Manualul-frigotehnistului

5/9/2018 Manualul-frigotehnistului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/manualul-frigotehnistului-559ca2a862047 1/207

Manualul frigotehnistului

© Danfoss A/S (AC-DSL/MWA), 10 - 2006 DKRCC.PF.000.G1.46. 1

Capitolul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . Ventile de expansiune termostatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 3

Capitolul 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . Ventile electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pagina 13

Capitolul 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . Presostate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 19

Capitolul 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . Termostate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 27

Capitolul 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . Regulatoare de presiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 35

Capitolul 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . Ventile pentru apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 45

Capitolul 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . Filtre deshidratoare şi vizoare de lichid . . . . . . . . . . . . . . . pagina 51

Capitolul 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . Compresoare Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 61

Capitolul 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . Recomandări si sfaturi practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 125

Capitolul 10 . . . . . . . . . . . . . . . . Localizarea şi repararea defecţiunilor . . . . . . . . . . . . . . . pagina 145

V e n t i l e d e e x p a n s i un e

t e r m o s t a t i c ă

V en t i l e

el e c t r om a gn e t i c e

P r e s o s t a t e

T er m o s t a t e

R e g ul a t o ar e d e

pr e s i un e

V en t i l e p en t r u

a p ă

F i l t r e d e s h i d r a t o ar e

ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

C om pr e s o ar e

D anf o s s

R e c om an d ă r i s i

s f a t ur i pr a c t i c e

L o c a l i z a r e a ş i

r e p a

r a r e a d e f e c ţ i uni l or



Manualul frigotehnistului Ventile de expansiune termostatică


V e n t i l e d e e x p a n

s i un e


Cuprins pagina

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Supraîncălzirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Subrăcirea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Egalizarea presiunii externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Încărcături. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Încărcătură universală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Încărcătură MOP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Încărcătură MOP cu balast. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Alegerea ventilului de laminare termostatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Identificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Instalarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Reglajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Înlocuirea duzei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Gama de produse Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11



4 DKRCC.PF.000.G1.46. © Danfoss A/S (AC-DSL/MWA), 10 - 2006

Note






s i un e


Un ventil de laminare termostatic este montat în jurul unui element termostatic (1) separat decorpul ventilului printr-o diafragmă.Un tub capilar conectează elementul la un bulbtermostatic (2) şi un corp de ventil prin locaşul

ventilului (3) şi un arc (4).

Un ventil de laminare termostaticfuncţionează astfel:Funcţionarea unui ventil de laminare termostaticeste determinată de trei presiuni fundamentale:P1: Presiunea bulbului acţionează pe suprafaţa

superioară a diafragmei, în direcţia dedeschidere a ventilului.

P2: Presiunea de vaporizare care acţioneazăpe faţa opusă a diafragmei, în direcţia de închidere a ventilului.

P3: Presiunea arcului care acţionează deasemenea pe faţa opusă a diafragmei, îndirecţia de închidere a ventilului.

Când se reglează ventilul de laminare, se creeazăechilibru între presiunea bulbului pe o parte adiafragmei şi presiunea de vaporizare plus forţaarcului pe cealaltă parte. Arcul este folosit pentrua regla supraîncălzirea.

Ad0-0001

Introducere

Supraîncălzirea se măsoară în punctul în careeste situat bulbul pe conducta de aspiraţie şi estediferenţa între temperatura la nivelul bulbuluişi presiunea de vaporizare/temperatura devaporizare în acelaşi punct.

Supraîncălzirea este măsurată în Kelvin (K) şieste folosită ca semnal pentru reglarea injecţieilichidului prin ventilul de laminare.

Ad0-0012

Ad0-0015

Supraîncălzirea

Subrăcirea Subrăcirea este definită ca diferenţa întrepresiunea/temperatura de condensare şitemperatura lichidului la intrarea în ventilul delaminare. Subrăcirea este măsurată în Kelvin (K).

Subrăcirea agentului frigorific este necesarăpentru evitarea formării bulelor de vapori înagentul frigorific în faţa ventilului de laminare.Bulele de vapori în agentul frigorific reduccapacitatea ventilului de laminare şi deci, reducalimentarea cu lichid către evaporator.

În majoritatea cazurilor este recomandată osubrăcire de 4-5 K.





Ad0-0016

Trebuie să fie totdeauna folosite ventilele delaminare cu egalizare a presiunii externe dacăsunt instalate distribuitoare de lichid. De obicei,folosirea distribuitoarelor dă o cădere de presiunede 1 bar între distribuitor şi conductele de

distribuţie.

Ventilele de laminare cu egalizare externă trebuiesă fie folosite totdeauna în sistemele frigorificecu vaporizatoare mari sau schimbătoare decăldură cu plăci, unde în mod normal cădereade presiune va fi mai mare decât presiuneacorespunzătoare la 2K.

Egalizarea presiunii externe

Ad0-0017

Ad0-0018

Încărcături Ventilele de laminare termostatice pot să conţinăunul din trei tipuri diferite de încărcătură:1. Încărcătură universală2. Încărcătură MOP

3. Încărcătură MOP cu balast, standard pentruventilele de laminare Danfoss cu MOP

Ventilele de laminare cu încărcătură universală sunt folosite în majoritatea sistemelor frigorifice în care nu există necesitatea limitării presiunii şi încare bulbul termostatic poate fi situat într-un locmai cald decât elementul său la temperatura devaporizare/presiune de vaporizare mai mare.

Încărcătura universală înseamnă că există încărcătură lichidă în bulb. Cantitatea de încărcătură este atât de mare încât aceastărămâne în bulb indiferent dacă elementul este

mai rece sau mai cald decât bulbul.

Ventilele de laminare cu încărcătură MOPsunt folosite de obicei pe echipamente în careeste necesară limitarea presiunii de aspiraţie lapornire, de ex. în sectorul de transporturi şi însistemele de aer condiţionat.

Toate ventilele de laminare cu MOP au o încărcătură foarte mică în bulb. Aceasta înseamnăcă ventilul sau elementul trebuie situate într-unloc mai cald decât bulbul. Dacă nu se procedeazăaşa, încărcătura poate să migreze din bulb către

element şi să împiedice funcţionarea ventilului.

Încărcătura MOP înseamnă cantitate limitată de încărcătură în bulb. “MOP” înseamnă “Presiunemaximă de funcţionare” (“Maximum OperatingPressure”) şi este cea mai mare presiune deaspiraţie/cea mai mare presiune de vaporizarepermisă în conducta de vaporizare/aspiraţie.

Încărcătura se va vaporiza când temperaturaatinge punctul MOP.

În mod gradat, pe măsură ce presiunea deaspiraţie creşte, ventilul de laminare începe săse închidă până la aprox. 0,3/0,4 bar sub punctul

MOP. El ajunge în poziţia complet închis cândpresiunea de aspiraţie este egală cu punctul MOP.MOP este adesea numit “Protecţia motoruluicontra suprasolicitării” (Motor Overload Protection)

Încărcătură universală

Încărcătură MOP






s i un e


Ad0-0019

Ad0-0021

Ventilele de laminare cu încărcătură cu balastMOP sunt folosite în special în sistemelefrigorifice cu vaporizatoare “înalt dinamice”,de ex. în sistemele de aer condiţionat şi înschimbătoarele de căldură cu plăci care au un

transfer de căldură mare. Cu încărcătura cu balastMOP se poate obţine o supraîncălzire mai mică cupână la 2-4 K decât cu alte tipuri de încărcătură.

Bulbul unui ventil de laminare termostaticconţine un material cu porozitate mare şisuprafaţă mare în raport cu greutatea. ÎncărcăturaMOP cu balast are un efect de egalizare asuprareglajului ventilului de laminare. Ventilul sedeschide încet pe măsură ce temperatura creşteşi se închide rapid când temperatura bulbuluiscade brusc.

Încărcătură MOP cu balast

Alegerea ventilului delaminare termostatic Ventilul de laminare termostatic poate fi alesatunci când se cunosc următoarele:

Identificare Elementul termostatic are partea superioară adiafragmei inscripţionată cu laser. Codul se referăla tipurile de agent frigorific pentru care ventilulde laminare este destinat:L = R410A

N = R134aS = R404A/R507X = R22Z = R407C

Această inscripţionare cuprinde tipul ventilului(cu codul numeric), domeniul de temperaturi devaporizare, punctul de MOP, agentul frigorific şipresiunea maximă de funcţionare PS/MWP.

La TE 20 şi TE 55 capacitatea este inscripţionatăpe o etichetă în formă de bandă prinsă de ventil.

La TE 5 şi TE 12 marcajul superior (TE 12) indicăpentru ce tip de ventil se utilizează duza.Marcajul inferior (01) este mărimea duzei.

La TE 20 şi TE 55 marcajul inferior (50/35 TR N/B)indică valoarea capacităţii la două nivele detemperatură N şi B şi agentul frigorific (50/35 TR =175 kW la nivel N si 123 kW la nivel B).

Marcajul superior (TEX 55) se referă la tipul deventil pentru care duza se poate folosi.

Ad0-0023

Ad0-0020

Duza pentru T 2 şi TE 2 este marcată cu mărimeaduzei (de ex. 06) şi săptămâna + ultimele 2 cifreale anului (de ex. 279). Numărul duzei este deasemenea dat pe capacul carcasei din plastic.

Agentul frigorific Capacitatea vaporizatorului Presiunea de vaporizare Presiunea de condensare

Subrăcirea Căderea de presiune prin ventil Egalizarea presiunii: internă sau externă





Bulbul este montat pe o porţiune orizontală aconductei de aspiraţie şi corespunzător poziţieisituate între ora 1 şi ora 4. Stabilirea locului depindede diametrul exterior al ţevii.

Notă:Bulbul nu trebuie situat niciodată în partea de jos

a conductei de aspiraţie datorită posibilităţii cauleiul care se depozitează în partea inferioară aconductei să provoace semnale false.

Ad0-0002

Ad0-0003

Instalarea Ventilul de laminare trebuie instalat pe conductade lichid, în faţa vaporizatorului, cu bulbulmontat pe conducta de aspiraţie, cât mai aproapede vaporizator cu putinţă.

Dacă există egalizarea externă a presiunii,conducta de egalizare trebuie conectată laconducta de aspiraţie imediat după bulb.

Ad0-0004

Ad0-0005

Ad0-0006

Bulbul trebuie sa fie capabil să înregistrezetemperatura vaporilor de aspiraţie supraîncălziţişi trebuie deci să nu fie situat într-o poziţie carel-ar putea expune la variaţii extreme cald/rece.Dacă bulbul este expus la un curent de aer cald,se recomandă izolarea bulbului.

Brida de montare a bulbului Danfoss permite o

instalare strânsă şi sigură a bulbului pe conductă,astfel asigurând cel mai bun contact termic cuconducta de aspiraţie. Designul TORX al şurubuluiface uşoară pentru instalator transferareamomentului de la unealtă la şurub, fără a finevoie să apese unealta în locaşul şurubului. Înplus, cu designul TORX al şurubului, nu mai existăriscul de deteriorare a locaşului şurubului.






s i un e


Bulbul nu trebuie instalat după schimbătorulrecuperativ de căldură deoarece în aceastăpoziţie va da semnale false către ventilul delaminare.

Aşa cum s-a menţionat mai sus, bulbul trebuieinstalat pe partea orizontală a conductei deaspiraţie imediat după vaporizator. El nu trebuieinstalat pe o conductă de colectare sau pe oconductă ascendentă după o pungă de ulei.Bulbul trebuie instalat totdeauna înaintea oricăreicapcane de lichid (sifon).

Ad0-0007

Ad0-0008

Instalarea

Reglajul Ventilul de laminare este furnizat cu reglajul dinfabrică, adecvat pentru majoritatea utilizărilorDacă este necesar, se pot face reglări folosindu-se

şurubul de reglare al ventilului.

Prin rotirea şurubului în sensul acelor deceasornic se măreşte supraîncălzirea ventilului delaminare, iar prin rotirea sa în sens invers acelorde ceasornic aceasta se reduce. Pentru T 2/TE 2, orotire a axului produce o schimbare de aprox. 4 K a supraîncălzirii la o temperatură de vaporizarede 0°C.

Ad0-0009





Pentru TE 5 şi dimensiunile următoare, o rotire aşurubului produce o schimbare de aprox. 0,5 K asupraîncălzirii la o temperatură de vaporizare de 0°C.

Pentru TUA şi TUB, o rotire a şurubului produce

o schimbare de aprox. 3 K a supraîncălzirii la otemperatură de vaporizare de 0°C.

Funcţionarea neuniformă periodică dinvaporizator poate fi eliminată prin următorulprocedeu: se creşte supraîncălzirea prin rotireaşurubului de reglare al ventilului de laminare multspre dreapta (în sensul acelor de ceasornic) astfel încât funcţionarea neuniformă dispare. Apoi seroteşte şurubul de reglare în sens invers acelor deceasornic, în mod gradat, până când funcţionareaneuniformă apare din nou. Din această poziţie, se

roteşte şurubul cu circa o rotire în sensul acelor deceasornic (dar numai 1/4 pentru ventilele T 2/TE2). La această reglare sistemul frigorific nu va maifuncţiona neuniform şi vaporizatorul este utilizatla maximum. O variaţie de 1 K a supraîncălzirii nueste considerată ca funcţionare neuniformă.

Dacă supraîncălzirea din vaporizator este preamare, motivul poate fi un aport neadecvat deagent frigorific.

Supraîncălzirea poate fi redusă prin rotireaşurubului de reglare al ventilului de laminare în sens invers acelor de ceasornic, treptat, pânăcând se observă funcţionarea neuniformă.

De aici, şurubul trebuie să fie rotit aproape o tură în sensul acelor de ceasornic ( dar numai cu 1/4rotaţie pentru T 2/TE 2).

Acest reglaj face ca vaporizatorul să fie utilizatcomplet.

O variaţie de 1 K a supraîncălzirii nu esteconsiderată ca funcţionare neuniformă.

Ad0-0010

Ad0-0011

Reglajul (cont.)

Daca vaporizatorul continuă să funcţionezeneuniform, în afară de reglarea supraîncălzirii,

capacitatea ventilului poate fi prea mare şi duzasau ventilul trebuie înlocuite cu unul mai mic.

Dacă supraîncălzirea vaporizatorului este preamare, capacitatea ventilului este prea mică şiduza trebuie să fie înlocuită cu una mai mare.

Ventilele TE, T2, TUA, TCAE sunt furnizate cu oduză interschimbabilă.

Ad0-0013

Ad0-0014

Înlocuirea duzei






s i un e


Gama de produse Danfosspentru ventile de laminaretermostatice

Danfoss ofertă o gamă completă de ventile delaminare termostatice cu capacităţi între 0,4până la 1083 kW (R 134a)

Ventilele T/TE 2 au un corp din bronz şi racorduricu holender sau cu holender şi sudabile.

Gama de capacităţi: 0,4 ÷ 10,5 kW (R134a).

Ventilele TUA, TUB, TUC au un corp din oţel inox şiracorduri sudabile bimetalice din oţel inox/cupru.

Gama de capacităţi: 0,5 ÷ 12 kW (R134a).

Ventilele sunt disponibile cu sau fără egalizareaexternă a presiunii. TUA are ansamblu de duză interschimbabil şi

posibilitatea de a regla supraîncălzirea.

TUB are duză fixă şi posibilitatea de a reglasupraîncălzirea. TUC are duză fixă şi valoarea supraîncălzirii

este setată din fabrică.

Ventilele TUB şi TUC sunt utilizate în principal declienţii OEM. Toate ventilele TUB şi TUC se pot înlocui cu TUA.

Ventilele TCAE, TCBE, TCCE au corp din oţel inox şiracorduri sudabile bimetalice din oţel inox/cupru.

Gama de capacităţi: 12 ÷ 18 kW (R134a).

Ventilele sunt proiectate la fel ca şi ventilele TUdar au capacităţi mai mari.

Ventilele sunt livrate cu egalizarea externă apresiunii.

Ventilele TRE au un corp din bronz şi racorduribimetalice din oţel inox/cupru.


Ventilele au duză fixă şi posibilitatea de a reglasupraîncălzirea.

Ventilele TDE au un corp din bronz şi racordurisudabile din cupru.


Ventilele au duză fixă şi posibilitatea de a reglasupraîncălzirea.

Ventilele TE 5 – TE 55 au corpul din bronz.

Sunt livrate pe componente care cuprind: corpulventilului, duza şi elementul termostatic.

Corpul ventilului este disponibil în construcţie

dreaptă sau de colţ, cu variante de racordurisudate, cu holender, sau cu flanşe.


Ventilele sunt livrate cu egalizarea externă apresiunii.

Ventilele PHT 85-300 sunt livrate pe componentecare cuprind: corpul ventilului, flanşe, duza şielementul termostatic.


Pentru informaţii suplimentare consultaţi paginade internet sau cataloagele.



Manualul frigotehnistului Ventile electromagnetice


V en t i l e


Cuprins pagina

Instalarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Măsuri de precauţie la EVRA 32 /40 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Atunci când se testează presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Bobina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Produsul corect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18




Note





V en t i l e


Toate ventilele electromagnetice tip EVR/EVRAşi EVH funcţionează numai când sunt instalatecorect pe direcţia curgerii, adică pe direcţiaindicată de săgeată.

În mod normal, ventilele electromagneticeinstalate în faţa unui ventil termostatic trebuie săfie cât mai aproape de acesta.

Aceasta împiedică loviturile hidraulice când sedeschide ventilul electromagnetic.

Af0_0001

Af0_0003

Se are în vedere instalarea corectă a conductelordin jurul ventilului astfel încât să nu apară nici ofisură.

Instalarea

În mod normal, brazarea/sudarea ventilelorelectromagnetice EVR/EVRA şi EVH nu necesitădemontarea lor, cu condiţia să se ia măsuri deevitare a încălzirii ventilului.

Notă! Se va proteja totdeauna armăturaconductei împotriva stropilor de sudură.

Af0_0004

După pozarea ventilului pe conductă, se îndepărtează corpul ventilului pentru a proteja decăldură O-ringurile şi garniturile. În instalaţiile cuconducte de oţel sudate, se recomandă montareaunui filtru de tip FA sau similar înaintea ventiluluielectromagnetic. (La o instalaţie nouă, se recomandăspălarea înainte de punerea în funcţiune).

Măsuri de precauţie laEVRA 32 & 40:





Af0_0005

Toate ventilele electromagnetice din sistemtrebuie deschise, fie prin aplicarea unei tensiuni labobină fie prin deschiderea manuală a ventilelor(cu condiţia să fie prevăzut un ax de acţionaremanuală). Nu uitaţi să înşurubaţi axul la loc

înainte de punerea în funcţiune, altfel ventilul nuse va putea închide.

Atunci când se testează presiunea:

Se va folosi totdeauna o contra-forţă când sestrânge ventilul electromagnetic pe conducte,adică două chei pe aceeaşi parte a ventilului.

Af0_0006





V en t i l e


Când montaţi bobina trebuie să o presaţi în jospe tija armăturii până se aude un zgomot (clic).Asta înseamnă că bobina a fost montată corect.

Notă: Nu uitaţi să montaţi un inel de etanşare “O” între corpul ventilului şi bobină.

Asiguraţi-vă că O-ringul este neted, fărădefecţiuni şi pe suprafaţa lui nu se află vopsea sauorice alt material.

Notă: Inelul “O” trebuie schimbat la intervenţia dedepanare.

Af0_0018

Atenţie la intrările cablurilor. Trebuie ca apa să nupoată pătrunde în cutia de borne.

Af0_0019

Cablul trebuie conectat printr-o buclă de picături.

Af0_0009

Bobina

Întreaga circumferinţă a cablului trebuie sa fiecuprinsă în intrarea cablului. Deci, se va folositotdeauna cablu rotund (este singurul tip decablu care poate fi etanşat efectiv).

Af0_0010

Atenţie la culorile firelor în cablu.

Galben/verde este totdeauna împământarea.

Firele monocolore sunt fie faza fie nulul.

Af0_0011





Atunci când se schimbă o bobină poate finecesar să se folosească scule, de exemplu douăşurubelniţe.

Af0_0012

Asiguraţi-vă că datele bobinei (tensiune şifrecvenţă) şi tensiunea de alimentare corespund.Dacă nu, bobina se poate arde. Asiguraţi-vătotdeauna că ventilul şi bobina sunt compatibile.

Când se schimbă o bobină într-un EVR 20 NC(NC = normal închis) se are în vedere că:- Un corp de ventil care foloseşte o bobină cu

curent alternativ are o armătură pătrată.- Un corp de ventil care foloseşte o bobină cu

curent continuu are o armătură rotundă.

Montarea bobinelor greşite are ca rezultat un MOPD(presiune diferenţială maximă de funcţionare) maiscăzut.Vezi datele de pe manşon. În măsura în care este posibil, se vor alegetotdeauna bobine cu o singură frecvenţă. Aceasta

degajă mai puţină căldură decât cu două frecvenţe(de ex. 50/60 Hz).Se folosesc ventile electromagnetice NC (normal închise) pentru sistemele în care ventilul trebuie sărămână închis (dezenergizat) pe majoritatea durateide funcţionare.Se folosesc ventile electromagnetice NO (normaldeschise) pentru sistemele în care ventilul trebuiesă rămână deschis (dezenergizat) pe majoritateaduratei de funcţionare. Nu se înlocuieşte niciodatăun ventil electromagnetic NO cu unul NC sau invers.

Af0_0014

Două etichete sunt l ivrate cu fiecare bobină “clip-on”. Eticheta adezivă este pentru a fi lipită pe

partea laterală a bobinei, iar cealaltă, cu gaură,trebuie să fie pusă peste tija armăturii înainte de ase monta bobina pe poziţie.

Af0_0013

Af0_0015

Af0_0020

Bobina

Produsul corect(Tipul “vechi” de bobină)

Noile tipuri de bobine “clip-on”



Manualul frigotehnistului Presostate


P r e s o s t a t e

Cuprins pagina

Instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Instalarea tubului capilar suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Reglare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Reglarea presiunii joase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Reglarea presiunii înalte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Exemple cu patru compresoare în paralel (R404A). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Reglarea pentru funcţionarea în spaţii deschise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Presiuni de vaporizare orientative (pe) pentru diferite tipuri de instalaţii frigorifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Testarea funcţionării contactelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Reglarea corectă a presiunii pentru instalaţia dumneavoastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25




Note





P r e s o s t a t e

Presostatul KP se montează pe o consolă sau peun suport complet neted. Presostatul KP poate fimontat chiar pe compresor.

În condiţii nefavorabile, un suport în unghi poate

să amplifice vibraţiile în planul de montare. Decise va folosi totdeauna un suport de perete cândapar vibraţii puternice.

Al0_0001

Dacă există riscul apariţiei picăturilor de apă sau astropirii, trebuie folosit capacul superior care estelivrat. Capacul măreşte gradul de închidere pânăla IP 44 şi este adecvat pentru toate presostatele

KP. Pentru obţinerea IP 44, orificiile din placaposterioară a presostatului trebuie acoperite prinmontarea fie a unui suport Danfoss fie a uneiplăci de perete.

Capacul superior este furnizat cu toatepresostatele care permit rearmarea automată.Aceasta se poate folosi de asemenea cupresostatele cu rearmare manuală, dar în acestcaz trebuie cumpărate separat (nr. de cod:pentru presostatul simplu, 060-109766; pentrupresostatul dublu, 060-109866).

Dacă presostatul urmează sa fie folosit în condiţiiinsalubre sau dacă poate fi expus la stropiri

puternice - din partea superioară sau laterală- trebuie să fie dotat cu o carcasă de obturare.Carcasa poate fi folosită fie împreună cu unsuport în unghi, fie cu un suport de perete.

Al0_0007

Al0_0008

Ak0_0020

Dacă există riscul ca presostatul să fie montat în

zone sub influenţa apei grele, se poate obţineun grad mai bun de închidere prin montareaacestora într-o carcasă cu grad de protecţie IP 55.

Carcasa cu grad de protecţie IP 55 estedisponibilă atât pentru presostatul simplu (060-033066) cât şi pentru cel dublu (060-035066).

Instalare





Conectarea la presiune a presostatului trebuiefăcută totdeauna la conductă astfel încât lichidulsă nu se poată colecta în burduf. Riscul apare înspecial atunci când:

presostatul este montat în condiţii de mediu

cu temperatură scăzută, de exemplu încurent de aer,

conectarea este realizată pe partea inferioarăa conductei.

Apariţia acestui lichid poate să afecteze reglareala presiune înaltă. În consecinţă, pulsaţiacompresorului nu va fi amortizată şi poate săapară o creştere a trepidaţiilor de contact

Al0_0009

Al0_0010

Tubul capilar suplimentar poate să se rupădacă apar vibraţii şi aceasta poate să conducă

la pierderea completă a încărcăturii sistemului.Este deci foarte important să fie respectateurmătoarele reguli:

Când se montează direct pe compresor:Să se asigure tubul capilar astfel încâtinstalaţia compresor/presostat să vibreze caun tot. Tubul capilar suplimentar trebuie săfie încolăcit şi legat.

Notă: În conformitate cu normele EN nu este permis a sefolosi tuburi capilare pentru racordarea presostatelor. În acest caz este prescris un racord de ¼”.

Al0_0011

Alte tipuri de montaj: Tubul capilar

suplimentar într-o buclă liberă. Se fixeazăde compresor lungimea tubului capilar întrecompresor şi buclă. Se fixează lungimeatubului capilar dintre buclă şi presostat desuportul presostatului.

În cazul unor vibraţii foarte puternice, serecomandă tuburi capilare din oţel de tip Danfosscu racordare cu holender:nr. de cod pentru 0,5 m = 060-016666nr. de cod pentru 1,0 m = 060-016766nr. de cod pentru 1,5 m = 060-016866

Instalare

Instalarea tubului capilarsuplimentar

Al0_0012

Presostatele KP pot fi reglate cu ajutorul uneibutelii de aer comprimat. Se va verifica măsura în care contactele de comutare sunt corectconectate pentru funcţiile cerute.

Reglare

Reglarea presiunii joase:

Reglarea presiunii înalte:

Se fixează presiunea de pornire (CUT IN) lareperul (A) de pe scală Se fixează apoi intervalulde reglare pe scala de diferenţial (B). Presiunea deoprire = CUT IN minus DIFF.

Se fixează presiunea de oprire (CUT OUT) lareperul (A) de pe scală. Se fixează apoi intervalulde reglare pe scala de diferenţial (B). Presiunea depornire = CUT OUT minus DIFF.

Nu uitaţi: scalele sunt doar orientative.





P r e s o s t a t e

Când compresorul, condensatorul şi rezervorul delichid sunt situate în spaţiu deschis, presostatulde joasă presiune KP trebuie reglat să cuplezela o valoare a presiunii mai joasă decât cea mai joasă presiune care poate să apară (temperaturadin jurul compresorului) în timpul funcţionariipe timp de iarnă. În acest caz, după perioadede oprire mai lungi presiunea din rezervorul delichid determină presiunea de aspiraţie.

Exemplu:Cea mai joasă temperatură care apare în jurulcompresorului (-20°C) înseamnă, pentru R404A, opresiune de 1 bar. CUT IN (pornirea) trebuie fixatăla -24°C (corespunzătoare la 1,6 bar). Al0_0013

Compresor CUT OUT(oprire)

CUT IN(pornire)

1 –0,05 bar 0,35 bar

2 0,1 bar 0,5 bar

3 0,2 bar 0,6 bar4 0,35 bar 0,75 bar

NB. Dispozitivul de reglare a presiunii trebuiemontat astfel încât lichidul să nu se poată colecta în partea inferioară.

Mediu: îngheţată la -25°C,t

o=-37oC

po=-0,5 bar

linia de aspiraţie Δp corespunzătoare la 0,1 bar.Căderea de presiune Δp pe conducta de aspiraţie

este de 0,1 bar.Fiecare presostat (de ex. KP2) trebuie sa fie reglatindividual conform tabelului alăturat.

Exemple cu patru compresoareîn paralel (R404A)

Reglarea pentru funcţionarea înspaţii deschise

Presiuni de vaporizareorientative (p

e) pentru

diferite tipuri de instalaţiifrigorifice

Al0_0015

Temp. camerei (tR) Tipul instalaţiei Dif. între t

eşi

tmediu

(aer)

Presiunea devaporizare(p

e)

RH[%](umiditaterelativă)

Fixarea lui KP2/KP1(pornire - oprire)D=regl.pres.funcţ.S= regl.pres.sig.

+0.5°/+2°C Cameră frigorifică ptr. carnecu circulaţie forţată de aer

10K 1,0 - 1,1 bar(R134a)

85 0,9 - 2,1 bar (D)

+0.5°/+2°C Cameră frigorifică ptr. carne

cu circulaţie naturală de aer

12K 0,8 - 0,9 bar

(R134a)

85 0,7 - 2,1 bar (D)

–1°/0°C Vitrină frigorifică deschisăptr. carne refrigerată

14K 0,6 bar(R134a)

85 0,5 - 1,8 bar (D)

+2°/+6°C Cameră frigorifică ptr. lapte 14K 1,0 bar(R134a)

85 0,7 - 2,1 bar (D)

0°/+2°C Cameră frig. fructe Răcitorprod.vegetale

6K 1,3 - 1,5 bar(R134a)

90 1,2 - 2,1 bar (D)

–24°C Congelator 10K 1,6 bar(R134a)

90 0,7 - 2,2 bar (S)

–30°C Cameră ventilată decongelare

10K 1 bar(R134a)

90 0,3 - 2,7 bar (S)

–26°C Congelator de îngheţată 10K 1,4 bar(R134a)

90 0,5 - 2,0 bar (S)





Al0_0018

Când sunt conectate cablurile electrice şi sistemulse află la presiunea normală de funcţionare,funcţia de contact poate fi testată manual.

În funcţie de presiunea burdufului presostatului şide reglaje, dispozitivul de testare trebuie împins

în sus sau în jos. Orice mecanism de rearmaredevine inoperant în timpul testului.

Presostate simple: Se foloseşte dispozitivul detestare din partea superioară stângă.

Presostate duble: Se foloseşte dispozitivulde testare din partea stângă pentru testareapresiunii joase şi cel de pe partea inferioarădreaptă pentru testarea înaltei presiuni.

Atenţie:Funcţia de contact de peun presostat KP nu trebuie

testată niciodată prin activareadispozitivului de pe parteasuperioară dreaptă. Dacă această regulă esteignorată, presostatul poate să se decalibreze. Încel mai rău caz, funcţia poate fi deteriorată.

Al0_0019

Testarea funcţionăriicontactelor

La presostatul dublu tip KP 15 cu rearmareopţională automată sau manuală pe poziţiapresiune joasă şi presiune înaltă, se selecteazărearmarea automată atunci când urmează săfie efectuată revizia. Presostatul poate atunci săfie repus în funcţiune automat. Nu uitaţi, dupărevizie se selectează modul de rearmare iniţial.

Presostatul poate fi protejat împotriva fixăriipe rearmare automată: Se îndepărtează doarşaiba care controlează funcţia de rearmare!Dacă aparatul urmează să fie protejat împotrivavibraţiilor, şaiba poate fi sigilată cu lac roşu.

Al0_0020

Presiune joasă rearmare manuală *) rearmare automată rearmare automată rearmare manuală

Presiune înaltă rearmare manuală *) rearmare manuală rearmare automată rearmare automată

*) Fixată din fabrică Al0_0021





P r e s o s t a t e

Presostatul KP cu ţevi de legătură brazate poatefi folosit în locul presostatelor cu holendere însistemele ermetice.

Al0_0006

Al0_0002

Al0_0003

În instalaţiile cu amoniac în care se folosescpresostate, acestea trebuie sa fie de tip KP-A. Uncuplaj cu M10 x0,75 + ¼ - 18 NPT (cod nr. 060-

014166).

Pentru sistemele frigorifice care conţin o mare

cantitate de agent frigorific şi unde este necesar/este de dorit să se ia măsuri suplimentare desiguranţă: Se foloseşte KP 7/17 cu burduf dublu.Sistemul se va opri dacă unul dintre burdufuri serupe - fără pierdere de agent frigorific.

Reglarea corectă apresiunii pentru instalaţiadumneavoastră

Pentru sistemele care funcţionează cu presiune joasă de vaporizare, şi atunci când presostatultrebuie reglat (nu numai verificat): Se foloseşteKP 2 cu un diferenţial mic.Un exemplu în care presostatul şi termostatulsunt în serie:KP 61 reglează temperatura prin oprire/pornire acompresorului.KP 2 opreşte compresorul atunci când presiuneade aspiraţie devine prea scăzută.KP61:pornire = 5 °C (2,6 bar)oprire = 1°C (2,2 bar)KP 2 pentru presiune joasă:

pornire = 2,3 baroprire = 1,8 bar

Al0_0004





Al0_0005

Pentru sistemele în care KP este activat rar(alarmă) şi pentru sistemele în care KP este sursade semnal pentru PLC, etc.: Se utilizează KP cucontacte aurite; acestea oferă un contact bun latensiuni joase.

Reglarea corectă apresiunii pentru instalaţiadumneavoastră



Manualul frigotehnistului Termostate


T er m o s t a t e

Cuprins pagina

Instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Termostatul KP cu senzor de aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Reglare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Termostatul cu rearmare automată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Termostatul cu rearmare pe maxim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Termostatul cu rearmare pe minim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Exemplu de reglaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Testarea funcţionării contactelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

La termostatul dublu KP 98. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Termostatul adecvat pentru instalaţia dumneavoastră frigorifică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Încărcătură de vapori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Încărcătură cu absorbţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Tensiune scăzută. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Plasarea unui tub capilar suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Termostatul cu încărcătură de vapori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33




Note





T er m o s t a t e

Dacă există riscul apariţiei picăturilor de apăsau al vaporilor se montează un capac superior.Capacul măreşte gradul de închidere la IP 44şi este adecvat pentru toate termostatele KP.Capacul superior trebuie să fie cumpărat separat

(nr. de cod: pentru presostatul simplu, 060-109766; pentru presostatul dublu, 060-109866).

Pentru a obţine IP 44, se acoperă toate orificiiledin placa posterioară a termostatului.

Aj0_0001

Aj0_0002

Ak0_0020

Dacă există riscul ca termostatul să fie montat

în zone sub influenţa apei grele, se poate obţineun grad mai bun de închidere prin montareaacestora într-o carcasă cu grad de protecţie IP 55.Carcasa cu grad de protecţie IP 55 estedisponibilă atât pentru termostatul simplu (060-033066) cât şi pentru cel dublu (060-035066).

Dacă aparatul urmează să fie folosit în condiţiiinsalubre sau dacă poate fi expus la aburiputernici, trebuie să fie dotat cu un capac deprotecţie. Capacul poate fi folosit fie împreună cu

o consolă în unghi (060-105666), fie cu o consolăde perete (060-105566).

Instalare

Nu uitaţi că diferenţialul este afectat de către

circulaţia aerului în jurul senzorului. Insuficientacirculaţie a aerului poate să mărească diferenţialulcu 2-3°C.

Se plasează termostatul de cameră astfel încâtaerul să poată circula liber în jurul senzorului. În acelaşi timp, asiguraţi-vă că senzorul nu estesupus curenţilor de aer de la uşi sau radiaţiilor dela suprafaţa vaporizatorului.

Nu se plasează niciodată termostatul direct peun perete rece; aceasta conduce la creştereadiferenţialului. Se va monta unitatea pe o placăizolatoare.

Aj0_0003

Termostatul KP cu senzor de aer





Ah0_0006

Atunci când se instalează senzorul: Nu uitaţică aerul trebuie să poată circula liber în jurulsenzorului.Prin verificarea, de exemplu, a temperaturiiaerului recirculat, senzorul nu trebuie să atingă

vaporizatorul.

Termostatul KP cu senzor de aer

Termostatul KP cu senzor cilindricExista trei modalităţi de fixare a senzorului:1) Pe conductă2) Între tolele vaporizatorului3) Într-o teacă

Când se foloseşte o teacă: Se va utiliza totdeaunao pastă bună conducătoare de căldură (nr. de cod041E0110) pentru a asigura un contact bun întresenzor şi mediu.

Aj0_0004

Se fixează totdeauna cea mai mare temperaturăpe scala de valori.

Apoi se fixează diferenţialul pe scala DIFF.Temperatura fixată pe scala de valori corespunde în acest mod temperaturii la care compresorulfrigorific se va declanşa pe măsură ce creştetemperatura. Compresorul se va opri atunci cândtemperatura corespunde valorii fixate pe scalaDIFF.Pentru pre-setarea termostatelor încărcate cuvapori, trebuie folosite curbele grafice stabilite înbroşurile cu instrucţiunile pentru utilizatori. Cândcompresorul nu se opreşte atunci când este setatpentru temperaturi joase de oprire: Se verificădacă diferenţialul nu a fost fixat la o valoare preamare.

Se setează cea mai mare valoare a temperaturii =temperatura de oprire de pe scala de valori.

Se fixează reglajul diferenţialului.Când temperatura de pe senzorul termostatuluicorespunde cu setarea de pe diferenţial, sistemulpoate fi repus în funcţiune prin apăsareabutonului “Reset”.

Aj0_0006

Aj0_0005

Se setează cea mai joasă temperatură deoprire de pe scala de valori. Este fixat reglajuldiferenţialului.Când temperatura din jurul senzoruluitermostatului s-a ridicat până la reglajuldiferenţialului, compresorul poate fi repus înfuncţiune prin apăsarea butonului “Reset”.

Reglare

Termostatul cu rearmareautomată

Termostate cu rearmare pemaxim

Termostate cu rearmare peminim





T er m o s t a t e

Temperatura dintr-o cameră de congelareurmează să fie controlată printr-un termostatcu ventil electromagnetic. Sistemul este de tip“pump-down” şi se opreşte prin intermediul unuipresostat de joasă presiune.

În acest caz, presostatul nu trebuie reglat săse oprească la o presiune mai joasă decâteste necesar. În acelaşi timp, acesta trebuie sase declanşeze la o presiune corespunzătoaretemperaturii de declanşare a termostatului.

Exemplu:Camera de congelare R404ATemperatura camerei: –20°CTemperatura de oprire a termostatului: –20°CTemperatura de pornire a termostatului: –18°CPresiunea de oprire a presostatului: 0.9 bar (–32°C)Presiunea de pornire a presostatului: 2.2 bar (–18°C)

Când sunt conectate cablurile electrice, funcţiade contact poate fi testată manual. În funcţiede temperatura senzorului şi de reglajultermostatului, dispozitivul de testare trebuie împins în sus şi în jos. Orice mecanism derepunere în funcţiune devine inoperant în timpul

acestui test.Se foloseşte dispozitivul de testare în parteasuperioară stânga.

Aj0_0009

Aj0_0007

Exemplu de reglaj

Testarea funcţionăriicontactelor

Atenţie:Funcţia de contact la un termostatsimplu KP nu trebuie niciodată să fietestată prin activarea dispozitivuluipe partea dreaptă.

Dacă acest avertisment este ignorat, termostatulpoate să se deregleze. În cel mai rău caz, funcţiaeste dereglată.

Se foloseşte acest dispozitiv de testare depe partea stângă pentru a testa funcţia decreştere a temperaturii uleiului iar dispozitivulde testare de pe partea dreaptă inferioarăpentru testarea funcţiei de creştere atemperaturii gazului de refulare.

Aj0_0010

La termostatul dublu KP 98:





Termostatul trebuie sa conţină următoarea încărcătură corectă, aşa cum este descris mai jos:

Î n c ă r c ă t u r ă

v a p o r i 60I8012

Tub capilar vertical

60I8032

Serpentină pentru aerla distanţă

60I8013

Serpentină pentru aer(inclusă în termostat)

Î n c ă r c ă t u r ă

c u a

b s o r b ţ i e

60I8017

Sondă cu contactdublu la distanţă

60I8008

Sondă cilindrică ladistanţă

60I8013

Serpentină pentru aer(inclusă în termostat)

60I8018

Serpentină pentru aerla distanţă (pentrumontare pe canalede aer)

Termostatul adecvat pentruinstalaţia dumneavoastrăfrigorifică

Temperaturi joase, burduf insensibil la variaţiile

temperaturii mediului ambiant; el trebuie sa fiecea mai rece parte a aparatului. Termostat cusenzor spiral pentru aer: Pentru creşteri şi scăderigradate ale temperaturii (mai puţin de 0,2 K/min),de exemplu în camere frigorifice mari, pline cumulte produse, este recomandat sistemul KP 62cu încărcătură de vapori.

Încărcătură de vapori

Temperaturi mari, sensibil la variaţiiletemperaturii mediului ambiant. Burduful poate fimai rece sau mai cald decât restul aparatului.Termostat cu senzor spiral pentru aer: Pentruschimbări rapide de temperatură (mai mult de 0,2K/min.) de exemplu în camere frigorifice mai miciunde rata de variaţie este mare, se recomandă KP62 cu încărcătura de absorbţie.

Încărcătură cu absorbţie

Pentru sistemele în care KP este activat rar(alarmă) şi pentru sistemele în care KP estesursa de semnal pentru PLC etc. (tensiunescăzută): Se foloseşte KP cu contacte aurite,acest lucru conferind un contact mai bun latensiuni joase.

Aj0_0012

Tensiune scăzută





T er m o s t a t e

Aj0_0017

Termostatul dublu KP 98Tubul capilar suplimentar se poate rupe dacăapar vibraţii şi aceasta poate duce la pierderiale încărcăturii termostatului. Este deci foarteimportant sa fie respectate următoarele reguli:

Când se montează direct pe compresor: Seasigură tubul capilar astfel încât instalaţiacompresor/ termostat să vibreze ca un tot.Tubul capilar suplimentar trebuie să fie încolăcit şi legat.

Alte tipuri de montare: Tubul capilarsuplimentar în spirala în buclă liberă. Seva avea grijă ca tubul capilar să fie fixat decompresor până la bucla liberă.Fixaţi capilarul de la termostat până la buclăpe postamentul termostatului.

Plasarea unui tub capilarsuplimentar

Aj0_0014

Nu se va monta niciodată un termostat KP cu încărcătură cu vapori într-o cameră în caretemperatura este sau poate fi mai scăzută decât în camera frigorifică.

Aj0_0015

Nu se va monta niciodată capilarul unuitermostat KP de-a lungul conductei de aspiraţieprin intrarea în perete.

Termostate cu încărcătură devapori



Manualul frigotehnistului Regulatoare de presiune


R e g ul a t o ar e

d e

pr e s i un e

Cuprins pagina

Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Regulatorul presiunii de vaporizare KVP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Regulatorul presiunii de condensare KVR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Regulatorul presiunii din carter KVL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Regulatorul de capacitate KVC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Regulatorul de presiune din rezervorul de lichid KVD. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Identificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Brazare /lipire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Testarea presiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Vacuumare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Reglaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Regulatoare presiune de vaporizare KVP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Regulatoare presiune carter KVL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Regulatoare presiune de condensare KVR + NRD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Regulatorul presiunii de condensare KVR + KVD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Regulatoarele de presiune Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43




Note





R e g ul a t o ar e

d e

pr e s i un e

Regulatoarele de presiune tip KV controleazăpărţile de joasă şi înaltă presiune ale sistemului îndiverse condiţii de sarcină:KVP este folosit ca regulator al presiunii devaporizare.

KVR este folosit ca regulator al presiunii decondensare.KVL este folosit ca regulator al presiunii din carter.KVC este folosit ca regulator de capacitate.NRD este folosit ca regulator al presiuniidiferenţiale şi ca regulator al presiunii dinrezervorul de lichid.KVD este folosit ca regulator al presiuni înrezervorul de lichid.CPCE este folosit ca regulator de capacitate.

Ak0_0031

Ak0_0025

Ak0_0019

În sistemele frigorifice cu vaporizatoare legate în

paralel şi compresoare legate în paralel, şi în careeste necesară aceeaşi presiune de vaporizare, KVPtrebuie instalat pe conducta comună de aspiraţie.

Regulatorul presiunii de vaporizare este instalatpe conducta de aspiraţie după vaporizator pentrureglarea presiunii de vaporizare în instalaţiilefrigorifice cu unul sau mai multe vaporizatoare şiun compresor.

În astfel de instalaţii frigorifice (care funcţioneazăcu diferite presiuni de vaporizare) KVP seinstalează după vaporizatorul cu presiunea ceamai mare de vaporizare.

Fiecare vaporizator este activat de un ventilelectromagnetic în conducta de lichid.Compresorul este controlat de un presostat lafuncţionarea în pump-down. Presiunea maximăde pe partea de aspiraţie corespunde celei mai joase temperaturi din cameră.

Utilizare

Regulatorul presiunii devaporizare KVP

Regulatorul KVP al presiunii de vaporizare are unracord pentru manometru care se foloseşte cândse reglează presiunea de vaporizare. KVP menţineconstantă presiunea în vaporizator.

KVP se deschide la ridicarea presiunii de intrare(presiunea de vaporizare).

Ak0_0023





KVR se instalează în mod normal întrecondensatorul răcit cu aer şi rezervorul de lichid.KVR menţine constantă presiunea încondensatoarele răcite cu aer. El se deschidela creşterea presiunii de intrare (presiunea de

condensare).KVR împreună cu KVD sau cu NRD asigurăo presiune a lichidului suficient de mare înrezervorul de lichid în diverse condiţii defuncţionare.Regulatorul presiunii de condensare KVR are unracord pentru manometru pentru a fi utilizatatunci când se reglează presiunea de condensare. Ak0_0026

În situaţiile în care atât condensatorul răcit cu aercât şi rezervorul de lichid sunt situate în exterior, în mediu foarte rece, poate fi dificil să se pună înfuncţiune sistemul frigorific după o perioadă deoprire mai lungă.

În astfel de condiţii, KVR se instalează în faţacondensatorului răcit cu aer, cu un ventil NRD peconducta de by-pass a condensatorului.

NRV împiedică întoarcerea lichidului în timpuloperaţiunii de punere în funcţiune.

Ak0_0027

Regulatorul presiunii decondensare KVR

KVR este folosit de asemenea pentru recuperareacăldurii. Pentru această utilizare, KVR se instalează între recuperatorul de căldură şi condensator.

Este necesar să se instaleze un NRV întrecondensator şi rezervorul de lichid pentru apreveni recondensarea lichidului în condensator.

Ak0_0028

KVR poate fi folosit ca supapă de descărcare îninstalaţii frigorifice cu dezgheţare automată. Înacest caz KVR se instalează între conducta deieşire din vaporizator şi rezervorul de lichid.

Notă!KVR nu se foloseşte niciodată ca supapă desiguranţă.

Ak0_0029

Regulatorul presiunii din carter KVL limiteazăfuncţionarea compresorului şi pornirea dacăpresiunea de aspiraţie devine prea mare.

Este instalat pe conducta de aspiraţie a instalaţieifrigorifice, imediat înaintea compresorului.

KVL este folosit adesea în sistemele frigorificecu compresoare ermetice sau semi-ermetice

destinate pentru domenii de temperaturi joase.KVL se deschide la reducerea presiunii de ieşire(presiunea de aspiraţie).

Ak0_0024

Regulatorul presiunii din carter KVL





R e g ul a t o ar e

d e

pr e s i un e

KVC este folosit pentru reglarea puterii îninstalaţiile frigorifice în care apar situaţii desarcină scăzută când este necesar să se evitepresiunea de aspiraţie scăzută “funcţionareacompresorului în cicluri scurte şi dese”.

O presiune de aspiraţie prea joasă va provocade asemenea vacuum în sistemul frigorific şiva conduce astfel la riscul infiltrării umezelii în instalaţiile frigorifice cu compresor deschis.KVC se instalează în mod normal pe conductade scurtcircuitare între conducta de refularea compresorului şi conducta de aspiraţie. KVCse deschide la scăderea presiunii de ieşire(presiunea de aspiraţie).

Ak0_0030

Se poate folosi ca alternativă la KVC unregulator de capacitate CPCE dacă estenecesară o mai mare exactitate a reglării,dacă este prezentă situaţia unei presiuni de

aspiraţie joasă sau a unei căderi de presiunemai ridicată între racordul de ieşire al CPCE şipresiunea de aspiraţie.

Ak0_0002

KVC poate fi instalat de asemenea pe o conductăde scurtcircuitare din conducta de refulare acompresorului, cu ieşirea situată într-un punct

între ventilul de laminare şi vaporizator.

Acest model de aranjare poate fi folosit la unrăcitor de lichid cu diverse compresore cuplate în paralel şi în care nu se foloseşte distribuitor delichid.

Ak0_0003

Regulatorul de capacitate KVC

KVD este folosit pentru menţinerea uneipresiuni suficient de mari în rezervorul delichid în sistemele frigorifice cu sau fărărecuperarea căldurii.

KVD este folosit împreună cu un regulator alpresiunii de condensare KVR.

Regulatorul presiunii din rezervorul de lichidKVD are un racord pentru manometru care seutilizează atunci când se reglează presiuneadin rezervorul de lichid.

KVD se deschide când se reduce presiunea deieşire (presiunea din rezervorul de lichid)

Ak0_0004

Regulatorul de presiune înrezervorul de lichid KVD





Toate regulatoarele de presiune KV au o etichetăpe care este înscrisă funcţiunea şi tipul ventilului,de ex. CRANKCASE PRESS. REGULATOR tip KVL

Eticheta conţine de asemenea domeniul depresiuni pentru funcţionarea ventilului şi presiunea

de operare maximă admisă a acestuia (PB/MWP).

O săgeată dublă (+ şi -) este imprimată în parteainferioară a etichetei. Direcţia + (plus) înseamnăpresiune mai mare şi - (minus) înseamnă presiunemai scăzută.

Regulatoarele de presiune KV pot fi folositecu toţi agenţii frigorifici existenţi, cu excepţiaamoniacului (NH

3), cu condiţia să fie respectat

domeniul de presiune respectiv.

Ak0_0032

Corpul ventilului este marcat cu dimensiuneaacestuia, de ex. KVP 15, cu o săgeată care indicăsensul de curgere prin regulator.

Ak0_0005

P S

Identificare

Asiguraţi-vă că sistemul de conducte din jurulregulatoarelor KV este curat şi bine asigurat.Aceasta va proteja regulatoarele împotrivavibraţiilor.

Toate regulatoarele de presiune KV trebuietotdeauna să fie instalate astfel încât curgerea săfie în direcţia săgeţii.

Regulatoarele de presiune KV pot fi de altfelinstalate în orice poziţie, dar ele nu trebuieniciodată să poată crea un blocaj de ulei sau deapă.

Ak0_0006

Instalare

În timpul brazării este important să se înfăşoare opânză umedă în jurul regulatorului.

Totdeauna se va orienta flacăra de gaz departe

de regulator astfel încât acesta să nu fie supusacţiunii directe a căldurii. Atunci când sebrazează, se va avea grijă să nu rămână materialde brazare în regulator deoarece aceasta ar împiedica funcţionarea.

Înainte de brazarea unui regulator KV,asiguraţi-vă că a fost îndepărtat orice ventil deconectare pentru manometre. Când se brazeazăregulatoarele KV se va folosi întotdeauna un gazinert. Ak0_0007

Atenţie!Aliajele din materialele de brazare şifluxul de căldură dau naştere unor

emanaţii care pot fi dăunătoarepentru sănătate. Citiţi instrucţiunile furnizorului şiurmaţi recomandările acestora de securitate. Ţineţicapul departe de fum în timpul brazării. Folosiţi obună ventilaţie şi/sau o conductă de evacuare

pentru flacără şi nu inhalaţi fumul şi gazele.Este o idee bună să folosiţi ochelari de protecţie.

Nu se recomandă sudarea atunci când agentulfrigorific se află în sistem. Se pot emite gazeagresive care pot, de exemplu, să deteriorezeburdufurile din regulatoarele KV sau alte părţicomponente ale sistemului frigorific.

Brazare/lipire





R e g ul a t o ar e

d e

pr e s i un e

Regulatoarele de presiune KV pot fi testate lapresiune după ce au fost instalate, cu condiţiaca presiunea de testare să nu depăşeascăpresiunea maximă permisă înscrisă pe ventile.Presiunea de încercare maximă pentru

ventilele KV este prezentată în tabel.

În timpul vacuumării instalaţiei frigorifice, toateventilele KV trebuie să fie deschise. Ventilele KVsetate în fabrică vor avea la livrare următoarelepoziţii:KVP, închis

KVR, închisKVL, deschisKVC, deschisKVD, deschis

Este deci necesar să se înşurubeze din nouşurubul de reglaj al KVP şi KVR în sens inversacelor de ceasornic în timpul vacuumăriisistemului.

În cazuri individuale poate fi necesar să sevacuumeze atât din partea de înaltă presiunecât şi din partea cu presiune joasă în instalaţiafrigorifică.

Vacuumarea prin racordurile pentru manometre

ale KVP, KVR şi KVD nu este recomandatădeoarece în aceste porţiuni orificiile sunt foartemici.

Ak0_0009

Tip Presiunea de testare,bar

KVP 12 - 15 - 22 28

KVP 28 - 35 25

KVL 12 - 15 - 22 28KVL 28 - 35 25

KVR 12 - 15 - 22 31

KVR 28 - 35 31

KVD 12 - 15 31

KVC 12 - 15 - 22 31

Testarea presiunii

Vacuumare





Atunci când se reglează regulatoarele depresiune KV în instalaţiile frigorifice este binesă se folosească reglajul fabricii ca punct deplecare.

Reglajul din fabrică pentru fiecare regulator

de presiune poate fi aflat prin măsurareadistanţei de la capătul ventilului la capătulşurubului de reglaj.

Tabelul prezintă reglajul din fabrică, distanţa“x” şi schimbarea de presiune per revoluţie aşurubului de reglaj pentru toate tipurile KV.

Regulatoarele presiunii de vaporizare KVP suntfurnizate întotdeauna cu un reglaj din fabrică de2 bar. Prin rotirea în sensul acelor de ceasornicse obţine o presiune mai mare, iar prin rotirea în sens invers acelor de ceasornic se obţine opresiune mai joasă.

După ce sistemul s-a aflat în regim de funcţionarenormal pentru o perioadă, este necesară o reglarefină. Se va folosi totdeauna un manometru atuncicând se face o reglare fină.

Dacă se foloseşte KVP pentru protecţia congelării,reglarea fină trebuie făcută când sistemulfuncţionează la capacitate minimă. Nu uitaţi sărepuneţi la loc capacul de protecţie pe şurubul de

reglare după reglarea finală. Ak0_0011

Ak0_0010

TipReglaj

fabricăX mm bar/rev.

KVP 12 - 15 - 22 2 bar 13 0.45

KVP 28 - 35 2 bar 19 0.30

KVL 12 - 15 - 22 2 bar 22 0.45

KVL 28 - 35 2 bar 32 0.30

KVR 12 - 15 -22 10 bar 13 2.5

KVR 28 - 35 10 bar 15 1.5

KVD 12 - 15 10 bar 21 2.5

KVC 12 - 15 - 22 2 bar 13 0.45

Reglaj

Regulatoarele presiunii devaporizare KVP

Regulatoarele de presiune în carter KVL suntfurnizate întotdeauna cu un reglaj din fabrică de2 bar.

Prin rotirea în sensul acelor de ceasornic se obţineo presiune mai mare, iar prin rotirea în sens inversacelor de ceasornic, o presiune mai mică.

Reglajul din fabrică este punctul în care KVL începe să se deschidă sau în care de abia s-a închis.

Deoarece compresorul trebuie să fie protejat,reglarea KVL este presiunea maximă admisă deaspiraţie a compresorului. Reglarea trebuie să fie

făcută folosindu-se manometrul pentrupresiunea de aspiraţie a compresorului. Ak0_0012

În instalaţiile frigorifice cu KVR + NRD, reglareaKVR trebuie să ducă la obţinerea unei presiuniadecvate în rezervorul de lichid.

Presiunea din condensator cu 1,4 până la 3,0 bar(căderea de presiune prin NRD) mai mare decâtpresiunea din rezervorul de lichid trebuie să fieacceptabilă. Dacă nu este acceptabilă, trebuierealizat un montaj cu KVR + KVD.

Această reglare este bine să fie făcută pe timpulfuncţionării în perioada de iarnă.

Ak0_0013

Regulatoarele de presiune încarter KVL

Regulatoarele presiunii decondensare KVR + NRD





R e g ul a t o ar e

d e

pr e s i un e

În instalaţiile frigorifice cu KVR + KVD, presiuneade condensare trebuie reglată mai întâi cu KVR întimp ce KVD este închis (şurubul de reglare întorscomplet înapoi în sens invers acelor de ceasornic).

Apoi, KVD trebuie reglat la o presiune a

rezervorului de lichid, de ex. cu circa 1 bar maimică decât presiunea de condensare.Pentru această reglare trebuie folosit un manometruşi este bine să fie făcută pe perioada de iarnă.

Dacă presiunea de condensare este reglată întimpul verii, trebuie folosită una dintreprocedurile următoare:1) Într-o instalaţie frigorifică nou instalată cu o

reglare KVR/KVD de 10 bar ca punct de pornire,sistemul poate fi reglat prin numărareanumărului de ture ale şurubului de reglare.

2) Într-o instalaţie frigorifică existentă în carereglarea KVR/KVD nu este cunoscută, trebuie mai întâi stabilit punctul de plecare. Numărul de tureale şurubului de reglare poate fi apoi numărat.

Ak0_0014

Regulatoarele presiunii decondensare KVR + KVD

Regulatoare de presiune Danfoss

Produsul Folosit ca Deschide Domeniul de presiuni

KVP Regulator presiune de vaporizare la o creştere a presiunii la intrare 0 - 5.5 bar

KVR Regulator presiune de condensare la o creştere a presiunii la intrare 5 - 17.5 bar

KVL Regulator presiune în carter la o creştere a presiunii la ieşire 0.2 - 6 bar

KVC Regulator capacitate la o creştere a presiunii la ieşire 0.2 - 6 bar

CPCE Regulator capacitate la o creştere a presiunii la ieşire 0 - 6 bar

NRD Regulator diferenţial de presiune începe să deschidă când căderea de presi-une în ventil este de 1,4 bar, şi este completdeschis când căderea de presiune este 3 bar.

3 - 20 bar

KVD Regulator presiune rezervor la o cădere a presiunii la ieşire 3 - 20 bar



Manualul frigotehnistului Ventile pentru apă



a p ă

Cuprins pagina

Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Identificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Reglaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Întreţinere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Piese de schimb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50




Note






a p ă

Ventilele de apă presostatice WV sunt folosite îninstalaţiile frigorifice cu condensatoare răcite cuapă pentru menţinerea constantă a presiunii decondensare la diferite sarcini.

Ventilele de apă pot fi folosite pentru agenţii

frigorifici dacă nu se depăşeşte domeniul defuncţionare.

Ag0_0001

Ag0_0002

Ventilul de apă Danfoss tip WVFM constă dincorpul ventilului şi carcasa burdufului. Pe carcasaburdufului se află o etichetă pe care este înscristipul ventilului, intervalul de funcţionare şipresiunea de lucru maximă admisă.

Eticheta indică de asemenea presiunea de lucrumaximă admisă pe partea de apă, ca fiind PN 10conform IEC 534-4.Direcţia în care şurubul de reglaj trebuie rotitpentru o cantitate mai mare sau mai mică de apăeste înscrisă pe partea inferioară a ventilului.

Ventilul de apă tip WVFX constă din corpulventilului cu unitate de reglare pe o parte şicarcasa burdufului pe cealaltă parte.

Pe carcasa burdufului se află o etichetă pecare este înscris tipul ventilului, intervalul de

funcţionare şi presiunea de lucru maximă admisă.

Toate presiunile date se referă la parteacondensatorului. Stampat pe o parte a ventiluluise află PN 16 (presiune nominală) şi de ex.DN 15 (diametrul nominal), împreună cu kvs 1,9(capacitatea ventilului în m3 /h de apă la o căderede presiune de 1 bar). Ag0_0003

Utilizare

Identificare

Ag0_0004

RA şi DA sunt stampate pe partea opusă acorpului ventilului.

RA înseamnă “acţionare inversă” şi DA înseamnă“acţionare directă”.

Când se foloseşte WVFX ca ventil de presiunede condensare, carcasa burdufului trebuie să fiemontată întotdeauna în apropierea marcajului DA.





Ag0_0005

WVFM şi WVFX sunt instalate pe conducta deapă, în mod normal în faţa condensatorului, cucurgerea pe direcţia săgeţii.

Este bine să se instaleze totdeauna un filtru FA înfaţa ventilului de apă pentru a exclude pătrunderea

impurităţilor în piesele mobile ale ventilului.

Pentru a împiedica transmiterea vibraţiilor lacarcasa burdufului, carcasa trebuie conectată laconducta de refulare după separatorul de uleiprintr-un tub capilar.

Tubul capilar trebuie conectat la partea superioarăa conductei de refulare pentru a preveni refulareauleiului şi contaminarea cu impurităţi.

Ag0_0006

Ventilele de apă WVFM şi WVFX 32-40 sunt instalate în mod normal cu carcasa burdufului în sus.

Ag0_0007

Ventilele de apă WVFX 10-25 pot fi instalate înorice poziţie.

Instalare

Ventilele de apă WVFM şi WVFX trebuie să fiereglate pentru a obţine presiunea de condensarecerută. Prin rotirea şurubului de reglare în sensulacelor de ceasornic se obţine presiune mai joasă,iar prin rotirea acestuia în sens invers acelor deceasornic se obţine presiune mai mare.

Marcajele scalei de la 1 la 5 pot fi folosite pentru oreglare grosieră. Marcajul 1 corespunde la circa 2bar şi marcajul 5 corespunde la circa 17 bar.

De notat că intervalul de reglaj al ventilului estedat pentru momentul când ventilul începe să sedeschidă. Presiunea de condensare trebuie săcrească cu 3 bar pentru ca ventilul să se deschidăcomplet.

Ag0_0008

Reglaj






a p ă

Ag0_0009

Este bine să se includă ventilele de apă în întreţinerea preventivă deoarece se pot colectaimpurităţi (şlam) în jurul pieselor mobile aleventilelor.

Procedura de întreţinere poate să includă

spălarea ventilelor de apă, parţial pentru a îndepărta impurităţile şi parţial pentru a puteasă se “simtă” în ce măsură reacţia ventilelor s-a încetinit.

Spălarea ventilului WVFM este mai uşoară dacăse introduc două şurubelniţe sub şurubul dereglare.

Şurubul poate apoi să fie ridicat pentru a permitetrecerea unui jet mai puternic de apă.

Ag0_0010

Întreţinere

Ag0_0011

Ag0_0012

Ventilele WVFX pot fi spălate în mod similarfolosind două şurubelniţe introduse încrestăturile de pe fiecare parte a piesei de reglare(carcasa arcului) şi sub garnitura arcului.

Prin apăsarea şurubelniţelor spre conducte se

obţine un flux mai mare de apă.

Dacă apar neregularităţi în funcţionarea ventiluluide apă sau dacă apar scurgeri prin locaşulventilului, se demontează ventilul şi se curăţă.

Înainte de a demonta un ventil, trebuie să fieeliminată presiunea din carcasa burdufului,adică acesta trebuie deconectat de lacondensatorul instalaţiei frigorifice.

Înainte de demontare, se strânge arcul de reglarecomplet în sensul acelor de ceasornic prinreglarea la cea mai joasă presiune. Garniturileinelare şi O-ringurile rămase trebuie totdeaunaschimbate după demontare.





Ag0_0013

Piesele de schimb pentru ventilele de apă WVFMşi WVFX pot fi obţinute de la Danfoss:

Carcasă de burduf

Kit de service (care să conţină piese de schimb,garnituri şi vaselină pentru partea cu apă a

ventilului).Set de garnituri ca piesă de schimb pentruventilele tip WVFM.

Numerele de cod ale pieselor de schimb şi alesetului de garnituri sunt prezentate în catalogulde piese de schimb*.

*) Căutaţi documentaţia de piese de schimb pe www.danfoss.com

Piese de schimb



Manualul frigotehnistului Filtre deshidratoare şi vizoare de lichid


F i l t r e

d e s h i d r a t o ar e

ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

Cuprins pagina

Funcţionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Alegerea filtrului deshidrator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Poziţionarea în sistemul frigorific. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Brazare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Funcţionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Filtrul deshidrator se înlocuieşte atunci când. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

DCR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Folosirea garniturilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Montarea garniturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Depozitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Înlocuirea filtrului deshidrator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Filtre speciale produse de Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Filtre deshidratoare combi tip DCC şi DMC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Filtrul “după ardere”, tip 48-DA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Aplicaţie specială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Filtre deshidratoare DCL/DML . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Alegerea dimensiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

EPD (Punct de Echilibru Uscare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Capacitate de uscare (Cantitatea de apă reţinută) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Capacitatea lichidului (ARI 710*). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Capacitatea recomandată a sistemului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Filtre deshidratoare Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60




Note





F i l t r e


ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

Pentru asigurarea unei funcţionări optime, instalaţiafrigorifică trebuie să fie curată şi uscată în interior.

Înainte de punerea în funcţiune a instalaţieiumezeala trebuie îndepărtată prin vacuumare lao presiune maximă de 0,05 mbar abs.

În timpul operaţiunii, murdăria şi umezealatrebuie colectate şi îndepărtate. Aceasta serealizează printr-un filtru deshidrator care conţineun miez solid alcătuit din:

Site moleculare

Silicagel (eficienţă scăzută - nu se utilizează înfiltrele deshidratoare Danfoss)

Oxid de aluminiu activat şi o sită de poliester Ainserată în orificiul de vacuumare al filtrului.

DML: 100% site moleculareDCL: 80% site moleculare

20% alumină activată

Ah0_0001

Miezul solid poate fi comparat cu capacitateaunui burete de a absorbi apa şi de a reţine-o.

Sitele moleculare şi silicagelul reţin apa în timp ceoxidul de aluminiu reţine apa şi acizii.

Miezul solid B împreună cu sita din poliesterA acţionează de asemenea ca un filtru pentruimpurităţi.

Miezul solid reţine particulele mari de impurităţi,iar sita din poliester pe cele mici.

Filtrul deshidrator este capabil astfel să colectezetoate particulele de impurităţi mai mari de 25 μm.

Ah0_0011

Funcţionare

Filtrul deshidrator trebuie ales astfel încât săcorespundă diametrului ţevilor şi capacităţiiinstalaţiei frigorifice.

Dacă este necesar un filtru deshidrator curacorduri brazate, poate fi folosit cu foarte bunerezultate un filtru deshidrator DCL/DML tipDanfoss. Acesta are o capacitate foarte marede uscare care prelungeşte intervalul dintreschimbări.

Un inel pe racordul A indică faptul că racordul areo dimensiune în mm. Dacă racordul A este neted,adică fără inel, racordul are dimensiunea în inch

(ţoli). Tipul DCL poate fi folosit pentru agenţiifrigorifici CFC/HCFC. Tipul DML poate fi folositpentru agenţii frigorifici HFC. Vezi pagina 60pentru mai multe detalii.

Ah0_0018

Alegerea filtrului deshidrator





Ah0_0019

Filtrul deshidrator se montează în mod normal peconducta de lichid unde funcţia sa principală estede a proteja ventilul de laminare.

Viteza agentului frigorific pe conducta de lichideste scăzută şi deci contactul dintre agentul

frigorific şi miezul solid din filtrul deshidrator estebun. În acelaşi timp, căderea de presiune prinfiltrul deshidrator este scăzută.

Ah0_0020

Filtrul deshidrator poate fi instalat de asemeneape conducta de aspiraţie unde sarcina sa este dea proteja compresorul de impurităţi şi de a uscaagentul frigorific.Filtrele de aspiraţie, aşa-numitele “filtre de ardere” suntfolosite pentru îndepărtarea acizilor după o defecţiunela motor. Pentru a se asigura o cădere de presiune

scăzută, filtrul de aspiraţie trebuie să fie în mod normalmai mare decât filtrul conductei de lichid.Filtrul de aspiraţie trebuie înlocuit înainte cavalorile căderii de presiune să depăşeascăurmătoarele maxime:

Sistemele de aer condiţionat: 0,50 barSistemele de refrigerare: 0,25 barSistemele de congelare: 0,15 bar

Poziţionarea în sistemulfrigorific

Un vizor cu indicator de umezeală este instalat în mod normal după filtrul deshidrator, undeindicaţiile vizorului înseamnă:Verde: Nu există umezeală periculoasă în

agentul frigorific.Galben: Conţinutul de umezeală este prea mare

în agentul frigorific în faţa ventilului delaminare.

Bule:1) Căderea de presiune prin filtrul deshidrator

este prea mare.2) Nu există subrăcire.3) Agent frigorific insuficient în întregul sistem.

Ah0_0032

Dacă vizorul este instalat în faţa filtruluideshidrator, indicaţiile înseamnă:Verde: Nu există umezeală periculoasă în

agentul frigorific.Galben: Conţinutul de umezeală este prea mare în

întregul sistem de refrigerare.

Punctul de comutare de la verde la galben

din indicatorul vizorului este determinat desolubilitatea apei în agentul frigorific.

Notă:Punctele de comutare la indicatoarele de lichidDanfoss sunt foarte mici. Acest lucru asigură căschimbarea în verde a indicatorului se întâmplănumai când agentul frigorific este uscat.

Bule:1) Nu există subrăcire.2) Agent frigorific insuficient în întregul sistem.

Ah0_0031

Notă!Nu completaţi cu agent frigorific numai din cauzaapariţiei bulelor în vizor.

Căutaţi mai întâi cauza acestor bule!

Ah0_0006





F i l t r e


ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

Filtrul deshidrator trebuie instalat cu curgerea pedirecţia săgeţii de pe eticheta filtrului deshidrator.

Filtrul deshidrator poate să aibă orice orientare,dar nu trebuie uitate următoarele:

Montarea verticală cu sensul debituluidescendent înseamnă rapida vacuumare/golire ainstalaţiei frigorifice.

Prin montare verticală şi sensul debituluiascendent, vacuumarea/golirea iau mai multtimp deoarece agentul frigorific trebuie să fieevaporat din filtrul deshidrator. Ah0_0022

Miezul filtrului este fixat stabil în corpul filtrului.Filtrele deshidratoare Danfoss sunt deci capabilesă reziste la vibraţii de până la 10 g*).

Se va verifica în ce măsură sistemul de conductepoate să susţină filtrul deshidrator şi să rezistela vibraţii. Daca sistemul filtru deshidrator +

conducte nu rezistă, filtrul deshidrator trebuieinstalat printr-o bandă de fixare, sau ceva similar,fixată de partea rigidă a sistemului.

*)De 10 or i acceleraţia gravitaţională a pământului.

Ah0_0028

Instalare

Pentru DCR: Se instalează cu intrarea în sussau orizontal. Aceasta nu permite colectareaimpurităţilor în interiorul conductelor atunci cândse înlocuieşte miezul.Când se instalează un nou DCR, nu uitaţi cătrebuie să existe spaţiu suficient pentru înlocuireamiezului.

Ah0_0002

Nu despachetaţi filtrele deshidratoare saumiezurile înainte de schimbarea lor iminentă.Acest lucru va conduce la păstrarea elementelor în cea mai bună stare.Nu există vid sau suprapresiune în filtre sau cutii.Manşoanele din plastic pentru închidere,capsulele şi închiderea ermetică pot să garantezedesicanţi complet “proaspeţi”.

Ah0_0003





Atunci când se brazează filtrul deshidratortrebuie folosit un gaz de protecţie, de ex. N2.Se va avea grijă ca gazul protector să “curgă” îndirecţia curentului filtrului. Aceasta va proteja sitade poliester de deteriorarea datorată căldurii de

la flacăra de sudură.

Ah0_0004

Atenţie!Aliajele de brazare şi fluxul daunaştere unor vapori care pot fidăunători. Citiţi instrucţiunilefabricantului şi respectaţirecomandările de siguranţă ale

acestuia. Ţineţi faţa departe de

Brazare

Umezeala pătrunde în sistem:1) Când sistemul frigorific este în curs de montare.2) Când sistemul frigorific este deschis pentru

intervenţii.3) Când apar scăpări la partea de aspiraţie, dacă

aceasta lucrează sub vacuum.4) Când sistemul este umplut cu ulei sau agent

frigorific care conţin umezeală.5) Dacă apar scăpări într-un condensator răcit cu

apă.

Umezeala din sistemul frigorific poate săprovoace:

a) Blocarea echipamentului de laminare dincauza formării gheţii.b) Corodarea pieselor metalice.c) Deteriorare chimică a izolaţiei înfăşurărilor în

compresoarele ermetice sau semi-ermetice.d) Descompunerea uleiului (formare de acid).

Filtrul deshidrator îndepărtează umezeala carerămâne după vacuumare sau care pătrundeulterior în sistemul frigorific. Ah0_0005

Atenţie!Nu se vor folosi niciodată “lichideantigel” ca alcool metilic împreunăcu un filtru deshidrator. Un astfel

de lichid poate să deterioreze filtrul încât acesta să devină inapt săabsoarbă apa şi acidul.

1. Vizorul indică un conţinut de umezeală preamare (galben).

2. Căderea de presiune prin filtru este prea mare(bule în vizor în timpul funcţionării normale).

3. O componentă principală a sistemuluifrigorific a fost înlocuită, de ex., compresorul.

4. De fiecare dată când sistemul frigorific estedeschis, adică dacă se înlocuieşte duza deasamblare a ventilului de laminare.

Nu se va reutiliza niciodată filtrul deshidrator.

El va degaja umezeală dacă este folosit într-unsistem frigorific cu conţinut scăzut de umezealăsau dacă acesta se încălzeşte.

Ah0_0008

Funcţionare

Filtrul deshidrator se înlocuieşteatunci când:

vapori în timpul sudării. Folosiţi un sistemputernic de ventilaţie şi/sau absorbţie a flăcării,astfel încât să nu inhalaţi vapori şi gaze.Folosiţi ochelari de protecţie.Folosiţi o lavetă umedă în jurul filtrelordeshidratoare cu racorduri din cupru pur.





F i l t r e


ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

De notat, poate să existe suprapresiune în filtru.Este deci necesară deschiderea cu atenţie afiltrului.

Nu se va refolosi niciodată garnitura flanşelor dinfiltrul DCR.

Puneţi o nouă garnitură şi ungeţi-o cu puţin uleifrigorific înainte de a o fixa.

Ah0_0009

Folosiţi numai garnituri fără defecţiuni

Suprafeţele flanşelor pe care trebuie săetanşeze trebuie să fie fără defecţiuni, curate şiuscate înaintea montării.

Nu utilizaţi adezivi, substanţe pentru curăţarearuginii, sau chimicale similare, când montaţisau demontaţi.

Folosiţi ulei suficient pentru ungerea bolţurilorşi a şuruburilor în timpul montajului.

Nu folosiţi bolţuri uscate, corodate sau cuorice fel de defecţiuni (bolţurile defecte potface ca etanşarea să fie imperfectă şi pot cauza

scurgeri prin îmbinările cu flanşe.

1. Umeziţi suprafaţa garniturii cu un pic de uleifrigorific.

2. Aşezaţi garnitura pe poziţie.

3. Montaţi bolţurile şi strângeţi uşor până cândtoate bolţurile realizează un bun contact.

4. Strângeţi bolţurile încrucişat.

Strângeţi bolţurile cel puţin în 3-4 paşi, ca deexemplu:

Pasul 1: cu aproximativ 10% din cuplul necesarPasul 2: cu aproximativ 30% din cuplul necesarPasul 3: cu aproximativ 60% din cuplul necesarPasul 4: cu aproximativ 100% din cuplul necesar

În final verificaţi dacă cuplul este corect în aceeaşiordine în care aţi realizat strângerea.

DCR

Folosirea garniturilor

Montarea garniturilor

Închideţi totdeauna etanş filtrele deshidratoarefolosite. Ele conţin cantităţi mici de reziduuri deagent frigorific şi de ulei.

Se vor respecta totdeauna recomandărileautorităţilor atunci când se aruncă filtreledeshidratoare folosite.

Ah0_0023

Ah0_0014

Se închide ventilul nr. 1.Se vacuumează filtrul gol.

Se închide ventilul nr. 3.

Se deschide ventilul nr. 2.

Sistemul va funcţiona acum ocolind filtrul.

Se înlocuieşte filtrul sau miezul filtrului.

Evacuaţi sistemul printr-un ventil shraeder(nr.3.)

Se repune în funcţiune sistemul prindeschiderea/ închiderea ventilelor în ordineinversă.

Se îndepărtează orice levier/roată de mână de

la ventile.

Depozitare

Înlocuirea filtruluideshidrator:





Ah0_0012

Filtrele deshidratoare combi tip DCC şi DMCsunt folosite în sistemele mai mici cu ventil delaminare în care condensatorul nu poate săconţină întreaga cantitate de agent frigorific.Colectorul din filtrul deshidrator combi măreştesubrăcirea lichidului şi creează posibilitatea de

dezgheţare automată la funcţionarea în pump-down. Colectorul cuprinde un volum variabilde agent frigorific (corespunzător la diferitetemperaturi de condensare) şi trebuie să fiecapabil să conţină întreaga cantitate de agentfrigorific în timpul funcţionării şi reparaţiei.Din motive de securitate, volumul colectoruluitrebuie să fie cu cel puţin 15% mai mare decâtvolumul de agent frigorific.

Filtre speciale produse deDanfossFiltre deshidratoare combi tipDCC şi DMC

Filtrul “după ardere”, tip 48-DA, se foloseştedupă ce compresorul ermetic sau semi-ermetica suferit defecţiuni. Defecţiunea compresoruluicare dă naştere formării de acid va fi constatatăprin mirosul uleiului şi poate prin decolorare.

Defecţiunea poate să apară din următoarelecauze:

umezeală, murdărie sau aerstarter defect

defect de refrigerare din cauza unei încărcăturiprea mici cu agent frigorific.

temperatura gazului cald mai mare de 175°C.Ah0_0013

Ah0_0010

După înlocuirea compresorului şi curăţarearestului sistemului, se instalează două filtre“după ardere”; unul pe conducta de lichid,celălalt pe conducta de aspiraţie. Conţinutulde acid este apoi verificat cu regularitate şifiltrele sunt înlocuite dacă este necesar.

Când la o verificare de ulei se constată căsistemul nu mai conţine acid, filtrul dupăardere de pe conducta de lichid poate fi înlocuit cu un filtru deshidrator obişnuit.Miezul filtrului “după ardere” din conducta deaspiraţie poate fi îndepărtat.

Ah0_0015

Filtrele deshidratoare DCL/DML pot fi folosite şiatunci când se repară frigiderele, congelatoareleetc. Pot fi făcute economii atât de timp cât şi debani prin instalarea unui filtru deshidrator DCL/DML pe conducta de aspiraţie.

Avantajul acestei acţiuni poate fi cel mai bineilustrat dacă se compară procedura normalăde reparaţie pentru un compresor defect cu ometoda care exploatează caracteristicile buneale filtrului DCL/DML în ceea ce priveşte reţinereaumezelii, a acidului şi a impurităţilor.

Notă: “Metoda DCL/DML” poate fi folositănumai când uleiul nu este decolorat şicând filtrul creion nu este colmatat.

Filtrul “după ardere”, tip 48-DA

Aplicaţie specialăFiltrele deshidratoare DCL/DML

Tipurile DCL/DML 032s, DCL/DML DN 032.5sşi DCL/DML 033s sunt fabricate special pentrusisteme cu tub capilar şi sunt folosite deci însisteme frigorifice în care laminarea se realizeazăprintr-un tub capilar.

Ah0_0017





F i l t r e


ş i vi z o ar e

d e

l i c h i d

Procedura cu filtrul-creion Procedura cu filtrulDCL/DML

Se recuperează agentulfrigorific şi se evalueazăpentru refolosire.

Se recuperează agentulfrigorific şi se evalueazăpentru refolosire.

Se scoate compresorul +filtrul-creion

Se scoate compresorul

Se îndepărtează resturile deulei din sistem

Nimic

S e usucă sistemul cu azot Nimic

Se conectează noulcompresor şi se instaleazănoul filtru-creion

Se conectează noulcompresor şi se instaleazăfiltrul DCL/DML pe conductade aspiraţie

Se evaluează şi se schimbăagentul frigorific

Se evaluează şi se schimbăagentul frigorific

Avantajele câştigate prin instalarea unui filtru DCL/ DML pe conducta de aspiraţie sunt:1. Reparaţie mai rapidă.2. Capacitate acidă şi uscare mărite.3. Protecţia compresorului de orice fel de

impurităţi.4. Mai buna calitate a reparaţiei.5. Mediu de lucru mai curat.

Acidul şi umezeala captate în ulei vor fi absorbitede filtrul DCL/DML.

Deci nu este necesar să se îndepărteze uleiulrămas din sistemul de refrigerare.

Un filtru DCL/DML în conducta de aspiraţiereţine impurităţile din condensator, vaporizator,conducte etc. şi prelungeşte astfel durata de viaţăa noului compresor.

Pot fi folosite filtre DML/DML care au aceleaşiconexiuni ca şi compresorul. Se recomandă deasemenea gama Danfoss de compresoare ermetice.

Ah0_0025

Când se aleg filtrele deshidratoare din cataloage,există mai multe forme de exprimare, fiecaredintre ele putând constitui baza pentru alegere.

Defineşte ultimul conţinut de apă posibil dintr-unagent frigorific în faza lichidă a acestuia, după ces-a aflat în contact cu un filtru deshidrator.

EPD pentru R22 = 60 ppmH2O *)

EPD pentru R410A = 50 ppmH2

O *)EPD pentru R134a = 50 ppmH2O *)EPD pentru R404A/R507/R407C = 50 ppmH

2O *)

Aşa cum este stipulat de către ARI 710, în ppmH2O

(mgapă

/kgagent frigorific

)

*) ARI Institutul de aer condiţionat şi refrigerare, Virginia, SUA

Exemplu:Tip compresor Conducta

aspiraţie[mm]

Tip filtru

TL Ø6.2 DCL/DML 032s

NL 6-7 Ø6.2 DCL/DML 032s

Aplicaţie specialăFiltrele deshidratoare DCL/DML

Alegerea dimensiunilor

EPD (Punct de Echilibru Uscare)

Ah0_0016

Cantitatea de apă pe care filtrul deshidrator estecapabil să o absoarbă la temperatura lichiduluide 24°C şi la 52°C, aşa cum se stipulează de cătrestandardul ARI 710.Capacitatea de uscare este dată în grame de apă,picături de apă sau kg de agent frigorific la uscare.R22: de la 1050 ppm H

2O la 60 ppmH

2O

R410A: de la 1050 ppm H2

O la 50 ppm H2

OR134a: de la 1050 ppm H2O la 50 ppm H2OR404A / R507 / R407C: de la 1020 ppm H

2O la 50 ppm H

2O

1000 ppmH2O = 1 g apă într-un kg agent frigorific 1 g apă=20

picături.

Ah0_0024

Dă cantitatea de lichid care poate să curgă printr-un filtru cu o cădere de presiune de 0,07 bar latc = +30°C şi la te = -15°C. Capacitatea lichiduluieste determinată în l/min sau în kW.

Transformarea din kW în litri/minut:

R22 / R410A 1kW = 0.32 l/minR134a 1kW = 0.35 l/min

R404A / R507 / R407C 1kW = 0.52 l/min*) ARI Institutul de aer condiţionat şi refrigerare, Virginia, SUA

Capacitate de uscare(Cantitatea de apă reţinută)

Capacitatea lichidului (ARI 710*))





Instalaţii de refrigerare şi decongelare:

to = -15°C, tc = +30°C

Instalaţii de aer condiţionat to = -5°C, tc = +45°C

Unităţi de aer condiţionat to = +5°C, tc = +45°C

to = temperatura de evaporaret

c= temperatura de condensare

Condiţii de funcţionare:Determinată în kW pentru diferite tipuri desisteme de refrigerare pe baza unei capacităţi alichidului de Δp = 0,14 bar şi în condiţii normalede funcţionare.

Avertizare:La aceeaşi capacitate a instalaţiei în kW pentru unităţile de aercondiţionat şi pentru instalaţiile derefrigerare/congelare, pot fi

instalate filtre deshidratoare mai mici în unităţilede aer condiţionat din cauza temperaturilor maimari de evaporare (t

0) şi a ipotezei că instalaţiile

produse în fabrici conţin mai puţină umezealădecât sistemele asamblate “pe loc”.

Capacitatea recomandată asistemului

Tipul Funcţia Agentul frigorific Miez Tip ulei

DML Filtru deshidratorstandard

HFC compatibil cuR22

100% sită moleculară Poliesteric (POE)Polialchil (PAG)

DCL Filtru deshidratorstandard

CFC/HCFC 80% sită moleculară20% alumină activată

Mineral (MO)Alchilbenzen (BE)

DMB Filtru deshidrator dual HFC compatibil cuR22


DCB Filtru deshidrator dual CFC/HCFC 80% sită moleculară20% alumină activată


DMC Filtru deshidratorCombi



DCC Filtru deshidrator

Combi

CFC/HCFC 80% sită moleculară

20% alumină activată

Mineral (MO)

Alchilbenzen (BE)DAS Filtru deshidrator

după ardereR22, R134a,R404A, R507

30% sită moleculară70% alumină activată

DCR Filtru deshidrator cuschimbarea miezului

Vezi mai jos descri-erea miezului

48-DU/DM, 48-DN DC,48-DA, 48-F

-

48-DU/DMpentru DCR

Miez interschimbabilpentru filtrul deshi-drator DCR std.



48-DN/DCpentru DCR


CFC/HCFC 80% sită moleculară20% alumină activată


48-DApentru DCR


R22, R134a,R404A, R507

48-Fpentru DCR

Miez interschimbabilpentru filtrul deshi-drator DCR cu schim-barea miezului

Toţi - Toţi

Filtre deshidratoare Danfoss:




C om pr e s o ar e

D anf o s s

Manualul frigotehnistului Compresoare Danfoss

pagina

Instrucţiuni de montaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Grupuri compresor-condensator în general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Repararea instalaţiilor frigorifice ermetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Aplicaţie practică a agentului frigorific R290 propan în sisteme ermetice mici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

Acest capitol cuprinde 4 secţiuni:




C om pr e s o ar e

D anf o s s

Manualul frigotehnistului Instrucţiuni de montaj

Cuprins pagina

1.0 General. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

2.0 Compresor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

2.1 Nomenclator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

2.2 Moment de pornire redus sau ridicat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

2.3 Protecţie motor şi temperatura înfăşurării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

2.4 Atenuator vibraţii din cauciuc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

2.5 Temperatura ambiantă minimă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3.0 Identificarea problemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3.1 Decuplare protecţie motor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3.2 Interacţiune PTC şi protecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3.3 Verificare protecţie şi rezistenţă înfăşurare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

4.0 Deschiderea instalaţiei frigorifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

4.1 Agenţi frigorifici inflamabili . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

5.0 Montare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 685.1 Conexiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

5.2 Conexiuni de umplere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

5.3 Tub adaptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

5.4 Materiale brazare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

5.5 Brazare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

5.6 Conexiuni Lokring . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

5.7 Filtre deshidratoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

5.8 Filtre deshidratoare şi agenţi frigorifici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

5.9 Tub capilar în filtrul deshidrator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

6.0 Echipament electric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

6.1 Dispozitiv pornire LST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

6.2 Dispozitiv pornire HST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

6.3 Dispozitiv pornire HST CSR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

6.4 Echipament pentru compresoare duble (tandem) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

6.5 Unitate electronică pentru compresoare cu turaţie variabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

7.0 Evacuare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

7.1 Pompe de vid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

8.0 Încărcarea agentului frigorific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

8.1 Încărcătură maximă agent frigorific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

8.2 Închiderea conductelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

9.0 Testare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 809.1 Testarea echipamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80




Note




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Când un compresor trebuie instalat într-unechipament nou, de obicei este destul timppentru a alege tipul compresorului adecvat dinfişele tehnice şi a face testele necesare. În schimb,când un compresor defect trebuie înlocuit, de

multe ori nu este posibil să se obţină acelaşi tipde compresor ca cel original. În asemenea cazurieste necesar să se compare datele relevante alecompresorului.

Durata îndelungată de viaţă a unui compresordepinde de activitatea de service adecvată şicurăţenia şi uscarea componentelor.

Tehnicianul de service trebuie să respecteurmătoarele când alege un compresor. Tipul deagenţi frigorifici, tensiunea şi frecvenţa, domeniulde aplicaţie, capacitatea compresorului, condiţiilede pornire şi de răcire.

Dacă este posibil folosiţi acelaşi tip de agentfrigorific ca la instalaţia defectă.

Programul de Compresoare Danfoss constă întipurile de bază P,T, N, F, SC şi SC Twin.

Compresoarele Danfoss 220 V au o etichetăgalbenă cu informaţii despre tip, tensiune şi

frecvenţă, aplicaţie, condiţii de pornire, agenţifrigorifici şi cod numeric.

Compresoarele 115 V au etichetă verde.

LST/HST împreună înseamnă că caracteristicile depornire depind de echipamentul electric.

Dacă eticheta cu tipul a fost distrusă, tipul şicodul compresorului se pot găsi ştanţate pelateral. Vezi primele pagini privind fişele tehnicepentru compresor.

2.1Nomenclatură

2.0Compresor

1.0Generalităţi

Design de bază(P, T, N, F, S)

L, R, C = protecţie internă motorT, F = protecţie externă motorLV = turaţie variabilă

E = Optimizarea energieiY = Optimizarea înaltă a energiei

S = Aspiraţie semi directă

Capacitatea cilindrică nominală în cm3

A = LBP / (MBP) R12AT = LBP (tropical) R12B = LBP / MBP / HBP R12BM = LBP (240 V) R22C = LBP R502 / (R22)CL = LBP R404A/ R507CM = LBP R22 / R502CN = LBP R290D = HBP R22

DL = HBP R404A/ R507F = LBP R134aFT = LBP (tropical) R134aG = LBP/MBP/HBP R134aGH = Pompe căldură R134aGHH = Pompe căldură (optimizate) R134aH = Pompe căldură R12HH = Pompe căldură (optimizate) R12K = LBP/(MBP) R600a

KT = LBP (tropical) R600aMF = MBP R134aML = MBP R404A/R507

spaţiu = LST / HSTK = Tub capilar (LST)X = Ventil laminare (HST)

T L E S 4 F K

Exemplu nomenclatură compresor

Am0_0024

Am0_0025

Aplicaţia

Banda roșie

Aprobări

Cod de bare pefundal alb

Fundal galben





2.1Nomenclatură (cont.)

Prima literă a codului (P,T, N, F sau S) indică seriacompresorului iar a doua, tipul de protecţie amotorului.

E, Y şi X înseamnă diferite trepte de optimizarea energiei. S înseamnă aspiraţie semi directă. V

înseamnă compresoare cu viteză variabilă. Petoate aceste tipuri menţionate trebuie folosităconexiunea de aspiraţie indicată. Folosirea uneiconexiuni greşite va duce la capacitate şi eficienţăreduse.

Un număr indică capacitatea cilindrică în cm3,dar pentru compresoare PL numărul indicăcapacitatea nominală.

Litera după capacitate indică ce agent frigorifictrebuie folosit şi domeniul de aplicaţie alcompresorului. (vezi exemplu) LBP (Low Back Pressure) indică domeniul de temperaturi redusede evaporare, de obicei -10 °C la -35 °C sauchiar -45 °C, pentru utilizare în congelatoare sau

frigidere cu compartimente de congelare.MBP (Medium Back Pressure) indică domeniul detemperaturi de evaporare medii, de obicei

-20 °C până la 0 °C, de exemplu în dulapurireci, răcitoare pentru lapte, maşini de gheaţă şirăcitoare de apă.

HBP (High Back Pressure) indică temperaturile înalte de evaporare, de obicei -5 °C până la

+15 °C, de exemplu în dezumidificatoare şi unelerăcitoare de lichid.

T ca literă suplimentară indică un compresorpentru aplicaţii tropicale. Aceasta înseamnătemperaturi ambiante mari şi capacitatea de alucra cu surse de energie electrică mai instabile.

Litera ultimă dă informaţii despre momentulde pornire. Dacă, drept regulă principală,compresorul este destinat pentru LST (momentde pornire redus) şi HST(moment de pornireridicat) acest spaţiu este lăsat liber. Caracteristicilede pornire depind de echipamentul electric ales.

K indică LST (tub capilar şi egalizarea presiunii în timpul repausului) iar X indică HST (ventil de

expansiune sau fără egalizarea presiunii).

2.2Moment de pornire redus sauridicat

Descrierea diferitelor echipamente electrice sepoate găsi în fişele tehnice ale compresoarelor.Vezi şi secţiunea 6.0.

Compresoarele cu moment de pornire redus(LST) trebuie folosite doar în instalaţii frigorificecu dispozitiv de laminare a tubului capilar, undeegalizarea presiunii între aspiraţie şi refulare seobţine în cursul fiecărei perioade de repaus.

Un dispozitiv de pornire PTC (LST) necesită untimp de repaus de minim 5 minute, necesarpentru răcirea PTC.

Dispozitivul de pornire HST care conferă un momentde pornire mare, trebuie întotdeauna folosit îninstalaţiile frigorifice cu ventil de expansiune şipentru sisteme cu capilar fără egalizarea completă apresiunii înainte de fiecare pornire.

Compresoarele cu moment de pornire ridicat(HST) sunt folosite de obicei cu un releu şicondensator de pornire .

Condensatoarele de pornire sunt conceputepentru timp scurt de anclanşare.

“1.7% ED”, ştanţat pe condensatorul de pornire înseamnă de exemplu max. 10 anclanşări pe oră,fiecare cu durata de 6 secunde.

2.3Protecţia motorului şi temperatura înfăşurării

Majoritatea Compresoarelor Danfoss suntdotate cu protecţie pentru motor pe înfăşurărilemotorului. Vezi şi secţiunea 2.1. La sarcinămaximă temperatura înfăşurării nu trebuie să

depăşească 135 °C iar în condiţii stabile nutrebuie să depăşească 125 °C.Informaţii specifice se pot găsi în fişele tehnice

2.4 Atenuatori de vibraţie din

cauciuc

3327-2

9

Baza compresorului Manșon

Şaibă Piuliţă M6

Baza

echipamentuluiŞurub M6 x 25 Atenuatori vibraţie

din cauciuc

Poziţionaţi compresorul pe placa de bază până semontează.

Astfel se reduce riscul depunerilor de ulei îninteriorul conexiunilor şi apariţiei probleme debrazare din aceeaşi cauză.

Puneţi compresorul pe o latură cu conexiunile în sus apoi montaţi atenuatorii de vibraţiedin cauciuc şi manşoanele pe placa de bază acompresorului.

Nu răsturnaţi compresorul.

Montaţi compresorul pe placa de bază aechipamentului.

Am0_0026

Am0_0027




C om pr e s o ar e

D anf o s s


2.5Temperatura ambiantă minimă

Lăsaţi compresorul să ajungă la o temperaturăpeste 10 ºC înainte de prima pornire, pentru aevita problemele.

3.0Identificarea problemelor Dacă compresorul nu funcţionează, pot existanumeroase motive. Înainte de înlocuireacompresorului, asiguraţi-vă că acesta este defect.

Pentru localizarea simplă a problemelor vezisecţiunea “Identificarea problemelor”.

3.1Declanşarea protecţiei motorului

Dacă protecţia motorului declanşează cândcompresorul este rece, poate dura 5 minutepentru resetarea protecţiei.

Dacă protecţia motorului declanşează cândcompresorul este cald (carcasa compresoruluipeste 80 °C) timpul de resetare creşte. Poate duraaproximativ 45 minute până la resetare

3.2Interacţiunea PTC – protecţie

Unitatea de pornire PTC necesită un timpde răcire de 5 minute înainte de a repornicompresorul cu moment de pornire maxim.

Întreruperile scurte ale alimentării, insuficientepentru a permite răcirea PTC pot duce la o

întârziere la pornire de 1 oră.

PTC nu va putea asigura acţiune integrală întimpul primei resetări a protecţiei, deoarece

nu permit de obicei egalizarea presiunii. Astfel,protecţia declanşează până ce timpul de resetareeste suficient.

Această situaţie de inadecvare se poate rezolvascoţând de sub tensiune echipamentul 5-10minute.

3.3Verificaţi protecţia şi rezistenţaînfăşurării

În cazul unui defect la compresor, verificaţirezistenţa direct la intrare, pentru a vedea dacădefectul este cauzat de o problemă la motor saudoar de declanşarea protecţiei.

Dacă măsurarea rezistenţei arată o conexiune între înfăşurările motorului între bornele M şiS, dar circuitul întrerupt între M şi C şi S şi C,

înseamnă că protecţia este declanşată. Aşteptaţipentru resetare.

M S

C Înfăşurarestart

Protecţie înfăşurare

Înfăşurareprincipală

Am0_0028

4.0Deschiderea instalaţieifrigorifice

Niciodată nu deschideţi o instalaţie frigorifică înainte ca toate componentele pentru reparaţiesă fie disponibile.

Compresorul, filtrul deshidrator şi altecomponente ale instalaţiei trebuie sigilate înaintede montajul final. Deschiderea unei instalaţiidefecte trebuie făcută diferit, în funcţie deagentul frigorific folosit.

Montaţi un robinet de service pe sistem şicolectaţi agentul frigorific în mod adecvat.Dacă agentul frigorific este inflamabil, el poatefi evacuat la exterior printr-un furtun dacăcantitatea este foarte limitată.

Apoi purjaţi sistemul cu azot uscat.





4.1 Agenţi frigorifici inflamabili

R600a şi R290 sunt hidrocarburi. Aceştiagenţi frigorifici sunt inflamabili şi se permiteutilizarea lor doar în echipamentele care sunt

în conformitate cu cerinţele EN/IEC 60335-2-24.(Pentru evitarea riscului potenţial generat de

utilizarea agenţilor frigorifici inflamabili)

În consecinţă, R600a şi R290 se pot folosi înechipamente casnice proiectate pentru acesttip de agenţi frigorifici şi în conformitate custandardul de mai sus. R600a şi R290 sunt maigrei ca aerul iar concentraţia va fi întotdeauna

mai mare la nivelul pardoselii. Limitele deinflamabilitate sunt aproximativ:

Agenţi frigorifici R600a R290

Limită inferioară 1.5% vol. (38 g/m3) 2.1% vol. (39 g/m3)

Limită superioară 8.5% vol. (203 g/m3) 9.5% vol. (177 g/m3)

Temperatură aprindere 460°C 470°C

Pentru activităţi de service şi reparaţii la sistemecu R600a şi R290 personalul trebuie să fie instruitadecvat pentru manipularea agenţilor frigorificiinflamabili.

Aceasta include cunoaşterea instrumentelor,transportul compresorului şi agentului frigorific şireglementările de siguranţă relevante.

Nu folosiţi focul deschis când lucraţi cu agenţiifrigorifici R600a şi R290!

Compresoarele Danfoss pentru agenţii frigorificiinflamabili R600a şi R290 sunt dotate cu o etichetăde avertizare galbenă, aşa cum este arătat.

Compresoarele mai mici pentru R290, tipurile Tşi N sunt de tip LST. Acestea au adesea nevoiede un temporizator pentru a asigura un timp deegalizare a presiunii.

Pentru informaţii suplimentare vezi secţiunea“Aplicaţie practică a agentului frigorific R290propan în instalaţii ermetice mici”.

5.0Montaj

Problemele de brazare cauzate de uleiul ajuns înconexiuni se pot evita punând compresorul peplaca de bază cu ceva timp înainte de racordareala instalaţie.

Compresorul nu trebuie răsturnat niciodată.Instalaţia trebuie închisă în decurs de 15 minutepentru a evita pătrunderea umezelii şi murdăriei.

5.1Conexiuni

Poziţiile conexiunilor sunt date în scheme.“C” înseamnă aspiraţie şi trebuie întotdeaunaconectată la conducta de aspiraţie. “E” înseamnărefulare şi trebuie conectată la conducta derefulare. “D” înseamnă proces şi se foloseştepentru intervenţia în instalaţie.

TL

E

C orD

DorC

PL

CE

D

NL

C

ED

FR

E

CD

SC

D C

E

C D

E

TLS

Am0_0029

Am0_0030

Am0_0031




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Majoritatea compresoarelor Danfoss sunt dotatecu conexiuni tubulare cu pereţi groşi, din oţelplacat cu cupru, care se pot braza la fel ca şiconexiunile din cupru.

Conexiunile sunt sudate pe carcasa

compresorului şi nu se pot deteriora prinsupraîncălzire la brazare.

Conexiunile au un capac de etanşare din aluminiu(capsolut) care asigură o etanşare strânsă.Etanşarea asigură compresoarele împotrivadeschiderii acestora după ce au părăsit liniile deproducţie Danfoss. În plus, etanşarea eliminănecesitatea sarcinii de protecţie de azot.

Capacele capsolut se pot scoate cu cleştiobişnuiţi sau un instrument special ca în figură.Capacul capsolut nu se poate pune la loc. După

îndepărtarea capacelor de etanşare, compresorultrebuie montat pe sistem în maxim 15 minutepentru evitarea pătrunderii umezelii şi mizeriei.

Capacele Capsolut nu trebuie lăsate niciodată îninstalaţia montată.

5.1Conexiuni (cont.)

Am0_0032

Răcitoarele de ulei, dacă există (compresoarelecu capacitate cilindrică peste 7 cm3), sunt făcutedin tub de cupru iar conexiunile sunt etanşatecu buşoane de cauciuc. O serpentină de răcire auleiului trebuie conectată la mijlocul circuituluicondensatorului.

Compresoarele SC Twin trebuie să aibă unventil unic sens pe conducta de refulare lacompresoarele nr. 2. Dacă se doreşte modificareasecvenţei de pornire între compresoarele 1 şi 2,trebuie montat un ventil unic sens pe ambeleconducte de refulare.

Am0_0033

Pentru condiţii optime de brazare şi pentrua reduce la minim consumul de materialde brazare, toate conexiunile tubulare lacompresoarele Danfoss au degajări ca în fig.

Am0_0034





5.2Conexiuni de umplere

Este posibil să se folosească sistem de umplerepentru conexiuni cu diametre interioare 6.2 – 6.5pentru ţevi de ¼” (6.35 mm) dar nu se recomandăadaptări peste 0,3 mm.

În timpul operaţiei trebuie aplicată o contraforţă

adecvată la conexiuni pentru a nu se desprinde.O soluţie diferită la această problemă este săse reducă diametrul de la capătul tubului deconexiune cu un cleşte special.

Am0_0035

5.3Tub adaptor

În locul conexiunilor de umplere sau a reduceriidiametrului racordurilor, se pot folosi deasemenea tuburi adaptor din cupru pentru

intervenţiile de service.Un tub adaptor de 6/6,5 mm se poate folosi cândun compresor cu conexiuni de 6,2 mm trebuieconectat la o instalaţie frigorifică cu conducte de¼” (6,35 mm).

Un tub adaptor de 5/6,5 mm se poate folosi cândun compresor cu conexiuni de refulare de 5 mmtrebuie conectat la conducte de ¼” (6,35 mm).

Am0_0036

5

ø

±

1.0

3

ø

±

1.0 5.

6

ø

±

90.0

19

Am0_0037

5.4Materiale de brazare

Pentru brazarea conexiunilor şi tuburilor de cupruse pot folosi materiale cu conţinut de argintredus, minim 2%. Aceasta înseamnă că se potfolosi şi materialele de brazare numite cu fosfor laconectarea tuburilor din cupru.

Când se conectează tuburi din oţel este necesarun material cu conţinut de argint mai mare şicare nu conţine fosfor, cu o temperatură lichidussub 740ºC. Aici este necesar de asemenea şi unmaterial flux.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


5.5Brazare

Mai jos se prezintă instrucţiuni pentru brazareaconexiunilor din oţel, diferite de cele pentrubrazarea conexiunilor din cupru. Temperaturatrebuie menţinută cât mai aproape detemperatura de topire a materialului de brazare.

Supraîncălzirea duce la deteriorarea suprafeţei şicalitatea redusă a brazării.

Am0_0038

Folosiţi căldura “blândă” a flăcării la încălzirea îmbinării.

Distribuiţi flacăra astfel încât minim 90% dincăldură se concentrează în jurul conectorului şiaproximativ 10% în jurul tubului conector.

Am0_0039

Când conexiunea are culoarea roşu cireaşă(aproximativ 600 ºC) aplicaţi flacăra pe tubulconector câteva secunde.

Am0_0040

Continuaţi încălzirea îmbinării cu flacăra blândă şiaplicaţi materialul de brazare.

Am0_0041

Trageţi materialul de brazare în rost mişcând lentflacăra spre compresor; apoi îndepărtaţi completflacăra.





5.6Conexiuni Lokring

Instalaţiile care conţin agenţi frigorifici inflamabiliR600a ori R290 nu se brazează. În asemeneacazuri se poate folosi în conexiune Lokring cumeste cea din imagine.

Sistemele noi se pot braza normal dacă nu au fost

umplute cu agenţi frigorifici inflamabil.

Sistemele încărcate nu se vor deschide niciodatăcu flacără. Compresoarele de la sistemele cuagenţi frigorifici inflamabil trebuie golite pentru aelimina urmele de agenţi frigorifici din ulei.

Clește montaj

Bolţ

Unealtă

Ţeavă LOKRING LOKRING Îmbinare

Ţeavă LOKRING LOKRING Ţeavă Îmbinare

Ïnainte de montaj După montaj

5.7 Filtre deshidratoare

Compresoarele Danfoss trebuie folosite îninstalaţii frigorifice bine dimensionate incluzândun filtru deshidrator cu o cantitate adecvată deagent deshidrator de tip şi calitate adecvate.

Instalaţiile frigorifice trebuie să aibă un nivel deuscare de 10 ppm. Ca limită maximă se acceptă20 ppm.

Filtrul deshidrator trebuie montat astfel încâtdirecţia de curgere a agentului frigorific să fie însens gravitaţional.

Astfel, granulele sitei moleculare nu se vordeplasa producând praf şi blocând capilarul. Lasistemele cu tub capilar, aceasta asigură şi untimp minim de egalizare a presiunii.

În special filtrele deshidratoare creion trebuiealese cu grijă pentru a asigura calitatea adecvată.

În instalaţiile transportabile se vor folosi doar filtre

deshidratoare aprobate pentru aplicaţii mobile.Un nou filtru deshidrator trebuie instalat

întotdeauna când s-a deschis instalaţia frigorifică.Am0_0043

Am0_0042




C om pr e s o ar e

D anf o s s


5.8Filtre deshidratoare şi agenţi frigorifici

Apa are o dimensiune moleculară de 2.8Ångström. Deci se pot folosi site molecularecu dimensiunea porilor de 3 Ångström pentruagenţi frigorificii uzuali.

Site moleculare (MS) cu pori de 3 Ångström sunt

livrate de

UOP Molecular Sieve Division (former Union Carbide)25 East Algonquin Road, Des PlainesIllinois 60017-5017, USA 4A-XH6 4A-XH7 4A-XH9

R12, R22, R502 × × ×

R134a × ×

HFC/HCFC blends ×

R290, R600a × ×

Grace Davison ChemicalW.R.Grace & Co, P.O.Box 2117, BaltimoreMaryland 212203 USA “574” “594”

R12, R22, R502 × ×

R134a × ×HFC/HCFC blends ×

R290, R600a ×

CECA S.ALa Defense 2, Cedex 54, 92062 Paris-La DefenseFrance NL30R Siliporite H3R

R12, R22, R502 × ×

R134a × ×

HFC/HCFC blends ×

R290, R600a ×

Se recomandă filtre deshidratoare cu următoarea

cantitate de agent deshidrator.Compresor Filtru deshidrator

PL şi TL 6 grame sau peste

FR şi NL 10 grame sau peste

SC 15 grame sau peste

În sistemele comerciale se folosesc adesea

filtre deshidratoare mai mari cu miez masiv. Elese vor folosi în conformitate cu instrucţiunileproducătorului. Dacă este necesar un filtruantiacid în situaţia unei reparaţii, vă rugămcontactaţi furnizorul pentru informaţii detaliate.

5.9Capilarul din filtru deshidrator

O atenţie specială este necesară la brazareacapilarului. La montare, tubul capilar nu trebuie

împins prea departe în filtru deshidrator pentrua nu atinge discul şi a produce blocaje. Deasemenea, dacă tubul este introdus incomplet înfiltru deshidrator, blocajul poate apare la brazare.

Această problemă se poate evita cu un opritoraplicat pe capilar cu ajutorul cleştelui special dinfigură.

Am0_0044





6.0Echipament electric

Pentru informaţii despre pornirea corectăa dispozitivelor vezi fişele tehnice alecompresorului. Niciodată nu folosiţi un dispozitivde pornire al unui compresor vechi deoarecepoate duce la defectarea compresorului.

Nu încercaţi să porniţi compresorul fărăechipamentul de pornire complet. Din motive de

siguranţă, compresorul trebuie întotdeauna săaibă împământare sau o protecţie suplimentară.

Îndepărtaţi materialele inflamabile deechipamentul electric. Compresorul nu trebuiepornit în vid.

6.1Dispozitiv de pornire LST

Compresoare cu protecţie internă a motorului.Desenele de mai jos prezintă 3 tipuri dedispozitive cu startere PTC.

Montaţi dispozitivul de pornire la intrarea curentăa compresorului.

Apăsaţi în centrul dispozitivului de pornire astfel încât să nu deformaţi clemele. Montaţi cablul pebrida de sub dispozitivul de pornire.

La unele compresoare economice uncondensator este conectat între bornele N şi Spentru consum mai mic de energie.

Apăsaţi în centrul dispozitivului de pornire lademontare pentru a nu deforma clemele. Puneţicapacul dispozitivului de pornire şi prindeţi debridă cu şuruburi.

N

N LC

b

d

a1

a1


Înfăşurare start Înfăşurare principală

g

10 11

1312

14

b

d

a2

c

c

Înfăşurareprincipală

Înfăşurarestart


N

N LC

b

d

a1

a1


Înfăşurare start Înfăşurare principală

Am0_0045 Am0_0046

Am0_0047 Am0_0048




C om pr e s o ar e

D anf o s s


6.1Dispozitiv de pornire LST (cont.)

Compresoare cu protecţie externă a motorului.Desenele de mai jos prezintă echipamente cuprotecţie releu şi motor.

M

10

5

4

32

1

L

N

7

8

6

12

14

13

11

M

10

12

11

13

14

Am0_0049 Am0_0050

Montarea releului se face de asemenea apăsând în centrul releului. Capacul se fixează cu o clemă.

Desenele de mai jos prezintă echipamente cu PTCşi protecţie externă.

Protecţia este prinsă pe borna de jos iar PTC pecele 2 de sus.

Am0_0051

12

34

Capacul este fixat cu o clemă. Acest echipamentnu se livrează cu cablu de alimentare.

6.2Echipament pornire HST

Desenele următoare prezintă 5 tipuri dedispozitive cu relee şi condensator de pornire.

Montaţi releul de pornire pe cablul de alimentare

al compresorului. Apăsaţi în centrul releuluipentru a evita desfacerea clemelor. Strângeţicondensatorul de pornire pe brida de pecompresor.

Montaţi cablul de alimentare în brida de subreleul de pornire. (doar Fig. A şi B ).

Puneţi capacul releului de pornire şi înşurubaţi pe

bridă sau fixaţi pe poziţie cu clama sau cârligele.





Am0_0052 Am0_0053

Am0_0054 Am0_0055

Am0_0056 Am0_0057

10 11

1312

14

10 11

1312

14

M

10

5

4

3

2

1

L

N

7

8

6

12

14

13

11

10

12

11

13

14

M

10

12

11

13

14

M M

1 1

2 2

N N

L L

5

4

2

1

6.2Echipament pornire HST (cont.) A B

C D

E F




C om pr e s o ar e

D anf o s s


6.3Echipament pornire HST CSR

Montaţi cutia de borne pe cablul de alimentare,atenţie, cablurile trebuie să fie în sus. Montaţicablul în brida de sub cutia de borne. Puneţicapacul. (Vezi fig. F).

6.4Echipament pentrucompresoare SC duble(SC Twin)

Se recomandă să folosiţi un temporizator (de ex.Danfoss 117N0001) pentru pornirea secţiunii adoua (15 secunde temporizare).

Dacă folosiţi temporizare, conexiunea între placaL şi 1 trebuie scoasă din cutia de conexiuni acompresorului 2.

Dacă folosiţi termostat pentru reglareacapacităţii, trebuie scoasă conexiunea între placa1 şi 2.

Am0_0058

M

12

10 11

13

14

12

14

10 11

13

1

2

NL

1

2

NL

1 1

2 2

N NL L

2 1 3

BA

1 2

C

D

E

F

5 2

14

5 2

14

1 1

2 2

N N

L L

1 1

2 2

N N

L L

M

B

2 1 3C

D

E

A

F

1

A: Reglaj presiune siguranţăB: releu temporizatorC: albastru

D: negruE: maroF: Scoateţi firul L-1 dacă folosiţi

temporizareScoateţi firul 1 -2 dacă folosiţitermostat 2

Am0_0059

Am0_0060





6.5Unitate electronică pentrucompresoare cu turaţie variabilă

Unitatea electronică asigură la compresoarele TLVşi NLV un moment de pornire ridicat (HST) decinu este necesară egalizarea presiunii sistemului

înainte de fiecare start.

Motorul compresorului cu turaţie variabilă are

comandă electronică. Unitatea electronică are oprotecţie la suprasarcină şi protecţie termică. Încaz de activare a protecţiei, unitatea electronicăva proteja motorul compresorului şi pe sine

însăşi. Când protecţia a fost activată, unitatea

electronică reporneşte automat compresoruldupă un anumit timp.

Compresoarele sunt echipate cu rotoare cumagneţi permanenţi (motor PM) şi 3 înfăşurăriidentice la stator. Unitatea electronică este montată

direct pe compresor şi controlează motorul PM.Conectarea motorului din greşeală direct lareţeaua de curent alternativ duce la deteriorareamagneţilor şi reduce eficienţa sau împiedică totalfuncţionarea.

Conector

Alimentare electrică

Conexiuni ventilator

Conexiunitermostat

Conexiuni lumină

Intrare semnal

Am0_0061

7.0Evacuare

După brazare se începe evacuarea instalaţieifrigorifice.

Când se atinge un vid sub 1 mbar, sistemul arepresiunea egalizată înainte de evacuarea finală şi

încărcarea cu agenţi frigorifici.

Dacă s-a făcut un test de presiune chiar înainte deevacuare, procesul de evacuare trebuie începuttreptat, cu volum redus de pompare, pentru aevita pierderea de ulei din compresor.

Există diverse opinii privind modul optim deevacuare.

În funcţie de condiţiile volumetrice de pe parteade aspiraţie şi refulare în instalaţia frigorifică,poate fi necesar să se aleagă una din procedurileurmătoare

Evacuarea unilaterală continuă până ces-a obţinut o presiune suficient de joasă încondensator. Unul sau mai multe cicluri scurte deevacuare sunt necesare, cu egalizarea presiunii

între ele.

Evacuare bilaterală continuă până ce s-a obţinuto presiune suficient de joasă.

Aceste proceduri impun desigur calitateauniformă (deshidratarea) componentelor folosite.

Schema de mai jos prezintă cursul tipic al evacuăriiunilaterale din tubul de proces al unui compresor.De asemenea, prezintă diferenţa de presiunemăsurată în condensator. Aceasta se poate remediacrescând numărul de egalizări de presiune.

Linia punctată arată procedura prin care ambeleramuri sunt evacuate simultan.

Când timpul este limitat, vidul final obţinutdepinde doar de capacitatea pompei de vid şide conţinutul de elemente necondensabile saureziduuri de agenţi frigorifici din ulei.

Avantajul evacuării bilaterale este că permite opresiune mult mai joasă în instalaţie într-un timprezonabil.

Aceasta implică faptul că este posibil să se

includă în proces o verificare a scurgerilor pentrua identifica scurgerile înainte de încărcarea agentfrigorific.

P r e s i u n e a î n m b a r

Timpul de vacuumare în min

Partea de refulare

Partea de aspiraţie

Vacuumare bilaterală

Am0_0062




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Desenul de mai jos este un exemplu de procesde pre-evacuare cu test de scurgeri. Nivelul devid depinde de procesul ales. Se recomandăevacuarea bilaterală.

7.0Evacuare (cont.)


Timpul de vacuumare în min

Scurgeri

Conţinut ridicat de umiditate

Normal

Am0_0062

7.1Pompe de vid

Trebuie folosite pompe de vid cu protecţie laexplozie pentru sisteme cu agenţii frigorificiinflamabili R600a şi R290.

Aceeaşi pompă de vid se poate folosi pentru toţiagenţii frigorifici, dacă sistemul este încărcat cuulei esteric.

8.0 Încărcarea agentuluifrigorific

Întotdeauna încărcaţi sistemul cu tipul şicantitatea de agenţi frigorifici indicată deproducător. În majoritatea cazurilor încărcăturade agenţi frigorifici este indicată pe etichetaechipamentului.

Încărcarea se poate face în funcţie de volum saumasă. Folosiţi un cilindru gradat la încărcareadupă volum. Agenţi frigorifici inflamabili trebuie

încărcaţi în funcţie de masă.

8.1Încărcătura maximă de agenţi frigorifici

Dacă se depăşeşte încărcătura maximă de agenţifrigorifici uleiul din compresor poate formaspumă după pornirea la rece iar sistemul deventile se poate defecta.

Compresor Încărcătura maximă de agenţi frigorifici

R134a R600a R290 R404A

P 300 g 150 g

T 400 g* 150 g 150 g 400 g

N 400 g* 150 g 150 g 400 g

F 900 g 150 g 850 gSC 1300 g 150 g 1300 g

SC-Twin 2200 g

*) Tipuri individuale cu limite mai mari disponibile, vezi fişele tehnice.

8.2Închiderea conductelor

Pentru agenţii frigorifici R600a şi R290 închidereaconductelor se poate face cu o conexiuneLokring.

Nu se permite brazarea la instalaţii cu agenţifrigorifici inflamabili.

Încărcătura de agenţi frigorifici nu trebuieniciodată să fie prea mare pentru a încape înpartea de condensator a instalaţiei frigorifice.Trebuie încărcată doar cantitatea necesară deagenţi frigorifici pentru funcţionarea sistemului.





9.0Testare

Instalaţiile frigorifice ermetice trebuie să fie etanşe.Pentru ca un aparat casnic să funcţioneze pe odurată de viaţă rezonabilă, este necesar ca ratele descurgere să fie sub 1 gram per an. Deci este necesarechipament de testare a scurgerilor de înaltă calitate.

Toate conexiunile trebuie testate de scurgeri.Aceasta se poate face cu un echipament detestare electronic.

Partea de refulare a sistemului (de la conexiuneade refulare la condensator şi la filtru deshidrator)trebuie testată cu compresorul în funcţiune.

Evaporatorul, conducta de aspiraţie şicompresorul trebuie testate în repaus şi cupresiunea egalizată.

Dacă se foloseşte agent frigorific R600a testulla scurgeri trebuie făcut cu alt agent decât

agentul frigorific, de exemplu cu heliu, deoarecepresiunea de egalizare este redusă adesea subcea aerului ambiant astfel încât scurgerile nu ar fidetectabile.

9.1Testarea echipamentului

Înainte de a părăsi un sistem, trebuie să verificaţică răcirea evaporatorului este posibilă şi căcompresorul operează adecvat cu termostat.

Pentru instalaţiile cu tub capilar ca dispozitiv delaminare, este important să verificaţi că sistemul

poate egaliza presiunea în perioadele de repausşi că compresorul cu moment de pornire reduspoate porni sistemul fără a declanşa protecţiamotorului.



Manualul frigotehnistului Grupuri compresor-condensator în general


C om pr e s o ar e

D anf o s s

Cuprins pagina

Informaţii generale privind funcţionarea grupurilor compresor-condensator Danfoss . . . . . . . . . . . . . . . 83

Configuraţie echipament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Tensiunea de alimentare şi echipamentul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Compresoare ermetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Condensatoare şi ventilatoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Ventile de închidere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Rezervor - Reglementarea vasului sub presiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Cutia de borne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Monitorizare de siguranţă a presiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Montarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Carcasă de protecţie rezistentă la intemperii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Instalarea atentă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Contaminarea şi particulele străine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Realizarea circuitului de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Traseul conductelor pentru grupurile compresor-condensator cucompresoare cu 1-cilindru (tipurile TL,FR,NL,SC şi SC-TWIN)) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Traseul conductelor pentru grupurile compresor-condensator cucompresoare cu piston Maneurop® ermetice, 1-2-4 cilindri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

Verificarea scăpărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

Brazare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Gaz de protecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Evacuare şi încărcare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Depăşirea capacităţii de încărcare operaţionale maxim admisibilă şi montarea în exterior . . . . . . . . . . . 91

Informaţii generale: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

“Declanşarea reducerii de presiune” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Temperaturi admisibile maxime. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94




Note





C om pr e s o ar e

D anf o s s

Informaţii generale pentruoperarea grupurilorcompresor - condensatorDanfoss

În continuare găsiţi informaţii generale şisfaturi practice pentru operarea grupurilorcompresor - condensator Danfoss. Grupurilecompresor - condensator Danfoss sunt o gamăintegrată de grupuri cu compresoare Danfoss

cu piston. Versiunile şi configuraţiile acestei seriicorespund cerinţelor pieţei. Pentru o prezentarea programului sub-secţiunile sunt împărţite

în general în diverse compresoare ermeticemontate pe grupuri compresor - condensator.

grupuri compresor - condensator cucompresoare cu 1 cilindru (tipurile TL, FR, NL,SC şi SC-TWIN).

Grupuri compresor - condensator cucompresoare ermetice cu piston cu 1-2 şi 4cilindri Maneurop® MTZ, NTZ şi MPZ.

Programme:

Configuraţie echipament Grupurile compresor - condensator Danfoss suntlivrate cu un compresor şi condensator montatepe bare sau o placă de bază. Cutiile de bornesunt pre-cablate. În plus, valvele de reţinere,adaptorii de brazare, colectorii şi presostateleduble şi cablurile de forţă cu ştechere tripolare cu

împământare completează setul livrat. Consultaţidocumentaţia Danfoss sau lista de preţuri pentrudetalii şi numere pentru comenzi. Compania devânzări Danfoss din zona dumneavoastră vă vaajuta cu plăcere să faceţi selecţia.

Alimentare electrică şi echipament electric

Grupurile compresor - condensator cucompresoare cu 1 cilindru (tipurile TL, FR, NL,SC şi SC-TWIN)Aceste grupuri compresor - condensatorsunt echipate cu compresoare ermetice şiventilatoare pentru alimentare 230 V 50 Hz.

Compresoarele au un dispozitiv de pornirecompus din releu şi condensator starter.Componentele se pot livra şi ca piese de schimb.Condensatorul de pornire este proiectatpentru cicluri de activare scurte (1.7% ED).Practic, aceasta înseamnă că compresoarelepot realiza până la 10 porniri pe oră cu duratade activare 6 secunde.

Grupuri compresor - condensator cucompresoare ermetice cu piston cu 1-2 şi 4cilindri Maneurop® MTZ, NTZ şi MPZ.

Aceste grupuri sunt echipate cu compresoareermetice şi ventilatoare pentru diferitetensiuni de alimentare:

400 V trifazat 50 Hz pentru compresor şiventilatoare400 V trifazat 50 Hz pentru compresor şi230 V monofazat 50 Hz pentru ventilatoare(condensatoarele electrice ale ventilatoarelorsunt incluse în cutia electrică).230 V trifazat 50 Hz pentru compresor şi230 V monofazat 50 Hz pentru ventilatoare(condensatoarele electrice ale ventilatoarelorsunt incluse în cutia electrică).230 V monofazat 50 Hz pentru compresor(dispozitivul de pornire – releu incluse încutia electrică) şi 230 V monofazat 50 Hzpentru ventilatoare

Curentul de pornire pentru compresorulManeurop trifazat se poate reduce cu unsoft starter. Se recomandă CI-tronicTM tipMCI-C pentru acest compresor. Curentul depornire se poate reduce cu până la 40% înfuncţie de modelul de compresor şi starterfolosit. Sarcina mecanică apărută la pornire

se reduce de asemenea crescând durata deviaţă a componentelor. Pentru detalii despreCI-tronicTM tip MCI-C contactaţi dealerul

dumneavoastră Danfoss. Numărul de porniri alecompresorului este limitat la 12 pe oră în condiţiinormale. Se recomandă egalizarea presiunii cândse foloseşte MCI-C.

Am0_0000

Am0_0001





Compresoare ermetice Tipurile de compresoare ermetice completetanşe TL, FR, NL, SC şi SC TWIN au încorporatdispozitivul de protecţie al înfăşurării. Cândprotecţia este activată, este posibil să apară untimp de întrerupere de până la 45 de minute, ca

urmare a căldurii înmagazinate în motor.Compresoarele Maneurop® monofazateMTZ şi NTZ sunt protejate intern printr-undispozitiv de protecţie cu senzor bimetalictemperatură/curent, care detectează curenţiiprincipali şi de pornire ai înfăşurării, precum şitemperatura acesteia.

Compresoarele cu piston Maneurop® trifazateMTZ şi NTZ sunt echipate cu protecţie internă amotorului la suprasarcină şi supratemperatură.Protecţia motorului este localizată în nodul reţelei

în stea a înfăşurărilor şi decuplează toate cele 3faze simultan printr-un disc bimetalic. După cecompresorul s-a decuplat prin discul bimetalic,

reactivarea poate să dureze până la 3 ore.

Dacă motorul nu funcţionează, puteţi determinacu ajutorul măsurării rezistenţei dacă cauzanefuncţionării este declanşarea protecţiei

înfăşurării sau o posibilă întrerupere a înfăşurării.

Condensatoare şiventilatoare

Condensatoarele foarte eficiente permit o gamămai largă de utilizare la temperaturi ambiantemai ridicate. Unul sau două ventilatoare suntfolosite per grup compresor - condensator,funcţie de mărimea sarcinii de ieşire.

Suplimentar, ventilatoarele pot fi echipate, deexemplu, cu un regulator al vitezei de ventilaţieDanfoss Saginomiya, tip RGE. Acesta permite unbun reglaj al presiunii de condensare şi reducenivelul de zgomot. Ventilatoarele sunt furnizatecu lagăre cu ungere automată, care asigură mulţiani de funcţionare fără întreţinere.

Ventile de închidere Grupurile compresor-condensator Danfoss suntprevăzute cu ventile de închidere pe partea deaspiraţie şi de lichid.

Ventilele de închidere ale grupului compresor- condensator cu compresoare cu 1 cilindru(tipurile TL, FR, NL, SC şi SCTWIN) se închid prinrăsucirea axului în sensul acelor de ceasornic,către piesa brazată. Aceasta deschide curgerea

între racordul manometrului şi conexiunea cumufă. Dacă răsuciţi axul în sens invers acelorde ceasornic către oprirea dinainte, racordulmanometrului este închis. Curgerea între racordulbrazat şi conexiunea cu mufă este liberă. În

poziţie centrală, curgerea prin trei racordurieste liberă. Adaptori brazaţi disponibili ajutăla evitarea utilizării conexiunii cu mufă şi facsistemul ermetic.

Ventilele de închidere ale grupurilorcompresor - condensator cu compresoarecu piston Maneurop® MTZ şi NTZ sunt directfixate pe orificiile Rotalock de aspiraţie şi refulareale compresorului şi rezervorului. Ventilul deaspiraţie este prevăzut cu părţi tubulare lungi,drepte astfel încât racordurile sudate pot firealizate fără dezasamblarea ventilului Rotalock.

Am0_0002

Am0_0003

Am0_0004





C om pr e s o ar e

D anf o s s

RezervorReglementarea vasului sub presiune

Rezervorul de lichid este cel standard pegrupurile compresor-condensator care utilizeazăventilele de expansiune.

Ventilul de expansiune reglează nivelul în zonatampon a rezervorului (crescând sau descrescând

fluxul de agent frigorific). Rezervoarele cu unvolum intern mai mare de 3 l sunt echipate cuventilul Rotolock.

Cutia de borne Grupurile compresor-condensator Danfoss suntprecablate electric şi echipate cu o cutie de borne.Astfel tensiunea de alimentare şi cablările electrice

suplimentare pot fi uşor realizate.Cutia de borne a grupului compresor - condensatorcu compresoare Maneurop® este echipatăcu blocuri de conectori tip şurub atât pentrutensiunea de alimentare, cât şi pentru comenzi.

Conexiunile electrice ale fiecărei componente(compresor, ventilator(oare), PTC, întrerupătorpresiune) sunt centralizate în această cutie de

borne. Diagrama de conexiuni este disponibilă pecapacul de acces al cutiei electrice. Aceste cutiiterminale au un grad de protecţie IP 54.

Monitorizare de siguranţă apresiunii

Grupurile compresor-condensator Danfoss potfi comandate cu presostate de siguranţă tipKP 17(W, B…). Grupurile compresor-condensatorcare nu vin echipate din fabrică cu presostatetrebuie să fie echipate cu un presostat cel puţin pepartea de înaltă presiune în instalaţiile cu ventilede expansiune termostatică cum ar fi EN 378.

LP

HPStop

Diff.

Start

Start

Diff.

Stop

A B

A B

Următoarele setări sunt recomandate:

Agenţi frigorifici Partea de joasă presiune Partea de înaltă presiune

Anclanşare (bar) Declanşare (bar) Anclanşare (bar) Declanşare (bar)

R407 2 1 21 25

R404A/R507 MBP 1.2 0.5 24 28

R404A/R507 LBP 1 0.1 24 28

R134a 1.2 0.4 14 18

Montarea Grupurile compresor-condensator Danfosstrebuie să fie montate într-un loc bine ventilat.

Trebuie să vă asiguraţi că există suficient aerproaspăt pentru condensator la aspiraţia acestuia.

În plus, trebuie să vă asiguraţi că nu apare vreo încrucişare între curentul de aer proaspăt şi cel evacuat.

Am0_0005

Am0_0006

Am0_0007

Motorul ventilatorului este conectat în aşa fel încât aerul este circulat prin condensator îndirecţia compresorului.

Pentru funcţionarea optimă a grupuluicompresor - condensator, condensatorul trebuiecurăţat în mod regulat.





Carcasă de protecţie rezistentăla intemperii

Grupurile compresor-condensator Danfoss caresunt instalate în exterior trebuie să fie prevăzutecu o copertină sau cu o carcasă de protecţierezistente la intemperii. Livrarea poate conţineopţional carcase cu calităţi deosebite privind

protecţia la intemperii. Puteţi găsi codurile decomandă în lista de preţuri curente sau puteţicontacta cea mai apropiată reprezentanţăDanfoss.

Instalarea atentă Din ce în ce mai multe instalaţii de aer condiţionatşi de răcire comerciale sunt instalate cu grupuricompresor-condensator care sunt echipate cu

Contaminarea şi particulelestrăine

Contaminarea şi particulele străine sunt printrecele mai frecvente cauze care influenţează în modnegativ fiabilitatea şi durata de viaţă a instalaţiilorde răcire. În timpul instalării, următoarele tipuride contaminări pot să apară în sistem:

Exfoliere în timpul brazării (oxidări)

Resturi de flux de la brazare

Umiditate şi gaze exterioare

Pilitură şi reziduuri de cupru de la debavurareşi instalarea tubulaturii.

Din acest motiv, Danfoss recomandă următoarelemăsuri de precauţie:

Să se utilizeze numai o tubulatură din cuprucurată şi uscată şi componente care săsatisfacă standardul DIN 8964.

Danfoss oferă o gamă largă şi completă deproduse pentru automatizarea necesară arăcirii. Vă rugăm să contactaţi comerciantulDanfoss pentru informaţii suplimentare.

Realizarea circuitului de lucru La amplasarea conductelor, ar trebui să realizaţicircuitul de lucru cel mai scurt şi mai compact cuputinţă. Zonele situate mai jos (capcane de ulei),

Traseul conductelor pentru

grupurile compresor-condensator cu compresoare cu1-cilindru (tipurile TL, FR, NL, SC şi SC-TWIN)

1. Unitatea condensator şi evaporatorul sunt

localizate la acelaşi nivel.Conducta de aspiraţie ar fi bine să fie montatăpuţin mai jos de compresor. Distanţa maximpermisă între unitatea condensator şi locul derăcire (vaporizator) este 30 m.

Evaporator Condensator

Compresor

Conducta de aspiraţie Conducta de lichid

Diametrul ţevii de cupru [mm]

TL 8 6FR 10 6NL 10 6SC 10 8SC-TWIN 16 10

compresoare ermetice. Sunt cerinţe din ce în cemai mari în ceea ce priveşte calitatea instalării şialiniamentului unor astfel de instalaţii de răcire.

Am0_0008

Ac0_0010

Am0_0010

unde s-ar putea acumula uleiul ar trebuie să fieevitate.





C om pr e s o ar e

D anf o s s

Pentru a se asigura returul uleiului, următoarelesecţiuni transversale sunt recomandate pentruconductele de aspiraţie şi de lichid.

Traseul conductelor pentrugrupuri compresor-condensator cu compresoare cu 1 –cilindru(TL, FR, NL, SC şi SC-TWIN)(cont.) 2. Grupurile compresor-condensator sunt

poziţionate deasupra evaporatorului.Diferenţa ideală de înălţime între unitateacondensator şi poziţia evaporatorului este demax. 5 m. Lungimea conductei între unitateacondensator şi evaporator nu ar trebui sădepăşească 30 m. Conductele de aspiraţietrebuie să fie amplasate cu dublu arc în formatermosifoanelor deasupra şi dedesubt. Aceasta serealizează utilizând un arc în formă de U la capătulinferior şi un arc în formă de P la capătul superioral coloanei montante. Distanţa max. între arceeste de la 1 la 1,5 m. Pentru a asigura returululeiului, următoarele diametre sunt recomandatepentru conductele de aspiraţie şi lichid:

Condensator

Evaporator

Compresor

Conducta de aspiraţie Conducta de lichidDiametrul ţevii de cupru [mm]

TL 8 6FR 10 6NL 10 6SC 12/15 10 8All other SCs 12 8SC TWIN 16 10

3. Unitatea condensator este poziţionată subevaporator.Diferenţa ideală de înălţime între unitateacondensator şi evaporator este de max.5 m. Lungimea conductei dintre unitateacondensator şi evaporator nu ar trebui să

depăşească 30 m. Conductele de aspiraţietrebuie să fie amplasate cu dublu arc în formaseparatoarelor de ulei deasupra şi dedesubt.Aceasta se realizează utilizând un arc în formăde U la capătul inferior şi un arc în formă deP la capătul superior al coloanei montante.Distanţa maximă între arce este de la 1 la1,5 m. Pentru asigurarea returului de ulei,următoarele diametre sunt recomandatepentru conductele de aspiraţie şi lichid:

Evaporator

Condensator

Compresor

Conducta de aspiraţie Conducta de lichid

Diametrul ţevii de cupru [mm]

TL 8 6FR 10 6

NL 10 6SC 12 8SC TWIN 16 10

Am0_0011

Am0_0012





Traseele conductelor pentrugrupuri compresor-condensator cu compresoare cu pistonManeurop®ermetice, 1-2-4cilindri

Conductele trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să fie flexibile (dispuse în trei planuri saucu “Anaconda”). La amplasarea conductelortrebuie realizată cea mai scurtă şi compactă reţeaposibilă.

Zonele situate mai jos unde s-ar putea acumulauleiul trebuie evitate. Conductele orizontaletrebuie amplasate uşor înclinate în partea de joscătre compresor. Pentru a garanta returul uleiului,viteza de aspiraţie a coloanei montante trebuie săfie de cel puţin 8-12 m/s.

Pentru conductele orizontale, viteza de aspiraţie nutrebuie să scadă sub 4 m/s. Conductele de aspiraţieverticale trebuie să fie amplasate cu arc dublu

în forma termosifoanelor deasupra şi dedesubt.Aceasta se realizează utilizând un arc în formă de Ula capătul inferior şi un arc în formă de P la capătulsuperior al coloanei montante. Înălţimea maximă acoloanei montante este de 4 m, dacă nu este ataşatun al doilea arc în formă de U.

Dacă evaporatorul este montat deasupra

grupului compresor - condensator, trebuie să văasiguraţi că agentul frigorific lichid nu pătrunde

în compresor în timpul de fazelor lucru - repaus.Pentru a evita formarea picăturilor de condensşi a preveni o creştere nedorită a supraîncălziriigazului de aspiraţie, conducta de aspiraţietrebuie în mod normal să fie izolată. Reglareasupraîncălzirii gazului de aspiraţie se realizeazăindividual, pentru fiecare caz în parte. Puteţigăsi mai multe informaţii detaliate în capitoleleurmătoare legate de “temperaturi max. permise.”

Verificarea scăpărilor Grupurile compresor-condensator Danfosssunt verificate în fabrică din punct de vedere aletanşeităţii utilizând heliu. Ele sunt deasemeneaumplute cu un gaz protector şi care în consecinţătrebuie eliminat din sistem. În plus, circuitul deagenţi frigorifici adăugat trebuie verificat dacănu are scăpări cu ajutorul azotului. Ventilele deaspiraţie şi de lichid ale grupului compresor -condensator rămân închise în timpul acestorverificări. Utilizarea agenţilor coloraţi pentru

verificare scăpărilor va anula garanţia.

Ac0_0030

Am0_0013

Am0_0014

Am0_0015

Spre

condensator

Compresor

Cât mai scurte posibilEvaporator

0.5 descendent4 m/s sau mai mult

Spre condensator

curbe U Compresor

curbe U cât mai scurte posibil

8 ÷ 12 m/s

Evaporator0.5 descendent4 m/s sau mai mult

curbe U cât mai scurte posibil

max. 4 m

max. 4 m

Spre compresor

8 ÷ 12 m/s lacapacitate minimă

De la evaporator

8 ÷ 12 m/s lacapacitatemaximă

Curbe U cât mai scurte posibil





C om pr e s o ar e

D anf o s s

Brazarea Cele mai uzuale aliaje de brazare sunt cele cu15% argint şi cupru, zinc, staniu. Punctul de topireeste între 655 şi 755 °C. Uneori aliajul conţineun strat exterior de flux. Acesta trebuie eliminatdupă brazare.

Aliajul de argint pentru brazare poate fi folosit împreună cu diverse materiale, de exemplu oţel/cupru. Aliajul cu 15% Ag este suficient pentrubrazarea cupru-cupru.

Gaz de protecţie

Ac0_0019

Ac0_0021

La temperaturi mari de brazare, sub influenţaaerului, se produce oxidarea produselor.

Instalaţia trebuie deci să fie sub flux de gaz deprotecţie la brazare. Asiguraţi un curent slab degaz uscat, inert, din tub.

Începeţi brazarea doar după ce nu mai existăaer atmosferic în componenta respectivă. Iniţiaţiprocedura de lucru cu curent puternic de gaz deprotecţie pe care îl puteţi reduce la minim când

începeţi brazarea.

Acest curent slab de gaz trebuie menţinut pe totprocesul de brazare.

Brazarea trebuie făcută cu azot şi gaz cu flacărăblândă. Adăugaţi aliajul doar când s-a atinstemperatură de topire.

Am0_0018

Cleşte de sudură





Ac0_0023

Evacuarea şi Încărcarea Pompa de vid ar trebui să fie capabilă sădepresurizeze sistemul până la aproximativ 0,67mbar, în două trepte dacă este posibil.

Umiditatea, aerul ambiant şi gazul de protecţietrebuie să fie înlăturate. Dacă este posibil, aveţi

în vedere o evacuare bilaterală, pe partea deaspiraţie şi cea de lichid a grupului compresor -condensator.

Folosiţi racordările la ventilele de aspiraţie şirefulare ale grupului compresor - condensator.

Ac0_0028

Pentru încărcarea instalaţiei este utilizat unindicator al nivelului de umplere, cilindru deumplere şi/sau o scală, pentru grupurile compresor-condensator mici. Agentul frigorific poate fialimentat prin conducta de lichid sub formă lichidădacă ventilul de umplere este instalat.

Altfel, agentul frigorific trebuie să fie alimentat în instalaţie sub formă gazoasă, prin ventilul deaspiraţie în timp ce compresorul este în funcţiune(Întrerupeţi mai întâi vacuumul).

Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că agenţiifrigorifici R404A, R507 şi R407C sunt amestecuri.

Fabricanţii de agenţi frigorifici recomandăpentru R507 încărcarea sub formă de gaz saulichid, în timp ce R404A şi în mod special R407Ctrebuie alimentaţi în formă lichidă. De aceea,recomandăm respectarea acestor prevederi alefabricantului folosind un ventil de încărcare.

Dacă cantitatea de agenţi frigorifici care trebuie încărcată este necunoscută, continuaţi încărcareapână când bulele sunt vizibile în dispozitivulde vizitare. În acest timp, trebuie să urmăriţicu atenţie temperatura gazului de aspiraţie şicondensare pentru a garanta temperaturilenormale de funcţionare.

Vă rugăm să acordaţi o deosebită atenţieprocedurilor următoare pentru evacuarea şi

încărcarea grupurilor compresor-condensatorDanfoss cu compresoare cu 1 cilindru, tipurileTL, FR, NL, SC şi SC TWIN.Pentru evacuare, cele două furtunuri exterioare suntconectate la o baterie de serviciu auxiliară şi grupulcompresor - condensator este evacuat cu ventilelede oprire 1 şi 2 deschise (axul în poziţie centrală).

După evacuare, amândouă ventilele (4 şi 5) suntconectate la bateria de serviciu. Numai în acestmoment pompa de vid este deconectată.

Butelia cu agenţi frigorifici este conectatăla conexiunea centrală a bateriei de serviciuajutătoare 3, şi garnitura este uşor slăbită.

Ventilul corespunzător al bateriei de serviciuajutătoare 4 este deschis şi instalaţia este

încărcată prin conexiunea manometru aventilului de aspiraţie cu maximum de agenţifrigorifici permis pentru a realiza încărcarea unuicompresor care este în funcţiune.





C om pr e s o ar e

D anf o s s

Evacuarea şi Încărcare (cont.) Vă rugăm să acordaţi o atenţie deosebitărecomandărilor privind evacuareaşi încărcarea grupurilor compresor -condensator Danfoss cu compresoare cupiston Maneurop® ermetice MTZ şi NTZ.

Vă recomandăm să realizaţi evacuarea aşa cumeste descris în continuare:

1. Ventilele de serviciu ale grupului compresor -condensator trebuie să fie închise.

2. După verificarea etanşeităţii, dacă este posibil,ar trebui efectuată o depresurizare bilateralăutilizând o pompă de vid până la 0,67 mbar(abs.) Este recomandat să utilizaţi conductele deevacuare cu o capacitate de trecere mare şi să leconectaţi la ventilele de serviciu.

3. Odată ce vidul de 0,67 a fost atins, instalaţiaeste separată de pompa de vid. În timpulurmătoarelor 30 de minute, presiuneainstalaţiei nu trebuie să crească. Dacă ea creşterapid, instalaţia are pierderi.

O nouă verificare a pierderilor şi adepresurizării (după 1) trebuie efectuată. Dacăpresiunea creşte încet, aceasta este o indicaţiecă umiditatea este prezentă. Dacă aceasta estesituaţia, efectuaţi o nouă evacuare (după 3).

4. Deschideţi ventilele de serviciu ale grupuluicompresor - condensator şi stricaţi vidul cunitrogen. Repetaţi procedurile 2 şi 3.

Timp (minute)

0.67 mbar

P r e s i u n e ( 1 0 - 3 m

m Q

S )

Am0_0019

Informaţie generală:Compresorul trebuie cuplat numai dacăvacuumul a fost înlăturat.

În funcţionarea compresorului cu vid în carcasacompresorului, există riscul descărcării disruptivea tensiunii în bobinajul motorului.

Depăşirea capacităţii de încărcare operaţionalemaxim admisibilă şimontarea în exterior

Dacă agentul frigorific este încărcat dincolo decapacitatea de încărcare operaţională maximadmisibilă sau când compresorul este montat înexterior, trebuie luate măsuri de protecţie.

Puteţi găsi capacităţile de încărcare operaţionalămaxim admisibile în specificaţiile tehnice şi/sauinstrucţiunile de instalare pentru compresoareleDanfoss. Dacă aveţi nelămuriri, compania localăde vânzări a produselor Danfoss va fi încântată săvă stea la dispoziţie.

O soluţie uşoară şi rapidă pentru prevenireadeplasării agentului frigorific în timpulperioadelor de repaus este folosirea uneirezistenţe pentru încălzirea uleiului din carterulcompresorului.





Pentru grupurile compresor-condensatorDanfoss care sunt echipate cu compresoarecu 1 cilindru, tipurile TL, FR, NL,SC şi SCTWIN, pot fi utilizate următoarele dimensiuni pentrurezistenţele de carter:

Rezistenţă carter pentru TL/FR/NL 35 W, nr.comandă 192H2096

Rezistenţă carter pentru SC şi SC-TWIN 55 W,nr. comandă 192H2095

Rezistenţe pentru carcasă trebuie montateimediat deasupra cusăturii sudurii. Pentrucompresoarele TWIN, amândouă compresoareletrebuie să aibă rezistenţe pentru carcasă.Conectarea electrică ar putea fi realizată dupăcum urmează:

Pentru întrerupătorii principali activaţi, contactulcomutator al termostatului de reglare (deex. KP 61) preia funcţia de comutare, adicăcompresor oprit – rezistenţă pornită, şi vice-versa.Rezistenţa carcasei ar trebui deasemenea pornităcu aprox. 2-3 ore înaintea pornirii sistemului derăcire, după o perioadă mai lungă de stagnare aacestuia. Pentru montarea grupurilor compresor- condensator în exterior, este în general

Am0_0020

Depăşirea capacităţii de încărcare funcţionale maximadmisibilă şi montarea înexterior (cont.)

Grupurile compresor-condensator cucompresoare cu piston Maneurop® cu 1,2 sau 4cilindri ermetice MTZ şi NTZ vin echipate în modstandard cu o rezistenţă de carter cu auto-reglare.

Rezistenţa de carter cu autoreglare PTC asigură

protecţia la deplasarea sarcinii de agentfrigorific în timpul fazelor de stagnare. Totuşi,o protecţie sigură este posibilă numai atuncicând temperatura uleiului este cu 10 K pestetemperatura de saturaţie a agentului frigorific.

Este recomandabilă verificarea prin intermediulmijloacelor de testare dacă o temperaturăsatisfăcătoare a uleiului este atinsă deopotrivăpentru temperaturi ambiante joase şi ridicate.

Pentru grupurile compresor-condensator caresunt montate în exterior şi sunt astfel expusela temperaturi ambiante scăzute sau pentru

aplicaţiile cu o cantitate mai mare de agenţifrigorifici o rezistenţă de carter suplimentară esteadesea necesară pentru compresor.

Rezistenţa de carter ar trebui montată cât maiaproape posibil de baia de ulei pentru a asigura

transferul eficient al căldurii uleiului. Rezistenţele decarter tip curea nu sunt prevăzute cu auto-reglare.

Este de presupus ca reglarea să se realizeze prinpornirea rezistentei de carter când compresoruleste oprit şi oprirea lui când compresorul este înfuncţiune.

Măsurile previn condensarea agentului frigorific în compresor. Trebuie să ţineţi cont că rezistenţade carter este pornită cel puţin cu 12 ore înainteca să pornească compresorul, ori de câte origrupurile compresor-condensator sunt repornitedupă o lungă oprire.

recomandată utilizarea rezistenţelor pentrucarcasă. Vă rugăm să ţineţi cont de următoarelerecomandări privind cablarea.





C om pr e s o ar e

D anf o s s

“Funcţionarea în Pump-down”

Dacă nu este posibilă menţinerea temperaturiiuleiului la 10 K peste temperatura de saturaţiea agentului frigorific prin utilizarea rezistenţelorde carter în timpul perioadei de întrerupere acompresorului sau atunci când agentul frigorific

lichid curge înapoi, trebuie să se funcţioneze înpump-down pe partea de joasă presiune pentrua preveni posibilitatea deplasării în continuare aagentului frigorific în timpul fazelor de oprire.

Ventilul electromagnetic de pe linia de lichideste comandat de un termostat. Dacă ventilulelectromagnetic se închide, compresorul asigurăaspiraţia la capătul de joasă presiune pânăcând presostatul de joasă presiune decupleazăcompresorul la punctul de oprire setat.

Cu “funcţionarea în pump-down”, punctul deactivare al presostatului de joasă presiune trebuiesetat mai jos decât presiunea de saturaţie aagentului frigorific la temperatura ambiantă cea

mai scăzută a grupului compresor - condensatorşi evaporator.

Termostat

Ventil solenoid Ventil de expansiune

Vizor de lichid

Filtru deshidrator

Am0_0021

Un separator lichid oferă protecţie la deplasareasarcinii de agent frigorific la pornire, în timpulfuncţionării sau după procesul de decongelare cugaze calde.

Separatorul lichid protejează împotriva deplasăriisarcinii de agent frigorific în timpul perioadeide oprire în timp ce volumul liber interior de lacapătul de aspiraţie al sistemului este crescut.

Separatorul lichid trebuie amplasat în

concordanţă cu recomandările fabricantului.Ca regulă, Danfoss recomandă capacitateaseparatorului lichid să nu fie mai mică decât 50%din capacitatea de încărcare a instalaţiei.

Un separator lichid nu trebuie utilizat îninstalaţiile cu agenţi frigorifici zeotropici, cum ar fide exemplu R407C.

Am0_0022





Temperaturi maximeadmisibile

Pentru grupurile compresor-condensatorDanfoss cu compresoare cu 1 cilindru (tipurileTL, FR, NL, SC şi SC TWIN), supraîncălzireaevaporatorului (măsurată la senzorul ventilului deexpansiune şi reprezentând temperatura dată de

manometru) ar trebui să fie cuprinsă între 5 şi 12 K.Temperatura maximă a gazului de retur estemăsurată la admisia în compresor: 45 °C.Supraîncălzirea nepermis de mare a gazului deaspiraţie conduce în mod inevitabil la o creştererapidă a temperaturii de refulare.

Aceasta nu trebuie să depăşească 135 °C pentrucompresorul SC şi 130 °C pentru compresoareleTL, NL şi FR.

Temperatura conductei sub presiune estemăsurată la 50 mm depărtare de racordul depresiune al compresorului.

Pentru grupurile compresor-condensator cucompresoare cu piston Maneurop® ermeticeMTZ şi NTZ, supraîncălzirea evaporatorului(senzorul ventilul de expansiune) ar trebui să fie

între 5 şi 12 K.

Temperatura maximă a gazului de retur, măsuratăla racordul de aspiraţie al compresorului este 30 °C.

Supraîncălzirea nepermis de mare a gazuluide aspiraţie conduce la o rapidă creştere atemperaturii gazului de aspiraţie, a cărei valoaremaximă nu trebuie să depăşească 130 °C.

Pentru aplicaţii speciale (instalaţii cuevaporatoare multiple), este recomandatăfolosirea unui separator de ulei pe conducta sub

presiune.

Am0_0023




C om pr e s o ar e

D anf o s s

Manualul frigotehnistului Compresoare Danfoss – Reparaţia sistemelor frigorifice ermetice

Cuprins pagina

1.0 General .................................................... .................................................... ...................................................... ................. 97

1.1 Localizarea defectului ............................................ ..................................................... ............................................ 97

1.2 Înlocuirea termostatului ................................................ ..................................................... ................................... 98

1.3 Înlocuirea echipamentului electric .............................................. ..................................................... ................. 99

1.4 Înlocuirea compresorului .............................................. ..................................................... ................................... 99

1.5 Înlocuirea agentului frigorific ............................................... .................................................... ........................... 99

2.0 Reguli pentru lucrările de reparaţii .................................................... ...................................................... ............... 101

2.1 Deschiderea instalaţiei .........................................................................................................................................101

2.2 Brazarea sub un gaz de protecţie .....................................................................................................................102

2.3 Filtrul deshidrator ...................................................................................................................................................102

2.4 Pătrunderea umidităţii în timpul reparaţiei ..................................................................................................103

2.5 Pregătirea compresorului şi a echipamentului electric ................................................. ........................... 103

2.6 Brazarea .....................................................................................................................................................................104

2.7 Evacuarea ..................................................................................................................................................................1052.8 Pompa şi manometrul de vid .............................................................................................................................105

3.0 Manipularea agenţilor frigorifici ................................................. .................................................... ......................... 106

3.1 Încărcarea cu agenţi frigorifici ...........................................................................................................................106

3.2 Încărcătura maximă de agenţi frigorifici ........................................................................................................106

3.3 Probe ...........................................................................................................................................................................107

3.4 Proba de etanşeitate .............................................................................................................................................107

4.0 Înlocuirea compresorului defect .............................................................................................................................108

4.1 Pregătirea componentelor ..................................................................................................................................108

4.2 Evacuarea încărcăturii ...........................................................................................................................................108

4.3 Demontarea compresorului defect .................................................................................................................108

4.4 Eliminarea reziduurilor de agent frigorific ....................................................................................................108

4.5 Demontarea filtrului deshidrator......................................................................................................................108

4.6 Curăţarea îmbinărilor brazate şi reasamblarea ............................................................................................108

5.0 De la R12 la alţi agenţi frigorifici ................................................. .................................................... ......................... 109

5.1 De la R12 la agenţi frigorifici alternativi .........................................................................................................109

5.2 De la R12 la R134a ..................................................................................................................................................109

5.3 De la R134a la R12 ..................................................................................................................................................109

5.4 De la R502 la R404A ...............................................................................................................................................109

6.0 Sisteme contaminate cu umezeală ..................................................... ..................................................... ............... 110

6.1 Grad redus de contaminare ................................................................................................................................110

6.2 Grad ridicat de contaminare ..............................................................................................................................1106.3 Uscarea compresorului ........................................................................................................................................111

6.4 Încărcătura de ulei .................................................................................................................................................111

7.0 Încărcătura de agenţi frigorifici pierdută..............................................................................................................112

8.0 Motorul compresorului ars .................................................. ..................................................... ................................. 113

8.1 Aciditatea uleiului ..................................................................................................................................................113

8.2 Sistem ars ..................................................................................................................................................................113




Note




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Reparaţia instalaţiilor frigorifice şi de congelarenecesită tehnicieni calificaţi care să realizeze acestserviciu pe o gamă largă de tipuri diferite de instalaţiifrigorifice. Serviciile de întreţinere şi reparaţii efectuate

în trecut nu erau aşa de strict reglementate ca cele de

astăzi, în special din cauza agenţilor frigorifici noi, acăror gamă cuprinde şi agenţi frigorifici inflamabili.

Fig. 1 prezintă o instalaţie frigorifică ermeticăcu tub capilar ca dispozitiv de expansiune.Acest tip de sistem este folosit în cele mai multefrigidere de uz casnic şi în cele comerciale mici,congelatoarele de îngheţată şi răcitoarele debăuturi. Fig. 2. prezintă o instalaţie frigorifică careutilizează ventilul de expansiune termostatic.Acest tip de sistem este în principal utilizat îninstalaţiile frigorifice comerciale.

Reparaţia şi întreţinerea sunt mult mai dificile decâto nouă asamblare, deoarece condiţiile de lucru dela locul amplasamentului sunt în mod normal maigrele decât la locul de fabricaţie sau în atelier.

O condiţie premergătoare pentru o activitate de întreţinere satisfăcătoare este ca tehnicienii să aibăcalificarea corectă, adică o bună pricepere, cunoştinţeminuţioase despre produs, precizie şi intuiţie. Scopulacestui ghid este de a ridica gradul cunoştinţelorprivind reparaţiile prin parcurgerea regulilor debază. Subiectul se referă în primul rând la depanareainstalaţiilor frigorifice pentru refrigeratoarele de uzcasnic montate la beneficiar, dar multe din acesteproceduri pot fi deasemenea transferate instalaţiilorfrigorifice ermetice comerciale.

1.0Generalităţi

1.1Localizarea defectului

Fig. 3: Indicatoare de presiune, ventilul de serviciu, multimetru şi tester de pierderi

Înaintea efectuării oricărei operaţiuni pe o instalaţiefrigorifică ar trebui planificat modul de desfăşurare

al reparaţiei, adică toate componentele caretrebuiesc înlocuite şi resursele care trebuie să fiedisponibile. Pentru a fi posibilă realizarea acesteiplanificări, trebuie cunoscut defectul sistemului.Pentru localizarea defectului trebuie să fie disponibileinstrumentele prezentate în fig. 3. Manometruaspiraţie şi refulare, ventile de serviciu, multimetru(curent, tensiune, rezistenţă) şi tester pentru pierderi.

În multe situaţii, poate fi stabilită natura defecţiuniidin declaraţiile utilizatorului, şi în cele mai multe cazuri

poate fi pus un diagnostic relativ destul de precis.Totuşi, condiţia necesară este ca tehnicianul de serviciusă posede cunoştinţele necesare privind funcţionareaprodusului şi să dispună de resursele necesare. Deşio procedură elaborată privind localizarea defectuluinu va fi totuşi prezentată aici, sunt menţionate

în continuare cele mai obişnuite defecte în carecompresorul nu porneşte sau nu rulează.

Comutatorul principal deblocat Un defect posibil poate fi o siguranţă arsă, şicauza ar putea fi în înfăşurările motorului sau înprotecţia motorului, un scurt circuit sau un curentde străpungere care circulă prin compresor. Acestedefecţiuni impun schimbarea compresorului.

Compresor Dispozitivul de pornire şi motorul compresoruluipot fi alese greşit. Motorul compresorului sauprotecţia înfăşurării pot fi arse, şi compresorulpoate fi blocat mecanic.

Cauzele frecvente care duc la o capacitatefrigorifică redusă sunt cocsificarea sau placărilecu cupru datorate umidităţii sau gazelornecondensate din instalaţie.Garniturile de etanşare împuşcate sau plăcileventilelor fisurate se datorează presiunile de vârf prea ridicate şi vârfurilor de presiune de scurtă durată

care apar ca rezultat al şocurilor hidraulice exercitatede lichid asupra compresorului, şi care se pot datorala rândul lor unei încărcături prea mare de agentfrigorific în instalaţie sau blocarea tubului capilar.

Fig. 1: Instalaţie frigorifică ermetică cu tuburi capilare

Fig. 2: Instalaţie frigorifică ermetică cu ventil de expansiune

Am0_0107

Am0_0108

Am0_0109 Am0_0110 Am0_0111 Am0_0112 Am0_0113





1.2Înlocuirea termostatului

Tensiunea poate fi prea joasă şi presiunea prearidicată pentru compresor. Presiunea neegalizatădetermină anclanşarea protecţiei motorului dupăfiecare pornire şi duce în cele din urmă la arderea

înfăşurării motorului. Un ventilator defect va afecta

deasemenea încărcarea compresorului şi poate cauza întreruperea funcţionării motorului de către circuitulde protecţie sau împuşcarea garniturilor de etanşare.

În cazul unei porniri nereuşite şi a compresoruluirece, trebuie să treacă un interval de maxim 15minute până când protecţia înfăşurării va întrerupecompresorul. Dacă protecţia înfăşurării întrerupecompresorul când compresorul este fierbintepoată să treacă un interval de maxim 45 de minutepână protecţia să acţioneze din nou. Înainte de a

începe localizarea unui defect sistematic este oregulă bună să tăiaţi alimentarea compresoruluipentru 5 minute. Aceasta asigură că dispozitivul depornire PTC, dacă există, este suficient răcit ca săfie în stare să pornească compresorul.

Dacă apare o scurtă cădere de tensiune înprimele minute ale procesului de refrigerare,se poate naşte o situaţie conflictuală întredispozitivul de protecţie şi PTC. Un compresor cuun dispozitiv de pornire PTC nu poate porni unsistem care nu este egalizat din punct de vedereal presiunii şi PTC nu se poate răci aşa de rapid. Înanumite situaţii va dura până la o oră până cândrefrigeratorul va funcţiona normal.

Presostatele de joasă şi înaltă presiuneO deconectare a presostatului de înaltă presiune sepoate datora presiunii de condensare prea ridicate,cauzată probabil de lipsa ventilatorului de răcire.

O deconectare a presostatului de joasă presiunese poate datora încărcăturii de agenţi frigorifici

Înaintea înlocuirii compresorului este o idee bunăsă verificaţi termostatul.

Un test simplu poate fi făcut prin scurtcircuitareatermostatului astfel încât compresorul săprimească direct tensiunea de alimentare. Dacăcompresorul poate funcţiona în modul acesta

înseamnă că termostatul trebuie înlocuit.

Pentru înlocuire este esenţial să găsiţi tipul determostat potrivit, ceea ce ar putea fi destul de dificilcu atâtea tipuri de termostate aflate pe piaţă. Pentrua face această alegere cât mai simplă cu putinţă, maimulţi fabricanţi, printre care şi Danfoss, au proiectataşa numitele “termostate de service” livrate înpachete cu toate accesoriile necesare pentru

înlocuirea termostatelor aflate în instalaţie. Cu optpachete, fiecare acoperind un tip de refrigerator şi

1.1Localizarea defectului (cont.)

insuficiente, scurgerilor, sau blocării parţiale adispozitivului de expansiune.Decuplarea se poate datora deasemenea uneidefecţiuni mecanice, fixării eronate a diferenţei depresiune pentru presostat, setării greşite a presiunii

de decuplare sau caracterului neregulat al presiunii.Termostat Un termostat defect sau incorect reglat poatedecupla compresorul. Dacă termostatul pierde

încărcătura senzorului sau dacă temperaturade reglat este prea ridicată, compresorul nu vaporni. Defectul poate fi deasemenea cauzat de oconexiune electrică greşită.O diferenţă prea mică între temperatura deanclanşare şi cea de declanşare va cauza perioadeprea scurte de oprire ale compresorului, şi înlegătură cu un compresor LST (cuplu pornire scăzut)aceasta poate conduce la probleme de pornire. Vezideasemenea punctul 1.2. “Înlocuirea termostatului”.

Pentru mai multe detalii vă rugăm să vă referiţi la“Localizarea şi prevenirea defectului în circuitelefrigorifice cu compresoare ermetice”.O determinare atentă a naturii defectului estenecesară înaintea deschiderii instalaţiei, şi înspecial înaintea scoaterii compresorului dininstalaţie. Reparaţiile care necesită intervenţia îninstalaţia frigorifică sunt destul de costisitoare.

Înainte de a deschide vechea instalaţie este indicatsă vă asiguraţi că compresorul nu se află la limitaunei avarii majore, deşi el este încă funcţional.O estimare poate fi făcută prin verificarea calităţiiuleiului. O cantitate mică de ulei este drenată

într-o sticlă curată de test şi este comparată cuun eşantion de ulei proaspăt. Dacă uleiul drenat

este închis la culoare, opac şi conţine impurităţi ,compresorul ar trebui înlocuit.

aplicaţia lui, întreţinerea poate fi făcută la aproapetoate instalaţiile frigorifice obişnuite. Vezi fig. 4.

Domeniu de aplicaţie al fiecărui termostatacoperă o gamă largă de tipuri de termostate.Mai mult, termostatele au o diferenţă detemperatură între cuplare şi decuplare suficientăpentru a asigura o egalizare satisfăcătoare apresiunii în perioadele de oprire ale instalaţiei.

Pentru a îndeplini funcţia cerută, senzorultermostatului (ultimii 100 mm ai tubului capilar)trebuie să fie întotdeauna în strâns contact cuevaporatorul.

Când se înlocuieşte un termostat este important să severifice dacă compresorul funcţionează satisfăcător

în ambele poziţii, cald şi rece, şi dacă perioada destagnare este suficientă pentru egalizarea presiuniisistemului când se utilizează un compresor LST.

Cu cele mai multe termostate este posibil să seobţină o diferenţă mai mare de temperaturăprin ajustarea şurubului diferenţial. Înainte de aface acest lucru este recomandabil să căutaţi înspecificaţia tehnică a termostatului indicaţii privindmodul în care şurubul trebuie să fie rotit. Un alt modde a obţine o diferenţă mai mare între temperaturieste de a plasa o piesă de plastic între senzor şievaporator, deoarece 1 mm de plastic corespundela o creştere a diferenţei de temperatură cu 1 °C.

Fig. 4: Service modul termostat

Am0_0114




C om pr e s o ar e

D anf o s s


1.3Înlocuirea echipamentului electric

1.4Înlocuirea compresorului

1.5Înlocuirea agentului frigorific

Cea mai bună soluţie pentru o reparaţie estealegerea aceluiaşi agent frigorific ca cel folosit

în instalaţia actuală. Compresoarele Danfosssunt sau au fost livrate în versiuni pentru agenţiifrigorifici R12, R22, R502, R134a, R404A / R507 /R407C şi pentru agenţii frigorifici inflamabili R290şi R600a. Agenţii frigorifici R12 şi R502, care suntacoperiţi de reglementările Protocolului de laMontreal, pot fi utilizaţi numai în câteva ţări şi vorfi treptat retraşi complet din fabricaţie.Pentru instalaţiile în pompă de căldură, agentulfrigorific R407C este folosit acum în locul lui R22şi R502. Un agent frigorific mai acceptabil dinpunct de vedere al protecţiei mediului R134a l-a

înlocuit pe R12, şi agenţii frigorifici R404A şi R507i-au înlocuit pe R22 şi R502 în numeroase aplicaţii.

Agenţii frigorifici inflamabili R290 şi R600a Încărcarea maximă a acestor agenţi frigorifici într-o instalaţie este de 150 g în concordanţăcu aplicaţiile standard cele mai relevante înprezent, şi ei trebuie să fie utilizaţi numai înrefrigeratoarele mici.

Amestecuri de agenţi frigorifici Refrigerant marcă comercială Compoziţie Înlocuire Domeniu aplicaţie Uleiuri

R401A Suva MP39 R22, R152a, R124 R12 L - M Alchilbenzen

R401B Suva MP66 R22, R152a, R124 R12 L Alchilbenzen

R402A Suva HP80 R22, R125, R290 R502 LPoliolester

Alchilbenzen

R402B Suva HP81 R22, R125, R290 R502 L - MPoliolester

Alchilbenzen

Cauza defecţiunilor se poate găsi deasemenea înechipamentul electric al compresorului, situaţii încare este posibil să se înlocuiască releul de pornire/dispozitivul de pornire PTC, protecţia motorului,condensatorul de pornire sau de funcţionare. Un

condensator de pornire avariat poate fi cauzat desetarea prea redusă a diferenţialului termostatului,deoarece condensatorul de pornire trebuie sădecupleze de maximum 10 ori/oră.

Dacă defectul se află în protecţia înfăşurării înglobată în multe compresoare ermetice, întregul compresor trebuie înlocuit.

Când se înlocuieşte un compresor echipamentulelectric trebuie şi el să fie înlocuit , deoarece

vechiul echipament folosit cu noul compresorpoate cauza mai târziu distrugereacompresorului.

Dacă avaria este datorată unei defecţiuni acompresorului, tehnicianul trebuie să aibă grijăsă selecteze compresorul cu caracteristicilecorespunzătoare aplicaţiei. Dacă un compresorcorespunzător celui defect este disponibil, şi dacăeste destinat unui agent frigorific neregulat, nuvor apărea probleme în continuare. Totuşi, înmulte cazuri este imposibil să se obţină acelaşitip de compresor ca şi cel defect, şi în acest caztehnicianul de întreţinere trebuie să fie conştient

de anumiţi factori. Dacă se pune problemaschimbării fabricantului, atunci poate că va fidificil de selectat compresorul corect, şi de aceeatrebuie luaţi în considerare diferiţi parametri.Tensiunea compresorului şi frecvenţa trebuie săcorespundă tensiunii şi frecvenţei locului undeeste amplasat. Apoi trebuie considerată aplicaţia(temperaturi de evaporare ridicate, medii sauscăzute). Capacitatea de răcire trebuie să corespundăcompresorului anterior, dar dacă capacitatea estenecunoscută atunci se va putea aplica o comparaţie

a capacităţilor volumetrice aferente celor douăcompresoare. Ar fi de preferat să selectaţi uncompresor puţin mai mare decât cel defect.Pentru instalaţia cu tub capilar cu egalizareapresiunii în timpul perioadelor de oprire poate fiutilizat un compresor LST (cuplu pornire scăzut),iar pentru o instalaţie cu ventil de expansiunesau fără egalizarea presiunii poate fi ales uncompresor HST (cuplu pornire ridicat).Bineînţeles că un compresor HST poate fi

deasemenea utilizat într-o instalaţie cu tub capilar. În cele din urmă trebuie să fie luate deasemenea în considerare condiţiile de răcire. Dacă instalaţiaeste prevăzută cu răcirea uleiului, trebuie selectatun compresor cu răcitor de ulei.

Într-o situaţie de service un compresor cu răcitorde ulei poate fi utilizat fără probleme în loculunui compresor fără răcitor de ulei, întrucâtserpentina poate fi complet ignorată când ea nueste necesară.

Agenţii frigorifici inflamabili pot fi folosiţi numai în instalaţiile frigorifice care satisfac cerinţelelui EN/IEC 60335-2-24 sau 2-89, şi care includ şicerinţele pentru agenţii frigorifici inflamabili, iarpersonalul de întreţinere trebuie să fie specialinstruit pentru manipularea lor. Aceasta implicăcunoştinţe despre instrumentele, transportulcompresoarelor şi agentului frigorific ca şi regulirelevante şi reglementări privind siguranţa. Dacăse lucrează cu flacără sau cu instrumente şi sculeelectrice în apropierea agenţilor frigorifici R600aşi R290, aceasta trebuie să se facă în conformitatecu reglementările în vigoare. Instalaţiile frigorificetrebuie întotdeauna să fie deschise cu dispozitivede tăiat ţevi.

Schimbarea de la agenţii frigorifici R12 sau R134a la

R600a nu este permisă, deoarece refrigeratoarele nusunt aprobate pentru utilizarea agenţilor frigorifici inflamabili, şi siguranţa electrică nu a fost verificatăîn concordanţă cu standardele curente. Acelaşi lucru se aplică şi la trecerea de la agenţii frigorifici R22, R502 sau R134a la R290.





Amestecuri de agenţi frigorifici În timp ce agenţi frigorifici noi, acceptabili dinpunct de vedere al mediului (R134a şi R404A) aufost introduşi, au fost introduse anumite amestecuride agenţi frigorifici numai pentru scopuri de

întreţinere. Ei sunt mai bine acceptaţi din punctde vedere al mediului decât agenţii frigorifici CFCutilizaţi înaintea lor (R12 şi R502).

În multe ţări amestecurile de agenţi frigorifici au fostpermise numai pentru o perioadă scurtă de timp,ceea ce înseamnă că ele nu sunt larg răspândite încadrul instalaţiile frigorifice ermetice mici.Utilizarea acestor agenţi frigorifici nu poate firecomandată pentru producţia de serie, dar ei potfi utilizaţi pentru depanare în numeroase situaţii,vezi tabelul de pe pagina anterioară.

Add inAceastă denumire (adăugare) este utilizată cândse încarcă o instalaţie existentă cu un alt agent

frigorific decât cel original încărcat.Acesta este în special cazul când apar problemecare trebuie rezolvate cu cât mai puţineoperaţiuni posibile.

În mod corespunzător, instalaţiile cu R22 suntreumplute cu o mică cantitate de R12 în scopul

îmbunătăţirii fluxului de ulei înapoi în compresor. În mai multe ţări nu este permisă adăugarea pesistemele CFC (R12, R502,…...)

1.5Înlocuirea agentului frigorific (cont.)

Drop inAcest termen înseamnă că în timpul întreţineriiunei instalaţii frigorifice existente > 90% dinuleiul mineral original este evacuat şi înlocuitcu ulei sintetic şi este montat un nou filtru

deshidrator adecvat. Mai mult, instalaţia este încărcată cu un alt agent frigorific compatibil (deexemplu un amestec).

Retrofit Termenul de “retrofit” (adaptare ulterioară)este folosit când este vorba despre întreţinereaunor instalaţii frigorifice care înlocuiesc agenţiifrigorifici CFC cu un agent frigorific HFC acceptatde mediu.Instalaţia frigorifică este golită şi compresoruleste înlocuit de un compresor HFC.

În mod corespunzător uleiul compresorului este înlocuit de un ulei esteric potrivit.Uleiul trebuie să fie schimbat de mai multe ori

după scurte perioade de exploatare şi filtruldeshidrator trebuie să fie înlocuit.

În cazul înlocuirii uleiului, este necesarăo declaraţie din partea fabricantului decompresoare privind compatibilitateamaterialelor.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


2.0Reguli pentru lucrări dereparaţii

Pentru a permite instalaţiilor frigorifice ermeticesă lucreze conform proiectării şi să realizezeo durată de serviciu rezonabilă, conţinutul deimpurităţi, umezeală şi gaze necondensabiletrebuie menţinut la un nivel scăzut. Când se

asamblează o noua instalaţie, cerinţele suntrelativ uşor de îndeplinit, dar când se reparăo instalaţie frigorifică defectă lucrurile devinmult mai complicate. Printre altele, aceasta

2.1Deschiderea instalaţiei

se datorează faptului că defecţiunile într-oinstalaţie frigorifică adesea declanşează procesechimice nefavorabile şi că deschiderea instalaţieifrigorifice creează posibilitatea contaminării.Pentru ca reparaţia să fie încununată cu succes

trebuie luată o serie de măsuri preventive. Înaintea enunţării oricăror detalii privind lucrărilede reparaţii, anumite reguli şi condiţii generaletrebuie să fie explicitate.

Fig. 5: Instalaţie frigorifică ermetică cu tub capilar

Dacă instalaţia frigorifică conţine agenţi frigorificiinflamabili, ca de exemplu R600a sau R290,aceasta se va vedea din eticheta de tip. Uncompresor Danfoss va fi prevăzut cu o etichetă cacea prezentată în fig. 6.

Fig. 6: Eticheta pe compresor pentru R600a

Întreţinerea şi reparaţia unor astfel de instalaţiiimpun personal special instruit. Aceasta implicăcunoştinţe privind instrumentele, transportulcompresorului şi al agenţilor frigorifici, caşi instrucţiuni relevante şi reglementări desiguranţă.

Când se lucrează cu agenţii frigorifici R600a şiR290 focul deschis poate să apară numai aşa cumeste descris în instrucţiunile existente.Fig. 7 prezintă un ventil de perforare pentrumontarea pe o conductă tehnologică, permiţândastfel o deschidere în instalaţie pentru drenareaşi colectarea agentului frigorific aşa după cum sespecifică în instrucţiuni.

Fig. Dispozitiv de recuperare pentru agenţi frigorifici

Înainte de a începe tăierea conductelor din instalaţiafrigorifică este recomandată curăţarea conductelorcu pânză abrazivă în locurile în care trebuiesc tăiate.Astfel conductele sunt pregătite pentru brazareacare urmează, şi pătrunderea particulelor demurdărie în sistem este astfel împiedicată.

Folosiţi numai dispozitivele pentru tăiat ţevi, şiniciodată ferăstrăul cu tăiş metalic, pentru tăiereaconductelor dintr-o instalaţie frigorifică. Doar

o mică bavură rămasă în sistem poate cauzaavarierea compresorului. Toţi agenţii frigorificitrebuie să fie colectaţi conform instrucţiunilor.

Când un tub capilar este tăiat este esenţial să nuse admită bavuri şi deformări ale tubului. Tubulcapilar poate fi tăiat cu un cleşte plat special (vezifig. 9), sau se poate cresta cu o pilă şi apoi se rupe.

Fig. 9: Cleşte special pentru tuburile capilare

Am0_0115

Am0_0117

Am0_0116

Am0_0118

Am0_0111

Fig. 7: Ventil de perforare





2.3Filtru deshidrator

Filtrul deshidrator absoarbe cantităţile mici de apăeliberate în timpul vieţii instalaţiei. Pe lângă aceasta,el acţionează ca o sită separatoare şi preîntâmpinăblocarea orificiului tubului capilar şi problemelelegate de impurităţile din ventilul de expansiune.

Dacă o instalaţie frigorifică a fost deschisă, filtruldeshidrator trebuie întotdeauna înlocuit pentru a

se asigura uscarea suficientă a instalaţiilor reparate.Reamplasare filtrului deshidrator trebuie

întotdeauna efectuată fără utilizarea unei lămpide lipit. Când se încălzeşte filtrul deshidratorexistă pericolul transferării cantităţii de umezealăabsorbite de către acesta instalaţiei, şi deasemeneatrebuie luată în considerare posibilitatea existenţeiunui agent frigorific inflamabil. În cazul unui agentfrigorific ne-inflamabil, flacăra unui aparat de sudurăautogenă poate fi utilizată, dar tubul capilar trebuiesă fie desfăcut şi apoi azotul uscat trebuie suflat prinfiltru către aerul liber în timp ce filtrul deshidratoreste detaşat. În mod normal filtrul deshidratorpoate absorbi o cantitate de apă de aprox. 10%din greutatea agentului deshidratant. În cele maimulte sisteme această capacitate nu este utilizată,dar în cazul în care sunt îndoieli în ceea ce priveştemărimea filtrului este mai bine să folosiţi un filtrumai mare decât unul cu o capacitate prea mică.Noul filtru trebuie să fie uscat. În mod normalaceasta nu este o problemă, dar trebuie întotdeaunasă vă asiguraţi că sigiliul filtrului deshidrator esteintact pentru a preveni colectarea umezelii întimpul depozitării şi transportului. Filtrul deshidratortrebuie montat în aşa fel încât direcţia de curgere şigravitaţia să acţioneze în aceeaşi direcţie.

O instalaţie încărcată cu agent frigorific nutrebuie niciodată încălzită sau brazată, mai alesatunci când agentul frigorific este inflamabil.Brazarea într-o instalaţie care conţine agentfrigorific va cauza formarea unor produse

rezultate din descompunerea agentului frigorific.Odată ce agentul frigorific a fost drenat, trebuie încărcată instalaţia cu un gaz inert de protecţie.Aceasta se realizează printr-o purjare perfectă cuazot uscat. Înaintea acestei operaţiuni sistemulmai trebuie deschis într-un loc.

2.2Brazarea sub un gaz de protecţie inert

UOP Molecular Sieve Division, USA(fosta Union Carbide)

4A-XH6 4A-XH7 4A-XH9

R12 x x x

R22, R502 x xR134a, R404A x xHFC/HCFC blends xR290, R600a x x

Grace Davision Chemical, USA 574 594R12, R22, R502 x xR134a xHFC/HCFC blends xR290, R600a x

CECA S.A., France NL30R Siliporite H3RR12, R22, R502 x xR134a xHFC/HCFC blends xR290, R600a x

Filtrul deshidrator cu dimensiunea porului de 3Ångstrøm în relaţie cu agentul frigorific:

În legătură cu întreţinerea instalaţiilor frigorificecomerciale sunt recomandate filtrele Danfoss tipDML.

Compresor Filtru deshidrator

P şi T 6 gram sau mai mult

F şi N 10 gram sau mai mult

SC 15 gram sau mai mult

Dacă compresorul este defect este adecvatătăierea conductei de presiune şi de aspiraţie înexteriorul racordurilor de la compresor, şi nudeschiderea conductei tehnologice.Dacă, totuşi, compresorul este funcţional, se

recomandă tăierea conductei tehnologice.Purjarea trebuie făcută mai întâi prin evaporatorşi apoi prin condensator. O presiune de intrarede aprox. 5 bar şi o purjare de 1-2 minute vor fisatisfăcătoare pentru echipamente.

Astfel sferele Sitei Moleculare (MS) sunt împiedicate să se uzeze unele pe altele şi săformeze praf, care poate bloca orificiul tubuluicapilar. Această poziţie verticală asigură oegalizare a presiunii mai rapidă în instalaţiile cutuburi capilare. Vezi fig. 10.

Deoarece molecula de apă are dimensiuneade 2.8 Ångstrøm, filtrele cu sită moleculară cumărimea porului de 3 Ångstrøm sunt potrivitepentru agenţii frigorifici folosiţi în mod normal,deoarece agenţii frigorifici pot să treacă liber prinfiltru.

Fig. 10: Localizarea corectă a filtrului deshidrator

Dacă se cere un filtru fără oxid de aluminiu, suntrecomandate filtrele Danfoss tip DCC sau DASpentru agenţii frigorifici R134a şi R404A. PentruR600a şi R290 poate fi utilizat tipul DCLE032

Am0_0119




C om pr e s o ar e

D anf o s s


O reparaţie trebuie întotdeauna făcută rapid, şi nicio instalaţie frigorifică nu trebuie deschisă atmosfereipentru mai mult de 15 minute pentru a se evitaabsorbţia umezelii. De aceea este o regulă bună dea avea toate componentele ce trebuiesc înlocuite

gata pregătite înainte de deschiderea instalaţiei.

2.4Pătrunderea umidităţii întimpul reparaţiei

Garnituri de cauciuc trebuiesc montate pe placade bază a compresorului în timp ce acesta stăpe ea. Dacă compresorul este plasat cu parteade sus în jos uleiul se va aduna în racorduri,situaţie ce conduce la probleme de brazare. Nuutilizaţi niciodată garniturile de cauciuc de lacompresorul defect deoarece ele sunt mai vechişi mai rigide decât unele noi. Înlăturaţi capaculde la racordul (Capsolute) tehnologic al nouluicompresor şi brazaţi o conductă tehnologică înracord. Lăsaţi compresorul închis până când eleste racordat prin brazare la instalaţie.Pe lângă aceasta, este recomandabil să seastupe toate racordurile de pe compresor, de pefiltrul deshidrator şi instalaţie dacă din anumiteconsideraţii reparaţia este întârziată.

Capacele de aluminiu pe racorduri nu trebuie sărămână în instalaţia finalizată.

Capacele sunt destinate doar pentru a asiguraprotecţia compresorului în timpul depozităriişi transportului şi nu asigură etanşeitate unuisistem aflat sub presiune. Capacele atestă faptulcă compresorul nu a fost deschis după ce a plecatde la Danfoss. Dacă capacele lipsesc sau suntavariate, compresorul nu ar trebui folosit până nu

este uscat şi uleiul înlocuit.Nu refolosiţi niciodată echipamentele electrice vechi.

Se recomandă să folosiţi întotdeauna unechipament electric nou cu un nou compresor,deoarece folosirea unui echipament electricvechi cu un compresor nou poate duce curând laapariţia unor defecte la compresor.Compresorul nu trebuie pornit fără un dispozitivde pornire complet.Deoarece parte a rezistenţei circuitului de pornirese găseşte în dispozitivul de pornire, pornirea fărăun dispozitiv complet nu va garanta un cuplu depornire corect şi poate avea drept consecinţă o

încălzire foarte rapidă a înfăşurării de pornire acompresorului, cauzând deteriorarea ei.

Compresorul nu trebuie pornit în vid.

Pornirea compresorului în vid poate cauza întreruperea contactelor circuitului electric, întrucât proprietatea izolatoare a aerului esteredusă la căderi mari ale presiunii.

Fig. 11 prezintă o diagramă electrică cu dispozitivde pornire PTC şi protecţie a înfăşurării. Uncondensator de filtrare conectat între terminaleleN şi S va reduce consumul de energie pecompresoarele proiectate în acest scop.

2.5Pregătirea compresorului şi a echipamentului electric

Dacă nu este posibilă încheierea reparaţiei fără întreruperi, instalaţia deschisă trebuie etanşatăcu foarte multă grijă şi încărcată cu o micăsuprapresiune de azot uscat pentru a evitapătrunderea umezelii.

Fig. 11: Diagramă electrică cu PTC şi protecţie a înfăşurării

Fig. 12 prezintă o diagramă electrică cu releu depornire şi condensator de pornire precum şi cuprotecţie motor montată în afara compresorului.

Fig. 12: Diagramă electrică cu releu şi condensator de pornire

Am0_0120

Am0_0121





2.5Pregătirea compresorului şi a echipamentului electric (cont.)

Fig. 13 prezintă diagrama electrică pentru uncompresor SC mare cu motor CSR.

Fig. 13: Diagramă electrică pentru motor CSR

Am0_0122

2.6Brazarea

Realizarea unei brazări adecvate corecte esteimportantă.

Rosturi recomandate pentru brazare.

Racordurile celor mai multe compresoare Danfosssunt conducte din oţel placate cu cupru sudate

în carcasa compresorului, şi racordurile sudate nupot fi deteriorate în timpul brazării.

Vă rugăm să consultaţi capitolul “Instrucţiuni demontaj” pentru mai multe detalii privind brazarea.

Material Material

Material de brazare cu argint Tuburi cupru Tuburi argint

Easy-flo 0.05 - 0.15 mm 0.04 - 0.15 mm

Argo-flo 0.05 - 0.25 mm 0.04 - 0.2 mm

Sil-fos 0.04 - 0.2 mm Inadecvat




C om pr e s o ar e

D anf o s s


2.7 Evacuarea

Timpul de evacuare în minute


Evacuare din ambele pârti

Partea de aspiraţie

Partea de refulare

Când o instalaţie frigorifică este asamblată,aceasta trebuie să fie golită cu grijă (eliminareaaerului din sistem), înainte de a fi încărcată cuagent frigorific. Acest lucru este necesar pentru carezultatul reparaţiei să fie corect. Principalul scopal evacuării este în primul rând reducerea cantităţiide gaze necondensabile (NCG) din instalaţie, şi înal doilea rând producerea unei uscări limitate.Umezeala din instalaţie poate cauza blocarea cugheaţă, reacţia cu agentul frigorific, îmbătrânireauleiului, accelerarea procesului de oxidare şihidroliza cu materialele izolante.Evacuarea unei instalaţii frigorificePrezenţa gazelor necondensabile (NCG) într-oinstalaţie frigorifică poate să însemne creştereapresiunii de condensare şi ca urmare creştereariscului proceselor de cocsificare şi a unui consummai mare de energie. Conţinutul de NCG trebuiepăstrat sub 1 vol. %. Evacuarea poate fi realizată

în diferite feluri depinzând de condiţiile de volumde pe partea de aspiraţie şi partea de refulare ale

instalaţiei. Dacă evaporatorul şi compresorul auun volum mare poate fi utilizată evacuarea pe osingură parte, altfel este recomandată o dublăevacuare, pe ambele părţi. Evacuarea pe o singurăparte este realizată prin conducta tehnologicăa compresorului, dar această metodă înseamnăo vidare puţin mai slabă şi un conţinut puţinmai ridicat de NCG. De pe partea de refulare ainstalaţiei frigorifice aerul trebuie înlăturat printubul capilar, ceea ce are ca rezultat o restricţiesubstanţială. Rezultatul va fi o presiune mai ridicatăpe partea de refulare decât pe cea de aspiraţie.Factorul principal pentru conţinutul de NCG dupăevacuare îl constituie echilibrul presiunii din instalaţie,care este determinat de distribuţia volumelor.

În mod caracteristic, volumul pe partea derefulare va constitui 10-20% din volumul total,şi de aceea presiunea finală ridicată are o maimică influenţă asupra echilibrului de presiuneaici, decât volumul mare şi presiunea joasă de pepartea de aspiraţie.

Fig. 14: Procesul de evacuare

Am0_0133

2.8Pompa şi manometrul de vid

Pentru folosirea staţionară poate fi recomandatăo pompă de vid în două trepte de 20 m3 /h, darpentru întreţinere este mai indicată o pompă

în două trepte mai mică de 10 m3 /h, datorităgreutăţii mai reduse. Un compresor frigorificermetic nu este indicat acestui scop, deoarece elnu este capabil să producă o presiune suficientde scăzută, şi deasemenea un compresor utilizatca o pompă de vid va fi supraîncălzit şi avariat.Rezistenţa de izolaţie a aerului este redusă lapresiuni scăzute, şi de aceea străpungeri ale

circuitului electric sau în motorul compresoruluiermetic pot să apară rapid.

Pentru a realiza o evacuarea suficientă trebuie săfie disponibilă o pompă de vid bună. Vezi fig. 15.

Fig. 15: Pompa de vid

Aceeaşi pompă de vid poate fi utilizată pentrutoate tipurile de agenţi frigorifici, deoarece eaeste încărcată cu ulei poliesteric.O pompă de vid ignifugată trebuie să fie utilizatăpentru instalaţiile frigorifice care conţin agenţifrigorifici inflamabili R600a şi R290.

Nu există nici o raţiune în a avea disponibilăo pompă de vid adecvată dacă vidul obţinutnu poate fi măsurat. De aceea se recomandă

cu insistenţă folosirea unui manometru de vidadecvat şi robust (fig. 16) capabil să măsoarepresiuni mai mici de 1 mbar.

Fig. 16: Manometru de vid

Am0_0135

Am0_0136 Am0_0137





Pentru a asigura o durată de viaţă rezonabilă ainstalaţiei frigorifice, agentul frigorific trebuie săaibă un conţinut de umiditate de max. 20 ppm(20 mg/kg). Nu transferaţi agenţi frigorifici dintr-un container în vasul de umplere prin containere

de diferite mărimi, pentru că la orice manevră deacest fel conţinutul de apă din agenţi frigorificieste crescut în mod considerabil.

Nu utilizaţi foc deschis în apropierea agenţilorfrigorifici R600a şi R290.Instalaţiile frigorifice trebuie să fie deschise cu un

3.0Manipularea agenţilorfrigorifici

3.2

Încărcătura maximă deagenţi frigorifici

Instalaţiile cu ventil de expansiune trebuie să fie încărcate cu agent frigorific până când nu mai existăbule în dispozitivul de vizitare, care trebuie plasat câtmai aproape cu putinţă de ventilul de expansiune.

3.1Încărcarea cu agenţi frigorifici

Dacă limita permisă pentru încărcătura de agent

frigorific indicată în specificaţiile tehnice alecompresorului este depăşită, uleiul va spumega încompresor după o pornire la rece şi poate rezultaun sistem de ventile deteriorat în compresor.

Încărcătura de agenţi frigorifici nu trebuie sădepăşească niciodată cantitatea care poate ficonţinută pe partea de condensare a sistemului.

Tip Compresor Încărcătură max. agenţi frigorifici

R134a R600a R290 R404A

P 300 g 120 g

T 400 g 150 g 150 g 600 g

TL….G 600 g 150 g 150 g

N 400 g 150 g 150 g

F 900 g 150 g 850 gSC 1300 g 150 g 1300 g

SC-Twin 2200 g

dispozitiv de tăiat ţevi.Conversia de la agenţi frigorificii R12 sau R134a laR600a nu este permisă, deoarece refrigeratoarelenu sunt aprobate să funcţioneze cu agenţifrigorifici inflamabili, şi siguranţa electrică

nu a fost verificată nici ea în conformitate custandardele existente. Acelaşi lucru se aplică şiconversiei de la agenţii frigorifici R22, R502 sauR134a la R290.

În mod normal, încărcarea cu agent frigorific nueste o problemă dacă se realizează o încărcareadecvată şi dacă se asigură că capacitatea cu caretrebuie încărcată instalaţia frigorifică actuală estecunoscută. Vezi fig. 17.

Fig. 17: Panoul de încărcare pentru agenţi frigorifici

Întotdeauna încărcaţi tipul şi cantitatea de agenţifrigorifici indicate de fabricantul refrigeratorului. Încele mai multe cazuri informaţia este declarată peeticheta de tip a refrigeratorului. Diferite mărci decompresoare conţin cantităţi de ulei diferite, astfel căatunci când trecem la o altă marcă este indicat să secorecteze în mod corespunzător cantitatea de agentfrigorific. Încărcarea cu agent frigorific poate fi făcutăprin greutate sau volum. Agenţii frigorifici inflamabilica R600a şi R290 trebuie întotdeauna să fie încărcaţiprin greutate. Încărcarea prin volum trebuiefăcută cu un cilindru de încărcare agenţi frigorifici.Agentul frigorific R404A şi toţi agenţii frigorificidin seria 400 trebuie să fie încărcaţi în stare lichidă.

Dacă cantitatea de încărcare este necunoscută, încărcarea trebuie făcută treptat până cânddistribuţia temperaturii deasupra evaporatoruluieste cea corectă. Totuşi, în cele mai multe cazuri,cel mai indicat va fi să supraîncărcaţi instalaţia şiapoi să drenaţi afară treptat agentul frigorific pânăcând se obţine încărcarea corectă. Încărcarea cu

agent frigorific trebuie realizată cu compresorul înfuncţiune, refrigeratorul fără sarcină şi cu uşa închisă. Încărcarea corectă este caracterizată de prezenţaaceleiaşi temperaturi de la orificiul de admisie la celde evacuare al evaporatorului.La racordul de aspiraţie al compresoruluitemperatura trebuie să fie aproximativ temperaturaambiantă. Transferul umidităţii către izolaţiarefrigeratorului este astfel evitată. Vezi fig. 18.

Fig. 18: Temperaturi evaporator

Vă rugăm deasemenea să consultaţi specificaţiile

tehnice ale compresorului, deoarece încărcăturamaximă de agent frigorific în situaţia actuală poatediferi pe alte tipuri faţă de datele declarate în tabel.

Încărcătura maximă de 150 g pentru R600a şiR290 este o limită superioară de siguranţă, întimp ce alte greutăţi sunt indicate pentru a evitaşocul de lichid.

Am0_0138

Am0_0139




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Înaintea încheierii unei reparaţii întregulrefrigerator trebuie verificat pentru a avea ogaranţie că se vor obţine rezultatele scontate.Trebuie asigurat faptul că evaporatorul poatefi răcit şi că astfel este posibilă obţinerea

temperaturilor necesare.Pentru instalaţiile cu tub capilar ca dispozitiv deştrangulare a fluxului este important să se verificedacă compresorul funcţionează satisfăcătortermostatat. În continuare, trebuie verificat dacă

3.3Probe

O instalaţie frigorifică ermetică trebuie să fieetanşă, şi pentru ca refrigeratorul să aibă o duratăde viaţă rezonabilă este necesar să menţinempierderile sub nivelul de 1 gram de agentfrigorific anual. Deoarece instalaţiile frigorificecu agenţi frigorifici inflamabili R600a şi R290 aucapacitatea încărcată sub 50 g, în aceste cazuripierderile trebuie să se situeze sub 0,5 gr agenţi

frigorifici anual. Aceasta impune un aparat demăsură electronic de înaltă precizie pentrumăsurarea unor asemenea cantităţi.Este relevant să se verifice toate îmbinărilebrazate ale instalaţiei, deasemenea şi în locurile încare nu au fost intervenţii pentru reparaţie.

Îmbinările de pe partea de refulare a sistemului(de la racordul de refulare al compresoruluipână la condensator şi filtru deshidrator)trebuie examinate în timpul funcţionăriicompresorului, atunci când apar aici cele mairidicate presiuni. Evaporatorul, conducta deaspiraţie şi compresorul trebuie verificate în timpce compresorul nu lucrează şi presiunea în sistemeste egalizată, deoarece aceasta produce aici cele

mai ridicate presiuni. Vezi fig. 19.

3.4Proba de etanşeitate

diferenţialul termostatului permite perioadede oprire ale compresorului suficiente pentruegalizarea presiunii astfel că un compresorLST (cuplu pornire redus), poate porni fără sădeclanşeze protecţia motorului. În zonele în care

pot să apară căderi ale tensiunii de alimentareeste important să se verifice funcţionarea la 85%din tensiunea nominală, întrucât şi pornirea şicuplul de antrenare al motorului vor scădea cândtensiunea este mai redusă.

Fig. 19: Detector scurgeri

Dacă nu este disponibil un detector electronic (fig.19) îmbinările pot fi examinate cu apă săpunităsau cu spray, dar evident că micile scăpări nu vorputea fi detectate cu aceste metode.

Am0_0113





În continuare este evidenţiată o procedură pentru înlocuirea unui compresor defect într-o instalaţiefrigorifică ermetică, bazată pe următoarele regulifundamentale.O precondiţie este existenţa unei suprapresiuni a

agentului frigorific în instalaţie şi necontaminareacu umezeală a instalaţiei. Agentul frigorific trebuie

4.0 Înlocuirea compresoruluidefect

Prin demararea reparaţiei cu pregătireacomponentelor, sunt evitate atât întârzieriulterioare ale menţinerii instalaţiei deschisecât şi riscul creşterii admisiei de umezeală şiimpurităţi în instalaţie. O conductă tehnologicăcu ventil tehnologic trebuie montată în racordultehnologic al noului compresor.

În anumite situaţii ar putea fi un avantajmontarea unei părţi a conductei de conectare înracordul de aspiraţie al compresorului.

4.1Pregătirea componentelor

Plasaţi un ventil de perforare cu legătura la oinstalaţie de recuperare pe conducta tehnologicăa compresorului. Perforaţi conducta şi colectaţi

4.2Evacuarea încărcăturii

Tăiaţi conducta de aspiraţie şi cea de refulare acompresorului cu un dispozitiv de tăiat ţevi laaprox. 25-30 mm de racordurile sus menţionate, dar

înainte de aceasta, locurile care urmează să fie tăiatetrebuiesc şmirgheluite cu pânză abrazivă pentru apregăti brazarea. Dacă compresorul urmează să fieverificat mai târziu, capetele conductelor trebuie săfie închise cu cepuri de cauciuc.

4.3Demontarea compresorului defect

Pentru a evita descompunerea oricăror reziduuride agenţi frigorifici în instalaţie pe durataoperaţiilor ulterioare de brazare prin instalaţietrebuie să se sufle cu mare atenţie cu azot uscat.

4.4Eliminarea reziduurilor deagent frigorific

Filtrul deshidrator de la orificiul de evacuare alcondensatorului trebuie tăiat folosind un dispozitivde tăiat ţevi, dar poate fi folosită şi o altă metodă.

4.5Demontarea filtrului deshidrator

Aliajul de argint trebuie înlăturat de la orificiulde evacuare al condensatorului. Acest lucru serealizează cel mai bine prin periere în timp cealiajul este încă în stare lichidă. Capetele altor

conducte trebuiesc pregătite pentru aceastăoperaţiune în caz că ea nu a fost efectuată

încă. Aveţi grijă că murdăria şi particulelemetalice nu sunt admise în instalaţie atuncicând se debavurează îmbinările brazate. Dacăeste necesar, suflaţi cu azot uscat în timpuldebavurării.Noul filtru deshidrator trebuie montat la orificiulde evacuare al condensatorului, şi filtru trebuiesă fie menţinut acoperit până când asamblareapoate avea loc. Evitaţi încălzirea incintei filtruluicu flacăra. Înaintea brazării tubului capilar înfiltru trebuie efectuată o scurtă oprire pentru averifica dacă plasarea capătului tubului în filtrueste corectă şi pentru a se evita blocajele. Fiţi

4.6Curăţarea îmbinărilor brazate şi reasamblarea

să corespundă agentului frigorific original.Pe durata depistării avariei compresorul este găsitdefect. Dacă se dovedeşte că motorul s-a ars şică în consecinţă a rezultat o puternică poluarea sistemului, este necesară aplicarea unei alte

proceduri.

Procedând astfel conectarea ulterioară aconductei de aspiraţie la compresor s-ar puteaface de la o oarecare distanţă faţă de compresor,dacă spaţiul de montare în compartimentulmecanic este strâmt şi nu permite acest lucru.Când compresorul este gata, ventilul şiracordurile tehnologice trebuie să fie închise. Încontinuare, trebuie pregătit tipul corect de filtrudeshidrator , dar capacul lui trebuie să rămână

încă intact.

Pentru a facilita orice examinare sau pentru agaranta reparaţia, trebuie specificate ulterior pecompresor cauza defecţiunii şi data de fabricaţiea refrigeratorului. Compresoarele pentru R600aşi R290 trebuie întotdeauna să fie evacuate şietanşate înainte de a fi returnate fabricantului derefrigeratoare sau distribuitorului.

Acest lucru se realizează prin conducta delegătură de la butelia de azot uscat mai întâi laconducta de aspiraţie tăiată şi după aceea laconducta de refulare tăiată.

Creaţi un flux uşor de azot uscat prin conducta derefulare către condensator şi menţineţi acest flux întimp ce filtrul este scos cu grijă cu o lampă de brazare.Evitaţi încălzirea incintei în care este montat filtrul.

atenţi în timpul brazării tubului capilar şi evitaţiarsurile. Montaţi compresorul, care trebuia dejadin timpul operaţiunii de pregătire să fie prevăzutcu garnituri de cauciuc.

Montaţi echipamentul electric şi faceţiconexiunile. Evacuarea şi încărcarea trebuiescfăcute aşa cum s-a descris în paragrafele 2.7 şi 3.1.Probele trebuiesc efectuate în conformitate cuprezentarea din paragrafele 3.3 şi 3.4.Când conducta tehnologică este sugrumată şisudată, ventilul tehnologic trebuie să fie scos.

agentul frigorific conform instrucţiunilor. Urmaţiregulile descrise mai sus.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


Atât timp cât agentul frigorific R12 , nou saureciclat, este disponibil, acesta trebuie utilizat. Dacănu este posibilă procurarea lui R12 sau este ilegalăfolosirea lui, ar trebuie luat în consideraţie cu multăatenţie dacă reparaţia merită să fie efectuată.

5.0De la R12 la alţi agenţifrigorifici

Dacă R401A pentru temperaturi de evaporarescăzute şi R401B medii şi pentru temperaturi deevaporare scăzute au fost folosiţi în locul lui R12,totuşi, folosirea aşa numitelor amestecuri deagenţi frigorifici nu poate fi recomandată.

5.1De la R12 la agenţi frigorifici alternativi

O conversie de la R12 la R134a implică risculconsiderabil al apariţiei în sistem a unor posibilereziduuri de agent frigorific descompus, în specialioni de clor, sau agent frigorific intact şi reziduuriale uleiului mineral sau alchilbenzen . De aceeatrebuie stabilită o procedură în timpul căreiaaceste substanţe nedorite să fie aduse la un nivel

scăzut care să nu cauzeze inconvenienţe majoreinstalaţiei frigorifice reparate. Înaintea începeriitrecerii la R134a trebuie să se asigure că motorulcompresorului original nu a fost “ars”. Dacăaceasta este situaţia, compresorul nu ar trebui

înlocuit deoarece riscul contaminării este multprea mare.Trecerea la R134a impune întotdeauna o înlocuirea compresorului, deoarece un compresor R134aoriginal trebuie montat chiar dacă compresorulR12 este intact.Următoarea procedură trebuie realizată înmod continuu. Dacă întreruperile apar oricum,toate conductele deschise şi racordurile trebuieastupate. Se presupune că sistemul este curat şi

că există un circuit de evaporare simplu.Dacă sistemul şi-a pierdut încărcătura,pierderea trebuie urmărită.

Montaţi un ventil de serviciu pe conductatehnologică a compresorului.

Colectaţi agentul frigorific care a rămas.

Aduceţi sistemul la presiunea atmosferică cuazot uscat.

Înlăturaţi compresorul şi filtrul deshidrator dininstalaţie.

Suflaţi prin toate componentele instalaţiei cuazot uscat

5.2De la R12 la R134a

O procedură corespunzătoare celei descrise în paragraful 5.2 poate fi folosită. Folosiţi uncompresor R12 original, agent frigorific R12 şiun filtru deshidrator de tip 4A-XH6,4A-XH7 sau4A-XH9.

5.3De la R134a la R12

Se presupune că este defect compresorul şitrebuie înlocuit cu un compresor original R404A,dar noul compresor trebuie să fie încărcat cu uleipoliesteric aprobat.Filtru deshidrator trebuie înlocuit cu un filtru noucu un agent deshidratant tip 4A-XH9.Reziduurile de ulei de la compresorul original,uleiul mineral şi alchil benzen trebuie să fie

înlăturate din componentele instalaţiei.

5.4De la R502 la R404A

Aproape că nu merită să repari instalaţiilefrigorifice mici şi vechi dacă aceasta implicăschimbarea compresorului.O altă consideraţie trebuie acordată folosirii unuiagent frigorific alternativ în locul lui R12.

Dacă R12 nu este disponibil sau nu este permisăfolosirea lui, se recomandă R134a. Vezi şiparagraful 1.5.

Realizaţi reparaţia.

Montaţi un compresor nou R134a cu ocapacitate de răcire corespunzătoare.

Montaţi noul filtru deshidrator cu agentdeshidratant 4AXH7 sau 4AXH9 sauechivalent.

Evacuaţi şi încărcaţi instalaţia cu R134a.

Pentru instalaţiile cu LBP încărcătura R134aoptimă va fi mai mică decât încărcătura originalăR12. Se recomandă să se pornească prin

încărcarea a 75% din încărcătura originală şiapoi să se crească gradual încărcătura până cândinstalaţia este echilibrată.

Etanşaţi conducta tehnologică.

Verificaţi dacă există pierderi.

Puneţi instalaţia în funcţiune.

După terminarea reparaţiei trebuie întotdeauna ca tipurile de agenţi frigorifici şide ulei conţinute de compresor să fie marcate

pe instalaţia frigorifică.După asamblare instalaţia va trebui să fiefuncţională, dar reziduuri minore de ulei dela instalaţia cu R12 vor circula prin instalaţieşi ele pot, în timp, să perturbe pomparea înevaporator, în special în instalaţiile cu tuburicapilare. Dacă acest lucru va fi vital pentrufuncţionarea în practică a instalaţiei frigorifice,depinde de cantitatea reziduurilor de ulei.

De notat că încărcătura R12 va fi mai mare decât încărcătura originală R134a şi că în cele mai multeţări utilizarea lui R12 nu este permisă, dar înanumite cazuri speciale poate fi o alternativă.

Dacă instalaţia este foarte poluată ea trebuiespălată cu jet de azot uscat.

În cazuri excepţionale uleiul compresorului poatefi înlocuit.Procedura de urmat este cea descrisă în paragraful5.2.





Pentru instalaţiile contaminate cu umezeală,gradul de contaminare poate fi foarte diferit şi înconsecinţă posibilitatea de a fi reparate va variacorespunzător.Instalaţiile care conţin umezeală pot fi împărţite

în două categorii, şi anume unele cu un gradredus al contaminării şi unele cu un grad ridicat alcontaminării.

6.0Sisteme contaminate cuumezeală

6.1Grad redus de contaminare

Acest defect este în mod obişnuit caracterizat prin întreruperea frecventă a răcirii datorită blocajuluitubului capilar cu gheaţă sau a ventilului deexpansiune. Prin încălzire, blocajul de gheaţă este

în mod treptat înlăturat, dar dacă agentul frigorificcirculă blocajul se va reface rapid.Acest defect se poate datora următoarelor motive:Instalaţia nu a fost asamblată cu suficientă grijă.Componentele folosite e posibil să fi fost umede.A fost utilizat un agent frigorific cu un conţinutprea ridicat de umezeală.

Adesea instalaţia este nouă sau de curând reparată. În mod uzual, cantităţile de umezeală sunt mici,şi de aceea defectul poate fi în mod normalremediat prin înlocuirea agentului frigorific şi afiltrului deshidrator.Procedura este după cum urmează:

a) Deschideţi instalaţia la conducta tehnologicăşi colectaţi agentul frigorific. Este avantajos camai întâi să lăsaţi compresorul să ruleze pânăcând este fierbinte. În acest fel cantitatea deagent frigorific şi umezeală rămasă în motorsau în ulei este redusă.Când gheaţa blochează tubul capilar sauventilul de expansiune este posibil cacompresorul să se încălzească dar instalaţia sănu funcţioneze. Dacă tubul capilar sau ventilulde expansiune sunt accesibile, locul blocajuluipoate fi menţinut fierbinte cu o lampă de

încălzire sau cu o cârpă cu apă fierbintepentru a obţine circulaţia agentului frigorific.Temperatura de evaporare în instalaţie poatede asemenea fi crescută încălzind evaporatorul.Nu folosiţi o flacără deschisă pentru încălzire.

Dacă există o fisură în instalaţia frigorifică şi dacăagentul frigorific sub presiune ridicată scapă înexterior, va avea loc o contaminare cu umezeală.Cu cât mai mult timp instalaţia este deschisă în

atmosferă cu atât mai ridicat va fi gradul ei decontaminare cu umezeală. Dacă compresorulfuncţionează în acest timp, condiţiile sunt şimai proaste. Cantitatea de umezeală admisă seva distribui în compresor, filtru deshidrator şialte componente ale instalaţiei depinzând decapacitatea lor de a menţine umezeala.

În compresor uleiul va fi principala componentăcare va absorbi apa. În evaporator, condensatorşi conducte contaminarea va fi în primul rânddeterminată de cantităţile de ulei prezente acolo.Bineînţeles că cele mai mari cantităţi de apă vor fi încompresor şi filtrul deshidrator. Există de asemeneariscul ca procesul de cocsificare al ventilului sădeclanşeze deteriorarea compresorului. De aceea

compresorul şi filtrul deshidrator trebuie înlocuite în timpul procedurii de reparaţie normale.

a) Înlăturaţi compresorul din sistem cu undispozitiv de tăiat ţevi.

6.2Grad ridicat de contaminare

Instalaţiile cu un grad redus al contaminării suntintacte şi menţin o suprapresiune a agentuluifrigorific. Instalaţiile cu un grad ridicat alcontaminării se consideră că au venit în contactcu atmosfera sau că umezeala a fost adăugată

direct. Cele două tipuri de defect vor fi tratateindependent.

b) După colectarea agentului frigorific prininstalaţie trebuie să se sufle cu azot uscat.Injecţia de azot trebuie să aibă loc princonducta tehnologică a compresorului, mai

întâi partea de aspiraţie şi apoi partea derefulare trebuie să fie purjate cu azot uscat,direcţionând prima oară fluxul de azot dela compresor prin conducta de aspiraţie şievaporator şi în afară prin tubul capilar, şi apoiprin compresor şi afară prin filtrul deshidratorla ieşirea condensatorului.

Este avantajos ca azotul să fie suflat cu opresiune suficient de ridicată pentru ca totuleiul din componente să fie înlăturat.

c) Înlocuiţi filtrul deshidrator şi conductatehnologică aşa cum a fost descris anterior.Este avantajoasă folosirea unui filtrudeshidrator supradimensionat.

d) Când instalaţia este reasamblată, evacuareatrebuie realizată cu foarte mare atenţie.Încărcaţi şi verificaţi în conformitate cuinstrucţiunile menţionate anterior.

b) Desfaceţi tubul capilar de la orificiu de evacuareal condensatorului şi purjaţi condensatorul cuazot uscat ca gaz de protecţie.Înlăturaţi filtrul deshidrator. Repetaţi

purjarea cu presiunea crescută pentru a înlătura uleiul din condensator, dacă există.Acoperiţi racordurile de intrare şi ieşire alecondensatorului.

c) Trataţi în mod similar schimbătorul de căldurăal conductei de aspiraţie şi evaporatorul.Probabilitatea unei purjări mai eficiente creştedacă tubul capilar este desfăcut de la orificiulde admisie al evaporatorului. Purjarea cuazot va avea apoi loc în două etape; mai întâiconducta de aspiraţie şi evaporatorul şi apoituburile capilare.Dacă motivul reparaţiei este un tub capilarspart, operaţiunile trebuie schimbate pentru a

se înlocui întregul schimbător de căldură.

d) Reasamblaţi instalaţia cu noul compresor şinoul filtru deshidrator de calibru adecvat.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


6.3Uscarea compresorului

Pe anumite pieţe de consum poate fi necesarăreparaţia unui compresor umed într-un atelier şicineva va fi obligat să rezolve această problemă.Uscarea compresorului descrisă în acest paragraf poate da rezultatele dorite, cu condiţia să serespecte procesul descris.Goliţi compresorul de ulei. Apoi spălaţicompresorul în interior cu ½ -1 litri de agentfrigorific neinflamabil la presiune joasă sau solvent.Astupaţi compresorul cu solventul în interiorşi agitaţi-l cu grijă în toate direcţiile pentru caagentul frigorific să vină în contact cu toatesuprafeţele interioare.Colectaţi solventul aşa după cum s-a mai arătat.Repetaţi operaţiunea o dată sau de două oripentru a vă asigura că nu au mai rămas reziduurisubstanţiale de ulei în compresor.Suflaţi compresorul cu azot uscat.

Conectaţi compresorul într-un montaj ca cel dinfig. 20.

Astupaţi racordul de refulare. Conexiunile laracordul de aspiraţie trebuie să fie etanşate prindepresurizare. Aceasta se poate realiza prin

îmbinări brazate sau prin utilizarea unui furtunpentru vid adecvat.

În unele cazuri poate fi necesară reumplereacompresorului cu ulei dacă el a pierdut o parte

din încărcătură.Pe anumite compresoare Danfoss cantitatea de uleieste menţionată pe eticheta de tip, totuşi, nu pe toate,aşa că tipul şi cantitatea de ulei din cazul curent trebuiegăsite în specificaţiile tehnice ale compresorului.

6.4Încărcătura de ulei

6.2Grad ridicat de contaminare(cont.)

Evacuarea trebuie să fie făcută cu o grijădeosebită, iar încărcarea şi verificărileulterioare trebuie să respecte regulilenormale. Procedura evidenţiată se potriveştecel mai bine instalaţiilor frigorifice simple.

Dacă instalaţia prezintă un acces dificil şiproiectarea este complexă este mai bine deurmat procedura următoare.

e) Desfaceţi tubul capilar de la racordul de ieşireal condensatorului.Purjaţi cu azot prin conductele de aspiraţie şirefulare.

f ) Montaţi un nou filtru deshidrator

supradimensionat la racordul de ieşire alcondensatorului. Conectaţi tubul capilar lafiltrul deshidrator.

g) Când instalaţia, excluzând compresorul, este

din nou intactă efectuaţi o uscare. Aceastase realizează prin conectarea simultanăa conductelor de aspiraţie şi refulare la opompă de vid şi vidarea până la o presiunemai mică de 10 mbar.Egalizaţi presiunea cu azot uscat. Repetaţievacuarea şi egalizarea presiunii.

h) Montaţi noul compresor. Apoi evacuaţi, încărcaţi şi faceţi probele.

Aduceţi compresorul la o temperatură cuprinsă între 115 °C şi 130 °C înainte de a începeevacuarea. Apoi începeţi evacuarea care trebuiesă reducă presiunea în compresor sub 0.2 mbarsau mai jos.

Îmbinările instalaţiei de vidare trebuie să fieetanşe pentru a se realiza vacuumul solicitat.Conţinutul de umezeală din compresor vainfluenţa deasemenea timpul necesar pentru ase ajunge la vidul cerut. Dacă compresorul estefoarte contaminat un număr redus de egalizăride presiune cu azot uscat la presiune atmosfericăvor intensifica procesul. Decuplaţi legătura lainstrumentul de măsurare al vidului în timpulegalizărilor de presiune. Temperatura şi vidultrebuie să se menţină timp de aproximativ 4 ore.La terminarea procesului de uscare presiunea încompresor trebuie să fie egalizată cu presiunea

atmosferică cu azot uscat şi racordurile trebuiescsigilate. Încărcaţi compresorul cu tipul şi cantitatea de uleispecificate şi montaţi-l în instalaţia frigorifică.

Fig. 20: Uscarea compresorului

Este absolut esenţial să se utilizeze uleiul aprobatpentru compresorul în discuţie. Dacă o pierdere

a încărcăturii de ulei în compresor trebuie înlocuită, trebuie în general să se presupună căaprox. 50 cmc din încărcătura de ulei va fi lăsată

în compresor când el va fi complet golit prindrenarea uleiului de la un racord.

Am0_0140





7.0 Încărcătură de agentfrigorific pierdută

Termenul “încărcătură pierdută” acoperă cazurile în care funcţia de răcire dorită nu este obţinutădeoarece nu există suficientă cantitate de agentfrigorific în instalaţie.Procedura de reparaţie implică o suprapresiune

a agentului frigorific în sistem aşa că problemelede contaminare care pot fi cauzate de penetrareaumezelii pot fi desconsiderate. “Încărcăturapierdută” este caracterizată prin faptul că răcireaproiectată nu este atinsă. Timpul de funcţionareeste lung şi compresorul poate să funcţionezecontinuu. Formarea de brumă este doar parţială

în evaporator şi posibil numai în jurul locului deinjecţie. Compresorul va funcţiona la presiuni deevaporare scăzute, şi aceasta înseamnă consumredus de curent şi tensiune. Compresorul va aveao temperatură mai ridicată decât cea normalădatorită transportului de agent frigorific redus.Diferenţa între “încărcătură pierdută” şi “tubcapilar blocat” constă în faptul ca va predomina

valoarea presiunii de condensare, cu toate că,după câtva timp presiunile vor fi aceleaşi înambele cazuri. “Tub capilar blocat” are ca rezultatpomparea de agent frigorific în condensator şipresiunea se va ridica. Pe măsură ce evaporatoruleste golit, totuşi, condensatorul se va răci.Dacă blocarea este completă nu va avea locnici o egalizare de presiune în timpul stagnăriicompresorului. Cu “încărcătura pierdută”, totuşi,presiunea în condensator va fi mai redusă decâtnormal. O parte considerabilă a procedurii dereparaţie constă în determinarea cauzei acestuidefect. Dacă aceasta nu este făcută va fi numai ochestiune de timp până când defectul va aparedin nou. În cazul blocării tuburilor capilare în

instalaţiile mici, acestea vor fi în mod normal înlocuite, dar dacă sunt implicate sistemelefoarte costisitoare ar fi adecvată o înlocuire aschimbătorului de căldură de pe linia de aspiraţie.

Etapele principale în procedura de reparaţiepot fi după cum urmează (numai pentru agenţifrigorifici ne-inflamabili).

a) Montaţi ventilul de serviciu pe conducta

tehnologică a compresorului.Montaţi un manometru şi folosiţi-l pentrudeterminarea defectului.

b) Creşteţi presiunea agentului frigorific dinsistem până la 5 bar.

c) Examinaţi toate îmbinările pentru a vedeadacă nu există nici o scurgere de ulei înexterior. Efectuaţi o căutare amănunţită cuechipamentul de detectare pierderi pânăcând neetanşeitatea este descoperită.

d) Daţi drumul suprapresiunii din instalaţie.Desfaceţi tubul capilar de la orificiul de

evacuare al condensatorului.Suflaţi prin instalaţie cu azot uscat.

e) Înlocuiţi filtrul deshidrator conform descrieriianterioare. Înlocuiţi conducta tehnologică şireparaţi neetanşeitatea.

f ) Evacuaţi instalaţia şi încărcaţi-o cu agentfrigorific.După aceea faceţi o nouă verificare aetanşeităţii şi testaţi prin sondaj întregulsistem.După o probă de presiune a instalaţiei cu opresiune ridicată efectuaţi o evacuare caresă pornească treptat, cu o pompă de vid de

capacitate mare deoarece altfel uleiul poate fipompat în afara instalaţiei.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


8.0Motorul compresorului ars

Un motor ars a distrus izolaţia bobinajului. Prin“motor ars” înseamnă motoarele la care izolaţiaconductorilor a fost distrusă.

O ardere adevărată se caracterizează prin aceea

că izolaţia bobinajului motorului este expusăla o temperatură critică pentru o lungă duratăde timp. Dacă condiţiile de temperatură alecompresorului se schimbă într-o aşa măsură încâtmaterialul izolant îşi asumă o temperatură criticăpentru o lungă perioadă de timp, arderea va avealoc. Asemenea condiţii critice pot să apară cândcondiţiile de ventilare sunt reduse (de exemplu unventilator defect), când condensatorul este murdarsau când valorile tensiunii de alimentare suntanormale. Defectul “încărcătură pierdută” poateavea şi el un efect corespunzător. Parte din răcireamotorului se datorează circulării agentului frigorific.Când instalaţia frigorifică îşi pierde din încărcătură,presiunea de evaporare devine anormal de scăzută,

o cantitate mai mică de agent frigorific estecirculată pe unitatea de timp, şi răcirea este redusă. În multe cazuri o protecţie a motorului montată în echipamentul electric nu poate realizaprotecţia împotriva unor asemenea condiţii.Protecţia motorului este activată atât de curentcât şi de temperatură. Dacă consumul de curenteste redus, atunci este necesară o temperaturăridicată în apropierea circuitului de protecţie

8.1 Aciditatea uleiului

Deoarece un motor ars poate avea ca efectcontaminarea instalaţiei cu produse acide,aciditatea poate constitui un criteriu de deciziedacă instalaţia necesită sau nu o curăţire

minuţioasă. Compresorul însuşi şi partea derefulare a instalaţiei până la filtrul deshidrator vorfi cele mai afectate porţiuni ale sistemului. Odatăce agentul frigorific este înlăturat din instalaţieuleiul compresorului va evidenţia aciditatea saucontaminarea.

8.2Sistem ars

Reparaţia unei instalaţii arse contaminată cuproduse rezultate din descompunerea izolaţieinu este recomandată, dar dacă reparaţia trebuiefăcută oricum este absolut necesară eliminareaproduselor de descompunere din instalaţiepentru a se evita contaminarea şi astfel o avarie anoului compresor. Următoarea procedură poatefi utilizată.

a) Înlăturaţi compresorul defect.Suflaţi prin conducte pentru îndepărtareauleiului.

b) Montaţi un nou compresor şi un filtruDanfoss DAS în conducta de aspiraţie din faţacompresorului pentru a-l proteja împotrivaproduselor poluante.Înlocuiţi filtrul deshidrator al condensatoruluicu un filtru DAS.

pentru ca acesta să producă decuplarea. Cu toateacestea la căderi ale temperaturilor de evaporarediferenţa de temperatură dintre motor şi carcasacompresorului va creşte datorită transmisiei maianevoioase a căldurii. Protecţiile înfăşurării care sunt

plasate direct în motor la majoritatea motoarelorasigură o mai bună protecţie în această situaţie,deoarece ele sunt primele activate de temperatura

înfăşurării motorului.Dacă izolaţia bobinajului este distrusă, potapărea temperaturi foarte ridicate la spirelescurtcircuitate. Aceasta poate cauza în continuaredescompunerea uleiului şi a agentului frigorific.Atâta timp cât compresorul este funcţional,

întregul proces poate produce circulaţiareziduurilor acestor produse şi astfel să aibă locpoluarea sistemului.Când anumiţi agenţi frigorifici se descompun potapărea componente acide. Dacă nu este realizatăo curăţire legată de înlocuirea compresorului,

apariţia unei noi avarii este deja programată.Defecţiuni ale motorului în cazul compresoarelorermetice din refrigeratoarele de uz casnicsunt relativ rare. În mod normal, avariile din

înfăşurarea de pornire nu cauzează contaminareasistemului, dar un scurtcircuit în înfăşurareaprincipală poate foarte bine să aibă ca efectpoluarea sistemului.

O simplă evaluare poate fi făcută cu o probă deulei într-o sticlă curată de test. Dacă uleiul este

închis la culoare, noroios şi probabil contaminatcu particule descompuse din izolaţia motorului, şi

dacă deasemenea are un miros acid înseamnă căceva nu este în regulă.

c) Evacuaţi şi încărcaţi instalaţia.Apoi lăsaţi instalaţia să funcţioneze continuutimp de cel puţin 6 ore.

d) Verificaţi aciditatea uleiului.Dacă uleiul este în regulă, nu mai estenecesară nici o curăţire ulterioară.Înlăturaţi filtrul de pe conducta de aspiraţie.

Suflaţi cu grijă prin tuburile capilare.Montaţi un nou filtru deshidrator la orificiul deevacuare al condensatorului, de ex. Danfoss DML.Evacuaţi instalaţia şi încărcaţi-l cu agentfrigorific.

e) Dacă uleiul este acid la verificarea de lapunctul d, înlocuiţi filtrul conductei deaspiraţie şi lăsaţi instalaţia să funcţionezepentru încă 48 de ore, apoi verificaţi uleiul.Dacă este în regulă, continuaţi cu punctul d.




C om pr e s o ar e

D anf o s s

Manualul frigotehnistului Compresoare Danfoss - Aplicaţie practică a agentului frigorific R290 propan în sisteme ermetice mici

Cuprins pagina

1.0 Agenţi frigorifici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

1.1 Presiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

1.2 Capacitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

1.3 Încărcătură de agent frigorific. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

1.4 Puritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

2.0 Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

2.1 Filtre deshidratoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

3.0 Inflamabilitate şi siguranţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

3.1 Echipament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

3.2 Fabrică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

4.0 Proiectul instalaţiei frigorifice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

4.1 Schimbătoare de căldură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

4.2 Capilar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

4.3 Evacuare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1224.4 Curăţenia componentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

5.0 Service . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Referinţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123




Note




C om pr e s o ar e

D anf o s s


1.0Agenţi frigorifici

1.1Presiune

Refrigerantul R290, sau propanul este un posibil înlocuitor pentru alţi agenţi frigorifici care au mareimpact poluant asupra mediului, în instalaţii ermeticemici, de exemplu frigiderele sau congelatoarelecomerciale produse în fabrici. El are potenţial zero de

distrugere a ozonului (ODP) şi potenţial de încălzireglobală (GWP) neglijabil. În plus, este o substanţăcare se găseşte în gazele naturale.Agentul frigorific R290 a fost folosit în instalaţiifrigorifice în trecut şi este încă folosit în uneleinstalaţii industriale. În pompele de căldurămenajere şi instalaţiile de aer condiţionat, R290a fost folosit în Germania de câţiva ani, în gradediferite de succes.

Deoarece propanul este disponibil în întreagalume, s-a discutat folosirea lui ca înlocuitor al CFC.Propanul R290 este un agent frigorific posibilpentru această aplicaţie, cu bună eficienţăenergetică dar trebuie avut grijă că este

inflamabil.

Proprietăţile R290 diferă de ale altor agenţifrigorifici folosiţi de obicei în instalaţii mici ermetice,aşa cum se vede în tabelul 1. aceasta impuneproiectarea diferită a unor detalii, în unele cazuri.

Tabel 1: Comparaţie a caracteristicilor agentului frigorific

Agenţi frigorifici R290 R134a R404A R22 R600a

Denumire Propan 1,1,1,2-Tetra-fluor-etan

MixturăR125

R143aR134a

Clor-difluoro-

metan

Izobutan

Formula C3H

8CF

3-CH

2F 44/ 52/4 CHF

2CI (CH

3)

3CH

Temperatură critică în °C 96.7 101 72.5 96.1 135

Masă moleculară în kg/kmol 44.1 102 97.6 86.5 58.1

Punct de fierbere în °C –42.1 –26.5 –45.8 –40.8 –11.6

Presiune la -25 °C în bar (absolută) 2.03 1.07 2.50 2.01 0.58

Densitate lichid la -25 °C în kg/l 0.56 1.37 1.24 1.36 0.60

Densitate vapori la to -25/+32 °C în kg/m³ 3.6 4.4 10.0 7.0 1.3

Capacitate volumetrică -25/55/32 °C în kJ/m³ 1164 658 1334 1244 373

Entalpie de vaporizare la -25 °C în kJ/kg 406 216 186 223 376

Presiune la +20 °C în bar (absolută) 8.4 5.7 11.0 9.1 3.0

Există o diferenţă între R290 şi R134a la nivelul depresiune care este mai aproape de R22 şi R404A,de ex. la -25 °C presiunea este ca. 190 % din ceaa R134a, 81 % din cea a R404A, 350% din cea aR600a sau aproximativ identică cu a R22. În relaţiecu aceasta, punctul de fierbere este de asemeneaaproape de al R22. Evaporatoarele trebuie deciproiectate ca pentru R22 ori R404A.

Nivelul de presiune şi temperatura criticăsunt aproape ca la R22. Totuşi, aceasta oferă

oportunitatea de a lucra la rapoarte de presiunemai mari, temperaturi de evaporare mai micisau temperaturi de evaporare mai mici sau latemperaturi de aspiraţie mai mari.

Fig. 1: Presiunea de vapori la diferite temperaturi pentru diverşi agenţi frigorifici

0

5

10

15

20

25

-50 - 40 -30 - 20 -10 0 10 20 30 40 50 60

Temperatura în °C

Presiuneade

vapo

riîn

bari

R 290

R 134a

R 404A

R22

R 600a

Am0_0141





1.2Capacitate

R290 are aproximativ 90 % din capacitateavolumetrică a R22 sau 150 % din a R134a latemperatura de condensare 45 °C aşa cum sevede in fig. 2.

De aceea este necesar ca volumul vehiculat de

compresor să fie aproape de cel pentru R22 şi10 % - 20 % mai mare decât pentru R404A.

Capacitatea volumetrică este ca. 2.5 - 3 ori ceaa R600a. Astfel încât alegerea R290 ori R600a vaduce la diferenţe în proiectarea instalaţiei dincauza debitului volumetric diferit necesar pentruaceeaşi cerinţă de refrigerare.

Capacitatea volumetrică de răcire este o valoarecalculată din densitatea gazului aspirat şidiferenţa de entalpie de evaporare.

Am0_0142

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

1,1

-40 -30 -20 -10 0

Temperatura de vaporizare, în °C

C

apacitateavolumetricăfaţădeR22

R 290

R 134a

R 404A

R22

R 600a

1.3Încărcătură de agent frigorific

Dacă se încarcă R290 într-o instalaţie nemodificată,cantitatea în grame va fi mult mai mică. Totuşi,calculat in cm³, încărcătura ar fi aproximativaceeaşi. Rezultă încărcături de ca. 40 % din

încărcătura de R22 ori R404A în grame, cf. tabelului1, ceea ce corespunde şi cu valorile empirice.

Încărcătura maximă admisă de reglementările desiguranţă este 150 g pentru frigidere casnice şialte aplicaţii similare, corespunzând la ca. 360 gR22 ori R404A.

1.4Puritate

Specificaţia pentru agenţi frigorifici R290 nuse găseşte în standarde internaţionale. Uneledate sunt cuprinse şi standardul german DIN8960 din 1998, care este o versiune extinsă a ISO916. Puritatea agentului frigorific se determinăpe baza formulei chimice, a stabilităţii pentrucompresor şi durata de viaţă a instalaţiei şidin punct de vedere termodinamic pentrucomportamentul instalaţiei frigorifice şiposibilităţii de a controla.

Specificaţia din DIN 8960 este o specificaţiegenerală de agent frigorific pentru propan,izobutan, normal butan şi alţii. Unele punctepot fi acceptate pe variaţii într-o gamă îngustă

pentru agenţi frigorifici specifici şi combinaţii deimpurităţi după o evaluare extensivă.

Pentru moment nu este pe piaţă nici un standardoficial pentru calitatea agenţilor frigorifici.Specificaţiile pentru calităţile posibile trebuieverificate în detaliu cu furnizorul. Gazul lichefiat(LPG) pentru combustibili sau calitatea tehnică de95% nu este suficient pentru instalaţiile frigorificeermetice. Apa, sulful şi compuşii reactivi trebuiesă fie sub nivelul garantat pentru combustibili.Se foloseşte frecvent calitatea tehnică 99.5 %,numită şi 2.5.

Specificaţie Unitate

Conţinut agenţi frigorifici 1) ≥ 99.5 % masă

Impurităţi organice 2) ≤ 99.5 % masă

1.3-Butadoem 3) ≤ 5 ppm masă

Normal Hezan ≤ 50 ppm masă

Benzen 4) ≤ 1 ppm per substanţă

Sulf ≤ 2 ppm masă

Decalaj Temperatura evap. ≤ 0.5 K (la 5 până la 97 % distil.)

Gaze necondensabile ≤ 1.5 % vol. vapori

Apă 5) ≤ 25 ppm masă

Acid ≤ 0.02 mg KOH/g NeutralizareReziduu evaporare ≤ 50 ppm masă

Particule solide nu Control vizual

Tabel 2. Specificaţiile R290 în conformitate cu DIN 8960-19981) Acest conţinut nu este specificat

explicit în DIN 8960. Sunt enumerate şi limitate doar impurităţile. Conţinutul principal este restul până la 100%.

2) Pentru compresor, se acceptăbutan până la aproximativ 1% înR290.

3) Aceasta este o valoare maximă pentru fiecare substanţă dinhidrocarburile poli-nesaturate

4) Aceasta este o valoare maximă pentru fiecare compus aromatic.

5) Aceasta este o valoare preliminară care trebuierevizuită în funcţie de experienţaacumulată.

Fig. 2: Capacitatea volumetrică a R290,R134a, R404A şi R600A, faţă de R22,la temperatură de condensare 45 °C şi temperatura gazului aspirat de 32 °C fărăsubrăcire




C om pr e s o ar e

D anf o s s


2.0Materiale

Agentul frigorific R290 este folosit cu uleipoliesteric în Compresoarele Danfoss,compatibilitatea materialului fiind aproapeidentică cu cea pentru R134a sau R404A pepartea de ulei. R290 este inactiv chimic în

circuitele frigorifice astfel încât nu sunt problemespecifice acolo. Solubilitatea în ulei esteric estebună. Compatibilitatea directă a materialelor nu

pune probleme.S-au observat probleme la unele tipuri decauciuc, plastic, în special la plastic clorurat, darasemenea materiale nu sunt de obicei prezentela instalaţiile ermetice mici. Unele materiale la

care s-au raportat probleme în diferite teste suntenumerate în tabelul 3.

Material compatibilitate

Cauciuc butilic nuCauciuc Natural nuPolietilenă depinde de condiţiiPP nu

PVC nuPVDF nuEPDM nu

CSM nu

Table 3: Compatibilitate Material

2.1Filtre deshidratoare

Pentru frigidere casnice, cel mai uzual mediude uscare este o sită moleculară, un zeolit.Pentru R290 se recomandă un material cu poride 3 Å, ca pentru R134a, de ex. UOP XH 7, XH9 sau XH 11, Grace 594, CECA Siliporite H3R.Filtrele deshidratoare creion ca pentru R134ase pot folosi pentru R290, dacă sunt testate înconformitate cu IEC / EN 60 335.

Dacă se folosesc filtre deshidratoare cu miez tare, întrebaţi producătorul despre compatibilitateacu R290. Se pot folosi filtre deshidratoare Danfosstip DCL.

3.0Inflamabilitate şi siguranţă

Principalul dezavantaj discutat în relaţie cu R290este riscul legat de inflamabilitatea sa. Aceasta

duce la necesitatea de manipulare foarte atentă şiprecauţii de siguranţă.

Table 4: Inflamabilitatea propanului

Limită de explozie inferioară ( LEL) 2.1% aprox. 39 g/m³

Limită de explozie superioară (UEL) 9.5% aprox. 177 g/m³

Temperatu ra minimă de apr indere 4 70 °C

Din cauza inflamabilităţii propanului într-undomeniu larg de concentraţii sunt necesaremăsuri de siguranţă, legate de echipamentul însine şi la fabrica de producţie. Evaluările riscurilorlegate de aceste două situaţii sunt diferite.Principalul punct comun este că producerea

accidentelor este legată de 2 precondiţiiesenţiale. Una este amestecul inflamabil de gaz şiaer iar cealaltă este sursa de aprindere de anumitnivel de energie sau temperatură.

Acestea două trebuie să fie prezente pentruproducerea accidentelor, astfel încât trebuiedovedit că se evită combinarea lor.

Compresoarele Danfoss pentru R290 au protecţiiinterne şi dispozitive de pornire PTC sau releespeciale care previn formarea de scântei înapropierea compresorului deoarece nu se poategaranta menţinerea aerului din jur sub LEL în cazde scurgeri lângă compresor. Ele sunt echipate cuo etichetă galbenă de avertizare ca în fig. 3.

Am0_0030

Fig. 3: Etichetă galbenă de avertizare





3.1Echipament

Pentru testarea de siguranţă a frigiderelor casnice şialtor aplicaţii similare există un standard europeanIECTechnical SheetTS 95006. El este transferat deasemenea într-un amendament al IEC/ EN 60 335-2-24, care este standardul normal de siguranţă electrică.

Aprobările pentru frigidere cu agenţi frigorificihidrocarburi se dau în conformitate cuprocedurile TS in Europa din 1994.

Metodologia TS şi amendamentele sale sunt bazapentru scurta descriere următoare.

Alte aplicaţii trebuie să ia în considerare diferitestandarde şi legislaţii naţionale de ex. EN 378, DIN7003, BS 4344, SN 253 130, care pot avea cerinţediferite.

Toate elementele electrice de comutarese consideră posibile surse de aprindere.Acestea include termostatul, contactele

de la uşă pentru iluminare, întreruptoarelepornit/oprit şi altele, ca de exemplu pentrusupercongelare, releele de la compresor,protecţia termică externă (klixon)temporizatoarele de dezgheţare etc.

Toate componentele care conţin agentfrigorific trebuie considerate surse posibile deagent frigorific din cauza scurgerilor. Aceastainclude evaporatoarele, condensatoarele,

încălzirea uşii, conductele şi compresorul.

Încărcătura maximă de agent frigorific estesetată la 150 g. menţinând încărcătura la max.25 % din limita inferioară de explozie LEL, careeste ca. 8 g/m3, pentru o bucătărie standard,riscul de aprindere este foarte redus chiar dacădistribuţia agent frigorific este neuniformă iniţial.

Principalul obiectiv al măsurilor de siguranţă este săse separe compartimentele cu elemente care conţinagenţi frigorifici de cele cu elemente de comutaţie.

Termostat/în-trerupător uşă

Evaporator

Fig. 4: Versiuni de proiectare e echipament

Am0_0067

În fig. 4 sunt prezentate trei posibilităţi principale.Opţiunea 1 are evaporatorul şi termostatul/

întreruptorul de la uşă plasate în compartimentulde depozitare. Această opţiune este criticăpentru agenţii frigorifici inflamabili şi nu trebuiefolosită. Opţiunea 2 are evaporatorul la interiorşi termostatul/ întreruptorul de la uşă plasate laexterior, deasupra. Aceasta este o soluţie sigură.Opţiunea 3 are termostatul/întreruptorul de lauşă în interior dar evaporatorul înglobat în spumă

în spatele căptuşelii interioare. Aceasta este osoluţie posibilă. Soluţia aleasă trebuie testată lascurgere în conformitate cu TS 95006 şi IEC/ EN60335.

La multe sisteme de frigider sau congelator,această separaţie este deja aplicată.

Răcitoarele mari verticale de sticleşi congelatoarele au adesea toate

întreruptoarele pe panoul superior.Unele frigidere au evaporatoarele în spatelecăptuşelii, în spumă, însemnând nu în interiorunde, în acest caz sunt plasate termostatele ş.a.

Situaţii critice apar când nu este posibil să se eviteca evaporatorul, termostatul sau întreruptoarelesa fie în interior. În acest caz sunt 2 posibilităţi.

Termostatele şi întreruptoarele trebuie înlocuite cu variante capsulate etanş pentrua preveni pătrunderea gazului la contacte.Danfoss oferă termostate electronice adecvatepentru această aplicaţie.

Ventilatoarele din compartimentul refrigerattrebuie să fie sigure, fără scântei chiar cândsunt blocate.

Echipamentul electric şi soclurile de lămpitrebuie să fie în conformitate cu specificaţiilerespective.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


3.1Echipament (continuare)

Fiecare echipament cu R290 trebuie testat şiaprobat în conformitate cu procedurile TS /IEC/ EN de un institut independent chiar dacăcriteriile de mai sus sunt incluse în proiect. Vezistandardele pentru detalii.

Instrucţiunile pentru utilizare trebuie să conţinăinformaţii şi avertizări pentru siguranţă, de exemplusă nu se folosească cuţite la dezgheţare şi instalare

în camere cu minim 1 m³ spaţiu per 8 g încărcătură,cantitatea fiind indicată pe eticheta de tip.

Sistemele cu relee sau alte componente electricelângă compresor trebuie să respecte specificaţiile.Ele includ:

Ventilatoarele trebuie să fie fără scânteichiar când sunt blocate sau în suprasarcină.Sau trebuie prin proiect să nu necesite uncontact termic sau contactul trebuie să fie înconformitate cu IEC 60079-15.

Releele trebuie să fie cf. IEC 60079-15 sauplasate acolo unde nu se pot produceprin scurgeri amestecuri inflamabile cuaer, de exemplu într-o cutie etanşă sau la

înălţime mare. Accesoriul de pornire de lacompresoarele Danfoss SC este livrat cuun cablu lung pentru a fi plasat într-o cutieseparată de instalare.

Instalaţia care conţine agenţi frigorifici şiproiectul pentru sistemul de siguranţă trebuieaprobate şi controlate regulat de autorităţilelocale. Sunt date mai jos principiile de proiectarepentru instalaţii în Germania. În multe detalii

acestea sunt bazate pe regulile pentru instalaţiilede lichefiere a gazului. Detalii speciale sunt înlegătură cu staţiile de încărcare, unde conexiunilede gaz sunt manipulate frecvent la umplereaechipamentului.

3.2Fabrica

Principiile de bază pentru siguranţă sunt

Ventilaţie forţată pentru a evita acumulareade gaz.

Echipament electric standard în afară de

ventilatoare şi sistemele de siguranţă.Senzori de gaz cu monitorizare continuă înzonele de posibile scurgeri, ca de exemplu

în jurul staţiilor de umplere, cu alarmă şidublarea ventilaţiei la 15 % - 20 % din LEL şi cudeconectarea tuturor echipamentelor care nusunt anti-ex din zona monitorizată la 30 % - 35 %din LEL, cu ventilatoarele lăsate la turaţie maximă.

Test etanşeitate la echipamente înainte deumplere.

Staţiile de umplere proiectate pentru agenţifrigorifici inflamabili şi conectate la sisteme desiguranţă.

Proiectul sistemului de siguranţă poate fi pus ladispoziţie de către furnizorii de staţii de umplereşi echipament de detectare de gaze, în multecazuri.Pentru manipularea de R290 în recipiente mici

regulile sunt mai puţin stricte în unele ţări.

4.0Proiectul instalaţieifrigorifice

În numeroase cazuri de trecere de la agenţifrigorifici non inflamabili la R290 dulapulechipamentului trebuie modificat pentrusiguranţă, în conformitate cu § 3.1. Dar pot finecesare modificări şi din alte cauze.

Componentele care conţin agent frigorifictrebuie cf. IEC / EN 60335 să reziste la o anumităpresiune fără scurgeri. Partea de înaltă presiunetrebuie să reziste la o suprapresiune de saturaţiela 70 °C de 3.5 ori, iar partea de joasă presiune,la o suprapresiune de saturaţie la 20 °C de 5 ori.Rezultă pentru R290:

87 bar supra-presiune pe partea de înaltă

presiune36.8 bar supra-presiune pe partea de joasăpresiune

Standardele naţionale pot diferi în funcţie deaplicaţie.





4.1Schimbătoare de căldură

Eficienţa instalaţiei frigorifice nu impune deobicei modificarea dimensiunii evaporatoruluisau condensatorului deci suprafaţa exterioarăpoate rămâne ca pentru R22 sau R404A.

Designul interior pentru evaporator posibil

necesită modificare deoarece debituluivolumetric al agentului frigorific este diferit,

în funcţie de volumul vehiculat de compresor.Pentru a menţine viteza de curgere a agentuluifrigorific în limitele recomandate de 3 - 5 m/spoate fi necesar să se adapteze secţiuniletransversale ale conductelor.

Evaporatoarele Rollbond este posibil să nuse poată folosi din cauza cerinţelor privindpresiunea admisibilă. Trebuie avut grijă laproiectarea acumulatorului instalaţiei. Când sefoloseşte R22 sau R134a agentul frigorific este

mai greu ca uleiul, iar R290 este mai uşor aşa cumse vede în tabelul 1.Aceasta poate duce la acumularea de ulei dacăacumulatorul este prea mare, mai ales prea înalt,având un traseu de curgere care nu garanteazăsuficient golirea la pornirea instalaţiei.

4.2Capilar

Pentru R290 experienţa arată că debitul princapilar trebuie să fie aproape similar cu R404A.Cel puţin acesta este un bun punct de pornirepentru optimizare.

La fel ca la R134a, R404A şi R600a schimbătorul

de căldură de pe partea de aspiraţie este foarteimportant pentru eficienţa instalaţiei cu R290,care nu a fost pentru R22, vezi fig. 5. Figura aratăo creştere a COP cu supraîncălzirea de la câtevagrade K la +32 °C temperatura gazului retur, undeun domeniu de la +20 °C la cca. +32 °C este uzualpentru instalaţii ermetice mici.

Această creştere mare a COP pentru R290 estecauzată de capacitatea calorică mare a vaporilor. Încombinaţie cu necesitatea de a menţine încărcăturade agent frigorific aproape de maximul posibil îninstalaţie, deci pentru a nu avea supraîncălzire laieşirea evaporatorului, schimbătorul de căldurăde pe aspiraţie trebuie să fie foarte eficient pentru

a preveni condensarea umidităţii aerului în tubulde aspiraţie. În numeroase cazuri prelungireaconductei de aspiraţie şi a capilarului duce la

îmbunătăţirea eficienţei.

Capilarul în sine trebuie să fie în bun contact termiccu conducta de aspiraţie pe o lungime cât mai mare.

La supraîncălzire mare, cu schimb intern decăldură bun, COP teoretic al R290, R600a şi R134aeste mai mare decât pentru R22. La supraîncălzirefoarte mică COP al R290, R600a şi R134a este subcel al R22. Comportarea R290 este similară cu aR134a, cu privire la schimbul intern de căldură.

Fig. 5: Creştere teoretică a COP la diferiţi agenţi frigorifici faţă de temperatura de aspiraţiecu comprimare adiabatică, schimb internde căldură, la -25°C evaporare, 45°C condensare, fără subrăcirea înainte de

schimbătorul de căldură intern

Am0_0143

2,0

2,2

2,4

2,6

2,8

3,0

-25 0 25

Temperatură gaz aspiraţie ˚C

COPizentropic

R290

R 134a

R 404A

R22

R 600a

4.3Evacuare

În general aceleaşi reguli de evacuare şi processunt valabile, ca pentru instalaţiile cu R22, R134asau R404A. Concentraţia maximă permisă de gazenecondensabile este 1 %.

Un nivel prea mare de ne-condensabile creşteconsumul de energie din cauza temperaturiimari de condensare şi a unei părţi din gazultransportat care nu este activă. În plus, duce lacreşterea zgomotului de curgere.




C om pr e s o ar e

D anf o s s


4.4Curăţenia componentelor

Specificaţiile de curăţenie sunt în generalcomparabile cu cele pentru R22 sau R134a.Singurul standard oficial pentru curăţeniacomponentelor pentru refrigerare este DIN 8964,care este folosit şi în câteva ţări în afara Germaniei.

El specifică concentraţia maximă de reziduurisolubile, insolubile etc. metodele pentrudeterminarea componentelor solubile şi insolubiletrebuie modificate pentru agentul frigorific R290,dar în principiu sunt utile aceleaşi limite.

5.0Service

Activitatea de service şi reparaţii pentru instalaţiicu R290 poate fi efectuată de tehnicieni calificaţişi bine instruiţi. Vezi nota CN.73.C pentru detalii.

Trebuie respectate legislaţia şi reglementărilelocale. Este necesară o manipulare cu atenţiedin cauza inflamabilităţii gazului, care este unpotenţial pericol în timpul lucrului la instalaţiafrigorifică.

Este necesară ventilaţia bună a camerei iarevacuarea de la pompa de vid trebuie să se facă

în aer liber.

Echipamentului tehnicianului de service trebuiesă fie în conformitate cu cerinţele pentru R290 dinpunct de vedere al calităţii evacuării şi preciziei

încărcării cu agent frigorific. Se recomandă uncântar electronic pentru a controla încărcătura deagent frigorific la precizia necesară.

Conversia unei instalaţii cu R22, R502 sau R134ala R290 nu se recomandă de către Danfoss,deoarece aceste instalaţii nu sunt aprobatepentru agenţi frigorifici inflamabili, deci siguranţaelectrică nu este verificată în conformitate custandardele necesare.

Referinţe TS 95006 Refrigerators, food-freezers and ice-makers using flammable refrigerants,Safety Requirements, Ammendment to IEC 60 335-2-24, CENELEC, July 1995

CN.86.A Driers and Molecular Sieves Desiccants

CN.82.A Evaporators for Refrigerators

CN.73.C Service on Household Refrigerators and Freezers with New Refrigerants

CN.60.E Practical Application of Refrigerant R600a Isobutane in Domestic RefrigeratorSystems

EN 60335-2-24 Safety of household and similar appliances Part 2: Particular requirements for

refrigerators, food freezers and ice-makers






Manualul frigotehnistului Recomandări şi sfaturi practice

pagina

Exigenţe de instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

Procesul de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Acest capitol este împărţit în două secţiuni:



Manualul frigotehnistului Recomandări şi sfaturi practice – Exigenţe de instalare




Cuprins pagina

Exigenţe de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

Conductele trebuie menţinute curate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

Impurităţi deosebit de dăunătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

Probleme cauzate de prezenţa umezelii în instalaţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

Probleme cauzate de aerul atmosferic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

Probleme cauzate de descompunerea uleiului şi a agentului frigorific. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

Probleme cauzate de alte impurităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

Exigenţe privind componentele şi materialele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

Componentele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

Impurităţi şi umezeală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Conducte din cupru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Exigenţe privind agentul frigorific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Exigenţe privind uleiul de compresor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132




Note







Din ce în ce mai multe instalaţii frigorificecomerciale şi de aer condiţionat de capacitatemai mică sunt construite cu compresoareermetice şi semi-ermetice. Acestea, în comparaţiecu tipul deschis, sunt în mod normal mai

vulnerabile faţă de impurităţile din instalaţiafrigorifică şi faţă de condiţiile incorecte deexploatare.

Deci, pentru instalaţiile frigorifice moderne existăexigenţe speciale privind calitatea operaţiunilorde instalare şi de punere în funcţiune.

Ac0_0003

Ac0_0010

O instalaţie frigorifică bine dimensionată, corectinstalată si corect pusă în funcţiune este deosebitde importantă pentru un sistem frigorific sigur cuo lungă durată de viaţă.O exigenţă esenţială în ceea ce priveşte sistemul

frigorific este aceea de fi păstrat totdeaunacomplet curat de corpuri străine (impurităţi).Funcţionarea instalaţiei trebuie să se realizezedeci în condiţii de perfectă curăţenie. Acest lucruse referă în special la sistemele care conţin noiletipuri de agenţi frigorifici.

Ac0_0037

Umezeala

Aerul atmosferic

Aliajele de lipire

Rugina, oxidul de cupru, ţunderBucăţi, aşchii de metal

Uleiuri nestabile

Unele soluţii fluorinate (de ex. R11 sautetraclorura carbon)

Impurităţi sau praf de orice fel

Exigenţe de instalare

Conductele trebuie menţinutecurate

Impurităţi deosebit dedăunătoare:

Separarea apei şi formarea de gheaţă (blocaj) în ventilul de laminare

Formare de acid

Îmbătrânirea şi descompunerea uleiuluiCoroziune

Precipitarea cuprului (cupru dizolvat dintraseele & conducte depuse pe piesele şlefuitedin compresor)

Deteriorarea acoperirilor izolatoare de pespirele motorului.

Ac0_0027

Probleme cauzate de prezenţaumezelii în instalaţie:





Ac0_0038

Aerarea

Reacţia chimică dintre agentul frigorific şi ulei

Presiune de condensare crescută.

Ac0_0046

Formarea acizilor organici şi anorganici

Coroziunea

Lubrifierea defectuoasă

Uzura normalăSchimbarea culorii uleiului (culoare mai închisă)

Formare de şlam

Scăpări la nivelul supapelor de evacuare dincauza depunerilor de calamină

Temperatura crescută a gazelor de refulare

Deteriorarea compresorului

Arderea motorului

Celelalte impurităţi menţionate pot să provoace:

Accelerarea proceselor chimice(descompunere)

Defecţiuni mecanice sau electrice

Temperatura înaltă accelerează procesele dedescompunere, deci trebuie evitate temperaturileanormal de mari de condensare şi mai ales,temperaturile anormal de mari ale conductei derefulare.

Pentru motivele menţionate, trebuie respectateanumite exigenţe. Unele dintre acestea suntmenţionate în capitolul următor.

Ac0_0047

Probleme cauzate de aerul atmosferic:

Probleme cauzate dedescompunerea uleiului şi aagentului frigorific:

Probleme cauzate de alteimpurităţi:

Ac0_0048

Compresoarele pentru instalaţiile frigorificeşi pompele de căldură suportă un proces decurăţare exhaustiv de către producător astfel încât, practic toate urmele de umezeală şi alteimpurităţi sunt îndepărtate.

Toate celelalte componente ale instalaţieitrebuie sa se situeze la acelaşi standard.Toate componentele trebuie să îndeplineascăexigenţele privind curăţenia. În caz că existădubii, componentele trebuie sa fie verificate.

Exigenţe privindcomponentele şi materialul

Componentele







Ac0_0001

Impurităţile care pot să apară dacă producătoriicomponentelor sunt mai puţin atenţi decât artrebui să fie:

Rugina şi ţunder (libere sau incorporate)

Ulei învechit

Flux de la lipiri sau brazări

Resturi de metal

Umezeală

Ac0_0005

Umezeala în cantităţi mici din componentepoate fi îndepărtată prin încălzire şi cufundaresimultană în azot uscat (N

2).

Nu are sens să se încerce îndepărtarea altorimpurităţi. Componentele care conţin astfel de

impurităţi nu trebuie folosite în instalaţiile cuagenţi frigorifici halogenaţi.

Ac0_0049

Trebuie folosite conducte speciale din cuprupentru instalaţiile frigorifice, conducte caretrebuie să fie complet curate şi uscate. În plus,capetele conductelor trebuie să fie astupateermetic. Alt tip de conducte decât cel descris mai

sus nu trebuie folosit în instalaţiile frigorifice, cuexcepţia celor care îndeplinesc aceleaşi condiţiide curăţenie. Toate componentele trebuie sărămână ermetic închise până în momentul cândsunt instalate în sistem.

Ac0_0006

Agenţii frigorifici trebuie achiziţionaţi numai de ladistribuitorii acreditaţi.Agenţii frigorifici pentru instalaţiile ermeticetrebuie să nu conţină mai mult de:

10 ppm = 0,001 % apă

100 ppm = 0,01% agent frigorific cu punct defierbere ridicat

0 ppm = 0% acid

15000 ppm = 1,5% gaze necondensabile.

Este necesară multă atenţie atunci când sefoloseşte agent frigorific regenerat.

Impurităţi şi umezeală

Conductele din cupru

Exigenţe privind agentul frigorific





Ac0_0007

Uleiul de compresor trebuie să fie aprobat decătre producătorul compresorului şi trebuie să nuconţină mai mult de 25 ppm (0,0025 %) apă şi 0% acid.

Exigenţe privind uleiul decompresor






Manualul frigotehnistului Recomandări şi sfaturi practice – Procesul de instalare

Cuprins pagina

Procesul de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Localizarea componentelor principale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Instalarea instalaţiilor frigorifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Instalarea traseelor de conducte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Amplasarea altor componente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Compresoarele montate în paralel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Proceduri importante la instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Depozitarea componentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Tăierea conductelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Curăţarea conductelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Lipirea cu argint (brazarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Brazarea cu cupru fosforos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

Utilizarea gazelor inerte la brazare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Brazarea economică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

Atenţie la temperatură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Îmbinări cu holender (conductele din cupru). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Evacuare, spălare şi încărcare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Echipamentul necesar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Pompa de vid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Furtunurile de vid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Prima vacuumare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Proba de vacuum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Spălarea şi testarea iniţială a etanşeităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

A doua vacuumare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Reglarea iniţială echipamentului de siguranţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Verificarea instalaţiei electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Încărcarea cu agent frigorific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Presiunea de condensare prea mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Reglajul şi testarea echipamentelor de siguranţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Condiţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Reglajul şi testarea echipamentelor de control. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Procedura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Reglajul presostatului de înaltă presiune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Reglajul presostatului de joasă presiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144




Note







Proces:

Planificarea amplasării componentelor şidiagrama traseelor de conducte

Asamblarea componentelor principale

Instalarea traseelor de conducte şi acomponentelor

Vacuumare

Spălare

Proba de presiune

Proba de etanşeitate

Încărcarea

Reglajul echipamentului de siguranţă

Testarea echipamentului de siguranţă

Reglarea elementelor de control

Testarea întregii instalaţii şi reglajulelementelor de control etc.

Ac0_0061

Ac0_0008

Instalaţia trebuie proiectată astfel încât:

Deteriorarea părţilor zidite, inclusiv izolaţiacamerei răcite să fie minimă.

Componentele să fie amplasate corect dinpunct de vedere funcţional (de ex. debitadecvat de aer la compresor, condensator,vaporizator).

Traseul conductei să fie cât mai scurt cuputinţă.

Procesul de instalare

Proiectarea

Componentele principale (compresor,condensator, vaporizator etc.) trebuie montate într-o poziţie sigură, folosindu-se suporturilecare le însoţesc şi conform instrucţiunilorproducătorului.

Compresorul trebuie să fie totdeauna asiguratpe un suport orizontal. Dacă sunt furnizateamortizoare de vibraţii, acestea trebuie să fie deasemenea montate.

Ac0_0009

Amplasarea componentelor principale

Ac0_0004

Montarea trebuie făcută cât mai repede cuputinţă, astfel încât să nu poată fi colectate îninstalaţie cantităţi importante de umezeală, aersau alte impurităţi.

Compresoarele şi filtrele deshidratoare trebuiesă fie deci montate ultimele, imediat înainte devacuumarea şi încărcarea instalaţiei.

Toate orificiile deschise spre instalaţia frigorifică- fără absolut nici o excepţie - trebuie să fiecomplet etanşate împotriva pătrunderii de aersau de vapori de apă pe durata unor pauze carepot interveni în timpul montajului.

Instalarea instalaţiilor frigorifice





Ac0_0002

În măsura în care este posibil, conductele trebuieinstalate orizontal sau vertical.Cu excepţia următoarelor:

Conductele de aspiraţie, care pot avea opoziţie uşor înclinată spre compresor.

Conductele de refulare, care pot avea o poziţieuşor înclinată dinspre compresor.

Bridele, clipsurile de fixare a conductelor, trebuiesă respecte diametrul acestora şi să poată suportacomponentele montate pe conductă.

Dacă sunt prevăzute amortizoare de vibraţiepentru compresor, atunci trebuie furnizate şiechipamentele de eliminare a vibraţiilor pentruconductele de aspiraţie şi de refulare.

Capcanele de ulei trebuie montate peconductele de aspiraţie verticale la o distanţăde 1,5 până la 5 m, funcţie de timpul defuncţionare pe ciclu. În instalaţiile cu variaţii

mari de sarcină poate fi necesar să seintroducă conducte ascendente duble.

Conductele de aspiraţie trebuie de asemeneasă fie instalate astfel încât să se ţină seama derevenirea uleiului către compresor.

În instalaţiile cu sarcini variabile, exigenţelesunt deosebite la sarcini reduse.

Ac0_0011

Toate componentele trebuie instalate astfel încâtsă fie uşor accesibile pentru intervenţii şi posibilereparaţii.

Echipamentul de control şi de siguranţă trebuiesă fie amplasate astfel încât probele şi reglajulsă poată fi efectuate uşor cu instrumenteleobişnuite.

Ac0_0012

Instalarea traseelor de conducte

Amplasarea altor componente







Ac0_0036

Compresoarele montate în paralel trebuie săfie instalate cu egalizare de ulei între carterelecompresoarelor, altfel oricare dintre compresoarecare funcţionează mai mult va “fura” ulei de lacelalalt(celelalte). Egalizarea uleiului poate fi

introdusă prin instalarea unei ţevi de egalizare întrebăile de ulei. În instalaţiile cu o ţeavă de egalizare,aceasta trebuie instalată între băile de ulei alecompresoarelor şi trebuie să aibă un diametru caresă permită atât uleiului cât şi vaporilor de agentfrigorific să curgă prin ea nestânjenit.

Cu două ţevi de egalizare (fig. 1)O ţeavă trebuie instalată între băile de ulei alecompresorului, cealaltă între camerele de vaporiale compresorului (cartere).Când se instalează sistemul de egalizare auleiului în oricare dintre variantele de mai sus,compresoarele trebuie să fie situate exact înacelaşi plan orizontal.

Regulatoarele nivelului de ulei (fig. 2)Egalizarea uleiului este posibilă de asemenea prinfolosirea regulatoarelor nivelului de ulei. Dacă sefoloseşte acest tip, compresoarele se pot instalala niveluri diferite.Totuşi, regulatoarele de nivel sunt mult maicostisitoare decât ţevile de egalizare.Pentru regulatoarele nivelului de ulei suntnecesare următoarele componente:

Separator de ulei (1)

Ventil de egalizare a presiunii (2)

Rezervor de ulei (3)

Filtru de ulei (4)

Regulator pentru nivelul de ulei (5)

Nu uitaţi că fiecare compresor trebuie protejat cuun presostat de înaltă presiune, de ex. KP7.

Compresoarele montate în paralel

Ac0_0013

Toate componentele trebuie să aibă otemperatură egală cu aceea a mediului înconjurător înainte de a fi deschise. Aceasta împiedică apariţia condensului în componente.

De exemplu, componentele nu trebuie instalateimediat ce au fost aduse din maşina de service într-o încăpere caldă.

Procesele care pot să conducă lacontaminarea instalaţiilor frigorificesunt:

Depozitarea componentelor

Tăierea conductelor

Curăţarea capetelor conductelor

Brazarea Îmbinările cu holender.

Procese importante în cursul instalării

Depozitarea componentelor

Ulei

Gazecalde





Ac0_0014

Conductele trebuie tăiate cu un cutter deconducte sau cu un fierăstrău.

Nu se va folosi niciodată nici un fel de lubrifiantsau de agent de răcire.

Se îndepărtează bavurile interne şi externe cu uninstrument special de debavurare.Se evită pătrunderea resturilor de cupru înconductă.Se folosesc instrumente speciale de calibrarepentru a se verifica diametrul şi rotunjirea.

Se suflă prin conductă un curent de aercomprimat uscat sau de azot uscat.

Nu se va folosi niciodată aer comprimat obişnuit;el conţine prea multă umezeală.

Nu se va sufla niciodată prin conductă cu gura.Conductele care au fost pregătite pentru utilizareulterioară, trebuie să fie depozitate cu capeteleetanşate, împreună cu celelalte componente.

Ac0_0015

Ac0_0016

Aliajul de brazare cu argint constă din 30% argint,cupru, zinc, staniu. Intervalul de topire esteimediat peste 655°C până la 755°C.

Aliajul de brazare cu argint va asigura brazareanumai pe suprafeţe metalice curate, neoxidate.

Se curăţă capetele conductelor cu o perie specialăşi se aplică fondantul pe loc, imediat înainte debrazare. Fondantul de brazare cu argint trebuie săfie suspendat în alcool, niciodată în apă.

Ac0_0017

Se aplică un strat subţire de fondant în jurulpunctului de brazare după ce piesele au fost îmbinate. Aliajul de brazat cu argint poate fifolosit apoi pentru a îmbina durabil diferitemateriale, de ex. alamă/cupru şi oţel/cupru.

Tăierea conductelor

Curăţarea conductelor

Lipirea cu argint (brazarea)







Aliajul de brazare cupru fosforos constă din2-15% argint cu cupru şi fosfor. Intervalul detopire este între circa 640°C până la 740°C.

Când se efectuează brazarea cu cupru fosforos nuse foloseşte niciodată fondant.

Cuprul fosforos poate fi folosit numai pentru îmbinarea cupru cu cupru.

Ac0_0018

Ac0_0019

La temperaturile înalte utilizate la brazare,produsele de oxidare (ţunder) se formeazăimediat când conducta intră în contact cu aerulatmosferic în timp ce se efectuează brazarea.

Deci, trebuie suflat un gaz inert prin instalaţie în

timpul brazării. Se trimite un flux uşor de azotuscat sau un alt fel de gaz inert prin conducte.

Începeţi brazarea când nu mai este aer încomponentele respective.

Se începe operaţiunea cu un flux puternic de gazinert.

Observaţi cu atenţie ca sa nu pătrundă prin ţeavăun flux de aer odată cu fluxul de gaz inert.

Se reduce fluxul la minim când se începebrazarea.

Se menţine fluxul uşor de gaz de protecţie petoată durata procesului de brazare.

Brazarea trebuie efectuată cu oxigen şi gaz, cu unuşor deficit de oxigen şi un jet de ardere relativputernic.

Aliajul de brazare nu trebuie aplicat până când nuse atinge temperatura de topire la nivelul pieselorcare trebuie îmbinate.

Nu se va folosi niciodată mai mult aliaj de brazaredecât este necesar, altfel apare riscul blocăriiparţiale sau complete a conductei. Brazarea se

efectuează rapid, astfel încât proprietatea deabsorbţie a oxigenului de către fondant să nu fiediminuată, de ex. nu mai mult de 15 secunde.

Ac0_0020

Brazarea cu cupru fosforos

Utilizarea unui gaz inert labrazare

Brazarea economică





Ac0_0021

Temperatura nu trebuie să fie mai mare decâteste necesar.

Prin urmare, se retrage flacăra uşor atunci cânds-a atins temperatura de topire.

Reziduul de fondant exterior trebuie îndepărtatprin periere cu apă caldă.

Aliajele pe bază de staniu sau plumb nu suntrecomandate pentru instalaţiile frigorifice.

Ac0_0022

Se utilizează numai conducte frigorifice din cupruaprobate.

Se taie capetele conductelor în unghi drept.

Se îndepărtează toate bavurile interne şi externe.Se dă dimensiunea corectă bertului, în aşa fel încât să nu fie nici prea mică nici prea mare.

Nu se forţează presa de bertluit atât de mult încâtcuprul să devină tare.

Se amână strângerea definitivă a holenderuluipână în momentul instalării finale.

Atenţie la temperatură

Îmbinări cu holender (conductele din cupru)

Ac0_0023

Pompa de vid

Vacuummetru

Recipient de încărcare (sau cilindru de servicecare conţine agent frigorific)(Pompa de vid, vacuummetrul şi recipientul de încărcare pot fi obţinute asamblate sub formaunei staţii de vacuumare şi umplere.)

Furtunuri de încărcare

Detector de scăpări.

În momentul evacuării îndepărtaţi umezeala,aerul atmosferic şi gazele inerte din instalaţie.

Etapele ulterioare

Pentru completarea operaţiunii de instalare,etapele ulterioare sunt:

Vacuumarea şi încărcarea cu agent frigorific

Proba de etanşeitate

Pornirea şi reglajul.

Defecţiunile care apar după ce instalaţia a fostpornită pot necesita:

Repararea instalaţiei.

Vacuumare, spălare şi

încărcare

Echipamentul necesar







Ac0_0024

Pompa de vid trebuie să fie capabilă să scadărapid presiunea din instalaţie la aproape 0,05mbar. Capacitatea pompei este, de ex. de 20 l/minut. Refularea eficientă necesită diametre mariale conductei.

Deci, nu se recomandă refularea prin ventile“Schraeder”. Se foloseşte un “Conector rapid”pentru compresoarele cu ţeavă de încărcare. Sause folosesc ştuţurile auxiliare de la ventilul deaspiraţie şi chiar ventilul de închidere pe refulareale compresorului. Axul de închidere al ventiluluirespectiv trebuie sa fie în poziţie de mijloc.

Furtunurile şi conductele de vid trebuie să fie câtmai scurte cu putinţă şi cu diametrul suficient demare.

În mod normal, poate fi folosit un furtun de încărcare obişnuit de ¼”, cu lungimea de cel mult1 m.

Se vacuumează în două etape cu spălare cuagent frigorific între etape.

Procesul de vacuumare, spălare şi încărcare estedescris mai jos.

Ac0_0025

Verificarea pompei de vid şi a furtunurilora) Se montează furtunurile de încărcare între

staţia de umplere şi compresor. Se închidracordurile între furtunurile de încărcare şi

compresor.b) Se porneşte pompa şi se lasă în funcţiune

pentru a scădea presiunea cât mai multposibil.

c) Se închide legătura pompei cu restulinstalaţiei.

d) Se opreşte pompa.e) Se citeşte şi se notează presiunea de pe

vacuummetru. Presiunea nu trebuie să fie maimare de 0,05 mbar.

f ) Se verifică dacă vidul poate fi menţinut. Dacănu, se înlocuiesc furtunurile de încărcare şi/sau ventilele de etanşeitate şi/sau uleiul de viddin pompa de vid.

Ac0_0026

Pompa de vid

Furtunurile de vid





Vacuumarea de pe partea de aspiraţie acompresorului şi posibil, de asemenea, de pepartea de refulare.

Se montează furtunul(urile) de încărcare întrestaţia de umplere şi compresor.

Se deschid toate ventilele, inclusiv ventileleelectromagnetice.

Se deschid la maximum ventilele de reglareautomate.

Se vacuumează instalaţia, dacă este posibilpână la o presiune mai scăzută decât ceaindicată anterior de vacuummetru.

Ac0_0028

Se va efectua aşa cum este descris la “Verificareapompei de vid şi a furtunurilor”.Dacă se detectează scăpări:

Se localizează aproximativ poziţia prin închiderea secţiunilor din instalaţie.Se strâng din nou holenderele şi/sau flanşele.Se repetă vacuumarea.

Se repetă proba până când se menţine vidulsau se continuă etapa următoare.

Ac0_0030

Se introduce agent frigorific în instalaţie(aprox. 2 bar suprapresiune).

Se verifică etanşeitatea fiecărei îmbinări.

Dacă se detectează scăpări:

Se foloseşte un aparat de recuperare şi pompade vid pentru îndepărtarea agentului frigorificdin instalaţie.

Se repară punctele neetanşe.

Se repetă procesul până când nu mai rămânpuncte neetanşe în instalaţie.

Dacă rămâne suprapresiune în instalaţie,se foloseşte aparatul de recuperare pentruevacuarea agentului frigorific.

Apoi se vacuumează din nou aşa cum se

descrie la “Prima vacuumare”.Aceasta va conduce la îndepărtarea completă aoricărui rest de aer şi de umezeală din instalaţiafrigorifică.

Ac0_0029

Prima vacuumare

Proba de vid a instalaţiei

Spălarea şi testarea iniţială aetanşeităţii

A doua vacuumare







Ac0_0031

Se verifică şi se reglează elementele de controlde pe partea de înaltă presiune şi orice altechipament de siguranţă, inclusiv releulde protecţie al motorului (reglarea se faceconform valorilor scalei).

Ac0_0032

Se verifică întreg circuitul electric.

Se testează sistemul de control cu motorulcompresorului deconectat.

Se verifică direcţia de rotaţie a motorului. Seinversează două faze dacă este necesar.

După vacuumarea finală, instalaţia poate fi încărcată cu agent frigorific.

În acest scop poate fi folosită o staţie de umplereşi se va doza cu atenţie cantitatea corectă deagent frigorific pentru instalaţie. Este necesară o

precizie înaltă la instalaţiile fără rezervor de lichid.Daca instalaţia are un ventil de încărcare, agentulfrigorific poate fi alimentat sub forma de lichidprin conducta de lichid. În alte cazuri, agentulfrigorific poate fi alimentat sub forma de vaporiprin ventilul de aspiraţie în timpul funcţionăriicompresorului.

Atenţie:O supraîncălzire prea mică în timpul procesuluide încărcare poate să conducă la apariţialoviturilor hidraulice în compresor.

Încărcarea trebuie continuată până când nu semai formează vapori în fereastra vizorului – numai

dacă formarea de vapori nu se datorează altordefecţiuni, vezi capitolul “Localizarea defecţiunilor”.

Dacă nu se cunoaşte cantitatea necesară deagent frigorific, se aplică ultima metodă descrisă.Totuşi, şi aici este necesar întotdeauna săse verifice dacă presiunea de condensare şipresiunea de aspiraţie rămân normale şi dacăsupraîncălzirea ventilului de laminare termostaticnu este prea scăzută.

Ac0_0033

Ac0_0034

Reglarea iniţială aechipamentului de siguranţă

Verificarea instalaţiei electrice

Încărcarea cu agent frigorific





Ac0_0035

O presiune de condensare prea mare în timpulprocesului de încărcare poate să însemne căinstalaţia a fost supraîncărcată cu agent frigorificşi trebuie să fie parţial golită.

Se va folosi totdeauna echipamentul de

recuperare dacă este necesar să se goleascăagentul frigorific.

Ac0_0039

Reglajul final şi testarea echipamentului desiguranţă trebuie efectuate cu tot echipamentulmecanic şi electric instalat şi cu instalaţia pornită.

Toate funcţiile trebuie verificate cu instrumenteprecise. Vezi de asemenea “Localizareadefecţiunilor” secţiunea “Instrumente de măsură”cu referire la instrucţiunile pentru echipamentelerespective.

Dacă este instalat un ventil de presiune

constantă, realizaţi o reglare grosieră.Setaţi supraîncălzirea ventilului de expansiune.

Folosind un manometru, reglaţi ventilul depresiune constantă.

Reglaţi regulatorul de capacitate (dacă esteinstalat)

Reglaţi termostatele (folosind un termometru).

Ac0_0062

Ac0_0045

Se ridică presiunea de condensare până la

valoarea maximă admisă şi se foloseşte unmanometru pentru reglajul presostatului de înaltă presiune.

Se reduce presiunea de aspiraţie până lavaloarea minimă admisă şi se foloseşte unmanometru pentru reglajul presostatului de joasă presiune.

Presiunea de condensare preamare

Reglajul şi testareaechipamentelor de siguranţă

Condiţii

Reglajul şi testarea

echipamentului de siguranţă

Procedura

Reglajul presostatului de înaltă

presiune

Reglajul presostatului de joasă presiune

Atenţie:Când se efectuează reglajele de maisus se verifică în mod constant dacăinstalaţia funcţionează normal

(presiune etc.).

În final, se verifică dacă sunt lipite etichetele pentruidentificarea agentului frigorific pe instalaţie pentrua se asigura intervenţiile corecte de service pe viitor.





r e p a


Manualul frigotehnistului Localizarea şi repararea defecţiunilor

pagina

Instrumente de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

Localizarea defecţiunilor (Elementele de control comerciale pentru refrigerare Danfoss) . . . . . . . . . . . 155

Localizarea defecţiunilor în circuitele de refrigerare cu compresoare ermetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

Localizarea defecţiunilor - trecere în revistă(Compresoarele Danfoss) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197

Acest capitol este împărţit în patru secţiuni:





r e p a


Manualul frigotehnistului Localizarea defecţiunilor – Instrumente de măsură

Cuprins pagina

Instrumente de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

Instrumente pentru localizarea defecţiunilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

Clasificarea instrumentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

a. Precizie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

b. Rezoluţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

c. Reproductibilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

d. Stabilitate la variaţii de temperatură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

Instrumente electronice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

Verificare şi reglare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

Reglare şi calibrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

Manometre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

Manometre de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

Vacuummetre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

Termometru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152Higrometre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152




Note





r e p a



CLASS N 1

Aparatele cel mai des folosite pentru localizareadefecţiunilor în instalaţiile frigorifice sunturmătoarele:1. Manometrul2. Termometrul

3. Higrometrul4. Detector de pierderi5. Vacuummetrul6. Ampermetru cu cleşte7. Megohmmetru8. Polarimetru

Ae0_0045

Instrumentele pentru localizarea defecţiunilorşi service din instalaţiile frigorifice trebuie să îndeplinească anumite exigenţe de siguranţă.Unele dintre aceste exigenţe pot fi clasificate

astfel:a. Precizieb. Rezoluţiec. Reproductibilitated. Stabilitate la variaţii de temperatură.Cele mai importante sunt a, b şi c.

Ae0_0046

90

Rezoluţia unui instrument este cea mai micăunitate de măsură care poate fi citită pe acesta.

De exemplu, un termometru digital care arată0,1°C ca ultima cifra pe scala de citire are orezoluţie de 0,10°C.

Rezoluţia nu este o expresie a exactităţii. Chiarcu o rezoluţie de 0,1°C, o precizie de 2 K nu esteneobişnuită.

Este deci foarte important să se facă distincţia între cele două.

Ah0_0006

Precizia (exactitatea) unui instrument esteexactitatea cu care acesta este capabil să înregistreze o valoare a variabilei măsurate.

Precizia este exprimată adesea în % (±) fie pentru întreaga scală (FS) sau pentru valoarea măsurată.

Un exemplu de precizie pentru un anumitinstrument este ± 2% din valoarea măsurată,adică acesta este mai sigur (mai exact) decât dacăprecizia ar fi ±2% din FS.

Ae0_0047

Instrumente de măsură

Instrumente pentru localizareadefecţiunilor

Clasificarea instrumentelor

a. Precizia

b. Rezoluţie





Ae0_0003

Reproductibilitatea unui instrument estecapacitatea acestuia de a arăta în mod repetatacelaşi rezultat pentru o valoare de măsurareconstantă.

Reproductibilitatea este dată în % (±).

Instrumentele electronice pot fi sensibile laumiditate. Unele pot fi deteriorate de condensdacă sunt puse în funcţiune imediat după ce aufost mutate dintr-un mediu mai rece într-unul maicald. Ele nu trebuie puse în funcţiune decât după

ce li s-a permis să se acomodeze la temperaturaambiantă.

Nu se va utiliza niciodată un echipamentelectronic imediat după că a fost luat dintr-unvehicul de service rece şi introdus într-un mediumai cald.

Ae0_0005

Indicaţiile citite de pe instrumentele obişnuiteşi, probabil şi unele dintre caracteristicile lor, seschimbă cu timpul.

Toate instrumentele trebuie deci să fie verificatela intervale regulate şi reglate dacă este necesar.Verificările simple care pot fi efectuate suntdescrise mai jos, cu toate că acestea nu pot înlocuimodalitatea de verificare menţionată mai sus.

Ae0_0006

Ae0_0004

Stabilitatea la variaţii de temperatură a unuiinstrument este modul în care şi în ce măsură seschimbă precizia sa absolută pentru fiecare °C detemperatură la care acesta este expus.

Stabilitatea la variaţii de temperatură este dată în% pe °C.

Cunoaşterea stabilităţii la variaţii de temperaturăa unui instrument este desigur importantă dacăse măsoară într-o cameră răcită sau într-undepozit de congelare.

c. Reproductibilitatea

d. Stabilitatea la variaţii detemperatură

Instrumente electronice

Verificare şi reglare





r e p a



Manometrele pentru localizarea defecţiunilorşi service sunt în general de tip cu tub Bourdon.

Manometrele din instalaţie sunt de asemenea,de obicei, de acest tip. În practică, presiunea esteaproape totdeauna măsurată ca suprapresiune.Punctul zero de pe scala de presiune este egal cuindicaţia normală a barometrului.

Deci, manometrele au o scală de la - 1 bar(-100 kPa) mai mare decât zero până la +indicaţia maximă citită. Manometrele cu o scală în presiune absolută arată circa 1 bar presiuneatmosferică.

Ae0_0008

Ca regulă, manometrele de lucru, au una sau maimulte scale de temperatură pentru temperatura

de saturaţie a agenţilor frigorifici uzuali.Manometrele trebuie să aibă un şurub de reglareaccesibil pentru reglarea punctului zero, de ex.un tub Bourdon “este reglat” dacă instrumentula fost expus la presiune mare pentru o perioadă.Manometrele trebuie să fie verificate în modregulat după un instrument exact. Trebuieefectuată o verificare zilnică pentru a se asiguracă manometrul arată 0 la presiunea atmosferică.

Ae0_0009

Verificarea finală adecvată şi reglareainstrumentelor poate fi efectuată prin instituţiilede testări aprobate.

Ae0_0007

Vacuummetrele sunt folosite în frigidere pentrumăsurarea presiunii în conducte în timpul şi dupăun proces de vacuumare.

Vacuummetrele arată întotdeauna presiuneaabsolută (punctul zero corespunzând viduluiabsolut).

Vacuummetrele nu trebuie să fie expuse în modnormal la suprapresiuni mari şi trebuie deci săfie instalate împreună cu un set de ventile desiguranţă pentru presiunea maximă admisă avacuummetrului.

Ae0_0010

Reglare şi calibrarea

Manometre

Manometre de lucru

Vacuummetre

Verificare şi reglare (cont.)





Termometrele electronice cu citire digitală suntfolosite pe scări largi pentru service. Exemplede versiuni de setări sunt senzori de suprafaţă,senzorii de cameră şi senzorii de inserţie.

Precizia termometrului trebuie să nu fie mai mare

de ± 0,1 K iar rezoluţia trebuie să fie de 0,1 °C.

Adesea este recomandat un termometru cu acindicator cu bulb cu vapori şi tub capilar pentrureglarea ventilului de laminare termostatic. Deregulă este mai uşor să se observe variaţiile detemperatură cu acest tip de termometre.

Ae0_0011

Termometrele pot fi relativ uşor de verificat la0°C, datorită faptului că bulbul poate fi introdus150 până la 200 mm într-o sticlă de termos careconţine un amestec de gheaţă sfărâmată (din apădistilată) şi apă distilată. Gheaţa sfărâmată trebuiesă umple întreaga sticlă.

Dacă bulbul suportă contactul cu apa fierbinte,el poate fi ţinut la suprafaţa apei fierbinţi dintr-un container cu capac. Acestea constituiedouă verificări rezonabile pentru 0°C şi 100°C.O verificare absolut corectă poate fi efectuatăprin intermediul unui institut de specialitaterecunoscut. Ae0_0013

La temperatură joasă şi umiditate mare,diferenţialul de temperatură între termometreleumede şi cele uscate va fi mic. Deci, cupsichometrele nesiguranţa este mare în astfelde condiţii şi este recomandat mai degrabăun higrometru cu fir de păr sau higrometreelectronice.

Ae0_0015

Există diferite tipuri de higrometre pentrumăsurarea umidităţii în camerele frigorifice şi încamerele cu aer condiţionat sau conducte:

Higrometrul cu fir de păr

Higrometrul cu vaporizare (psichrometrul)

Diverse higrometre electronice

Higrometrul cu fir de păr necesită reglarea defiecare dată când este folosit pentru menţinereaexactităţii. Psichrometrul (termometrul umed şiuscat) nu necesită reglare dacă termometrele salesunt de bună calitate.

Ae0_0014

Termometrul

Higrometrul





r e p a



Higrometrul cu fir de păr poate fi reglat prin înfăşurarea unei ţesături curate, umede în jurul său şi plasarea lui într-un container etanşcu apă în partea inferioară (apa nu trebuie săintre în higrometru şi nici să intre în contact cu

bulbul acestuia). Containerul cu higrometrulva fi lăsat apoi timp de cel puţin două ore laaceeaşi temperatură cu cea la care urmează săfie efectuate măsurătorile. Higrometrul trebuiesa indice acum 100%. Dacă nu se întâmplă acestlucru, trebuie acţionat şurubul de reglare.

Ae0_0049

Higrometrul (cont.)



Manualul frigotehnistului Localizarea defecţiunilor (Elemente de control -refrigerare comercială Danfoss)



r e p a


Cuprins pagina

Defecţiunile din instalaţiile frigorifice, generalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Localizarea defecţiunilor fără folosirea instrumentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Clasificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Este necesară cunoaşterea instalaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Sunt necesare cunoştinţe teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

Defecţiuni vizibile şi efectul lor asupra funcţionării instalaţiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Defecţiuni vizibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Condensatorul răcit cu aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Condensatorul răcit cu apă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Rezervorul cu indicator de lichid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Ventilul de închidere a rezervorului de lichid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Conducta de lichid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Filtrul deshidrator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Vizorul de lichid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Ventilul de laminare termostatic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Răcitorul de aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Răcitorul de lichid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Conducta de aspiraţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Regulatoarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Compresorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Camera frigorifică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Generalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Defecţiuni care pot fi detectate (simţite), auzite sau mirosite şi efectul lor în funcţionarea instalaţiei . . 162

Defecţiuni care pot fi detectate (simţite). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Ventilul electromagnetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Filtrul deshidrator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Defecţiuni care pot fi auzite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Regulatoarele de pe conducta de aspiraţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Compresorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Camera frigorifică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Defecţiuni care pot fi mirosite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Camera frigorifică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

Instalaţiile frigorifice cu răcitor de aer şi condensator răcit cu aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

Instalaţiile frigorifice cu două răcitoare de aer şi condensator răcit cu aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

Instalaţiile frigorifice cu răcitor de lichid şi condensator răcit cu apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Ghid în localizarea defecţiunilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Localizarea defecţiunilor în instalaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167

Localizarea defecţiunilor în ventilul de laminare termostatic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

Localizarea defecţiunilor în ventilul electromagnetic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

Localizarea defecţiunilor în presostat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

Localizarea defecţiunilor în termostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

Localizarea defecţiunilor în ventilul de apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Localizarea defecţiunilor în filtre şi vizoare de lichid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

Localizarea defecţiunilor în regulatoarele de presiune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183




Note






r e p a


Ae0_0001

Această broşură cuprinde defecţiunile obişnuitedin instalaţiile frigorifice mici, relativ simple.

Defecţiunile, cauzele acestora, remediile şiefectele asupra funcţionării instalaţiei care suntmenţionate aici sunt valabile şi pentru instalaţiile

mai mari şi mai complicate.

Totuşi, în astfel de instalaţii pot să apară şialte defecţiuni. Acestea, ca şi defecţiunile dinregulatoarele electronice, nu sunt menţionateaici.

Ae0_0012

După acumularea unei experienţe minime,numeroase defecţiuni obişnuite dintr-o instalaţiefrigorifică pot fi localizate vizual, auditiv, prinpipăit şi uneori prin miros. Alte defecţiuni pot fi

detectate numai cu ajutorul instrumentelor.

Ae0_0028

Această broşură se împarte în două secţiuni.Prima secţiune tratează exclusiv defecţiunile care

pot fi observate direct prin intermediul simţurilor.Aici sunt prezentate simptomele, cauzele posibileşi efectul asupra funcţionării.

Cea de a doua secţiune tratează defecţiunile carepot fi observate direct prin intermediul simţurilorşi acelea care pot fi detectate numai cu ajutorulinstrumentelor. Aici sunt prezentate simptomeleşi cauzele posibile împreună cu instrucţiuni deremediere.

Defecţiunile din instalaţiilefrigorifice, generalităţi

Localizarea defecţiunilor fărăfolosirea instrumentelor

Clasificare

Ae0_0029

Un element important în procedura de localizarea defecţiunii este familiarizarea cu construcţiainstalaţiei, cu modul său de funcţionare şi decontrol, atât mecanic cât şi electric. Familiarizareacu instalaţia se realizează prin examinareaatentă a schemelor de conducte şi a altordiagrame principale şi prin cunoaşterea formeiinstalaţiei (conductele, plasarea componentelorşi a oricăror instalaţii conectate de acestea, deexemplu turnurile de răcire şi instalaţiile cu agentintermediar).

Este necesară cunoaştereainstalaţiei





Este necesară o anumită cantitate de cunoştinţeteoretice dacă trebuie să fie descoperite şicorectate defecţiunile şi funcţionarea incorectă ainstalaţiei.

Localizarea oricărei forme de defecţiune în

instalaţiile frigorifice oricât de simple estecondiţionată de cunoaşterea aprofundată a unorfactori ca de ex.:

Construcţia tuturor componentelor, modul lorde funcţionare şi caracteristicile.

Echipamentele şi tehnicile de măsurarenecesare.

Toate procesele de răcire din instalaţie.

Influenţa mediului înconjurător asuprafuncţionării instalaţiei.

Funcţia şi reglarea echipamentului de controlşi de siguranţă.

Legislaţia în domeniul siguranţei instalaţiilor

frigorifice şi a verificării acestora. Înainte de examinarea defecţiunilor dininstalaţiile frigorifice poate fi avantajos să searunce o privire asupra celor mai importanteinstrumente folosite pentru localizareadefecţiunilor.

Ae0_0034

Ae0_0033

Sunt necesare cunoştinţeteoretice

În descrierea care urmează a defecţiunilor dininstalaţiile frigorifice, secţiunile 1 şi 2 iau capunct de pornire schemele instalaţiei, figurile 1,2 şi 3. Instalaţiile sunt tratate pe direcţia urmatăde circuit. Simptomele defecţiunilor care potsă apară sunt descrise în ordinea circuitului.Descrierea începe după refularea compresoruluişi urmează direcţia indicată de săgeţi.

Ae0_0016






r e p a


Defecţiuni vizibile şi efectul lor asupra funcţionării instalaţiei Textul între [ ] reprezintă cauza defecţiunii

Defecţiuni vizibile Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiCondensator răcit cu aer

a) Impurităţi, de ex. vaselină sau praf, rumeguş, reziduuri uscate. Defecţiunile de la a), b), c), d), e) provoacă

- Presiune de condensare crescută- Capacitate frigorifică redusă- Consum crescut de energiePentru un condensator răcit cu aer, diferenţa dintre temperaturaaerului la intrare şi temperatura de condensare trebuie să sesitueze între 10 K şi 20 K, de preferinţă valoarea mai scăzută.

[Lipsă întreţinere]b) Ventilatorul oprit.

[Motor defect]

[Dispozitivul de protecţie al motorului întrerupt]

c) Ventilatorul se roteşte în direcţie greşită.

[Eroare de instalare]

d) Elicea ventilatorului defectă

e) Aripioare deformate

[Bruscare la manipulare]

Condensator răcit cu apăcu vizor: vezi “Rezervorul de lichid”

Pentru un condensator răcit cu apă, diferenţa dintre temperaturilede condensare şi cea de intrare a apei trebuie să se situeze între10 K şi 20 K, de preferinţă la valoarea mai scăzută.

Rezervorul de lichid cu vizorNivelul lichidului prea scăzut

[Insuficient agent frigorific în instalaţie] Vapori / bule de vapori în conducta de lichid. Presiune de aspiraţiescăzută sau ciclajul compresorului (cicluri scurte şi dese).

[Vaporizator supraîncărcat] Presiune de aspiraţie scăzută sau ciclajul compresorului (cicluriscurte şi dese).

[Condensator supraîncărcat la funcţionarea în anotimpul rece] Presiune de aspiraţie scăzută sau ciclajul compresorului (cicluriscurte şi dese).

Nivelul lichidului prea ridicat

[Instalaţie supraîncărcată] Posibilă presiune excesivă de condensare.

Ventilul de închidere al rezervorului de lichid

a) Ventil închis Instalaţia oprită prin presostatul de joasă presiune

b) Ventil parţial închis Bule de vapori în conducta de lichid.Presiune de aspiraţie scăzută sau ciclajul compresorului.

Conducta de lichid

a) Prea mică Erorile de la punctele a), b), c) duc la:Căderi mari de presiune în linia de lichidVapori în linia de lichid.

[eroare de dimensionare]

b) Prea lungă

[eroare de dimensionare]

c) Raze de curbură prea mici sau deformări

[eroare de instalare]

Filtrul deshidrator

Formare de rouă sau de brumă pe suprafaţa luiVapori în conducta de lichid.

[Filtrul parţial blocat la intrare cu impurităţi]

Vizorul de lichid Risc de:

a) Galben Formare de acid, coroziune, arderea motorului, îngheţarea apei înventilul de laminare termostatic.[Umezeală în instalaţie]

b) Maron Risc de uzură a pieselor mobile şi blocaje ale ventilelor şi filtrelor

[Particule de impurităţi în instalaţie]

c) Vapori puri în vizorul de lichid Instalaţia oprită prin presostatul de joasă presiune sau ciclajulcompresorului.[Insuficient lichid în instalaţie]

[ Ventilul din coloana de lichid închis] Instalaţia oprită prin presostatul de joasă presiune.

[Blocare completă, de ex. a filtrului deshidrator] Instalaţia oprită prin presostatul de joasă presiune.

d) Lichid şi bule de vapori în vizor Toate defecţiunile de la d): Ciclajul compresorului sau funcţionarela presiune de aspiraţie joasă.[Insuficient lichid în instalaţie]

[Ventilul din coloana de lichid parţial închis][Blocare completă, de ex. a filtrului deshidrator]

[Nu există subrăcire]






Defecţiuni vizibile Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiVentilul de laminare termostatic.

a) Ventilul de laminare termostatic puternic brumat, brumare

numai a vaporizatorului în apropierea ventilului.

Defecţiunile de la a) provoacă funcţionarea la presiune de

aspiraţie scăzută sau porniri scurte şi dese ale compresorului prinpresostatul de joasă presiune.[Sita de impurităţi parţial blocată]

[Încărcătura bulbului parţial pierdută]

[Defecţiunile descrise mai sus provoacă vapori înconducta de lichid]

b) Ventilul de laminare termostatic fără egalizare externă,vaporizator cu distribuitor de lichid.

[Eroare de instalare sau de dimensionare]

Defecţiunile de la b) şi c) provoacă funcţionarea la presiune deaspiraţie scăzută sau porniri scurte şi dese ale compresorului prinpresostatul de joasă presiune.

c) Ventilul de laminare termostatic cu egalizare externă, tubulde egalizare nemontat


d) Bulbul neasigurat în mod ferm. Defecţiunile de la d), e), f ) conduc la supraîncărcarea

vaporizatorului, cu riscul pătrunderii lichidului în compresor şidistrugerea compresorului.[Eroare de instalare]e) Bulbul ventilului de laminare nu se află în contact cu ţeava pe

întreaga lungime


f) Bulbul plasat în curent de aer.


Răcitorul de aer

a) Vaporizatorul brumat numai la intrare, ventilul de laminaretermostatic puternic brumat.

Defecţiunile de la a) provoacă:Supraîncălzire mare la ieşirea din vaporizator şi funcţionare la opresiune de aspiraţie dintre cele mai scăzute.[Defectarea ventilului termostatic]

[Toate defecţiunile descrise anterior care provoacăvapori în conducta de lichid]

b) Partea frontală blocată cu brumă Defecţiunile de la b), c), d), e) provoacă:- Funcţionare la o presiune de aspiraţie dintre cele mai scăzute.- Putere frigorifică redusă.- Consum crescut de energie.Pentru vaporizatoarele controlate cu ventil de laminare termostatică:Diferenţa dintre temperatura aerului de intrare şi cea de vaporizaretrebuie să se situeze între 6 K şi 15 K, de preferinţă la valoarea mai scăzută.

Pentru evaporatoarele cu controlul nivelului:Diferenţa dintre temperatura aerului de intrare şi cea de vaporizaretrebuie să se situeze între 2 K şi 8 K, de preferinţă la valoarea mai scăzută.

[Lipsa decongelării, procedeu incorect de reglare adezgheţării, sau decongelare greşită]

c) Ventilatorul nu funcţionează

[Motor defect sau protecţia motorului declanşează]

d) Aripile elicei ventilatorului defecte

e) Aripioare (tole) deteriorate

[Bruscare la manipulare]

Răcitorul de lichid

a) Bulbul ventilului de laminare termostatic nu este fixat ferm. Provoacă supraîncărcarea vaporizatorului cu riscul pătrunderiiagentului frigorific lichid în compresor şi distrugerea compresorului.[Eroare de instalare]

b) Ventilul de laminare termostatic fără egalizare externă lanivelul răcitorului de lichid, cu cădere mare de presiune, deex. vaporizator coaxial.

Deteriorările de la b), c) provoacă:- Funcţionare la o presiune de aspiraţie dintre cele mai scăzute.- Putere frigorifică redusă.- Consum crescut de energie.

Pentru vaporizatoarele controlate cu ventil de laminare termostatică:Diferenţa dintre temperatura aerului de intrare şi cea de vaporizaretrebuie să se situeze între 6 K şi 15 K, de preferinţă la valoarea mai scăzută.

Pentru evaporatoarele cu controlul nivelului:Diferenţa dintre temperatura aerului de intrare şi cea de vaporizaretrebuie să se situeze între 2 K şi 8 K, de preferinţă la valoarea mai scăzută.

[Eroare de instalare sau de dimensionare]

c) Ventilul de laminare termostatic cu egalizare externă, tubulde egalizare nemontat.







r e p a



Defecţiuni vizibile Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiConducta de aspiraţie

a) Brumare severă anormală. Riscul pătrunderii agentului frigorific lichid în compresor şi

deteriorarea compresorului.[Supraîncălzirea ventilului termic prea scăzută]b) Raze de curbură prea mici sau deformări Presiune de aspiraţie scăzută sau porniri scurte şi dese ale

compresorului.[Eroare de instalare]

Regulatoare în conducta de aspiraţie

Roua sau bruma după regulator, fără rouă sau brumă în faţaregulatorului.

Riscul pătrunderii agentului frigorific lichid în compresor şideteriorarea compresorului.

[Supraîncălzirea ventilului termic prea scăzută]

Compresorul

a) Rouă sau brumă pe partea de aspiraţie a compresorului Agentul frigorific lichid intră în compresor cu riscul deteriorăriiacestuia.[Supraîncălzirea la intrarea în vaporizator prea scăzută]

b) Nivelul uleiului prea scăzut în carter

[Ulei insuficient în instalaţie] Instalaţia se opreşte prin intermediul presostatului diferenţial (dacă

este prevăzut).[Colectare de ulei în vaporizator] Provoacă uzura pieselor mobile.

c) Nivelul uleiului prea ridicat în carter

[Supra umplere cu ulei] Agentul frigorific lichid loveşte în cilindri, riscul deteriorăriicompresorului:- Deteriorarea supapelor.- Deteriorarea pieselor în mişcare- Suprasolicitare mecanică

[Agent frigorific amestecat cu ulei într-un compresorprea rece]

[Agent frigorific amestecat cu ulei din cauzasupraîncălzirii prea scăzute la ieşirea din vaporizator]

d) Uleiul fierbe în carter la pornire.

[Agent frigorific amestecat cu ulei într-un compresorprea rece]

Lovituri hidraulice, defecţiuni ca la c).

e) Uleiul fierbe în carter în timpul funcţionării.

Lovituri hidraulice, defecţiuni ca la c).Camere frigorifice

a) Suprafaţă uscată la carne şi legume moi

[Umiditatea aerului prea scăzută - probabil vaporizatoruleste prea mic]

Provoacă scăderea calităţii alimentelor şi / sau pierderi.

b) Uşa nu este etanşă sau este defectă Poate provoca accidente ale personalului.

c) Semnal de alarmă defect sau lipsă Poate provoca accidente ale personalului.

d) Semnal de ieşire defect sau lipsă Poate provoca accidente ale personalului.

Pentru b), c), d):

[Lipsa întreţinerii sau eroare de proiectare]

e) Nu există sistem de alarmă

[Eroare de proiectare] Poate provoca accidente ale personalului.

Generalităţia) Picături de ulei la îmbinări şi/sau pete de ulei pe podea.

[Posibile scăpări la îmbinări] Scăpări de ulei sau de agent frigorific.

b) Siguranţe arse.

[Supratensiune în instalaţie sau scurt-circuit] Instalaţia oprită.

c) Releul de protecţie a motorului declanşează.

[Supratensiune în instalaţie sau scurt-circuit] Instalaţia oprită.

d) Presostatele sau termostatele întrerupte etc.

[Eroare de reglaj] Instalaţia oprită.

[Echipament defect] Instalaţia oprită.





Defecţiuni vizibile şi efectul lor asupra funcţionării instalaţieiTextul între [ ] reprezintă cauza defecţiunii

Defecţiuni care pot fi simţite Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiVentilul electromagnetic

Mai rece decât conducta dinaintea ventilului electromagnetic.[Ventilul electromagnetic se gripează, parţial închis] Vapori în conducta de lichid.

Aceeaşi temperatură ca în conducta dinaintea ventiluluielectromagnetic.

[ Ventilul electromagnetic închis] Instalaţia oprită de presostatul de joasă presiune.

Filtrul deshidrator

Filtrul mai rece conducta dinaintea filtrului

[Filtrul parţial blocat cu impurităţi la intrare] Vapori în conducta de lichid.

Defecţiuni care pot fi auzite Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiRegulatoarele din conducta de aspiraţie

Zgomot ca un scâncet din regulatorul presiunii de vaporizare saudintr-un alt regulator.

[Regulatorul prea mare (eroare de dimensionare)] Funcţionare instabilă.Compresorul

a) Bătăi la pornire.

[Uleiul fierbe] Lovituri hidraulice.

b) Bătăi în timpul funcţionarii. Riscul deteriorării compresorului.

[Uleiul fierbe] Lovituri hidraulice.

[Deteriorarea pieselor în mişcare] Riscul deteriorării compresorului.

Camera frigorifică

Instalaţia de alarmă defectă.

[Lipsă de întreţinere] Risc de accidente ale personalului.

Defecţiuni care pot fi mirosite Efectul lor asupra funcţionării instalaţieiCamera frigorifică

Miros neplăcut în compartimentul de carne.[Umiditatea aerului prea mare din cauza vaporizatoruluiprea mare sau a încărcăturii prea scăzute]

Provoacă o calitate scăzută a alimentelor şi / sau pierderi.






r e p a


Instalaţiile frigorifice cu răcitor de aer şi condensator răcit cu aer

F i g

. 1

A e 0

_ 0 0 1 9

_ 0 2

B l o c a j c u b r u m ă

D e c o n g e l a r e i n c o m p l e t ă

b r u m ă n u m a i p e v e n t i l u l d e

l a m i n a r e ş i i n t r a r e a v a p o r i z a t o r u l u i

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e m a r e

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e m i c ă

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e f l u c t u a n t ă

T e m p e r a t u r ă m a r e a

g a z u l u i a s p i r a t

T e m p e r a t u r ă m i c ă a


P r e s i u n e d e c o n d e n s a r

e r i d i c a t ă

P r e s i u n e d e c o n d e n s a r

e s c ă z u t ă

T e m p e r a t u r

ă r i d i c a t ă p e c o n d u c t a d e r e f u l a r e

S u p r a î n c ă l z i r e r i d i c a t ă

S u p r a î n c ă l z i r e s c ă z u t ă

F u n c ţ i o n a r e i n s t a b i l ă

P o r n i t / o p r i t p e r i o d i c

Î n

c h i s c o n s t a n t

L i c h i d

V a p o r i / l i c h i d

V a p o r i

v e r d e

C u l o a r e

g a l b e n

m a r o n / n e g r u

T e m p e r a t u r a c a m e r e i p r e

a j o a s ă

T e m p e r a t u r a c a m e r e i p r e

a r i d i c a t ă

U m i d i t a t e a a e r u l u i p r e a r i d i c a t ă

U m i d i t a t e a a e r u l u i p r e a s

c ă z u t ă

C i c l a j u l c o m p r e s o r u l u i

Ş o c h i d r a u l i c

N i v e l r i d i c a t d e u l e i

N i v e l s c ă z u t d e u l e i

F i e r b e r e a u l e i u l u i

D e c o l o r a r e a u l e i u l u

i

C o m p r e s o r r e c e

C o m p r e s o r fi e r b i n t e

T e m p e r a t u r ă s c ă z u t ă

N i v e l r i d i c a t d e l i c h i d

N i v e l s c ă z u t d e l i c h i d

T E

K P 6 2

S G I / S G N

E V R

S G I / S G N

D C L / D M L

K P 1 5 / 1 7





Instalaţiile frigorifice cu două răcitor de aer şi condensator răcit cu aer

F i g

. 2

A e 0

_ 0 0 3 0






r e p a


A e 0

_ 0 0 3 5

_ 0 2

Instalaţiile frigorifice cu răcitor de lichid şi condensator răcit cu apă

K P

1 7

F =

C o m u t a

t o r d e d e b i t

T e m p e r a t u r ă

m a r e a


T e m p e r a t u r ă

m i c ă a


S u p r a î n c ă l z i r e r i d i c a t ă

S u p r a î n c ă l z i r e s c ă z u t ă

F u n c ţ i o n a r e

i n s t a b i l ă

P o r n i t / o p r i t

p e r i o d i c

Î n c h i s c o n s t a n t

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e m a r e

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e m i c ă

P r e s i u n e a s p i r a ţ i e

fl u c t u a n t ă

P r e s i u n e d e c o n d e n

s a r e r i d i c a t ă

P r e s i u n e d e c o n d e n

s a r e s c ă z u t ă

C i c l a j u l c o m p r e

s o r u l u i

Ş o c h i d r a u l i c

N i v e l r i d i c a t d e

u l e i

N i v e l s c ă z u t d e

u l e i

F i e r b e r e a u l e i u

l u i

D e c o l o r a r e a u l e i u l u i

C o m p r e s o r r e c e

C o m p r e s o r fi e r

b i n t e

T e m p e r a t u r ă r i d i c a t ă p e c o n d u c t ă d e r e f u l a r e

T e m p e r a t u

r ă î n a l t ă a l i c h i d u l u i

T e m p e r a t u

r ă j o a s ă a l i c h i d u l u i

N i v e l î n a l t d e l i c h i d

N i v e l s c ă z u t d e l i c h i d

T e m p e r a t u r ă s c ă z u t ă

L

i c h i d

V

a p o r i / l i c h i d

V

a p o r i

L i c h i d

V a p o r i / l i c h i d

V a p o r i

v e r d e

C u l o a r e

g a l b e n

m a r o n / n e g r u

v e r d e

C u l o a r e

g a l b e n

m a r o n / n e g

r u

F i g

. 3





Urmăriţi săgeţile din diagrame Fig. 1 şi 3, p. 10/12 Începeţi după compresor

pagina

Presiune înaltă de condensare .......................................................................................................................................167

Presiune joasă de condensare ........................................................................................................................................167Presiune oscilantă de condensare .................................................................................................................................167Temperatură ridicată în conducta de refulare ..........................................................................................................168Temperatură scăzută în conducta de refulare ..........................................................................................................168Nivel scăzut de lichid în rezervorul de lichid .............................................................................................................168Nivel ridicat de lichid în rezervorul de lichid .............................................................................................................168Randament de îngheţare prea scăzut ..........................................................................................................................168Temperatură scăzută în filtrul deshidrator .................................................................................................................168Indicatorul de umiditate cu vizor - decolorat, galben............................................................................................168Indicatorul de umiditate cu vizor - maron sau negru .............................................................................................168Bule de vapori în vizorul din faţa ventilului de laminare termostatic ..............................................................169Vaporizatorul blocat cu gheaţă ......................................................................................................................................169Vaporizatorul îngheţat numai în apropierea ventilului de laminare termostatic ........................................ 169Umiditatea aerului din camera frigorifică prea mare .............................................................................................170Umiditatea aerului din camera frigorifică prea mică ..............................................................................................170Temperatura aerului în cameră prea mare .................................................................................................................170Temperatura aerului în cameră prea mică..................................................................................................................170Presiune de aspiraţie mare ...............................................................................................................................................170Presiune de aspiraţie mică ...............................................................................................................................................171Presiune de aspiraţie oscilantă .......................................................................................................................................171Temperatură mare a gazului de aspiraţie ...................................................................................................................171Temperatură mică a gazului de aspiraţie ....................................................................................................................171Porniri scurte şi dese ale compresorului (ciclaj) .......................................................................................................171Temperatura conductei de refulare prea mare ..................................................... .................................................... 172Compresorul prea rece ......................................................................................................................................................172Compresorul prea fierbinte .............................................................................................................................................172Bătaia compresorului .........................................................................................................................................................172

Nivel mare al uleiului în compresor ..............................................................................................................................172Nivel mic al uleiului în compresor .................................................................................................................................172Uleiul din compresor fierbe .............................................................................................................................................173Uleiul din compresor decolorat .....................................................................................................................................173Compresorul nu porneşte ................................................................................................................................................173Compresorul funcţionează continuu ...........................................................................................................................174

Ghid în localizareadefecţiunilor






r e p a


Localizarea defecţiunilor din instalaţie

Simptom Cauza posibilă RemediuPresiunea decondensare prea

mareCondensatoarerăcite cu aer şicu apă

a) Aer sau alte gaze necondensabile în instalaţiafrigorifică.

Se purjează condensatorul prin folosirea instalaţiei de recuperare, se porneşteşi se opreşte instalaţia până când acesta atinge temperatura de funcţionare.

b) Suprafaţa condensatorului prea mică. Se purjează din nou dacă este necesar. Se înlocuieşte condensatorul cu unulmai mare.

c) Sarcina instalaţiei frigorifice prea mare (lichidcolectat în condensator).

Se recuperează agentul frigorific până când presiunea de condensare estenormală. Vizorul trebuie să rămână plin.

d) Reglarea presiunii de condensare fixată la opresiune prea mare.

Se reglează la presiunea corectă.

Presiunea decondensare preamare

Condensatoarerăcite cu aer

a) Impurităţi pe suprafaţa condensatorului Se curăţă condensatorul.

b) Motorul ventilatorului sau paleta defectă sau preamică.

Se înlocuieşte motorul, sau paleta ventilatorului, sau ambele.

c) Debitul aerului spre condensator este frânat. Se îndepărtează ceea ce împiedică intrarea aerului sau se mută condensatorul.

d) Temperatura ambiantă prea mare. Se creează o intrare de aer proaspăt sau se mută condensatorul.

e) Fluxul aerului în direcţie incorectă princondensator.

Se schimbă sensul de rotaţie al motorului ventilatorului. În agregatelefrigorifice, aerul trebuie să treacă prin condensator şi apoi spre compresor.

f) Scurt-circuit între presiunile aerului din faţă si dedupă ventilatorul condensatorului.

Se instalează o tubulatură de aer, posibil de aer din exterior.

Presiunea decondensare preamare

Condensatoarerăcite cu apă

a) Temperatura apei de răcire prea mare. Se asigură o temperatură mai scăzută a apei.

b) Cantitatea de apă prea mică. Se măreşte cantitatea de apă, posibil prin folosirea ventilului regulator de apă.

c) Depuneri pe partea interioară a conductelor deapă (piatră, etc.)

Se curăţă conductele de apă ale condensatorului, posibil prin dezacidificare

d) Pompa de apă de răcire defectă sau oprită. Se cercetează cauza, se înlocuieşte sau se repară pompa de apă de răcire, dacăeste prevăzută.

Presiunea decondensare preamică

Condensatoare

răcite cu aer şicu apă

a) Suprafaţa condensatorului prea mare. Se reglează presiunea de condensare sau se înlocuieşte condensatorul.

b) Sarcină scăzută la vaporizator. Se reglează presiunea de condensare.

c) Presiunea de aspiraţie prea scăzută, de ex.insuficient lichid în vaporizator.

Se localizează defecţiunea pe conducta dintre condensator şi ventilul delaminare termostatic (vezi “Presiunea de aspiraţie prea scăzută”).

d) Supapele de aspiraţie şi de refulare alecompresorului pot să aibă scăpări.

Se înlocuieşte placa de supape de la compresor

e) Regulatorul presiunii de condensare reglat la opresiune prea scăzută.

Se fixează regulatorul presiunii de condensare la presiunea corectă.

f) Rezervorul de lichid neizolat plasat într-unloc prea rece în comparaţie cu condensatorul(rezervorul de lichid acţionează ca şicondensator).

Se mută (reamplasează) rezervorul de lichid sau se dotează cu un capacizolator adecvat.

Presiunea decondensare preamică

Condensatoarerăcite cu aer

a) Temperatura aerului de răcire prea joasă. Se reglează presiunea de condensare.

b) Cantitatea de aer prin condensator prea mare. Se înlocuieşte ventilatorul cu unul mai mic sau se reglează viteza motorului.

Presiunea decondensare preamică Condensatoare

răcite cu apă

a) Cantitatea de apă prea mare. Se instalează un ventil de apă automat WVFX sau se reglează ventilul existent.b) Temperatura apei prea scăzută. Se reduce cantitatea de apă prin folosirea, de exemplu, a unui regulator de

debit WVFX.

Presiune decondensareoscilantă

a) Diferenţialul la pornirea/oprirea presostatuluipentru ventilatorul condensatorului prea mare.Poate provoca formare de vapori în conducta delichid pentru câtva timp după pornireaventilatorului condensatorului din cauzaacumulării de agent de răcire în condensator.

Se setează diferenţialul la o valoare mai mică sau se reglează ventilul (KVD +KVR) sau se reglează turaţia motorului ventilatorului.

b) Funcţionare oscilantă a ventilului de laminaretermostatic.

Se reglează ventilul de laminare termostatic la o supraîncălzire mai mare sause înlocuieşte duza cu una de mărime mai mică.

c) Defecţiuni ale ventilelor de reglare a presiunii decondensare KVR/KVD (duza prea mare). Se înlocuiesc ventilele cu unele de mărimi mai mici.

d) Consecinţă a oscilaţiei presiunii de aspiraţie. Vezi “Presiune de aspiraţie oscilantă”.

e) Dimensionare sau poziţionare greşită a ventiluluide unic sens din conducta condensatorului.

Se verifică dimensionarea. Se montează ventilul de unic sens sub condensator,aproape de intrarea în rezervor.






Simptom Cauza posibilă RemediuTemperatura în conductade refulare prea mare.

a) Presiunea de aspiraţie prea scăzută deoarece:

1) Insuficient lichid în evaporator. Se localizează defecţiunea în conducta de la

rezervorul de lichid spre conducta de aspiraţie(vezi “Presiunea de aspiraţie prea scăzută”).

2) Sarcină scăzută în evaporator. Idem.

3) Pierderi la supapele de aspiraţie sau derefulare.

Se înlocuieşte placa supapelor de la compresor.

4) Supraîncălzire prea mare în schimbătorul decăldură sau separatorul de picături de peconducta de aspiraţie.

Se renunţă la schimbătorul dă căldură sau sealege unul mai mic.

b) Presiunea de condensare prea mare Vezi “Presiunea de condensare prea mare”

Temperatura în conductade refulare prea scăzută.

a) Agentul frigorific intră în compresor (setareasupraîncălzirii ventilului termic este prea scăzutăsau poziţionarea bulbului este incorectă).

Vezi paginile 175 şi 176.

b) Presiunea de condensare prea scăzută. Vezi “Presiunea de condensare prea scăzută”

Nivelul lichidului înrezervorul de lichid preascăzut

a) Insuficient agent frigorific in instalaţie. Se cercetează cauza (scăpări, suprasarcină înevaporator), se repară defecţiunea şi se încarcăinstalaţia dacă este necesar.

b) Evaporator suprasolicitat

1) Sarcină scăzută, ceea ce conduce la colectareaagentului frigorific în evaporator.


2) Defecţiune la ventilul de laminare termostatic(de ex. setarea prea scăzută a supraîncălzirii,localizare greşită a bulbului).


c) Colectarea agentului frigorific în condensatordeoarece presiunea de condensare este mai joasă decât presiunea din rezervorul de lichid(rezervorul de lichid este plasat într-un loc maicald decât condensatorul).

Se plasează rezervorul de lichid în acelaşi loc cucondensatorul. Condensatoare răcite cu aer: Sedetermină reglarea presiunii de condensare prinajustarea vitezei motorului ventilatorului, de ex.tip RGE.

Nivelul lichidului înrezervorul de lichid prearidicat

Randamentul de răcirenormal

Sarcina de agent frigorific din instalaţie este preamare.

Se scoate cantitatea necesară de agent de răcire,dar presiunea de condensare trebuie să rămânănormală şi vizorul să nu prezinte vapori.

Nivelul lichidului înrezervorul de lichid prearidicat

Randamentul de răcirescăzut (posibil ciclajulcompresorului)

a) Blocare parţială a unei componente de peconducta de lichid.

Se stabileşte care este componenta şi se curăţăsau se înlocuieşte.

b) Defectiune la nivelul ventilului de laminaretermostatic (de ex. supraîncălzirea prea mare, duzaprea mică, pierdere de încărcătură, blocare parţială).


Fitrul deshidrator rece,posibil rouă sau brumă

a) Blocare parţială a sitei pentru impurităţi din filtrudeshidrator.

Se verifică dacă sunt impurităţi în instalaţie, securăţă dacă este necesar, se înlocuieşte filtrul

deshidrator.

b) Filtrul deshidrator complet sau parţial saturat cuapă sau acid.

Se verifică dacă este umezeală sau acid îninstalaţie, se curăţă dacă este necesar şi se înlocuieşte filtrul deshidrator (filtrul de ardere) demai multe ori, dacă este necesar. Cândcontaminarea cu acid este puternică, se înlocuieşte agentul frigorific şi încărcătura de uleise instalează filtrul deshidrator DCR cu miezinterschimbabil din conducta de aspiraţie.

Indicatorul de umezealădecolorat Galben

Umezeală în instalaţie. Se verifică pierderile din instalaţie. Se reparădacă este necesar. Se verifică acidul din instalaţie.Se înlocuieşte filtrul deshidrator de mai multe ori,dacă este necesar. În cazuri serioase poate fi

necesar să se schimbe agentul frigorific.Maron sau negru Impurităţi, de ex. particule mici în instalaţie. Se curăţă sistemul dacă este necesar. Se

înlocuieşte vizorul SGI/SGN şi filtrul deshidrator.






r e p a



Simptom Cauza posibilă RemediuBule de vapori în vizoruldin faţa ventilului de

laminare termostatic.

a) Subrăcire insuficientă a lichidului din cădereamare de presiune din următoarele cauze:

1) Conducta de lichid prea lungă în raport cudiametrul său.

Se înlocuieşte conducta de lichid cu una dediametru potrivit.

2) Diametrul conductei de lichid prea mic. Se înlocuieşte conducta de lichid cu una dediametru potrivit.

3) Curbe ascuţite, etc. pe conducta de lichid. Se înlocuiesc curbele şi componentele careprovoacă o prea mare cădere de presiune.

4) Blocare parţială a filtrului deshidrator. Se verifică de impurităţi, se curăţă dacă estenecesar, se înlocuieşte filtrul deshidrator

5) Ventilul electromagnetic defect. Vezi capitolul “Ventilul electromagnetic”b) Subrăcirea insuficientă a lichidului din cauza

pătrunderii căldurii în conducta de lichid,probabil din cauza temperaturii mari din jurulconductei de lichid.

Se reduce temperatura ambiantă sau seinstalează un schimbător de căldură întreconductele de aspiraţie şi de lichid sau oconductă de izolare, posibil împreună cuconducta de aspiraţie.

c) Condensatoare răcite cu apă: Subrăcireinsuficientă din cauza curgerii apei de răcire într-o direcţie greşită.

Se face schimb între intrarea şi ieşirea apei derăcire. (Fluxul de apă şi de agent frigorific trebuiesă fie opuse.)

d) Presiunea de condensare prea scăzută. Vezi “Presiunea de condensare prea scăzută”.e) Ventilul de închidere a rezervorului de lichid

prea mic sau nedeschis suficient.Se înlocuieşte ventilul sau se deschide acestacomplet.

f) Cădere de presiune hidrostatică din conducta delichid prea mare (diferenţa de înălţime întreventilul de laminare termostatic şi rezervorul delichid prea mare).

Se instalează un schimbător de căldură întreconductele de lichid şi de aspiraţie înainte deporţiunea verticală a conductei de lichid.

g) Reglare proastă sau incorectă a presiunii decondensare care provoacă colectarea de lichid încondensator.

Se înlocuieşte sau se resetează regulatorul KVR lavaloarea corectă.

h) Reglarea presiunii prin pornirea/oprireaventilatorului condensatorului poate săprovoace vapori în conducta de lichid pentru operioadă de timp după pornirea ventilatorului.

Dacă este necesar se înlocuieşte reglarea cureglarea presiunii de condensare cu ventile (KVD+KVR) sau prin reglarea vitezei motoruluiventilatorului, tip VLT.

i) Insuficient lichid în instalaţie. Se reîncarcă instalaţia, dar mai întâi se asigură cănu este vorba de nici una din defecţiunile de laa), b), c), d), e), f), g), h), altfel există riscul cainstalaţia să devină suprasolicitată.

Răcitoare de aerVaporizatorul blocat cubrumă.

a) Pierdere sau procedură defectuoasă dedezgheţare.

Se instalează echipamentul de dezgheţare sause ajustează procedura de dezgheţare.

b) Umiditatea aerului în camera frigorifică preamare din cauza admisiei de umezeală din:

1) Articole neîmpachetate Se recomandă împachetarea articolelor sau se

reglează procedura de dezgheţare.2) Pătrunderea aerului în camera frigorifică prin

fisuri sau uşa deschisă.Se repară fisurile. Se recomandă ca uşa să fieţinută închisă.

Răcitoare de aerVaporizatorul îngheţatnumai pe conducta dinapropierea ventilului delaminare termostatic, îngheţare severă la nivelulventilului de laminaretermostatic.

Alimentarea cu agent frigorific către evaporator preamică deoarece:

a) Ventilul de laminare termostatic defect, de ex.:1) Duza prea mică.2) Supraîncălzirea prea mare.3) Pierderi parţiale ale încărcăturii bulbului.4) Sita de impurităţi parţial blocată.5) Duza parţial blocată cu gheaţă.


b) Defecţiune ca şi cea descrisă în “Bule de vapori în vizor”.

Vezi “Bule de vapori în vizor”.

Răcitoare de aerVaporizatorul deteriorat

Aripioarele deformate. Se îndreaptă aripioarele folosindu-se undispozitiv de îndreptare.






Simptom Cauza posibilă RemediuUmiditatea aerului încamera frigorifică prea

mare, temperatura aeruluinormală

a) Suprafaţa vaporizatorului prea mare. Provoacăfuncţionare la temperatură excesivă de

evaporare în perioadele mici de funcţionare.

Se înlocuieşte vaporizatorul cu unul de mărimemai mică.

b) Sarcina în cameră prea scăzută, de ex. în timpuliernii (insuficientă dezumidificare din cauzatimpului foarte redus de funcţionare în 24 de ore).

Se reglează umiditatea cu higrometrul,elementele de încălzire şi termostatul desiguranţă KP 62.

Umiditatea aerului încameră prea scăzută

a) Camera frigorifică slab izolată. Se recomandă îmbunătăţirea izolării.

b) Consum de energie internă mare de ex. becurileşi ventilatorul.

Se recomandă un consum intern de energie maiscăzut.

c) Suprafaţa vaporizatorului prea mică, provoacăperioade lungi de funcţionare mai ales latemperaturi scăzute de vaporizare.

Se înlocuieşte vaporizatorul cu unul de mărimemai mare.

Temperatura aerului încamera frigorifică preamare

a) Termostatul de cameră defect. Vezi capitolul “Termostate”.b) Capacitatea compresorului prea mică. Vezi “Compresor ”.

c) Încărcarea camerei prea mare din cauza:

1) Introducerea de articole nerăcite. Se recomandă introducerea unei sarcini mai micide produse sau mărirea capacităţii instalaţiei.

2) Consum mare de energie, de ex. becuri şiventilatoare.

Se recomandă reducerea consumului de energiesau mărirea consumului instalaţiei.

3) Camera frigorifică slab izolată. Se recomandă o izolare mai bună.

4) Pătrundere de aer în cantitate mare. Se recomandă repararea fisurilor şi păstrarea uşiicât mai mult timp închisă.

d) Vaporizator prea mic. Se înlocuieşte vaporizatorul cu unul de mărimemai mare.

e) Agent frigorific insuficient sau lipsă învaporizator.

Vezi “Bule de vapori în vizor în faţa ventiluluitermostatic” şi paginile 175 şi 176.

f) Regulatorul presiunii de vaporizare setat la ovaloare a presiunii de vaporizare prea mare.

Se resetează regulatorul presiunii de vaporizarela valoarea corectă.

g) Presiunea de oprire la presostatul de joasăpresiune setată la o valoare prea mare

Se foloseşte un manometru.

h) Ventilul de reglare a capacităţii se deschide la opresiune de vaporizare prea mare.

Se setează presostatul de joasă presiune lapresiunea corectă. Se foloseşte un manometru.

i) Presiunea de deschidere a regulatorului depresiune din carter setată la o valoare preascăzută.

Se setează ventilul la o presiune de deschideremai mare dacă permite compresorul.

Temperatura aerului încamera frigorifică prea mică

a) Termostatul de cameră defect:1) Temperatura de oprire setată prea jos.2) Localizarea bulbului greşită.

Vezi pag. 180.

b) Temperatura ambiantă foarte scăzută. Dacă este absolut necesar, se foloseşte încălzireaelectrică controlată de termostat.

Presiunea de aspiraţie prea

mare

a) Compresor prea mic. Se înlocuieşte compresorul cu unul de mărime

mai mare.b) Unul sau mai multe ventile are scăpări. Se înlocuieşte placa de supape.

c) Reglarea capacităţii defectă sau incorect setată. Se înlocuieşte, se repară sau se regleazăregulatorul de capacitate.

d) Sarcina instalaţiei prea mare. Se recomandă o sarcină mai mică sau se înlocuieştecompresorul cu unul mai mare, sau instalaţi unregulator pentru presiunea de carter KVL.

e) Ventilul de dezgheţare cu gaze calde are scăpări. Se înlocuieşte ventilul.

Presiunea de aspiraţieprea mare şi temperaturagazului de aspiraţie preascăzută

a) Setarea supraîncălzirii ventilului de laminaretermostatic la o valoare prea scăzută saupoziţionarea greşită a bulbului.


b) Duza ventilului de laminare prea mare. Se înlocuieşte duza cu una mai mică.

c) Scăpări pe conducta de lichid, în schimbătorul

de căldură între conducta de lichid şi conductade aspiraţie.

Se înlocuieşte schimbătorul de căldură HE.

Presiunea de aspiraţie preamică, funcţionare continuă

Presostatul de joasă presiune setat incorect sau estedefect.

Se reglează sau se înlocuieşte presostatul de joasă presiune KP 1 sau presostatul dublu KP 15.






r e p a



Simptom Cauza posibilă RemediuPresiunea deaspiraţie prea

mică, funcţionarenormală sauciclajulcompresorului.

a) Sarcină redusă a instalaţiei. Se reglează capacitatea sau se măreşte diferenţialulpresostatului de joasă presiune.

b) Insuficient agent frigorific în evaporator, deoarece:1) Insuficient agent frigorific în rezervorul de lichid Vezi “ Nivelul lichidului în rezervorul de lichid prea scăzut”.

2) Conducta de lichid prea lungă. Vezi “Bule de vapori în vizor”.

3) Conducta de lichid prea mică în diametru. Idem

4) Curbe ascuţite etc. pe conducta de lichid. Idem

5) Filtrul deshidrator parţial blocat. Vezi “Bule de vapori în vizor ”.

6) Ventilul electromagnetic gripat. Idem

7) Subrăcire neadecvată a lichidului. Idem

8) Defecţiune la nivelul ventilului termostatic. Vezi paginile 175 şi 176.

c) Vaporizatorul prea mic. Se înlocuieşte cu un vaporizator mai mare.

d) Ventilatorul vaporizatorului defect. Se înlocuieşte sau se repară ventilatorul.

e) Cădere de presiune în vaporizator şi/sau în

conducta de aspiraţie prea mare.

Dacă este necesar se înlocuieşte vaporizatorul şi/sau

conducta de aspiraţie.f) Dezgheţarea neadecvată sau lipsa acesteia în

răcitorul de aer.Se foloseşte o instalaţie de dezgheţare sau se regleazăprocedura de dezgheţare.

g) Îngheţare în răcitorul de agent intermediar. Se măreşte concentraţia saramurii şi se verificăechipamentul de protecţie împotriva îngheţării.

h) Aer sau saramură insuficient(ă) prin răcitor. Vezi “Răcitoare cu aer” şi “Răcitoare cu lichid”.

i) Colectare de ulei în vaporizator. Vezi “Nivelul uleiului în carter prea scăzut”.

Presiunea deaspiraţie oscilează. Funcţionarea cu

ventil de laminaretermostatic

a) Supraîncălzirea ventilului de laminare termostaticprea scăzută.


b) Duza ventilului de laminare termostatic prea mare.

c) Defecte de reglare a capacităţii:

1) Capacitatea ventilului reglată la o valoare prea

mare.

Se înlocuieşte ventilul de reglare a capacităţii KVC cu unul

de mărime mai mică.2) Presostatul (atele) pentru reglarea în trepteincorect setat (e).

Se reglează la o diferenţă mai mare între presiunile depornire şi de oprire.

Presiunea deaspiraţie oscilează. Funcţionarea cu

ventil de laminareelectronic

Oscilaţie normală Nimic

Temperaturagazului deaspiraţie preamare

Alimentarea cu agent frigorific în evaporator prea micădeoarece:

a) Sarcina de agent frigorific în instalaţie prea mică. Se încarcă cu agent frigorific până la nivelul corect.

b) Defecţiuni în conducta de lichid sau la nivelulcomponentelor acestei conducte.

Vezi “Nivelul lichidului în rezervor”, “Filtrul deshidratorprea rece”, “Bule de vapori în vizorul de lichid”, “Presiunea

de aspiraţie prea mică”c) Supraîncălzirea ventilului de laminare termostaticeste reglată la o valoare prea mare, sau încărcăturabulbului parţial pierdută.


Temperaturagazului deaspiraţie prea mică

Alimentarea cu agent frigorific în evaporator prea maredeoarece:

a) Supraîncălzirea ventilului de laminare termostaticeste reglată la o valoare prea mică.


b) Bulbul ventilului de laminare termostatic localizatincorect (într-un loc prea cald sau în contactdefectuos cu conductele)


Compresorul Ciclajul

compresorului(întrerupere prinpresostatul de joasă presiune)

a) Capacitatea compresorului prea mare în raport cusarcina în orice moment.

Se reglează capacitatea printr-un ventil de reglare acapacităţii KVC sau prin compresoare în paralel.

b) Compresorul prea mare. Se înlocuieşte compresorul cu unul de capacitate mai mică.c) Presiunea de deschidere a regulatorului presiunii

de vaporizare reglată la o valoare prea mare.Cu ajutorul unui manometru se reglează KVC la valoareacorectă.






Simptom Cauza posibilă RemediuCompresorul

Ciclajul

compresorului(întrerupere prinpresostatul de înaltăpresiune)

a) Presiunea de condensare prea mare. Vezi “Presiune de condensare prea mare”

b) Presostatul de înaltă presiune defect. Se înlocuieşte presostatul de înaltă presiune KP 5/ 7 sau

presostatul dublu KP 15/ 17.c) Decuplarea presostatului de înaltă presiune reglată la o valoare prea

mică.Cu ajutorul unui manometru se reglează presostatul lavaloarea corectă.Se evită pornirile scurte şi dese ale compresorului prinfolosirea presostatulului de înaltă presiune cu resetaremanuală.

Temperatura în

conducta de refulare

prea mare

Temperatura conductei de refulare prea mare. Se înlocuieşte placa ventilului. Vezi de asemeni“Temperatura de refulare prea mare.”

CompresorulCompresorul prearece

Curgerea agentului frigorific lichid dinspre vaporizator spre conducta deaspiraţie a compresorului şi posibil în compresor din cauza setării incorecte aventilului de laminare.

Se reglează ventilul de laminare termostatic prin metodaMSS. Vezi capitulul “Ventile de laminare termostatice” saupaginile 175 şi 176.

Compresorul

Compresorul preacald

a) Compresorul şi probabil motorul suprasolicitate deoarece sarcina

vaporizatorului şi deci presiunea de aspiraţie sunt prea mari.

Se reduce sarcina vaporizatorului sau se înlocuieşte

compresorul cu unul mai mare.b) Răcirea neadecvată a motorului şi a cilindrului deoarece: Se localizează defecţiunea pe linia dintre condensator

şi ventilul de laminare termostatic. Vezi “Presiune deaspiraţie prea mică.”

1) Lichid insuficient în vaporizator.

2) Sarcina redusă a vaporizatorului. Idem

3) Ventilele de aspiraţie şi de refulare nu sunt etanşe. Se înlocuieşte placa ventilului.

4) Supraîncălzire prea severă în schimbătorul de căldură, sau înacumulatorulde picături din conducta de aspiraţie.

Se omite schimbul de căldură sau se alege un schimbătorde căldură HE mai mic.

c) Presiunea de condensare prea mare. Vezi “Presiunea de condensare prea mare”.

Sunete de lovituri a) Constant

b) La pornire.

a) Lichidul loveşte în cilindru din cauza intrării lichidului în compresor. Se reglează ventilul de laminare termostatic la osupraîncălzire mai mică prin metoda MSS.

b) Uleiul fierbe din cauza acumulării lichidului în carter. Se instalează elementul de încălzire în sau sub carterulcompresorului.

c) Uzura pieselor în mişcare ale compresorului, în special a lagărelor. Se repară sau se înlocuieşte compresorul.

CompresorulNivelul uleiului încarter prea mareLa sarcină mare,altfel nu

Cantitatea de ulei prea mare. Se goleşte uleiul până la nivelul corect, dar mai întâi seasigură că excesul de ulei nu se datorează absorbţieiagentului frigorific în ulei.

În timpul opririi saupornirii

Aspiraţia agentului frigorific în uleiul din carter din cauza temperaturiiambiante prea scăzute.

Se instalează elementul de încălzire în sau sub carterulcompresorului.

CompresorulNivelul uleiului încarter prea mic

a) Cantitatea de ulei prea mică. Se goleşte uleiul până la nivelul corect, dar mai întâi seasigură că uleiul acumulat în carter nu este rezultatulcolectării de ulei în vaporizator.Se instalează o capcană de ulei (termosifon) la 1,2 m pânăla 1,5 m faţă de conductele de aspiraţie verticale. Dacăadmisia de lichid are loc la baza vaporizatorului poate finecesar să se inverseze conductele de intrare şi de ieşire(admisia de lichid pe partea superioară).

b) Revenire slabă a uleiului din vaporizator, deoarece:

1) Diametrul conductelor de aspiraţie verticale prea mare.2) Nu există separator de ulei.3) Pantă insuficientă a conductei de aspiraţie orizontale.

c) Uzura pistonului / segmenţilor şi a cilindrului Se înlocuiesc componentele uzate.

d) La compresoarele cuplate în paralel: În toate cazurile: compresorul care porneşte ultimul estecel supus lipsei de ulei.

1) Cu conductă de egalizare a uleiului:Compresoarele nu se află în acelaşi plan orizontal.Conducta de egalizare prea mică.

Se aliniază compresoarele astfel încât să fie pe acelaşi planorizontal. Se instalează o conductă de egalizare mai mare.Se instalează conducta de egalizare dacă este necesar.

2) Cu regulator pentru nivelul uleiului:Ventilul cu plutitor parţial sau total blocat.

Se curăţă sau se înlocuieşte regulatorul de nivel cu ventilcu plutitor.

Ventilul cu plutitor gripat. Idem

e) Revenirea uleiului din separatorul de ulei parţial sau total blocată, sauventilul cu plutitor blocat.

Se curăţă sau se înlocuieşte conducta de revenire auleiului sau se înlocuieşte ventilul cu flotor sau întregulseparator de ulei.






r e p a




Uleiul fierbe

la pornire

a) Aspiraţie mare de agent frigorific în uleiul din carter din cauzatemperaturii ambiante scăzute.

Se instalează elementul de încălzire în sau sub carterulcompresorului.

b) Instalaţie cu separator de ulei: Absorbţie prea mare de agent frigorific în uleiul din separator în timpul opririi.

Separatorul de ulei prea rece la pornire. Se instaleazăun element de încălzire cu termostat sau un ventilelectromagnetic cu interval de întârziere în conductade revenire a uleiului. Nu se instalează un ventil unicsens în conducta de refulare după separatorul de ulei.

CompresorulUleiul fierbe în timpulfuncţionării

a) Curgerea agentului frigorific lichid din vaporizator către carterulcompresorului.

Se reglează ventilul de laminare termostatic la osupraîncălzire mai mare prin metoda MSS.

b) Instalaţiile cu separator de ulei: ventilul cu flotor nu se închidecomplet.

Se înlocuieşte ventilul cu flotor sau întregul separatorde ulei.

CompresorulUleiuldecolorat

Contaminare a instalaţiei rezultată din: În toate cazurile: se schimbă uleiul şi filtrul deshidrator.a) Nu s-a dat atenţie curăţeniei în timpul instalării Se curăţă instalaţia frigorifică, dacă este necesar.b) Deteriorarea uleiului datorită umezelii din instalaţie. Se c urăţă instalaţia frigorifică, dac ă este necesar.c) Deteriorarea uleiului din cauza temperaturii mari din conducta de

refulare.

Se localizează şi se remediază cauza temperaturii

excesive a conductei de refulare. Vezi “Temperaturaconductei de refulare prea mare”. Se curăţă instalaţiafrigorifică dacă este necesar.

d) Particule rezultate din uzura pieselor în mişcare. Se înlocuiesc piesele uzate sau se instalează uncompresor nou.Se curăţă instalaţia frigorifică.

e) Curăţare neadecvată după arderea motorului. Se montează un filtru “după ardere” DA. Se înlocuieştefiltrul de mai multe ori dacă este necesar.

CompresorulNu porneşte

a) Tensiune insuficientă sau lipsă în blocul de siguranţe. Se apelează la compania de electricitate.b) Siguranţe arse în grup. Se localizează defecţiunea. Se repară şi se schimbă

siguranţele.c) Siguranţă arsă în circuitul de control. Se localizează defecţiunea. Se repară şi se schimbă

siguranţele.

d) Întrerupătorul principal nu este acţionat. Se acţionează întrerupătorul.e) Protecţia termică în starterul motorului este întreruptă sau defectă caurmare a:

Se localizează şi se repară defecţiunea sau se înlocuieşte protecţia termică.

1) Presiunii de aspiraţie excesivă. Vezi “Presiunea de aspiraţie prea mare”2) Presiunii de condensare prea mare. Vezi “Presiunea de condensare prea mare”3) Impurităţilor sau depunerilor din cupru în lagărele compresorului,

etc.Se curăţă instalaţia frigorifică, se înlocuieştecompresorul şi filtrul deshidrator.

4) Tensiunii de alimentare prea mare. Se apelează la compania de electricitate.5) Căderea unei faze. Se localizează şi se remediază defecţiunea (adesea este

o siguranţă arsă).6) Spirelor motorului scur tcircuitate (motorul ars). Se curăţă instalaţia frigorifică, se înlocuieşte

compresorul şi filtrul deshidrator.f ) Protecţia termică a spirelor motorului întreruptă din cauza consumului

excesiv de curent.Se localizează şi se remediază cauza consumuluiexcesiv de curent, se porneşte instalaţia când

înfăşurările s-au răcit. (poate să dureze mai mult timp)g) Conectorul din starterul motorului ars deoarece:

1) Curentul de pornire este prea mare. Se localizează şi se remediază cauza supraîncărcăriimotorului, se înlocuieşte contactorul.

2) Conectorul este subdimensionat. Se înlocuieşte conectorul cu unul de mărime mai mare.h) Alte echipamente de siguranţă întrerupte, incorect reglate sau defecte: În toate cazurile se localizează şi se repară defecţiunea

înainte de a porni instalaţia.Presostatul diferenţial de ulei (nu este ulei, uleiul fierbe). Vezi “Compresorul, nivelul de ulei prea mic” şi

“Compresorul, uleiul fierbe...”Presostatul de înaltă presiune Vezi “Presiunea de condensare prea mare”Presostatul de joasă presiune Vezi “Presiunea de aspiraţie prea mică”Senzorul de debit (concentraţie insuficientă a agentului intermediar,defecţiune a pompei de agent intermediar, filtrul circuitului de agent

intermediar blocat, temperatură de vaporizare prea joasă).

Se localizează şi se remediază cauza debitului scăzutsau absent în circuitele de agent intermediar.

Vezi “Răcitoare de lichid”.Termostatul de protecţie împotriva îngheţării (concentraţieinsuficientă a agentului intermediar, defecţiune a pompei de agentintermediar, filtrul circuitului de agent intermediar blocat, temperaturăde vaporizare prea joasă).

Se localizează şi se repară cauza temperaturii excesivde joase din circuitul de agent intermediarVezi “Răcitoare de lichid”.







Nu porneştei) Echipamentul de reglaj întrerupt, incorect setat,

sau defect: Presostatul de joasă presiune

Termostatul de cameră

Se localizează şi se repară defecţiunea. Seporneşte instalaţia. Vezi “Presiunea de aspiraţie

prea mică” şi pagina 179.Vezi de asemeni şi paginile 175 şi 176.

j) Înfăşurările motorului arse.

1) Compresor deschis:

Compresorul şi motorul suprasoliciate. Se localizează şi se remediază cauzasuprasolicitării, se înlocuieşte motorul.

Motorul subdimensionat. Se înlocuieşte motorul cu unul de mărime maimare.

2) Compresor ermetic sau semiermetic:

Compresorul şi motorul suprasoliciate. Se localizează şi se remediază cauzasuprasolicitării, se înlocuieşte compresorul.

Formarea de acid în instalaţia frigorifică. Se localizează şi se remediază cauza formăriide acid, se demontează compresorul, se curăţăinstalaţia frigorifică dacă este necesar, se monteazăun filtru “după ardere” nou, se reumple cu ulei şiagent frigorific, se instalează un nou compresor.

k) Griparea cilindrului sau a lagărelor, deoarece:

1) Particule de impurităţi în instalaţia frigorifică. Se curăţă instalaţia frigorifică şi se instalează unnou filtru deshidrator şi un nou compresor.

2) Depunere de cupru pe piesele prelucrate dincauza formării de acid în instalaţia frigorifică.

Se curăţă instalaţia frigorifică şi se instalează unnou filtru deshidrator şi un nou compresor.

3) Lubrifiere insuficientă sau lipsă ca rezultat al: În toate cazurile: se localizează şi se remediazădefecţiunea, se înlocuiesc piesele defecte sau seinstalează un compresor nou.

Pompei de ulei defecte

Fierberii uleiului în carter Vezi “Compresorul, uleiul fierbe...” şi“Compresorul, nivelul de ulei prea mic”

Uleiului insuficient. Vezi “Compresorul, nivelul de ulei prea mic”

Colectare de ulei în vaporizator. Vezi “Compresorul, nivelul de ulei prea mic”

Egalizare slabă sau lipsă a uleiului dintrecompresorele cuplate în paralel (lipsă de ulei în compresorul care porneşte ultimul)

Vezi “Compresorul, nivelul de ulei prea mic”

Compresorul funcţioneazăconstant, presiunea deaspiraţie prea mică

Presiunea pentru întreruperea presostatului de joasăpresiune este reglată la o valoare prea mică, saupresostatul este defect.

Vezi “Presiunea de aspiraţie prea mică”

Compresorul funcţioneazăconstant, presiunea deaspiraţie prea mare

a) Ventilul de aspiraţie şi/sau refulare alcompresorului nu este etanş.

Se înlocuieşte placa ventilului.

b) Capacitatea compresorului prea mică în

comparaţie cu sarcina la un moment dat.

Se recomandă o sarcină mai mică, sau se

înlocuieşte compresorul cu unul de mărime maimare.






r e p a


Simptom Cauza posibilă RemediuTemperaturacamerei prea

mare

Căderea de presiune prin vaporizatorprea mare.

Se înlocuieşte ventilul de laminare cu un ventil cu egalizare externă.Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare dacă este necesar.

Lipsa de subrăcire în faţa ventilului delaminare.

Se verifică subrăcirea agentului frigorific în faţa ventilului de laminare.Se fixează o subrăcire mai mare.

Căderea de presiune prin ventilul de lami-nare mai mică decât căderea de presiunepentru care este dimensionat ventilul.

Se verifică căderea de presiune prin ventilul de laminare. Se încearcă înlocuirea cu o duză şi/sau un ventil mai mari. Se regleazăsupraîncălzirea din ventilul de laminare dacă este necesar.

Bulbul poziţionat prea departe de ieşireavaporizatorului, sau după un schimbătorde căldură intern, sau prea aproape deventile mari, flanşe etc.

Se verifică poziţia bulbului. Se poziţionează bulbul departe de ven-tilele mari, flanşe etc.

Ventilul de laminare blocat cu gheaţă,ceară sau alte impurităţi.

Se curăţă gheaţa, ceara sau celelalte impurităţi din ventil. Se verificăindicaţia vizorului de lichid pentru a observa schimbările de culoare

(galben înseamnă prea multă umezeală).Se înlocuieşte filtrul deshidrator dacă există. Se verifică uleiul dininstalaţia frigorifică.A fost uleiul schimbat sau completat?A fost compresorul înlocuit?

Ventilul de laminare prea mic. Se testează capacitatea instalaţiei frigorifice şi se compară cu capaci-tatea ventilului de laminare.

Pierdere de încărcătură din ventilul delaminare

Se verifică ventilul de laminare pentru depistarea pierderii de încărcătură. Se înlocuieşte ventilul de laminare.Se reglează supraîncălzirea la ventilul de laminare.

Deplasarea încărcăturii în ventilul delaminare.

Se verifică dacă încărcătura din ventilul de laminare este corectă.Se identifică şi se remediază cauza deplasării încărcăturii.

Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare dacă este necesar.Temperaturacamerei preamare

Bulbul ventilului de laminare nu este încontact cu conducta de aspiraţie.

Se are grijă ca bulbul să fie asigurat pe conducta de aspiraţie.Se izolează bulbul dacă este necesar.

Vaporizatorul complet sau parţial îngheţat.

Se dezgheaţă vaporizatorul dacă este necesar.

Instalaţiafrigorificăfuncţioneazăneuniform.

Supraîncălzirea ventilului de laminarereglată la o valoare prea mică.

Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare.

Capacitatea ventilului de laminare preamare.

Se înlocuieşte ventilul de laminare sau duza cu o dimensiune maimică. Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare dacă estenecesar.

Instalaţiafrigorifică

funcţioneazăneuniform la otemperatură preamare a camerei.

Poziţia bulbului ventilului de laminareneadecvată, de ex. pe conducta de colec-

tare, pe o conductă ascendentă dupăo pungă de ulei sau în apropierea unorventile mari, flanşe sau altele similare, saudupă un schimbător de căldură intern.

Se verifică poziţia bulbului. Se poziţionează bulbul astfel încât acestasă primească semnale corecte.

Se are grijă ca bulbul să fie asigurat pe conducta de aspiraţie.Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare dacă este necesar.

Presiunea deaspiraţie preamare.

Scurgere de lichidVentilul de laminare prea mare.

Se testează capacitatea instalaţiei frigorifice şi comparaţi cu capaci-tatea ventilului de laminare. Se înlocuieşte ventilul sau duza cu unelede dimensiuni mai mici.Se reglează supraîncălzirea ventilului de laminare.

Reglare incorectă a ventilului de laminare.Pierdere de încărcătură din ventilul delaminare

Se verifică dacă ventilul de laminare a pierdut încărcătura.Se înlocuieşte ventilul de laminare.Se reglează supraîncălzirea ventilului de laminare.

Deplasarea încărcăturii în ventilul de

laminare.

Se măreşte supraîncălzirea ventilului de laminare. Se testează capaci-

tatea ventilului de laminare în funcţie de sarcina vaporizatorului.Se înlocuieşte ventilul sau duza cu unele de dimensiuni mai mici.Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare dacă este necesar.

Localizarea defecţiunilor din ventilul de laminare termostatic





Localizarea defecţiunilor din ventilul de laminare termostatic

Simptom Cauza posibilă RemediuPresiunea de aspiraţie preamică.

Căderea de presiune prin vaporizator prea mare. Se înlocuieşte ventilul de laminare cu un ventil cuegalizare externă. Se reglează supraîncălzirea în

ventilul de laminare dacă este necesar.

Insuficientă subrăcire în faţa ventilului de laminare. Se verifică subrăcirea agentului frigorific în faţaventilului de laminare. Se fixează o subrăcire maimare.

Supraîncălzirea vaporizatorului prea mare. Se verifică supraîncălzirea. Se regleazăsupraîncălzirea în ventilul de laminare.

Căderea de presiune prin ventilul de laminaremai mică decât cea pentru care este dimensionatventilul.

Se testează căderea de presiune prin ventilul delaminare.Se înlocuieşte cu o duză şi/sau un ventil mai maridacă este necesar.

Bulbul poziţionat într-un loc prea rece, de ex. încurent de aer rece sau în apropierea unor ventile

mari, flanşe etc.

Se verifică poziţionarea bulbului.Se izolează bulbul dacă este necesar.

Se poziţionează bulbul departe de ventile mari,flanşe etc.

Ventilul de laminare prea mic. Se testează capacitatea instalaţiei frigorifice şi secompară cu capacitatea ventilului de laminare.Se înlocuieşte cu un ventil sau o duză mai mare.Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare.

Ventilul de laminare blocat cu gheaţă, ceară saualte impurităţi.

Se curăţă gheaţa, ceara sau celelalte impurităţidin ventil. Se verifică indicatorul vizorului de lichidpentru a observa schimbările de culoare (Galben înseamnă prea multă umezeală).Se înlocuieşte filtrul deshidrator dacă există.Se verifică uleiul din instalaţia frigorifică.A fost uleiul schimbat sau completat?

A fost compresorul înlocuit?Se curăţă filtrul.

Pierdere de încărcătură din ventilul de laminare Se verifică ventilul de laminare pentru depistareapierderii de încărcătură. Se înlocuieşte ventilul delaminare. Se reglează supraîncălzirea la ventilul delaminare.

Deplasarea încărcăturii în ventilul de laminare. Se verifică încărcătura din ventilul de laminare.Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminaredacă este necesar.

Vaporizatorul complet sau parţial îngheţat. Se dezgheaţă vaporizatorul dacă este necesar.

Lovituri hidraulice încompresor.

Capacitatea ventilului de laminare prea mare. Se înlocuieşte ventilul de laminare sau duza cuunele de dimensiuni mai mici.

Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminaredacă este necesar.

Supraîncălzirea ventilului de laminare reglată la ovaloare prea mică.

Se reglează supraîncălzirea în ventilul de laminare.

Bulbul ventilului de laminare nu este în contactcorect cu conducta de aspiraţie.

Se are grijă ca bulbul să fie asigurat pe conducta deaspiraţie.Se izolează bulbul dacă este necesar.

Bulbul poziţionat într-un loc prea cald sau înapropierea unor ventile mari, flanşe,etc.

Se verifică poziţionarea bulbului pe conducta deaspiraţie. Se mută bulbul într-o poziţie mai bună.






r e p a


Localizarea defecţiunilor din ventilul electromagnetic

Simptom Cauza posibilă RemediuVentilul electromagneticnu se deschide

Nu există tensiune în bobină. Se verifică dacă ventilul este deschis sau închis1) Se foloseşte un detector de câmp magnetic.

2) Se ridică bobina şi se verifică dacă opune vreorezistenţă.

NOTA!Se verifică schema electrică şi legăturile. Se verificăcontactele releelor. Se verifică legăturile cablurilorelectrice. Se verifică siguranţele.

Tensiune/frecvenţă incorecte Se compară datele bobinei cu datele de instalare.Se măsoară tensiunea de funcţionare la bobină.– Variaţie admisibilă:

10% mai mare decât tensiunea nominală15% mai mică decât tensiunea nominală.

Se înlocuieşte cu o bobină corectă dacă estenecesar.

Bobină arsă Vezi simptomul “Bobină arsă”

Căderea de presiune prea mare Se verifică datele tehnice şi căderea de presiune aventilului. Se înlocuieşte cu un ventil adecvat. Sereduce căderea de presiune, de ex. presiunea deintrare.

Căderea de presiune prea scăzută Se verifică datele tehnice şi căderea de presiune aventilului.Se înlocuieşte cu un ventil adecvat. Se verifică dia-fragma şi/sau garniturile pistonului şi se înlocuiescgarniturile şi O-ringurile.*)

Tubul armăturii îndoit sau deteriorat Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Impurităţi în diafragmă/piston Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Impurităţi în scaunul ventiluluiImpurităţi în armătură/ tubul armăturii

Se curăţă impurităţile.Se înlocuiesc piesele defecte.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Coroziune/cavitaţie Se înlocuiesc piesele defecte.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Componente lipsă după demontarea ventilului. Se completează componentele lipsăSe înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Ventilul electromagneticse deschide parţial

Presiunea diferenţială prea scăzută Se verifică datele tehnice şi presiunea diferenţială.Se înlocuieşte cu un ventil adecvat. Se verifică

diafragma şi/sau garniturile pistonului.Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Tubul armăturii îndoit sau deteriorat Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Impurităţi în diafragmă/piston Se curăţă impurităţile.Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Impurităţi în scaunul ventiluluiImpurităţi în armătură/ tubul armăturii

Se curăţă impurităţile.Se înlocuiesc piesele defecte.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Coroziune/cavitaţie Se înlocuiesc piesele defecte.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Componente lipsă după demontarea ventilului. Se completează componentele lipsă.Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

* Vezi secţiunea transversală din instrucţiuni. Vezi documentaţia Lista cu piese de schimb pe http://www.danfoss.com





Localizarea defecţiunilor din ventilul electromagnetic

Simptom Cauza posibilă RemediuVentilulelectromagnetic

nu se închide/se închide parţial

Tensiune continuă în bobină. Se ridică bobina şi se verifică dacă opune vreo rezistenţăNOTĂ!

Niciodată nu se scoate bobina din ventil dacă există tensiune aplicată -bobina se poate arde.Se verifică schema electrică şi legăturile. Se verifică contactele releelor.Se verifică legăturile cablurilor electrice.

Axul de închidere manuală neînşurubat după utilizare. Se verifică poziţia axului.

Pulsaţie în linia din aval. Cădere de presiune prea mare în poziţia deschis. Presiunea din partea de ieşire maimare uneori decât la intrare.

Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Tubul armăturii îndoit sau deteriorat Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)

Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)Placa ventilului, diafragma sau scaunul ventiluluidefecte


Diafragma sau suportul ventilului montate în poziţiegreşită


Impurităţi în placa ventilului. Impurităţi în orificiul pilot.Impurităţi în tubul armăturii.

Se curăţă impurităţile.Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Ventilulelectromagneticnu se închide/se închide parţial

Corodarea/perforarea orificiului pilot/orificiului prin-cipal


Componente lipsă după demontarea ventilului. Se completează componentele lipsă.Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Ventilulelectromagneticzgomotos

Zgomot de frecvenţă (hum) Cauza nu este la nivelul ventilului electromagnetic.Să verifică alimentarea electrică.

Lovituri hidraulice când se deschide ventilulelectromagnetic

Vezi capitolul “Ventile electromagnetice”

Lovituri hidraulice când se închide ventilulelectromagnetic

Vezi capitolul “Ventile electromagnetice”

Presiunea diferenţială este prea mare şi/sau aparepulsaţie pe linia din aval.

Se verifică datele ventilului.Se verifică presiunea şi condiţiile curgerii.Se înlocuieşte cu un ventil corespunzător.Se verifică restul sistemului.

Bobină arsă(Bobina rece - cutensiune)

Tensiune/frecvenţă incorecte; Se verifică datele bobinei. Se înlocuieşte cu o bobină adecvată dacă estenecesar. Se verifică schema electrică şi legăturile.Se verifică variaţia maximă de tensiune.- Variaţie admisibilă:

10% mai mare decât tensiunea nominală15% mai mică decât tensiunea nominală.

Scurt-circuit în bobină

(poate fi umezeală în bobină)

Se verifică restul sistemului pentru detectarea scurt-circuitului.

Se verifică legăturile cablurilor la bobină.După remedierea defectelor, se înlocuieşte bobina (se are grijă ca tensi-unea să fie corectă). Se verifică garniturile montate pe tubul armăturii şiinteriorul buşonului de fixare a bobinei.

Armătura nu se ridică în tubul săua) Tubul armăturii îndoit sau deterioratb) Armătura deterioratăc) Impurităţi în tubul armăturii

Se înlocuiesc componentele deteriorate.*)Se curăţă impurităţile.Se înlocuiesc O-ringurile şi garniturile.*)

Temperatura fluidului prea ridicată Se compară datele ventilului şi ale bobinei cu datele de instalare.Se înlocuieşte cu un ventil adecvat.

Temperatura ambiantă prea ridicată Poate fi necesară schimbarea poziţiei ventilului.Se compară datele ventilului şi ale bobinei cu cele de instalare. Seintensifică ventilaţia în jurul ventilului şi al bobinei.

Piston defect, garnituri de piston defecte (la ventileleelectromagnetice servo-acţionate tip EVRA)


* Vezi secţiunea transversală din instrucţiuni. Vezi documentaţia Lista cu piese de schimb pe http://www.danfoss.com






r e p a


Localizarea defecţiunilor din presostat

Simptom Cauza posibilă RemediuPresostatul de înaltă presi-une deconectat

Atenţie: Nu porniţi sistemul înainte cadefecţiunea să fi fostlocalizată şi remediată!

Presiunea de condensare prea mare deoarece:Suprafeţele condensatorului sunt murdare/ col-

matateVentilatoarele oprite/ defecţiune la alimentarea cuapăLipsa unei faze/ siguranţă, motorul ventilatoruluiPrea mult agent frigorific în instalaţieAer în instalaţie

Se remediază defectele constatate

Dereglarea presostatuluide joasă presiune opreştecompresorul.

a) Diferenţialul este prea mare astfel încât presi-unea de oprire scade sub - 1 bar.

b) Diferenţialul este prea mare astfel încâtcompresorul nu poate ajunge la presiunea deoprire.

Se măreşte intervalul de setare sau se reducediferenţialul.

Perioada de funcţionare a

compresorului prea scurtă

a) Diferenţialul este prea scăzut la presostat.b) Reglajul înaltei presiuni este prea scăzut

adică prea apropiat de presiunea normală defuncţionare.

c) Presiunea de condensare prea mare deoarece:Suprafeţele condensatorului sunt murdare /colmatateVentilatoarele sunt oprite/defecţiune în alimen-tarea cu apăFază lipsă /siguranţă, motorul ventilatoruluiPrea mult agent frigorific în instalaţieAer în instalaţie

a) Se măreşte diferenţialul.b) Se verifică reglajul înaltei presiuni a presostatu-

lui. Se măreşte aceasta dacă datele instalaţiei opermit.

c) Se remediază defecţiunile constatate.

Presiunea de oprire pentruKP7 sau KP 17, pe partea de

înaltă presiune, nu atinge

valoarea de pe scală.

Sistemul de siguranţă din burduf este activat dacădeviaţiile au fost mai mari de 3 bar.

Se înlocuieşte presostatul.

Axul diferenţialului depe presostatul simplueste îndoit şi acesta nufuncţionează.

Imposibilitate de acţionare a pârghiei rezultatădin încercarea de cuplare manuală dinspre parteadreaptă a unităţii.

Se înlocuieşte presostatul şi se evită testareamanuală în orice alt mod decât acela recomandatde Danfoss.

Trepidaţii (vibraţii) alepresostatului.

Burduful umplut cu lichid acoperă orificiul deamortizare al ştuţului de admisie.

Se instalează presostatul astfel încât lichidul sănu se poată colecta în elementul burdufului (veziinstrucţiunile). Se elimină fluxul de aer rece din jurul dispozitivului. Aerul rece poate să creezecondens în burduf. Se montează un orificiu deamortizare (cod nr. 060-1048) la capătul admisieide control la distanţă maximă posibilă de presostat.

Defecţiuni periodicede contact la reglareacontrolată de computer, cuvoltaj şi curent.

Rezistenţa electrică de contact prea mare. Se dotează KP cu contacte aurite.





Localizarea defecţiunilor din termostat

Simptom Cauza posibilă RemediuTimpul de funcţionare acompresorului prea scurtşi temperatura în camerafrigorifică prea mare

Instalaţia frigorificăfuncţionează cu undiferenţial prea mare detemperatură

Tubul capilar al termostatului cu încărcătură devapori atinge vaporizatorul, sau conducta deaspiraţie este mai rece decât senzorul.a) Circulaţie redusă a aerului în jurul senzorului

termostatului.

b) Temperatura instalaţiei frigorifice se schimbă atâtde repede încât termostatul nu o poate urmări.

c) Termostatul camerei este montat pe un pereterece în camera frigorifică.

Se montează tubul capilar astfel încât senzorul săfie totdeauna cea mai rece parte.

a) Se găseşte un loc mai bun pentru senzor cu oviteză mai mare a aerului sau cu un contact maibun cu vaporizatorul.

b) Se foloseşte un termostat cu un senzor mai mic.Se reduce diferenţialul.Se asigură că senzorul are cel mai bun contact.

c) Se izolează termostatul de peretele rece.

Termostatul nupune în funcţiunecompresorul, chiaratunci când temperaturasenzorului este mai

mare decât valoareasetată. Termostatul nureacţionează la încălzireacu mâna a senzorului.

a) Pierdere de încărcătura totală sau parţială dincauza fisurării tubului capilar.

b) O parte a tubului capilar a termostatului cu încărcătură de vapori este mai rece decâtsenzorul.

a) Se schimbă termostatul şi se montează corectsenzorul/tubul capilar.

b) Se găseşte un loc mai bun pentru termostatastfel încât senzorul să fie totdeauna cea mairece parte. Se înlocuieşte cu un termostat cu

sarcină de absorbţie.

Compresorul continuă săfuncţioneze chiar cândsenzorul termostatului estemai rece decât valoareasetată (setarea intervaluluiminus diferenţialul).

Un termostat cu încărcătură de vapori a fost reglatfără să se ţină seama de curbele graficului dinbroşura cu instrucţiuni.

La o setare de interval mic diferenţialultermostatului este mai mare decât cel indicat pescală. (Vezi diagrama din broşura cu instrucţiuni).

Termostatul cu încărcăturăcu absorbţie arefuncţionare instabilă.

Variaţii mari ale temperaturii mediului ambiant dausensibilitate datorită carcasei termostatului.

Se evită variaţiile de temperatură ale mediului în jurul termostatului. Dacă este posibil, se foloseşteun termostat cu încărcătură de vapori (care nu este

sensibil la variaţiile de temperatură ale mediului).Se înlocuieşte termostatul cu unul cu senzor maimare.

Axul diferenţialului de peunitatea simplă este îndoitşi nu funcţionează

Imposibilitate de acţionare a pârghiei rezultatădin încercarea de cuplare manuală dinspre parteadreaptă a unităţii.

Se înlocuieşte termostatul şi se evită testareamanuală în oricare alt mod decât acela recomandatde Danfoss.






r e p a


Localizarea defecţiunilor din ventilele de reglare a debitului de apă

Simptom Cauza posibilă RemediuPresiunea de condensareprea mare, condensatoarerăcite cu apă

Ventilul de apă WV reglat pentru o presiune preamare (cantitatea de apă prea mică)

Se măreşte cantitatea de apă prin reglareaventilului de apă la o presiune mai joasă.

Filtrul din faţa ventilului de apă WV blocat. Se curăţă filtrul şi se spală ventilul cu apă,deschizându-l pentru a permite un jet complet(două şurubelniţe, vezi instrucţiunile)

Burduful are scăpări în ventilul de apă WV. Se verifică burduful de scăpări, folosindu-se undetector, dacă este nevoie.Se înlocuieşte elementul burdufului. Vezi catalogulcu piese de schimb *. Trebuie să nu existe presiunepe elementul burdufului în timpul înlocuirii acestuia.

Tubul capilar dintre ventilul de apă WV şicondensator este blocat sau deformat.

Se verifică dacă nu există blocaje sau deformări aletubului capilar. Se înlocuieşte tubul capilar.

Ventilul de apă deschis din cauza diafragmei

superioare defecte.

Se verifică ventilul de apă pentru detectarea

fisurilor în diafragmă. Se înlocuieşte diafragma.Vezi catalogul cu piese de schimb*.Trebuie să nu existe presiune pe elementulburdufului în timpul înlocuirii acestuia.

Presiunea de condensareprea mică, condensatoarerăcite cu apă

Cantitatea de apă prea mare. Se reglează ventilul de apă WV pentru o cantitatemai mică de apă, adică o presiune mai mare.

Ventilul de apă deschis din cauza diafragmeisuperioare defecte.

Se verifică ventilul de apă pentru detectareafisurilor în diafragmă. Se înlocuieşte diafragma.Vezi catalogul cu piese de schimb*.Trebuie să nu existe presiune pe elementulburdufului în timpul înlocuirii acestuia.

Ventilul de apă WV nu se poate închide din

cauza impurităţilor din scaunul ventilului. Conulventilului blocat din cauza impurităţilor.

Se verifică ventilul de apă de impurităţi şi se curăţă.

Se înlocuiesc componente, dacă este necesar.Se înlocuieşte diafragma. Vezi catalogul cu piesede schimb *. Trebuie să nu existe presiune peelementul burdufului în timpul înlocuirii acestuia.Se instalează un filtru în faţa ventilului de apă.

Presiunea de condensareoscilează

Ventilul de apă WV prea mare. Se înlocuieşte ventilul de apă cu o dimensiune maimică.

*) Vezi documentaţia cu piese de schimb pe http://www.danfoss.com





Localizarea defecţiunilor din filtru sau din vizorul de lichid

* De reţinut să se închidă etanş vechiul filtru după îndepărtare.

Simptom Cauza posibilă RemediuIndicatorul vizorului aratăgalben

Prea multă umezeală în instalaţie. Se înlocuieşte filtrul deshidrator*

Putere frigorificăinsuficientă la vaporizator

Căderea de presiune prin filtru prea mare. Se compară dimensiunea filtrului cu capacitateainstalaţiei.Se înlocuieşte filtrul deshidrator.

Filtrul este colmatat. Se înlocuieşte filtrul deshidrator.

Filtrul este subdimensionat. Se compară dimensiunea filtrului cu capacitateainstalaţiei.Se înlocuieşte filtrul deshidrator.

Bule în vizorul situat dupăfiltru




Subrăcire insuficientă Se analizează cauzele subrăcirii insuficiente.Nu se va încărca cu agent frigorific numai din cauzasubrăcirii insuficiente.

Încărcare insuficientă cu agent frigorific. Se încarcă agentul frigorific necesar.

Ieşirea filtrului este mairece decât intrarea filtrului(poate fi chiar îngheţat)









r e p a


Localizarea defecţiunilor din regulatorul de presiune KV

Simptom Cauza posibilă RemediuTemperatura camerei preamare

Regulatorul presiunii de vaporizare KVP este setatla o valoare prea ridicată.

Se reduce valoarea setată în regulatorul presiu-nii de vaporizare. Reglarea trebuie să fie făcutăcu circa 8-10K mai jos decât temperatura cerută în cameră. Nu uitaţi să înşurubaţi capacul deprotecţie după reglarea finală.

Pierderi la burduful regulatorului presiunii devaporizare KVP.

Slăbiţi uşor capacul de protecţie.Dacă există presiune sau urme de agent frigorificsub capac, înseamnă că există pierderi în burduf.Se înlocuieşte ventilul.

Temperatura camerei preamică

Regulatorul presiunii de vaporizare KVP este setatla o valoare prea scăzută.

Se măreşte valoarea setată în regulatorul presiu-nii de vaporizare. Reglarea trebuie să fie făcutăcu circa 8-10K mai jos decât temperatura cerută în cameră. Nu uitaţi să înşurubaţi capacul deprotecţie după reglarea finală.

Presiunea de aspiraţieoscilează

Regulatorul presiunii de vaporizare KVP prea mare. Se înlocuieşte regulatorul presiunii de vaporizarecu unul de dimensiune mai mică. Nu uitaţi să înşurubaţi capacul de protecţie după reglareafinală.

Regulatorul de capacitate KVC prea mare. Se înlocuieşte regulatorul de capacitate cu unulde dimensiune mai mică. Nu uitaţi să înşurubaţicapacul de protecţie după reglarea finală.

Presiunea de aspiraţie preamare

Regulatorul de capacitate KVC defect sau reglatprea sus.

Se înlocuieşte regulatorul de capacitate.Se reglează regulatorul de capacitate la presi-une mai joasă. Nu uitaţi să înşurubaţi capacul deprotecţie după reglarea finală.

Presiunea de condensareprea mare, condensatoarerăcite cu aer

Regulatorul presiunii de condensare KVR reglatprea sus.

Se setează regulatorul presiunii de condensare lapresiunea corectă. Nu uitaţi să înşurubaţi capaculde protecţie după reglarea finală.

Presiunea de condensareprea mare, condensatoarerăcite cu apă

Burduful regulatorului presiunii de condensareKVR poate avea scăpări.


Reglajul regulatorului pre-siunii din carter “alunecă”

Pierderi la burduful regulatorului presiunii dincarter KVL.


Conducta de refularea compresorului preafierbinte.

Probabile pierderi la burduful regulatorului decapacitate KVC.


Cantitatea de gaz cald prea mare. Dacă este necesar, se reglează regulatorul decapacitate KVC la presiune joasă.Poate fi instalat un ventil de injecţie (de ex. TE2) peconducta de aspiraţie.

Temperatura în rezervorulde lichid prea mare.Agentul frigorific lichid nueste subrăcit.

Regulatorul presiunii în rezervorul de lichid KVDeste reglat la o presiune prea joasă.

Se setează regulatorul presiunii în rezervorul delichid la o presiune mai mare. Poate fi de asemeneanecesar să se mărească valoarea setată la regula-torul presiunii din condensator.

Burduful regulatorului presiunii din colector KVDpoate avea scăpări.






r e p a


Manualul frigotehnistului Localizarea defecţiunilor în circuitele de refrigerare cu compresoare ermetice

Cuprins pagina

1.0 Compresorul / instalaţia nu funcţionează (porneşte). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

2.0 Compresorul/ instalaţia funcţionează, dar cu capacitate redusă de funcţionare . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

3.0 Consum de energie prea mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193

4.0 Zgomot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195




Note





r e p a



1.0Compresorul / instalaţianu funcţionează(porneşte)

1.1

1.2

1.3

Întrerupătorul principal defect Siguranţă arsăScurt circuit în tabloul electricMotor defectAlimentare incorectă cu curent electricEchipamentul electric

Compresorul Motorul compresorului / releul de protecţie blocat mecanicSuprasarcină

Tensiune/frecvenţăVariaţii de presiuneTipul agentului frigorificEgalizarea presiuniiVentilator defect

Presostatele de înaltă şi joasă presiune Defect mecanicConectare incorectăReglare incorectă a diferenţialuluiReglare incorectă a deconectării (cut out)Variaţii de presiune

Termostatul Defect mecanicConectare incorectăDiferenţialul prea mic

Valoare de deconectarere incorectă

Dacă se arde siguranţa principală trebuie găsităcauza. Aceasta poate fi cel mai adesea un defect albobinajului motorului sau al releului de protecţie,care scurtcircuitează la masă sau un defect alcablurilor de alimentare care provoacă ardereasiguranţei principale. Dacă motorul compresoruluinu porneşte, se vor verifica mai întâi rezistenţele înfăşurărilor. Toate compresoarele au bobineleprincipale şi de pornire situate aşa cum se vede înfigură. Valorile rezistenţelor sunt stabilite în fişeletehnice individuale.

De regulă, există un sistem de protecţie a motorului în toate motoarele compresoarelor. Dacă sistemulde protecţie întrerupe motorul, datorită călduriiacumulate în motor, perioada de întrerupere poatefi relativ lungă (până la 45 minute).Când motorul nu mai funcţionează deloc,măsurarea rezistenţei va confirma în ce măsurăsistemul de protecţie al motorului a întreruptfuncţionarea sau dacă bobina este defectă. Gripareamecanică a compresorului se recunoaşte prin încercări repetate de pornire însoţite de consumurimari de curent şi temperatura mare a înfăşurărilorcare provoacă întreruperea funcţionării motorului.

Suprasarcina compresorului se recunoaşteprin faptul că acesta refuză să pornească sauporneşte şi apoi se opreşte după foarte puţintimp (prin releul de protecţie al motorului). Dacăcompresorul este folosit peste limitele sale defuncţionare, rezultatul este suprasarcina. Limitelede funcţionare cum sunt toleranţele de tensiune,frecvenţele, temperatura/presiunea şi tipulagentului frigorific sunt date în broşurile de datetehnice individuale. În instalaţiile neprotejatede un presostat de presiune înaltă pe partea derefulare, motorul ventilatorului care este defect sau întrerupt prin sistemul de protecţie al motorului

poate conduce la suprasarcina compresorului. În general, cantitatea de agent frigorific,trebuiedeterminată precis. În instalaţiile cu tub capilar ceamai sigură metodă este măsurarea temperaturilordin vaporizator şi de pe conducta de aspiraţie.

Am0_0075

Am0_0076

Am0_0077





1.4

1.5

1.6

1.7

1.8

În instalaţiile cu ventil de laminare termostatic, încărcătura trebuie verificată prin vizor. În ambeleinstalaţii cantitatea de agent frigorific trebuiesă fie mai mică decât cantitatea care poate ficuprinsă în volumul liber pe partea de înaltă

presiune.

Compresoarele pentru instalaţiile cu tub capilarsunt echipate de obicei cu un dispozitiv depornire PTC LST. Pornirea prin PTC necesităegalizarea completă a presiunii între părţile de înaltă şi cele de joasă presiune la fiecare pornire. În plus, înainte de a putea funcţiona, PTC necesităun timp de aşteptare de 5 minute pentru ase încălzi componenta PTC în scopul atingerii

cuplului maxim de pornire. Dacă se pune înfuncţiune un PTC “rece” şi curentul este întreruptpentru scurt timp poate să apară un conflict între PTC şi sistemul de protecţie al motorului.Deoarece motorul reţine căldura, pot să treacăpână la 20 de minute până când pornireanormală este posibilă.

În instalaţiile în care egalizarea presiunii nu esteabsolut necesară, compresorul trebuie sa fieechipat cu un dispozitiv de pornire HST. Acestlucru este valabil de asemenea pentru sistemelecu tub capilar cu un timp de aşteptare mai mic de5 minute. Releele şi condensatoarele de pornire

defecte sau incorecte pot să provoace probleme depornire sau întreruperea funcţionării compresoruluiprin sistemul de protecţie al motorului. Trebuierespectate datele furnizate de fabricant. Dacă sebănuieşte că dispozitivul de pornire este defect, întregul echipament trebuie schimbat, inclusivreleul şi condensatorul de pornire.

PTC-ul (25 Ω la 220 V c.a. şi 5 Ω la 115 Vc.a) poatefi verificat prin utilizarea unui ohmmetru.

Releul de pornire poate fi verificat cu un bec, vezifigura. Releul este bun dacă becul nu se aprindecând releul este orientat în sus (vertical). Releuleste de asemenea bun dacă becul se aprindecând releul este orientat în jos (întors).

Am0_0078

Am0_0079

Am0_0080

Am0_0081

Am0_0082





r e p a



1.9

1.10

1.11

Un condensator de pornire poate fi verificat deasemenea prin aplicarea asupra sa a tensiuniinominale a reţelei pentru câteva secunde şi apoiprin scurtcircuitarea terminalelor. Dacă aparscântei, condensatorul este bun.

Pe unele pieţe Danfoss oferă agregate frigorificecu presostate combinate de înaltă şi joasăpresiune care protejează compresorul depresiune excesivă pe partea de refulare şi depresiune prea scăzută pe partea de aspiraţie.Dacă presostatul de înaltă presiune a întreruptsistemul trebuie efectuată o verificare pentrua se vedea dacă au apărut variaţii de presiune.Dacă presostatul de joasă presiune s-a închis,cauza poate fi o cantitate insuficientă de agentfrigorific, scurgeri, îngheţarea vaporizatorului şi/sau blocarea parţială a dispozitivului de laminare.Dacă nu există variaţii de presiune pe părţile de

presiune înaltă sau joasă, trebuie verificat chiarpresostatul. Vezi capitolul “Presostate”.

Instalaţia se poate opri de asemenea din cauzaunui termostat defect sau incorect reglat/dimensionat.Dacă termostatul pierde sarcina sau dacăreglarea temperaturii este prea mare, instalaţianu va porni. Dacă diferenţialul de temperatură

este reglat prea jos, perioadele de aşteptareale compresorului vor fi scurte şi pot apăreaprobleme de pornire cu dispozitivul de pornireLST şi o durată de viaţa mai scăzută pentrucompresor cu dispozitivul de pornire HST.Recomandarea pentru timpul de egalizare apresiunii cu dispozitivul de pornire LST este de 5la 8 minute pentru frigidere şi de 7 la 10 minutepentru congelatoare.

Dacă se foloseşte un dispozitiv de pornire HST,scopul îl constituie realizarea a cât mai puţineporniri pe oră. Sub nici un motiv nu trebuie săfie mai mult de zece porniri pe oră. Vezi capitolul“Termostate”.

Am0_0083

Am0_0084

Am0_0085





2.0Compresorul/ instalaţiafuncţionează, dar cucapacitate redusă defuncţionare

2.1

2.2

2.3

Compresorul ScurgereCoacere

Presiuni variabile BlocajGaze necondensabileUmezeală

ImpurităţiVentilator defectPierderi de agent frigorificSuprasarcină de agent frigorific Îngheţare

Dispozitivul de laminareTubul capilar/ventilul de laminare termostatic

Reglajul supraîncălzirii staticeDimensiunea duzei/diametrul

2.4

Cauzele frecvente ale capacităţii reduse derefrigerare sunt “coacerea” şi acoperirea cu cuprucare provoacă reducerea duratei de viaţă acompresorului şi arderea garniturilor în sistemulde supape al compresorului. “Coacerea” apare

mai ales ca rezultat al umezelii în sistemul derefrigerare. La temperaturi mari, prezenţa umezeliipoate provoca de asemenea acoperirea cucupru a locaşului supapelor. Garniturile arse suntrezultatul unei presiuni excesive de condensare şia unor vârfuri excesiv de mari >60 bar de presiunepe durate mici (lovituri hidraulice).

Recomandăm instalarea unor filtre deshidratoarede bună calitate. Dacă materialul filtrului este deproastă calitate, se va uza, ceea ce va provocanu numai blocarea parţială a tubului capilar şi afiltrului din ventilul de laminare termostatic dar şidefectarea compresorului (în special gripare).

În general, instalaţiile frigorifice comercialetrebuie să fie echipate cu filtre care au un miezsolid, de ex. de tip DML. Vezi de asemeneacapitolul “Filtrul deshidrator şi vizorul”.Filtrul deshidrator trebuie înlocuit după fiecare

reparaţie. Când se înlocuieşte un “filtru creion”(folosit adesea în frigidere) trebuie avut grijă cămaterialul filtrului utilizat să fie adecvat pentruagentul frigorific şi să fie suficient de mare pentruaplicaţie.

Îmbinările prost brazate pot să provoace deasemenea blocaje ale instalaţiei. Realizareaunor îmbinări bine realizate este condiţionatăde utilizarea unui aliaj de brazare corect cu unprocentaj corect de argint. Aplicarea fluxului debrazare trebuie limitată şi menţinută la minimulposibil.

Am0_0086

Am0_0087

Am0_0088

Am0_0089





r e p a



2.5

2.6

2.7

2.8

Îmbinările prost brazate pot să provoace deasemenea scurgeri şi deci “coacere”. Într-un circuitde refrigerare proporţia gazelor necondensabiletrebuie menţinută sub 2%, altfel nivelul presiuniiva creşte. Scopul principal al vacuumării este

îndepărtarea gazelor necondensabile înainte de încărcarea agentului frigorific. Acest lucru producede asemenea un efect de uscare în instalaţiafrigorifică. Vacuumarea se poate realiza fie dinambele părţi, de refulare şi de aspiraţie, fie numaidin partea de aspiraţie. Vacuumarea din ambelepărţi are ca rezultat cel mai bun vid. Vacuumareanumai din partea de aspiraţie face dificilăobţinerea unui vid suficient pe partea de refulare.Deci, cu o vacuumare pe o singură parte, serecomandă spălarea intermediară cu agent frigorific în sistem până când se obţine egalizarea presiunii.

Impurităţile din condensator şi un ventilatordefect pot să provoace o presiune excesivă

de condensare şi să reducă astfel capacitateade refrigerare. În astfel de cazuri, presostatulde înaltă presiune încorporat oferăprotecţie împotriva suprasarcinii pe parteacondensatorului.Notă: Sistemul de protecţie al motorului încorporat nu oferă compresorului o protecţiesuficientă dacă presiunea de condensare creşteca rezultat al căderii motorului ventilatorului.Temperatura sistemului de protecţie al motoruluinu creşte suficient de repede şi de mult pentrua asigura întreruperea sistemului de protecţie.Acest lucru este valabil de asemenea şi pentrucazul în care cantitatea de agent frigorific estemai mare decât cea care poate fi cuprinsă învolumul liber al părţii de înaltă presiune.

Este important să se determine precis cantitateade agent frigorific - în special în sistemele cu tubcapilar.Indicaţiile sunt acelea ca temperatura de laintrarea în vaporizator trebuie să fie, cât maimult posibil, aceeaşi cu temperatura de la ieşireadin acesta şi că trebuie obţinută cât mai multăsupraîncălzire între ieşirea din vaporizator şiintrarea în compresor. (Temperatura de intrare încompresor trebuie să fie cu aproximativ 10 K maimică decât temperatura de condensare).

Supraîncărcarea unei instalaţii frigorifice echipatecu ventil de laminare termostatic devine criticăatunci când cantitatea încărcată în stare lichidăeste mai mare decât cea care poate fi cuprinsăde volumul liber al rezervorului de lichid,adică suprafaţa condensatorului este redusă şipresiunea de condensare creşte.

Am0_0090

Am0_0091

Am0_0092

Am0_0093





2.9

2.10

Foarte rar apar situaţii în care este prea puţinagent frigorific în instalaţie, numai dacă nu aparscurgeri. Îngheţarea neuniformă în vaporizatoreste adesea un semn că există insuficient agentfrigorific. Această îngheţare neuniformă nu numai

că reduce randamentul agentului frigorific darpoate să provoace şi probleme cu dezgheţareavaporizatorului deoarece senzorul termostatuluide dezgheţare nu înregistrează prezenţa gheţii.Deci, determinarea precisă a încărcăturii de agentfrigorific se recomandă ca un mod de asigurare căgheaţa din vaporizator este uniform distribuită.

Eficienţa optimă a instalaţiei se obţine cândechipamentul este dotat cu un schimbător decăldură pentru asigurarea subrăcirii: circa 5 K îninstalaţiile cu ventil de laminare termostatic şicirca 3 K în sistemele cu tub capilar. În instalaţiilecu ventil de laminare termostatic conductele de

aspiraţie şi de lichid trebuie brazate împreunăpe o distanţă de 0,5 până la 1 m. În instalaţiile cutub capilar, tubul capilar şi conducta de aspiraţietrebuie brazate împreună pe o distanţă de 1,5până la 2,0 m.

Am0_0094

Am0_0095





r e p a



3.0Consum de energie preamare

3.1

3.2

3.3

Compresorul Semne de uzură a compresoruluiMotor defectCapacitate de refrigerare redusăRăcirea compresorului

Presiune variabilă Blocaj

Gaze necondensabileUmezealăImpurităţiVentilator defect

Suprasarcină Limitele de utilizare depăşiteTensiune/frecvenţaPresiune variabilăTemperaturăTipul agentului frigorific

Presiunea variabilă şi suprasarcina provoacă adeseadefecţiuni ale compresorului care se manifestă subforma unui consum mărit de energie. Vezi paginileanterioare pentru informaţii privind problemelecu presiunea variabilă şi suprasolicitareacompresorului privite din partea sistemului.Presiunile excesive de vaporizare şi decondensare provoacă suprasolicitarea motoruluicompresorului ceea ce duce la consumuri mari deenergie. Această problemă apare de asemeneacând compresorul nu este suficient răcit saudacă apar supratensiuni extreme. Subtensiuneanu este în mod normal o problemă pentru ţăriledin Vestul Europei deoarece aici tensiunea scaderareori sub 198 V.

Supratensiunea constantă va avea ca rezultat

uzarea lagărelor compresorului şi a supapelor.Supratensiunea care provoacă frecvente întreruperi ale releului de protecţie al înfăşurăriipoate să provoace de asemenea un numărcrescut de căderi electrice. În cazurile în care sunt depăşite limitele deexploatare, sistemul trebuie să fie adaptat. Deexemplu, prin utilizarea unui ventil de laminaretermostatic cu un MOP care limitează presiuneade vaporizare, a unui regulator de presiune saua unui regulator al presiunii de condensare.Vezi de asemenea capitolul “Ventile de laminaretermostatice” şi capitolul “Regulatoare de presiune”.

Răcirea statică (în unele cazuri un răcitor de ulei)este suficientă pentru majoritatea instalaţiilorfrigorifice casnice, cu condiţia ca spaţiile liberedin jurul lor specificate de fabricant să fierespectate, în special când este vorba de uncompresor ermetic.

Am0_0096

Am0_0097

Am0_0098





3.5

3.4 Echipamentele comerciale trebuie răcite cuventilator. Viteza normală recomandată a aeruluiprin condensator şi în jurul compresorului este3 m/s.

O altă recomandare este întreţinerea regulată

a instalaţiei frigorifice, inclusiv curăţareacondensatorului.

Am0_0099

Am0_0100





r e p a



4.2

4.1

4.0Zgomot

4.3

Compresorul Circuitul de presiuneNivelul de uleiJocul: piston/cilindruSupapele

Ventilatorul Paletele ventilatorului deformate

Uzura rulmenţilorPostamentul

Ventilele “Fluierat” al ventilului de laminare termostatic“Huruit” al ventilelor electromagnetice şi al ventilelor unisens

Zgomot de sistem Zgomot de lichid(în special în vaporizator)

Instalare Sistemul de conducteCompresor, ventilator şi suporţii condensatorului

Compresoarele şi agregatele frigorifice Danfossnu sunt de obicei zgomotoase. Nivelul de zgomot

al compresoarelor şi mai ales al ventilatoareloreste în bună concordanţă cu exigenţele pieţei.Dacă sunt primite reclamaţii ocazionale, acestease datorează de obicei erorilor de instalare sau desistem.

Rarele probleme de zgomot care apar suntdatorate în special greşelilor de montaj, deex. conducta de refulare care atinge carcasacompresorului, nivelul de ulei prea mare/mic, joc prea mare între piston şi cilindru, asamblaregreşită a supapelor. Un astfel de zgomot esteuşor de diagnosticat cu o şurubelniţă folosită ca“stetoscop”.

Zgomotul instalaţiei este un factor critic lamotoarele casnice. Aici, zgomotul lichiduluila intrarea în vaporizator este caracteristic. Lanivelul instalaţiei este dificil să se remediezeaceastă problemă deoarece este implicat unechipament cu producţie de masă. Dacă filtruleste montat vertical, poate fi montat mai degrabăorizontal pentru remediere. Totuşi, nu trebuieuitat că zgomotul poate fi amplificat de structură,de ex. în cazul unui motor încorporat. Într-o astfel de situaţie, trebuie să se ia legăturacu fabricantul.

Am0_0101

Am0_0102

Am0_0103





4.4

4.5

4.6

Pentru prevenirea propagării zgomotului,conductele nu trebuie să atingă compresorul,schimbătorul de căldură sau pereţii laterali. Cândse instalează un compresor, trebuie folositearmăturile şi bucşele garniturilor pentru evitarea

comprimării garniturilor din cauciuc astfel încâtacestea să-şi piardă proprietăţile de amortizare azgomotului.

Ventilatoarele sunt folosite cel mai adesea îninstalaţiile frigorifice comerciale. Zgomotuleste generat dacă paletele ventilatorului sunt

deformate sau ating tolele schimbătorului decăldură. În plus, ansamblul ventilatorului trebuiesă fie perfect fixat astfel încât să nu se mişte în contact cu postamentul. În mod normal,ventilatoarele au un nivel de zgomot mai maredecât compresoarele. În anumite cazuri, esteposibil să se reducă nivelul de zgomot prininstalarea unui motor de ventilator mai mic, daracest lucru este recomandat numai când suprafaţacondensatorului este supradimensionată.

Dacă zgomotul se produce la nivelul ventilelor,cauza este de obicei dimensionarea incorectă.

Ventilele electromagnetice şi cele unic sens nutrebuie sa fie niciodată dimensionate pentrudiametrul conductei, ci în concordanţă cu valoareakv. Aceasta asigură căderea minimă de presiunenecesară pentru deschiderea ventilului şi pentrua-l ţine deschis fără ca ventilul să “huruie”.Un alt fenomen este “fluieratul” din ventilulde laminare termostatic. Aici trebuie făcută overificare pentru a se vedea dacă dimensiuneaduzei corespunde cu caracteristicile sistemuluişi că, mai presus de orice există subrăciresuficientă a lichidului în faţa ventilului de laminare[aproximativ 5 K].

Am0_0104

Am0_0105

Am0_0106





r e p a


Manualul frigotehnistului Localizarea şi repararea defecţiunilor – Localizarea defecţiunilor – trecere în revistă

Cuprins pagina

Generalităţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

Localizarea defecţiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

Verificare electrică rapidă a compresorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

Verificaţi înfăşurarea principală şi start. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

Verificaţi protecţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

Verificaţi releul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

Verificaţi PTC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201

Localizarea defecţiunilor (Cele mai uzuale cauze de defecte, detectabile înainte de demontarea compresorului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202




Note





r e p a



Am0_0069

Această secţiune se adresează în special reţelei deservice, pentru echipamente casnice şi similare.Ea se ocupă în special de compresoarele PL,TL, NLşi FR pentru 220-240 V.Pentru informaţii detaliate despre compresoare,

vezi fişele tehnice.

Compresoarele de tip PL, TL, NL, FR şi parţial SCsunt echipate cu un dispozitiv de pornire PTC (fig.1) ori un releu şi un condensator de pornire (fig.2). Protecţia motorului este montată în bobinaj.

În caz de eroare de pornire, la un compresor rece,pot trece până la 15 minute înainte ca dispozitivulde protecţie să decupleze compresorul.

Când dispozitivul de protecţie decuplează iarcompresorul este cald, poate dura până la o oră înainte ca dispozitivul de protecţie să recuplezecompresorul.

Compresorul nu trebuie pornit fără echipamentulelectric.

Înainte de a începe identificarea sistematică aproblemei, o regulă bună este să se întrerupătensiunea de alimentare timp de minim 5 minute.Aceasta asigură că dispozitivul de pornire PTC s-arăcit şi este gata de start.

O cădere de tensiune în primele minute denormalizare a echipamentului cu compresorulrece poate duce la o situaţie de interblocare.

Generalităţi

Localizarea defecţiunilor

Fig. 1: PTC dispozitiv de pornire

Am0_0070

Fig. 2: Releu de pornire

Un compresor cu PTC nu poate porni la presiunene-egalizată iar PTC nu se răceşte atât de repede.Poate dura peste o oră până ce echipamentul săfuncţioneze iar normal.

Pentru a evita acţionarea inutilă a dispozitivuluide protecţie şi timpul de aşteptare ulterior, esteimportant să efectuaţi identificarea problemelor în succesiunea de mai jos. Testele se fac înconformitate cu descrierile de pe pagina următoare.

Scoateţi echipamentul electric

Verificaţi conexiunea electrică între borneleprincipală şi de pornire al compresorului

Verificaţi conexiunea electrică între reţea şibornele comune ale ştecherului compresorului

Înlocuiţi compresorul dacă verificările de maisus au eşuat

Dacă nu, înlocuiţi echipamentul electric

Verificare electrică rapidă acompresorului

Dacă compresorul tot nu funcţionează, celmai probabil nu este un defect electric alcompresorului. Pentru identificare detaliată aproblemei vezi tabelele.





Verificaţi înfăşurareaprincipală şi start

Rezistenţa între bornele M (reţea) şi S (start) semăsoară cu un ohm-metru, vezi fig. 3.

Am0_0071

înfăşurareprincipală

protecţie înfăşurare

înfăşurarestart

Am0_0072

Fig. 3: Borne compresor Fig. 4: Înfăşurări şi protecţie

Verificaţi protecţia

Conexiune → Înfăşurările principale şi de pornire sunt în mo d normal OK → Înlocuiţi releul

Lipsă conexiune → Înfăşurarea principală sau de pornire sunt defecte → Înlocuiţi compresorul

La compresorul rece (ca. 25°C) valorile sunt cca.10 până la 100 Ohm pentru compresoarele de220-240 V. Pentru detecţia unui scurt-circuitparţial sunt necesare valori exacte din fişeletehnice ale acelui compresor, ce se pot găsi pepagina web Danfoss Compressors.

Rezistenţa între bornele M (reţea) şi C(comună) se măsoară cu un ohm-metru, vezifig. 3 şi fig. 4.

Conexiune→ Protecţie OK

Lipsă conexiune→ Compresor rece→ Protecţie defectă→ Înlocuiţi compresorul

Compresor fierbinte→ Protecţia poate fi OK dar decuplată→ Aşteptaţi resetarea.

Verificaţi releul Desfaceţi releul de pe compresor.

Măsuraţi conexiunea între bornele 10 şi 12(vezi fig.. 5):

Lipsă conexiune→ Releu defect→ Înlocuiţi releul

Măsuraţi conexiunea între bornele 10 şi 11:

În poziţie verticală normală (de exemplu lamontaj, cu bobina în sus):

Conexiune→ Releul defect→ Înlocuiţi releul

Lipsă conexiune→ OK

În poziţie inversă (bobină în jos):

Conexiune→ OK

Lipsă conexiune→ Releul defect→ Înlocuiţi releul





r e p a



Verificaţi PTC Demontaţi PTC de pe compresor.

Scuturaţi manual. Borna C poate să se mişte uşor

Zgomot Intern(excepţie borna C)→

PTC defect→ Înlocuiţi PTC

Măsuraţi rezistenţa electrică între borna M şi S,vezi fig. 6.

Valoarea rezistenţei între 10 şi 100 Ohm latemperatura camerei 220 V PTC.

Conexiune→ PTC funcţionează→ OK

Lipsă conexiune→ PTC defect→ Înlocuiţi PTC

Am0_0073 Am0_0074

Fig. 5: Conexiuni releu Fig. 6: Conexiuni PTC (spate)





Localizarea defecţiunilorCele mai uzuale cauze de defecte, detectabile înainte de demontarea compresorului.

Reclamaţieclient

Prima analiză Cauză posibilă Verificaţi Activitate(depinde de rezultat)

Lipsă răcire / răcireredusă

Compresorul nufuncţionează

Alimentare electrică lipsăsau inadecvată la compresor

Tensiunea la ştecher şi siguranţăEchipamentul alimentat

Funcţionarea termostatului

Cablurile şi conexiunile echipamentului

Tensiunea la bornele compresorului

Releul defect Funcţionarea releului prin scuturare pentru a

vedea dacă armătura funcţionează

Înlocuiţi releul

Defect la condensator de

pornire

Funcţionarea condensatorului de pornire Înlocuiţi condensatorul de

pornire

PTC defect PTC prin scuturare Înlocuiţi dacă se aude zgomot

Rezistenţa PTC 10 - 100 Ohm între bornele

M şi S

Înlocuiţi PTC, dacă nu este

valoarea între 10 - 100 Ω

Compresorul cu PTC nu

poate porni la diferenţă depresiune

Timpul de oprire este destul de lung pentru

egalizarea presiunii

Ajustaţi diferenţa la termostat

PTC defect Rezistenţa PTC 10 - 100 Ohm între borna M şi S Înlocuiţi PTC

Releul defect Funcţionarea releului prin scuturare pentru a

auzi mişcarea armăturii.

Înlocuiţi releul şi condensatorul

Compresor supraîncărcat Presiunea la condensator şi ventilaţia Asiguraţi ventilaţie adecvată

Temperatura ambiantă prea mare pentru

tipul de echipament

Defect înfăşurări motor Verificaţi rezistenţele înfăşurărilor Înlocuiţi compresorul

Defect dispozitiv protecţie Verificaţi dispozitivul de protecţie cu

ohmmetrul

Înlocuiţi compresorul

Compresorul blocat mecanic Porniţi cu echipament adecvat de pornire,

tensiune şi condiţii adecvate , înfăşurări şi

dispozitiv protecţie OK


Compresorul

funcţionează

100%

Încărcătură lipsă sau redusă

de refrigerent

Încărcaţi şi căutaţi scurgerile Asiguraţi că sistemul nu are

scurgeri şi încărcătura de

refrigerent este adecvată

Temperatură ambiantă prea

mare

Temperatura ambiantă în conformitate cu

eticheta echipamentului

Înlocuiţi filtrul deshidrator

Temperatură de condensare

prea mare

Condensator şi ventilaţie compresor Asiguraţi ventilaţie adecvată şi

distanţa faţă de perete

Capilarele parţial blocate Încărcaţi şi căutaţi scurgerile, măsuraţi

presiunea de aspiraţie. Capilarele sunt

blocate dacă presiunea este foarte redusă

Valvele deteriorate sau

blocate

Încărcaţi şi căutaţi scurgerile Înlocuiţi compresorul dacă tot

nu răceşte suficient

Compresorul

porneşte şi se

opreşte

Termostat defect Tipul şi funcţionarea termostatului Înlocuiţi termostatul

Încărcătură refrigerent

incorectă

Încărcaţi şi căutaţi scurgerile Asiguraţi că sistemul nu are

scurgeri şi încărcătura de

refrigerent este adecvată,

Bloc de gheaţă format pe

evaporator

Verificaţi gheaţa pe evaporator Înlocuiţi filtrul deshidrator

Funcţionarea şi setările termostatului Dezgheţaţi adecvat

Funcţionarea ventilatorului intern anti-îngheţ Înlocuiţi termostatul

Compresorul declanşează

protecţia motorului

Sarcina compresorului, compresorul şi

ventilaţia condensatorului

Asiguraţi ventilaţie adecvată şi

distanţa faţă de perete

Tensiunea de alimentare a compresorului

minim 187 V

Asiguraţi alimentarea electrică

adecvată

Tensiunea de alimentare a compresorului

să nu aibă căderi. Verificaţi cablurile

termostatului şi echipamentului să nu aibă

contacte slăbite

Remediaţi toate contactele

Rezistenţa înfăşurărilor motorului pentru

scurt-circuit parţial sau conexiunea de

împământare






r e p a



Localizarea defecţiunilor(continuare)

Reclamaţieclient

Prima analiză Cauză posibilă Verificaţi Activitate(depinde de rezultat)

Zgomot Zăngănit saubâzâit

Tubul atinge carcasa Poziţia tubului Îndoiţi cu atenţie tubul înpoziţia adecvată

Compresorul atinge carcasa Suportul şi picioarele de cauciuc ale

compresorului

Montaţi corect suportul şi

picioarele din cauciuc

Arc intern de suspensie sau

tub evacuare rupt

Ascultaţi compresorul cu o şurubelniţă

ţinută pe el şi cu urechea atingând mânerul

Înlocuiţi compresorul dacă se

aud zgomote anormale

Rezonanţă Găsiţi piesele care vibrează Montaţi corect

Zgomot la ventilator Vibraţia ventilatorului sau suportului de la

ventilator

Fixaţi ventilatorul şi rotorul,

înlocuiţi, dacă este defect

Zgomot la

pornirea

sau oprirea

compresorului

Blocul compresor loveşte

carcasa

Compresorul la presiune prea mare Curăţaţi condensatorul dacă

are praf. Asiguraţi că fantele de

aer sunt în regulă

Funcţionarea ventilatorului

Încărcătura cu refrigerent ReîncărcaţiEgalizarea presiunii înainte de pornire şi

numărul de cicluri pornit/oprit

Ajustaţi termostatul, dacă

timpul de oprire este sub 5

minute

Temperatura ambiantă în conformitate cu

eticheta cu parametri

Scoateţi echipamentul din

funcţiune dacă temperatura

ambiantă e prea mare

Releul cuplează

frecvent după

pornire

Compresorul supraîncărcat Ventilaţia la compresor şi condensator.

Verificaţi funcţionarea ventilatorului

Curăţaţi condensatorul dacă

are praf. Asiguraţi că fantele de

aer sunt în regulă

Releul defect releul adecvat pentru compresor Înlocuiţi releul, dacă nu

corespunde

Siguranţele sunt

declanşate decătre echipament

Scurt-circuit în

echipament

Cablaj defect în echipament Toate cablurile de legătură şi alimentare să

nu aibă contacte slabe, scurtcircuite

Reparaţi conexiunile

Termostat defect Conexiuni termostat Reparaţi conexiunile

Conexiune împământare Rezistenţa între fază/nul şi pământ

Scurtcircuit in

compresor

Borne defecte Arsuri la borne ştecher Înlocuiţi accesoriile electrice

Scurtcircuit între cabluri la

ştechere

Conectorii şi cablurile la compresor Izolaţi cablurile şi conectorii

Scurtcircuit in motorul

compresorului

Valorile rezistenţelor în înfăşurări Înlocuiţi compresorul dacă este

scurtcircuitRezistenţa între borne şi pământ

Siguranţa sare

la pornirea

compresorului

Tensiunea de alimentare

prea mică

Tensiunea de alimentare la pornirea

compresorului >187 V

Siguranţa solicitate de prea

multe echipamente

Sarcina totală la siguranţă Conectaţi echipamentul la o

altă siguranţă

Siguranţa automată

acţionează prea rapid

Sarcina şi tipul siguranţei Dacă este posibil înlocuiţi cu

un tip ceva mai lent

Scurtcircuit parţial la

pământ

Rezistenţă între borne şi pământ Înlocuiţi compresorul dacă este

scurtcircuit

Condensatorul de

pornire explodat

Releul defect Funcţionarea releului scuturând pentru a

auzi mişcarea armăturii

Înlocuiţi releul şi condensatorul

Releul de tip greşit Tipul releului Înlocuiţi releul şi condensatorul

Extrem de multe porniri şi

opriri la compresor

Tipul releului Înlocuiţi releul şi condensatorul

Termostat defect sau diferenţe prea mici Ajustaţi ori înlocuiţi

termostatul

Releul de pornire

ars

Scurtcircuit in motorului

compresorului

Rezistenţe motor compresor Înlocuiţi compresorul



Note




r e p a




Note



L o c a l i z a r

r e p a

r a r e a d e f e

Manualul-frigotehnistului

Documents

Transcript of Manualul-frigotehnistului