Manualul Calitatii Final

Manualul calitatii

COMUNA METES, STR. PRINCIPALA, NR.4

Elaborat Verificat AprobatNume:

Funcţia: Studenta RMC Presedinte Director GeneralData : 05/04/2010 09/09/2010 09/09/2010Semnătura:

Aceasta copie este difuzata controlat DA NU

Exemplar nr.1

1

X

MANUALUL CALITATIIMC-SC.CAPROLACT.SRL

Pagina: 2/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

CUPRINS

Pag.

Evidenţa aprobărilor şi reviziilor …...............................................................…...........3

Scopul si domeniul de aplicare...................................................................................4

Documente de referinta .............................................................................................5

Prezentarea firmei…...........................................................………………..................6

Termeni, definitii si abrevieri......................….............................................................8

Managementul manualului calitatii….........................................................................11

Politica si obiectivele …...........................................................………………............13

Localuri......................................................................................................................14

Echipamente........................................................................................................... ..26

Produse consumabile…...........................................................………………............28

Tratarea cererilor de analiza si a esantioanelor primite ............................................30

Proiectare si perfectionare ..........................................................……………….........31

Tehnologia de fabricatie…...........................................................……………….........33

Controlul aprovizionarii…...........................................................………………...........40

Controlul proceselor de fabricatie…...........................................................……...…...39

Controlul proiectelor…...........................................................………………................43

Cerintele functionale ale proiectelor…...........................................................…….......44

Verificarea proiectului…...........................................................………………...............45

Identificarea si trasabilitatea produselor…..........................................................……...46

Analiza si controlul produselor neconforme…...............................................................47

Controlul documentelor…...........................................................……………….............48

Actiuni corective si preventive…...........................................................………..............49

Auditul intern al calitatii…...........................................................………………..............51

Instruirea si motivarea personalului…...........................................................….............52

Inregistrarile privind calitatea …...........................................................……...................54

Exemplar nr.1

2


Pagina: 3/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

EVIDENŢA APROBĂRILOR ŞI REVIZIILOR

Nr.pagină

Nr. revizie

Nr.pagină

Nr. revizie

Nr.pagină

Nr. revizie

1 0 20 0 39 02 0 21 0 40 03 0 22 0 41 04 0 23 0 42 05 0 24 0 43 06 0 25 0 44 07 0 26 0 45 08 0 27 0 46 09 0 28 0 47 0

10 0 29 0 48 011 0 30 0 49 012 0 31 0 50 013 0 32 0 51 014 0 33 0 52 015 0 34 0 53 016 0 35 0 54 017 0 36 0 55 018 0 37 019 0 38 0

Revizia / Ediţia

Activitatea / procesul evidenţiat

(Numărul ediţiei sau capitolul /

paginile revizuite)

Nume, prenume, data şi semnătura

Elaborat Verificat Aprobat

R 0/Ed 1 Elaborarea MC05/04/2010 09/09/2010 09/09/2010

FISA DE DIFUZARE

Exemplar Detinator Data Semnatura primire0 ( original semnat,

hartie )RMC 09/09/2010

1 ( varianta tiparita ) PDG 10/12/2010

3


Exemplar nr.1

Pagina: 4/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

1.Scop şi domeniu de aplicare

Manualul Calităţii prezintă SMC implementat în cadrul SC CAPROLACT SRL , în

conformitate cu standardul SR ISO 22000, pentru domeniul de activitate:

- Cod CAEN 1051- Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

Manualul Calităţii defineşte metodele de conducere folosite de SC CAPROLACT

SRL pentru atingerea obiectivelor politicii referitoare la calitate şi precizează structura

organizatorică şi responsabilităţile personalului implicat în organizarea, documentarea,

implementarea şi menţinerea SMC.

Manualul Calităţii elaborat are următoarele scopuri:

- de a prezenta politica referitoare la calitate, stabilită şi promovată de

managementul de la cel mai înalt nivel al SC CAPROLACT SRL;

- de a defini procesele, care sunt conduse unitar în cadrul SMC;

- de a preciza obiectivele calităţii, măsurile tehnico-organizatorice , mijloacele,

resursele şi metodele utilizate pentru a demonstra capabilitatea firmei de a oferi

produse/servicii conforme cu cerinţele specificate de clienţi si cu cele de reglementare

aplicabile, pentru a preveni apariţia de neconformităţi şi pentru a aplica îmbunătăţirea

continuă în toate etapele de activitate.

Manualul calităţii serveşte ca document de referinţă prin care se asigură:

- implementarea şi menţinerea SMC în conformitate cu cerinţele HACCP (ISO 22000)

- prezentarea SMC în exteriorul societăţii, în relaţiile contractuale cu clienţii sau cu

organismul de certificare.

Elementele descrise în acest manual, precum şi procedurile sistemului de

management al calităţii constituie practici obligatorii pentru întregul personal.

In cadrul sistemului de management al calitatii unitatii SC.CAPROLACT.SRL nu

exista excluderi ale cerintelor standardului HACCP (ISO 22000).

Exemplar nr.1

4


Pagina: 5/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

2.Documente de referinta

SMC implementat de SC CAPROLACT SRL este în conformitate cu cerinţele

standardelor, normelor si procedurilor:

SR EN ISO 9001:2001 - SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII- Cerinţe;

SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii – Principii

fundamentale şi vocabular;

SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii – Linii directoare

pentru îmbunătăţirea performanţelor;

SR EN ISO 19011:2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al

calităţii şi/sau de mediu

SR ISO/TR 10013:2003 - Linii directoare pentru documentaţia sistemului de

management al calităţii

SR ISO 10013:2002 – Ghid pentru documentatia sistemului de management al

calitatii;

PG-04 – Procedura generala „Controlul documentelor”

Apostu Sorin - „Managementul calitatii totale”, Cluj-Napoca, Risoprint, 2009

SR ISO 22000:2005 - Sistemul de amangement al sigurantei

alimentului. Cerinte pentru orice organizatie in lantul alimentar

O.U.G. 42/29.1995 - Norme privind productia de produse alimentare destinate

consumului;

PG01- Receptia, verificarea si circuitul produselor comercializate

PG02- Verificarea spatiilor de depozitare

PG03- Verificarea echipamentelor

PG04- Verificarea starii de functionare a utilajelor

PG05- Verificarea sticlariei de laborator

PG06- Controlul documentelor

PG07- Achizitii, aprovizionare materiale si furnituri

PG 08- Servicii catre client

Exemplar nr.1

5


Pagina: 6/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

PG 09-Controlul neconformitatilor

PG 10- Administratea neconformitatilor

PG 11- Inregistrarea neconformitatilor

PG12- Controlul lucrarilor de incercare si /sau etalonare

PG13- Actiuni preventive

PG14- Actiuni corective

PG15- Controlul inregistrarilor

PG16-Analiza sistemului calitatii

PG17- Personal

PG18-Local si mediu

PG19- Metode de analiza

PG 20-Trasabilitatea

PG21- Etichetare

PG22-Procedura de igienizare a echipamentelor

PG23- Controlul depozitarii

PG24- Verificarea conditiilor de depozitare a produselor comercializate

PG25-Retragerea de pe piata

PG26-Procedura de igienizare a spatiilor

PG27-Audit intern

PG28-Reclamatii

3. PREZENTAREA FIRMEI

SC CAPROLACT S.R.L. a fost infiintata in 10/03/2007. Societatea a reusit sa se

impuna cu rapiditate pe piata romaneasca a lactatelor, datorita inaltului grad de

profesionalism si a calitatii deosebite a produselor sale, devenind una dintre cele mai

importante firme producatoare de lapte batut de capra.

Succesul acestei afaceri se datoreaza in primul rand datorita trendului produselor

lactate pe baza de lapte de capra care a ajuns si in Romania. Dezvoltarea ca alternativa

6


Exemplar nr.1

Pagina: 7/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

a acestui tip de lapte si derivate a aparut de la o serie de simptome de disconfort

generate de lactoza din laptele de capra si anumite proteine. Prin urmare, nutritionistii le

considera o alternativa sanatoasa, avand in primul rand mai putine grasimi si implicit,

colesterol. Beneficiile consumului de branza si lactate sunt ultracunoscute: sursa

importanta de proteine si calciu si senzatie de satietate crescuta. De asemenea, datorita

continutului bogat in potasiu (circa 500 mg la o ceasca), laptele de capra face bine celor

cu afectiuni cardiovasculare. Mai precis, impiedica cresterea tensiunii arteriale si

protejeaza impotriva aterosclerozei.Si pentru copii este recomandat laptele de capra,

insa gustul este mai ciudat si copilul trebuie invatat de foarte mic cu acesta prin tatonari

succesive.

La livrare produsele noastre sunt insotite de declaratia de conformitate in care se

specifica denumirea produsului si caracteristicile acestuia.

Tinta finală de atins, către care tinde întreaga activitate este de a atrage cât mai

mulţi consumatori şi de a le satisface nevoile.Credem că şi consumatorii vor deveni mai

interesati de ofertele din campanie, informându-se din reclamele televizate sau panouri

publicitare. Consumatorii mai informaţi sunt mai educaţi şi aleg ceea ce este mai bun

pentru sănătatea lor.

Produsele lactate Caprolact se adreseazǎ tuturor categoriilor de vârstǎ, urmǎrind

îndeplinirea funcţiilor principale de alimentaţie şi sǎnǎtatea întregii familii. Produsele

Fulguleţ se adresează în special copiilor

Venitul este o altǎ componentǎ a segmentǎrii pieţei astfel încât persoanele din

mediul urban, cu venituri lunare mici şi medii, consumǎ produse lactate.

Ca arie geograficǎ, firma se adreseazǎ consumatorilor din judeţul Alba, dar şi de pe

teritoriul întregii ţări prin intermediul marilor magazine, din mediul urban şi mediul rural.

Datele de contact ale S.C. CAPROLACT S.R.L. sunt:

Tel/Fax: 0258/323074

E-mail: www.caprolact.ro

Societatea s-a dezvoltat treptat fiind acum o intreprindere mica dar foarte

competitiva in domeniul sau de activitate.

7

http://www.caprolact.ro/

http://www.csid.ro/dieta/alege-calea-spre-o-viata-sanatoasa-3520948/


Exemplar nr.1

Pagina: 8/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

3.1 Sedii:

Sediul social al firmei este in Alba-Iulia si are ca punct de lucru COMUNA METES,

STR. PRINCIPALA, NR.4.

3.2 Obiectul de activitate al firmei

SC CAPROLACT S.R.L. executa si comercializeaza lapte batut de capra. Pentru

imbunatatirea continua a calitatii produselor livrate SC CAPROLACT S.R.L. a construit si

implementat un SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII care este descris in acest

MANUAL AL CALITATII.

Produsele oferite spre vânzare sunt comercializate prin reţelele de magazine din

judeţul Alba, depozite en gross, fabrici şi combinate, grǎdiniţe, spitale, cantine. Firma are

o colaborare bună cu lanţurile comerciale de talie mare: Carrefour, Metro, Billa, Plus,

Selgros, şi alţii.

4. Definitii si abrevieri

Definitii

Sistem de management al calitatii – sistem de management prin care se orienteaza si

se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.

Procedura - mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces.

Calitate – masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele.

Procedura generala - procedura documentata care stabileste modul de elaborare a

altor tipuri de proceduri sau de desfasurare a unor procese/activitati cu caracter general.

Proces - ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elementele

de intrare în elemente de ieşire.

Analiza – activitate intreprinsa pentru a se asigura ca subiectul in discutie este potrivit,

adecvat, eficace si eficient pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.

Editie – totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiași zaț tipografic

8


Exemplar nr.1

Pagina: 9/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Revizie – Control special al activității economice sau financiare a întreprinderilor,

organizațiilor sau a persoanelor responsabile; inspecție

Calitate – ansamblu de caracteristici ale unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea

de a satisface necesitatile exprimate si implicite.

Achizitie- actiunea de procurare prin cumparare a unui produs/serviciu care astfel intra

in posesia definitiva ( sau temporara- in cazul unui serviciu) a unei persoane fizice sau

juridice.

Actiune preventiva- actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce

la aparitia unor neconformitati, defecte sau altor situatii nedorite; prevenirea aparitiei

acestora.

Aprovizionare- actiunea de procurare de resurse in vederea bunei desfasurari a unei

activitati.

Calibrare- ansamblu de operatii care stabileste, in conditii specifice, relatia dintre

valorile indicate de catre un aparat sau un sistem de masura si valorile corespunzatoare

cunoscute ale unui standard de referinta.

Client- destinatar al unui produs-serviciu.

Conformitate- indeplinirea unor cerinte; precizia cu care un produs sau serviciu

satisface standardele specificate.

Neconformitate - nesatisfacerea unei cerinte specificate.

Comunicare- transmitere a unui mesaj prin exprimare orala, scrisa sau gestuala.

Control – conducerea unei operatii, proces sau procedura a.i. sa se atinga un anumit

nivel al performantelor dorite; verificare, analiza permanenta sau periodica a unei

activitati pentru a lua masuri de imbunatatire sau readucere in parametrii stabiliti.

Echipament- totalitatea pieselor si a dispozitivelor unui aparat sau ale unei instalatii

care ii asigura buna functionare.

Etalon- material de referinta sau sistem de masurare destinat pentru a defini, realiza

sau conserva una sau mai multe valori ale unei marimi.

Etichetare- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de identificare pe un anumit produs.

MANUALUL CALITATIIExemplar nr.1

9

HACCP- metoda de abordare sistematica a asigurarii inocuitatii alimentelor, bazata pe

identificarea, evaluarea si tinerea sub control a tuturor riscurilor ce ar putea interveni in

procesul de fabricare, manipulare si distributie a acestora.

Manualul calitatii- document care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie

sistemul calitatii intr-o organizatie.

Laborator- local prevazut cu instalatii speciale, aparate si instrumente

Politica in domeniul calitatii = obiective si orientari generale a unei organizatii in ceea

ce priveste calitatea, asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai inalt

nivel.

Produs - rezultat al activitatilor sau proceselor, orice bun, furnitura sau serviciu.

Abrevieri

EN - Standard European

ISO - Organizatia Internationala pentru Standardizare

PG - Procedura Generala

SR - Standard roman

PDG - Presedinte director general

RC – responsabil cu calitatea

SMC - Sistemul de management al calităţii

R – revizie

Ed – editie

NIR – note de intrare receptie

RMC – Responsabilul de management al calitatii

MC – Manualul calitatii

RM- responsabil metrolog

RP – responsabil personal


Exemplar nr.1

Pagina: 11/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

10

5.Managementul manualului calitatii

Aprobarea MC revine PDG al SC.CAPROLACT.SRL, domnul X, dupa ce

acesta s-a convins ca el a fost elaborat conform politicii si obiectivelor pe care le-a

promulgat.

Responsabilitati:

1.1. Stabileste politica si strategia in domeniul calitatii

1.2. Analizeaza periodic evolutia calitatii produselor si serviciilor, cat si functionarea

SMC si dispune masurile necesare atingerii nivelului stabilit.

1.3. Numeste Reprezentantul managementului pentru calitate si ii atribuie

responsabilitate si autoritate pentru stabilirea, implementarea si functionarea SMC.

1.4. Asigura resursele necesare pentru implementarea si functionarea SMC.

1.5. Aproba Programarea anuala al auditurilor interne si urmareste rezultatele auditurilor.

1.6. Aproba Manualul de management calitate si procedurile de sistem.

1.7. Aproba Planul anual de instruire

Analiza MC este asigurata de RMC, domnul Y, pe baza unei documentari

complete care sa permita implementarea lui eficienta in interprindere.

Responsabilitati:

Este independent de sarcinile de productie.

2.1. Coordoneaza implementarea, mentinerea si imbunatatirea SMC in conformitate cu

conditiile ISO 9001:2000, cu strategia organizatiei si cu conditiile contractuale.

2.2. Raspunde de elaborarea, difuzarea, modificarea si actualizarea Manualului de

management calitate si procedurilor SMC.

2.3. Tine evidenta tuturor procedurilor, inregistrarilor calitatii precum si a formularelor

tipizate din SC CAPROLACT SRL.

2.4 Elaboreaza Planificarea anuala a auditurilor interne si coordoneaza derularea

acestora.


Exemplar nr.1

Pagina: 12/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

11

2.6. Pregateste sedintele de analiza a calitatii efectuate de conducere.

2.7. Urmareste aplicarea actiunilor corective si preventive stabilite si evalueaza eficienta

lor.

2.8. Face publicitate realizarilor in domeniul managementului calitatii obtinute de SC

CAPROLACT SRL.

Responsabilul personal

3.1. Intocmeste Programul anual de instruire a intregului personal implicat in activitati ce

influenteaza calitatea produselor si serviciilor.

3.2. Stabileste responsabilitatile in domeniul formarii personalului si in colaborare cu

directorii executivi si celelalte responsabilitati, pentru intreg personalul cu activitati de

raspundere si intocmeste “Fisa postului” pentru acestia.

3.3. Stabileste necesarul de personal care urmeaza sa fie instruit (in colaborare cu

directorii executivi) si meseriile pentru care urmeaza sa se organizeze cursuri de

instruire.

3.4. Stabileste perioada de desfasurare a cursurilor de instruire, locul de desfasurare si

persoana care va efectua instruirea (responsabilul programului de instruire respectiv) –

pentru instruirile interne.

3.5. Participa la elaborarea programelor de instruire si asigura efectuarea si pastrarea

inregistrarilor.

Reprezentantul managementului

D-nul VÎŞCĂ MUGURELeste Reprezentantul managementului, imputernicit cu

responsabilitate si autoritate pentru :

- a asigura ca este stabilit, implementat si mentinut SMC in conformitate cu standardul

model de referinta : ISO 9001:2000 ;

- a raporta managementului despre functionarea SMC si despre orice necesitate de

imbunatatire;

- a asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea referitoare la

cerintele clientului.


Exemplar nr.1

Pagina: 13/55

Ediţia: 01

12

Revizia: 0

6.Politica si obiectivele calitatii

DECLARAŢIA DE POLITICĂ ŞI ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI

ÎN DOMENIUL CALITĂŢII

S.C. CAPROLACT SRL în calitate de furnizor de servicii constand în activităţi de

fabricare a produselor lactate si a branzeturilor şi-a stabilit o politică în domeniul calităţii

pentru a-şi asigura o poziţie de varf în domeniu.

Misiunea S.C. CAPROLACT SRL este să realizeze serviciile menţionate astfel încat

calitatea acestora să satisfacă necesităţile şi aşteptările clienţilor, precum şi cerinţele

legale şi de reglementare în domeniile în care îşi desfaşoară activitatea.

Politica declarată este susţinută prin:

Etica în afaceri, loialitate;

Orientarea organizaţiei către client.

Pentru ducerea la îndeplinire a acestei politici S.C. CAPROLACT SRL a iniţiat

proiectarea, documentarea şi implementarea unui SMC în conformitate cu cerinţele

standardului HACCP (ISO 22000).

OBIECTIVELE STRATEGICE ale Organizaţiei sunt :

- creşterea satisfacţiei clienţilor prin aplicarea efectivă a SMC şi creşterea încrederii

tuturor părţilor interesate în calitatea serviciilor oferite de către S.C. CAPROLACT SRL;

- creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţii organizaţiei ;

- creşterea gradului de conştientizare al personalului prin cunoaşterea şi înţelegerea

principiilor pe care se bazează SMC;

- creşterea gradului de motivare al personalului prin oferirea oportunităţii fiecarui angajat

de a-şi dezvolta propriul potenţial prin activităţile desfaşurate în cadrul societăţii, prin

educaţie şi instruire ;

- optimizarea gestionării resurselor materiale şi umane care influenţeaza calitatea

serviciilor oferite prin documentarea şi controlul proceselor;

13


Exemplar nr.1

Pagina: 14/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

- certificarea SMC de un organism acreditat şi desfaşurarea unor activităţi de

îmbunătăţire continuă a acestuia.

În calitate de Director General [Presedinte] al S.C. CAPROLACT SRL mă angajez să

transpun în practică politica în domeniul calităţii prin implementarea, menţinerea în

funcţiune şi îmbunătăţirea continuă a SMC prin:

- Comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei satisfacerii cerinţelor clienţilor,

precum şi a cerinţelor legale şi de reglementare;

- Asigurarea adecvării continue a politicii referitoare la calitate;

- Stabilirea, planificarea şi analiza obiectivelor derivate (obiectivelor specifice) din politica

referitoare la calitate;

- Conducerea analizelor efectuate de management;

- Asigurarea disponibilităţii resurselor, atât umane (personal calificat/instruit) cât şi

materiale (financiare, infrastructura performantă, mediu de lucru adecvat).

Prevederile Sistemului de Management al Calităţii sunt prezentate în Manualul de

Management al Calităţii şi în procedurile aferente şi sunt obligatorii, din momentul

aprobarii, a fi aplicate la toate nivelele de conducere şi de execuţie din

S.C.CAPROLACT S.R.L.

Data : PRESEDINTE DIRECTOR GENERAL

10.12.2010 domnul X

7.Localuri

Managementul societatii SC CAPROLACT SRL determina, pune la dispozitie si

mentine infrastructura necesara pentru realizarea serviciilor in conformitate cu cerintele.

14


Exemplar nr.1

Pagina: 15/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

15


Exemplar nr.1

Pagina: 16/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Intreprinderea este amplasata pe o supratafa totala de 7.700 mp care include:

• cladirile si spatiile de lucru;

• utilitatile asociate acestor spatii de lucru (sursa de energie electrica, de

ventilatie, apa, caldura, retea canalizare ape menajere si ape pluviale,daca este

cazul, grup PSI);

• spatii de depozitare care asigura o protectie corespunzatoare a produselor;

• utilaje si echipamente folosite in procesul de furnizare a produsului/serviciului.

• birouri;

• fax, telefoane mobile, calculatoare

Fabrica este construita pe un singur nivel, numarul de incaperi ,dimensiunea lor si

echipamentele sunt adaptate in functie de volumul productiei zilnice si de gama

sortimentala produsa.

La proiectarea fabricii s-a urmarit sa se pastreze o distanta suficient de mare fata de

alte întreprinderi care genereaza factori poluanti (praf, pulberi, gaze toxice, mirosuri

puternice neplacute) în asa fel încât chiar în conditiile meteorologice cele mai

nefavorabile, concentratia poluantilor din atmosfera sa nu depaseasca limitele maxime

admise pentru zonele de locuit. În acelasi scop s-a tinut seama de directia vânturilor

dominante; acestea batdinspre unitatea alimentara spre cea poluanta si nu invers.

Cladirea destinata serviciilor administrative este separata de cele în care se

desfasoara procesul tehnologic si amplasata lânga poarta pentru a se evita patrunderea

persoanelor straine de unitate în spatiile productive si de depozitare.

Se asigura drumuri interioare si curti suficient de mari pentru primirea materiei prime

si expedierea produselor, iar circulatia vehiculelor în incinta întreprinderii este astfel

organizata încât sa se evite încrucisarea alimentelor cu produsele nealimentare.

Drumurile, aleile, curtile, peroanele precum si o bordura împrejurul cladirilor sunt

asfaltate sau pavate pentru a se împiedica formarea prafului, noroiului si infiltrarea apei

la temelia constructiilor. Spatiile ramase libere se amenajeaza ca zone verzi care se

planteaza cu iarba, flori, arbusti si arbori.Teritoriul unitatii este împrejmuit pentru a se

16


Exemplar nr.1

Pagina: 17/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

putea efectua un control eficient al circulatiei în interiorul ei si a împiedica patrun-

derea animalelor vectoare de microorganisme.

Apa potabila folosita corespunde din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si

microbiologic STAS -ului 1342-91. De câte ori este posibil, alimentarea cu apa se face

din reteaua centrala de distributie a localitatii. În lipsa acesteia, sau daca debitul este

insuficient, unitatea isi asigura surse proprii din puturi de mare adâncime sau din râurile

si lacurile cu apa dulce din apropiere, dupa o prealabila tratare. Debitele de apa potabila

necesare sunt calculate, încât sa asigure necesitatile tehnologice; operatiile de

igienizare a spatiilor tehnologice, utilajelor, ustensilelor si mijloacelor de transport;

nevoile de consum ale angajatilor (baut, grupuri sanitare, dusuri etc.) etc.

Se utilizeaza atât apa rece, cât si apa calda. Apa calda este furnizata dintr-o

instalatie centrala prin încalzirea si distribuirea apei calde proprie întreprinderii.

Conductele pentru apa potabila sunt montate astfel încât sa fie mai sus decât nivelul

cel mai ridicat al lichidelor din diverse recipiente. Aceasta precautiune se ia pentru a

evita eventuala sifonare a acestor lichide în conducta pentru apa potabila. Daca aceasta

nu este posibil se vor prevedea dispozitive mecanice de antisifonare.

Reteaua de conducte pentru apa potabila cuprinde:

- conducte pentru apa rece la temperatura de distribuire a apei de la retea sau chiar

sursa proprie;

- conducte pentru apa calda la temperatura de +37ºC, necesara spalatoarelor de

mâini, cu pedala;

- conductele pentru apa calda la temperatura de +65ºC, necesara la grupurile

sociale, la amestecul cu apa rece în scopuri tehnologice si pentru spalari în timpul

programului de productie;

- conductele pentru apa fierbinte la temperatura de +85ºC, necesara la spalari si

dezinfectii, în afara programului de productie. Aceste conducte sunt prevazute cu

termometre cu cadran si sonda, care permit citirea temperaturilor de la distanta.

Se utilizeaza si apa nepotabila la:

- condensatorii de amoniac;

17


Exemplar nr.1

Pagina: 18/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

- spalarea retelelor de canalizare;

- stingerea incendiilor.

Conductele pentru apa nepotabila sunt precis identificate si nu se vor încrucisa cu

cele pentru apa potabila. Ele nu vor trece prin spatiile de productie sau depozitare a

produselor comestibile.

Conductele instalate în interiorul spatiilor tehnologice sunt identificate prin culori

diferite si anume:

- conducte pentru apa potabila – verde;

- conducte pentru apa nepotabila (industriala) – negru;

- conducte pentru canalizare – negru;

- conducte pentru încalzire – rosu;

- conducte pentru gaze – galben;

- conducte pentru amoniac – albastru;

- conducte (tobogane) pentru produse comestibile – verde;

- conducte (tobogane) pentru produse necomestibile – negru;

- conducte pentru aburi – portocaliu.

Evacuarea apelor reziduale se realizeaza prin doua retele de canalizare complet

separate: o retea de canalizare industriala, care colecteaza apele uzate rezultate din

procesul tehnologic si o retea de canalizare sanitara, care colecteaza apele reziduale

provenite de la grupurile sanitare, laborator si cantina.

Pentru a evita stagnarile sau refularile apelor uzate, unitatea este prevazuta cu o

retea de canalizare dimensionata corespunzator cantitatii de apa utilizata. Aceasta retea

poate fi racordata la reteaua de canalizare a localitatii unde este situata unitatea, sau

poate fi racordata la un sistem propriu de evacuare (canale, râuri sau puturi absorbante),

caz în care este obligatorie prezenta unei statii de epurare a apelor reziduale.

Canalele colectoare în care se varsa mai multe canale partiale vor fi mai lungi, astfel

încât sa cuprinda întregul continut primit.

18


Exemplar nr.1

Pagina: 19/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

De-a lungul sistemului de canalizare sunt amplasate guri pentru vizitare, curatire

curenta sau pentru deblocarea în caz de accidente, însa fara sa constituie un pericol de

contaminare pentru produsele comestibile.

Racordarea canalizarii sanitare la canalizarea industraila se face în exteriorul unitatii,

dupa bazinul pentru decantare grasimi, astfel ca sa se previna refularea continutului din

conductele sanitare în interiorul spatiilor tehnologice.

Toate spatiile tehnologice în care se practica în mod curent spalari si dezinfectii ale

pavimentului, sunt prevazute cu o gura de canal la fiecare 40 m2 de paviment. Aceste

guri de canal sunt prevazute cu un mic sifon, în profunzime, cu clopot metalic si capace

metalice din grilaj, cu ochiuri de 2cm asezate la nivelul pavimentului pentru a se evita

patrunderea mirosurilor neplacute din retelele de canalizare în spatiile pentru productie

sau depozitare.

Pentru a se asigura un drenaj corespunzator, toate pavimentele prezinta o panta

uniforma de scurgere spre gurile de canalizare. Pentru majoritatea spatiilor tehnologice

panta de înclinare va fi de 2cm la un metru liniar de paviment. Conductele de canalizare

sunt construite din fonta sau metal galvanizat si au un diametru minim de 6 toli (15cm).

Toate mesele de lucru la care se utilizeaza apa în scopuri tehnologice sunt racordate

la sisteme de canalizare prin sifonare corespunzatoare. Toate utilajele care folosesc apa

în scopuri tehnologice sau pentru spalari si evacueaza reziduuri, se racordeaza la

sistemul de canalizare, prin intermediul unor sifoane.

Bazinele de înmuiere, fierbere, oparire sau racire sunt prevazute cu tevi având un

diametru de minimum 5cm (2 toli), racordate la canalizare.

Bazinele pentru decantare si colectare de grasimi industriale sunt amplasate la

distanta maxima posibila de corpul pentru productie, respectiv rampa pentru receptie a

laptelui, în functie de forma si dimensiunile incintei. Bazinele sunt astfel proiectate si

realizate încât sa poata fi golite si curatate fara dificultate. Este interzisa scurgerea

apelor uzate sau murdare direct pe paviment.

Amenajarile exterioare sunt astfel înclinate si drenate încât sa permita îndepartarea rapida a

apelor pluviale sau de spalare a exterioarelor.

19


Exemplar nr.1

Pagina: 20/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Nu se admite acumularea apelor sub forma de ochiuri de apa statatoare.

Intreaga incinta a unitatii sa fie betonata sau asfaltata si canalizata corespunzator.

Reziduurile solide sunt reprezentate prin: resturi menajere, cioburi de sticla, deseuri

de hârtie, ambalaje nerecuperabile, cenusa, gunoaie de curte etc.

Deseurile nerecuperabile, datorita continutului în substante organice, putrezesc re-

pede, producând o serie de mirosuri neplacute, constituind în acelasi timp un mediu

favorabil pentru insecte si rozatoare.

Colectarea gunoaielor menajere (cu exceptia cioburilor de sticla si a deseurilor

nerecuperabile) se face în recipiente metalice, acoperite cu capac, actionate cu pedala

de picior. Acestea sunt transportate la platformele de gunoi cu carucioare speciale ori de

cate ori se umplu sau vor fi duse la crematoriul pentru deseuri .Amplasarea recipientelor

se face la o distanta de cel putin 25 m de locurile de munca.

Pentru depozitarea gunoaielor menajere si a deseurilor nerecuperabile sunt

prevazute în incinta, în zona murdara, o platforma închisa, betonata, racordata la

canalizare, în care se vor depozita pubele sau alte recipiente pentru deseuri.

Din grupa reziduurilor lichide fac parte apele provenite din procesul tehnologic,

de la spalarea si dezinfectia utilajelor,ustensilelor si a spatiilor tehnologice, de la

functionarea anexelor social-sanitare, cât si apele pluviale.

Evacuarea apelor reziduale din incinta se poate face numai printr-un emisar exterior,

dupa tratarea corespunzatoare a apelor în interiorul incintei, potrivit cerintelor impuse de

organele de resort, si în functie de conditiile prezentate de emisar.

Sistemul pentru tratarea apelor reziduale cuprinde în functie de gradul de epurare si

de celelalte conditii impuse prin aviz:

- separatoare de grasimi;

- dispozitive pentru retinerea particulelor solide;

- instalatii pentru epurare biologica;

- dispozitive pentru clorinare.

20


Exemplar nr.1

Pagina: 21/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Spaţiile pentru producţie

Pentru a asigura protecţia produselor faţă de agenţii care pot provoca deprecierea

lor şi pentru a putea asigura menţinerea unor condiţii care să corespundă cerinţelor

igienice, este necesar ca elementele pentru construcţie să se realizeze din materiale

adecvate. Astfel zis:

Pavimentul (pardoseala) este construit din beton , armat cu cupoane de oţel

dispersate, cu strat de uzură din răşini sintetice speciale, fiind rezistent la şocuri

mecanice şi termice, impermeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice (acizi,

bazeetc.) şi netede.

Pereţii interiori sunt construiţi din placi de gresie antiacida care sunt materiale

netoxice, rezistente,impermeabile, neputrezibile, netede. Aplicarea plăcilor de gresie pe

pereţi se face până la înălţimea minimă de 2,10 m, cu unele excepţii: in spaţiile de

producţie în care temperatura este între +8 şi +15ºC, iar umiditatea de 65-70% pereţii

vor fi faianţaţi până la 2,10 m, iar până la tavan vor fi zugrăviţi cu vinacet.

În spaţiile cu umiditate ridicată se introduc în vopsea şi var substanţe antiseptice

şi antimicotice (sulfat de cupru, dioxifenil etc) pentru a preveni apariţia mucegaiurilor.

La racordarea pereţilor între ei (la colţuri), la racordarea acestora cu pavimentul şi

tavanul, sunt executate scafe rotunjite pentru a se asigura eficienţa igienizării.

Pentru prevenirea impurificării produselor prin pătrunderea unor corpuri

străine(tencuială, bucăţi de faianţă etc.) de-a lungul pereţilor sunt prevazute bare

protectoare, iar colţurile, muchiile stâlpilor proeminenţi şi tocul uşilor sunt protejate prin

colţare şi/saucorniere metalice inoxidabile.

Pereţii exteriori în zonele de recepţie ale materiilor prime sau de expediţie a produselor

finite, a deşeurilor sau gunoaielor menajere sau industriale sunt astfel realizaţi încât să

permită o igienizare uşoară. Pentru aceasta se utilizeaza placarea cu plăcuţe ceramice.

Tavanele din spaţiile tehnologice sunt plane, netede şi la o înălţime de minimum 3 m de

la paviment. Instalaţiile electrice, aparatura, corpurile de iluminat suspendate de tavane

sunt astfel instalate încât să nu contamineze produsele comestibile existente în spaţiile

21


Exemplar nr.1

Pagina: 22/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

tehnologice. Pentru a evita mucegăirea, zugrăvirea acestora se face cu lapte de var în

care s-au adăugat antiseptice şi antimicotice.

Iluminatul se realizeaza atât natural cât şi artificial. Este obligatorie utilizarea unei

intensităţi luminoase egală pe tot parcursul procesului de producţie şi al acţiunilor

deigienizare. În general, intensitatea luminoasă în spaţiile tehnologice şi grupurile

sociale este de minimum 220 lucşi/m2. În anumite puncte de lucru, cum ar fi cele de de

primire-expediţie produse este necesar un iluminat de minimum 550 delucşi/m2. În

secţiile pentru procesarea brânzeturilor topite sau untului, intensitatea iluminatuluioptim

va fi de 1000 lucşi/m2. Becurile şi/sau tuburile de neon suspendate deasupra produselor

comestibile sunt protejate la partea inferioară, cu materiale incasabile, pentru a preveni

contaminarea în caz de spargere (a elementelor de iluminat).

Ferestrele sunt astfel dimensionate şi amplasate încât să asigure o iluminare naturală

bună. Acestea sunt confecţionate din tâmplărie metalică şi sunt prevăzute cu dispozitive

pentru deschidere şi închidere uşor de urmărit din interior, situate la înălţime

convenabilă. Ramele ferestrelor care se deschid trebuie să permită fixarea plaselor

pentru protecţie împotriva insectelor. În spaţiile încălzite, cu umiditate mai mare de 75%

ferestrele sunt duble.Pervazul ferestrelor care se deschid este amplasat la minimum

1,50 m de paviment. Ferestrele sunt uşor accesibile şi se pot curăţa pe ambele feţe.

Uşile sunt construite din material rezistent la coroziune, confecţionate ambutisat, fără

colţuri sau proeminenţe, cu îmbinări rotunjite, pentru a se putea curăţa cu uşurinţă. Pe

traseele unde transportul se realizează cu cărucioare uşile sunt construite din oţel

inoxidabil nedeformabil şi rezistent la şocuri mecanice. Uşile amplasate spre exterior

sunt prevăzute cu dispozitive pentru autoînchidere şi ecrane de protecţie contra

insectelor şi rozătoarelor, se inchid etanş, iar cele amplasate lângă secţii care provoacă

zgomote, sunt izolate fonic.

Scările sunt realizate din materiale impermeabile. Marginea treptelor este protejată

cu corniere metalice, fără goluri şi cu borduri metalice de minimum 12cm, pentru a

împiedica prelingerea apei de spălare.

22

Golurile din paviment pentru scări, tobogane, conducte, benzi etc., sau pentru

acces


Exemplar nr.1

Pagina: 23/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

la subsoluri sunt realizate cu borduri din beton sau oţel inoxidabil, înalte de 10-30cm,

pentru a exclude posibilitatea scurgerii apelor de igienizare.

Spaţiile pentru depozitare

Amplasarea depozitelor, în corpul principal de producţie, este astfel realizată încât

legătura cu sala de producţie să se facă în flux continuu, cu trasee scurte şi directe.

Depozitele trebuie să asigure conservarea produselor, dar şi posibilitatea gestiunii şi

manipulării acestoran .Construcţiile sunt executate din materiale rezistente - sunt izolate

(inclusiv pavimentul) cu plăci din polistiren expandat şi nu au praguri la uşi. Pavimentul

se realizează din gresie antiacidă.

Spaţii social-sanitare

Grupurile sociale sunt despărţite de spaţiile de producţie, cu intrări izolate prin

camere tampon, coridoare sau anticamere. Suprafaţa acestor spaţii este calculată în

funcţie de numărul angajaţilor. Au inălţimea de minimum 2,5 m, pavimentul este din

materiale impermeabile, prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la reţeaua de

canalizare; pereţii sunt impermeabili, placaţi cu faianţă de min 2 m inaltime.

Spaţii pentru aprovizionarea cu utilităţi

Deoarece în acest tip de spaţii nu se manipulează produse sau subproduse

alimentare,nu se cer condiţii de construcţie speciale. În aceste categorii de spaţii intră

uzina de producerea frigului cu anexe, instalaţiile termice şi pentru ventilaţie, instalaţiile

electrice etc.

Spaţiile pentru serviciul sanitar veterinar şi administrativ

Spaţiile pentru serviciul sanitar veterinar sunt amplasate pe secţii de producţie şi nu

vor comunica direct cu spaţiile (locurile) administrative sau cu cele sociale. Acestea sunt

compuse din spaţiu vestiar, sală de spălat pe mâini şi spaţiu birou cu dotările

necesare.nSpaţiile administrative sunt plasate în afara spaţiilor de producţie şi

cuprind încăperile (birourile) necesare bunei funcţionări a întreprinderii.

23


Exemplar nr.1

Pagina: 24/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

METODE ŞI MIJLOACE DE IGIENIZARE

În timpul operaţiilor tehnologice de fabricare a laptelui batut, produsele vin în contact

cu suprafeţele şi cu ustensilele de lucru, care în condiţiile neasigurării

igienizării corecte,reprezintă, una din principalele surse de contaminare a acestora.

În cadrul măsurilor de igienă, obiectivul igienizării este eliminarea de pe toate

suprafeţele care vin în contact cu produsele, a reziduurilor organice de provenienţă

alimentară, care de obicei, înglobează numeroase microorganisme.

Igienizarea cuprinde două operaţii complementare, spălarea şi dezinfecţia, care

urmăresc:

- din punct de vedere fizic, îndepărtarea tuturor depozitelor organice vizibile de pe

suprafeţe (prezenţa mâzgii dă senzaţia de lunecos la pipăit);

- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substanţe chimice din

soluţiile de spălare sau dezinfecţie;

- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.

Succesiunea operaţiilor de igienizare a utilajelor respecta următoarea schemă:

24


Exemplar nr.1

Pagina: 25/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Igienizarea în întreprindere

Se realizează prin curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor cu care vine în contact laptele

şi produsele lactate, începând cu mulsul şi până la desfacerea produselor lactate pe

piaţă.

Apa utilizată la igienizare trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate

(organoleptice, chimice şi microbiologice) conform normativelor legale.

Substanţele detergente sunt utilizate la îndepărtarea impurităţilor şi a reziduurilor

(grăsimi, proteine, săruri minerale) provenite din lapte în timpul procesării.

Substanţele dezinfectante cel mai frecvent folosite sunt hipocloritul de sodiu şi

cloramina, dintre compuşii clorului; soda caustică şi soda calcinată,care au şi efect de

saponificare a grăsimilor.

Igienizarea mijloacelor de transport pentru lapte şi produse lactate

25

Mijloacele de transport auto pentru produse lactate şi cisternele pentru transport

lapte se spală şi se dezinfectează după golire la fiecare transport şi ori de câte ori este

nevoie, în spaţii special amenajate.Aceste operaţii se execută mecanizat sau manual.

Evidenţa executării spălării şi dezinfecţiei se va ţine în registrul staţiei de către persoana

care execută şi răspunde de efectuarea operaţiunii. La mijloacele de transport auto,

spălate şi dezinfectate, se aplică pe foaia de parcurs ştampila cu inscripţia„ dezinfectat”,

data şi semnătura celui care atestă acest lucru.

Igienizarea instalaţiilor şi utilajelor

a). Igienizarea conductelor

Se realizează manual, prin demontare, sau mecanizat, prin recirculare, fără

demontare sau combinat.

b).Igienizarea tancurilor pentru lapte, vanelor, bazinelor şi cazanelor

După golirea de lapte recipienţii se clătesc cu apă rece apoi cu apă călduţă

latemperatura de 35-40°C. Urmează spălarea cu apă caldă cu soluţie alcalină 1% (reţeta

b), la temperatura de 50ºC cu perii de plastic.


Exemplar nr.1

Pagina: 26/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

c). Igienizarea pasteurizatoarelor şi a instalaţiilor aferente (omogenizator,

dezodorizator)

Se realizează în două trepte: spălarea acidă pentru îndepărtarea pietrei de lapte şi

spălarea alcalină pentru îndepărtarea reziduurilor formate din grăsime şi substanţe

proteice. Spălarea se execută mecanic sau manual.

Strategia aplicată faţă de infrastructura existentă are în vedere în special

mentenanţa preventivă asigurată de Mecanicul Şef pentru echipamentele şi utilajele

avute in gestiune, luându-se următoarele măsuri:

asigurarea unor înregistrări a timpului real de funcţionare a echipamentelor

specifice (se consideră timpul zero ultima reparaţie dacă pentru echipamente şi

utilaje nu există înregistrări)

planificarea la reparaţii / verificări de întreţinere pe baza înregistrării timpilor

reali de funcţionare a echipamentelor şi utilajelor;

26

realizarea promptă de verificări / întreţineri / reparaţii la cererea

executantului şi respectarea planificărilor existente.

8.Echipamente

Necesarul echipamentelor, instrumentelor si dispozitivelor de incercare si masurare

presupune identificarea lor precisa si stabilirea parametrilor care trebuie masurati, pe

baza unor studii care cer sa se aiba in vedere urmatoarele:

- tipul masuratorilor ce trebuie efectuate

- gama de masuratori

- volumul masuratorilor

- gradul de precizie a echipamentelor in conditiile de mediu in care vor fi folosite

- timpul necesar pentru o masurare si numarul de masuratori zilnice

- alte cerinte speciale


Exemplar nr.1

Pagina: 27/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Pe baza acestor date se identifica tipul, calitatea si numarul echipamentelor

necesare in functie de volumul de productie.Se face un plan de aprovizionare cu aceste

echipamente, avandu-se in vedere si nevoile de inlocuire a celor existente.

Achizitionarea echipamentelor este initiata prin lansarea unei cerei de aprovizionare

din sursa externa. Aceasta cerere contine specificatiile tehnice corespunzatoare, care

vor constitui baza intocmirii caietelor de sarcini pentru achizitionarea echipamentelor in

cauza, aprobate pentru continutul lor de catre PDG.

Procedura de achizitie este cea legala, de ea ocupandu-se compartimentele juridic si

administrativ.

Cumpararea, receptia si punerea in functiune e chipamentelor se realizeaza cu cea

mai mare atentie si responsabilitate de persoane cu un inalt grad de specializare si

respectandu-se in totalitate prevederile procedurii PB4/01.

27

Toate echipamentele sunt cuprinse intr-un inventar care reprezinta documentul

EB4/01, iar pentru fiecare echipament in parte se intocmeste un dosar care contine:

- caietul de sarcini cu specificatiile EB4/02

- nota de comanda si bonul de livrare

- fisa de punere in functiune

- procesul verbal de verificare

- fisa de semnaturi, fisa de viata, fisa de interventie, fisa de mentenanta

- notite de utilizare ( in cazul echipamentelor care nu sunt insotite de notita de

utilizare a constructorului sau aceasta nu este redactata intr-o forma usor

inteligibila, se intocmeste o notita interna de utilizare in care se descrie modul de

folosire a echipamentului )

- fisa de mentenanta care contine elemnete de supraveghere si urmarire a

echipamentului si determina schimbarea periodicitatii proceselor de mentenanta

preventiva si previzionala

Utilizarea echipamentelor in derularea activitatii se face de catre personal instruit.

Instruirea se refera atat la domeniul particularitatilor functionale, cat si la protectia


Exemplar nr.1

Pagina: 28/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

muncii. In acest scop se folosesc informatii emise de producator( carti tehnice,

instructiuni de utilizare) sau transmise de reprezentantii firmei comercializatoare.

Mentenanta si reparatia sunt asigurate de frime specializate si autorizate.

Scoaterea din uz se decide in cadrul unei comisii speciale care se constituie anual.

Echipamentele utilizate sunt considerate apte pentru funcionare daca rezultatele pe

care le furnizeaza sunt in intervalul unei tolerante definite sau daca performantele lor

sunt cel putin egale cu cele cerute de metodele de incercare utilizate.

Responsabilitatile, documentele si modul de verificare al echipamentelor sunt

descrise de PG „ Echipamente”.

Utilajele prezente in unitatea de productie a SC CAPROLACT SRL sunt:

- tanc de receptie, schimbator de caldura cu placi, tanc de normalizare, tanc de

fermentatie, Polipack ( ambalare lapte batut).

28

9. Produse consumabile

Cumpararea si aprovizionarea

Constau intr-o regrupare a cererilor interne, evaluarea si validarea facute cu

responsabilul cu aprovizionarea cu produse consumabile. Acest proces este descris in

procedura PB4/01.

Receptia si etichetarea

Fiecare livrare trebuie sa fie inregistrata.Inregistrarile de receptie contin:

- denumirea materialului inscris pe bonul de livrare si pe recipiente

- numele dat materialului in unitate si codul sau

- data receptiei

- numele furnizorului si numele fabricantului

- numarul seriei de fabricatie sau numarul de referinta

- cantitatea totala si numarul recipientelor primite

- numarul seriei atribuit produsului dupa receptia sa

- unele observatii legate de starea si integritatea materialelor primite


Exemplar nr.1

Pagina: 29/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

La receptie se face un control care sa permita validarea conformitatii cu comanda.

Persoana responsabila cu receptia despacheteaza coletele, pune cate o eticheta pe

fiecare subambalaj in care se mentioneaza:

- data intrarii

- data deschiderii flaconului

- data de distrugere

Apoi anunta sectoarele interesate de sosirea produselor.Controlul calitatii produselor

consumabile se face in sectoarele care le folosesc, la deschiderea flacoanelor. Ele

constau in esenta din „analize in alb” care permit asigurarea ca produsul nu este poluat.

Produsul se inregistreaza in fisa de urmarire.

Depozitarea

29

Se face de catre receptioner in spatii special destinate care trebuie sa indeplineasca

toate conditiile pentru a nu se degrada produsele. Ele trebuie asezate in ordinea

alfabetica si grupe. Intr-un loc separat se depoziteaza produsele foarte toxice sau

periculoase, intr-un dulap cu cheie.

Gestionarea

Se face de utilizatori, de regula, in stocuri minime, cu exceptia comenzilor anuale

planificate. Procesul de gestionare este descris in procedura de cumpararea-

aprovizionare PB4/01.

Scoaterea din uz si distrugerea

Produsele reziduale, apoase sau organice rezultate in urma folosirii produselor

consumabile se strang in 2 butoaie astfel:intr-un butoi verde solutiile organice, intr-un

butoi albastru solutiile apoase. Aceste butoaie sunt ridicate saptamanal sau la cerere de

catre SC Dunexim Distribution Group SRL- firma specializata in preluarea si tratarea

reziduurilor.


Exemplar nr.1

Pagina: 30/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

10.Tratarea cererilor de analiza si a esantioanelor primite

Prelevarea esantioanelor de produse pentru teste si analize de laborator se

va face prin încheierea unui Proces Verbal de Prelevare (P.V.P.), în următoarele

situatii:

• există prezumtii că unele produse verificate cu ocazia actiunilor de control

pot prezenta neconformităti, inclusiv în cazul produselor sesizate sau

reclamate;

• desfăsurarea unor actiuni preventive de prelevare si testare în laboratoare a

produselor oferite la comercializare.

În functie de rezultatele testelor de laborator, actiunea poate continua prin

încheierea unui Proces Verbal de Constatare Contraventie (PVCC) sau a unui

30

Proces Verbal de Constatare (PVC). În cazul în care buletinul de analiză/raportul

de încercare nu contine neconformităti, nu mai este nevoie de o revenire la

operatorul economic pentru încheierea PVC.

Orice prelevare contine, de regulă, 3 esantioane identificabile, în afara cazurilor

când natura produselor sau cantitatea lor nu permit prelevarea decât a unui singur

esantion. Dintre aceste esantioane, unul este destinat verificării în laboratorul de

încercări, al doilea este destinat păstrării în laborator ca probă martor, iar al treilea,

păstrării de către detinătorul produselor, de asemenea, ca probă martor. Mărimea

esantioanelor, modul de prelevare, ambalare, transport si păstrare a acestora vor fi în

strictă conformitate cu standardele sau normele de produs, cu metodele de încercări ale

laboratoarelor, analizându-se, totodată, documentele prezentate de operatorul

economic, referitoare la lotul de produse supus prelevării. Esantioanele vor fi sigilate cu

sigilii identificate printr-un număr si denumirea comisariatului teritorial, luându-se

măsurile corespunzătoare pentru a nu se modifica starea esantioanelor.

Pentru efectuarea încercărilor SC CAPROLACT SRL a incheiat un contract cu

MANOR CENTER, laborator autorizat atât sanitar veterinar cât şi RENAR.

Pentru verificarea esantioanelor, laboratoarele vor folosi metodele precizate în


Exemplar nr.1

Pagina: 31/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

procedurile (instructiunile) tehnice specifice, mentionate în documentele de

autorizare sau acreditare a laboratoarelor respective.

Operativitatea efectuării analizelor si intrarea în posesie a raportului/buletinului

de încercari sunt foarte importante pentru eficienta actiunii de control. În acest

scop, pentru urmărirea efectuării analizelor, Comisariatele teritoriale au obligatia

să detină un registru de prelevare esantioane ale cărui rubrici să fie: nr si data

PVP/Fi ei de reclamatie/sesizare; denumirea operatorului economic de la care sau

prelevat esantioanele; denumirea produselor prelevate; mărimea esantioanelor

trimise la laborator; denumirea laboratorului; analizele/încercările solicitate; nr. si

data raportului de încercări/buletinului de analize; contravaloarea analizelor/

încercărilor; concluzia (conforme/neconforme); numele si prenumele comisarului;

semnătura.

31

11.Proiectare si perfectionare

Pe durata planificării proiectării şi dezvoltării, SC CAPROLACT SRL

determină:

� - etapele proiectării şi dezvoltării;

� - analiza, verificarea şi validarea care sunt adecvate fiecărei etape de

proiectare şi dezvoltare;

� - responsabilităţile şi autoritatea pentru proiectare şi dezvoltare.

SC CAPROLACT SRL controlează interfeţele dintre structurile implicate în

proiectare şi dezvoltare pentru a asigura o comunicare eficace şi o desemnare clară a

responsabilităţilor.

Elementele de ieşire ale planificării sunt actualizate pe măsură ce proiectarea şi

dezvoltarea evoluează.


Exemplar nr.1

Pagina: 32/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

ELEMENTE DE INTRARE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Elementele de intrare legate de cerinţele referitoare la serviciul public sunt

determinate şi înregistrate. Aceste elemente de intrare includ:

- cerinţe de funcţionare şi performanţă; � - cerinţe legale şi ale reglementărilor aplicabile;

- atunci când este aplicabil, informaţii derivate din proiecte similare anterioare;

- alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare. �Aceste elemente de intrare sunt analizate pentru a stabili dacă sunt adecvate.

ELEMENTE DE IEŞIRE ALE PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării sunt furnizate într-o formă care

permite verificarea în raport cu elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării şi sunt

32

aprobate de conducerea ministerului înainte de a deveni aplicabile în structura direcţiei.

Elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării:

- satisfac cerinţele cuprinse în elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării;

- furnizează informaţii corespunzătoare pentru aprovizionare şi pentru furnizarea

serviciului;

- conţin sau fac referire la reglementări de furnizare şi acceptare a serviciului public; �- precizează caracteristicile serviciului public care sunt esenţiale pentru utilizarea sigură �şi corectă a acestuia.

ANALIZA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Analizele sistematice ale proiectării şi dezvoltării sunt efectuate în conformitate

cu modalităţile planificate, în etape adecvate pentru:

- evaluarea capabilităţii rezultatelor proiectării şi dezvoltării de a satisface cerinţele; � - identificarea oricărei probleme şi propunerea de acţiuni necesare. �


Exemplar nr.1

Pagina: 33/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

VERIFICAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Verificarea este efectuată în conformitate cu modalităţile planificate, în vederea

asigurării că elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării au satisfăcut cerinţele

cuprinse în elementele de intrare ale proiectării şi dezvoltării. Se menţin înregistrările

rezultatelor verificării şi ale oricăror acţiuni necesare.

VALIDAREA PROIECTĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

Validarea proiectării şi dezvoltării se efectuează în conformitate cu modalităţile

planificate şi reglementate prin ordine de linie pentru a se asigura că serviciul public

rezultat este capabil să asigure satisfacerea cerinţelor pentru aplicări specificate sau

utilizări intenţionate, atunci când sunt cunoscute. Validarea se finalizează înainte de

livrarea sau implementarea serviciului public. Se menţin înregistrările rezultatelor

validării şi ale oricăror acţiuni necesare.

33

CONTROLUL MODIFICĂRILOR ÎN PROIECTARE ŞI DEZVOLTARE

Modificările în proiectare şi dezvoltare se identifică şi sunt menţinute

înregistrări. Modificările se analizează, verifică şi sunt validate, după caz, şi aprobate

înainte de implementare. Analiza modificărilor în proiectare şi dezvoltare include

evaluarea efectului modificărilor asupra părţilor componente şi a serviciului public deja

livrat. Se menţin înregistrări ale rezultatelor analizei modificărilor şi ale oricăror

acţiuni necesare.

12.Tehnologia de fabricatie

Laptele batut se obtine din lapte de capra pasteurizat, cu adaos de culturi de

bacterii lactice selectionate.

11.1 Conditii tehnice de calitate

a) Laptele si materiale auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa corespunda

documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare in vigoare


Exemplar nr.1

Pagina: 34/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la

omologare cu respectarea normelor sanitare si sanitar veterinare in vigoare.

Proprietati organoleptice

a). Aspect si consistenta

Coagul fin, compact sau cu consistenta fluida de smantana proaspata. Se admit

particule vizibile de coagul.

b). Culoare: alba

c). Gust si miros: placut, caracteristic, acrisor, racoritor, fara gust si miros strain

Proprietati fizico – chimice

- aciditate, °T: max 120

- grasime, %: 2; substante proteice % min: 3.4

34

- temperatura, la livrare, °C max: 8

Ambalare si marcare

a). Laptele batut se ambaleaza in:

butelii de sticla de 1000 ml, 500 ml, 250 ml.

pungi de polietilena imprimate inchise prin termosudare

pahare de polistiren, polietilena sau polipropilena, inchise etans,

cu capacitatea 200 ml, 250 ml, 500 ml.

bidoane de aluminiu de 25 l

b). Pentru transport, butelie de sticla, pungile si paharele se introduc in ambalaj

colectiv (navete) metalice sau din material plastic.

c). Ambalajele folosite trebuie sa fie in buna stare, curate, uscate si fara miros

strain.

d). Abaterile limita la continutul material al ambalajelor sunt:

± 20 ml pentru ambalajele cu capacitate de 1000 ml



Exemplar nr.1

Pagina: 35/55

Ediţia: 01

Revizia: 0


± 1 % pentru celelalte tipuri de ambalaje

e). Buteliile de sticla vor fi inchise cu capsule din aluminiu, hartie caserata sau

material plastic.

Bidoanele se inchid cu capace metalice prevazute cu garnituri de cauciuc

alimentar si se sigileaza prin plumbuire.

Paharele din material plastic sunt inchise etans cu folie de aluminiu, prin

termosudare.

f). Ambalajele de desfacere si transport se marcheaza prin stantare sau

etichetare cu urmatoarele specificatii:

denumirea producatorului si marca

denumirea si tipul produsului

35

ziua livrarii (data) sau data limita pentru care produsul este bun

pentru consum

continutul nominal (cu indicarea erorii tolerate) in litrii

Depozitare, transport, documente

a). Laptele batut se depoziteaza in camere frigorifice, curate, dezinfectate la

temperatura de + 20 …+80C.

b). Transportul se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme la

temperaturi de + 100 C.

c). Temperatura laptelui batut la livrare trebuie sa fie de max. +80C.

d). Fiecare lot va fi insotit de documentatii de certificare a calitatii intocmite

conform reglementarilor in vigoare.

Termenul de garantie

Termenul de garantie pentru produsul “Lapte batut” este de o zi.

Acest termen se refera la produsul ambalat, depozitat si transportat in conditiile

prevazute in prezentul standard de ramura si decurge de la data livrarii.


Exemplar nr.1

Pagina: 36/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

11.2 Tehnologia de fabricatie a laptelui batut

Receptia cantitativa si calitativa

Aceasta operatie tehnologica are drept scop verificarea proprietatilor

organoleptice, fizico - chimice si microbiologice ale materiei prime.

In cadrul acestei operatii laptele crud integral este supus urmaroarelor analize:

Examenul organoleptic prin care se urmareste aspectul laptelui

care trebuie sa fie fluid, omogen cu culoare alba, usor galbuie,

miros si gust placut specific laptelui proaspat.

Examenul fizico – chimic prin care se determina :

densitatea laptelui prin metoda aerometrica care nu se admite sub

1,029 g/cm3

aciditatea laptelui prin metoda de titrare fata de o solutie de

referinta care se admite de max. 190 Turner

36

continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica

si care trebuie sa fie minim 3.3%

gradul de purificare care se determina prin compararea rondelei

prin care s-a facut filtrarea cu un etalon- se admite maxim I

Examenul microbilologic se face prin proba reductazei in urma

careia se evidentiaza proprietatile microbiologice ale laptelui

Filtrarea

Este o operatie de curatire a laptelui de impuritatile mecanice prezente in masa

sa. Aceasta se face cu ajutorul celor doua filtre montate pe conducta de aspiratie a

laptelui in tancul de receptie.

Pasteurizarea

Este operatia prin care se urmareste distrugerea bacteriilor patogene precum si a majoritatii florei

saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor in vederea stabilizarii proprietatilor laptelui pe o perioada de

cel putin 48 de ore.


Exemplar nr.1

Pagina: 37/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia

laptelui in contracurent cu agentul termic la o temperatura de 85 – 870 C, laptele este

adus la temperatura de 82 – 850 C si mentinut timp de 5 secunde dupa care se face

racirea brusca a acestuia la +40 C. Procesul este automatizat, temperatura apei si cea a

laptelui este permanent controlata de traductorii de temperatura ai instalatiei de

automatizare, afisata numeric si prin termografie. De asemenea temperatura apei de

racire este controlata si afisata cu ajutorul unui sistem cu afisaj numeric. Racirea se face

cu ajutorul unei instalatii de racire cu freon.

Normalizarea

Se face prin amestecarea in tancul de normalizare a unei proportii de lapte

degresat, repasteurizat, cu laptele integral, astfel incat procentul de grasime al laptelui

de consum sa fie 2,5%. Prin metoda butirometrica se determina apoi procentul de

grasime al laptelui normalizat.

Racirea

37

Dupa pasteurizare si normalizare, racirea laptelui de face la 30 – 320 C

Insamantarea

In laptele racit se introduce cultura de productie in proportie de 1,5 – 3,0 % care

contine streptococi lactici acidifianti si aromatizati. Dupa insamantare, laptele se agita

energic pentru a asigura o amestecare cat mai buna, dupa care urmeaza ambalarea in

bidoane, pungi, butelii sau pahare, in functie de sortiment sau destinatie.

Termostatarea

Asigura conditiile de dezvoltare a microflorei specifice si fermentarea laptelui. In

timpul procesului de fermentare trebuie mentinuta o temperature de 30-33°C in durata

scurta de fermentare (6 – 10 ore) si 24 – 280 C in durata lunga de fermentare (12 – 16

ore). Fermentatia se considera terminata in momentul cand coagulul este bine legat,

compact, cu o consistenta cremoasa suficient de densa, fara sa elimine zer si cu

aciditate de 85 – 950 T.

Depozitare pana la livrare, in camere frigorifice la temperatura de 2- 80 C.


Exemplar nr.1

Pagina: 38/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

11.3 Schema tehnologica de fabricatie a laptelui batut

RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA A LAPTELUI

PREPARARE CULTURI PRODUCTIE SI SELECTIONARE LAPTE

FILTRARE

PASTEURIZARE 80 – 850C

NORMALIZARE

RACIRE 30-320C

INSAMÂNTARE CU CULTURA TERTIARA 1-2%

38

AMBALARE

TERMOSTATARE

DEPOZITARE 2-80C MIN 6 ORE

LIVRARE


Exemplar nr.1

Pagina: 39/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

13. Controlul proceselor de fabricatie

Toate operatiunile de receptie, inspectie, transport, separare, preparare,

prelucrare, ambalare si depozitare a alimentelor se realizeaza cu respectarea principiilor

igienice corespunzatoare.

Dupa stabilirea procesului si planului de fabricatie, se elaboreaza instructiunile

de lucru in care se inglobeaza informatiile si indrumarile necesare lucratorilor pentru a-si

indeplini correct sarcinile.Acestea sunt redactate in forme accesibile si pentru

persoanele cu un nivel scazut de cunostiinte.

Instructiunie de lucru pentru procesul de fabricatie includ:

- operatia ce trebuie efectuata

- materialele si echipamentele ce trebuie folosite

- reglarea si calibrarea echipamentelor si dispozitivelor

- succesiunea si descrierea corecta a activitatilor

- conditiile de lucru din spatiile de lucru

39

- codul practicilor ce trebuie folosite si nivelele de calitate ce trebuie realizate,

conform unor standarde de referinta

Instructiunie de lucru pentru operatiunile de verificare si control cuprind:

- caracteristicile parametrilor ce urmeaza a fi verificati

- controlul echipamentelor, instrumentelor si dispozitivelor ce se vor folosi

- conditiile de mediu in timpul efectuarii verificarilor

- metoda de examinare, proceduri de recoltare a probelor, numarul masuratorilor

ce trebuie facute, criteriile sau specificatiile ce se verifica

- modul cum se efectueaza verificarile de autentificare sau de confirmare de

catre personalul de supraveghere

- nominalizarea persoanelor sau formatiunilor carora li se vor comunica

rezultatele verificarilor


Exemplar nr.1

Pagina: 40/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Controlul proceselor de fabricatie implica detectia, analiza, returnarea la

operatorii implicati si ajustarile sau actiunile corective, toate cuprinse intr-o intr-o blucla a

unui sistem de reglare, constituit din:

- controlul procesului si al produsului pentru detectarea defectelor/deviatiilor

- analizarea datelor obtinute prin control, pentru stabilirea cauzelor deviatiilor si a

actiunilor corective necesare

- informarea operatorului cu privire la actiunile corective luate,

- ajustarea procesului

La examinarea produselor finite si in situatii speciale, echipa raspunzatoare de

sistemul de calitate, alaturi de RC, suprevizati de reprezentantul managementului, aplica

tehnici statistice de control, exprimate prin diagrame de dispersie, fise de control si

verificari premergatoare controlului. Aceste tehnici au 2 avantaje:

- furnizeaza informatii despre probabilitatea de aparitie a unor produse cu defecte

inainte ca acestea sa fie fabricate

40

- nu necesita inspectia fizica a fiecarei unitati de produs pentru a mentine un nivel

ridicat al calitatii

Evitarea producerii de alimente insalubre se asigura pe fluxul de fabricatie prin

sisteme preventive, cum este sistemul HACCP.

Pentru efectuarea controlului de fabricatie exista o retea de puncte de control in

toate locurile importante din fabrica.

Dupa fiecare sarja de produs se trimit probe la laboratorul MANOR CENTER .

14.Controlul aprovizionarii

PROCESUL DE APROVIZIONARE

SC CAPROLACT SRL prin Serviciul Asigurare Tehnico-Materială se asigura că

produsul aprovizionat este conform cu cerinţele de aprovizionare specificate. Tipul şi

amploarea controlului aplicat furnizorului şi produsului aprovizionat depinde de efectul

produsului aprovizionat asupra realizării ulterioare a produsului.


Exemplar nr.1

Pagina: 41/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

SC CAPROLACT SRL evaluează şi selectează furnizorii pe baza capabilităţii

acestora de a furniza un produs în concordanţă cu cerinţele SC CAPROLACT SRL. Sunt

stabilite criteriile de selecţie, de evaluare şi de reevaluare.

Sunt menţinute înregistrări ale rezultatelor evaluărilor şi ale oricăror acţiuni

necesare rezultate din evaluare.

INFORMAŢII PENTRU APROVIZIONARE

Informaţiile pentru aprovizionare descriu produsul de aprovizionat, iar atunci

când este cazul, includ:

- cerinţe pentru aprobarea produsului/serviciului, procedurilor, proceselor şi

echipamentelor;

� . - cerinţe pentru calificarea personalului;

- cerinţe pentru sistemul de management al calităţii�

41

SC CAPROLACT SRL se asigură că cerinţele de aprovizionare specificate sunt

adecvate, înainte de comunicarea acestora către furnizor.

Orice modificare a comenzii/contractului este analizată în acelaşi mod ca şi

documentul iniţial. Modificările comenzilor/contractelor (diminuări, suplimentări, sistări,

anulări, etc.) sunt analizate de către conducerea organizaţiei pentru a lua deciziile ce se

impun.

VERIFICAREA PRODUSULUI SAU SERVICIILOR APROVIZIONATE

Verificarea produsului aprovizionat se face la recepţie de către o Comisie de

Recepţie, orice observaţie rezultată în urma analizelor se păstrează pe NIR, precum şi

în timpul execuţiei, timp în care se pot constata neconformităţi referitoare la funcţionare.


Exemplar nr.1

Pagina: 42/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Atunci când SC CAPROLACT SRLintenţionează să desfăşoare verificarea la

furnizor, aceasta va specifica, în informaţiile pentru aprovizionare, înţelegerile avute în

vedere la verificare şi metoda de eliberare a produsului.

În evaluarea furnizorilor se ţine cont de următoarele criterii:

- performanţele anterioare în furnizarea aceluiaşi tip de produs/serviciu sau a

unui produs similar stau la baza aprecierii competenţei furnizorului;

- în cazul furnizorilor noi, performanţele acestora dovedite pe piaţa de profil;

certificarea sistemului de management al calităţii furnizorului este folosită ca punct de

plecare pentru evaluare.

Toate documentele referitoare la furnizor sunt păstrate de compartimentele de

resort în “Dosarul furnizorilor de produse/servicii”. Acest dosar conţine date despre:

- cantităţile de produse furnizate/tipul de servicii prestate;

- calitatea produsului furnizat/serviciului furnizat;

42

- respectarea termenelor de livrare;

- respectarea obligaţiilor contractuale;

- chestionar de evaluare completat;

- abateri ale produsului aprovizionat.

Pentru fiecare furnizor se iniţiază o Fişă de evaluare a furnizorului în care sunt

menţionate criteriile de evaluare a furnizorilor în baza cărora se actualizează Lista

furnizorilor acceptaţi.

Retragerea furnizorului din “Lista furnizorilor acceptaţi”, atunci când îi este adus

la cunoştinţă faptul că:

- furnizorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;

- sunt constatate abateri ale produsului aprovizionat în timpul exploatării, aşa

cum rezultă din înregistrările existente în dosarul furnizorului.


Exemplar nr.1

Pagina: 43/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

15. Controlul proiectelor

Pentru a indeplini preferintele consumatorilor aflate in continua schimbare,

proiectantii unitatii SC CAPROLACT SRL actioneaza continuu pentru proiectarea de

produse de o calitate mereu mai buna si la preturi mai mici.

In elaborarea proiectelor noilor produse se tine seama de urmatoarele:

- prospectarea si analizarea cerintelor pietii si intelegerea lor completa

- formularea specificatiilor de proiectare, transformand cerintele clientilor in parametrii ai

calitatii

- proiectarea configuratiilor preliminare ale produsului, inclusiv specificatiile ansamblelor

si subansamblelor si a componentelor majore

- avizarea preliminara a proiectului

- modificarea proiectului pe baza avizarii lui, executarea prototipurilor si evaluarea lor

- a 2-a avizare a proiectului, modificarea acestuia in conformitate cu avizarea si

realizarea de noi prototipuri, conform proiectului modificat

43

- finalizarea proiectului in care se stabilesc tolerantele, specificatiile complete ale

produsului si programarile verificarilor de criterii de conformitate

- realizarea productiei pilot, omologarea acesteia si avizarea finala a proiectului,

modificarea conform avizului si punerea in lucru pentru productia de serie

In final, proiectul trebuie sa contina:

- desenele de executie, materialele necesare executiei produsului

- specificatiile cantitative si calitative

- instructiunile si procedurile necesare

- software-ul

Pe baza acestor documente se realizeaza procurarea materialelor, productia,

controlul si incercarea produsului. Se vor preciza limitele de acceptare pentru parametrii

de performanta, specificatiile pentru materiale, informatii despre securitatea si fiabilitatea

produsului, conform legislatiei in domeniu. Se insista asupra parametrilor critici cu

implicatii in sanatatea omului.


Exemplar nr.1

Pagina: 44/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Documentatia de proiectare nominalizeaza proiectantul si persoana care verifica

proiectul.

16. Cerintele functionale ale proiectului

Eficienta functionala

Este prima cerinta, fata de care nu se admite nici un compromis.

Modul de prezentare

Deoarece aspectul exterior este important pentru atractia clientilor, trebuie sa i se

acorde importanta de catre proiectant

Securitatea produselor si salubritatea alimentelor

Absenta acestora se manifesta prin accidentarea utilizatorilor sau imbolnavirea

consumatorilor, cu urmari grave.

44

Securitatea produselor se introduce in produse odata cu proiectarea lor,

neputand fi asigurata in timpul fabricatiei.

In ceea ce priveste salubritatea alimentelor, aceasta se asigura atat prin

proiectare, dar mai ales in diferitele lor faze de fabricatie, depozitare si distributie.

Produsele trebuie insotite si de atentionari de protectie afisate vizibil pe produs si

ambalaj.

Fiabilitatea

Nu poate fi verificata imediat, aprecierea ei fiind posibila numai dupa

consumarea produsului de catre client, cand absenta ei are un efect dezatruos asupra

reputatiei producatorului. Pentru incercarea fiabilitatii se folosesc numeroase tehnici.


Exemplar nr.1

Pagina: 45/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Mentenanta

In perioada de proiectare se anticipeaza defectiunile inerente care apar in timpul

exploatarii echipamentelor si se gasesc solutii pentru repararea sau inlocuirea usoara a

pieselor avariate. Aceasta presupune restrangerea varietatii de componente, folosirea

componentelor standard si a materialelor sigur disponibile.

Simplitatea si economicitatea

Completeaza calitatea produselor in vederea competitivitatii lor pe piata. La

proiectarea calitatii se iau in considerare costurile, cerinta importanta a clientilor.

17. Verificarea proiectului

Se face planificat si bine documentat de catre persoane competente si

urmareste daca elementele de iesire ale proiectarii satisfac cerintele cuprinse in

elementele de intrare a proiectarii.

45

Avizarea proiectului

Reprezinta o evaluare oficiala, sistematica si documentata, efectuate de

persoane competente care nu sunt implicate direct in munca de realizare a proiectului

respectiv. Se vor efectua mai multe avizari:

- cele preliminare servesc drept consultanta, fiind date sub forma unor recomandari

/propuneri

- avizarea finala realizata odata cu finalizarea proiectului si incercarea prototipului, de

catre o echipa care verifica daca prototipul indeplineste toate cerintele clientului

Omologarea prototipului

Se face in conformitate cu programele de omologare stabilite care sunt coordonate de catre RC,

pentru asigurarea obiectivitatii omologarii. Ea poate determina nevoia de modificari ale proiectului, iar

dupa efectuarea acestor modificari, acestea se supun din nou omologarii pentru confirmare, obtinandu-se

astfel convingerea ca deficientele observate anterior au fost eliminate.


Exemplar nr.1

Pagina: 46/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Variantele de calcul

Constau dintr-o recalculare a proiectului sau o recalculare partiala a

subansamblelor esentiale ale sistemului, in scopul verificarii corectitudinii informatiilor

specificate in proiect.

Compararea proiectului cu un proiect similar care functioneaza in

interiorul intreprinderii pentru fabricarea unui produs verificat. Verificarea consta doar in

evaluarea caracteristicilor aditionale alea noului produs.

18. Identificarea si trasabilitatea produselor

Identificarea produselor aprovizionate se face in raport cu comanda si cu

documentele de certificare a calitatii insotitoare. Produsele comerciale se identifica prin

denumire, numarul specificatiei, standardul national sau standardul de firma, data de

fabricatie si data de expirare, dupa caz. Datele de identificare sunt mentinute in toate

documentele de evidenta pentru a face posibila regasirea atunci cand se impune

46

Trasabilitatea produselor in timpul procesul de productie se asigura prin

inscrierea datelor care contin denumirea clientului, numarul comenzii, denumire produs,

cantitate si termen de livrare, in inregistrarile emise pana la livrare. Fiecare lot de

fabricatie primeste in plus o specificatie unica - un numar de serie. Produsele fabricate

intr-o perioada specificata, pe parcursul careia materialele receptionate si conditiile de

fabricatie sunt asemanatoare, primesc un numar de lot. Marcajele de identificare a

produselor (etichete) permit distingerea produselor identice dar executate in alte conditii

sau cu neconformitati, pe tot parcursul procesului de productie.

Produsele conforme sunt etichetate cu eticheta de provenienta iar produsele

neconforme sunt identificate prin eticheta Produs Neconform conform Controlului

produsului neconform. Identificarea produselor neconforme cu eticheta corespunzatoare

este asigurata de catre RMC si seful de sectie, dupa caz.


Exemplar nr.1

Pagina: 47/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

19. Analiza si controlul produselor neconforme

Controlul produsului neconform are in vedere: identificarea completa a

produselor si cantitatii afectate, stadiul detectarii neconformitatii, detalii cu privire la

neconformitate, recomandarile comisiei de analiza si deciziile luate, detalii privind

reprelucrarea sau reconditionarea si rezultatele acestora, natura actiunilor corrective

si/sau preventive intreprinse.Pentru acestea se intocmeste un raport separat.

In procedura de sistem “Controlul produsului neconform” sunt stabilite

responsabilitatile prin care se asigura identificarea, raportarea, analizarea, dispunerea

modului de tratare a neconformitatilor.

Neconformitatile pot fi identificate in urmatoarele situatii:

• la receptia produselor aprovizionate de SC CAPROLACT SRL

• pe fluxul procesului de executie,

• in timpul auditurilor interne si/sau externe;

• la reclamatiile clientilor.

47

Identificarea neconformitatilor poate fi facuta in procesul de distributie de catre

compartimentul calitate sau de orice persoana in masura sa detecteze o problema ce

poate avea incidenta asupra calitatii produsului/serviciului.

Documentarea neconformitatilor se face folosind rapoartele de neconformitate

(RN) sau rapoarte de audit in cazul auditurilor.

Izolarea neconformitatilor se face prin responsabilitatile personalului din

compartimentul unde s-a constatat, in scopul impiedicarii utilizarii neintentionate a

produselor neconforme.

Analiza neconformitatii, stabilirea cauzei, a actiunii corective , precum si a

responsabilului si termenului de implementare se face de catre managerul de proces,

impreuna cu RMC.

In urma analizei se poate ajunge la una din urmatoarele decizii cu privire la produs:

- acceptarea in conditii existente ( necesara aprobarea cumparatorului )


Exemplar nr.1

Pagina: 48/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

- reprelucrarea

- reconditionarea (necesara aprobarea cumparatorului )

- reclasificarea (produsul se va vinde la un pret redus,etichetat ca produs de cal. a 2-a)

- rebutarea

Produsele neconforme folosite ca atare sau dupa reconditionare, se considera

“acceptate cu derogare”. In acest caz se completeaza un formular tip de derogare.

Reinspectia produsului dupa implementarea actiunii corective se face de catre

reprezentantul compartimentului calitate.

Verificarea implementarii actiunii corective la termenul stabilit se face de catre

RMC sau auditor printr-un audit de supraveghere.

20. Controlul documentelor

Documentele sistemului de management al calitatii sunt mentinute sub control in

conformitate cu prevederile procedurii PG04 - “Controlul documentelor” . Controlul

documentelor se realizeaza astfel:

48

• aprobarea documentelor inainte de emitere;

• actualizarea periodica a documentelor;

• difuzarea editiilor in vigoare ale tuturor documentelor in toate locurile necesare;

• retragerea prompta din toate punctele de difuzare a documentelor nevalabile sau

perimate;

• pastrarea lizibilitatii si identificarii documentelor;

• identificarea corespunzatoare a documentelor perimate, pastrate in scopuri juridice

si/sau de conservare.

Referitor la controlul documentelor, documentele sistemului de management al

calitatii sunt analizate si actualizate periodic, de Reprezentantul Managementului

Calitatii, pentru imbunatatirea continua a acestora si punerea in concordanta cu politica

din domeniul calitatii a organizatiei si cu cerintele standardului de referinta.


Exemplar nr.1

Pagina: 49/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Sistemul de organizare al calitatii comporta 3 nivele de documente, care se

materializeaza conform unei piramide:In varful piramidei se situeaza Manualul Calitatii,

ca documente general in care se inglobeaza documentele din celelalte 3 nivele.

Al 2-lea nivel, „Proceduri generale”, cuprinde documentele organizatorice care

descriu amanuntit dispozitiile generale de organizare a MC. Sunt tinute la zi de catre RC

si sunt identificate printr-un cod PG xx, ele constituind sectiunea B a MC.

Al 3-lea nivel, „Metode de operare- instructiuni” cuprinde documente care descriu

modul de efectuare a unei lucrari sau operatiuni din procesul de fabricatie.

Al 4-lea nivel, „formulare de inregistrare”, cuprinde documentele prin care se dovedesc

activitatile efectuate sau rezultatele obtinute. Poarta un cod de tip , sectiune, capitol si

numar de ordine.

Pentru fiecare nivel l piramidei exista o lista de editari in vigoare, care permite ca

in fiecare moment sa se cunoasca versiunea la zi a unui document. La fiecare revizie,

aceste documente se difuzeaza tuturor sefilor de servici si directorului tehnic.

21. Actiuni corective si preventive

49

SC CAPROLACT SRL actioneaza pentru a elimina cauza neconformitatilor cu

scopul prevenirii reaparitiei acestora precum si cauzele neconformitatilor potentiale cu

scopul prevenirii aparitiei acestora.

Eliminarea cauzelor care au generat neconformitatile se realizeaza prin actiuni

corective. Directorul executiv se asigura ca actiunile corective sunt utilizate ca

instrumente de imbunatatire.

Modul de stabilire si efectuare a actiunilor corective este descris in PG12

“Actiuni corrective” in care se stabilesc cerinte pentru:

• analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);

• determinarea cauzelor neconformitatilor;

• evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni reaparitia neconformitatilor;

• determinarea si implementarea actiunilor necesare;


Exemplar nr.1

Pagina: 50/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

• inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse;

• analiza actiunilor corective intreprinse.

Sursele de informatii pentru a intreprinde actiuni corective includ:

• reclamatiile clientilor;

• rapoartele de neconformitate, notele de neconformitate;

• rapoartele de audit intern si extern;

• datele de iesire ale analizelor efectuate de management;

• personalul organizatiei;

• monitorizarea proceselor etc.

In vederea prevenirii aparitiei acestora, se realizeaza actiuni preventive.

Modul de stabilire si efectuare a actiunilor preventive este descris in

PG11 “Actiuni preventive” in care se stabilesc cerinte pentru:

• determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;

• evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor;

• determinarea si implementarea actiunilor necesare;

50

• inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse;

• analiza actiunilor preventive intreprinse.

Sursele de informatii pentru a intreprinde actiuni preventive includ:

• analiza necesitatilor si asteptarilor clientilor;

• masurari ale satisfactiei clientilor;

• rapoartele de audit intern si extern;

• datele de iesire ale analizelor efectuate de management;

• monitorizarea proceselor;

• analiza pietii;

• concluzii rezultate din experiente anterioare etc.

Actiunile preventive propuse pot fi:

• revizuirea unor proceduri ale SMC, respectiv unor instructiuni de lucru;

• revizuirea sistemului de management al calitatii;


Exemplar nr.1

Pagina: 51/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

• instruirea suplimentara a personalului organizatiei;

• evaluarea permanenta a performantelor furnizorilor.

22. Auditul intern al calitatii

PG14 „Audit intern ” stabileste principiile, criteriile si practicile de baza ale

auditurilor interne efectuate in scopul de a determina daca sistemul de management al

calitatii este conform cu masurile planificate referitoare la standardul de referinta si daca

este implementat si mentinut eficace.

Pentru evaluarea implementarii si eficacitatii sistemului de management al

calitatii SC CAPROLACT SRL aplica prin Reprezentantul Managementului Calitatii un

sistem planificat si documentat de audituri interne.

Auditurile interne se desfasoara pe baza unui grafic anual, elaborat de RMC si

aprobat de DG.

Personalul care efectueaza audituri interne este calificat si instruit corespunzator.

51

Pentru a asigura obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit, auditorii nu isi

auditeaza propria lor activitate.

Rezultatele auditurilor sunt consemnate in rapoarte de audit si sunt aduse la

cunostiinta coordonatorilor compartimentelor auditate. Raportele de audit constituie date

de intrare pentru analizele efectuate de management.

Neconformitatile constatate se descriu in note de neconformitati suficient de

detaliat pentru a permite coordonatorilor compartimentelor auditate sa stabileasca si

implementeze actiuni corective necesare.

Se efectueaza audituri interne neplanificate in urmatoarele situatii:

- aparitia unor reclamatii care genereaza dubii privind conformitatea unitatii cu

politica SMC si procedurile proprii

- verificarea implementarii actiunilor corrective

- verificarea efectului pozitiv al anumitor ,odificari suferite de sistemul calitatii


Exemplar nr.1

Pagina: 52/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Seful echipei de audit si formatiunea responsabila cu organizarea auditelor sunt

obligate sa pastreze urmatoarele documente legate de audit:

- programarea auditurilor

- planul si anuntarea auditului

- listele de verificare necompletate ale auditului

- raportul auditului si raspunsul la raport a compartimentelor verificate

- actiunile de supraveghere intreprinse pe baza auditului

-

23. Instruirea si motivarea personalului

Personalul de conducere, cat si cel de executie care prin activitatea desfasurata

influenteaza calitatea produselor livrate, a fost selectat pe baza studiilor efectuate, al

instruirii, calificarii si a experientei in domeniu si in conformitate cu cerintele functiei

formulate in fisa postului.

52

Fisa postului se intocmeste de catre Responsabilul Resurse Umane, se aproba

de PDG si se semneaza de luare la cunostinta de titularul postului.

Fisa postului se actualizeaza/completeaza , dupa caz, cu atributii noi prevazute pentru

postul respectiv, de catre aceleasi functii care au intocmit initial fisa postului.

Instruirea personalului se realizeaza in baza “Programului de instruire pe anul…”,

intocmit de Responsabilul Resurse Umane ca urmare a necesitatilor de instruire

identificate in organizatie.

Programul de instruire prevede :

• domeniul de instruire ;

• numarul de persoane propuse de compartimente ;

• perioada de instruire ;

• lectorul / firma care va asigura instruire ;

• costurile estimative ale instruirii pentru situatiile cand aceste instruiri nu se fac de catre

lectori din cadrul organizatiei.


Exemplar nr.1

Pagina: 53/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

« Programul de instruire pe anul… » astfel documentat este aprobat de PDG.

Urmarirea realizarii acestui program este asigurata de responsabilul Resurse Umane.

Pentru cursurile de instruire profesionala, lectorul de curs efectueaza

observatii,calificative,aprecieri asupra personalului care a participat la instruire.

Calificativele /aprecierile date de responsabilul de curs cursantilor, reprezinta evaluarea

gradului de insusire de catre acestia a materialului prezentat.

Evaluarea cursantilor se poate face prin discutii interactive in timpul cursului sau

prin testare.In cazul testarii, testele sunt anexate la programul anual de instruire si sunt

pastrate de responsabilul Resurse Umane, 3 ani.

Personalul organizatiei care isi desfasoara activitatea in domeniul managementului

calitatii este instruit prin colaborare cu firme specializate in domeniu, pe baza

Programului de instruire pe anul___

Evaluarea cursurilor de instruire in managementul calitatii facute cu firme

specializate se face de catre responsabilul de curs, prin discutii interactive in timpul

53

cursului sau prin testare, iar rezultatele sunt mentionate in procesele verbale de

instruire.

Instruirea in domeniul managementului calitatii privind documentatia SMC se face de

catre RMC, de regula o data pe an si ori de cate ori este necesar si anume :

• cand sunt elaborate proceduri noi sau sunt modificate cele existente ;

• ca urmare a auditurilor interne/externe ;

• ca urmare a depistarii unor neconformitati de proces/produs;

• ca urmare a sedintelor de analiza efectuata de management .

Inregistrarile referitoare la aceste instruiri in domeniul managementului calitatii

efectuate prin forte proprii organizatiei, sunt pastrate de catre RMC pe o perioada de 3

ani.

Gestionarea inregistrarilor privind studiile, instruirile, calificarile personalului

organizatiei este asigurata de Responsabilul Resurse Umane.

Sunt efectuate evaluari semestriale ale rezultatelor profesionale pe baza carora

personalul este promovat sau sanctionat.


Exemplar nr.1

Pagina: 54/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

In functie de necesarul de instruire identificat, sunt alocate resurse pentru efectuarea

de cursuri de instruire, participari la simpozioane cu caracter profesional,

expozitii,conferinte de specialitate. Adecvarea resurselor este analizata in cadrul

analizelor efectuate de management.

Angajatii de la orice functie sau nivel relevant sunt constientizati fata de:

• importanta conformitatii cu politica in domeniul calitatii si cu cerintele SMC

• impactul semnificativ, real sau potential, pe care il are activitatea lor asupra calitatii;

• beneficiile pe care le aduce imbunatatirea performantei individuale;

• rolul si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica si procedurile calitatii

si cu cerintele sistemului de management al calitatii;

• consecintele potentiale ale nerespectarii procedurilor specifice.

Motivarea personalului este importanta pentru implementarea eficienta a

sistemului calitatii. Pentru aceasta se realizeaza urmatoarele:

54

- participarea personalului la discutarea si elaborarea sistemului: angajatii il accepta de

buna voie si vin cu sugestii pentru imbunatatirea procesului de fabricatie

- cu ocazia dezbaterilor se arata si beneficiile materiale care vor veni automat in cazul

implementarii corecte a sistemului calitatii: realizarea produselor la nivelul de calificare

cerut de clienti inseamna reducerea/disparitia rebuturilor, vanzarea la timp a produselor,

reducerea costurilor si castigarea de noi clienti, ceea ce determina sporirea beneficiilor

si a castigurilor fiecarui angajat

24. Inregistrarile privind calitatea

Pentru a verifica functionarea eficace a SMC si a demonstra realizarea calitatii

ceruta produselor /proceselor prin inspectii, incercari, audituri, analize, se pastreaza

inregistrari care sunt gestionate si conservate conform PG13 “Controlul inregistrarilor”.

Inregistrarile se impart in 2 categorii principale:

- inregistrari specifice calitatii produselor – supervizate de catre RP

- inregistrari privind functionarea sistemului calitatii- supervizate de RM sau RC


Exemplar nr.1

Pagina: 55/55

Ediţia: 01

Revizia: 0

Controlul inregistrarilor si pastrarea inregistrarilor

Toate inregistrarile privind calitatea sunt pastrate in scopul de a dovedi ca:

• produsele/serviciile livrate sunt conforme cu cerintele specificate;

• procesele SMC se deruleaza corespunzator, iar daca nu, sunt intreprinse masuri

pentru corectarea deficientelor;

• evaluarea si supravegherea furnizorilor este efectuata conform cu cerintelor prevazute

Personalul compartimentelor care completeaza inregistrari ale calitatii raspunde de

indexarea, arhivarea corespunzatoare in vederea prevenirii deteriorarii acestora astfel

incât la cerere sa fie usor regasibile. Inregistrarile pe support electronic se paroleaza si

se stocheaza pe CD-uri, controlate si pastrate in conditii adecvate.

In cazul in care apar greseli in cadrul inregistrarilor, acestea sunt taiate, iar valoarea

corecta se va trece alaturi. Alaturi de modificari va aparea semnatura persoanei care a

facut corectia.

55

Tipurile de inregistrari ale calitatii elaborate de SC CAPROLACT SRL, durata si

locul de pastrare sunt prezentate in fiecare procedura a SMC.

Daca este convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt disponibile pentru

client, pe perioada de timp solicitata, in vederea evaluarii lor.

56

Manualul Calitatii Final

Documents

Transcript of Manualul Calitatii Final