168

8. Scena se petrecea intr-o sall de clasl dezolanti, pustie si mohorAtd, iar ardtitorul bont al vorbitoruluiii int[rea vorba, subliniindu-i fiecare frazl. cl o linie pe mAneca invilitorului.

9. Scena era o clas[ simpld, goald, monotond ca un cavou, iar arititorul pltrat al vorbitorului intlreaobservafiile acestuia, subliniind fiecare propozilie printr-o lhie pe mdneca invdtitorului.

The emphasis was helped by the speaker's square wall of a forehead, which had his eyebrows for itsbase, while his eyes found commodious cellarage in two dark caves, overshadowed by the wall.

1 . Fruntea vorbitorului - asemenea unu t zid pltrat cl baza formati din sprAncene, ochii in dou[ borte(sic!) addnci gi intunecoase, in umbra zidului, totul fdcea ca tonul lui s[ pari si mai convingitor.

2. Ii intdrea vorbele si peretele pitrat al frunlii, cu sprdncenele labazd, pe cAnd ochii iEi gdseau l6cas indoul adincituri intunecate, umbrite de arcadele frunlii.

3. La accentuarea frazelor contribuia fruntea vorbitorului, pdtratd, ca un zid care avea drept bazisprincenele, in timp ce ochii isi aflau un addpost spalios in doui pesteri mari, intunecoase, umbrite de zid.

4. Sublinierea era intregiti de fruntea pdtrati si dreaptd a vorbitorului, o frunte ca un zid pomind de lasprAncene, in timp ce ochii erau adAnc infunda{i in dou[ orbite intunecoase, umbrite de arcade.

5. Sublinierea era inlesnitl de zidul pdtrat al unei frun(i care avea ca bazi sprdncenele vorbitorului, intimp ce ochii gdseau un adipost comod in orbitele lor ca niste grote intunecate, umbrite peste mdsur[ dezidul frun{ii.

6. Sublinierea era accentuati de fruntea p[tratd ca un perete a celui care vorbea si care avea labazitsprdncenele, in timp ce ochii isi gd.seau adipostul unei pivnile incipitoare cu dou[ scobituri intunecoase,umbrite de perete.

7. Importanfa celor spuse era mlriti de fruntea pltrati a vorbitorului, asemenea unui zid care aveasprAncenele ca bazi, in timp ce ochii isi gdseau adipost in dou[ scobituri adAnci, umbrite peste misurd de zid.

8. Forta ii era amplificatd de zidul ce-i servea de frunte, ce avea sprAncenele ca bazd in timp ce ochii isigdseau adipost in doui firide addnci, impovdrate de umbra zidului.

9. Intdrirea se fdcea cu ajutorul frunlii pdtrate ca un perete a vorbitorului, avdnd ca bazd sprincenele, intimp ce ochii isi gdseau addpost ca intr-o pivnili incdpitoare in doud caverne intunecoase, umbrite deperete.

The emphasis was helped by the speaker's mouth, which was wide, thin, and hard set. The emphasiswas helped by the speaker's voice, which was inflexible, dry, and dictatoria,.

1. Gura largi, sublire si inciestati, vocea inflexibill, seaci ;i poruncitoare a acestuia, d[deau si maimulth fo4d cuvintelor lui.

2. PAnd si gura largi, cu buze subtiri, asprl, ii intlrea spusele. PdnI si vocea inflexibili, seac[, autoritari.3. La accentuarea frazelor mai contribuia gura vorbitorului, care era mare, sever6, cu buze subtiri. La

accentuarea frazelor mai contribuia vocea vorbitorului, care era inflexibild, uscatd si dictatoriali.4. Sublinierea era intregit[ de gura vorbitorului, o gurf, mare, cu buze subtiri si hotdrate. Sublinierea era

intregit[ de vocea vorbitonrlui, o voce neclintitd, seaci si poruncitoare.5. Sublinierea era inlesniti de gura vorbitorului, care era mare, rigidl, cu buze subliri. Sublinierea era

inlesniti de vocea vorbitorului, care era inflexibili, uscati si autoritari.6. Sublinierea era accentuatd de gura vorbitorului, care era larg5, subfre qi tiioasd. Sublinierea era

accentuat[ de vocea vorbitorului, care nu avea flexiuni, era seaci qi dictatoriald.7. Totodati, de gura vorbitorului, mare, supti si bine asezati, ca si de vocea vorbitorului, inflexibild,

uscati. ooruncitoare.^ ? -8. In acelasi timp era amplificati de gura vorbitorului, mare, supti ;i adAnc tiiat[ ca si vocea iui

infl exibil[, uscati si poruncitoare.f. intirirea se ficea cu ajutorul gurii vorbitorului, o guri mare, sublire si aspri. intdrirea se fdcea cu

ajutorul vocii vorbitorului, care era inflexibilI, seac[ si poruncitoare.

The emphasis was helped by the speaker's hair, which bristled on the skirts of his bald head, aplantation of firs to keep the wind from its shining surface. all covered with knobs, like the crust of a plumpie, as if the head had scarcely warehouse-room for the hard facts stored inside.

;F .ptirea

iI

ifot itti

IJborteI

FqmI

Fbardhid.lde laIh"tlIaeF

fuer*,L

lr*3.Ftutbo'Fo"a

)$"IIF'

Marginalia 169

1

t

t; lal.

ElzlI

hthI

b.IbiIFl"ti

1 ' La fel prrul zbarlit ce-i arconjura chelia ca o plantagie de brazi menitd si-i pdzeasci de vant suprafafasclipitoare plinr de proeminente pre:um coaja unei plicinte * il;;;$i cum capul ar fi fosr o magazieneincipitoare pentru masa compaetd de faple depoiitate irnduntru.2' Pena si pirul zbdrlit pe laturile capului .ir"r,

"u o i-ili" de brazi care sd-i adiposteascd fatastrdlucitoare de vdnt, acoperit tot de umfiituri, asemenea tojii unei plicinte cu prune,

"" gi

"r* :;iide-1b1a cuprindea faptele concrete inghesuite induntru.

3' Laaccentuareafrallm3rcontribuiagiprrul vorbitorului, care se zburleain jurul capului slu chel, cao plantalie de brazi me.nitd sd apere de vini suprafala ru lu;o;;;.op".iti peste ror cu protuberan*,Precum crusta unei plrcinte cu prune, ca ;i cum cipul slu nu ar fi avut destiri l* i"n,.o iupiJJt"-^"g-ir,r"

4' Sublinierea era innegitr de pirul vorbitorului, zbdrlit pe tamplele capului siu chel, o p[dure de tepimenitd sd fereascr de vint crestetui sdu lucios, acoperit tot cu urnna'to.i, *!i crusta unei pldcinte cu prune,ca si cum abia mai incdpeau in cap faprele dur" d;p;;;;ili;;*'" ""t

5' sublinierea era inlesnitd de pdrul vorbitorului, _"-. rtat"u ,uauit pe marginile capului s6u chel, oplantalie de brazi pentru aapdrade vant suprarala sa sfrrlucitoare, acoperiirin intregime cu noduri, la fel cucoa:9 ygi-gticinte cu prune, cl gi cum capul uu"u

"u greu spafiu unde s_o depoziteze.6' Sublinierea era accentuati de pirul vorbitorului, -care

gea"" "iirrit

p" *arginea capului lui plesuv, oplantafie de brazi care s5^adipo1111t"a q" uant suprafala lui l i.i""g, *"p""ita toutd.u noduri, ca suprafataunei pldcinte cu prune, :u.ft,.T1 capul avea *ir"u spatiu unde s_o depoziteze7' vorbele erau subliniate gi de p-dru-i zbutriti" a*p1"..r".upuiuiJ;"pl"suv, plantalie de brazi care sd.protejeze partea lucioasi del-6nt, pestetot umptutl de umflbru.i ir" .n"u'unei plicinte cu prune, ca si cumcapul abia avea loc pentru consistentele luc;ri Uegate ineuntru.

8' Fo4a era subliniati si de p5ru-i zburlit pe taipr"r" "upului

seu pr"suv, plantalie de brazi menite sdfereasci de vdnt partea lucioasi, pede-a intreiut acoperitr cu umfldturi asemenea unei pld.cinte cu prune,ca qi cum nu ar fi. fosr destul de incipitor pen"tru lucrurile *;;tr;dd;;;" induntru.f intirirea se fdcea cu ajutorul ri,it"rtit".uirorului, pdr ce se zbarlea pe marginea capului lui chel, oplant-afie debrazicate sr fereasci di vint suprarala lui lucioasi, ;r;p;ri6;, inrregime de noduri, precum

;;iffi,TffiTjil: erune' ca si cum "aiut nu avea un depozit prea spalios penrru realirrfile solide

The speaker's obstinate carriage' square coat, square legs, square shoulders, - nay, his very neckcloth,trained to take hinr by the throut tith un unu"commoaating g.urp, r*" u ,t rifom fact, as it was, - all helpedthe emphasis. -----o o'*er' ru\v 4*uuu

1' Tinuta leap[ni a vorbitorului, croiala pitrati a hainei lui, picioarele lui prtrate, umerii pitrati - ba,mai mult, p6nd 9i cravatapotrivitd s6-i inhale gatul int -o rfta#;";;or*oa ca un fapt indir'uric, amputea zice, totul sporea greutatea vorbelor lui.-2' Tinuta inddrrrricd a-vorbitorului, haina pifatd" picioarele prfiate, umerii prtra$, ba, chiar si cravaraficutiparcd si-l apuce degdtintr-o strdnsoare iti"o*od8,

"u* r"pir"apriran"i, -toful ii confirma spusere.3' finutavorbitorului, ndddndincdpdpnare, hainapatrate, picio-#iffiate, umeriiprtra,ti ,cezic,ba

*jil*::ffiJ:lm$r *""::;'"tn ;":1,, "11 ;tu';;; i'.""ffi , "u si cum ar n ri,t * l"pt

4' infatjgareaincipilinati a oratorului,traina scurtn, picioarele scurte, umerii pdtrdfl, ba chiar cravam,neobisnuit de stransi in jgrul gdtulul -ca un rapt coScret, dupr cum si era, toate ii subliniau ."*.ril"]5' Aerulindlrdtnic al vorbiiorului, hainasarigiJa, picioarer"r"lr"b*",rleriilagi-ba, maimultchiar,

f;ffiTJJJ:"11il?:;:lit shancd de gat inn-o i"c;ira'd incomoar ci rln r""epera'" te era - ,""t" "*ri""

6' Aerul incipiganai al,u:filo^*loi, hlna ;i picioarele in colfuri, umerii pihali - mai mult, chiar sicravata deprinsi sd cuprindd gaful intr-o stransoare inco-oae, ca uffiii""lpap"q "um

de altfel si era -toful accenfua sublinierea. s'r ̂ sv!'rwat

7' Tinuta inclpildnatd a vorbitorului, haina pitrati, picioarele pitrate, umerii pinagi - ei bine, chiar siffi""$l:tri:ilincercuiascd

gdtul inn-o strdnsoare incomoda, ur",,,"niu*i ratrr,airar,i";ffi;;

t70

8. Tinuta bipasd a vorbitorului, haina pdtrat6, picioarele pdrrate, umerii pdtrali - ei bine, chiar sicravata asemenea unui fapt indiritnic, cum si era, toate sporeau importanla vorbelor.

9. Atitudinea indArjiti a vorbitorului, haina lui pltrari, picioarele lui solide, ba mai mult, chiar sicravata lui, deprinsd si-i apuce gatul intr-o strAnsoare incomodl, ca o realitate inclpdldnatd, ca s[ spunemasa- toate veneau in ajutorul intdririi,

"In this life, we want nothing but Facts, Sir, nothing but Facts!"

f . in viaga asta nu avem nevoie de nimic in afar[ de Fapte, domnule; nimic in afar6 de Faptel2.Inviaga asta nu avem nevoie decdt de fapte, domnule; doar de faptel3. (Yezi2).4' In viata asta anoastri nu avem nevoie de nimic in afard de Fapte, domnule; de nimic altceva decdt de

Fapte.5. ,,in viala asta nu vrem decAt Fapte, domnule; numai Fapte!.,6' .In viaJa asta nu vrem nimic in afari de fapte, domnule; nimic in afar[ de faptel,,7. In viali nu avem nevoie decdt de Fapte, domnule; de nimic altceva decat de Fapte!8. ,,In viata asta n-avem nevoie decdt de fapte, domnule; de nimic altceva,,.9. ln viala asta nu avem nevoie de nimic altceva in afari de RealitIli, domnule; de nimic altceva in afard

de fapte.

The speaker, and the schoolmaster, and the third grown person present, all backed a little, and sweprwith their eyes the inclined plane of little vessels then and there arranged in order, ready to have imperialgallons of facts poured into them until they were full to the brim.

. 1. Vorbitorul, invdtdtorul si a treia persoani adultd de fa1i, cu totii au dat inapoi pufin s,i misurar6 cu

privirea planul inclinat format din micile recipiente asezate pe dat[ in ordine si gata si inghiti fapte tumatecu toptanul pdnd cAnd se umpleau pAnd la refuz.

. 2. Vorbitorul, si dascilul si a treia persoanl adultd care era de fatl cu totii (sic ! ) au dat inapoi pufin gi

si-au trecut ochii peste planul inclinat al micilor recipiente aranjate pe loc in ordine, gata s6 inghii6 iaptetumate in ele pdni cdnd se vor umple ochi.

3' (Yezi 1, apoi:)'..to1i s-au dat inapoi putin si au cuprins cu privirea planul inclinat al micilorrecipiente asezate ici-colo, in ordine, si gata si li se toame galoane intregi de Fapte, pAni ce vor fi plinepdnl la refuz..

4. (Yezi2, apoi:)."se diduri cu tolii pulin inapoi si miturar[ cu privirea planul inclinat unde se g6seaumici vase, ici si colo, aranjate in ordine, gata sd primeasci nenumdrate Fapte tumate in ele, pinl cdnJaveausI fie pline ochi.

5. Vorbitorul si directorul si cel de-al treilea adult prezent, tofi se didur[ putin inapoi gi isi plimbardochii asupra planului inclinat al unor mici fipturi aranjate in ordine, gata si primeascd ione de fapte,ingrdmidite in ele pdni la refuz.

.6. (Vezi 5, apoi:)"' si isi trecuri privirile peste planul inclinat de mici recipiente ici si colo aranjate in

ordine, gata pentru a li se tuma litri de fapte iniuntru, pdnd ce se vor umple ochi.7' Vorbitorul, directorul si a treia persoand prezentd, se didurd pulin inapoi si cuprinserd cu privirea

planul inclinat al vlsuletelor, aranjate ici qi colo, gata si primeascd galoanele imperiale-de rapte, care sI fietumate in ele pdnl o si fie pline de tot.

8. Vorbitorul, profesorul si a treia persoanl de fali, se dddurl pu{in inapoi si cuprinserl cu privireaplanul inclinat al micilor recipiente, aranjate ici gi colo, gata si primiascd galoane imperiale de Fapte caresi le umple pdni la buzi.

9. vorbitorul si institutorul si cel de al treilea adult care era de fafd, cu tolii se ddduri pufin inapoi simiturari cu privirea planul inclinat, de mici vase aqezate in ordine atunci si acoio, gata pentru a'fi tu-at"inele zeci de kilograme de realitdli, p6n5 cdnd sunt pline ochi.

{o_rri. lin si menfionez ci studentii care au participat la,,testul" de mai sus sunt foarte bine pregdti{i inspecialitate si cd fac traduceri excelente din romdnd in enslezd...

I

Fi7 -,'t -

hthE t .E

Ii

1,,t

Marginalia l7t

ANEXA II

TEXTE ILUSTRATWE

Cele cAteva ilustriri finale de mai jos meritd sd lie studiate atent de traducatorii incepdtori,intruc6t, in ciuda unor obieclii minore ce li se pot aduce, reprezintd realiziri optime.

1. portretut TArgoveleidin Bath(Wyt of Bathe) din Prologulla Popstiri dii Canterbury(TheCanterbury lales)-de G'eoffrey Chaucer (1340-1400), traducere de Dan Dulescu, vol' l, EPLU,Bucuregti, 1964:

A good Wyf was ther of bisYde Bathe'But she was som-del deef, and that was scathe'Of clooth-making she hadded swiche an haunt,She passed hem of Ypres and of Gaunt'In al the parishe wyf ne was ther noon;And if ther dide, certeyn, so wrooth was she,That she was out of alle charitee'Hii coverchiefs ful ffne were of groundI dorste swere they weyeden ten poundThat on a Sonday were uPon hir heed'Hir hosen weren of fYn scarlet reed,Ful streite y-tayd, and shoos ful moiste and newe'Bold was hir face, and fair, and reed of hewe'She was aworthy womari al hir lYve,Housbondes at chirche-dore she hadde fyve'

JVithouten other companye in youthe;

, Bul thereof nedeth nat to spekl as nouthe'Andtlrryes,hadde she been, al Jerusalem;She hadde passed many a straupge streem;At Rome she haddrc been, and at Boloigne,In Galice al seint Jame, and at Coloigne.She coude muche wandring by the weye:Gat-tothed was.she, soolhly for to seye.Up-on a4 amblere esilY she sat,Y-wimpled wel, ar-td on hir heed an hatAs brsod as is a bokeler or a targe;

. ' A foot-mantel aboute hir hipes largeAnd on hir feet a paire of spores sharpe'

. In felawship wel coude she laughe and carpe.Of remedyes of love slrc knew perchaunce, : .For she coude of that art the olde dannee.

,,Era qi-o TARGovEATADE LA BATH,. Ni,tel cam tare,de urechi, pilcat!

Nici Ghentul qi nici YPrul nu avea: i

. r , Mai de ispravl lesitor ca ea. in parohie nu aflai cucoan[

in drept sd duci mai intii pomani,' .:. Iar cdnd i-o lua-nainte vreo surati

Uita de miln;i zbiera turbatlFurta mffimi unite de-o minune,

, Iar cele de duminicipot spuneCA, zdu, trigear vrco doui-trei ocale'

172

9olfuni avea de l6n5 rosi, moaleInrinsi; gi ghete noud in picior;Chip rumen ardta, cutezltor.Triise toatl viata_n vrednicieSi cinci bdrbali linu .u cununie.Bez cei din tineretea dumneaei...Dar azi nu-i lipsd si vorbim de ei.Ierusalimul de trei ori v6zuse.Strdine rduri multe mai recuse,Fusese si la Roma si_n Bolonia.La Sfdntul Iacov, iar, si la Colonia.Se dovedea a fi cam umbldreatd:Avea - ce-i drept e drept _ si strunpdreati...Cu vdlul bine innodar umblaPe-o buiestrusd _ si pe cap purtaO pilirie cAt un scut de mare;Pe coapse fust6 pentru mers cdlareSi pinteni. Ne era ortacd bund:Stia sd rAzi si trlzndi sd spun6:Poate stia si leacuri dragostei,Deoarece la viala dumneaei.....

r",""?'ilf!r9,3:J+ i:i3iJflf din romanur tvanhoe (1s1e) de warter scott, traducere de petre

In that pleasant district of merry England whichis watered by the river Don, there extended in ancienttimes a large forest' to1T-g the greate"r pari oi trr" u.utitur hills and uuri"y. which lie berween sheflieldand the pleasanttown of Doncutt.i. Th..ro,"i". "rtrrir.li.;rt;;il#still to be seen ar rhe nobre seatsof wentworth' of

.wamcliffe Park' and utounJ notrr.rham. Here rr"""t"aor yore the fabulous Drason ofwantley; here were fought many of the mort a".pout" battles during the civil war of the Roses! An-d here

fitfllltui;n ancienttimes ihose band. oiguituntoutru*s, whos! deeds have been rendered so popular

such being our chiefscene' the date ofour story refers to a period towards the end ofthe reign ofRichard I' when his return from his r"tu ""pti"ity

had become un .u.nt.utrr"r wished than hoped forhis despairing subjects, who were in"trrJ *.intime sublecieo-ro'"r".y species of subordinareoppression' The nobles' whose power had become exorbitant duringthe reign of stephen, and whomthe prudence of Henry the Second hao..u... Ju"ed inro."^;;G;;f subjecrion ro the crown, hadnow resumed their ancient license in its utmost extent; despising trr? reelie interference of the EnelishCouncil of State, fortifying ilt.i. ru.tr..,^i"...u.i"g tt.'nurni". oiii"i. o.p.nounts, reducing allaround them to a state of vassalage, and sifying by Jvery .n"un. in ,r,.i, poru"., to place themselveseach at the head of such forces as migtrt enaute trim to make a figure in the national convulsions whichappeared to be impending.

"in acel incdntitor district al veselei Anglii, udat din belgug de apele raului Don, se intindeain vechime opddure uriasi' care acoperea cea mai mare p**te a frumoaselor dealuri si vii din tinunrl cuprins intre sheffieldsi pldcutul oras Doncaster' Rimagiple ac.iJ paJ"" r"tinse pot fi vdzut. .i uraa io i*prejurimile castelelordin wentworth si din wamclitt*;t'p.*""irir" "p;"pt;il;

R;*.;h'.#"" rocurle acestea h'iduia,ace-se' odinioari' balaurul din wantley; pe aicis-au daimulte di" ;i;;;i;esperate bitdlii de pe vremeardzboiului civil al celor dour nore, ql tot "i;i;;

propisit, nn thpuri ,t au..ni, acele cere de haiducineinfricali, ale ciror isprivi au fost-invegnr.ii. J. uurudere populare englezesti.Aceasta este scena unde se-desfisoari mai toare intamplrrile d;G;;;,"* povesri, si care au avutloc crtre sfdrgitul domniei.lui ni"rt*h r, "u.n

pJir...u cind intoarcer.^ .u oin indelungara-i captivitateincepuse si fie mai degrabd o aorinp,'aecatL'"u.ni*rnt asteptat de cte deznidijduifi s6i suousi.

Marginalia 173

A:"t,,lu fu1eger[ inne timp impila]i de tof 'fe]rrl de despofi,locali. Nobilii, aciror put@crescuse pestemisuri sub domnia lui Stefan si pe care chibzrfrrla lui Hiriric ail.[-lea rtda-abia ii flcuse sd se supundTm:ls|:9try"ei,iqi ricnpntaserd acurrtpe d"pfeo

"."frff" p.iuif"gii, Uar$ndf*gijo",de slbbril arnestec al

Consiliului de Stat al Angliei, intirindu-si castelelg sporind numlrul aceloracare itiirnar*nernijlocit de ei,pref[cf,ndu-ipetoficei din jurul lorinvasalis,istoiduindu-seprin toatemijloa€ele celb stiiteau laindemdnesi sepundfiecarein partein frunteaunorforte menite sile asigureun rol hotiritorinfrdmdntdrileialionalece pireau sd se apropie.'

3. Primele trei strofe din poezia VEul sclavutui(The gave's Drearny,deH; W: Long{ellOw(1807-1882), traducere de Tudor Dorin: ,

Beside the ungathered rice he lay,His sickle in his hand;

His breast was bare, his matted hairWas buried in the Sand. v", . . : ,i .

Again, in th6 mist and shadow of sleep,He sarr his native land. : . :

Wide through the landscape of his dreamsThe lordly Niger flowed;

Beneath the pakn-trees on the plainOnce mote a king he strode; . .'oi r ;

And heard the tinkling caravansDescend the mountain-road.

. ,''He saw once more his dark-eyed queen

Among her children stand;They clasped his neck, they kissed his cheeks,

They held him by the hand!-A tear burst from the sleeper's lids

And fell into the sand. j'

,Zipeaeu secera in mAiniin lanul necules;

Cu pieptul gol... I-a-nmormdntatNisipul pdrul des;

Si-i nizireste, ca prin vis' $i ceg, natalui;es.

Regescul Niger taie larg liMeleagul visdtor;

El'iar se vede cilirind ; -

fi-aude cum cobor'Lungi caravane zom[ind

Pe-al muntelui pripor.

Regina-i neagrd, pruncii luiin gnnd i se-nfiripa;

''

De git, de brafe i se prind

$il ma"ga" o clipn '' ';

$i-n somn o lacrimi din ochiIi picd pe nisip."

Diferite ca vabare, patru versiuni romenegti ale'poemului corfuit(1809-1849), mai exact ale primelor trei strofe:

174

Once upon a midnight dreary, while I pondered, weak and weary.Over many a quaint and curious volume of forgotten lore -While I nodded, nearly napping, suddenly there came a tapping,As of someone gently rapping, rapping at my chamber door."'Tis some visitor", I muttered, "tapping at my chamber door -

Only this and nothing more".

Ah, distinctly I remember it was in the bleak December;And each separate dying ember wrought its ghost upon the floor:Eagerly I wished the morrow; - vainly I had sought to borrowFrom my books surcease of sorrow - sorrow for the lost Lenore -For the rare and radiant maiden whom the angels name Lenore -

Nameless here f.or evefinore.

And the silken, sad, uncertain rustling of each purple curtainThrilled me - filled me with fantastic terrors never felt beforeSo that now, to still the beating of my heart, stood I repeating'Tis some visitor entreating entrance at my chamber door -Some late visitor entreating entrance at my chamber door; -

This it is and nothing more".

Mihu Dragomir (EPLU, Bucuregt i , 1968):

Stdnd cdndva, la miez de noapte, istovit, furat de soaptedin oracole celoase, cdr,ti cu tilc tulburitor,Piroteam, uitAnd de toate, cdnd deodat-aud cum bate,Cineva plrea ci bate - bate-n usa mea usor.,,E weun trecitor - gdndit-am - si-a bitut intdmplItor.

Doar at6t, un trecltor,"

O, mai pot uita vreodati? VAnt, decembrie cu zloati,Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,Beznele-mi dldeau tircoale - si niciunde-n cirti vreo caleS6-mi aline greaua jale - jalea grea pentru Lenore -Fata fir-asemuire - ingerii ii spun Lenore -

Nume-n lume trecitor.

in perdele inviase rosul verde de mitaseCu-o fosnire de nelinisti, ca-nfi-un spasm chinuitor;Si-mi spuneam sd nu mai geaml inima zvAcnind de teami:,nE weun om care mi cheaml, vrdnd sd afle-un ajutor -Ridcind prin frig qi noapte vrea si cear-un ajutor -

Nu-i decit un trecitor."

L Cassian-Mitdsaru:

intr-o noapte, plin de ginduri, atipisem peste rinduriA$ternute-n vechi ceasloave de weun straniu cirturar,CAnd aud bdtii ciudate, dibuite, infundate,Parci cineva ar bate - bate-n uga-mi de ste.jar.Murmurai: ,,O fi weun oaspe, ldngi uqa-mi de stejar.

Doar atdt, - at6ta doar."Mai {in minte cI-n odaie tremura o vdlvltaie,Arunca fantasme-n noaptea lui decembre-al vetrei jar.Agteptam in friguri zorii, c[r,tile s-alunge norii

Marginalia t75Dqului ce-l port Lenorii _ dor de suflehr-i fugar.hgerii ii spun ,,Lenora,,, nume,ia"iqipi. jj nalDar aici? E in zadar...

Fogret de mitase_adie din perdeaua purpurie,ldlnfioari-ntii a oafi, groazaca_ntr_un vis bizar.Rica s-o gonesc din mine, ri", uri;;'*;lrn",.Da, Eg-'n oaspe_n

:_*i_rri "i"" ji_i"i"i,iJusa cniar,Asta_i tot. Atdta doar.,.

Petre Solomon:

lnr-un miez de noapte crdncen, pe cdnd _ ostenit gi lAnced _Mediam peste vechi tomuri _ o,'uitut "

taf."Jlo.r _Mi-a pirut, ca-n vis, .a uut".in"uul;;r,_"j;"I *-* oaspe ce se_abate p" tu _in"_n-ia^itito.,Dr" un oaspe care bate-n usa mea incetisorr..

Mi_am goptit increz'dtor. ---;-^ '

gFd-"t, vai, mi mai le{9ce-, spre acel Dechemvre recectnd riciunii pireau stafii ui",igii. p" i*r. ",

Zrii-i asteptam cu sere: ni"iunio*.ui"rin ieac nu_mi oeteF.t y, de.moartea fetei, cireia_i sil;;il;;."Ioris,i ingerii - frumoasa,- lu"rt";";;;;;;;;",

Dusi-n vecii vecilorl

fuprriile perdgle, cu fosninde catifele,rl-nrceau, ca niciodati, in ad6nc si md_nfior,-Lfl.-*p.* intr-una, penffu_a potoli furtunahimii zvdcnind nebuni:,,8 ;;; ;;;;;il",S&l primesc la mine_n casi, _ ur"un pi"rJi oJ.aro..De ce-as fi bdnuitor?..

lffraela Haseganu:

t:-t* miez de noapre urmiream ciudare fapte-- T* ce gustase drn povara ani.lor.-u sta si md indoaie, ciind deodati o bitaieF surd in odaie de la usa din ;;;;;."''"'".l'r vizitatoa ;optit-am, d;f;ffiilonouo"

Atiq un vizitator.

!1rr" bine amindrea; decembrie_nghep firealItJGcuI, stafia zdmislea jos pe covor.

;iffi tr#:i::::;*u*' cir{i purerea,De r_r^^: _ - ^

c_am pierdut_o pe Lenore,D ce fecioari,urd, i"s";l ":i'ro;;J;'J"'_ rnger e4 strilucitor.

Rpa uist din draperie de mahse purpurie,

* 5{:i o".to*a; un n"*uiri*fit no,

Fri-a srdn s in . l{ ;'*;;#"":';il::T,tgl91*Er" si-i dau a*i"il" ;;;;;:-', ccl ce doreste sd-i dau drumul in pridvor

E doar un vizitator..,

L7 176

BIBLIOGRAFIE GENERALAPRIVIND TRADUCEREA

A r i s t o v, J. 8., Osnoviperevoda, Moskva, 1959B e n j a m i n, W a I t e r, Problema traducdtorului, trad., in ,,Secotul 20", nr. 5, 1972C a r t le d g e, H. A. ,Translat ionfrom Engl ishforAdvancedStudents, Longman, London, New

lmpression, 1966C a t f o r d, J. C., A Linguistic Theory of Translation, Oxford University Press, London, 1965D e lav e n ay, E., An lntroductionto MachineTranslation, London, 1960F e d o r o v, A. Y., Vvedenie v teoriiu perevoda, Moskva, 1953G i i t t i n g e n, F r i tz , Z ie lsprache,Z0r ich, 1963H al l id ay, M ac et a l t . , TheLinguist icSciencesandLanguageTeaching, London,1964, pp.111-134;

252-271H ug o, F ried rich,ZurFragederUbersetzungskunst, Heidelberg, 1965Leh ma n n, Winf red P. , MachineTranslat ion, in , ,L inguist ics ' , USA, 1969,213-224Moisil, Grigore,Problemepusedetraducereaautomatd,in,,Studii sicercetiri l ingvistice",Xl,Bucuresti,

1960 , n r . 1 ,pp .7 -25N a s t a, M. M., On Translating Greek Tragedy, Akademie-Verlag, Berlin, 1969O ettin g e r, A.G.,AutomaticLanguageTranslation, Cambridge, Massachusetts, 1960P o s t g a t e, J. P., Translation and Translations, London, 1955S a v o r y, T. H., The Art of Translation, London, 1957

OnOrwlAs

AIAtEtFrFc

i

I

l

ATISr'1

Sr

SdiPC,rl

cJEsr

i((

I