr-o serie de măsuri și un calendar asociat acestora, a pregătit terenul pentru Actul Unic European,reprezentând baza juridică a proiectului privind piața unică.

Ce aspecte sunt abordate în mod concret în raportul celor cinci președinți?1. Către o uniune economică a convergenței, a creșterii economice și a ocupării forței demuncăAceastă uniune ar trebui să se bazeze pe patru piloni, și anume: crearea unui sistem de autorități înmaterie de competitivitate la nivelul zonei euro; consolidarea punerii în aplicare a proceduriiprivind dezechilibrele macroeconomice; un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și peobținerea unor performanțe sociale; o mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul unuisemestru european reînnoit (a se vedea anexa 2). Aceste obiective ar trebui puse în practică pe termenscurt (etapa 1), pe baza unor măsuri practice și a metodei comunitare. Pe termen mediu (etapa 2),procesul de convergență ar trebui să devină mai constrângător prin instituirea unui set destandarde comune de înalt nivel care ar urma să fie definite în legislația UE.

Autoritățile în materie de competitivitateObiectivul autorităților în materie de competitivitate nu ar trebui să fie acela de a armoniza la niveltransfrontalier practicile și instituțiile responsabile de stabilirea salariilor. Aceste procese diferă foartemult în cadrul UE și reflectă în mod justificat preferințele și tradițiile juridice naționale.

Pe baza unui model comun, fiecare stat membru ar trebui să decidă organizarea exactă a autoritățiisale în materie de competitivitate, însă acestea ar trebui să aibă legitimitate democratică și săfuncționeze în mod independent. Actorii de la nivel național, cum ar fi partenerii sociali, ar trebui să îșipăstreze rolul conferit de practicile consacrate din fiecare stat membru, însă ar trebui să utilizezeavizele autorităților ca orientări în cursul negocierilor de stabilire a salariilor. Unele state membre,precum Țările de Jos și Belgia, au deja astfel de autorități.

2. Către o uniune financiarăUniunea economică și cea financiară sunt complementare și se consolidează reciproc. Progreselerealizate pe aceste două fronturi trebuie să reprezinte o prioritate absolută în etapa 1. Întrucât mareamajoritate a banilor este constituită din depozite bancare, moneda poate fi cu adevărat unică doar dacăexistă același nivel de încredere în siguranța depozitelor bancare, indiferent de statul membru în careîși desfășoară activitatea o bancă. Acest lucru necesită un mecanism unic de supraveghere bancară, unmecanism unic de rezoluție bancară și un sistem unic de garantare a depozitelor. Obiectivul privindmecanismul unic de supraveghere bancară a fost atins deja. S-a convenit asupra unui mecanism unicde rezoluție cu un fond unic de rezoluție (care va deveni operațional la 1 ianuarie 2016). Ca un pasurmător, cei cinci președinți propun lansarea în cadrul etapei 1 a unui sistem european degarantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme – EDIS), care ar putea fi instituitsub forma unui sistem de reasigurare la nivel european pentru sistemele naționale de garantare adepozitelor.

3. Către o uniune bugetarăPoliticile bugetare nesustenabile nu numai că periclitează stabilitatea prețurilor din Uniune, ci afecteazăși stabilitatea financiară. Pe termen scurt (etapa 1), cei cinci președinți propun crearea unui consiliu

Page 23: Mapa evenimentului

bugetar european cu rol consultativ care ar coordona și ar completa consiliile bugetare existentedeja la nivel național (a se vedea anexa 3). Consiliul respectiv ar urma să asigure o evaluareindependentă, la nivel european, a modului în care bugetele îndeplinesc obiectivele economiceformulate în cadrul de guvernanță bugetară al UE. Pe termen mai lung (etapa 2), ar trebui să fieinstituită o funcție comună de stabilizare macroeconomică pentru a face față în mod mai eficientșocurilor care nu pot fi gestionate doar la nivel național. Aceasta ar urma să îmbunătățească atenuareașocurilor macroeconomice de mare anvergură și ar asigura o mai mare reziliență a UEM. O astfel defuncție de stabilizare ar putea să se bazeze pe Fondul european pentru investiții strategice ca unprim pas, prin identificarea unei rezerve de surse de finanțare și de proiecte de investiții specifice zoneieuro, care ar urma să fie valorificată.

4. Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională: trecerea de la unsistem de norme la un sistem bazat pe instituțiiO mai mare răspundere și integrare la nivelul UE și al zonei euro înseamnă o mai mareinterdependență. De asemenea, acest lucru presupune o mai bună repartizare a noilor competențe și otransparență sporită cu privire la cine decide ce și când. Acum este momentul să ne revizuim și să neconsolidăm construcția politică: raportul propune consolidarea implicării și a controluluiparlamentar, atât la nivel național, cât și la nivel european, în special în ceea ce priveșterecomandările specifice fiecărei țări, programele naționale de reformă și analiza anuală a creșterii. Petermen scurt (etapa 1), UEM are nevoie de o reprezentare externă unificată, astfel cum seprevede în Orientările politice ale președintelui Juncker. În prezent, UE și zona euro nu sunt încăreprezentate ca o singură entitate în cadrul instituțiilor financiare internaționale, în special în cadrulFMI. Din cauza acestei fragmentări, UE nu se prevalează de întreaga sa forță de negociere politică șieconomică. Cei cinci președinți propun, de asemenea, consolidarea rolului Eurogrupului. Pe termenscurt, acest lucru ar putea necesita o consolidare a președinției sale și a mijloacelor de care dispune.Pe termen mai lung (etapa 2), ar putea fi avut în vedere un președinte al Eurogrupului cu normăîntreagă.

În fine, în timp ce statele membre din zona euro vor continua să ia decizii cu privire la impozitare și larepartizarea cheltuielilor bugetare în funcție de alegerile naționale în materie de politici, va trebui totmai mult ca anumite decizii să fie luate în mod colectiv, asigurându-se, în același timp, răspundereademocratică și legitimitatea. O viitoare trezorerie a zonei euro ar putea fi forul potrivit pentruaceastă activitate colectivă de luare a deciziilor.

5. Dimensiunea socială a UEMUna din principalele lecții desprinse în urma crizei este faptul că o „UEM cu un rating de tip AAA”trebuie să coreleze existența unor economii competitive care sunt în măsură să inoveze și pot să aibăsorți de izbândă într-o lume tot mai globalizată cu necesitatea unui nivel înalt de coeziune socială.Potrivit declarației președintelui Juncker rostite în fața Parlamentului European cu ocazia alegerii sale înfuncția de președinte al Comisiei Europene: „Îmi doresc ca Europa să se consacre obținerii unui ratingde tip AAA pe plan social, precum și dobândirii unui rating de tip AAA în domeniul financiar șieconomic.”, se poate concluziona în special că piețele forței de muncă și sistemele de protecție socialătrebuie să funcționeze bine și să fie sustenabile în toate statele membre din zona euro. Obținerea unorrezultate mai bune pe piața forței de muncă și a unor performanțe sociale sporite, precum și coeziuneasocială ar trebui să se afle în centrul noului proces de „convergență ascendentă” prezentat în acestraport.

Pașii următori: prezentul raport a evidențiat principalele măsuri necesare pentru finalizarea UEM celmai târziu în 2025. Primele inițiative ar trebui să fie lansate de instituțiile UE începând cu 1 iulie2015. Pentru a pregăti tranziția dintre etapele 1 și 2, Comisia, în consultare cu președinții celorlalteinstituții ale UE, va prezenta o „carte albă” în primăvara anului 2017, în care se vor evaluaprogresele realizate în etapa 1 și se vor schița pașii care trebuie urmați în viitor. În cadrul acestuidocument se vor discuta condițiile prealabile de ordin juridic, economic și politic aferente măsurilor maicuprinzătoare care sunt necesare pentru finalizarea UEM în etapa 2 și se vor utiliza contribuțiileanalitice ale unui grup consultativ de experți. Transpunerea la nivel legislativ și instituțional araportului celor cinci președinți ar trebui să înceapă fără întârziere.

ContextParticipanții la reuniunea la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014 au subliniat că „ o mai strânsăcoordonare a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniuniieconomice și monetare” . Aceștia au cerut să se lucreze în continuare „la elaborarea unor mecanismeconcrete pentru mai strânsa coordonare, convergență și solidaritate a politicii economice” și să se

Page 24: Mapa evenimentului

IP/15/5240

pregătească „pașii următori către o mai bună guvernanță economică în zona euro”.

Acest raport a beneficiat de pe urma discuțiilor intense cu statele membre și cu societatea civilă.Acesta se bazează pe raportul „Către o veritabilă uniune economică și monetară” (așa-numitul „raportal celor patru președinți”) și pe documentul din 2012 al Comisiei intitulat „Proiect pentru o Uniuneeconomică și monetară profundă și veritabilă”, care continuă să constituie elemente de referințăesențiale pentru finalizarea UEM.

Raportul reflectă deliberările și discuțiile personale ale celor cinci președinți. Acesta se concentreazăasupra zonei euro, întrucât țările cu aceeași monedă au provocări, interese și responsabilități comunespecifice. Procesul de consolidare a UEM este însă deschis tuturor statelor membre ale UE.

Pentru mai multe informații: Raportul celor cinci președinți în toate limbile

Nota de analiză elaborată de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, JeroenDijsselbloem și Mario Draghi, intitulată „Pregătirea pentru următoarele etape ale guvernanțeieconomice îmbunătățite în zona euro”:http://ec.europa.eu/priorities/docs/analytical_note_ro.pdf

Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană

Nota strategică elaborată de Centrul european de strategie politică (CESP), intitulată „Dimensiuneasocială a uniunii economice și monetare”

Nota strategică a CESP intitulată „Pactul euro plus – modul în care integrarea în cadrul UE poate oferiun nou impuls reformelor structurale din zona euro”

Persoane de contact pentru presăAnnika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)Annikky LAMP (+32 2 295 61 51)

Întrebări din partea publicului larg:Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

AttachmentsRO_annexe1.pdfannex_3_RO.pdfannex_2_RO.pdf

Page 25: Mapa evenimentului

22

Uniunea economică � Un nou impuls pentru convergență, locuri de muncă și creșterea economică

• Crearea unui sistem de autorități în materie de competitivitate la nivelul zonei euro;

• Consolidarea punerii în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;

• Un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și pe obținerea unor performanțe sociale;

• O mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul semestrului european revizuit.

Uniunea financiară � Finalizarea Uniunii bancare

• Instituirea unui mecanism de finanțare provizorie (bridge financing) pentru Fondul unic de rezoluție (FUR);

• Punerea în aplicare a unor măsuri concrete în vederea instituirii mecanismului de protecție comun pentru FUR;

• Ajungerea la un acord cu privire la un sistem comun de garantare a depozitelor;

• Îmbunătățirea eficacității instrumentului de recapitalizare directă a băncilor din cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES). � Lansarea Uniunii piețelor de capital � Consolidarea Comitetului european pentru risc sistemic

Uniunea fiscală � Un nou consiliu fiscal european cu rol consultativ

• Consiliul ar urma să asigure o evaluare independentă și publică, la nivel european, a modului în care bugetele – și execuția acestora – îndeplinesc obiectivele și recomandările economice formulate în cadrul fiscal al UE. Avizele oferite de acesta ar contribui la deciziile luate de Comisie în contextul semestrului european.

Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională � Revizuirea semestrului european

• Reorganizarea semestrului în două etape consecutive, prima etapă fiind dedicată zonei euro în ansamblu, iar cea de a doua discutării aspectelor specifice fiecărei țări.

� Consolidarea controlului parlamentar în cadrul semestrului european

• Dezbaterea în plenul Parlamentului European a analizei anuale a creșterii, atât înainte de prezentarea acesteia de către Comisie, cât și ulterior, urmată de o dezbatere în plen cu privire la recomandările specifice fiecărei țări;

• Interacțiuni mai sistematice între comisari și parlamentele naționale, atât cu privire la recomandările specifice fiecărei țări, cât și cu privire la bugetele naționale;

• Consultarea și implicarea într-un mod sistematic de către guverne a parlamentelor naționale și a partenerilor sociali înainte de prezentarea anuală a programelor naționale de reformă și stabilitate.

MĂSURI IMEDIATEETAPA 1 1 IULIE 2015-30 IUNIE 2017

Anexa 1O foaie de parcurs către o Uniune economică și monetară completă

Page 26: Mapa evenimentului

23Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei

Uniunea economică � Oficializarea și accentuarea caracterului obligatoriu al procesului de convergență

Uniunea fiscală � Instituirea unei funcții de stabilizare macroeconomică pentru zona euro

• O condiție pentru a avea acces la acest mecanism ar fi convergența către structuri economice naționale similar de flexibile.

Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională � Integrarea Mecanismului european de stabilitate (MES) în cadrul dreptului UE

� Instituirea unei trezorerii a zonei euro care să își asume răspunderea la nivel european

FINALIZAREA ARHITECTURII UEMETAPA 2

ETAPA FINALĂ CEL MAI TÂRZIU PÂNĂ ÎN 2025

� Creșterea nivelului de cooperare dintre Parlamentul European și parlamentele naționale

� Consolidarea coordonării Eurogrupului

� Întreprinderea unor măsuri în vederea unei reprezentări externe consolidate a zonei euro

� Integrarea în cadrul legislației UE a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, a părților relevante ale Pactului euro plus și a Acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție

Page 27: Mapa evenimentului

24

RaportulConsiliului fiscal

european

Rapoarte de țară +bilanțuri aprofundate pentru anumite țări

Programe naționalede reformă Recomandări

specifice fiecărei țări și avize privind bugetele

naționale

Bugete naționale

Programe de stabilitate

Raportul Comitetului european pentru risc

sistemic (CERS) privind aspecte macroprudențiale

Raportul din partea autorităților independente

în materie de competitivitate

Analiza anuală a creșterii, inclusiv mecanismul de alertă, politica fiscală

agregată, eterogenitatea țării

Recomandări privind zona euro;

lista bilanțurilor aprofundate pentru

fiecare țară

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă

și situația socială

O MAI BUNĂ INTEGRARE A SEMESTRULUI EUROPEAN

Zona euro:Noiembrie anul n-1 - februarie anul n

Nivel național:Martie-iulie anul n

Anexa 2

Anexa 2Un semestru european mai bine integratPentru o mai bună integrare a zonei euro și a nivelurilor naționale, semestrul european ar trebui să fie structurat în două etape succesive, care să facă o distincție mai clară între un moment european și un moment național (figura de mai jos ilustrează noua structură).

Prima etapă (din luna noiembrie a anului „n-1” până în luna februarie a anului „n”) ar urma să fie dedicată evaluării situației din zona euro în ansamblu. Analiza anuală a creșterii elaborată de Comisie (AAC) ar constitui baza pentru această discuție și s-ar întemeia pe o serie de rapoarte tematice, cum ar fi Raportul privind mecanismul de alertă, raportul anual al Comitetului european pentru risc sistemic, raportul comun privind ocuparea forței de muncă și situația socială, precum și pe punctele de vedere exprimate de un nou consiliu fiscal european și de noul sistem de autorități în materie de competitivitate la nivelul zonei euro. Împreună, aceste rapoarte ar oferi o imagine completă a provocărilor cu care se confruntă zona euro. Analiza anuală a creșterii (AAC) ar urma să fie prezentată Parlamentului European și dezbătută de către acesta. În același timp cu AAC, Comisia ar formula o recomandare de măsuri specifice pentru zona euro și ar publica o listă a statelor membre pe care le are în vedere pentru realizarea de „bilanțuri aprofundate”, în conformitate cu procedura privind dezechilibrele

macroeconomice. Aceste documente ar urma să fie discutate cu Parlamentul European în cadrul dialogului economic, astfel cum este prevăzut în „pachetul de șase”, precum și cu diferitele formațiuni ale Consiliului și Eurogrupului. Aceasta înseamnă că în fiecare an, până la sfârșitul lunii februarie, ar urma să aibă loc o veritabilă dezbatere cu privire la prioritățile stabilite pentru UE și, în special, pentru zona euro, pentru anul următor.

Etapa următoare (din luna martie până în luna iulie a anului „n”) ar urma să fie dedicată revizuirii și evaluării performanțelor și a politicilor statelor membre în funcție de aceste priorități. Aceasta este etapa în care statele membre ar trebui să implice în mod sistematic parlamentele naționale, împreună cu partenerii sociali și societatea civilă, în vederea dezbaterii priorităților naționale. Etapa respectivă va începe cu publicarea de către Comisie a rapoartelor de țară, care rezumă provocările cu care se confruntă statele membre și performanțele acestora și ar urma să se încheie cu adoptarea unor recomandări specifice fiecărei țări, care ar trebui să ia în considerare în mod clar aspectele legate de zona euro convenite în prima etapă.

Partenerii sociali de la nivelul UE ar putea fi implicați în discuții mai devreme, de exemplu prin reînnoirea Summitului social tripartit și a dialogului macroeconomic, pentru a valorifica la maximum contribuțiile acestora la noul proces.

Page 28: Mapa evenimentului

25Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei

Anexa 3Un consiliu fiscal european cu rol consultativ – principii directoareMandatul Consiliului fiscal european cu rol consultativ ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:

• ar trebui să coordoneze rețeaua consiliilor fiscale naționale și să respecte același standard în materie de independență;

• ar trebui să ofere consiliere, și nu să pună în aplicare politici. Asigurarea respectării normelor ar trebui să rămână sarcina Comisiei Europene, care ar trebui să aibă posibilitatea de a se abate de la punctele de vedere ale Consiliului fiscal european în măsura în care are motive întemeiate și explică aceste motive;

• sarcina sa principală ar trebui să consiste din formularea unui punct de vedere economic, mai degrabă decât juridic, cu privire la politica fiscală corespunzătoare, atât la nivel național, cât și la nivelul zonei euro, în contextul normelor fiscale ale UE. Acest lucru ar trebui să se realizeze în conformitate cu normele stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere (PSC);

• ar trebui să fie în măsură să emită avize atunci când consideră că acest lucru este necesar, inclusiv, în special, în legătură cu evaluarea programelor de stabilitate, cu prezentarea proiectelor anuale de planuri bugetare și cu execuția bugetelor naționale;

• ar trebui să ofere o evaluare ex post a modului în care a fost pus în aplicare cadrul de guvernanță.

Page 29: Mapa evenimentului
Page 30: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

3

Page 31: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

4

4

#deepenin

gEM

U

Page 32: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

5

5

Page 33: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

8

Page 34: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

9

Page 35: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

10

Page 36: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

11

Page 37: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

12

Page 38: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

13

1

3 #

deepenin

gEM

U

Page 39: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

14

Page 40: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

15

Page 41: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

16

Page 42: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

17

1

7 #

deepenin

gEM

U

Page 43: Mapa evenimentului

#deepenin

gEM

U

18

Page 44: Mapa evenimentului
Page 45: Mapa evenimentului

Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei: Comisia ia măsuriconcrete pentru consolidarea UEM Bruxelles, 21 octombrie 2015

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Comisia pune în aplicare etapa 1 din „Raportul celor cinci președinți”

© European Commission, 2015

Uniunea economică și monetară a Europei (UEM) este într-o formă mult mai bună astăzi decât eraînainte de criza financiară. Cu toate aceste, în pofida progreselor înregistrate, în special în ceea ceprivește consolidarea guvernanței economice și lansarea Uniunii bancare, UEM rămâne incompletă.Divergențele între performanțele economice din cadrul zonei euro sunt semnificative. Având în vederecele aproape 18 milioane de șomeri și numărul mare de persoane expuse riscurilor de excluziunesocială din cadrul societăților noastre, mai rămân multe de făcut pentru a transforma zona euro într-oconstrucție pe deplin robustă. Comisia Europeană pune în aplicare în prezent măsuri concrete pentru ase face tranziția de la gestionarea necesară a crizei din ultimii ani către o uniune mai puternică șicompletă; către o uniune construită pe o bază durabilă, echitabilă și cu legitimitate democratică pentruviitor, care contribuie la crearea mai multor locuri de muncă, la sporirea creșterii economice și la maimultă prosperitate pentru toți cetățenii. Acesta este mesajul „Raportului celor cinci președinți ”, care vafi pus în aplicare în mai multe etape în vederea finalizării UEM în următorii zece ani.

În urma prezentării „Raportului celor cinci președinți” de către președintele Comisiei, președintelereuniunii la nivel înalt a zonei euro, președintele Eurogrupului, președintele Băncii Centrale Europene șipreședintele Parlamentului European, Comisia a lansat, la 1 iulie 2015, etapa 1 („aprofundarea prinpractică”) a procesului care vizează finalizarea UEM. Ea este urmată astăzi de măsuri concrete pentru aîncepe punerea în aplicare a planului ambițios de aprofundare a UEM.

Pachetul de măsuri adoptat de colegiul comisarilor presupune o abordare revizuită privindsemestrul european, inclusiv printr-un dialog democratic consolidat și o mai bună guvernanțăeconomică, cum ar fi instituirea unor consilii naționale în materie de competitivitate și a unuiconsiliu fiscal european cu rol consultativ; o reprezentare mai unificată a zonei euro în cadrulinstituțiilor financiare internaționale, în special FMI. Acesta precizează, de asemenea, măsurilenecesare în vederea finalizării Uniunii bancare, în special prin intermediul unui sistem european degarantare a depozitelor, precum și măsurile menite să reducă în continuare riscurile în sistemulbancar.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Uniuneaeconomică și monetară a Europei are nevoie de o temelie solidă, nu în ultimul rând pentru a fi mairezistentă la eventuale șocuri viitoare și pentru a face față provocărilor globale care neașteaptă. Astăzi, propunem măsuri concrete pentru îmbunătățirea normelor UE în materie deguvernanță economică, care au fost consolidate ultima oară în perioada imediat următoare crizei.Normele există, ține doar de noi să le utilizăm mai eficient. Privind în perspectivă, va trebui ca înurmătorii doi ani să găsim un consens pentru modificări mai ample care vor fi necesare pentrufinalizarea Uniunii noastre economice și monetare.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Pachetul adoptat astăzi vizează relansarea convergenței economice și sociale în cadrul Uniunii noastremonetare. Următoarea etapă va fi consacrată convergenței politice și reînnoirii democratice.”

Pachetul convenit de colegiul comisarilor contribuie la o UEM mai puternică. Mai precis, acesta include:

1) Reprezentarea externă a zonei euroReprezentarea externă a zonei euro nu a ținut pasul cu importanța economică și financiară din ce în cemai mare a acestei zone monetare. De exemplu, în timp ce dolarul american are un reprezentant unicși puternic în cadrul forurilor economice și financiare internaționale, statele membre din zona euro nupot să se exprime la unison. Prin urmare, Comisia prezintă o foaie de parcurs pentru a permite statelormembre din zona euro să se exprime cu o singură voce pentru interesul lor comun. În special, Comisiapropune să se treacă la o reprezentare unificată pentru zona euro în cadrul Fondului MonetarInternațional, președintele Eurogrupului devenind reprezentantul zonei euro.Comisia propune

Page 46: Mapa evenimentului

realizarea acestui obiectiv în mai multe etape (prezentate aici).

2) Pași în direcția unei Uniuni financiarePe lângă progresele înregistrate în privința guvernanței economice, finalizarea Uniunii bancare este unpas indispensabil către o UEM completă și profundă. În ciuda progreselor înregistrate, băncile șientitățile suverane ale statelor din zona euro sunt în continuare mult prea interconectate. FinalizareaUniunii bancare necesită punerea în aplicare a legislației deja convenite, precum și noi măsuri pentru aconsolida stabilitatea financiară.

Un sistem comun de garantare a depozitelor rămâne elementul-lipsă al Uniunii bancare. După cum adeclarat președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii, Comisia vaprezenta până la sfârșitul anului o propunere legislativă privind primele etape către un sistem europeande garantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme - EDIS), în vederea instituirii unuisistem mai european care să fie deconectat de portmoneele guvernelor. Acest sistem le va permitecetățenilor să aibă certitudini cu privire la siguranța depozitelor lor, indiferent de situarea lorgeografică. Comisia va propune un sistem bazat pe reasigurare, care va permite menținerea sistemelornaționale ale statelor membre. Pachetul de astăzi va fi completat printr-o propunere legislativă care vafi prezentată mai târziu în cursul acestui an.

De asemenea, Comisia își menține angajamentul de a continua să reducă riscurile și să asigure condițiide concurență echitabile în sectorul bancar, precum și să limiteze spirala negativă dintre bănci șientitățile suverane. În sfârșit, alături de finalizarea Uniunii bancare, Uniunea piețelor de capital este oprioritate-cheie.

3) Un semestru european reînnoitComisia Juncker a simplificat deja în mod substanțial semestrul european în cursul primului an almandatului său, permițând un dialog veritabil cu statele membre prin publicarea rapoartelor de țarădeja în februarie, cu trei luni înainte de finalizarea recomandărilor specifice fiecărei țări. În viitor, voravea loc mai întâi dezbateri și vor fi formulate recomandări pentru zona euro în ansamblul său,înaintea discuțiilor specifice fiecărei țări, pentru a garanta o abordare coerentă a provocărilor comune.

Se va acorda o mare importanță ocupării forței de muncă și aspectelor sociale în cadrul semestruluieuropean și al procesului de aprofundare a UEM. În acest context, partenerii sociali ar trebui să joaceun rol fundamental. De asemenea, Comisia va garanta că se acordă o atenție mai mare echității socialeîn cadrul noilor programe de ajustare macroeconomică, așa cum a făcut și în cazul Greciei, referitor lacare Comisia a pregătit prima sa evaluare a impactului social.

4) Îmbunătățirea instrumentelor în materie de guvernanță economicăÎn ultimii ani, a avut loc o aprofundare și o extindere a cadrului de guvernanță economică și, deasemenea, acesta a câștigat în complexitate. Președintele Juncker s-a angajat în orientările salepolitice să efectueze o „revizuire orientată spre stabilitate” a „pachetului de șase măsurilegislative” și, respectiv, „a pachetului de două măsuri legislative”.Această legislație este încărecentă și Comisia ar dori să dispună de mai multe elemente și de mai multă experiență privindfuncționarea structurii reformate de guvernanță, înainte de a decide cu privire la necesitatea unor noimodificări legislative. Pe baza a ceea ce s-a realizat până în prezent, Comisia va propune îmbunătățiripractice pentru a consolida practicile și a îmbunătăți transparența, previzibilitatea și, deci, eficacitateanormelor existente. Pentru a completa și a consolida setul de instrumente economice, Comisiapropune, de asemenea, în conformitate cu „ raportul celor cinci președinți”, instituirea unor consiliinaționale în materie de competitivitate, precum și a unui consiliu fiscal european cu rolconsultativ.

Consiliile naționale în materie de competitivitateComisia recomandă Consiliului să invite statele membre să instituie consilii naționale în materie decompetitivitate responsabile de monitorizarea performanței și de politicile din domeniul competitivității.Configurația consiliilor ar trebui să respecte un set de criterii minime, care iau în considerarediversitatea statelor membre și respectă pe deplin rolul partenerilor sociali.

Consiliul fiscal europeanComisia instituie un consiliu fiscal european independent cu rol consultativ pentru i) a evalua punereaîn aplicare a cadrului fiscal al UE, ii) a oferi consultanță cu privire la orientarea fiscală adecvată pentruzona euro în ansamblu, iii) a coopera cu consiliile fiscale naționale din statele membre și iv) a ofericonsultanță ad-hoc la cererea președintelui.

Consiliul va fi un organism independent din punct de vedere funcțional, format din cinci experți, subauspiciile Comisiei.

Următoarele etape

Page 47: Mapa evenimentului

„Raportul celor cinci președinți” stabilește trei etape diferite pentru finalizarea UEM. Pachetul adoptatastăzi se referă la etapa 1 și la pregătirile pentru etapa 2:

- Etapa 1 sau „aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015 - 30 iunie 2017): utilizarea instrumentelorexistente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența structurală, pentrua realiza politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, pentru a finalizaUniunea financiară și pentru a consolida răspunderea democratică.

- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterulobligatoriu al procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privindconvergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui otrezorerie a zonei euro.

- Etapa finală (cel mai târziu până în 2025): odată cu realizarea deplină a tuturor acțiunilor, o UEMprofundă și veritabilă ar oferi stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii statelor membre ale UEcare au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membreale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.

Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvaraanului 2017, care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizăriiUEM în etapa 2. Cartea albă va fi elaborată în consultare cu președinții celorlalte instituții aleUE. Pentru a pregăti acest document și a stimula o dezbatere amplă, Comisia va facilita discuții șidezbateri publice în întreaga UE. La mijlocul anului 2016, Comisia va institui un grup de experți pentrua analiza condițiile prealabile juridice, economice și politice care vor sta la baza propunerilor pe termenmai lung prevăzute în „Raportul celor cinci președinți”.

ContextRealizarea unei Uniuni economice și monetare mai profunde și mai echitabile este una dintre cele 10priorități ale președintelui Juncker enunțate în Orientările sale politice. „Raportul celor cinci președinți”,prezentat la 22 iunie 2015, constituie baza pentru atingerea acestui obiectiv în următorii zece ani.Raportul a fost întocmit la solicitarea reuniunii la nivel înalt a liderilor din zona euro din octombrie 2014și a Consiliului European din decembrie 2014.

„Raportul celor cinci președinți” propune o foaie de parcurs ambițioasă, deși pragmatică, în vedereafinalizării UEM prin realizarea de progrese pe patru fronturi în paralel. În primul rând, în direcția uneiveritabile Uniuni economice care să garanteze că fiecare economie dispune de caracteristicilestructurale necesare pentru a prospera în cadrul Uniunii monetare. În al doilea rând, în direcția uneiUniuni financiare care să garanteze integritatea monedei noastre la nivelul întregii Uniuni monetareprin limitarea riscurilor la adresa stabilității financiare și prin sporirea gradului de partajare a riscurilorcu sectorul privat. În al treilea rând, în direcția unei Uniuni fiscale care să ofere atât sustenabilitate, câtși stabilizare fiscală. Și, în cele din urmă, în direcția unei Uniuni politice, care să se afle la baza tuturorcomponentelor de mai sus, prin intermediul unei răspunderi democratice veritabile, al legitimității și alconsolidării instituționale.

Pentru mai multe informații:Notă de informare: Finalizarea Uniunii economice și monetare — întrebări și răspunsuri

Fișa informativă nr. 1: Reprezentarea externă a zonei euro

Fișa informativă nr. 2: Un sistem alcătuit din consilii naționale în materie de competitivitate

Fișa informativă nr. 3: Un consiliu fiscal european cu rol consultativ

Fișa informativă nr. 4: Finalizarea Uniunii bancare

Fișa informativă nr. 5: Un semestru european reînnoit

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind pașiinecesari pentru finalizarea Uniunii economice și monetare

Decizia Comisiei de instituire a unui Consiliu fiscal european independent cu rol consultativ

Recomandare de recomandare a Consiliului privind instituirea unor consilii naționale în materie decompetitivitate în cadrul zonei euro

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind ofoaie de parcurs pentru trecerea la o reprezentare externă mai coerentă a zonei euro în cadrul forurilorinternaționale

Propunere de decizie a Consiliului privind stabilirea unor măsuri în vederea instituirii unei reprezentăriunificate a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internațional

„ Raportul celor cinci președinți”

Page 48: Mapa evenimentului
Page 49: Mapa evenimentului

DEPARTAMENTUL DE STUDII PARLAMENTARE ȘI POLITICI UE DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE

Fişă de analiză

Afaceri economice și financiare

Page 50: Mapa evenimentului

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 2

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE ........... 3

INTRODUCERE ............................................................................. 3

DESCRIEREA PROPUNERILOR ....................................................... 3

ANALIZĂ ...................................................................................... 4

CONCLUZII ................................................................................... 5

CAMERA DEPUTAŢILOR

DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti

Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086

E-mail: [email protected]

Pagina internet: Direcţia pentru Uniunea Europeană

Autor: Andrei Mocearov Data: 16 noiembrie 2015

Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reprezintă punctul de vedere al Camerei Deputaţilor.

Page 51: Mapa evenimentului

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 3

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE

INTRODUCERE

Ca și acum peste 20 de ani, când s-au pus bazele Uniunii economice și monetare (UEM) prin Tratatul de la Maastricht, în prezent, dezbaterea se centrează în jurul conceptelor de uniune monetară și uniune politică. Poate funcționa uniunea monetară fără a fi o uniune politică? În acest caz, semnificația uniunii politice este restrânsă la strictul necesar pentru ca funcționarea uniunii monetare să aducă câștiguri tuturor membrilor săi. În acest sens, uniunea politică presupune două aspecte majore: (1) existența unui buget european comun cu funcție de stabilizare, care poate funcționa ca absorbant de șocuri asimetrice, (2) coordonarea / armonizarea unor politici economice – de exemplu politica salarială sau politica fiscală – pentru a preveni crearea unor șocuri endogene în UEM/UE. În alte cuvinte, are nevoie uniunea monetară de transferuri fiscale permanente și asigurare publică la nivel european contra șocurilor? Are nevoie uniunea monetară de coordonarea politicilor economice pentru prevenirea șocurilor endogene?

DESCRIEREA PROPUNERILOR

Principalul document care propune pașii următori pentru reforma UEM este Raportul celor cinci președinți intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”1. Propunerea respinge din start ideea unui buget european consistent cu funcție de stabilizare, enunțând ipoteza unei Uniuni monetare „unde nu sunt prevăzute transferuri fiscale importante între membri”. Mai mult, Raportul propune ca „în cazul unor șocuri economice, care sunt de altfel inevitabile (sic!), fiecare țară trebuie să fie în măsură să reacționeze în mod eficace”. Acest lucru înseamnă că [țările] „trebuie să aibă capacitatea de a absorbi șocurile la nivel național prin crearea unor economii cu o elasticitate (“resilient economies”) adecvată pentru a răspunde la șocuri și prin crearea unui spațiu fiscal suficient de-a lungul ciclului economic”. Capacitatea de absorbi șocurile se obține prin realizarea unor reforme structurale în economie care presupun sporirea eficienței piețelor muncii și a piețelor de produse, precum și modernizarea sistemelor de protecție socială. Conceptul de convergență structurală care ar asigura reducerea decalajelor de competitivitate ocupă un loc central în argumentația raportului. Pentru a atinge convergența în etapa 1, pe termen scurt, trebuie reînnoite

1 Raport elaborat de Jean-Claude Juncker în strânsă colaborare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schultz

Page 52: Mapa evenimentului

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 4

eforturile în direcția celor mai bune performanțe și practici în Europa. În etapa a 2-a, pe termen mediu, procesul de convergență se va formaliza prin introducerea unui set de standarde cu caracter juridic obligatoriu, presupunând amendamente la tratate. Realizarea de progrese semnificative în direcția adoptării standardelor ar fi o condiție pentru crearea unui mecanism de absorbție a șocurilor la nivel european. Această funcție de stabilizare este vag definită și oricum nu se referă la eventuale transferuri fiscale permanente, fiind propusă ca o funcție de prevenire a crizelor prin îmbunătățirea capacității economiei UEM în ansamblu de a răspunde la șocuri.

ANALIZĂ

În esență, propunerile din raport se bazează, în continuare, pe cei doi piloni majori pe care s-a construit întreaga arhitectură instituțională de răspuns la criză: responsabilitatea bugetară / austeritate și reforme structurale. Acest eșafodaj are la bază un diagnostic asimetric: principala cauză a crizei financiare ar fi fost indisciplina fiscală, iar indisciplina piețelor financiare ar fi reprezentat doar o cauză secundară. De aici rezultă preferința pentru consolidarea fiscală. De asemenea, efectele severe ale crizei asupra cererii sunt în bună măsură neglijate, accentul punându-se pe deficitul de ofertă. De aici rezultă preferința pentru reformele structurale îndreptate spre mărirea piețelor prin privatizare și dereglementarea lor cu scopul de a înlătura obstacolele din fața potențialilor investitori și antreprenori. Raportul propune 4 piloni. Analiza semnificației celor 4 piloni arată că, în fond, se propune consolidarea modelului de guvernanță economică care a condus la criză și care nu a fost capabil să răspundă optim în perioada post-criză (UE se află în pragul unei stagnări pe termen lung, iar tendința este de divergență între state și creștere a inegalității în interiorul statelor). Cei patru piloni sunt:

1. Uniunea economică care trebuie „să garanteze că fiecare economie are caracteristicile structurale necesare pentru a prospera în cadrul Uniunii monetare”. Este vorba deci de convergența structurală sau convergența de competitivitate realizată prin piețe mai multe și mai dereglementate. Sunt ignorate practic sursele reale ale șocurilor endogene.

2. Uniunea financiară care are rolul de „a spori gradul de partajare privată (prin intermediul piețelor, n.a.) a riscurilor prin intermediul noii Uniuni a piețelor de capital și completarea Uniunii bancare”. Completarea Uniunii bancare este însă imposibilă fără o uniune fiscală care este de facto respinsă (de exemplu, Germania se opune categoric creării unei scheme comune de garantare a depozitelor, pilonul 3 al Uniunii bancare, care ar presupune transferuri fiscale). Nici un cuvânt de sistemul bancar din umbră (“shadow banking”), care s-a amplificat și mai mult după 2008, creând riscuri sistemice majore. Practic, se menține situația dinainte de criză când ipoteza Uniunii

Page 53: Mapa evenimentului

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 5

monetare à la Maastricht presupunea că piețele financiare integrate vor absorbi șocurile.

3. Uniunea fiscală care are rolul de „a oferi sustenabilitate și stabilizare fiscală”. Este o interpretare atipică a uniunii fiscale care presupune doar disciplină fiscală severă, fără transferuri fiscale.

4. Uniunea politică care se realizează „prin intermediul unei răspunderi democratice veritabile, al legitimității și al consolidării instituționale”.

La nivel de instituții, Raportul propune câteva noutăți pentru a pune în practică conceptul de uniune monetară bazat pe responsabilitate fiscală / bugetară și reforme structurale. În acest sens, raportul recomandă, pentru etapa 1, instituirea de către fiecare stat membru a unui organism național responsabil cu monitorizarea performanței și a politicilor în domeniul competitivității. Mandatul acestor autorități de competitivitate va fi de a „evalua dacă salariile evoluează în acord cu productivitatea, comparând și cu evoluțiile din alte țări ale zonei euro și din principalii parteneri comerciali”. În plus, ele vor monitoriza politicile legate de competitivitate și reforme structurale. Pentru etapa 1, este prevăzut și crearea unui consiliu fiscal european cu rol consultativ ce ar urma „să coordoneze și să completeze consiliile fiscale naționale instituite în contextul Directivei UE privind cadrele bugetare”. Acest consiliu fiscal european ar trebui să contribuie la o mai bună respectare a normelor fiscale comune și la o mai bună coordonare a politicilor fiscale naționale. Pentru etapa a 2-a, se prevede introducerea standardele juridic obligatorii privind competitivitatea structurală și disciplina bugetară și monitorizarea lor la nivel european, adică trecerea de la reguli la instituții constrângătoare. Aceste noi instituții au rolul de a consolida și a perfecționa funcționarea celor doi piloni majori ai guvernanței economice post-criză în UE: responsabilitatea bugetară și reformele structurale. Se pune o presiune mare pe salarii în sensul limitării drastice a creșterii acestora, deși evidențele arată că salariile au crescut mai puțin decât productivitatea în ultimele decenii.

CONCLUZII

1. Reforma UEM propune în fapt 2 lucruri: • Realizarea unei asigurării private contra șocurilor la nivel național, adică asigurare

prin piețe naționale mai flexibile, alias mai dereglementate, realizate prin reforme structurale, ca substitut al unei asigurări publice la nivel european. Așadar se propune o schemă cu 28 de instrumente naționale private în loc de un instrument european public pentru stabilizare și absorbție a șocurilor.

• Realizarea convergenței structurale / de competitivitate, înțeleasă ca flexibilizare a diferitelor piețe, ca substitut pentru coordonarea politicilor economice cu risc de a genera șocuri endogene.

Page 54: Mapa evenimentului

REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 6

2. Reforma se concentrează în special pe disciplinarea statelor și mai puțin pe disciplinarea piețelor, bazându-se pe un diagnostic greșit al cauzelor crizei.

3. Reforma neglijează tendința de distribuire asimetrică a PIB-ului între salarii și profituri, în favoarea celor din urmă, una dintre cauzele majore ale dezechilibrelor macroeconomice.

4. Reforma se bazează în special pe instrumente și instituții la nivel național mai degrabă decât pe cele la nivel european. Iar când propune instituții la nivel european, ele sunt mai degrabă constrângătoare, reducând spațiul de manevră pentru politici naționale de dezvoltare economică.

5. Reforma va conduce foarte probabil la divergență economică în cadrul UE și instabilitate crescută.

Page 55: Mapa evenimentului
Page 56: Mapa evenimentului

121

PE

542.6

59

RO

Cou

ntr

y S

pec

ific

Rec

om

men

dati

on

s 2014

SG

P:

CS

R 2

an

d M

IP:

-

Ass

essm

ent

of

imp

lem

enta

tion

of

CS

R 2

014

(base

d o

n C

OM

sta

ff d

ocu

men

ts)

Cou

ntr

y S

pec

ific

Rec

om

men

dati

on

s 2015

SG

P:

CS

R 2

an

d M

IP:

CS

R 1

, 2, 3, 4

1.

Imp

lem

ent

the

EU

/IM

F f

ina

nci

al

ass

ista

nce

pro

gra

mm

e b

y

full

y

add

ress

ing

the

poli

cy

condit

ion

alit

y -

in

clu

ded

in

th

e M

emora

ndum

of

Under

stan

din

g

of

6

No

vem

ber

2013

and

its

subse

qu

ent

supp

lem

ents

- t

hat

com

ple

men

ts a

nd

support

s th

e im

ple

men

tati

on

o

f th

ese

countr

y-

spec

ific

rec

om

men

dat

ion

s.

No P

rogre

ss (

This

over

all

asse

ssm

ent

of

CS

R 1

excl

udes

an

ass

essm

ent

of

com

pli

ance

wit

h t

he

Sta

bil

ity a

nd G

row

th P

act)

:

The

firs

t fo

rmal

rev

iew

mis

sion (

2-1

6 J

un

e 2

014)

to a

sses

s th

e im

ple

men

tati

on s

tatu

s of

pro

gra

mm

e

condit

ional

ity

was

not

concl

uded

. A

lso

th

e

seco

nd f

orm

al r

evie

w m

issi

on (

27

Jan

uar

y –

10

Feb

ruar

y)

was

not

concl

uded

.

1.

Tak

e al

l th

e n

eces

sary

mea

sure

s to

co

mp

lete

the

fin

an

cial

ass

ista

nce

pro

gra

mm

e.

2.

Imp

lem

ent

the

bu

dget

ary

stra

tegy

for

2014,

sign

ific

an

tly s

tren

gth

en t

he

bu

dg

etary

eff

ort

to

ensu

re

reac

hin

g

the

med

ium

-ter

m

obje

ctiv

e in

2015

in

line

wit

h

com

mit

men

ts

under

th

e

Bal

ance

of

Pay

men

ts p

rogra

mm

e an

d a

s re

flec

ted

in

the

201

4

Co

nver

gen

ce

Pro

gra

mm

e,

in

par

ticu

lar

by s

pec

ifyin

g t

he

un

der

lyin

g m

easu

res,

and

rem

ain

at

th

e m

ediu

m-t

erm

obje

ctiv

e

ther

eaft

er.

Imp

rove

tax c

oll

ecti

on

by c

onti

nuin

g

to

imp

lem

ent

a co

mp

reh

ensi

ve

tax

com

pli

ance

stra

tegy,

step

pin

g

up

ef

fort

s to

re

duce

V

AT

frau

d.

Fig

ht

un

dec

lare

d w

ork

. R

educe

tax

burd

en

for

low

- an

d m

idd

le-i

nco

me

earn

ers

in a

budget

-

neu

tral

way

. F

inal

ise

the

pen

sio

n r

eform

sta

rted

in 20

10

b

y eq

ual

isin

g th

e p

ensi

onab

le ag

e fo

r

men

an

d w

om

en.

Som

e P

rogre

ss:

Lim

ited

pro

gre

ss h

as b

een m

ade

in i

mp

rovin

g

tax co

llec

tion an

d fi

ghti

ng undec

lare

d w

ork

. A

pil

ot

pro

ject

on u

ndec

lare

d l

abour

is i

n p

rogre

ss.

The

VA

T

reim

burs

emen

t pro

cedure

is

b

ein

g

stre

amli

ned

and i

mple

men

ted.

Su

bst

an

tial

pro

gre

ss h

as b

een m

ade

on

red

uci

ng

the

tax

burd

en

on la

bour.

T

he

tax

burd

en

has

bee

n

reduce

d

thro

ugh

a 5

pp.

reduct

ion

in

emplo

yer

s’

soci

al

secu

rity

co

ntr

ibuti

on

s ac

ross

the

boar

d.

How

ever

, th

e re

com

men

dat

ion

o

n

targ

etin

g t

he

reduct

ion

was

not

foll

ow

ed a

nd

the

tax

wed

ge

on

low

-inco

me

earn

ers

rem

ain

s

com

par

ativ

ely h

igh.

Lim

ited

p

rogre

ss

has

bee

n

mad

e in

p

ensi

on

refo

rm;

a la

w h

as b

een a

dopte

d b

y t

he

Sen

ate

but

not

yet

dis

cuss

ed b

y t

he

low

er c

ham

ber

.

2.

Lim

it t

he

dev

iati

on

fro

m t

he

med

ium

-ter

m

bu

dg

eta

ry o

bje

ctiv

e i

n 2

01

5 t

o a

max

imu

m o

f

0.2

5%

o

f G

DP

as

spec

ifie

d u

nder

th

e 2

01

3-1

5

bal

ance

-of-

pay

men

ts

pro

gra

mm

e an

d

retu

rn

to

the

med

ium

-ter

m

bu

dget

ary

obje

ctiv

e in

2

01

6.

Imp

lem

ent

the

com

pre

hen

siv

e ta

x c

om

pli

an

ce

stra

teg

y,

stre

ngth

en v

erif

icat

ion

con

tro

l sy

stem

s

in

ord

er

to

tack

le

un

dec

lare

d

wo

rk,

and

p

ush

ahea

d w

ith

th

e eq

ual

isat

ion

o

f th

e pen

sio

nab

le

age

for

men

an

d w

om

en.

3.

Ste

p

up

re

form

s in

th

e h

ealt

h

sect

or

to

incr

ease

its

eff

icie

ncy

, q

ual

ity a

nd a

cces

sibil

ity,

incl

ud

ing fo

r d

isad

van

taged

p

eople

an

d re

mote

and

iso

late

d

com

mu

nit

ies.

In

crea

se

effo

rts

to

curb

in

form

al

pay

men

ts,

incl

udin

g

thro

ugh

pro

per

man

agem

ent

and

con

trol

syst

ems.

Lim

ited

Pro

gre

ss:

Som

e p

rogre

ss h

as b

een m

ade

in h

ealt

h s

ecto

r

refo

rm.

The

bas

ic

ben

efit

s pac

kag

e w

as

intr

oduce

d i

n J

une

2014.

The

min

imu

m p

ackage

is

bei

ng

intr

oduce

d

as

of

Januar

y

20

15

. T

he

Page 57: Mapa evenimentului

PE

542.6

59

122

Nat

ional

H

ealt

h

Str

ateg

y

was

ap

pro

ved

in

Dec

ember

2014.

The

Hea

lth

T

ech

nolo

gy

Ass

essm

ent

syst

em

has

bee

n

imple

men

ted

,

toget

her

wit

h e

-hea

lth m

easu

res.

Lim

ited

pro

gre

ss h

as b

een m

ade

in m

anag

em

ent

and c

ontr

ol

syst

ems,

alb

eit

feed

bac

k m

ech

anis

m

for

pat

ients

has

bee

n i

mple

men

ted.

It c

an a

lso

be

use

d t

o r

eport

info

rmal

pay

men

ts.

4.

Str

ength

en

act

ive

lab

ou

r-m

ark

et

mea

sure

s

and

the

cap

acit

y

of

the

Nat

ional

E

mplo

ym

ent

Agen

cy.

Pay

par

ticu

lar

atte

nti

on

to t

he

acti

vat

ion

of

un

regis

tere

d

yo

un

g

peo

ple

. S

tren

gth

en

mea

sure

s to

pro

mo

te t

he

emp

loyab

ilit

y o

f old

er

work

ers.

E

stab

lish

, in

co

nsu

ltat

ion

wit

h

soci

al

par

tner

s,

clea

r gu

idel

ines

fo

r tr

an

spare

nt

min

imu

m

wa

ge

sett

ing

, ta

kin

g

into

ac

count

econo

mic

an

d l

abo

ur

mar

ket

co

ndit

ions.

Lim

ited

Pro

gre

ss:

Lim

ited

p

rogre

ss

has

bee

n

mad

e in

stre

ngth

enin

g a

ctiv

e la

bour-

mar

ket

mea

sure

s an

d

the

capac

ity

of

the

Nat

ional

E

mp

loy

men

t

Agen

cy.

Import

ant

step

s fo

rwar

d

are

a

ben

chm

ark l

earn

ing e

xer

cise

of

the

PE

S n

etw

ork

that

was

pil

ote

d i

n R

om

ania

, th

e ro

llin

g o

ut

of

the

pro

fess

ional

car

d p

rogra

mm

e, m

onit

ori

ng a

ctio

ns

for

jobse

eker

s an

d t

he

updat

ing o

f th

e P

ES

po

rtal

to p

rovid

e ex

tended

e-s

ervic

es,

all

of

wh

ich

nee

d

to b

e ac

cele

rate

d.

Lim

ited

pro

gre

ss h

as b

een m

ade

on a

ctiv

atio

n

of

old

er

work

ers,

as

su

pport

to

em

plo

yer

s

recr

uit

ing th

em co

nti

nued

. T

he

adopti

on

of

the

Act

ive

Agei

ng S

trat

egy w

as del

ayed

to

M

arch

2015.

Som

e p

rogre

ss h

as b

een m

ade

on a

ctiv

atio

n o

f

unre

gis

tere

d y

oung p

eople

. N

ew m

easu

res

un

der

the

Youth

G

uar

ante

e Im

ple

men

tati

on

P

lan

an

d

Youth

G

uar

ante

e pil

ot

schem

es

are

bei

ng

imple

men

ted.

Publi

c E

mplo

ym

ent

Ser

vic

es

are

dev

elopin

g

an

inte

gra

ted

dat

abas

e

on

yo

un

g

peo

ple

who a

re n

ot

in e

mplo

ym

ent,

edu

cati

on

or

trai

nin

g.

Its

impac

t re

mai

ns

how

ever

li

mit

ed:

take-

up,

cover

age

and

ef

fect

ive

imple

men

tati

on

of

exis

tin

g m

easu

res

nee

d to

be

enhan

ced an

d

sust

ained

in t

he

long r

un.

3.

Str

ength

en t

he

pro

vis

ion

of

lab

ou

r m

ark

et

mea

sure

s,

in par

ticu

lar

for

unre

gis

tere

d

yo

un

g

peo

ple

an

d

the

lon

g-t

erm

u

nem

plo

yed

. E

nsu

re

that

th

e n

atio

nal

em

plo

ym

ent

agen

cy

is

adeq

uat

ely s

taff

ed.

Est

abli

sh,

in c

onsu

ltat

ion

wit

h

the

soci

al

par

tner

s an

d

in

acco

rdan

ce

wit

h

nat

ion

al p

ract

ices

, cl

ear

gu

idel

ines

for

sett

ing t

he

min

imu

m

wag

e tr

ansp

aren

tly.

Intr

od

uce

th

e

min

imu

m

inse

rtio

n

inco

me.

In

crea

se

the

pro

vis

ion

an

d

qu

alit

y

of

earl

y

chil

dh

oo

d

edu

cati

on

an

d

care

, in

p

arti

cula

r fo

r R

om

a.

Ad

op

t th

e n

ati

on

al

stra

teg

y

to

red

uce

ea

rly

sch

ool

leav

ing

. P

urs

ue

the

nat

ion

al

hea

lth

stra

tegy

20

14

-20

20

to

re

med

y

issu

es

of

poo

r

acce

ssib

ilit

y,

low

fu

nd

ing

and

in

effi

cien

t

reso

urc

es.

Page 58: Mapa evenimentului

123

PE

542.6

59

No p

rogre

ss h

as b

een m

ade

in s

etti

ng g

uid

elin

es

for

tran

spar

ent

min

imu

m w

age

sett

ing.

A r

evie

w

of

wag

e se

ttin

g

mec

han

ism

s in

oth

er

Mem

ber

Sta

tes

is o

ngoin

g.

Bas

ed o

n t

his

, a

met

ho

do

logy

wil

l be

dev

eloped

an

d

dis

cuss

ed

wit

h

soci

al

par

tner

s in

2015.

5.

Incr

ease

th

e q

ual

ity a

nd

acc

ess

to v

oca

tional

edu

cati

on

an

d t

rain

ing

, ap

pre

nti

cesh

ips,

ter

tiar

y

educa

tion

an

d o

f li

felo

ng l

earn

ing a

nd a

dap

t th

em

to l

abou

r m

arket

nee

ds.

En

sure

bet

ter

acce

ss t

o

earl

y c

hil

dh

oo

d e

du

cati

on

an

d c

are

.

Lim

ited

Pro

gre

ss:

Lim

ited

p

rogre

ss has

bee

n m

ade

in ac

cess

to

earl

y

chil

dhood

educa

tion

and

care

(E

CE

C).

Ther

e is

a l

egis

lati

ve

pro

posa

l on b

aby s

itte

rs a

nd

nan

nie

s in

P

arli

amen

t,

but

acce

ss

to

EC

EC

rem

ains

a ch

alle

nge,

par

ticu

larl

y

for

chil

dre

n

aged

0 t

o 3

. A

nat

ional

EC

EC

pro

gra

mm

e h

as n

ot

yet

bee

n a

dopte

d.

Som

e p

rogre

ss h

as b

een m

ade

in i

ncr

easi

ng t

he

qual

ity o

f an

d a

cces

s to

(i)

voca

tional

edu

cati

on

and

trai

nin

g

and

appre

nti

cesh

ips,

w

ith

ac

tio

ns

incl

udin

g t

he

refo

rm o

f V

oca

tional

Educa

tio

n a

nd

Tra

inin

g

(VE

T)

whic

h

is

bei

ng

imple

men

ted

(dura

tion

in

crea

sed

from

2

to

3

yea

rs),

par

tner

ship

s w

ith s

chools

and s

oci

al p

artn

ers

are

bei

ng

roll

ed

out,

th

e in

troduct

ion

of

VE

T

coll

eges

has

bee

n

announce

d,

and

supp

ort

fo

r

appre

nti

cesh

ip sc

hem

es in

co

nti

nuin

g V

ET

h

as

bee

n

incr

ease

d;

(ii)

hig

her

ed

uca

tio

n,

wh

ere

acti

ons

incl

ude

sett

ing

up

a dat

abas

e al

low

ing

monit

ori

ng o

f th

e re

cruit

men

t of

hig

her

ed

uca

tio

n

gra

duat

es,

a re

quir

emen

t th

at

all

un

iver

siti

es

esta

bli

sh c

ounse

llin

g a

nd c

aree

r guid

ance

cen

tres

,

a new

met

hodolo

gy f

or

reco

rdin

g a

nd a

nal

ysi

ng

the

inse

rtio

n

on

the

labour

mar

ket

of

hig

her

educa

tion

gra

duat

es

and

dra

ftin

g

36

n

ew

occ

upat

ional

st

andar

ds.

S

trat

egie

s fo

r te

rtia

ry

educa

tion a

nd l

ifel

ong l

earn

ing t

o b

e ad

opte

d i

n

the

firs

t quar

ter

of

2015, la

ter

than

pla

nned

.

See

CS

R 3

.