Manualul profesorului

Funcţii Pascal - Manualul profesorului Clasa a IX-a

- 2 -

Cuprins:

1. Terminologie 2. Structură generală

2.1. Obiective didactice 2.2. Conţinut 2.3. Recomandări de structurare şi predare

3. Obiecte de conţinut - detaliere

3.1. M1 – Declararea şi definirea funcţiilor 3.2. M2 – Apelul funcţiilor - Ordinea parametrilor 3.3. M3 – Apelul funcţiilor - Transmiterea parametrilor 3.4. M4 – Apelul funcţiilor - Exemplificare 3.5. M5 – Cel mai mare divizor comun 3.6. M6 – Căutarea secvenţială şi căutarea binară 3.7. M7 – Test grilă de evaluare a cunoştinţelor

4. Bibliografie


- 3 -

1. Terminologie Butoane instructaj – – sunt amplasate în partea din dreapta-sus a ecranului şi, atunci când sunt accesate, prezintă pas cu pas, într-o fereastră de detaliu, instrucţiuni despre folosirea unei aplicaţii. Butoane demonstraţie – – sunt amplasate în dreptul enunţurilor “Teoremă” sau în dreptul unui rezultat, şi îi oferă utilizatorului, într-o fereastră de detaliu, demonstraţia teoremei, respectiv modul în care s-a ajuns la acel rezultat. Butoane start animaţie / trecere la pasul următor – – se regăsesc în cadrul animaţiilor şi al aplicaţiilor ce conţin mai mulţi paşi. Prin apăsarea lor se începe rularea animaţiei, respectiv se trece la următorul pas al aplicaţiei. Butoane de reiniţializare a animaţiei / aplicaţiei - - Prin apăsarea lor se reiniţializează animaţia, respectiv aplicaţia. Butoane de navigare - - se regăsesc în cadrul aplicaţiilor ce conţin prezentarea paşilor unor programe. Apăsarea primului buton face trecerea la pasul următor, sărind peste etapele intermediare. Apăsarea celui de-al doilea duce la afişarea directă a soluţiei problemei, sărind peste etapele intermediare. Butoane pentru navigare secvenţială – – fac legătura între ferestre de conţinut asemănător din interiorul unui modul. Texte de reper – – reprezintă simboluri grafice prezente intr-un text care, atunci când sunt accesate, prezintă ferestre de ajutor, in care se detaliază o anumită noţiune.


- 4 -

Ferestre detaliu – sunt ferestre care oferă informaţii suplimentare despre o anumită noţiune. Exemplu : Butoane pentru închis ferestre - – sunt amplasate în dreapta ferestrelor de detaliu iar apăsarea lor duce la închiderea ferestrei.


- 5 -

2. Structura generală În acest capitol sunt prezentate detaliat obiectivele didactice care pot fi atinse cu ajutorul acestor lecţii. De asemenea sunt prezentate succint conţinuturile materialului şi câteva sugestii pentru folosirea lecţii. 2.1. Obiective didactice Obiectiv Detaliere Obiective de referinţă R1 Să recunoască situaţiile care impun folosirea

subprogramelor (funcţii) Pascal în rezolvarea aplicaţiilor. R2 Să analizeze modul de declarare şi apelare, prin

comparaţie, al procedurilor şi funcţiilor Pascal. Obiective operaţionale OP1 Să-şi însuşească modul corect de declarare şi definire a

funcţiilor ; OP2 Să-şi însuşească modul corect de apelare a funcţiilor; OP3 Să-şi însuşească mecanismul de transfer al parametrilor; OP4 Să descrie operaţiile ce se efectuează la revenirea din

funcţie; OP5 Să deducă situaţiile în care o funcţie poate fi utilizată în

locul unei proceduri pornind de la definirea acestora; OP6 Să analizeze corect fiecare problemă şi să dezvolte

gândirea algoritmică, logică, flexibilă creatoare; OP7 Să argumenteze avantajele utilizării subprogramelor

(funcţiilor) în rezolvarea problemelor propuse; OP8 Să selecteze variantele corecte şi să argumenteze

alegerea unei anumite forme pentru realizarea aplicaţiei;


- 6 -

2.2 Conţinut Se prezintă lista obiectelor de conţinut (notate cu M) şi caracteristicile lor generale.

M2 : Apelul funcţiilor – Ordinea parametrilor Obiective didactice OP1,OP2 Timp de predare 15 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie, algoritmizare ;

• metode de acţiune: exerciţiul, învăţarea prin descoperire;

• proceedee de instruire: explicatia în etapa de comunicare; învăţarea prin descoperire dirijată, inductivă, experimentală;

Descriere • exemplificarea declarării şi apelării funcţiei ;

• corespondenţa între parametrii formali şi parametrii efectivi ai funcţiei;

Cuvinte cheie apelul funcţiei, parametrii formali şi parametrii efectivi

M1 : Declararea şi definirea funcţiei Obiective didactice OP1 Timp de predare 15 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie,


• proceedee de instruire: explicaţia în etapa de comunicare; învăţarea prin descoperire dirijată, inductivă, experimentală;

Descriere Exemplificarea declarării şi definirii funcţiei

Cuvinte cheie funcţie, definire, declaraţie


- 7 -

M3 – Apelul funcţiilor – Transmiterea parametrior Obiective didactice OP2, OP3, OP4 Timp de predare 15 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie,


• proceedee de instruire: explicatia în etapa de comunicare; învăţarea prin descoperire dirijată, inductivă, experimentală; conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor

Descriere • explicarea mecanismului de transfer al parametrilor prin valoare şi prin adresă

• explicarea operaţiilor efectuate la revenirea din funcţie

Cuvinte cheie transmitere de parametrii prin valoare şi prin adresă

M4 – Apelul funcţiilor - Exemplificare Obiective didactice OP2, OP3, OP4, OP6, OP7 Timp de predare 20 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie, algoritmizare;


• proceedee de instruire: explicaţia în etapa de comunicare; exemplificarea; învăţarea prin descoperire dirijată, inductivă, experimentală;

Descriere • explicarea apelului repetat al funcţiilor construite în aplicaţie - exemplificarea transmiterii de

parametrii pe stivă şi a valorilor returnate de funcţii

Cuvinte cheie apelul funcţiei, transmitere de parametrii


- 8 -

M5 – Calculul cmmdc al doua numere Obiective didactice OP3, OP5, OP6, OP7 Timp de predare 20 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie, problematizare;



Descriere - exemplificarea construirii unei funcţii pentru calculul cmmdc pentru două numere

- funcţie vs procedura Cuvinte cheie funcţia şi procedura Pascal

M6 – Căutarea secvenţială şi căutarea binară Obiective didactice OP6, OP7 Timp de predare 5 min Tip de interacţiune cu elevii

• metode de comunicare orală : expunere, conversaţie, problematizare;



Descriere • exemplificarea algoritmilor de căutare secvenţială şi căutare binară; - formularea propunerii ca temă pentru

acasă: “Implementarea algoritmilor de căutare folosind funcţii Pascal”;

Cuvinte cheie căutare binară, căutare secvenţială

M7 – Test grilă de evaluare a cunoştinţelor Obiective didactice OP6, OP8 Timp de predare 5 min Tip de interacţiune cu elevii

evaluare în formă scrisă prin intermediul calculatorului

Descriere test grilă cu itemi de tip asociere (pereche)

Cuvinte cheie funcţii Pascal


- 9 -

2.2. Recomandări de structurare şi predare

1. Planul unităţii de învăţare Timp: 1 oră

Obiect de conţinut Timp (min) M1 15 M2 15 M3 15 M6 5

2. Planul unităţii de învăţare Timp: 2 ore

Obiect de conţinut Timp (min) M4 20 M5 20 M7 5 min test + 5 min

comentarii


- 10 -

3. Obiecte de coţinut - detaliere În continuare vom prezenta în detaliu modul de utilizare a elementelor din ferestrele lecţiei. (navigare, elemente specifice, funcţionarea aplicaţiilor, etc.). Subliniem că navigarea elementară se face cu ajutorul butoanelor descrise în Cap. 1 – Terminologie, al acestui manual. Nu ne vom referi la acestea decât spicuitiv. 3.1. Declararea şi definirea funcţiilor În acest obiect de conţinut este prezentat modul în care se construieşte diagrama de sintaxă a unei funcţii Pascal. În partea stângă a ecranului se află diagrama de sintaxă, cu casuţe necompletate, iar în partea dreaptă se gasesc etichetele digramei de sintaxă.

Pentru a construi diagrama de sintaxă, apăsaţi pe eticheta pe care doriţi să o adăugaţi şi, ţinând butonul mouse-ului apăsat, trageţi eticheta deasupra căsuţei dorite. Eliberaţi butonul mouse-ului pentru a testa corectitudinea alegerii făcute. În cazul în care aţi poziţionat corect eticheta, ea va lua locul căsuţei şi veţi fi avertizaţi vizual asupra acestui lucru. În caz contrar, eticheta îşi va relua poziţia în dreapta şi veţi fi de asemenea avertizaţi vizual.

etichete

căsuţe


- 11 -

3.2. Apelul funcţiilor – Ordinea parametrilor În acest obiect de conţinut se pune accent pe ordinea parametrilor transmişi printr-o funcţie Pascal. În partea dreaptă a ecranului se găseşte declarată o funcţie Pascal şi apelul acesteia, precum si o serie de variabile de diferite tipuri, declarate în programul principal.

Scopul exerciţiului este de construi un apel corect al funcţiei, completând căsuţele goale cu variabilele mai sus menţionate, astfel: apăsaţi pe variabila pe care doriţi să o adăugaţi şi, ţinând butonul mouse-ului apăsat, trageţi variabila deasupra căsuţei dorite. Eliberaţi butonul mouse-ului pentru a testa corectitudinea alegerii făcute. În cazul în care aţi poziţionat corect o variabilă, ea va lua locul căsuţei şi veţi fi avertizaţi vizual asupra acestui lucru. În caz contrar, variabila îşi va relua poziţia iniţială şi veţi fi de asemenea avertizaţi vizual. 3.3. Apelul funcţiilor – Transmiterea parametrilor Acest obiect de conţinut prezintă o comparaţie între modurile de transmitere a parametrilor (prin adresă şi prin valoare) în mod vizual, folosind două animaţii.

Pentru a rula animaţiile, apăsaţi butonul din dreptul cazului dorit.

căsuţe

variabile


- 12 -

3.4. Apelul funcţiilor – Exemplificare

În acest moment este exemplificată noţiunea de ordine a operaţiilor, analizând un program Pascal ce calculează valoarea unei expresii matematice pe ramuri. În partea dreaptă se află codul sursă al programului, iar în partea stîngă sunt figurate, schematic, o tastatură numerică şi ecranul unui monitor. Acestea vor fi folosite pentru a introduce datele de intrare, respectiv pentru a afişa rezultatul acţiunilor utilizatorului respectiv al operaţiilor programului în sine.

Utilizarea tastaturii este similară cu utilizarea unei tastaturi reale, cu diferenţa că butoanele se apasă folosind mouse-ul. Programul se va opri din execuţie atunci când utilizatorului i se cere să introducă date la consolă sau când programul a ajuns la execuţia uneia dintre funcţiile matematice definite anterior. În acest caz, utilizatorul poate parcurge respectiva funcţie pas cu pas (cu butonul

) sau poate obþine direct rezultatul ei (cu butonul ).

Cu ajutorul butonului se poate face trecerea de la vizualizarea ecranului şi a tastaturii virtuale, la vizualizarea tabelelor (ce conţin ordinea operaţiilor şi valorile din memorie ale parametrilor intermediari) şi invers.


- 13 -

3.5. Cel mai mare divizor comun Acest obiect de conţinut exemplifică algoritmul de calcul al celui mai mare divizor comun. În partea stângă se află o animaţie ce prezintă algoritmul pas cu pas, iar în dreapta se află codul sursa al programului Pascal.

Completaţi în codul sursă tipul funcţiei, respectiv variabila a cărei valoare o returnează funcţia, apăsând pe casetele de selecţie şi alegând varianta dorită. 3.6. Căutarea secvenţială şi căutarea binară În acest obiect de conţinut sunt prezentate două aplicaţii ale funcţiilor Pascal, şi anume căutarea secvenţială şi căutarea binară.

Căutarea secvenţială este prezentată sub formă de animaţie, fiind o metodă vizuală de a urmări paşii efectuaţi în program.

În cazul căutării binare puteţi interacţiona cu aplicaţia, selectând mai întâi numărul de elemente (par / impar), iar apoi răspunzând la o serie de întrebări. Odată ce aplicaţie se opreşte pentru a face o astfel de interogare, ea va continua doar în cazul unui răspuns


- 14 -

corect. Atât în cazul unui răspuns corect, cât şi al unuia greşit, veţi fi avertizaţi vizual asupra corectitudinii. 3.7. Test grilă de evaluare a cunoştinţelor Acest obiect de conţinut reprezintă un test grilă cu răspunsuri de tip “complement simplu”, adică doar o variantă de răspuns corectă. Pentru a trece de la o problemă la alta poziţionaţi mouse-ul pe numărul problemei dorite. Bifarea răspunsurilor se face prin apăsarea cu mouse-ul pe căsuţa corespunzătoare raspunsului dorit. Se poate reveni asupra răspunsului la oricare dintre întrebări, atâta timp cât nu s-a răspuns la toate întrebările.

După bifarea răspunsurilor pentru fiecare problemă, în dreapta butoanelor cu numărul problemelor vor apărea indicatori de validare a răspunsului:

pentru răspuns corect şi pentru răspuns greşit Pentru a vedea rezolvarea apăsaţi butonul Rezolvare. În locul variantelor de răspuns ale fiecărei probleme vor apărea rezolvările corespunzătoare. În partea din dreapta-jos a ferestrei va fi specificat răspunsul corect.


- 15 -

În locul butonului de rezolvare va apărea butonul Înapoi. Apăsaţi acest buton pentru ca în locul rezolvărilor să fie afişate din nou variantele de răspuns.


- 16 -

4. Bibliografie • Sorin Tudor; Manual de informatica-clasa a IX-a, varianta

Pascal, Editura L&S Infomat, 2000 • Rancea Doina; Limbajul Turbo Pascal, Editura Libris, Cluj 1993 • Knuth D. E; Tratat de programarea calculatoarelor Algoritmi

fundamentali, Editura Tehnică, 1974 • Cerchez Emanuela, Şerban Marinel; Informatica – Manual

pentru clasa a X-a, Editura Polirom, 2000

Manualul profesorului

Education

Transcript of Manualul profesorului