Manualul beneficiarului

Educaţie/ A doua şansă în educaţie Ocupare Învăţare continuă Incluziune Mediu rural Transnationalitate

NOTĂ

BENEFICIARUL VA IMPLEMENTA PROIECTUL PE PROPRIA SA RĂSPUNDERE, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CONTRACTULUI DE FINANŢARE SEMNAT CU AUTORITATEA DE MANAGEMENT/ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU POS DRU.

PREZENTUL DOCUMENT ARE CARACTER ORIENTATIV ŞI NU ÎNLOCUIESTE ÎN NICIUN FEL CONTRACTUL DE FINANŢARE ŞI ANEXELE SALE, PRECUM ŞI CONDIŢIILE STABILITE ÎN GHIDUL SOLICITANTULUI.

PREZENTUL DOCUMENT A FOST DEZVOLTAT ŢINÂND CONT DE LEGISLATIA ÎN VIGOARE LA 15 SEPTEMBRIE 2009.

Manualul Beneficiarului

3

CUPRINS Manualul Beneficiarului

I. INTRODUCERE …..............................................………….................................................…………............................5 1.1 SCOPUL MANUALULUI …..............................................………….................................................…………5 1.2 LIMITĂRI …..............................................…………........................................................................…………5 1.3 GLOSAR DE TERMENI …..............................................……………..............................................…………6 1.4 ABREVIERI …..............................................…………...................................................................…………15 1.5 SISTEMUL DE IMPLEMENTARE AL POSDRU 2007-2013 …..............................................………….......16II. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI …..............................................………….............................................…………18 2.1 MANAGEMENTUL PROIECTULUI …..............................................…………..............................…………18 2.2 ECHIPA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI …..............................................…………..........................20 2.3 OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE ALE BENEFICIARULUI …..............................................………….........21 2.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI …..............................................…………..................24 2.5 SUBCONTRACTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN CADRUL PROIECTULUI …...................................................26III. RELAŢII DE PARTENERIAT …..............................................………….....…..............................................…………27IV. ACHIZIŢII PUBLICE ÎN CADRUL PROIECTULUI …..............................................…………....................................30 4.1 RESPECTAREA REGULILOR PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE …..............................................………..30 4.2 ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI …..............................................………… …..........................................30 4.3 PROCEDURI UTILIZATE …..............................................………….............................................…………31 4.4 CERINŢE CONTRACTUALE PRIVIND RAPORTAREA ACHIZIŢIILOR PUBLICE ....................................35V. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROIECTULUI …..............................................…………..................................35 5.1 ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR …..............................................…………............................................35 5.1.1 Reguli de eligibilitate a cheltuielilor …..............................................………….….....................................35 5.1.2 Categorii de cheltuieli eligible …..............................................…………....................................…………35 5.1.3 Cheltuieli ne-eligible …..............................................………….…..............................................…………36 5.1.4 Justificarea cheltuielilor eligibile …..............................................…………................................…………36 5.1.4.1. Cheltuieli cu personalul (categoria 1.1. din buget) …..............................................…………...............38 5.1.4.2. Cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna (categoria 1.2 si 2.1 din buget) ….....................................40 5.1.4.3. Cheltuieli pentru subvenţii şi burse (categoria 2.2. din buget) …..............................................………42 5.1.4.4. Cheltuieli aferente managementului de proiect (categoria 3.1. din buget) ….......................................44 5.1.4.5. Cheltuieli aferente taxelor (categoria 3.2. din buget) …..............................................…………...........46 5.1.4.6. Cheltuieli financiare şi juridice (categoria 3.3. din buget) …..............................................…………....47 5.1.4.7. Cheltuieli pentru închirieri, amortizari şi leasing (categoria 3.4. din buget) …......................................48 5.1.4.8. Cheltuieli de informare şi publicitate (categoria 3.5. din buget) …..............................................…......50 5.1.4.9. Cheltuieli de tip FEDR (categoria 4 din buget) …..............................................…………....................51 5.1.4.10. Costuri indirecte – cheltuieli generale de administraţie- (categoria 6 din buget) …............................54 5.2 CONTURI BANCARE …..............................................………….…..............................................…………56 5.3 PREVIZIUNEA FLUXULUI DE NUMERAR (CASH FLOW) …..............................................…………........59 5.4 ACORDAREA PREFINANŢĂRII/RAMBURSAREA CHELTUIELILOR …..............................................…..59 5.4.1 Acordarea prefinanţării …..............................................…………..............................................…………59 5.4.2 Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului …..............................................…………........63 5.5 RAMBURSAREA TVA …..............................................………….…..............................................…………69 5.6 UTILIZAREA CURSULUI DE SCHIMB VALUTAR …..............................................…………......................70 5.7 RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE NECORESPUNZATOR …..............................................…………71 5.8 CONTABILITATEA PROIECTULUI …..............................................…………...............................…………72 5.8.1 Cerinţe privind organizarea contabilităţii aferente proiectului …..............................................…………..72 5.8.2 Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor aferente proiectului …..............................................……....74VI. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA LA NIVELUL PROIECTULUI …..............................................…………........80 6.1 MONITORIZAREA PROIECTELOR …..............................................…………...........................................80 6.2 RAPORTUL TEHNICO-FINANCIAR …..............................................…………............................…………82 6.3 VIZITELE DE MONITORIZARE …..............................................…………...................................…………83 6.4 NEREALIZAREA INDICATORILOR DE MONITORIZARE …..............................................………….........84VII. MODIFICAREA CONTRACTELOR …..............................................…………...........................................…………85VIII. ARHIVAREA DOCUMENTELOR …..............................................……….................................................…………87IX. INFORMARE ŞI PUBLICITATE …..............................................……………..............................................…………88X. VERIFICAREA, CONTROLUL ŞI AUDITUL PROIECTULUI …..............................................………….....................90 10.1 CERINŢE LEGALE PRIVIND VERIFICAREA/CONTROLUL /AUDITUL PROIECTULUI .........................90 10.2 AUDITORUL FINANCIAR INDEPENDENT …..............................................…………..............................90XI. NEREGULI …..............................................…………...............................…..............................................…………91XII. TEME ORIZONTALE …..............................................…………...............................................................................92 12.1. EGALITATEA DE ŞANSE …..............................................………….......................................................93 12.1.1 Aspecte generale …..............................................…………..................................................................93


12.1.2 Analiza respectării principiului egalităţii de şanse în implementarea unui proiect finanţat prin POSDRU ........93 12.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ …..............................................………….....................................................93 12.2.1 Aspecte generale …..............................................…………...................................................................93 12.2.2 Analiza contribuţiei proiectului la dezvoltarea durabilă …..............................................…………........94 12.3 INOVARE ŞI TIC …..............................................………….......................................................................94 12.3.1 Aspecte generale …..............................................…………...................................................................94 12.3.2 Analiza promovării abordării inovatoare şi a TIC în cadrul unui proiect ….............................................94 12.4 ÎMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ …..............................................…………............................................................94 12.4.1 Aspecte generale …..............................................…………...................................................................94 12.4.2 Analiza îmbătrânirii active …....................................................................................................…………95 12.5 ABORDARE TRANSNAŢIONALĂ …..............................................…………............................................95 12.5.1 Aspecte generale …..............................................…………...................................................................95 12.5.2 Analiza beneficiilor abordării transnaţionale în cadrul unui proiect …......................................…………95 12.6 ABORDARE INTERREGIONALĂ …..............................................………….............................................95 12.6.1 Aspecte generale …..............................................…………...................................................................95 12.6.2 Analiza beneficiilor abordării regionale în cadrul unui proiect …..............................................…………95

ANEXE 1. GHID RELATII DE PARTENERIAT POSDRU…………..................................……………………..……………………97 2. GHID PRIVIND REALIZAREA PREVIZIUNILOR DE FLUX DE NUMEAR .……………................................……...137 3. GHID ACTION WEB - MODUL ADMINISTRARE ……….....……………………..…................................…………...153 4. COMUNICAREA COMISIEI 2006-C 179-02 [RO - EN] …………………………...............................…………….....165 5. GHID PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE ……………………..…...............................…………………..……………...179 6. PROCEDURA ACHIZITII PUBLICE ………………….…………………...............................…………..……………...197 7. GHID PRIVIND CORECTII ACHIZITII PUBLICE …………..…………................................…………..……………...217 8. GHID PRIVIND PREVENIREA NEREGULILOR ………………………...……….................................……………...225 9. GHID APLICARE TVA ……………………………………………………………….................................……………...25310. MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA ……………………………….……………..................................……………...26711. CERINTE PRIVIND VERIFICAREA CHELTUIELILOR …………...……………..................................……………...293

4


I. INTRODUCERE

1.1. Scopul manualului

În conformitate cu DCIPOSDRU, aprobat prin ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 160/467/2009, AMPOSDRU elaborează ghiduri ale solicitantului în vederea lansării a două tipuri de cereri de propuneri de proiecte:

- cereri de propuneri de proiecte, cu termen limită de depunere, care vizează finanţarea proiectelor implementate la nivel naţional, sectorial sau multi-regional, cu o valoare a proiectelor echivalentă in lei cuprinsă între 500.000 si 5.000.000 euro;

- cereri de ajutor de stat şi de minimis1 şi cereri de propuneri de proiecte cu depunere continuă conform principiului „primul venit, primul servit” care vizează finanţarea proiectelor implementate la nivel multiregional, regional sau local, cu o valoare a proiectelor echivalentă în lei cuprinsă între 50.000 si 499.99 euro.

Manualul Operaţional al Beneficiarilor se adresează tuturor beneficiarilor de proiecte indiferent de natura şi valoarea proiectelor finanţate din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Se doreşte ca acest manual să fie un instrument util, care să contribuie la implementarea eficientă şi eficace a proiectelor finanţate în cadrul POS DRU.

Acest Manual este aplicabil tuturor proiectelor care beneficiază de finanţare nerambursabilă din POS DRU. În acest sens, pe tot parcursul acestui Manual veţi regăsi terminologia AMPOSDRU/OI responsabil. Instituţiile responsabile pentru implementarea domeniului major de intervenţie în cadrul căruia aţi depus proiectul, sunt menţionate în cadrul contractului de finanţare.

Atenţie!Manualul va fi actualizat, după caz, cu detalii privind implementarea proiectelor, iar orice modificare adusă acestui document va fi postată pe pagina de internet a AMPOSDRU www.fseromania.ro.

1.2. Limitări

Prezentul manual a fost realizat ţinând cont de forma contractelor aplicabile cererilor de propuneri de proiecte lansate în anul 2008 şi anul 2009/actelor adiţionale iniţiate de AMPOSDRU/OI responsabil. Având în vedere că forma contractului de finanţare a suferit unele modificări pe parcursul derulării proiectelor comparativ cu varianta iniţiala, există posibilitatea ca la nivelul beneficiarilor să existe prevederi contractuale diferite, referirile din prezentul Manual fiind aplicabile mutatis mutandis2.

1 Valoarea minimă şi maximă a cererilor de ajutor de stat sau de minimis va fi stabilita prin ghidul solicitantului

2 schimbând ceea ce trebuie schimbat

5


1.3 Glosar de termeni

Termen Definiţie Sursă

Ajutorul de stat

Orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unităţile

administrative-teritoriale, din resursele de stat sau resurse ale unităţilor

administrative-teritoriale ori de alte organisme care administrează

surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, indiferent de formă,

care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa prin

favorizarea anumitor întreprinderi, a producţiei anumitor bunuri, a

prestării anumitor servicii sau care afectează comerţul dintre România

şi Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind considerată incompatibilă

cu un mediu concurenţial normal.

L 143/1999 republicată în MO nr. 744/2005

Audit public intern

Activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări

şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi

cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută

entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare

sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi

eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a

controlului şi a proceselor de administrare.

L 672/2002

Autoritate de certificare şi plată

Structura organizatorică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice,

responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli

transmise la Comisia Europeană, primirea de la Comisia Europeană a

fondurilor transferate României din instrumente structurale şi transferul

către beneficiari/unităţi de plată de pe lângă autorităţile de management

a fondurilor primite din instrumente structurale, precum şi a celor

alocate de la bugetul de stat, în cazul programelor operaţionale care

utilizează mecanismul plăţii directe;

OUG nr. 64/2009

Autoritate de Management

O autoritate publică sau un organism public sau privat naţional,

regional sau local, desemnat de Statul Membru pentru managementul

programului operational;

Reg.(CE) Consiliului nr.1083/2006

Axă PrioritarăUna dintre priorităţile strategiei unui program operaţional, conţinând un

grup de operaţiuni corelate şi care a u obiective specifice măsurabile.


Beneficiar

Un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniile public

sau privat, responsabil pentru iniţierea, sau iniţierea şi implementarea

operaţiunilor. În cadrul schemelor de ajutor de stat, în baza articolului

87 din Tratat, beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care

realizează un proiect individual şi primesc ajutor public.

Reg. (CE) Consiliului nr. 1083/2006

6


Cheltuială publică

Orice participare publică la finanţarea unor operaţiuni, provenită din bugetul statului, al autorităţilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunităţii Europene privind Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la finanţarea unor operaţiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociaţiilor formate din una sau mai multe autorităţi regionale, locale sau din organisme de drept public, care acţionează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii este considerată cheltuială similară.

Reg.Consiliului (CE) nr. 1083/2006

Cheltuieli eligibile

Cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din cofinanţarea publică şi/sau cofinanţarea privată, conform reglementărilor legale comunitare şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor.

OUG nr. 64/2009

Cheltuieli generale de administraţie

Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii. Lista tipurilor de cheltuieli cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management şi se aprobă prin ordin comun al ministrului coordonator al autorităţii de management şi al ministrului economiei şi finanţelor.

HG nr.759/ 2007

Cheltuieli neeligibile

Cheltuielile neeligibile în cadrul proiectului sunt cheltuielile care NU sunt incluse în lista cheltuielilor eligibile prevăzută în Condiţiile Specifice corespunzătoare fiecărei cereri de propuneri de proiecte, dar sunt necesare proiectului, care vor fi suportate de dumneavoastră în calitate de beneficiar si nu vor fi luate în considerare la calcularea valorii contributiei dumneavoastră pentru proiect.

Ghid solicitant 2009 – conditii generale (aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale)

Circuitul auditului

Stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

L 672/2002

CofinanţareFinanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe.

L 500/2002

7


8

Cofinanţare privată

Orice contribuţie la finanţarea cheltuielilor eligibile, alta decât cea prevăzută la lit. k), aferentă proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale.

OUG nr. 64/2009

Cofinanţare publică

Orice contribuţie pentru finanţarea cheltuielilor eligibile din sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-g) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, la art. 1 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cofinanţarea acordată de la bugetul de stat pentru alţi beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1)-(3), precum şi alte cheltuieli similare, în sensul art. 2 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006;

OUG nr. 64/2009

Constatarea existenţei creanţelor bugetare rezultate din nereguli

Activitatea prin care se verifică, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată sub forma unui titlu de creanţă.

OG nr. 79/2003

Contract de achiziţie publică

Contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

OUG nr. 34/2006 cu completările şi modificările ulterioare

Contract de concesiune de lucrări publice

Contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.


Contract de concesiune de servicii

Contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.



9

Contract de finanţare

Reprezintă documentul juridic prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă aferentă unei operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dint r-un program operaţional şi care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.

HG nr.759/ 2007

ContractantOfertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică.


Contribuţia publică naţională totală

Totalul fondurilor publice necesare implementării programelor operaţionale, format din cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor publice, altele decât cele eligibile;

OUG nr. 64/2009

Control financiar preventiv

Activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.

L nr. 84/2003

Control financiar public intern

Întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit.

L nr. 672/2002

Control intern

Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile.

L nr. 84/2003

Creanţele bugetare rezultate din nereguli

Sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanţare integrală ori parţială a acestor fonduri;

OG nr. 79/2003

Credit bugetar

Suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.

L nr. 84/2003


10

Credit de angajament

Limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate.

L nr. 84/2003

Documentaţie de atribuire

Documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă.


EficacitateGradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective.

L 84/2003

Eficienţă Maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate. L 84/2003

FalimentDemersurile de nesolvabilitate în accepţiunea Articolului 2(a) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1346/2000.

Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii.

Reg. (CE) nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare

Fondul Social European (FSE)

Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane.

Reg. (CE) nr.1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European


11

Fonduri publice

Sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale.

L nr. 84/2003

Fondurile comunitare

Sume provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană.

OG nr. 79/2003

Fraudă

Orice acţiune sau omisiune intenţionată în legatură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, precum şi/sau din bugetele de cofinanţare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin alte legi speciale.

OG nr. 79/2003

Instrumente structurale

Asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului de coeziune.

HG nr.759/ 2007şiOUG 64/2009

Lichidarea cheltuielilor

Fază în procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.

L nr. 500/2002

Licitaţie electronică

Procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a imbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate.



12

Neregulă

Orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită;Orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin angajarea unei cheltuieli nejustificate a bugetului general.

OG nr. 79/2003

Reg. Consiliului (CE) nr. 1083/2006

Operaţiune

Un proiect sau un grup de proiecte selecţionat de către autoritatea de gestionare a programului operaţional în cauză sau sub responsabilitatea acesteia din urmă în conformitate cu criteriile stabilite de comitetul de monitorizare şi aplicată de unul sau mai mulţi beneficiari în vederea realizării obiectivelor axei prioritare de care aparţine.

Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006

Operator economic

Orice personă fizică sau juridică sau orice altă entitate ce participă la implementarea asistenţei din partea Fondurilor, cu excepţia situaţiei în care un Stat Membru îşi exercită prerogativele ca autoritate publică; Oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări - persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări.

Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006OUG nr. 34/2006 cu completările şi modificările ulterioare

Operatorul sistemului electronic de achiziţii publice

Persoana juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire.


Ordonanţarea cheltuielilor

Fază în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată.

L 500/2002

Organism Intermediar

Orice organism sau serviciu public sau privat care acţionează sub supravegherea unei autorităţi de gestionare sau de certificare şi care îndeplineşte atribuţii pentru acestea faţă de beneficiarii care aplică operaţiunile.



13

Plata cheltuielilorFază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.

L nr. 500/2002

Plată directă

Transferul direct din contul Autorităţii de certificare şi plată în contul beneficiarului al sumelor reprezentând prefinanţare şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale.

OUG nr. 64/2009

Plată indirectă

Transferul, prin intermediul Unităţii de plată, în contul beneficiarului, al sumelor reprezentând prefinanţarea şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale.

OUG nr. 64/2009

Prefinanţare

Sumele transferate din instrumente structurale către beneficiari, alţii decât cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1) - (3), prin plată directă ori prin plată indirectă, în stadiul iniţial pentru susţinerea începerii derulării proiectelor şi/sau pe parcursul implementării acestora, în condiţiile prevăzute în contractul/decizia/ordinul de finanţare încheiat între un beneficiar şi Autoritatea de management/organismul intermediar responsabilă/responsabil, în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale.

OUG nr. 64/2009

Procedura de atribuire

Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părtilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restransă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii.


Program Operaţional

Un document prezentat de un Stat Membru şi adoptat de Comisie care defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face apel la un fond sau în cadrul obiectivului de convergenţă, la Fondul de coeziune şi la FEDR;

Reg. Consiliului (CE) nr.1083/2006


14

Propunere financiară

Parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire.


Propunere tehnicăParte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentaţia descriptivă.


Regiuni eligibile pentru ajutoarele de stat regionale

- regiunile în care PIB/locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii Europene [art. 87 alin. (3) lit. a) din Tratat]. - regiunile în care sunt identificate probleme socio-economice în baza indicatorilor naţionali, propuse de Statele Membre [art. 87 alin. (3) lit. c)]. - regiuni de tipul NUTS-II*3), cu o densitate a populaţiei situată sub 8 locuitori/km^2 sau regiunile geografice de tipul NUTS-III, cu o densitate a populaţiei situată sub 12,5 locuitori/km^2. *3) NUTS reprezintă un sistem de clasificare teritorială, instituit prin Regulamentul nr. 1059/2003, folosit de EUROSTAT pentru culegerea datelor statistice. La nivelul 2 (NUTS II) se regăsesc şi cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

HG nr. 651/2006

Subcontractare

Orice acord scris prin care contractorul, încredinţează execuţia unei părţi din contractul de achiziţie publică unei terţe părţi. În cazul finanţărilor nerambursabile acordate în baza unui contract de finanţare, subcontractul reprezintă acel acord scris prin care beneficiarul încredinţează o parte limitată a acţiunii unei terţe persoane, alta decât entităţile partenere. (VR)

Ordinul 3/185/2008

Suspiciune de fraudă

Se referă la o neregulă ce duce la iniţierea de demersuri administrative sau juridice la nivel naţional, pentru a stabili caracterul intenţionat al comportamentului, în special existenţa fraudei, aşa cum se menţionează la punctul a) al Articolului 1(1) din Convenţia redactată pe baza Articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, asupra intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Reg. (CE) nr. 1828/2006

Unitate de plată

Structura din cadrul unui ordonator principal de credite, cu rol de autoritate de management, având responsabilitatea managementului financiar al fondurilor aferente unui program operaţional care utilizează mecanismul plăţii indirecte, precum şi responsabilitatea efectuării plăţilor către contractori în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică, după caz.

OUG nr. 64/2009


15

Vocabularul comun al achiziţiilor publice - CVP

Desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigurând corespondenţa cu alte nomenclatoare existente.


1.4 Abrevieri

AA Autoritatea de AuditACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor StructuraleACP Autoritatea de Certificare şi PlatăAM Autoritate de Management

AMPOSDRUAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăANRMAP Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor PubliceAP Axa PrioritarăAT Asistenţă TehnicăCE Comisia EuropeanăCNDIPT Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCSNR Cadrul Strategic Naţional de ReferinţăDCA Dezvoltarea Capacităţii AdministrativeDMI Domeniu Major de IntervenţieDRU Dezvoltarea Resurselor UmaneFC Fondul de CoeziuneFEDR Fondul European pentru Dezvoltare RegionalăFSE Fondul Social EuropeanHG Hotărâre de GuvernMECI Ministerul Educaţiei, Cercetării şi InovariiMFP Ministerul Finanţelor PubliceMMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei SocialeOI Organism IntermediarONG Organizaţie Non–GuvernamentalăOUG Ordonanţă de Urgenţă a GuvernuluiPND Planul Naţional de DezvoltarePO Program OperaţionalPOAT Programul Operaţional de Asistenţă TehnicăPOR Programul Operaţional RegionalPOS Programul Operaţional SectorialPOS CCE Programul Operational Sectorial pentru Creşterea Competivităţii EconomiceUE Uniunea Europeană


16

1.5 Sistemul de implementare al POSDRU 2007-2013

Sistemul de implementare al POS DRU cuprinde următoarele organizaţii:

ORGANIZAŢIE RESPONSABILITĂŢI

BENEFICIAR

persoanele juridice de drept public, de drept privat cu sau fără scop patrimonial, care au obţinut finanţare prin POS DRU, sunt responsabile în totalitate de implementarea proiectelor, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi cu reglementările comunitare şi naţionale în vigoare

AMPOSDRU

gestionarea şi implementarea POS DRU în conformitate cu principiile managementului financiar riguros şi a separării clare a funcţiilor.

prin Serviciile sale (vezi schema 1) va asigura implementarea eficientă şi eficace a POS DRU

OI

asigură monitorizarea corespunzătoare a proiectelor, inclusiv prin verificarea la faţa locului şi prin verificarea rapoartelor tehnice de progres

primeşte cererile de rambursare de la beneficiari efectuează verificarea administrativă a cererilor de rambursare

Autoritatea de Certificare şi Plată

certificarea cheltuielilor, respectiv elaborarea şi transmiterea către Comisia Europeană a declaraţiilor de cheltuieli certificate şi a cererilor de plată în format electronic

primirea plăţilor de la Comisia Europeană; virarea fondurilor din Fondul Social European către Unitatea de Plată din

cadrul AMPOSDRU pentru proiectele finanţate din POS DRU

Autoritatea de Audit

auditul de sistem, verificări pe bază de eşantion şi auditul final; verificări şi auditul extern pentru fondurile structurale; verificări anuale ale sistemelor de management şi control; verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe bază de eşantion reprezentativ; efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declaraţiilor de

închidere la finalizarea măsurilor şi programelor; verificarea existenţei şi corectitudinii cofinanţării naţionale.

Curtea Europeană de Audit

examinarea conturilor de cheltuieli şi venituri ale CE posibilitatea auditării instituţiilor care primesc fonduri comunitare

Departamentul pentru Luptă Antifraudă

asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene presupune detectarea, combaterea şi monitorizarea eficientă a fraudelor şi a oricăror alte fapte ilegale care au ca efect utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi, implicit, prejudicierea bugetului comunitar

controale la faţa locului ale proiectelor finanţate din fonduri europene coordonarea tuturor instituţiilor naţionale implicate în lupta antifraudă cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă

Oficiul European de Luptă Antifraudă

conduce investigaţiile administrative antifraudă a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene a lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte nereguli


17

Rel

aŃia

dum

neav

oast

ră, î

n ca

litat

e de

ben

efic

iar,

cu in

stitu

Ńiile

impl

icat

e în

sis

tem

ul d

e im

plem

enta

re

i ver

ifica

re a

PO

S D

RU

2

2

, e

ste

sche

mat

izat

ă m

ai jo

s:

ACP

MIN

ISTE

RU

L FI

NA

NłE

LOR

PU

BLI

CE

AM

POSD

RU

A

utor

itate

a de

Aud

it

Min

ite

rul M

uni

i, Fa

mili

ei

i Pro

te

iei S

oia

le

O

RG

AN

ISM

INTE

RM

ED

IAR

(N

AłI

ON

AL)

Age

nŃia

NaŃ

iona

lă p

entru

O

cupa

rea

ForŃe

i de

Mun

că

8 O

RG

AN

ISM

E

INTE

RM

ED

IAR

E

(RE

GIO

NA

LE)

M.M

.F.P

.S.

Cur

tea

Euro

pean

ă de

A

udit

Ofi

ciu

l Eu

rop

ean

de

Lu

ptă

An

tifr

au

dă

O

RG

AN

ISM

INTE

RM

ED

IAR

(N

AłI

ON

AL)

MIN

ISTE

RU

L ED

UC

AłIE

I, C

ERC

ET

RII

I IN

O

RII

O

RG

AN

ISM

E

INTE

RM

ED

IAR

E

2 O

. I. S

TAB

ILIT

E P

RIN

LI

CIT

AłI

E P

UB

LIC

Ă

Dep

arta

men

tul d

e Lu

ptă

Antif

raud

ă

O

RG

AN

ISM

INTE

RM

ED

IAR

(N

AłI

ON

AL)

C.N

.D.I.

P.T

.

BE

NE

FIC

IAR

B

EN

EFI

CIA

R

B

EN

EFI

CIA

R

B

EN

EFI

CIA

R

B

EN

EFI

CIA

R


18

II. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI2.1 Managementul Proiectului

Conform articolului 9 din contractul de finanţare, beneficiarul trebuie să asigure managementul şi implementarea

proiectului în concordanţă cu prevederile contractului, a legislaţiei comunitare şi naţionale şi a instrucţiunilor emise de

AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici din domeniu.

Pentru a realiza aceasta cerinţă Beneficiarul trebuie sa asigure managementul proiectului care constă în totalitatea

activităţilor de planificare, monitorizare şi control ce trebuie realizate în cadrul proiectului pentru a asigura îndeplinirea

obiectivelor acestuia în conditiile prevăzute de contract.

Pe baza planificării proiectului stabilită în faza de redactare a cererii de finanţare, beneficiarul trebuie să realizeze o

detaliere a activităţilor necesare pentru a atinge obiectivele propuse. Această planificare detaliată implica definirea

elementelor care să permită exercitarea unui control eficient, minimizând prin aceasta apariţia unor decalaje semnificiative

în implementare.

În cadrul planificării se pleacă de la descrierea proiectului şi a obiectivelor acestuia, se stabilesc etapele şi activităţile ce

trebuie realizate în fiecare fază a proiectului, dependenţele dintre acestea şi rezultatele aşteptate ca urmare a realizării

fiecărei activităţi. Stabilirea activităţilor trebuie realizată la nivelul unui grad de detaliere care să permită monitorizarea

şi controlul facil al derulării fiecarei etape şi a întregului proiect.

De asemenea, Beneficiarul va stabili/selecta echipa de management a proiectului ce va fi responsabilă cu managementul

general al acestuia, cât şi ceilalţi membrii ai echipei de implementare ce vor realiza efectiv activităţile identificate cu

scopul atingerii obiectivelor propuse. Pentru fiecare activitate ce va fi realizată în cadrul proiectului se planifică detaliat

necesarul de resurse, se stabilesc responsabilităţile în cadrul entităţii beneficiarului, se estimează şi se programează

durata acestora şi nu in ultimul rând se identifică şi analizează riscurile ce pot apărea pe parcursul implementării

proiectului.

Documentele ce sunt create în faza de planificare a proiectului şi care privesc aspectele menţionate mai sus poartă

denumirea de documente de management ale proiectului. Acestea includ descrierea obiectivului şi a ariei de acoperire a

proiectului, livrabilele care trebuie realizate, activităţile necesare în vederea creării tuturor livrabilelor şi a validării calităţilor

acestora (încadrate în etape ale proiectului), planul resurselor şi eşalonarea în timp a activităţilor, dependenţele între

activităţi şi dependenţele externe ale proiectului, evaluarea şi managementul riscului, punctele de control al progresului

proiectului, cerinţele privind calitatatea şi nu in ultimul rând bugetul proiectului şi eşalonarea acestuia în timp.

Documentele de management ale proiectului pot suferi modificări pe parcursul acestuia atunci când este necesară

actualizarea lor, acestea fiind un instrument de comunicare a modalităţii de implementare a proiectului către conducerea

beneficiarului, echipa de proiect şi entităţi externe interesate asupra evoluţiei acestuia.

În timpul implementării activităţilor din fiecare etapă identificată, managerul de proiect monitorizează şi controlează

activităţile şi rezultatele realizate faţă de cele planificate atât din punct de vedere a calităţii rezultatelor cât şi din punct

de vedere a duratei şi resurselor alocate pentru fiecare activitate.


19

Monitorizarea se realizează atât la nivelul resurselor (ex. monitorizarea efortului membrilor echipei cu ajutorul fişelor de pontaj), proceselor şi rezultatelor obţinute, cât şi la nivelul planificării realizate în cadrul proiectului, astfel încât să cunoască permanent starea acestuia.

În punctele de control ale proiectului stabilite în planificarea iniţială, managerul de proiect împreună cu membrii echipei de implementare vor realiza controlul acestuia verficând progresul realizat în comparaţie cu planificarea, situaţia bugetului şi a resurselor din proiect, cât şi calitatea rezultatelor obţinute.

În cazul în care se constată o deviaţie în realizarea activităţilor faţă de planificarea iniţială, este recomandat ca managerul de proiect împreună cu expertii implicaţi în activităţile respective să realizeze un plan de excepţie care să explice situaţia apărută, să prezinte consecinţele necorectării situaţiei de excepţie şi opţiunile existente pentru corectarea acesteia împreună cu planul de implementare a opţiunilor şi recomandări. Măsurile corective ce au fost decise vor fi incluse în documentele de management ale proiectului, cu implicaţii în implementarea acestuia astfel încât prin planificarea revizuită să se respecte obiectivele proiectului în termeni de timp, calitate şi resurse. În măsura în care deviaţia intervenită modifică planul de implementare a activităţilor aşa cum a fost el transmis către AMPOSDRU/OI responsabil, Beneficiarul are obligaţia de a înainta AMPOSDRU/OI o Notificare, conform clauzelor contractuale.

La sfârsitul fiecarei etape a proiectului managerul de proiect împreună cu echipa de implementare trebuie sa evalueze rezultatele acesteia şi să realizeze o planificare în detaliu pentru următoarea etapă a proiectului având în vedere posibilele modificări apărute în etapa anterioară care pot afecta desfăşurarea acestuia.

Rezultatele monitorizarii şi controlului proiectelor sunt rapoartele de raportare ce trebuie întocmite de beneficiar. Mai multe detalii pot fi găsite în sectiunea VI - Monitorizarea şi raportarea la nivelul proiectului.

Un alt aspect ce trebuie considerat în cadrul proiectelor este managementul livrabilelor, aceasta fiind o componentă importantă în cadrul controlului proiectului deoarece are ca obiect controlul livrabilelor care sunt produse, cunoaşterea localizării lor la orice moment în timp, cunoaşterea responsabilităţii pentru producerea fiecărui livrabil cât şi cunoaşterea ultimei versiuni a fiecărui livrabil. Managementul livrabilelor menţine fişiere şi o bibliotecă a tuturor produselor proiectului, controlează accesul la ele şi menţine informaţii referitor la starea lor. Acesta este folositor şi în cazul unui audit al proiectului, toate variantele livrabilelor fiind disponibile şi uşor de identificat. Mai multe detalii pot fi găsite în secţiunea 5.10.

În cazul în care în cadrul proiectului este necesară achiziţionarea de produse sau servicii din exteriorul entităţii Beneficiarul trebuie să aplice Managementul achiziţiilor. O dată identificată necesitatea achiziţionării de produse sau servicii, este necesară planificarea achiziţiilor, descrierea produselor sau serviciilor ce trebuie achiziţionate, realizarea cererii de ofertă, primirea ofertelor, evaluarea şi selecţia furnizorului, negocierea şi încheierea contractului cu furnizorul, derularea şi finalizarea contractului. Mai multe detalii se găsesc în sectiunea IV – Achiziţii publice în cadrul proiectului.

În cadrul managementului de proiect un loc important îl ocupă analiza riscurilor proiectului. Riscul este reprezentat de un eveniment nesigur sau un set de circumstanţe care odată aparute au un efect negativ în atingerea obiectivelor proiectului. Managementul riscurilor este abordarea care permite identificarea, evaluarea şi analiza riscurilor într-un proiect pentru a realiza transferul, reducerea sau eliminarea riscurilor acolo unde este posibil sau planificarea pentru controlul riscurilor.

Riscurile identificate în cadrul unui proiect pot fi prevenite (punând în practică contra-măsuri care fie opresc producerea riscului fie previn impactul sau asupra proiectului), diminuate (prin reducerea probabilităţii materializarii riscului sau limitarea impactului la un nivel acceptabil) sau transferate către o terţă parte. În cazul în care nici o măsură dintre cele de mai sus nu se poate aplica, se poate crea un plan de rezervă în care sunt planificate acţiunile ce trebuie realizate în momentul apariţiei riscului.


20

În cadrul managementului de proiect este inclus şi managementul resurselor umane ce constă in abilitatea managerului de proiect de a conduce şi direcţiona echipa de proiect. Extinzând aria, acesta constă şi în colaborarea cu toţi cei care contribuie sau sunt interesaţi de proiect în scopul realizării obiectivelor stabilite pentru proiect.

Un prim pas în managementul echipei de proiect este identificarea şi alocarea rolurilor, responsabilitatilor şi a relaţiilor de raportare pentru membrii echipei de proiect având in vedere poziţionarea în organizaţie, specializarea cât şi relaţiile interpersonale dintre aceştia. Pe parcursul derulării proiectului managerul de proiect trebuie să aibă în vedere stabilirea unor reguli de colaborare între membrii echipei de proiect, să-i motiveze pentru a creşte performanţa echipei, să realizeze managementul conflictelor şi să evalueze performanţele membrilor echipei.

Managementul persoanelor cheie pentru proiect constă în identificarea persoanelor cheie ce pot contribui sau sunt interesate de proiect, analiza şi documentarea relaţiei proiectului cu persoanele respective, identificarea modului în care aceştia contribuie sau influenţează proiectul şi stabilirea strategiei şi a acţiunilor pentru managementul persoanelor cheie.

Marketingul proiectului este destinat comunicării stadiului şi rezultatelor proiectului către conducerea beneficiarului, echipa de proiect, persoanelor cheie pentru proiect şi mediului extern al proiectului. Responsabilitatea marketingului proiectului, comunicării în exterior asupra proiectului, aparţine atât managerului de proiect cât şi intregii echipe, modalităţile de marketing putând fi atât cele uzuale cât şi cele ce ţin de atitudinea şi etica membrilor echipei. Mai multe detalii pot fi gasite în secţiunea IX – Informare şi Publicitate.

În faza de încheiere a proiectului, managerul de proiect împreuna cu echipa realizează activităţile rămase în proiect urmărind atingerea în totalitate a obiectivelor propuse, pregătesc rapoartele de raportare finale, evaluează succesul proiectului, contribuţia fiecărui membru şi se dizolvă echipa de proiect. La încheierea proiectului este indicat să se realizeze şi un audit al acestuia pentru a avea certitudinea că obiectivele au fost atinse în totalitate şi că nu există aspecte neconforme cu contractul. Aspecte privind auditarea proiectului sunt prezentate detaliat în cadrul capitolului X – Verificarea, controlul şi auditul proiectului.

Prin aplicarea managementului de proiect sub toate aspectele sale în implementarea proiectului, Beneficiarul va putea monitoriza proiectul şi va deţine controlul asupra progresului proiectului asigurând atingerea obiectivelor dorite.

2.2 Echipa de management a proiectului

Echipa de Management a proiectului şi experţii (pe termen lung şi pe termen scurt) implicaţi în realizarea unei activităţi sau unui grup de activităţi în cadrul proiectului formează Echipa de Implementare a proiectului.

În echipa de management a proiectului trebuie să fie incluse numai persoane care deţin sau urmează să deţină un raport juridic cu organizaţia pe care o reprezentaţi, în calitate de beneficiar, pentru perioada de implementare a proiectului.

Echipa de management a proiectului trebuie să cuprindă cel puţin un manager de proiect, un responsabil financiar şi un consilier juridic sau un expert cu studii juridice.

Cu excepţia consilierului juridic, persoanele care fac parte din echipa de management a proiectului, inclusiv managerul de proiect şi responsabilul financiar îşi pot desfăşura activitatea, după caz :

în cadrul unor raporturi juridice de muncă (precum raporturi juridice de muncă generate de încheierea unui contract individual de muncă, raporturi de serviciu) sau

în afara unor raporturi juridice de muncă (precum contract civil de prestări servicii încheiat în temeiul prevederilor din Codul civil).


21

Consilierul juridic din echipa de management îşi va putea desfăsura activitatea doar în baza unui contract individual de muncă sau a unui raport de serviciu în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic cu completările ulterioare.

Responsabilul financiar implicat în echipa de management a proiectului trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi cu profil economic sau tehnic şi să aibă experienţă profesională relevantă în domeniu.

Consilierul juridic implicat în echipa de management a proiectului trebuie să fie definitiv şi să fie membru al unei asociaţii profesionale a consilierilor juridici (constituită în conformitate cu reglementările legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice). Consilierul juridic/expertul cu studii juridice trebuie să aibă experientă profesională şi bune cunoştinţe de drept civil, drept comercial, dreptul muncii şi cunoştinţe temeinice în domeniul achiziţiilor publice.

Prin introducerea ca opţiune a angajării unui expert cu studii juridice, nu s-a intenţionat crearea unei noi profesii sau impunerea unor anumite standarde profesionale pentru aceştia. De asemenea, nu se solicită ca aceştia să fie membrii ai vreunei asociaţii profesionale.

Expert cu studii juridice în accepţiunea AMPOSDRU înseamnă un expert care să aibă studii superioare pe termen lung, cu profil juridic.

Experţii responsabili pentru realizarea activităţilor în cadrul proiectului pot fi experţi pe termen lung (responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de minimum 6 luni consecutive) sau experţi pe termen scurt (responsabili pentru realizarea unei/unor activităţi în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive).

2.3 Obligaţiile contractuale ale Beneficiarului

Care sunt obligaţiile principale ale Beneficiarului3?

În conformitate cu Articolul nr. 9 din contractul de finanţare, obligaţiile principale ale beneficiarului vizează:

Beneficiarul trebuie să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.

Implementarea proiectului trebuie să se desfăşoare în conformitate cu:1. prevederile contractului de finanţare, inclusiv anexele acestuia;2. cadrul legislativ comunitar şi naţional;3. instrucţiunile emise de AMPOSDRU după semnarea contractului de finanţare;4. ghidul solicitantului aferent cererii de propuneri de proiecte în cadrul căreia a fost solicitată finanţarea.

Din punct de vedere tehnic şi financiar, proiectul trebuie să îşi atingă toţi indicatorii propuşi în cererea de finanţare. În cazul în care nu au fost atinse toate obiectivele şi indicatorii asumaţi, AMPOSDRU/OI responsabil poate decide diminuarea valorii finale a plăţilor efectuate, proporţional cu gradul de realizare al obiectivelor.În consecinţă, beneficiarul trebuie să depună toate eforturile pentru finalizarea cu succes a proiectului.În cazul în care contractul de finanţare este reziliat din culpa Beneficiarului, respectiv beneficiarul nu respectă punctele 1, 2, 3 şi 4 de mai sus, acesta va fi exclus de la participarea la alte cereri de propuneri de proiecte şi de la acordarea finanţării nerambursabile pentru o perioadă de 2 (doi) ani.3 Toate responsabilităţile Beneficiarului sunt prezentate distinct în cadrul contractului de finanţare


22

Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AMPOSDRU pentru implementarea proiectului, atât pentru acţiunile sau inacţiunile sale, cât şi ale partenerului/partenerilor.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul nu poate justifica neîndeplinirea obligaţiilor contractuale din cauza unuia dintre partenerii implicaţi în proiect sau a unuia dintre subcontractorii săi. Beneficiarul este singurul responsabil pentru implementarea deplină a tuturor activităţilor proiectului. De asemenea, orice depăşire a bugetului total aprobat al proiectului va fi în responsabilitatea Beneficiarului şi va fi acoperită din alte surse decât contribuţia proprie la proiect.La momentul depunerii cererii de finanţare şi semnării Acordului de Parteneriat, se consideră că Beneficiarul a obţinut confirmarea implicării partenerilor pentru derularea activităţilor propuse, cel puţin până la finalizarea proiectului. În plus, decizia de acordare a finanţării a fost luată şi pe baza evaluării capacităţii operaţionale şi financiare a consorţiului ca întreg şi nu pentru fiecare membru în parte.

Beneficiarul este obligat să respecte prevederile cuprinse în cererea de finanţare referitoare la asigurarea

conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi naţionale, în special cele privind achiziţiile publice, egalitatea de şanse şi

nediscriminarea, informarea şi publicitatea, dezvoltarea durabilă şi ajutorul de stat, acolo unde este cazul.

Respectarea articolului de mai sus se va verifica pe baza rapoartelor tehnice trimestriale, a rapoartelor tehnico-financiare

şi a documentelor justificative. În cazul în care AMPOSDRU/OI responsabil consideră că Beneficiarul nu respectă cadrul legislativ din articolul de mai sus, AMPOSDRU poate lua decizia aplicarii unor corectii financiare sau în cazul rezilierii contractului de finanţare, excluderea beneficiarului de la participarea la alte cereri de propuneri de proiecte şi de la acordarea finanţării nerambursabile pentru o perioadă de 2 (doi) ani.

Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă analitică a proiectului, utilizând conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu dispoziţiile legale.Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert contabil/contabil autorizat în conditiile legii care va semna şi data documentele contabile aferente operatiunilor din cadrul proiectului.Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea Beneficiarului cheltuielile efectuate în cadrul Proiectului vor fi ştampilate cu menţiunea „Solicitat rambursare FSE - POSDRU” în vederea evitării dublei finantări.Pentru detalii privind contabilitatea proiectului, vă rugăm să consultaţi secţiunea specifică din prezentul Manual (Capitolul 5.8).

În situaţia în care implementarea proiectului presupune achiziţionarea de bunuri, servicii sau execuţia de lucrări, Beneficiarul are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice sau ale instrucţiunilor emise de AMPOSDRU în cazul în care Beneficiarul nu reprezintă Autoritate Contractantă în sensul legislatiei nationale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene în vigoare privind achiziţiile publice constituie condiţie obligatorie pentru primirea şi utilizarea finanţării nerambursabile din FSE prin POSDRU. Pentru detalii privind modalitatea de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul unui proiect finanţat din POSDRU vă rugăm să consultaţi secţiunea IV „Achiziţii publice” din prezentul manual.

Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare privind achiziţiile publice constituie încălcare a prevederilor contractuale şi poate conduce la reducerea finanţării nerambursabile acordate şi/sau recuperarea tuturor fondurilor nerambursabile acordate pentru proiect. În acest sens, AMPOSDRU poate lua decizia excluderii beneficiarului de la participarea la alte cereri de propuneri de proiecte şi de la acordarea finanţării nerambursabile pentru o perioadă de 2 (doi) ani.


23

Beneficiarul are obligaţia de a raporta stadiul implementării proiectului prin transmiterea de rapoarte tehnice şi financiare în conformitate cu Anexa 11a contractului de finanţare – Raport tehnico-financiar.

Pentru asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor finanţate prin POS DRU, Beneficiarul trebuie sa întocmească rapoarte de progres (tehnice şi financiare). În funcţie de stadiul implementarii proiectelor, AM/OI responsabil poate adresa recomandări Beneficiarului pentru accelerarea procesului de implementare, poate aproba un calendar al activităţilor revizuit, sau în cazul unor întârzieri semnificative poate rezilia contractul de finanţare, cu recuperarea sumelor plătite necorespunzator, acolo unde e cazul. Pentru detalii, vă rugăm să consultaţi capitolul VI „Monitorizarea proiectelor” al prezentului manual.

Beneficiarul are obligaţia de a respecta prevederile Directivei CE/95/46 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.677/2001, precum şi prevederile Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.506/2004.

Beneficiarul va informa persoanele din grupul ţintă al proiectului despre obligativitatea sa de a furniza datele lor personale, cu respectarea dispoziţiilor legale menţionate. În acest sens, participanţii vor semna o declaraţie prin care îşi dau acordul privind utilizarea şi publicarea datelor personale. Totodată, Beneficiarul va demara procedurile legale în vederea înregistrării ca operator de date cu caracter personal, la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date).

Beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia [AMPOSDRU sau OI responsabil], Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit, Departamentului de Luptă Anti-fraudă, Comisiei Europene, Curţii Europene de Conturi şi/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanţării nerambursabile, la cerere şi în termen, documentele şi/sau informaţiile solicitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la faţa locului.

În vederea efectuării verificărilor prevăzute mai sus, Beneficiarul/Partenerii se angajează să acorde dreptul de acces neîngrădit la locurile şi spaţiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice şi să pună la dispoziţie documentele solicitate privind gestiunea tehnică şi financiară a proiectului, atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi arhivate astfel încât să permită verificarea lor. În cazul nerespectării prevederilor de mai sus, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din FSE, cofinanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite din fonduri de la bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

Beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.

Beneficiarul unui proiect finanţat din POSDRU are obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006. Beneficiarul este obligat să informeze AMPOSDRU/OI responsabil cu privire la locaţia arhivării documentelor, în termen de 3 (trei) zile de la primirea unei astfel de solicitări.Documentele originale pot viza documente contabile, documente privind achiziţiile publice, rapoarte de progres, alte documente aferente implementarii proiectelor. Documentele originale vor fi pastrate atât la nivelul Beneficiarului cât şi la nivelul Partenerului/Partenerilor, după caz.


24

În cazul nerespectării prevederilor de a păstra toate documentele originale, Beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă Proiectului, reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă din cofinanţarea FSE precum şi cofinanţarea aferentă alocată din fonduri de la bugetul de stat, inclusiv dobânzile şi/sau penalităţile aferente calculate conform legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul se obligă să menţină exploatarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate şi lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului pe o perioadă de cel puţin 3 (trei) ani după finalizarea proiectului.

Ca o cerinţă particulară în vederea asigurării sustenabilităţii proiectului, Beneficiarul se obligă să menţină destinaţia şi să asigure exploatarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate şi lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului pe o perioadă de cel puţin 3 (trei) ani după finalizarea Proiectului.Nerespectarea acestei cerinţe, atrage după sine declararea cheltuielilor respective drept neeligibile, urmând ca sumele plătite necorespunzator să fie recuperate de către AM/OI responsabil.

2.4 Perioada de implementare a proiectului

Pentru înţelegerea corectă a implicaţiilor semnării şi derularii unui proiect trebuie făcută distincţia între următorii termeni: perioada de valabilitate a contractului şi perioada de implementare, data de începere a derulării proiectului.Alţi termeni relevanţi în contextul implementării proiectelor vizează: data de finalizare a proiectului, durata de eligibilitate a proiectului.

Care este perioada de valabilitate a contractului?Data intrării în vigoare a contractului este data ultimei semnături. Contractul îşi va produce efecte până la data de 31 Decembrie 2021, Beneficiarul având obligaţia de a păstra documentele aferente proiectului pâna la data respectivă.

Care este perioada de implementare a proiectului?Perioada de implementare a proiectului este exprimată în luni calendaristice şi specificată la Art. 2 din Contractul de finanţare nerambursabilă. Ca regulă generală, perioada de implementare a proiectelor este cea definită în cadrul cererii de finanţare, asa cum a fost ea aprobată în urma selectării proiectului. Ulterior semnării contractului de finanţare, perioada de implementare poate fi redusă sau extinsă, în acest ultim caz fară însă a depăşi perioada maximă prevăzută în cadrul Ghidului solicitantului – Condiţii specifice.

Care este data de începere a derulării proiectului?Pentru monitorizarea corecta a perioadei de implementare a proiectului, trebuie avută in vedere data de începere a proiectului. Data de începere a implementării proiectelor poate fi data Notificarii de demarare a proiectului emisă de AMPOSDRU, sau o alta dată stabilită prin contractul de finanţare, după caz.Perioada de implementare a proiectului va fi considerată începând cu data de începere a derularii proiectului.

Atenţie!Dacă data de începere a implemetării proiectelor depăşeşte cu 3 (trei) luni data de demarare a proiectului, din motive imputabile dumneavoastră, contractul se consideră reziliat de drept.

Care este data finalizării proiectului?Data finalizării proiectului poate fi ultima zi de implementare a proiectului, ţinând cont de data de începere a demarării proiectului sau o dată anteriară acesteia, dacă activităţile sunt implementate mai rapid.


25

Ca o regulă de bază a implementarii proiectelor, toate activităţile proiectului trebuie să fie efectuate şi finalizate, nu mai târziu de ultima lună din perioada de implementare.

Care este perioada de eligibilitate a cheltuielilor?Ca regulă generală, sunt eligibile doar cheltuielile angajate şi plătite în perioada de implementare a proiectului. Orice activitate efectuată înainte sau după perioada de implementare a proiectului nu va fi luată în considerare ca fiind relevantă pentru succesul proiectului. De asemenea, costurile implicate pentru aceste activităţi vor fi declarate neeligibile.

Notă:Sunt eligibile cheltuielile angajate în perioada de implementare a proiectului şi plătite ulterior, aceste cheltuieli putând fi introduse în cererea de rambursare intermediară/finală doar după plata acestora. Fac excepţie de la această regulă doar cheltuielile aferente serviciilor de audit financiar extern, care pot fi plătite ulterior transmiterii cererii de rambursare finală.

Sustenabilitatea proiectului

După finalizarea proiectului, Beneficiarul va întreprinde toate eforturile pentru asigurarea sustenabilităţii proiectului aşa cum a prevăzut în cererea de finanţare transmisă şi aprobată de AMPOSDRU/OI responsabil.Ca o cerinţă particulară în vederea asigurării sustenabilităţii proiectului, Beneficiarul se obligă să menţină destinaţia şi să asigure exploatarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate şi lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului pe o perioadă de cel puţin 3 (trei) ani după finalizarea Proiectului.

Schema generală de implementare a proiectului

Un exemplu al celor mai importante etape ale implementării proiectului este prezentat în schema de mai jos.


26

2.5 Subcontractarea activităţilor în cadrul proiectului

În Ordinul nr. 3/185/2008 - Ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin programul operaţional sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013»), termenul de subcontract/subcontractare se defineşte astfel:Subcontract/subcontractare - în cazul finanţărilor nerambursabile acordate în baza unui contract de finanţare (de grant), subcontractul reprezintă acel acord scris prin care Beneficiarul încredinţează o parte limitată a acţiunii unei terţe persoane, alta decât entităţile partenere.

Partenerul/Partenerii au posibilitatea de a subcontracta şi ei anumite activităţi din cadrul proiectului, dacă acest lucru a fost prevăzut în Acordul de Parteneriat.

Subcontractorii nu sunt parteneri sau asociaţi şi sunt subiecţii procedurilor de achiziţii publice, în concordanţă cu prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor prevederi europene privind achiziţiile publice, asa cum sunt ele prezentate în cadrul capitolului IV „Achiziţii publice în cadrul proiectului” al prezentului manual.

Conform Articolului 10, alin. (2) din contractul de finanţare valoarea maximă care va face obiectul subcontractării nu poate depăşi 30% din valoarea contractului de finanţare (valoarea totală eligibilă a proiectului). Acest procent se va aplica tuturor subcontractelor semnate atât de către Beneficiar cât şi de către Partener/Parteneri, acolo unde este cazul.Valoarea maximă a subcontractării nu include contractele de achiziţie publică care au ca obiect furnizarea de produse (contracte de furnizare), aceastea căzând sub incidenta cheltuielilor de tip FEDR (10% pentru AP 1-5 inclusiv, 15% pentru AP 6) şi a categoriei de cheltuieli aferente managementului de proiect (materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar).

De asemenea, activităţile privind managementul proiectului, care sunt în responsabilitatea beneficiarului, nu pot face obiectul subcontractării. Pentru echipa de management se vor respecta prevederile specificate în Ghidul Solicitantului.

În cazul subcontractării unor activităţi din cadrul proiectului, responsabilitatea totală revine în exclusivitate Beneficiarului, în conformitate cu dispoziţiile legale.

În Ordinul nr. 3/185/2008 se precizează, de asemenea, că acele cheltuieli aferente următoarelor subcontracte nu sunt eligibile pentru cofinanţare din POS DRU:a) Subcontractele care determină o creştere a costului de executare a operaţiunii, fără a aduce o valoare adaugată

proporţională;b) Subcontractele încheiate cu intermediari sau consultanţi, în temeiul cărora plata se defineşte în procente din costul

total al proiectului, cu excepţia cazurilor în care o asemenea plată este justificată de beneficiarul final, cu referire la valoarea reală a lucrărilor sau serviciilor furnizate.

Pentru toate subcontractele, subcontractorii se angajează să furnizeze organismelor de audit şi de control toate informaţiile necesare privind activităţile subcontractate. În acest sens, în calitate de beneficiar aveţi obligaţia de a asigura disponibilitatea tuturor informaţiilor prin contractul încheiat cu subcontractorul sau cu subcontractorii.

Pentru exemplificare în cele ce urmează vor fi prezentate unele exemple privind tipuri de activităţi ce pot face obiectul unei subcontractări precum şi cele care sunt excluse din această categorie. Următoarele tipuri de activităţi, fără a se limita la, pot face obiectul unei subcontractări:- Diverse servicii specializate pentru care Beneficiarul/Partenerii nu au expertiza necesara şi reprezintă doar o parte


27

limitată din activităţile proiectului (formare profesională, consiliere profesională, testare psihologică, studii, sondaje, etc).

- Servicii de sonorizare, interpretariat, etc. necesare desfăsurării unei sesiuni de formare- Servicii de tipărire materiale pentru sesiuni de formare - Servicii de auditorul financiar extern.

Experţii echipei de de implementare (cu excepţia celor din echipa de management) care sunt înregistraţi ca persoană fizică autorizată (PFA)4, nu cad sub incidenţa activităţilor subcontractate, cu condiţia ca patrimoniul de afectaţiune al acestora (imobile, echipamente, etc.) sa nu fie folosit în desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.Ca regulă generală, următoarele tipuri de activităţi nu fac obiectul subcontractării:

- Servicii de cazare a participanţilor şi/sau a formatorilor - Servicii de transport a participanţilor şi/sau a formatorilor - Servicii de închiriere a sălilor de conferinţă/seminar - Servicii de leasing - Servicii de catering (masa oferită participanţilor şi/sau formatorilor)

Totuşi, unele activităţi enumerate mai sus pot face obiectul subcontractării în următoarele situaţii: - Dacă beneficiarul apelează la o firmă de organizare de evenimente, aceasta incluzând în factura inclusiv

cheltuieli legate de cazare, transport, catering, etc.- Dacă se angajează o firmă de intermediere care să asigure transportul participanţilor şi/sau a trainerilor.

Aşa cum s-a precizat mai sus, o categorie specifică de cheltuieli, care sunt adesea subcontractate sunt cele cu experţii implicaţi în proiect. Cheltuielile aferente acestora pot fi incluse într-o linie bugetară sau alta în funcţie de natura experţilor, astfel:- Cheltuielile cu experţii furnizaţi de subcontractor vor fi incluse în valoarea totală subcontractată, inclusă în categoria

de costuri „Alte tipuri de costuri” din bugetul cererii de finanţare;- Valoarea onorariilor aferente experţilor implicaţi în echipa de implementare a proiectului (alţii decât cei furnizaţi de

subcontractor) va fi inclusă în valoarea totală pentru categoria de costuri „Resurse umane” din bugetul cererii de finanţare.

III. RELAŢII DE PARTENERIAT

Beneficiarul, în calitate de solicitant trebuie să fie o organizaţie legal constituită în România, respectiv persoană juridică de drept public sau privat, cu sau fără scop patrimonial, cu sediul social în România.

În conformitate cu art.5 si art.8 din Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European, solicitantul poate transmite cererea de finanţare nerambursabilă în parteneriat având parteneri naţionali sau transnaţionali. În cazul depunerii unei cereri de finanţare nerambursabilă în parteneriat este obligatorie completarea şi semnarea unui acord de parteneriat ce trebuie sa respecte condiţii de validitate minime şi să cuprindă anumite elemente.

În cazul semnării Acordului de parteneriat, următoarele principii trebuie respectate: a) Durata Acordului de parteneriat trebuie să acopere cel puţin perioada de implementare a proiectului;b) Acordul de Parteneriat trebuie completat în limba română, semnat atât de către reprezentantul mandatat de

solicitant/beneficiar cât şi de reprezentanţii mandataţi ai partenerilor şi stampilat atât de solicitant/beneficiar cât şi de către parteneri. Indiferent de numărul partenerilor implicaţi în implementarea unui proiect, va fi semnat un singur Acord de parteneriat, în mai multe exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru AM POS DRU;

4 Infiinţată în baza OUG nr.44/2009 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, între-

prinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificarile şi completările ulterioare


28

c) Legea aplicabilă Acordului de parteneriat este legea românească;d) Acordul de parteneriat constitutie Anexa obligatorie a Cererii de finanţare şi trebuie transmis prin poştă

sau servicii de curierat către AMPOSDRU împreuna cu declaraţiile finale, cerute conform Ghidului Solicitantului;

e) Acordul de parteneriat însoţeşte Cererea de finanţare, detaliile acesteia fiind legate în mod direct de obiectul parteneriatului. Astfel, partenerii vor trebui să implementeze proiectul în conformitate cu metodologia, termenele şi alte specificaţii prevăzute în cererea de finanţare.

f) Urmare semnării unui contract de finanţare între Beneficiar şi AMPOSDRU/OI, clauzele acestuia vor fi aplicabile mutatis mutandis şi partenerilor. Drept consecinţă, partenerilor li se vor aplica atât prevederile contractului de finanţare cât şi cele ale Acordului de Parteneriat, unde este aplicabil.

g) Contribuţia proprie a organizatiilor partenere se realizează sub forma financiară (contribuţia în natură nu este eligibilă);

h) Achiziţii în cadrul proiectului pot fi făcute de către beneficiar sau partenerul/partenerii acestuia conform acordului părţilor;

i) Partenerii aplicanţi participă în realizarea şi implementarea operaţiunii, iar respectivele costuri sunt eligibile în aceeaşi masură cu cele ale beneficiarului grantului;

j) Beneficiarul sau partenerul/partenerii acestuia au opţiunea de a subcontracta. Subcontractorii nu sunt consideraţi nici parteneri, nici asociaţi, aplicându-li-se dispoziţiile achiziţiilor publice conform instrucţiunilor AM; indiferent de repartizarea între beneficiar şi partener/parteneri a cuantumului subcontractării, pe ansamblu proiectului trebuie să se respecte procentul maxim de subcontractare stabilit de AM;

k) Aplicantul va acţiona în calitate de lider de consorţiu şi, dacă va fi selectat, ca parte contractantă (“Beneficiarul”).

Partenerii trebuie să fie organizaţii legal constituite în ţara de origine. Partenerii transnaţionali trebuie să fie organizaţii din Statele Membre ale Uniunii Europene. Totodată, partenerii trebuie să fie organizaţii similare categoriilor de beneficiari eligibili pentru respectivele cerere de propuneri de proiecte sau să demonstreze că în obiectul de activitate al instituţiei pe care o reprezintă se află şi activitatea/activităţile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.Partenerii trebuie să fie implicati în cel putin două din următoarele aspecte ale proiectului:

− Pregătirea proiectului (partenerii au fost implicaţi în dezvoltarea proiectului; proiectul este elaborat în comun);− Implementarea proiectului (partenerii implicaţi în această etapă sunt responsabili de coordonarea anumitor

activităţi din proiect şi/sau implementarea anumitor activităţi din proiect pentru atingerea rezultatelor corespondente, asigurând totodată soluţionarea eventualelor probleme apărute în implementarea proiectului; mai mulţi parteneri pot contribui la realizarea aceluiaşi set de activităţi);

− Expertiză şi resurse umane pentru implementarea proiectului (partenerii pot contribui la activităţile referitoare la managementul proiectului, cum ar fi activităţile legate de managementul general al proiectului, achiziţii publice, informare şi publicitate, controlul implementării proiectului, etc.);

− Finanţarea proiectului (partenerii pot contribui financiar la realizarea proiectului - asigurarea contribuţiei minime eligibile a solicitantului).

Partenerii implicaţi în proiect au o serie de drepturi şi obligatii în calitatea lor de parteneri principali (Beneficiar) sau doar parteneri, cu privire la semnarea cererii de finanţare, consultarea cu restul partenerilor, propuneri de modificare a proiectului, asigurarea managementului de proiect, respectarea termenelor de derulare a proiectului şi decontarea cheltuielilor, îndeplinirea obiectivelor din proiect, precum şi colaborarea şi susţinerea derulării proiectului prin furnizarea de expertiză şi resurse umane pentru activităţile de care sunt responsabili.

Conform Acordului de Parteneriat, sumele implicate în proiect de catre Partener(i), se vor deconta în baza documentelor justificative (factură, contract, raport de activitate, bon fiscal, etc), numai după efectuarea plăţii acestora.

Potrivit cadrului legal in vigoare, în funcţie de natura operaţiei şi încadrarea Partenerilor ca persoană impozabilă în sfera taxei pe valoarea adăugată, decontarea se va face pe bază de factură (persoane impozabile – în general) sau alte documente justificative (persoane neimpozabile).


29

Transferurile financiare între parteneri vor fi făcute în termenele stabilite în acordul de parteneriat.

Pentru a discuta de încadrarea în sfera de impozitare TVA, în primul rând trebuie stabilită încadrarea juridică a fiecărui parteneriat şi apoi studiată fiecare operaţiune desfăşurată.

Aspectele generale de care trebuie ţinut cont pentru a determina dacă trazacţia intră sau nu în sfera de impozitare TVA, aşa cum sunt definite în art. 126, alin. (1) Cod Fiscal sunt:

i. unul sau mai mulţi parteneri sunt persoane impozabileii. operaţiunea desfăşurată este realizată pe teritoriul Romaniei (locul prestării este România)iii. operaţiunea desfăşurată este considerată a fi operaţiune „cu plată”iv. activitatea desfăşurată intră în sfera de impozitarea TVA (activitate comercială)

Dacă sunt îndeplinite cumulativ aceste condiţii, discutăm de operaţiuni impozabile în România din punct de vedere al TVA. Conform art 155 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele impozabile5 care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, altele decat livrările/prestările fără drept de deducere a taxei, conform art.141 alin. (1) şi (2) sunt obligate la întocmirea facturii ca document doveditor al tranzacţiei efectuate. Pentru restul operatorilor economici/persoanelor neimpozabile, care nu îndeplinesc cumulativ condiţiile mai sus menţionate nu există obligativitatea întocmirii facturii.

Totodată, trebuie ţinut cont de faptul că Legea 571/2003 privind Codul Fiscal prevede excepţii de la regulile generale permiţând pentru anumite operaţiuni (închiriere, învăţământ, etc) scutirea de la taxa pe valoarea adaugată şi pe cale de consecinţă scutirea de la facturare.

În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (4) din Codul Fiscal coroborat cu punctul 3 din Normele de Aplicare ale Codului Fiscal, instituţiile publice şi organizaţiile fără scop patrimonial nu sunt persoane impozabile atâta timp cât natura activităţilor prestate rămâne una non-economică, după cum urmează:

- instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice. (art. 127 (4) Codul Fiscal)

- organizaţiile fără scop patrimonial sunt persoane neimpozabile dacă bunurile sau serviciile sunt acordate în mod gratuit. (punctul 3, alin. (2) Norme Metodologice).

Aşadar, taxarea transferurilor între Parteneri depinde în primul rând de natura juridică a contractului încheiat între părţi, de activitatea întreprinsă în cadrul proiectului (prestarea de servicii, vânzare de active, etc) şi nu in ultimul rând de încadrarea partenerilor ca persoane impozabile sau neimpozabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

Mai multe detalii privind relaţiile de parteneriat sunt prezentate în cadrul Ghidului privind relaţiile de parteneriat între diverse entităţi de drept public şi privat, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

5 Prin persoană impozabilă, conform art. 127 alin. (1) şi (2) din Codul Fiscal, se inţelege orice persoană care desfăşoară,

de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau re-zultatul acestei activităţi. Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.


30

IV ACHIZIŢII PUBLICE ÎN CADRUL PROIECTULUI

4.1 Respectarea regulilor privind achizitiile publice

Achiziţiile publice de produse, servicii sau lucrări necesare pentru implementarea activităţilor proiectelor finanţate din FSE prin POSDRU 2007-2013 pot fi realizate de beneficiar sau de partenerul/partenerii acestuia, naţional sau transnaţional, în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat.Beneficiarul, partenerul naţional sau partenerul transnaţional, după caz, are obligaţia să descrie obiectul fiecărei achiziţii de produse, servicii sau lucrări (specificaţiile tehnice) astfel încât să corespundă, atunci când este posibil, necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi6.

AMPOSDRU şi OI au responsabilitatea să efectueze verificări care să acopere aspecte administrative, financiare, tehnice şi fizice ale operaţiunilor finanţate. Verificările operaţiunilor includ şi verificări ale achiziţiilor publice efectuate în perioada de implementare a proiectului.

În funcţie de erorile/deficienţele constatate privind modalităţile de realizare a achiziţiilor publice prevăzute în proiect, AMPOSDRU şi OI responsabil pot aplica corecţii financiare în conformitate cu prevederile „Ghidului pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute asupra cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice”. 7

AMPOSDRU a elaborat prezenta secţiune din manual pentru a pune la dispoziţia dumneavoastră un instrument de lucru prin care sunt detaliate rolurile şi responsabilităţile fiecărei părţi implicate în procesul de implementare a proiectelor finanţate de FSE prin POSDRU 2007-2013 şi nu se substituie în nici o privinţă şi sub nici o formă prevederilor legislaţiei relevante aplicabile. În cazul unui conflict între prevederile prezentei secţiuni din ghid, dispoziţiile legislaţiei relevante în materia achiziţiilor publice şi reglementărilor comunitare, acestea din urmă vor prevala.

Atenţie!Desfăşurarea procedurii de achiziţie precum şi derularea efectivă a contractului de achiziţie publică, inclusiv plata bunurilor/serviciilor/lucrărilor achiziţionate trebuie să se încadreze în interiorul intervalului de timp prevăzut în graficul activităţilor proiectului (cuprins în cererea de finanţare – anexă a contractului de finanţare) şi după data menţionată în contractul de finanţare ca dată de incepere a demarării proiectului.Beneficiarul/partenerul are obligaţia să ia măsurile şi să întreprindă toate demersurile necesare pentru efectuarea achiziţiilor în interiorul perioadei de implementare a proiectului stabilită în contractul de finanţare.

4.2 Roluri şi responsabilităţi4.2.1 Rolul şi responsabilităţile AMPOSDRU/OI responsabil

AMPOSDRU este responsabilă pentru gestionarea şi implementarea POSDRU în conformitate cu principiile managementului financiar solid.AMPOSDRU, prin Direcţia Verificări de Management şi Monitorizare, are rolul de a verifica Beneficiarii proiectelor în procesul de achiziţii publice efectuate pentru implementarea proiectelor finanţate din Fondul Social European prin POSDRU.6 Vezi “Instrument pentru utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune - Asigurarea accesibilităţii şi nediscriminarea per-

soanelor cu disabilităţi”. (fişier disponibil în format electronic, în limba engleză, la adresa www.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative).7 Ghidul pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute asupra cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale

sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice este diponibil, în format electronic, pe site-ul AMPOS-DRU, www.fseromania.ro, secţiunea implementare,


31

În privinţa achiziţiilor de bunuri/servicii/lucrări efectuate de către Beneficiarii proiectelor de care este responsabilă, AMPOSDRU şi OI responsabil verifică dacă pentru achiziţiile prevăzute în cadrul contractului de finanţare Beneficiarul/partenerul a respectat prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi modificările ulterioare sau prevederile instrucţiunilor AMPOSDRU, după caz.

4.2.2 Rolul şi responsabilităţile Beneficiarului

În scopul achiziţionării bunurilor/serviciilor/lucrărilor prevăzute în bugetul proiectului (a se vedea în acest sens anexele contractului de finanţare), Beneficiarul/partenerul are obligaţia să aplice şi să respecte prevederile legislaţiei naţionale şi europene în materia achiziţiilor publice.

Atribuirea contractelor încheiate în scopul implementarii proiectelor finantate prin POSDRU 2007-2013 trebuie să respecte principiul liberei circulaţii a mărfurilor (Tratatul CE, articolul 28), principiul libertăţii de stabilire (articolul 43) şi principiul libertăţii de a presta servicii (articolul 49), precum şi principiile care decurg din acestea, precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa8.

Beneficiarii proiectelor finanţate de FSE prin POSDRU au următoarele responsabilităţi:o să stabileasca, impreuna cu Partenerul/Partenerii acestuia, lista achizitiilor pentru fiecare an de

implementare a proiectului; o să estimeze valoarea contractului de achiziţie în conformitate cu regulile de estimare ale acestora

descrise în Capitolul 2 din Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare;o să atribuie contractele de achiziţie publică de furnizare, servicii sau lucrări în conformitate cu prevederile

Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare sau, dacă este cazul, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor AMPOSDRU;

o sa transmită AMPOSDRU/OI responsabil listele achizitiilor publice efectuate în anul anterior de implementare a proiectului;

o să întocmească dosarul achiziţiei publice, să-l păstreze atât timp cât contractul de achiziţie publică produce efecte juridice, dar în nici nu caz mai puţin de 3 ani care urmează închiderii oficiale a POSDRU 2007-2013 de către Comisia Europeană şi să-l pună la dispoziţia organelor de control (a se consulta în acest sens secţiunea specifică „Arhivarea documentelor” din prezentul Manual).

4.3 Proceduri utilizate

Care sunt procedurile pe care Beneficiarul proiectului sau partenerul acestuia trebuie să le aplice atunci când atribuie contractul de achiziţie publică şi care sunt documentele care trebuie întocmite?

Bugetul proiectelor finanţate de FSE prin POS DRU include costuri care intră în sfera de aplicabilitate a prevederilor legale privind achiziţiile publice (costuri cu materialele consumabile, costuri cu bunuri şi echipamente, costuri cu publicitatea proiectelor etc.).

În situaţiile în care implementarea proiectelor finanţate în cadrul POS DRU din FSE necesită încheierea unor contracte de achiziţii, în calitate de beneficiar/partener, autoritate contractantă în conformitate cu prevederile art.8 din O.U.G. 8 A se vedea: Tratatul privin instituirea Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare (documentul este dis-

ponibil pe site-ul http://eur-lex.europa.eu), Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intra sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivelor privind achiziţiile publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C179/2 din 1.08.2006 (documentul este disponibil şi pe site-ul www.fseromania.ro în secţiunea „Materiale infor-mative”, în limba engleză),


32

nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, sau operator economic care îndeplineste cumulativ condiţiile art.9 lit.c şi lit.c1 din O.U.G. nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, aveţi obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi să acordaţi contractul ofertantului care asigură cea mai bună valoare pentru suma alocată, cu alte cuvinte, cel mai bun raport preţ-calitate cu respectarea principiilor tratamentului egal, recunoaşterii reciproce, transparenţei, proporţionalităţii, eficienţei utilizării fondurilor publice şi asumării răspunderii. În conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut la art.2 alin.(2) din O.U.G. nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea circumstanţelor de încadrare şi aplicarea procedurilor de achiziţie publică, inclusiv cumpărarea directă, prevăzute în legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice, intră în responsabilitatea exclusivă a Beneficiarului şi/sau a Partenerului acestuia.În aplicarea prevederilor contractului de finanţare şi ale art.2(2) din H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006, pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, beneficiarul sau partenerul acestuia, responsabil pentru realizarea achiziţiei, are obligaţia de a asigura o utilizare eficientă a fondurilor în procesul de atribuire, de a promova concurenţa dintre operatorii economici, precum şi de a garanta nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă şi tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea contractului.În cazul în care atât Beneficiarul cât şi Partenerul acestuia nu sunt autorităţi contractante în sensul prevederilor art.8 şi nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art.9 lit.c) sau c1) din Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, aceştia au dreptul să opteze între respectarea prevederilor legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice sau a prevederilor instrucţiunilor AMPOSDRU.În aplicarea prevederilor art. 56(4) din Regulamentul CE nr.1083 al Consiliului, în cazul partenerului transnaţional, acesta va urmări ca, pe întreaga durată a procesului de achiziţie, să se asigure respectarea reglementărilor comunitare şi naţionale cu privire la achiziţiile publice, precum şi a principiilor egalităţii de tratament, nediscriminării, transparenţei, liberei circulaţii şi concurenţei. În cazul achiziţiilor efectuate de către partenerul transnational, principiile ce guvernează regulile privind achizitiile publice sunt cele legate de locul de implementare a acţiunii şi nu de ţara de origine partenerului. Astfel pot fi identificate două situaţii:a) Activităţile proiectului sunt implementate de partenerul transnaţional în ţara sa de origine. În această situaţie,

partenerul trasnaţional are obligaţia să aplice legislaţia privind achiziţiile publice din ţara sa de origine. b) Activităţile proiectului sunt implementate de partenerul transnaţional în România. În această situaţie, acesta are

obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice în România, sau, dacă este cazul, să aplice prevederile instrucţiunilor AMPOSDRU.

Implicarea consilierului juridic/ expertului cu studii juridice, membru al echipei de management a proiectului, cu cunostinţe temeinice în domeniul achiziţiilor publice, este esenţială în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică desfăşurate de Beneficiar.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pragurile valorice pentru care Beneficiarul sau partenerul acestuia are obligaţia respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi modificările ulterioare sau ale instrucţiunilor AMPOSDRU.

Tip contract

Valoarea estimată a contractului,

în euro, fără TVA1

Procedura aplicată

Legislaţie naţională Instrucţiune

AMPOSDRU

A. Beneficiar sau partener finanţat prin POSDRU, autoritate contractantă, conform art. 8 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi modificările ulterioare

1 Pragurile menţionate au avut în vedere legislaţia naţională în vigoare la data de 01.07.2009.


33

Tip contract



Procedura aplicată


AMPOSDRU

Furnizare 2

> 15.000 euro

X Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi

modificările ulterioare

≤ 15.000 euro

XArt.19 – Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu

completările şi modificările ulterioare şi principii Tratat

CE*)

Servicii3 incluse în Anexa II A din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006

> 15.000 euro



≤ 15.000 euro

XArt 19 – Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu


CE*)

Servicii incluse în Anexa II B

> 125.000 euro, respectiv 400.000 euro, conform art. 57

alin.(2)

XOrdonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi

modificările ulterioare≤ 125.000 euro, respectiv

400.000 euro, conform art. 57 alin.(2)

XArt 2(2) – H.G. nr. 925/2006

şi principii Tratat CE*)

Lucrări

> 15.000 euro



≤ 15.000 euro

XArt 19 – Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu


CE*)Cazul contractelor de achiziţie de servicii care nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006

Orice valoare Art.2 (2) – H.G. nr. 925/2006

B) Beneficiar, partener naţional sau transnaţional finanţat prin POSDRU, operator economic care nu este autoritate contractantă conform art. 8 sau nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 9 lit.c) sau c1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare

Furnizare4 Orice valoare X

2 Valoarea cheltuielilor de tip FEDR este evidenţiată separat în cadrul bugetului proiectului şi este în limita a 10% pentru AP 1-5 inclusiv, 15% pentru AP 6 din valoarea eligilibilă a proiectului. Beneficiarul şi/sau Partenerul/Partenerii acestuia pot opta să realizeze achiziţia respectivă fie integral, de către o singură parte, fie împreună, cu stabilirea clară a responsabilităţilor fecarei părţi, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat. 3 În conformitate cu prevederile art.10 alin.(2) din contractul de finanţare, în cazul subcontractării unor activităţi din cadrul proiectului, valoarea maximă care poate face obiectul subcontractării nu poate depăşi 30% din valoarea contractului.4 Valoarea cheltuielilor de tip FEDR este evidenţiată separat în cadrul bugetului proiectului şi este în limita a 10% pentru AP 1-5 inclusiv, 15% pentru AP 6 din valoarea eligilibilă a proiectului. Beneficiarul şi/sau Partenerul/Partenerii acestuia pot opta să realizeze achiziţia respectivă fie integral de către o singură parte, fie în comun, cu stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărei părţi , în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat


34

Tip contract



Procedura aplicată


AMPOSDRU

Servicii5

> 200.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

XOrdonanţa de urgenţă

nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare

≤ 200.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

X

Lucrări

> 5.000.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

XOrdonanţa de urgenţă nr. 34/2006 cu completările şi


≤ 5.000.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

X

În cazul în care atât Beneficiarul cât şi Partenerul/Partenerii acestuia nu sunt autorităţi contractante în sensul prevederilor art.8 şi nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art.9 lit.c) sau c1) din O.U.G. nr.34/2006 cu completările şi modificările ulterioare, au dreptul să opteze între respectarea prevederilor legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice sau aplicarea procedurii descrise în instrucţiunea AMPOSDRU.

Mai multe detalii privind reglementarea achiziţiilor efectuate de către Beneficiar/Partener sunt prezentate în urmatoarele documente postate pe site-ul AMPOSDRU (http://www.fseromania.ro/index.php) secţiunea Implementare proiecte:

- Ghid pentru efectuarea achiziţiilor publice în vederea atribuirii contractelor de furnizare de produse, de servicii sau de lucrări de către beneficiarii proiectelor finanţate prin POSDRU, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice;

- Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intră sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivelor privind achiziţiile publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C179/2 din 1.08.2006;

- Procedura pentru atribuirea contractelor de achiziţii de produse, servicii sau lucrări finanţate din FSE prin POSDRU 2007-2013, efectuate de către beneficiari sau partenerii acestuia, care nu sunt autorităţi contractante în conformitate cu art.8 din Ordonanţa de urgentă nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevazute la art.9 lit.c1 din aceeaşi ordonanţă;

- Ghid pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute asupra cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice.

5 În conformitate cu prevederile art.10 alin.(2) din contractul de finanţare, în cazul subcontractării unor activităţi din cadrul proiectului, valoarea maximă care poate face obiectul subcontractării nu poate depăşi 30% din valoarea contractului.


35

4.4 Cerinţe contractuale privind raportarea achiziţiilor publice

În scopul desfăşurării procedurilor de achiziţii publice prevăzute în proiectul finanţat de FSE prin POSDRU 2007-2013, Beneficiarul va întocmi Lista achiziţiilor publice planificate pentru anul curent (N) de implementare a proiectului, utilizând modelul furnizat de AMPOSDRU/OI responsabil.

Pentru anul următor de implementare a proiectului, Beneficiarul va întocmi şi Lista achiziţiilor publice efectuate în anul anterior (N-1) de implementare, utilizând modelul furnizat de AMPOSDRU/OI responsabil.

Beneficiarul va transmite către AMPOSDRU/OI responsabil, în primele 20 de zile calendaristice ale anului de implementare, Lista achiziţiilor publice pentru anul curent (N) de implementare şi Lista achiziţiilor publice efectuate în anul anterior (N-1) de implementare.

Beneficiarul va transmite către AMPOSDRU/OI responsabil, listele achiziţiilor publice atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic (fişiere disponibile în format electronic la adresawww.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative).

V. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROIECTULUI

5.1 Eligibilitatea cheltuielilor

5.1.1 Reguli de eligibilitate a cheltuielilor

Care sunt condiţiile pentru ca o cheltuială efectuată să fie eligibilă?

Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:

1) să fie efectiv plătită de la data prevăzută în contractul de finanţare nerambursabilă;2) să fie necesară pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului;3) să fie prevăzută în bugetul estimativ al proiectului;4) să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a

fondurilor şi un raport optim cost-rezultate;5) să fie înregistrată în contabilitatea Beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă si să fie dovedită prin facturi,

în conformitate cu prevederile legislatiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor;

6) să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice;7) să fie în conformitate cu prevederile contractului de finantare;8) să fie conformă cu prevederile legislatiei naţionale şi comunitare;9) să fie menţionată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Conditiile Specifice pentru fiecare cerere de propuneri

de proiecte.5.1.2 Categorii de cheltuieli eligible

Care sunt categoriile de cheltuieli eligibile?

Categorii de cheltuieli eligibile:

a) cheltuieli cu personalul;b) cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna;c) cheltuieli aferente managementului de proiect;


36

d) taxe;e) cheltuieli financiare şi juridice;f) cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing;g) subvenţii şi burse;h) cheltuieli generale de administraţie;i) cheltuieli de informare şi publicitate;j) cheltuieli de tip Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).

Atenţie!Aceste categorii sunt cele ce se regăsesc în Ordinul nr. 3/185/2008 al ministrului muncii, familiei şi protectiei sociale şi al ministrului finanţelor publice pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin programul operaţional sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”.

Pentru a identifica ce categorii de cheltuieli sunt considerate eligibile în cadrul proiectului implementat de dumneavoastră vă rugăm să consultaţi lista prevăzută în Condiţiile Specifice ale Ghidului Solicitantului pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.

5.1.3 Cheltuieli ne-eligible

Care sunt categoriile de cheltuieli care nu vor fi considerate eligibile?

Următoarele tipuri de cheltuieli nu sunt eligibile:a) taxa pe valoarea adăugată;b) dobânda şi alte comisioane aferente creditelor;c) cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing;d) achiziţia de echipamente, mobilier, autovehicule, infrastructură, teren şi alte imobile, cu excepţia celor care pot

fi încadrate la categoria 10. Cheltuieli de tip FEDR, prevăzută anterior;e) cheltuielile pentru locuinţe pentru operaţiunile care beneficiază de finanţare din FSE;f) achiziţia de echipamente second-hand;g) amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată;h) costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii;

5.1.4 Justificarea cheltuielilor eligibile

Cum se realizează justificarea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU?

Pentru a putea fi decontate, cheltuieleile efectuate în cadrul proiectului vor fi încadrate în capitole bugetare, corespunzător tipologiei din care fac parte şi vor fi susţinute de documente justificative.


37

Notă: Cheltuielile care vor fi efectuate prin desfăşurarea unei proceduri de achiziţie publică vor fi susţinute de documentele prevăzute în cadrul OUG34/2006 cu completările şi modificările ulterioare şi/sau a instrucţiunilor emise de către AMPOSDRU.

Care sunt tipurile de cheltuieli aferente fiecărui capitol din bugetul proiectului?Bugetul proiectului are în componenţă 4 capitole bugetare, şi anume:

• Resurse umane;

• Participanţi;

• Alte tipuri de cheltuieli (include şi categoria de cheltuieli de tip FEDR);

• Costuri indirecte (Cheltuieli generale de administraţie).

În cadrul fiecărui capitol se pot deconta numai anumite tipuri de cheltuieli, după cum urmează9:

An 1 An 2 An 3 TOTAL

1

Resurse umane1.1. Cheltuieli cu personalul1.2. Cheltuieli cu cazarea, transportul şi

diurna (aferente personalului)

2

Participanţi2.1. Cheltuieli cu cazarea şi transportul

(aferente participanţilor)2.2. Subvenţii şi burse

3

Alte tipuri de costuri3.1. Cheltuieli aferente managementului

de proiect3.2. Taxe3.3. Cheltuieli financiare şi juridice3.4. Cheltuieli pentru închirieri,

amortizări, leasing3.5. Cheltuieli de informare şi publicitate3.6 Cheltuieli cu auditul proiectului

3.1Din care FEDR (10% pentru AP 1-5 inclusiv, 15% pentru AP 6)

4Rezervă de contingenţă (maximum 5%)

5 Total costuri directe (1 + 2 + 3 + 4)

6 Total cheltuieli generale de administraţie

7VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI (5 + 6)

8 Din care activităţi transnaţionale

9 Structura bugetului proiectului respectă formatul prevăzut în cererile de propuneri de proiecte lansate în 2009


38

9 CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI

10ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ (7 - 9)

11VALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI

12VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI (7 + 11)

Model folosit în cadrul Cererilor de propuneri de Proiecte lansate in 2009

Care/Ce sunt costurile directe?Costurile directe sunt acele costuri efectuate de către Beneficiar şi/sau Parteneri, care pot fi atribuite unei anumite

activităţi individuale din cadrul operaţiunii şi pentru care poate fi demonstrată legătura cu activitatea în cauză.

Cheltuielile directe sunt încadrate la capitolele bugetare Resurse Umane, Participanţi şi Alte

tipuri de Cheltuieli şi fac parte din categoriile enumerate în Ordinul nr. 3/185/2008 mai puţin categoria cheltuieli generale

de administraţie.

Care/Ce sunt costurile indirecte?Costurile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate de către Beneficiar şi/sau Parteneri pentru funcţionarea de ansamblu

a acestora şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii.

Cheltuielile indirecte sunt încadrate la capitolul bugetar cheltuieli generale de administraţie.

5.1.4.1. Cheltuieli cu personalul (categoria 1.1. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în cadrul cheltuielilor cu personalul? În cadrul cheltuielilor cu personalul se includ cheltuieli aferente angajaţilor din proiect, şi anume:

• Salarii şi asimilate acestora;

• Onorarii

• Contribuţii sociale aferente cheltuielilor salariale şi cheltuielilor asimilate acestora (contribuţii angajaţi şi

angajatori: contribuţii de asigurări sociale de stat, contribuţii de asigurări de şomaj, contribuţii de asigurări

sociale de sănătate, contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, alte contribuţii).

Prin ce se diferenţiază veniturile din salarii faţă de onorarii?Onorariul reprezintă plata unei munci prestate în afara unui raport juridic de muncă (precum contract civil de prestări

servicii încheiat în temeiul prevederilor din Codul civil). Conform legislaţiei relevante în vigoare, persoanele care exercită

exclusiv profesiuni liberale nu primesc salariu drept contravaloare a muncii prestate, ci o plată (onorariu). Deci, pe cale

de consecinţă, onorariile nu pot fi considerate cheltuieli cu salariile.

Sunt considerate venituri din salarii, în conformitate cu prevederile art.55 din Codul Fiscal, toate veniturile în bani şi/

sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a

unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub

care ele se acordă.

Documente justificative


39

Toate tipurile de documentele prezentate în cadrul acestei secţiuni, au caracater informativ şi pot diferi de la caz la caz. În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor AMPOSDRU va solicita o parte sau toate documentele justificative aferente tranzacţiilor efectuate, în funcţie de gradul de risc al proiectului.În procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de un Beneficiar autorităţile naţionale şi/sau europene pot solicita şi alte documente justificative pe care le pot considera relevante pentru verificarea realităţii operaţiunilor, cu respectarea cadrulul legal în vigoare şi a instrucţiunilor AMPOSDRU/OI responsabil.

În vederea rambursării cheltuielilor cu personalul, Beneficiarul va prezenta următoarele documente justificative, după caz:

Tipul cheltuieliiDocumentul care stă la baza efectuării

plăţiiDocumentul care atestă efectuarea

plăţii

Salarii şi asimilate acestora - contracte individuale de muncă (sau echivalent) pe perioadă determinată sau nedeterminată înregistrate şi vizate de ITM (dacă este cazul); - acte adiţionale la contracte individuale de muncă; - listă de avans chenzinal (dacă este cazul);- centralizatoare state de plată;

- fişe de pontaj, fişele de post;- rapoarte de activitate pentru experţii proiectului (cu detalierea activităţilor şi a numărului de ore lucrate)- state de salarii;

- ordin de plată/cotor filă CEC/foaie de vărsământ, borderou virare în cont de card, registru de casă;- dispoziţia de plată (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont din care să rezulte viramentele şi/sau extragerile;

Onorarii- contracte civile;- contracte comerciale;- rapoarte de activitate pentru experţii proiectului;- fişe de pontaj, fişele de post;- rapoarte de activitate pentru experţii proiectului;- factura emisă (dacă este cazul);


Contribuţii sociale aferente cheltuielilor salariale şi cheltuielilor asimilate acestora

- state de plată şi centralizatoare state de plată;- declaraţii CAS/CASS/Finanţe/Şomaj;

- ordin de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ;

- extras de cont.


40

5.1.4.2. Cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna (categoria 1.2 si 2.1 din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în cadrul cheltuielilor cu transportul, cazarea şi diurna?

În cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ cheltuieli legate de transportul, cazarea şi diurna persoanelor angajate în proiect (caz în care decontarea se va face la capitolul bugetar I Resurse Umane), cât şi cheltuieli legate de transportul şi cazarea participanţilor în cadrul proiectului (caz în care decontarea se va face la capitolul bugetar II Participanţi). Din această categorie fac parte urmatoarele tipuri de cheltuieli:

• Transport de persoane (personal propriu şi/sau participanţi);• Transport de materiale şi echipamente; (sunt eligibile doar de la capitolul bugetar I Resurse Umane);• Diurnă;• Cazare.

Sunt considerate eligibile cheltuielile aferente transportului de persoane (personal propriu şi/sau participanţi) intern (în România), cât şi internaţional. Mijloacele de transport folosite pentru efectuarea deplasărilor în cadrul proiectului pot fi: autoturism, autocar, avion, tren, mijloace de navigaţie fluvială etc.Autoturismul proprietate personală poate fi folosit în cazul deplasărilor efectuate de către parsonalul propriu şi/sau participanti, doar pentru activităţile derulate în cadrul proiectului, cu respectarea regulilor de eligibilitate stabilite în cadrul Ordinului nr. 3/185/2008.

Cheltuielile aferente cazării participanţilor şi personalului propriu din proiect, se vor considera eligibile doar

dacă sunt conexe activităţilor din cadrul proiectului.

În cazul în care pentru personalul propriu se acordă, în timpul deplasărilor, pensiune completă (cazare şi masă),

diurna nu se va mai acorda.


Toate tipurile de documentele prezentate în cadrul acestei secţiuni, au caracater informativ şi pot diferi de la caz la caz. În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor AMPOSDRU va solicita o parte sau toate documentele justificative aferente tranzacţiilor efectuate, în funcţie de gradul de risc al proiectului.În procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de un Beneficiar autorităţile naţionale şi/sau europene pot solicita şi alte documente justificative pe care le pot considera relevante pentru verificarea realităţii operaţiunilor, cu respectarea cadrulul legal în vigoare şi a instructiunilor AMPOSDRU/OI responsabil.


41

Tipul cheltuielii Documentul care stă la baza efectuării plăţiiDocumentul care atestă

efectuarea plăţii

Transport de persoane (personal propriu şi/sau participanţi);

Documente comune- bonuri taxe autostradă;- bonuri taxe de trecere a podurilor, bac, etc.;

- bonuri taxe parcare hoteliera;Transport cu autoturismul personal- bon fiscal de combustibil, cu înscrierea pe verso a numărului de înmatriculare a autoturismului şi a persoanei care efectuează deplasarea;- declaraţie privind consumul de carburant fără a putea depăşi drepturile de această natură care se pot acorda angajaţilor instituţiilor publice;- ordinul de deplasare; (doar pentru personalul propriu)- tabel semnat şi ştampilat de beneficiarul finanţării sau partenerul/acestuia, care să cuprindă numele şi prenumele participantilor care efectuează transportul cu autoturismul propriu; (doar pentru participanţi)Transport cu autoturismul de serviciu- foaia de parcurs şi FAZ;- B.C.F.–uri sau bonuri fiscale de combustibil cu înscrierea pe verso a numărului de înmatriculare a autoturismului şi a persoanei care efectuează deplasarea;- declaraţie privind consumul de carburant fără a putea depăşi drepturile de această natură care se pot acorda angajaţilor instituţiilor publice;- ordinul de deplasare;Transport cu avionul/trenul/navigaţie fluvială- tabel semnat şi ştampilat de beneficiarul finanţării sau partenerul/acestuia, care să cuprindă numele şi prenumele persoanelor care efectuează transportul;- biletele/tichetele de călătorie (în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale), fără a putea depăşi drepturile de această natură care se pot acorda angajaţilor instituţiilor publice;- ordinul de deplasare;- factura Transport cu autocarul- tabel semnat şi ştampilat de beneficiarul finanţării sau partenerul/acestuia, care să cuprindă numele şi prenumele persoanelor care efectuează transportul; - ordinul de deplasare;- factura

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de banca, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)


42

Tipul cheltuielii Documentul care stă la baza efectuării plăţiiDocumentul care atestă

efectuarea plăţii

Transport de materiale şi echipamente;

- contractul de prestări servicii/ închiriere; (după caz)- factura emisă de către prestator/locator;- avizul de însoţire a mărfii;

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

Diurnă - ordinul de deplasare, completat corespunzător, continând clar data şi ora plecării/sosiri;

- dispoziţie de plată către casierie/dispoziţie de încasare, registru de casă/ foaie de vărsământ;

- extras de cont.

Cazare

- factură de cazare cu menţionarea numelor tuturor persoanelor cazate, a duratei cazării şi a tarifului perceput, sau tabel centralizator cu persoanele cazate anexat la factură.- ordinul de deplasare;

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

5.1.4.3. Cheltuieli pentru subvenţii şi burse (categoria 2.2. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în cadrul cheltuielilor pentru subvenţii şi burse? În cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ cheltuieli legate de subvenţii şi burse acordate pentru:- Subvenţii acordate pentru elevi, studenţi, tineri absolvenţi, ucenici şi însoţitorii acestora- Subvenţii pentru angajatori: subvenţii pentru întreprinderile care angajează ucenici, tineri absolvenţi, subvenţii pentru plata salariilor pentru proaspăt angajaţi, pe o perioadă de 6 luni, alocaţii financiare pentru întreprinderile ai căror angajaţi sunt implicaţi în programe de formare profesională continuă, în vederea suplinirii absenţei acestora în perioada de formare.- Subvenţii pentru angajaţii care fac parte din grupuri vulnerabile şi au nevoie de sprijin financiar suplimentar în vederea participării la formarea profesională continuă sau la programe de ucenicie (de exemplu,persoane care aparţin minorităţilor etnice, persoane cu dizabilităţi, persoane care trăiesc în comunităţi izolate/sărace, alte persoane dezavantajate)- Subvenţii pentru cursanţi pe perioada derulării cursurilor- Subvenţii pentru înregistrarea drepturilor de autor- Subvenţii pentru servicii sociale de îngrijire pentru persoanele dependente (bătrâni, copii, persoane cu dizabilităţi)- Premii în cadrul unor concursuri- Burse de studii pentru elevi, studenţi, doctoranzi- Burse post doctorat- Burse sociale- Burse de merit


Toate tipurile de documentele prezentate in cadrul acestei secţiuni, au caracater informativ şi pot diferi de la caz la caz. În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor AMPOSDRU va solicita o parte sau toate documentele justificative aferente tranzacţiilor efectuate, în funcţie de gradul de risc al proiectului.În procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de un Beneficiar autoritatile naţionale şi/sau europene pot solicita şi alte documente justificative pe care le pot considera relevante pentru verificarea realităţii operaţiunilor, cu respectarea cadrulul legal în vigoare şi a instructiunilor AMPOSDRU/OI responsabil.


43


plăţiiDocumentul care atestă

efectuarea plăţii

-Subvenţii acordate pentru elevi, studenţi, tineri absolvenţi, ucenici şi însoţitorii acestora-Subvenţii pentru angajatori-Subvenţii pentru servicii sociale de îngrijire pentru persoanele dependente-Premii în cadrul unor concursuri-Burse de studii pentru elevi, studenţi, doctoranzi- Burse post doctorat- Burse sociale- Burse de merit

- regulament de organizare concurs premii/ Nota de fundamentare privind criteriile de acordare a subvenţiilor/burselor- decizia conducatorului instituţiei abilitate privind acordarea subvenţiei/premiului/bursei;- dosarul de solicitare a subvenţiei/premiului/bursei sau contract (ex contract de studii);- procesul verbal de analiză a dosarului;- lista subvenţiilor/premilor/burselor acordate;- borderou de plata a subvenţiilor/ premilor/burselor purtand semnăturile beneficiarilor subvenţiilor/premiilor/burselor


- extras de cont

Subvenţii pentru angajaţii care fac parte din grupuri vulnerabile

- decizia conducatorului instituţiei abilitate privind acordarea subvenţiei;- dosarul de solicitare a subvenţiei;- procesul verbal de analiză a dosarului;- lista subvenţiilor acordate;- ancheta socială;- borderou de plată a subvenţiilor purtând semnăturile beneficiarilor subvenţiilor


- extras de cont

Subvenţii pentru cursanţi pe perioada derulării cursurilor

- decizia conducătorului instituţiei abilitate privind acordarea subvenţiei;- dosarul de solicitare a subvenţiei sau contractul încheiat;- procesul verbal de analiză a dosarului;- lista subvenţiilor acordate;- graficul desfăşurării cursurilor şi lista de prezenţă la cursuri;- fişa postului;- declaraţia angajatorului că nu a înregistrat venituri de pe urma cursantului în perioada derulării cursului;

- borderou de plată a subvenţiilor purtând semnăturile beneficiarilor subvenţiilor


- extras de cont

Subvenţii pentru înregistrarea drepturilor de autor

- decizia conducătorului instituţiei abilitate privind acordarea subvenţiei;- dosarul de solicitare a subvenţiei;- procesul verbal de analiză a dosarului;- lista subvenţiilor acordate;-copii după contractele de cesiune a drepturilor de autor şi drepturi conexe încheiate cu respectarea prevederilor legale şi în care se menţionează clar obiectul contractului, valoarea şi modalitatea de plată, valabilitatea contractului;- dovada achitării impozitelor aferente;

- copii după statele de plată purtând semnăturile beneficiarilor subvenţiilor.


- extras de cont


44

5.1.4.4. Cheltuieli aferente managementului de proiect (categoria 3.1. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în cadrul cheltuielilor aferente managementului de proiect?- Multiplicare- Traducere şi interpretare- Servicii de sonorizare- Prelucrare date- Conectare la reţele informatice- Întreţinere, actualizare şi dezvoltare aplicaţii informatice- Cheltuieli aferente procedurilor de achiziţie publică- Achiziţionare de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şi/sau electronic- Abonamente la publicaţii de specialitate- Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare- Materiale consumabile: cheltuieli cu materialele auxiliare, cheltuieli privind combustibilul, cheltuieli privind materialele pentru ambalat, cheltuieli privind piesele de schimb, cheltuieli privind hrana, cheltuieli privind alte materiale consumabile - Materiale de natura obiectelor de inventar

În cadrul cheltuielilor aferente managementului de proiect se pot deconta şi cheltuielile legate de hrana acordată participanţilor, prin intermediul serviciilor de tip „catering”.





plăţii

Multiplicare

- contractul de prestări servicii; (unde se aplică)- factură externă sau internă sau bon fiscal ştampilat;- avizul de însoţire a mărfii (dacă este cazul);- bonul de consum;

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizata de banca, registru de casă;- dispozitia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)


45



plăţii

- Traducere şi interpretare- Servicii de sonorizare- Prelucrare date

- contractul de prestări servicii; (dacă este cazul)- factură externă sau internă sau bon fiscal;

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizata de bancă, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

- Conectare la reţele informatice- Întreţinere, actualizare şi dezvoltare aplicaţii informatice

- contractul de prestări servicii; (dacă este cazul)- factură externă sau internă sau bon fiscal;- proces verbal de recepţie a lucrării- garanţia de bună execuţie


- Cheltuieli aferente procedurilor de achiziţie publică- Abonamente la publicaţii de specialitate

- factură externă sau internă sau bon fiscal;


Achiziţionare de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şi/sau electronic- Materiale de natura obiectelor de inventar

- factură externă sau internă sau bon fiscal;- fişa obiectelor de inventar- registrul obiectelor de inventar


Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare

- factură externă sau internă sau bon fiscal;- fişa mijloacelor fixe- registrul mijloacelor fixe


Materiale consumabile

- contract de prestări servicii (dacă este cazul);- factură externă sau internă sau bon fiscal;- avizul de însoţire a mărfii; (dacă este cazul)- nota de recepţie şi constatare de diferenţe, a bunurilor intrate in gestiunea instituţiei;- procesul verbal de predare-primire a bunurilor;- bonul de consum;- certificate de garanţie (dacă este cazul);În cazul cheltuielilor legate de hrană:- pontaj de masă/borderou/lista participanţi; (în cazul serviciilor de tip „catering”)



46

5.1.4.5. Cheltuieli aferente taxelor (categoria 3.2. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria taxelor?- Taxe de certificare a competenţelor (inclusiv taxe de certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale)- Taxe de evaluare/acreditare/autorizare a programelor de formare/educaţie (inclusiv a acelora care furnizează pregătirea teoretică în cadrul programelor de ucenicie)- Taxe de eliberare a certificatelor de calificare- Taxe de autorizare pentru angajatorii care organizează ucenicia la locul de muncă- Taxe de atestare pentru persoanele din întreprinderi care au rol de maiştri de ucenicie- Taxe de autorizare a centrelor de evaluare de competenţe- Taxe de participare la programe de formare/educaţie.




plăţiiDocumentul care atestă

efectuarea plăţii

- Taxe de certificare a competenţelor-Taxe de evaluare/ acreditare/autorizare a programelor de formare/ educaţie- Taxe de eliberare a certificatelor de calificare- Taxe de autorizare pentru angajatorii care organizează ucenicia la locul de muncă- Taxe de atestare pentru persoanele din întreprinderi care au rol de maiştri de ucenicie- Taxe de autorizare a centrelor de evaluare de competenţe- Taxe de participare la programe de formare/educaţie

- factura emisă de instituţia abilitată;- borderoul cu lista de participanţi;- raport al formatorului/ proces verbal de efectuare a certificării competenţelor.

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizata de bancă, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)


47

5.1.4.6. Cheltuieli financiare şi juridice (categoria 3.3. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria cheltuielilor financiare şi juridice?- Prime de asigurare (imobile, bunuri şi răspundere profesională)- Cheltuieli aferente deschiderii şi gestionării contului bancar al proiectului- Costul aferent garanţiilor oferite de bănci sau de alte instituţii financiare- Onorarii pentru consultanţă juridică- Taxe notariale- Expertize tehnice şi financiare- Audit- Contabilitate


Toate tipurile de documentele prezentate în cadrul acestei secţiuni, au caracater informativ si pot diferi de la caz la caz. În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor AMPOSDRU va solicita o parte sau toate documentele justificative aferente tranzacţiilor efectuate, în funcţie de gradul de risc al proiectului.În procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de un Beneficiar autorităţile naţionale şi/sau europene pot solicita şi alte documente justificative pe care le pot considera relevante pentru verificarea realităţii operaţiunilor, cu respectarea cadrulul legal în vigoare şi a instrucţiunilor AMPOSDRU/OI responsabil.



plăţii

Prime de asigurare- poliţa de asigurare;- contractul de asigurare;


Cheltuieli aferente deschiderii şi gestionării contului bancar al proiectului

- comunicarea deschiderii contului emisă de către bancă/trezorerie

-ordine de plată- extrase de cont

Costul aferent garanţiilor oferite de bănci sau de alte instituţii financiare

- garanţia bancară -ordine de plată- extrase de cont

Onorarii pentru consultanţă juridică

- contractul de prestări servicii;- factura externă sau internă; - bon fiscal ştampilat- dovada dreptului de autorizare juridică;



48



plăţii

Taxe notariale - factura externă sau internă; - bon fiscal ştampilat


Expertize tehnice şi financiare

- contractul de prestări servicii;- factura externă sau internă; - bon fiscal ştampilat- dovada dreptului de expertiză;- raportul de expertiză.


- Audit- Contabilitate

- contractul de prestări servicii;- factura externă sau internă; - bon fiscal ştampilat


5.1.4.7. Cheltuieli pentru închirieri, amortizari şi leasing (categoria 3.4. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria cheltuielilor privind închirierile, amortizarile şi leasingul?- Închiriere (locaţii, bunuri): închiriere sedii, inclusiv depozite, închiriere spaţii pentru desfăşurarea diverselor activităţi ale operaţiunii, închiriere echipamente, închiriere vehicule, închiriere diverse bunuri;- Amortizare active;- Rate de leasing plătite de utilizatorul de leasing pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri.

În vederea decontării în cadrul proiectului a cheltuielilor cu amortizarea Beneficiarul va avea în vedere următoarele condiţii specifice:- bunul pentru care Beneficarul solicită decontarea amortizarii în cadrul proiectului, nu a fost achiziţionat prin intermediul unor finanţări comunitare nerambursabile;- decontarea amortizării se va realiza doar pentru perioada de derulare a proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare;- amortizarea este calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare;- costul de achiziţie al bunului amortizabil nu a fost declarat drept cheltuială eligibilă şi respectă prevederile art. 11(3) pct. (c) din Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului; (În cazul în care în cadrul proiectului se va achizitiona un bun amortizabil, amortizarea acestuia nu va fi considerată cheltuială eligibilă)- bunul pentru Beneficarul solicită decontarea amortizării este necesar derulării proiectului şi atingerii indicatorilor propusi.


49

În vederea decontării în cadrul proiectului ratelor aferente contractelor de leasing Beneficiarul va avea în vedere următoarele condiţii specifice:- utilizatorul de leasing este Beneficiarul contractului de finanţare- decontarea ratelor aferente contractelor de leasing se va realiza doar pentru perioada de derulare a proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare;- obiectul contractului de leasing este necesar derulării proiectului şi atingerii indicatorilor propuşi (respectă prevederile din contractul de finanţare)- valoarea maximă eligibilă nu depăşeşte valoarea de piaţă a bunului care face obiectul contractului de leasing;





plăţii

Închiriere (locaţii, bunuri)

- contractul de închiriere/prestări servicii;- factura externă sau internă emisă de vânzător, prestator;

- decizia internă emisă de reprezentantul legal al beneficiarului, privind cota propusă pentru decontarea prin proiect (în procente din valoarea totală a cheltuielii), fundamentată corespunzator;


Amortizare active

- registrul mijloacelor fixe;- fişa mijlocului fix;- fişa lunară de amortizare a activelor cu codul de clasificare ale acestora;- procesul verbal de amortizare/casare;- decizia internă emisă de reprezentantul legal al beneficiarului, privind cota propusă pentru decontarea prin proiect (în procente din valoarea totală a cheltuielii), fundamentată corespunzator;



50



plăţii

Rate de leasing

- contractul de leasing cu scadentarul ratelor de leasing;- factura fiscală cu ratele de leasing plătite;- procesul verbal de recepţie provizorie/finală- decizia internă emisă de reprezentantul legal al beneficiarului, privind cota propusă pentru decontarea prin proiect (în procente din valoarea totală a cheltuielii), fundamentată corespunzator;


5.1.4.8. Cheltuieli de informare şi publicitate (categoria 3.5. din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria cheltuielilor privind informarea şi publicitatea?

- cheltuieli cu serviciile de producţie a spoturilor publicitare- cheltuieli cu servicii de difuzare a spoturilor publicitare- cheltuieli cu postarea de informaţii în presa scrisă- cheltuieli cu servicii de organizare a conferinţelor- cheltuli cu tipărirea de materiale informative - altele


Toate tipurile de documentele prezentate în cadrul acestei secţiuni, au caracater informativ şi pot diferi de la

caz la caz.

În vederea verificării eligibilităţii cheltuielilor AMPOSDRU va solicita o parte sau toate documentele justificative

aferente tranzacţiilor efectuate, în funcţie de gradul de risc al proiectului.

În procesul de verificare a cheltuielilor efectuate de un Beneficiar autorităţile naţionale şi/sau europene pot solicita şi

alte documente justificative pe care le pot considera relevante pentru verificarea realităţii operaţiunilor, cu respectarea

cadrulul legal în vigoare şi a instrucţiunilor AMPOSDRU/OI responsabil.


51

Tipul cheltuieliiDocumentul care stă la baza

efectuării platiiDocumentul care atestă efectuarea

plăţii

Cheltuieli de informare şi publicitate

- contractul de prestări servicii; (unde se aplică)- factură fiscală sau bon fiscal;

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă, registru de casă;- dispoziţia de plată/chitanţa (în cazul plăţilor în numerar);- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

5.1.4.9. Cheltuieli de tip FEDR (categoria 4 din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria cheltuilelilor de tip FEDR?

În cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ cheltuieli de tip FEDR acordate pentru:

- Terenuri

- Amenajări de terenuri: defrişări, demontări, evacuări materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din amplasament,

drenaje, amenajări pentru protecţia mediului, refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor (plantare copaci,

reamenajare spaţii verzi)

- Construcţii: achiziţie de clădiri, reabilitare/modernizare clădiri, construcţie de clădiri

- Instalaţii tehnice

- Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru): utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale

- Alte echipamente (echipamente de calcul şi echipamente periferice de calcul, cablare reţea internă, achiziţionare şi

instalare de sisteme şi echipamente pentru persoane cu dizabilităţi)

- Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

- Mobilier, aparatură, birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale

- Alte cheltuieli pentru investiţii

- Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii

- Cheltuieli privind proiectare şi inginerie

- Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de teren: studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,

fotogrammetrice, topografie şi de stabilitate a terenului

- Cheltuieli pentru organizarea de şantier

- Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor şi/sau reabilitarea şi modernizarea utilităţilor

Manualul BeneficiaruluiManualul Beneficiarului

52



Tipul cheltuielii Documentul care stă la baza efectuării plăţii

Documentul care atestă efectuarea plăţii

Cheltuieli cu terenuri

- documentele cadastrale;- raportul de justificare a achizitiei de teren;- contractul de vânzare-cumparare cu anexele notariale;

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizata de bancă;- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

Cheltuieli cu amenajări de terenuri

- factură externă sau internă;- contractul de lucrări;- devizul de lucrări de amenajări de terenuri;

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

Cheltuieli pentru construcţii

- factură externă sau internă;- contractul de prestări servicii sau achiziţii;- devizul de lucrări de construcţii;


Cheltuieli cu echipamente tehnologice Cheltuieli cu alte echipamente Cheltuieli cu aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

- contractul de livrare;- factură externă sau internă;- aviz de însoţire a mărfii;- certificatul de garanţie; (unde se aplică)- fişa mijlocului fix achiziţionat cu codul de clasificare al acestuia;- copie după registrul numerelor de inventar;- procesul verbal de recepţie provizorie/finală;- procesul verbal de punere in funcţiune (unde se aplică);

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă;- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)


53



Cheltuieli cu mobilier, aparatură, birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale

- contractul de livrare;- factură externă sau internă;- aviz de însoţire a mărfii;- certificatul de garanţie; (unde se aplică)- fişa mijlocului fix achiziţionat cu codul de clasificare al acestuia;- copie dupa registrul numerelor de inventar;- procesul verbal de recepţie provizorie/finală;- procesul verbal de punere în funcţiune (unde se aplică);


Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii

- documentaţia supusă avizare/autorizării- factură externă sau internă;- avizul/acordul/autorizaţia finală obţinută


Cheltuieli privind proiectarea şi ingineria

- contract de prestare servicii;- factură externă sau internă;- proces verbal de recepţie provizorie/finală;

-ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizata de bancă- extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice)

Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de teren

- contract de prestare servicii;- documentele cadastrale;- factură;- studiile de teren efectuate;


Cheltuieli pentru organizarea de şantier

- autorizaţia de execuţie pentru organizarea de şantier;- dovada efectuării plăţilor aferente organizării de şantier - contracte temporare cu furnizorii de utilităţi şi cu unităţile de salubrizare;- dovada plăţii pentru cota de control a statului în amenajarea teritoriului urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii;- dovada plăţii cotei aferentă inspecţiei calităţii în construcţii;- dovada plăţii taxei de aferenţă certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construcţie;- copii dupa avizele obţinute conform certificatului de urbanism;- copie dupa autorizaţia de construcţie emisă;- procesul verbal privind organizarea şantierului;- contract de prestare servicii;- factura;



54



Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor şi/ sau reabilitarea şi modernizarea utilităţilor

- contract de prestare servicii;- factura;- proces verbal de recepţie a serviciilor efectuate.

- ordine de plată/cotor filă CEC/ foaie de vărsământ vizată de bancă - extras de cont sau altă dovadă a achitării facturii (pentru plăţile electronice).

5.1.4.10. Costuri indirecte – cheltuieli generale de administraţie- (categoria 6 din buget)

Ce tipuri de cheltuieli se includ în categoria costurilor indirecte (cheltuieli generale de administraţie)?Costurile indirecte sunt costurile efectuate de către Beneficiar şi/sau Parteneri, care nu sunt sau nu pot fi atribuite în mod

direct unei operaţiuni si nu pot fi măsurate corespunzător în legătură cu activitatea finanţată.Din categoria costurilor indirecte fac parte urmatoarele tipuri de cheltuieli:

- Salarii şi asimilate acestora aferente personalului administrativ, secretariat şi personalului auxiliar, precum şi contribuţiile

sociale aferente.

- Utilităţi: apă şi canalizare, servicii de salubrizare, energie electrică, energie termică şi/sau gaze naturale, telefoan, fax,

internet, acces la baze de date, servicii poştale, servicii curierat.

- Servicii de administrare a clădirilor: întreţinerea curentă, asigurarea securităţii clădirilor, salubrizare şi igienizare.

- Servicii de întreţinere şi reparare echipamente şi mijloace de transport: întreţinere echipamente, reparaţii echipamente,

întreţinere mijloace de transport, reparare mijloace de transport.

- Arhivare documente.




55

Tipul cheltuieliiDocumentul care stă la baza

efectuării plăţiiDocumentul care atestă efectuarea

plăţii

Salarii şi asimilate acestora aferente personalului administrativ, secretariat şi personalului auxiliar, precum şi contribuţiile sociale aferente

- contracte individuale de muncă (sau echivalent) pe perioadă determinată sau nedeterminată înregistrate şi vizate de ITM (dacă este cazul); - acte adiţionale la contracte individuale de muncă;- listă de avans chenzinal (dacă este cazul);

- fişe de pontaj, fişele de post;- state de salarii;- decizia internă a reprezentantului legal privind cota aferentă proiectului (în procente din valoarea totală a cheltuielii)


- Utilităţi: apă şi canalizare, servicii de salubrizare, energie electrică, energie termică şi/sau gaze naturale, telefon, fax, internet, acces la baze de date, servicii poştale, servicii curierat.

- contract;- factura;

- decizia internă a reprezentantului legal privind cota aferentă proiectului (în procente din valoarea totală a cheltuielii)


Servicii de administrare a clădirilor: întreţinerea curentă, asigurarea securităţii clădirilor, salubrizare şi igienizare.

- contract;- factura; - decizia internă a reprezentantului legal privind cota aferentă proiectului (în procente din valoarea totală a cheltuielii)


- Servicii de întreţinere şi reparare echipamente şi mijloace de transport: întreţinere echipamente, reparaţii echipamente, întreţinere mijloace de transport, reparare mijloace de transport.

- contract;- factura; - decizia internă a reprezentantului legal privind cota aferentă proiectului (în procente din valoarea totală a cheltuielii)



56

La data elaborării prezentului manual, cheltuielile indirecte se decontează pe baza de documente justificative şi numai în limita acestora, cu respectarea clauzelor contractuale. Astfel, daca un beneficiar are documente justificative într-un procent mai mic decât cel stipulat în contractul de finanţare, AMPOSDRU/OI responsabil îi va returna doar suma justificată cu documente. În cazul în care documentele justificative sunt în valoare mai mare decat suma absolută obţinută prin aplicarea procentului aferent cheltuilelilor indirecte, AMPOSDRU/OI responsabilă va rambursa sumele cheltuite doar în limita plafonului maxim, stabilit prin aplicarea procentului respectiv. Procentul aferent cheltuilelilor indirecte, stabilit conform contractului de finanţare se aplică la nivelul fiecarei cereri de rambursare transmise către AMPOSDRU/OI responsabil.

Pe viitor, în vederea simplificării procesului de verificare a cheltuielilor şi respectând prevederile articolului 11.3 (b) din Regulamentul Comisiei nr.1081/2006, asa cum a fost modificat prin Reg CE 396/2009, costurile indirecte se vor deconta direct şi automat doar pe baza cheltuielilor directe certificate de AMPOSDRU/OI responsabil prin aplicarea forfetară a procentului stabilit în contractul de finanţare (aferent cheltuielilor indirecte), fără a fi nevoie de prezentarea de documente justificative. Implementarea acestui sistem va fi operaţională din momentul agreării acestuia de către serviciile specializate ale Comisiei Europene.

Beneficiarii vor avea obligaţia înregistrării analitice în contabilitatea proiectului, toate costurile indirecte şi vor păstra documentele suport în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

Până la aplicarea mecanismului de declarare în mod forfetar a cheltuielilor indirecte (rambursare automată a cheltuielilor fără a prezenta documente justificative), Autoritatea de Management/Organismele Intermediare responsabile vor avea posibilitatea verificării sumelor aferente costurilor indirecte declarate de către Beneficiar, prin efectuarea de vizite la faţa locului şi confruntarea valorilor solicitate spre rambursare cu documentele justificative şi cu înregistrarile contabile.

Costurile indirecte din cadrul proiectului, declarate in mod forfetar, se stabilesc prin aplicarea unui procent fix la totalul costurilor directe (mai putin costurile de tip FEDR) prevăzute în bugetul proiectului. Acest procent este stabilit de catre AM, şi poate fi diferit în functie de tipologia şi de mărimea proiectului.Pentru fiecare tip de proiect, procentul folosit pentru stabilirea valorii costurilor indirecte este cel stabilit în ghidul solicitantului în cadrul capitolului 15 – Bugetul proiectului.În cazul în care pe durata proiectului valoarea costurilor directe scade, valoarea costurilor indirecte va fi recalculată prin aplicarea procentului stabilit în ghidul solicitantului la noua valoare a costurilor directe.

5.2 Conturi bancare

Care sunt categoriile de beneficiari pentru care este reglementată deschiderea de conturi?În vederea reglementării modului de deschidere a conturilor, au fost definite mai multe categorii de Beneficiari, după cum urmează:

- Beneficiari care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale (Art. 5 alin. (1), din OUG nr.64/2009)

- Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., Compania Naţională de Căi Ferate “C.F.R” - S.A., Regia Autonomă “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S.A. Giurgiu, Compania Naţională “Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A., Compania Naţională “Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti” - S.A., Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu” - S.A., Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa” - S.A., Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia” - S.A. (Art. 5 alin. (2), OUG nr. 64/2009)


57

- Ministerul Mediului, Administraţia Naţională “Apele Române. (Art. 5 alin. (3), OUG nr. 64/2009)- Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale (Art. 5 alin. (4), OUG nr. 64/2009)- Beneficiari care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, beneficiari care sunt entităţi finanţate

integral din bugetele acestora. (Art. 6 alin. (1), OUG nr. 64/2009)- Beneficiari care sunt entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele

locale. (Art. 6 alin. (2), OUG nr. 64/2009)- Alte categorii de beneficiari, altele decat cele menţionate mai sus.

Unde se deschid conturile dedicate ale proiectului?

Pentru derularea operaţiunilor financiare aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, beneficiarii prevăzuţi la art. 5 şi art. 6 din OUG nr.64/2009, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului.Pentru operaţiunile financiare aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, derulate între AM POSDRU şi beneficiari, alţii decat cei prevăzuţi la art. 5 şi art. 6 din OUG nr.64/2009, beneficiarii pot opta pentru deschiderea conturilor în sistemul Trezoreriei Statului sau în bănci comerciale.Pentru beneficiarii, alţii decât cei prevăzuţi la art.5 alin.(1) - (3) şi art.6 alin.(1) din OUG nr.64/2009, în cazul în care contul cont dedicat exclusiv pentru primirea prefinanţării este deschis la Trezoreria statului, sumele primite ca prefinanţare aferente acelor tipuri de cheltuieli care nu pot fi efectuate din acest cont (operaţiuni în valută sau cu numerar), potrivit reglementărilor în vigoare, pot fi transferate de către beneficiari în conturi deschise la bănci comerciale cu condiţia efectuării cheltuielilor respective în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării transferului, având obligativitatea notificării acestor conturi în prealabil către AM.

Ce conturi trebuie deschise de Beneficiari?În funcţie de natura Beneficiarului, se pot deschide urmatoarele tipuri de conturi:- pentru utilizarea sumelor primite din prefinanţare- pentru , rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate pe ani diferiţi in funcţie de data plăţilor efective (anul curent

sau anii anteriori) - pentru restituirea de la bugetul de stat de către AMPOSDRU a sumelor reprezentând contravaloarea taxei pe

valoarea adăugată plătite de beneficiarii prevăzuţi la art 15 alin 1 din OUG nr.64/2009 în scopul implementării proiectelor.

În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul parteneriatului (beneficiarul) are obligaţia deschiderii unui cont general de disponibilităţi în vederea primirii de la Autoritatea de management atât a sumelor aferente prefinanţării, cât şi a celor aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului şi restituirii contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, conform prevederilor art.7 din OUG nr. 64/2009.

O prezentare grafică a conturilor ce trebuie deschise de Beneficiari este prezentată în figura de mai jos.

Ce se intamplă cu dobanda generată în conturile proiectului?Dobânda acumulată în contul dedicat exclusiv pentru primirea prefinanţării deschis de Beneficiari, alţii decât cei prevăzuţi la art.5 alin.(1) - (3) şi art.6 alin.(1) din OUG nr. 64/2009 menţionat, aferentă prefinanţării rămasă disponibilă în cont se raportează Autorităţii de management şi se deduce de către aceasta din sumele rambursate beneficiarilor până la plata finală, inclusiv.


58


59

5.3 Previziunea fluxului de numerar (cash flow)

Cash flow-ul reprezintă diferenţa între încasările curente şi plăţile curente ale unei companii.

Pentru proiectele finanţate în cadrul POS DRU, dar şi în cazul altor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, cash flow-ul la nivel de proiect se calculează ca suma tuturor intrărilor în contul proiectului (inclusiv cheltuielile ne-eligibile şi cele din bugetul beneficiarului) din care se deduc toate ieşirile de numerar aferente decontării cheltuielilor aferente proiectului.

În cadrul organizatiei Beneficiarului această previzionare a evoluţiei cash flow-ului proiectului poate fi folosită şi ca instrument de analiză a impactului proiectului asupra organizatţei din punct de vedere al cash flow-ului. Astfel, previziunea fluxurilor de numerar poate fi folosită ca suport pentru diverse raportări de transmis către AM sau pentru analiza financiară proprie.

Conform Articolului 7 , alin (1) din contractul de finanţare, Beneficiarul are obligaţia de a completa şi transmite AMPOSDRU/OIPOSDRU graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare (Anexa 7) .

De asemenea, conform Articolului 9, alin (21) pe toată perioada de implementare a proiectului, Beneficiarul va transmite OI, la fiecare 3 (trei) luni, previziuni actualizate privind cheltuielile care urmează a fi efectuate în trimestrul următor.

Previziunea cash flow-ului poate oferi o fundamentare temeinică la întocmirea graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare (Anexa 7) şi a Previziunilor actualizate (cash-out).

Informatiile completate în cele doua anexe vor fi corelate între ele, iar la completarea lor se va ţine seama de informaţiile completate în „Graficul activităţilor” de implementare a Proiectului şi de estimarea bugetară din Bugetul cererii de finanţare.

Mai multe detalii privind previziunea fluxului de numerar sunt prezentate în cadrul Ghidului privind realizarea previziunilor de flux de numerar aferente proiectetelor implementate de Beneficiari, precum şi întocmirea de situaţii sinteză, conform cerinţelor din contractul de finanţare, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

5.4 Acordarea prefinanţării/rambursarea cheltuielilor

5.4.1 Acordarea prefinanţării

Ce este prefinanţarea?Prefinanţarea reprezintă sumele transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale către un Beneficiar, în cadrul unui proiect finanţat din instrumente structurale, în baza unui contract de finanţare încheiat între Beneficiar şi Autoritatea de Management/Organismul intermediar responsabil, în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectului.

Cine poate solicita prefinanţarea?Prefinanţarea va putea fi solicitată de către categorii de beneficiari ai proiectelor care nu se regăsesc în categoria ordonatorilor de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale10.10 Detalii privind categoriile de beneficiari care pot solicita prefinanţare sunt prezentate în cadrul Ordinului nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă


60

Beneficiarii care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau ai bugetelor fondurilor speciale nu vor putea solicita fonduri cu titlu de prefinanţare; aceştia vor include sumele necesare finanţării valorii totale a contractelor de finanţare în bugetul propriu, în funcţie de cheltuielile estimate pentru anul respectiv, pe baza fişelor de fundamentare ale proiectelor finanţate, avizate de principiu de către AMPOSDRU, şi din care aceştia vor solicita creditele bugetare necesare plăţii integrale ale cheltuielilor aferente proiectului.

Mai multe detalii privind categoriile de Beneficiari şi conditiile de solicitare a prefinanţării sunt prezentate în OUG 64/2009 şi Normele de aplicare ale acesteia aprobate prin Ordinul MFP 2548/2009.

Când se solicită prefinanţarea?Beneficiarul poate solicita AMPOSDRU/OI responsabil plata prefinanţării imediat după demararea proiectului.

Este obligatorie solicitarea acordarii prefinanţării?Solicitarea acordarii prefinanţării nu este obligatorie. În situatia în care beneficiarul nu doreşte acordarea prefinanţării, după data de demarare a proiectului, va implementa proiectul folosind fonduri proprii ce ulterior vor fi rambursate. În acest caz va solicita AMPOSDRU/OI responsabil rambursarea cheltuielilor, respectând instrucţiunile ce se regăsesc la capitolul 5.3.2. „Rambursarea cheltuielilor” din prezentul manual.

Cum se solicita prefinanţarea? Ce documente sunt necesare?În vederea obtinerii prefinanţării, Beneficiarul va completa o cerere de prefinanţare, potrivit formatului standard stabilit prin contractul de finantare.Prefinanţarea se va plăti în Lei în contul special deschis în sistemul trezoreriei publice sau la bănci comerciale, in conformitate cu legislaţia în vigoare şi utilizat exclusiv pentru proiect de către beneficiar. Transferul sumelor reprezentând prefinanţarea solicitată de beneficiari conform contractelor de finanţare se realizează cu condiţia existenţei următoarelor documente:

a) solicitare scrisă din partea beneficiarului, conform contractului de finanţare,b) scrisoare de garanţie bancară pentru suma aferentă prefinanţării solicitate, numai în cazul proiectelor care

intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis.c) formularul de identificare financiară (Anexa 6) şi comunicarea/convenţia emisă de Trezoreria Statului/banca

comercială privind deschiderea unui cont dedicat exclusiv pentru primirea prefinanţării.

Ca excepţie de la regula generală de acordare a prefinanţării aşa cum este ea reglementată în cadrul Ordinului nr. 2548/2009, în termen de cel mult un an de la data semnării contractului de finanţare, Beneficiarul va furniza AMPOSDRU/OI responsabil un contract de furnizare de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări încheiat între beneficiar şi un operator economic, cu excepţia proiectelor a căror implementare se realizează fără încheierea vreunui astfel de contract.

În cazul în care beneficiarul nu face dovada încheierii unui contract de furnizare de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări cu un operator economic în condiţiile mentionate mai sus, AMPOSDRU are responsabilitatea recuperării sumelor acordate beneficiarilor cu titlu de prefinanţare.

Care este valoarea prefinanţării?Valoarea prefinanţării diferă în funcţie de axele prioritare din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.


61

Pentru axele prioritare 1–5 din cadrul POS DRU, prefinanţarea se acordă în procent de 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare.În cazul în care durata de implementare a proiectului este mai mare de 12 luni, prefinanţarea se acordă în tranşe anuale. Valoarea tranşelor anuale este în cuantum de 30% din valoarea eligibilă a bugetului aferent fiecărui an de implementare al proiectului stabilit în contractul de finanţare. Suma totală a tranşelor anuale de prefinanţare se acordă în procent de 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare.

O nouă tranşă anuală de prefinanţare va putea fi acordată după recuperarea a cel puţin 70% din tranşa anuală de prefinanţare anterioară. Modalitatea de recuperare a prefinanţării este detaliată în cadrul capitolului 5.3.2. „Rambursarea cheltuielilor” din prezentul manual.

Exemplu: Pentru a exemplifica, vom considera un proiect multianual, a carui valoare eligibilă este de 3.000.000 RON, având durata de implementare 3 ani şi un buget aprobat pe fiecare an de 1.000.000 RON. Valoarea proiectului: 3.000.000 RON An1: 1.000.000 RON; an 2: 1.000.000 RON; an 3: 1.000.000 RON

Valoarea eligibilă a proiectului 3.000.000,00 RON

Valoare buget anul I 1.000.000 RON

Prefinanţarea pentru anul I (30% x Valoare buget anul I)

300.000 RON

Valoare buget anul II 1.000.000 RON

Prefinanţarea pentru anul II(30% x Valoare buget anul II)

300.000 RON

Valoare buget anul III 1.000.000 RON

(30% x Valoare buget anul II) 300.000 RON

TOTAL prefinanţare acordată(30% x Valoarea eligibilă a proiectului)

900.000 RON

Pentru axa prioritara 6 din cadrul POS DRU, prefinanţarea se acordă în procent de 40% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare.În cazul în care durata de implementare a proiectului este mai mare de 12 luni, prefinanţarea se acordă în tranşe anuale. Valoarea tranşelor anuale este în cuantum de 40% din valoarea eligibilă a bugetului aferent fiecărui an de implementare al proiectului stabilit în contractul de finantare. Suma totală a tranşelor anuale de prefinanţare se acordă în procent de 40% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare.

O nouă tranşă anuală de prefinanţare va putea fi acordată după recuperarea a cel puţin 70% din tranşa anuală de prefinanţare anterioară. Modalitatea de recuperare a prefinanţării este detaliată în cadrul capitolului 5.4.2. „Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului” din prezentul manual.


62

Exemplu: Pentru a exemplifica, vom considera un proiect multianual, a carui valoare eligibilă este de 3.000.000 RON, având durata de implementare 3 ani şi un buget aprobat pe fiecare an de 1.000.000 RON. Valoarea eligibilă a proiectului: 3.000.000 RON An1: 1.000.000 RON; an2: 1.000.000 RON; an3: 1.000.000 RON

Valoarea eligibilă a proiectului 3.000.000,00 RONValoare buget anul I 1.000.000 RON

Prefinanţarea pentru anul I (40% x Valoare buget anul I)

400.000 RON

Valoare buget anul II 1.000.000 RONPrefinanţarea pentru anul II

(40% x Valoare buget anul II) 400.000 RON

Valoare buget anul III 1.000.000 RON

Prefinanţarea pentru anul III(40% x Valoare buget anul III)

400.000 RON

TOTAL prefinanţare acordată(40% x Valoarea eligibilă a proiectului)

1.200.000 RON

Modalitatea de calcul efectiv a prefinanţării, plecând de la bugetul proiectului, este prezentată în exemplul de mai jos.

Unde se depune cererea de prefinanţare?Cererea de prefinanţare se poate depune la sediul AMPOSDRU sau la sediul Organismului Intermediar responsabil de implementarea proiectului, după caz.

În cât timp se va face plata prefinanţării?

Transferul sumelor aferente prefinanţării din conturile AMPOSDRU în conturile beneficiarului se efectuează în termen de maxim 15 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de prefinanţare la AMPOSDRU/OI responsabil.

AMPOSDRU/OI poate opri curgerea acestui termen în cazul în care sunt necesare clarificări, sau informaţii suplimentare în legătura cu documentele transmise de către Beneficiar. Beneficiarul va furniza clarificări în termen de 5 (cinci) zile


63

calendaristice de la solicitarea emisă de către AMPOSDRU/OI. Termenul limită va curge din nou de la data la care AMPOSDRU/OI a primit clarificările, documentele sau informaţiile suplimentare solicitate.

Cum se recuperează prefinanţarea acordată?Suma acordată sub forma prefinanţării se va recupera integral şi progresiv, prin aplicarea unui procent din valoarea fiecărei cereri de rambursare întocmite de dumneavoastră, în calitate de beneficiar. Recuperarea se va efectua începând cu prima cerere de rambursare, astfel încât suma aferentă prefinanţării să se recupereze integral înainte de ultima cerere de rambursare.Astfel, sumele acordate cu titlu de prefinanţare se vor recupera prin deducerea din fiecare cerere de rambursare intermediară solicitată a unui procent de 35% din valoarea cheltuielilor eligibile certificate de AMPOSDRU/OI responsabil (excluzând contravaloarea TVA).Prefinanţarea transferată se va restitui de către Beneficiar dacă nici o cerere de rambursare intermediară nu a fost depusă în termen de 6 (şase) luni de la data primirii acesteia de către Beneficiar.Cu ocazia transmiterii ultimei cereri de rambursare intermediară AMPOSDRU va putea aplica un procent de recuperare a prefinanţării diferit de cel menţionat anterior, astfel încât suma aferentă prefinanţării să fie recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare.

Ce se intamplă dacă prefinanţarea nu a putut fi recuperată integral?Dacă prefinanţarea nu a fost recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare, diferenţa rămasă nerecuperată trebuie plătită de către Beneficiar în contul AMPOSDRU, în termen de 15 de zile calendaristice de la notificarea transmisă de către AMPOSDRU. Beneficiarul este obligat să transmită o copie a ordinului de plată către AMPOSDRU, în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării plătii.

5.4.2 Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului

Ce este rambursarea? Rambursarea este procesul prin care cheltuielile efectuate de catre Beneficiari, în cadrul proiectului, sunt cumulate şi cerute spre decontare Autoritatii de Management.

Când se solicită rambursarea cheltuielilor?

Cerererile de rambursare intermediareMomentul în care Beneficiarul poate solicita rambursarea intermediară diferă în funcţie de durata proiectului şi de ritmul implementarii activităţilor, aşa cum au fost ele stabilite în cererea de finanţare. Astfel, cererile de rambursare intermediară vor fi transmise AMPOSDRU/OIPOSDRU atunci când valoarea cheltuielilor angajate şi plătite de Beneficiar reprezintă cel puţin:a) pentru proiectele cu durata de până la un an, inclusiv: 15% din valoarea totală eligibilă a proiectului;b) pentru proiectele cu durata între un an şi doi ani, inclusiv: 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului;c) pentru proiectele cu durata între doi ani şi trei ani, inclusiv: 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

În cazuri excepţionale, ce vizează implementarea continuă şi fără întrerupere a Proiectului, Beneficiarul va putea transmite o cerere de rambursare intermediară şi atunci când cheltuielile declarate reprezintă un procent mai mic decât cel menţionat mai sus, cu o justificare adecvată privind conditiile de implementare ale Proiectului. AMPOSDRU îşi rezervă dreptul de a nu accepta cererea de rambursare respectivă dacă va considera că justificarea transmisă de Beneficiar privind condiţiile de implementare ale Proiectului nu este fundamentată suficient.


64

Beneficiarul va transmite prima cerere de rambursare intermediară în maxim 6 luni de la data primirii prefinanţării sau în maxim 6 luni de la data începerii implementării proiectului.

În situaţia nerespectării acestui termen, AMPOSDRU/OI responsabil poate dispune rezilierea contractului, fapt care aduce după sine şi restituirea prefinanţării acordate (dacă a fost acordată).

Cerererea de rambursare finalăCererea de rambursare finală va fi transmisă AMPOSDRU/OI responsabil în termen de 30 zile de la finalizarea perioadei de implementare a Proiectului.

Care este mecanismul de rambursare?Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finantate din POSDRU se va derula progresiv, pe parcursul implementării proiectului. La rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, se vor lua in calcul doar cheltuielile angajate şi plătite şi care sunt sunt susţinute de documente justificative cu valoare probatorie.În vederea rambursării cheltuielilor, dumneavoastră, în calitate de beneficiar, transmiteţi AMPOSDRU/OI responsabil cererea de rambursare însoţită de evidenţa cheltuielilor, raportul de verificare a cheltuielilor emis de auditorul financiar independent, raportul tehnico-financiar precum şi documentele justificative tehnice şi financiare care atestă cheltuielile angajate şi plătite. Cererea de rambursare a cheltuielilor, evidenţa cheltuielilor, Raportul de verificare a cheltuielilor şi raportul tehnico-financiar vor fi transmise către AMPOSDRU/OI responsabil, conform formatelor standard stabilite prin contractul de finanţare.

Atenţie!În momentul transmiterii unei cereri de rambursare, cheltuielile declarate trebuie să fie angajate şi plătite.


65

Mecanismul general de rambursare a cheltuielilor este prezentat în schema de mai jos.

Fluxul documentelor Fluxul rambursării cheltuielilor

Ce documente suport vor fi transmise odata cu cererea de finanţare?

Înaintea depunerii Cererilor de Rambursare la sediul AMPOSDRU/OI, beneficiarii vor introduce în modulul Action Web

datele menţionate în evidenţa cheltuielilor, aşa cum sunt prezentate în cadrul Cererii de Rambursare.

În funcţie de clasa de risc aferenta proiectului, calculată conform metodologiei AMPOSDRU/OI, beneficiarii vor ataşa

Cererii de Rambursare doar o parte din documentele justificative sau toate documentele justificative aferente cheltuielilor

eligibile declarate în cadrul cererii de rambursare, după caz.

După introducerea în modulul ActionWeb a tuturor datelor din Lista documentelor suport a cheltuielilor eligibile, sistemul va genera automat lista tranzacţiilor pentru care beneficiarii trebuie sa ataşeze documente justificative care să insoţească Cererea de Rambursare ce va fi transmisă la AMPOSDRU/OI.

Ca excepţie, pentru prima Cerere de Rambursare depusa la AMPOSDRU/OI, vor fi transmise de catre toţi beneficiarii, 100% din documentele justificative aferente cheltuielilor eligibile declarate, indiferent de riscul proiectului.

În cazurile în care cererile de rambursare vor fi însoţite doar de o parte a documentelor justificative, corespunzatoare listei de tranzacţii generate automat în modulul ActionWeb, AMPOSDRU/OI are dreptul de a solicita documente justificative suplimentare în vederea aprobării cererii de rambursare, dacă consideră necesar.


66

Detalii privind utilizarea ActionWeb sunt prezentate in cadrul Ghidului” privind utilizarea ActionWeb – Modulul Administrare”, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

Unde se depune cererea de rambursare?Cererea de rambursare se poate depune la sediul AMPOSDRU sau la sediul OI responsabil, după caz.

În cât timp se vor rambursa sumele aferente cheltuielilor eligibile?Transferul sumelor aferente rambursării cheltuielilor eligibile din conturile AMPOSDRU în conturile beneficiarului/de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale se efectuează în termen de maxim în termen de maxim 45 (patruzecişicinci) de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de rambursare la AMPOSDRU/OIPOSDRU.

Acest termen se poate suspenda în cazul în care sunt necesare clarificări, documente sau informaţii suplimentare. În acest caz, dumneavoastră, în calitate de beneficiar, sunteţi obligat să furnizaţi orice clarificare, document sau informaţie suplimentară în termen de 5 (cinci) zile de la primirea solicitării. Termenul limită va curge din nou de la data la care AMPOSDRU/OI responsabil a primit clarificările, documentele sau informaţiile suplimentare solicitate.

Pentru beneficiarii care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau ai bugetelor fondurilor speciale şi care sunt finanţaţi integral din aceste bugete, după verificarea cheltuielilor, sumele aferente rambursării cotei parte din cheltuielile eligibile efectuate, corespunzătoare finanţării din instrumente structurale, se virează cu celeritate de către AMPOSDRU, în conturile de venituri deschise pe codurile de identificare fiscală ale beneficiarilor la unităţile Trezoreriei statului prin care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Pot exista diferenţe între suma certificată de către AMPOSDRU/OI responsabil şi cea platită către Beneficiar?Suma acordată sub forma prefinanţării se recuperează integral şi progresiv, prin aplicarea unui procent din valoarea fiecărei cereri de rambursare întocmite de beneficiari. Recuperarea se efectuează începând cu prima cerere de rambursare, astfel încât suma aferentă prefinanţării să se recupereze integral înainte de ultima cerere de rambursare.Aplicând acest mecanism, în cazul acordării prefinanţării, va exista o diferenţă între suma certificată de către AMPOSDRU/OI responsabil şi cea plătită către Beneficiar.

Pot exista cazuri în care, dupa verificarea cererilor de rambursare, suma certificată pentru plată de către AM/OI sa fie mai mică decât suma solicitată spre rambursare de către Beneficiar. În acest caz, procentul de recuperare a prefinanţării se va aplica la valoarea sumei certificate.

Pentru o mai bună inţelegere a mecanismului de recuperare al prefinanţării, vă rugăm să consultaţi exemplul prezentat la sfârşitul acestui subcapitol.

Ce se intamplă dacă se depăşeşte suma prevazută în buget pentru un an de implementare? Dar dacă se fac economii?


67

Ca regulă generală sumele prevăzute în bugetul proiectului aferente anilor de implementare sunt limitative, reprezentând plafoane obligatorii a fi respectate. Totuşi, la solicitarea Beneficiarului şi cu o justificare corespunzătoare, AMPOSDRU/OI responsabil poate aproba depaşirea sumei anuale alocate iniţial, cu semnarea unui adendum la contractul de finanţare. Dacă într-un an de implementare nu se atinge valoarea stabilită în buget pentru acel an de implementare suma va fi reportată automat în anul următor de implementare.

Mecanismul de rambursare - Exemplu

Pentru a exemplifica mecanismul de rambursare al cheltuielilor se consideră un proiect multianual, în valoare de 3.000.000 RON, având durata de implementare 3 ani şi un buget aprobat pe fiecare an de 1.000.000 RON, iar Beneficiarul a solicitat acordarea prefinanţării.

Valoarea proiectului: 3.000.000 RON An1: 1.000.000 RONAn2: 1.000.000 RONAn3: 1.000.000 RONProcentul de recuperare a prefinanţării: 35%

Detalii privind rambursarea cheltuielilor şi recuperarea prefinanţării sunt prezentate în tabelul de mai jos.


68


69

5.5 Rambursarea TVA

Rambursarea taxei pe valoarea adaugată înregistrate în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU se va derula progresiv, pe parcursul implementării proiectului. La rambursarea taxei pe valoarea adaugată aferentă cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, se va lua în calcul doar taxa pe valoarea adăugată plătită şi care este susţinută de documente justificative cu valoare probatorie.

Cine poate beneficia de rambursarea TVA?

Beneficiarii rambursărilor de taxa pe valoarea adăugată, conform art. 15, alin 1 din OUG 64/2009, sunt:

- instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat ori bugetele fondurilor speciale;

- autorităţi ale administraţiei publice locale sau entităţi publice finanţate integral din bugetele acestora; - entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale; - organisme neguvernamentale nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează

în domeniul dezvoltării regionale; - organisme neguvernamentale nonprofit, cu personalitate juridică, pentru activitatea desfăşurată fără

scop patrimonial; - unităţi de cult şi structuri ale cultelor aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, conform

Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor; - societăţi comerciale care au calitatea de furnizori de formare profesională, care desfăşoară numai

activităţi scutite de taxa pe valoare adăugată, fără drept de deducere, conform prevederilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- operatori regionali de apă, definiţi în baza art. 2 lit. g1) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, sumele pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate prin POSDRU, se acordă beneficiarilor menţionaţi mai sus, numai cu condiţia nedepăşirii intensităţii maxime admise a ajutorului de stat/de minimis.

Care sunt etapele rambursarii TVA?

1) În vederea rambursării taxei pe valoarea adaugată aferentă cheltuielilor eligibile, Beneficiarul va încheia un Act Aditional la Contractul de Finanţare, prin care se va stabili suma maximă de rambursat cu acest titlu. Pentru încheierea actului aditional, Beneficiarul va înainta către AMPOSDRU/OI responsabil şi o notă de fundamentare în care se va estima valoarea totală a TVA de rambursat, aferentă cheltuielilor eligibile ce vor fi efectuate de Beneficiar şi/sau partenerul/partenerii acestuia pe intreaga perioadă de derulare a proiectului. Estimarea TVA de rambursat va avea in vedere doar activitatile purtatoare de TVA, aferente cheltuielilor directe eligibile.2) Pentru rambursarea TVA, Beneficiarii eligibili vor transmite la AM/OI responsabil o cerere de rambursare împreuna cu alte documente solicitate.3) În urma verificării documentaţiei, AMPOSDRU/OI responsabil autoritatea va emite un accept ()autorizare plată)/refuz de plată în funcţie de documentaţia prezentată de Beneficiar. În caz de refuz, autoritatea va motiva refuzul şi îndruma beneficiarul pentru a face corecţiile necesare.4) AMPOSDRU va efectua rambursarea cheltuielilor reprezentând contravaloarea TVA în termen de 15 (cinsprezece) zile lucrătoare de la data la care AMPOSDRU/OI responsabil autorizează plata.


70

Ce trebuie sa cuprindă dosarul de rambursare?

Pentru rambursarea TVA, Beneficiarii eligibili vor transmite la AM/OI responsabil următoarele documente:a) cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată;b) borderoul cuprinzând documentele justificative pentru bunurile şi serviciile achiziţionate;c) documentele justificative care atestă achiziţionarea bunurilor şi/sau a serviciilor, precum şi documentele de plată în copie;d) balanţa de verificare lunară care să probeze înregistrarea în contabilitatea distinctă a proiectului, a sumei solicitate la plată privind taxa pe valoarea adăgată aferentă cheltuielilor eligibile.

În cazul în care documentaţia depusă este incompletă sau se constată erori materiale, AMPOSDRU/OIPOSDRU va notifica în scris beneficiarul solicitând completarea documentaţiei şi/sau corectarea erorilor; procesul de rambursare se suspendă până la completarea dosarului/corectarea erorilor. Dacă în termenul stabilit în comunicare benenficiarul nu face demersurile necesare, AMPOSDRU/OI POSDRU va face corecţiile financiare necesare şi va rambursa TVA doar pentru activităţile pentru care s-au furnizat documente corespunzătoare.

În cât timp se rambursează sumele reprezentând contravaloarea TVA?

Transferul sumelor aferente rambursării contravalorii taxei pe valoarea adăugată din conturile AMPOSDRU în conturile beneficiarului/de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale se efectuează în termen de maxim 15 zile lucrătoare de la data la care AMPOSDRU autorizează plata.

Beneficiarii enumeraţi la art.15, alin 1 din OUG 64/2009, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, îşi exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale au obligaţia să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit OUG 64/2009, în termen de 3 zile lucratoare de la data încasării acestora. (art. 15, alin. (3) OUG 64/2009 coroborat cu art. 9 din Normele de Aplicare a OUG 64/2009).

Mecanisme/condiţii de aplicare a TVADetalii privind aplicarea TVA sunt prezentate în cadrul Ghidului informativ privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata (TVA), postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

5.6 Utilizarea cursului de schimb valutar

Potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 1752/2005 actualizat, contabilitatea unei companii romaneşti se ţine în limba română şi in moneda naţională. „Pentru necesităţile proprii de informare, entităţile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi într-o altă

Atenţie!La momentul depunerii cererii de rambursare a taxei pe valoarea adăugata, suma cerută spre rambursare trebuie sa fie plătită către furnizorii de servicii/produse.


71

monedă. Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative”. (alin.2 din Reglementare din 17/11/2005 actualizată conformă cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene Anexa la OMF 1752/2005).

În cazul în care Compania înregistrează operaţiuni în valută sau are conturi bancare în alte monede decât moneda naţională, trebuie să ţină o evidenţă distinctă în lei şi in valută. „Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a altor reglementări emise în acest scop” (punctul 146 din Reglementare din 17/11/2005 actualizată conformă cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene Anexa la OMF 1752/2005)

Mai multe detalii privind implicaţiile tranzacţiilor în valută sunt prezentate în cadrul Ghidului privind relaţiile de parteneriat între diverse entităţi de drept public şi privat, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

5.7 Recuperarea sumelor plătite necorespunzator

Conform Contractului de Finanţare, Beneficiarul trebuie să respecte anumite cerinţe contractuale a căror nerespectare poate duce la obligativitatea restituirii în întregime sau parţial a sumelor primite pe parcursul desfăşurării proiectului. În unele cazuri, încălcarea de către Beneficiar a unor prevederi contractuale pot fi considerate nereguli, ducând astfel şi la recuperarea sumelor plătite necorespunzător.

Care sunt cazurile în care Beneficarii sunt obligaţi să returneze către AM sumele primite?Cazurile în care Beneficiarii sunt obligaţi să returneze către AM sumele plătite necorespunzător sunt următoarele:

1. Conform Art 6. din Contractul de Finantare semnat de către Beneficiar, se prevede ca în situaţia în care s-a acordat prefinanţare unui proiect, Beneficiarul are obligaţia contractuală de a depune prima cerere de rambursare într-o perioada maximă de 6 luni. În cazul în care Beneficiarul a solicitat acordarea prefinanţării, şi in termen de 6 luni de la data primirii prefinanţării nu trimite către AM/OI prima cerere de rambursare, în acest caz, Beneficiarul va returna integral valoarea prefinanţării.2. Conform Art. 5 din Contractul de Finanţare, în cazul acordării prefinanţării, în termen de cel mult un an de la data semnării contractului de finanţare, Beneficiarul are obligaţia prezentării unui contract de achiziţie de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări încheiat cu un operator economic. În cazul în care Beneficiarul nu face dovada încheierii unui contract de furnizare de bunuri/prestare de servicii/execuţie de lucrări cu un operator economic, în termen de cel mult un an de la data semnării contractului de finanţare, acesta are obligaţia restituirii prefinanţării primite.3. Conform Art 9 din Contractul de Finanţare, Beneficiarul se obligă să menţină destinaţia şi să asigure exploatarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate şi lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului pe o perioadă de cel puţin 3 (trei) ani după finalizarea Proiectului. În cazul nerespectării acestei obligaţii, Beneficiarul se obligă să restituie contravaloarea echipamentelor achiziţionate şi lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului.4. Conform Art 9 din Contractul de Finanţare, Beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU. În cazul nerespectării acestor prevederi, Beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă Proiectului, reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă.5. Indentificarea unei nereguli, în urma verificărilor la faţa locului efectuate de către AM/OI. Pentru detalii referitoare la acest caz, vă rugăm să consultaţi secţiunea Nereguli a prezentului manual.


72

6. În cazul în care în urma verificărilor la faţa locului, se constată obţinerea de către Beneficiar a unor venituri din urma implementării proiectului şi se constată că ele nu au fost declarate în Cererile de rambursare intermediare/finală de către Beneficiar, valoarea veniturilor generate vor fi returnate Autorităţii de Management.7. În cazul în care prefinanţarea (dacă a fost solicitată de către Beneficiar) nu a fost recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare, diferenţa rămasă nerecuperată va fi returnată de către Beneficiar în contul AMPOSDRU.

Când se returnează sumele transferate beneficiarilor dar care nu sunt considerate neregului?Conform Art.11 din Contractul de Finanţare, în cazul sumelor plătite necorespunzător de către AMPOSDRU, Beneficiarul are obligaţia de a restitui sumele respective în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data transmiterii referatului de restituire de către AMPOSDRU/OI.

Când se returnează sumele transferate beneficiarilor urmare constatării unor neregului?Termenele de rambusare a sumelor plătite necuvenit urmare constatării unor nereguli, vor trebui rambursate de către Beneficiari în termenele stabile în Procesul verbal de constatare.Astfel, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării titlului de creanţă (Procesului verbal de constatare) în condiţiile Codului de procedură fiscală sau potrivit legii, după caz.

Cum se va stinge datoria faţă de AMPOSDRU?Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin plata voluntară efectuată de către Beneficiari, prin deducerea din plăţile următoare pe care sunt îndreptăţite să le primească Beneficiarii de la AMPOSDRU, prin executare silită ori prin alte modalităţi prevăzute de lege. Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, prin plata voluntară sau deducerea din plăţile următoare pe care sunt îndreptăţite să le primească Beneficiarii, se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul de finanţare. Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, prin executare silită, se efectuează în lei, conform Codului de procedură fiscală, în conturile indicate în titlul executoriu sau comunicate de AMPOSDRU.

În cazul în care Beneficiarii nu vor returna sumele plătite necuvenit către AMPOSDRU în termenul stabilit şi nu mai pot fi recuperate sume prin deducerea din plăţi ulterioare către Beneficiari, AMPOSDRU va fi înştiinţată Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în vederea începerii procedurii de executare silită.

5.8 Contabilitatea proiectului

5.8.1 Cerinţe privind organizarea contabilităţii aferente proiectului

Pentru fiecare proiect, Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă distinctă, utilizând conturi analitice dedicate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Beneficiarii prevăzuţi la art.5 alin.(1) - (3) din OUG nr. 64/2009 înregistrează în evidenţa extracontabilă rambursările de cheltuieli aferente instrumentelor structurale pe baza notificărilor primite de la AMPOSDRU, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Ordinul MFP nr. 2548/2009.


73

Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert contabil/ contabil desemnat în condiţiile legii care va semna şi data documentele contabile aferente operaţiunilor din cadrul proiectului.

Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea Beneficiarului cheltuielile efectuate în cadrul Proiectului vor fi ştampilate cu menţiunea „Solicitat rambursare FSE - POSDRU” în vederea evitării dublei finanţări.

Expertul contabil, în cazul achiziţionării de servicii, va fi selectat cu respectarea condiţiilor prevederilor legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice sau ale instrucţiunilor emise de AMPOSDRU în cazul în care Beneficiarul nu reprezintă Autoritate Contractantă în sensul legislaţiei naţionale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, cu excepţia situaţiei în care acesta are raporturi juridice de muncă sau civile anterioare sau ulterioare momentului semnării contractului de finanţare.Prin excepţie, pentru beneficiarii instituţii publice care au constituit la nivelul instituţiei un compartiment de contabilitate, expertul contabil/ contabilul poate fi reprezentat de către şeful compartimentului contabilitate/contabilul desemnat să asigure evidenţa contabilă a proiectului.

Prin act administrativ, conducătorul instituţiei publice va putea angaja şi un expert contabil/contabil autorizat, membru activ al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, pentru a asigura contabilitatea proiectului, în conformitate cu prevederile prezentului contract de finanţare.

Expertul contabil, în cazul achiziţionării de servicii, va fi selectat de către Beneficiar din cadrul membrilor activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România.

Serviciile de contabilitate vor fi contractate pentru toată durata de implementare a proiectului. În situaţia rezilierii contractului de servicii încheiat cu expertul contabil, Beneficiarul va notifica AMPOSDRU sau OI responsabil şi va justifica motivele care au condus la luarea acestei decizii.

Contractul de servicii de contabilitate se reziliază unilateral de către Beneficiar în cazul în care, pe durata prestării serviciilor, expertului contabil i s-a retras aceasta calitate de catre CECCAR.Beneficiarul va include în contractul de servicii de contabilitate şi clauza rezilierii unilaterale a contractului în cazul în care expertul contabil nu mai are calitatea de expert contabil recunoscut de CECCAR.

Pentru operaţiunile gestionate în cadrul POSDRU, în vederea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile ale AMPOSDRU şi cele ale Beneficiarilor, aceştia din urmă au obligaţia transmiterii Formularului 9 (aşa cum este stabilit prin ordinul MFP nr. 2548/2009), din care să rezulte sumele primite de la AMPOSDRU şi cele plătite acestora, conform prevederilor din contractele de finanţare.

Beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.

5.8.2 Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor aferente proiectului

Cadrul legal în vigoareToţi beneficiarii vor efectua înregistrări contabile sintetice şi analitice, conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OMFP Nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. În plus, instituţiile publice vor respecta prevederile OMFP 1917/2005 cu modificările şi completările ulterioare (vezi OMFP 2169/2009), pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor


74

publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare. Asociaţiile, fundaţiile sau alte organizaţii de acest fel, patronatele, organizaţiile sindicale, cultele religioase, precum şi alte persoane juridice înfiinţate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale, vor respecta OMFP 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

Toate operaţiunile efectuate în cadrul proiectului, efectuate atât de către beneciar cât şi de partenerii acestuia din cadrul proiectului, vor fi reflectate în evidenţa contabilă a beneficiarului şi susţinute de documente justificative.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.Atât beneficiarii cât şi partenerii lor, au obligaţia ţinerii evidenţei contabile distincte prin utilizarea unor conturi analitice distincte.

Ce operaţiuni se înregistrează în contabilitate?Operaţiunile contabile legate de Activităţile Beneficiarului sunt, fără a se limita la:

1. Înregistrarea facturii primite de la furnizor 2. Înregistrarea plăţii facturii către furnizor 3. Înregistrarea salariilor personalului care lucrează în proiect4. Înregistrarea plăţii salariilor către personalul implicat în proiect5. Recunoaşterea activelor generate în cadrul proiectului 6. Corecţii financiare la nivel de contractori 7. Încasarea sumelor din corecţii financiare de către contractori 8. Corecţii financiare la nivel de proiect 9. Plata sumelor aferente corecţiilor financiare10. Înregistrarea cererii de prefinanţare 11. Înregistrarea primirii sumelor din prefinanţare 12. Înregistrarea cererii de rambursare 13. Înregistrarea sumelor primite cu titlu de rambursare de la AM 14. Înregistrarea corecţiilor financiare primite de la AM/OI 15. Înregistrarea veniturilor generate de proiect (dacă e cazul)16. Înregistrarea operaţiunilor legate de decontarea între parteneri

Cum se înregistreaza în contabilitate diverse operaţiuni?În cele ce urmează va fi prezentată o scurtă descriere a modului în care se realizează evidenţa contabilă distinctă privind proiectul, în cazul unei societăţi comerciale. Pentru exemplificarea relevantă a înregistrării operaţiunilor în contabilitate, este prezentat şi modul de codificare ales pentru identificarea tranzacţiilor privind proiectul, precum şi gradul de detaliere privind sistemul analitic de evidenţă contabilă pentru proiect, folosind conturi dedicate.

Astfel, în vederea realizarii evidenţei contabile distincte privind proiectul, se va întocmi balanţa pe conturi analitice, plecând de la bugetul proiectului. Un model de codificare este prezentat în cele ce urmează:


75

208.POS DRU N „Alte imobilizări necorporale”: se utilizează pentru evidenţa altor imobilizări necorporale achiziţionate (de exemplu, licenţă sistem de operare, licenţă antivirus, licenţă Office, licenţă sistem de operare server, licenţă antivirus server);

2131.POS DRU N „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)”: se utilizează pentru evidenţa tuturor echipamentelor tehnologice achiziţionate pentru realizarea proiectului (de exemplu, server, laptop-uri);

214.POS DRU N „Mobilier, aparatură birotică, alte imobilizări”: se utilizează pentru evidenţa aparaturii birotice achiziţionate în cadrul proiectului (de exemplu, imprimantă, multifuncţional, switch, rack);

2808.POS DRU N „Amortizarea altor imobilizări necorporale”: se utilizează pentru înregistrarea amortizării altor imobilizări necorporale (de exemplu: licenţe de programe informatice) achiziţionate în cadrul proiectului;

2813.POS DRU N „Amortizarea echipamentelor tehnologice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”: se utilizează pentru înregistrarea amortizării echipamentelor (de exemplu: server, laptop-uri) achiziţionate în cadrul proiectului;

2814.POS DRU N „Amortizarea altor imobilizări corporale”: se utilizează pentru înregistrarea amortizării altor imobilizări corporale (de exemplu: imprimantă, multifuncţional, switch, rack) achiziţionate în cadrul proiectului;

3028.POS DRU N „Alte materiale consumabile”: se utilizează pentru evidenţa altor materiale consumabile achiziţionate în cadrul proiectului (de exemplu: conector RJ45, priză simplă îngropată, cablu de reţea);

303.POS DRU N „Obiecte de inventar”: se utilizează pentru evidenţa obiectelor de inventar achiziţionate în cadrul proiectului (de exemplu, UPS, monitor, web-cam, router);

401.Denumire furnizor POS DRU N „Furnizori”: se utilizează pentru evidenţa furnizorilor de bunuri, lucrări şi servicii prevăzute în cadrul proiectului. Furnizorii se vor dezvolta în analitic după denumire;

404.Denumire furnizor POS DRU N „Furnizori de imobilizări”: se utilizează pentru evidenţa furnizorilor de imobilizări prevăzute în cadrul proiectului. Furnizorii se vor dezvolta în analitic după denumire;

445.POS DRU N „Subvenţii de incasat”: se utilizează pentru a evidenţia creanţa faţă de minister;458. POS DRU N „Decontări din operaţii în participaţie”: se utilizează pentru evidenţa decontărilor din operaţii

în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

471.POS DRU N „Cheltuieli în avans”: se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor angajate ce vor fi eşalonate pe o perioadă mai mare de o lună (de exemplu, semnătură electronică valabilă 1 an, servicii internet broadband plătite în avans pe o perioadă de un an);

472.POS DRU N „Venituri înregistrate în avans” se utilizează pentru evidenţa veniturilor înregistrate în avans ( subvenţii din exploatare);

5121.POS DRU N „Conturi curente la bănci”: se utilizează pentru evidenţa tuturor operaţiunilor de plăţi efectuate pentru realizarea proiectului şi încasarile din rambursarea fondurilor;

6028.POS DRU N „Cheltuieli cu alte materiale consumabile”: se utilizează pentru evidenţa materialelor consumabile date în consum;

603.POS DRU N „Cheltuieli cu obiectele de inventar”: se utilizează pentru a evidenţia darea în consum a obiectelor de inventar achiziţionate în cadrul proiectului;

628.POS DRU N „Alte cheltuieli cu serviciile de la terţi”: se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor cu serviciile primite de la terţi în cadrul contractului (de exemplu: servicii internet broadband, servicii de cablare structurată);

641 salarii681.POS DRU N „Cheltuieli cu amortizarea”: se utilizează pentru înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor

achiziţionate în cadrul proiectului;132.POS DRU N „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”: se utilizează pentru

înregistrarea subvenţiei primite pentru imobilizări;7411.POS DRU N „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri în avans”: se utilizează pentru

înregistrarea subvenţiilor aferente materialelor, obiectelor de inventar şi altor cheltuieli;7584.POS DRU N „Venituri din subvenţii pentru investiţii”: se utilizează pentru înregistrarea subvenţiilor aferente

echipamentelor virate la venituri.


76

Monografie contabilă societăţi comerciale plătitoare de TVA:

5121.POS DRU N.01.PREFINANŢARE5121.POS DRU N.02.RAMBURSARE5121.POS DRU N.03.CONT PROPRIU5121.POS DRU N.04.PREFINANŢARE GENERALĂ5121.POS DRU N.05.RAMBURSARE GENERALĂ

NCExplicaţie

Cont debitor Cont creditor

1. Recunoaşterea creanţei la semnarea contractului 445.POS DRU N%132.POS DRU N472.POS DRU N458 Partener

2. Înregistrarea prefinanţării primite5121.POS DRU N.04. P R E F I N A N Ţ A R E GENERALĂ

462.POS DRU N

3. Virare prefinanţare proprie 5815121.POS DRU N.04. P R E F I N A N Ţ A R E GENERALĂ

5121.POS DRU N.01.PREFINANTARE 581

4. Virare prefinanţare partener 461.PARTENER.POS DRU N

5121.POS DRU N.04. P R E F I N A N Ţ A R E GENERALĂ

5.Acordarea de avansuri furnizorilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări sau prestări de servicii (acordate din fonduri proprii)

% 401.POS DRU N

409 (232, 234).POS DRU N4426.POS DRU N

Decontare avans (acordate din fonduri proprii) 401.POS DRU N 5121.POS DRU N.03.CONT PROPRIU

6. Înregistrare avansuri bunuri achiziţionate în leasing financiar % 404.POS DRU N

232.POS DRU N4426.POS DRU N

7. Plata furnizor 404.POS DRU N 5121.POS DRU N8. Recepţie bunuri achiziţionate în leasing financiar 21x.POS DRU N 167.POS DRU N9. Compensare avans 21x.POS DRU N 232.POS DRU N10. Înregistrare rata leasing % 404.POS DRU N

167.POS DRU N6666656284426.POS DRU N

11. Plata furnizor 404.POS DRU N 5121.POS DRU N

12. Achiziţia de imobilizări corporale % 404.Denumire furnizor POS DRU N

2xx.POS DRU N4426.POS DRU N

13. Achiziţia de stocuri % 401.Denumire furnizor POS DRU N

3xx.POS DRU N4426.POS DRU N

14. Înregistrare cheltuieli în avans % 401.Denumire furnizor POS DRU N


77

NCExplicaţie



15. Înregistrare cheltuieli diverse % 401.Denumire furnizor POS DRU N

6xx.POS DRU N4426. POS DRU N

16. Înregistrarea salariilor 641.POS DRU N 421.POS DRU N17. Înregistrarea reţinerilor salariale 421.POS DRU N %

4312.POS DRU N4314.POS DRU N4372.POS DRU N444.POS DRU N

18. Înregistrarea taxelor aferente salariilora. CAS 6451.POS DRU N 4311.POS DRU Nb. CASS 6453.POS DRU N 4313.POS DRU Nc. FS 6452.POS DRU N 4371.POS DRU Nd. Fond garantare 6458.1 POS DRU N 4381.1.POS DRU Ne. FNUASS 6458.2 POS DRU N 4381.2 POS DRU Nf. Accidente de muncă şi boli profesionale 6458.3 POS DRU N 4381.3 POS DRU Ng. Comision ITM 635.1 POS DRU N 447.1 POS DRU N

h. Fond persoane cu handicap 635.2 POS DRU N 447.2 POS DRU N

19.Dec ontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor, lucrărilor, serviciilor (Stornare avans)

% 401.POS DRU N

409.POS DRU N

4426.POS DRU N

20.Decontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor de natura activelor fixe (Stornare avans)

% 404.POS DRU N


21. Plata furnizori de imobilizări404.Denumire furnizor POS DRU N

5121.POS DRU N

22. Plata furnizori401.Denumire furnizor POS DRU N

5121.POS DRU N

23. Plata salariilor 421.POS DRU N 5121.POS DRU N24. Plata taxelor aferente salariilor % 5121.POS DRU N

4312.POS DRU N4314.POS DRU N4372.POS DRU N444.POS DRU N4311.POS DRU N4313.POS DRU N4371.POS DRU N4381.1.POS DRU N4381.2 POS DRU N4381.3 POS DRU N447.1 POS DRU N

25. Înregistrare cheltuieli cu amortizarea 681.POS DRU N 28x.POS DRU N

26. Înregistrare consum materiale 6xx.POS DRU N 3xx.POS DRU N


78

NCExplicaţie


27.Transformare cheltuieli în avans în cheltuieli ale perioadei curente

6xx.POS DRU N 471.POS DRU N

28.Înregistrarea veniturilor aferente proiectului (ex. dobânzi)

5121.POS DRU N 766.POS DRU N

29.Preluarea cheltuielilor decontate efectiv şi veniturilor încasate ale partenerului

% 458.POS DRU N

6xx.POS DRU N. PARTENER658.POS DRU N. PARTENER458.POS DRU N 766.POS DRU N

30.Preluare TVA partener neplătitor de TVA de recuperat de la AM


31.Încasarea rambursării fondurilor de la Autoritatea de Management


Deducere prefinanţare 462 445.POS DRU N

32.Finanţare virată la venituri pe parcursul duratei de viaţă a imobilizărilor (evidenţiere venituri din subvenţii pentru investiţii)


33.Finanţare virată la venituri pentru cheltuielile în avans (evidenţiere venituri din subvenţii din exploatare)


34.

Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management urmare a autorizării/certificării parţiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare pentru anul curent – în roşu

445.POS DRU N %

132.POS DRU N472.POS DRU N741.POS DRU N

35.

Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management urmare a autorizării/certificării parţiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare pentru anul anterior – în roşu

445.POS DRU N %

132.POS DRU N472.POS DRU N117.POS DRU N

36. Restituirea sumelor autorităţilor de management 445.POS DRU N 5121.POS DRU N37. Înregistrarea sumelor virate partenerului 458.POS DRU N 5121.POS DRU N

38.Încasare TVA aferent cheltuielilor eligibile ale partenerului de la AM


39. Virarea TVA partenerului 458.POS DRU N 5121.POS DRU N

PARTENER


79

NCExplicaţie


1.Înregistrarea subvenţiei la semnarea contractului de finanţare

458.BENEFICIAR %

132472

2. Încasare prefinanţare 5121.POS DRU N.01462.BENEFICIAR.POS DRU N

3. Înregistrare achiziţii partener % 401.POS DRU N3xx.POS DRU N4xx.POS DRU N6xx.POS DRU N% 401.POS DRU N1672xx641 421645x 43xx

421 %43xx

4. Plăţi % %

4015121.POS DRU N.01.PREFINANŢARE

4045121.POS DRU N.03.CONT PROPRIU

421

43xx

5. Emitere factură către liderul de parteneriat 411 %

445.BENEFICIAR

4427

SAU

Emitere notă de decontare 458 445

6.Virarea subvenţiei aferente cheltuielilor efectuate la venituri (evidenţiere venituri din subvenţii de exploatare)

472 741

7.Virarea cotei parte a subvenţiei aferente imobilizărilor amortizate la venituri (evidenţiere venituri din subvenţii pentru investiţii)

132 7584

8. Încasarea subvenţiei înregistrate pe baza facturii % 4585121.POS DRU N.02. RAMBURSARE

Deducere prefinanţare 462

SAU

Încasarea subvenţiei înregistrate pe baza notei de decontare % 458

5121.POS DRU N.02. RAMBURSARE


80

NCExplicaţie


462

9. Acoperire sume finanţate din fonduri proprii 5815121.POS DRU N.02. RAMBURSARE

5121.POS DRU N.03. CONT PROPRIU

581

VI. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA LA NIVELUL PROIECTULUI

6.1 Monitorizarea proiectelor

Ce este monitorizarea?Monitorizarea este o analiză periodică a resurselor, activităţilor şi rezultatelor proiectului. Procesul de monitorizare se bazează pe un sistem coerent de culegere de informaţii (rapoarte, analize şi indicatori). Monitorizarea constituie un mecanism de analiza sistematică ce prezintă evaluarea analitică a implementării proiectului şi constă în colectarea, analiza datelor, comunicarea şi utilizarea informaţiilor obţinute despre progresul proiectului.

De ce este necesară monitorizarea?Pentru că monitorizarea are la bază colectarea informaţiilor, se poate spune că este în esenţă o descriere a situaţiei la un moment dat. În timpul implementării proiectului, monitorizarea asigură colectarea datelor ce vor genera informaţii despre stadiul îndeplinirii obiectivelor şi deci constituie o sursă importantă de informaţii privind „lecţiile învăţate” pentru perioada următoare a implementării proiectului precum şi pentru alte proiecte sau politici în domeniu.Procesul permite managerului de proiect, personalului angajat, membrilor parteneriatului, factorilor interesaţi (stakeholders) precum şi OI/AMPOSDRU să identifice problemele potenţiale înainte de apariţia acestora sau imediat după aceea.Implementarea unor masuri de monitorizare corespunzatoare dă posibilitatea Beneficiarului să introducă măsuri corective care să menţină implementarea proiectului în starea de funcţionare. Este deci important ca monitorizarea să fie percepută mai mult ca un instrument de management decât un mecanism de control.Pentru a permite realizarea acestei activităţi în conformitate cu contractul de finanţare nerambursabilă, beneficiarii vor elabora utiliza instrumentele de monitorizare.

Care sunt instrumentele de monitorizare?Printre instrumentele de monitorizare la nivelul Beneficiarului, pot fi enumerate următoarele:1. Pregătirea calendarelor lunare şi urmărirea orarelor

− Înaintea fiecărei luni, pregătirea unui program lunar cu toate evenimentele, întâlnirile, sosirile experţilor internaţionali, instruiri.

− Compararea programului prevăzut cu graficul de activităţi conform Cererii de Finanţare − La sfârşitul fiecărei luni un raport de perfomanţă care să includă comentarii privind programul planificat şi ce

s-a realizat. 2. Asigurarea că toate livrabilele proiectului s-au finalizat la timp.

− Verificaţi în mod regulat graficul de activităţi conform Cererii de Finanţare− Informaţi-vă în prealabil şi reamintiţi partenerilor programarea în timp a activităţilor− Împărtaşiţi experienţa şi informaţiile cu partenerii proiectului – experienţa dobândită din alte proiecte, etc− Contactaţi permanent partenerii proiectului privind depunerea livrabilelor proiectului− Colectaţi livrabilele proiectului şi îndosariaţi-le în dosarul Managementului Project− Colectaţi periodic rapoartele de misiune şi livrabilele.


81

3. Participarea la pregatirea rapoartelor mangeriale şi livrabilele proiectului− Verificaţi cu regularitate Planul Proiectului− Fiţi în legatură permanentă cu partenerii privind cerinţele lor de raportare− Colectaţi toate rapoartele tehnice imediat după realizarea sarcinilor− Pregatiţi cu două săptămâni înainte de termenul limită o schiţă a raportului care să cuprindă cât mai multe

informaţii − Pregătiţi tabelul realizărilor conform taxelor din tabelele iniţiale.

4. Pregătirea modelelor de raportare pentru activităţile (inclusiv instruire, conferinţe, întâlniri, etc)Pentru fiecare activitate din proiectul dvs. pregătiţi un raport care să indice clar probleme cum ar fi:− Ce este o sarcină− Când a fost sarcina− Cine este responsabil pentru această sarcină− Câte resurse s-au utilizat− Care a fost obiectivul sarcinii− Descrierea detaliată a măsurilor luate în timpul sarcinii− Care a fost răspunsul părţilor interesate− evaluare de sarcină− Recomandări pentru alte sarcini similare− altele

Exemple de formate de monitorizare a resurselor • Monitorizarea Resurselor pe fiecare activitate

Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3Costuritotale

Bugetdisponibil

Diferenţa

Expert 1 100 Lei 200 Lei 1000 Lei

Expert 2

Resursanon-umană

• Tabelul monitorizarii resurselor pe fiecare lună

Luna 1

Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 Total Disponibil Diferenţa

Expert 1

Expert 2

Resursanon-umană


82

Monitorizarea utilizării resurselor pe Activitate / Perioadă

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Total Disponibil Diferenţa

Activitatea 1

Expert 1

Expert 2

Resursa non-umană

Activitatea 2

Expert 1

Expert 2

Resursa non-umană

6.2 Raportul tehnico-financiar

Ce este raportul tehnico-financiar?Raportul tehnico-financiar un instrument de monitorizare atât a activităţilor proiectului, cât şi a operaţiunilor contabile şi financiare derulate în perioada de raportare.

Ce conţine raportul tehnico-financiar?Raportul tehnico-financiar se va întocmi de către personalul responsabil din cadrul proiectului, în conformitate cu progresul activităţilor şi înregistrărilor financiar-contabile. Structura Raportului tehnico-financiar este următoarea:

1. REZUMATUL PROIECTULUIObiectivul proiectuluiDomeniul major de intervenţieTipul proiectuluiClasificarea domeniilorLocaţia proiectuluiObiective orizontale ale POS DRUIndicatori atinşiGrup ţintă în perioada raportată

2. PROGRESUL PROIECTULUIAlte aspecte contractualeCalendar de raportare

3. PROGRESUL PROIECTULUI ÎN PERIOADA RAPORTATĂActivităţi implementate pe parcursul perioadei de raportareAbateri de la planificarea iniţială şi motiveRezultate/realizări atinse pe perioada de raportareAbateri/întârzieri în atingerea rezultatelor/realizărilor aşteptateSinteza implementării următoarelor activităţi (după caz):Informare şi publicitate


83

Respectarea regulilor cu privire la egalitatea de şanseRespectarea regulilor cu privire la mediuStadiul implementării recomandărilor formulate în cadrul altor vizite de verificare la faţa locului

4. PROGRESUL PROIECTULUI PENTRU PERIOADA URMATOARE DE RAPORTAREActivităţi planificate pentru următoarea perioadă de raportareRezultate/realizări pentru următoarea perioadă de raportare

5. OBSERVAŢII IMPORTANTE PENTRU SUCCESUL PROIECTULUI

Modelul Raportului tehnico-financiar este furnizat in cadrul contractului de finantare, ca anexa a acestuia.

Când şi unde trebuie depus raportul tehnico-financiar?

Raportul tehnico–financiar va fi depus la sediul AMPOSDRU/OI responsabil odată cu Cererile de Rambursare. În funcţie de entitatea care monitorizează implementarea proiectelor (AMPOSDRU sau OI responsabil) raportul tehnico-financiar va fi transmis într-un singur exemplar sau în două, după cum urmează:

a) Pentru proiectele monitorizate la nivelul AMPOSDRU beneficiarul va transmite un singur exemplar original al raportului tehnico-financiar

b) Pentru proiectele monitorizate la nivelul OI responsabil, beneficiarul va transmite două exemplare originale ale raportului tehnico-financiar

Raportul tehnico-financiar va fi însoţit de Formularul individual de înregistrare a grupului ţintă actualizat în funcţie de modificările survenite în perioada raportată, în format electronic (varianta scanată a documentului original).

6.3 Vizitele de monitorizare

Ce sunt vizitele de monitorizare?Vizitele de monitorizare sunt întâlniri oficiale, în vederea monitorizării implementării proiectului care au loc la sediul beneficiarului sau la locul de implementare al proiectului, în cadrul cărora participă reprezentanţi ai Beneficiarului şi reprezentanţi ai OI/AMPOSDRU.Vizitele de monitorizare pot fi de mai multe tipuri:

a) planificate, iniţiate de către OI/AMPOSDRU;b) ad-hoc (anunţate şi neanunţate), iniţiate de către OI/AMPOSDRU.

Care este scopul vizitelor de monitorizare?Scopul acestor vizite este verificarea conformităţii între situaţia descrisă în rapoarte şi documentele aferente şi situaţia reala de la locul implementării proiectului, în vederea prevenirii erorilor de implementare sau eventuale fraude şi a limitării efectelor eventualelor erori sau fraude deja înfăptuite. De asemenea, în cadrul acestor vizite se vor discuta problemele apărute şi măsurile întreprinse de Beneficiar pentru soluţionarea acestora. După caz, vor fi recomandate beneficiarului posibile modalităţi de eficientizare şi/sau acţiuni corective, care se vor consemna în Raportul de vizită. În plus, se vor consemna şi diferenţele între raportare şi situaţia de pe teren.

Când au loc vizitele de monitorizare periodice?Vizitele de monitorizare planificate au loc cel puţin o data pentru toate proiectele, pe durata fiecărui an de implementare a acestora. AMPOSDRU/OI va efectua vizite de monitorizare planificate pentru toate proiectele care nu au intrat în


84

eşantionul de verificare la faţa locului. Planul vizitelor de monitorizare periodice se întocmeşte anual şi conţine o planificare pe luni a vizitelor care urmează a se efectua, locaţia vizitelor şi persoanele propuse să participe. Beneficiarul va fi înştiinţat în scris cu 10 zile înainte de efectuarea vizitei, în vederea asigurării condiţiilor necesare efectuării vizitei şi a disponibilităţii personalului implicat în proiect (manager de proiect, responsabil financiar, coordonator, etc), precum şi a documentelor justificative (liste de prezenţă, materiale elaborate în cadrul proiectului, etc.). Vizitele de monitorizare periodice efectuate de OI/AMPOSDRU au ca obiectiv verificarea aspectelor tehnice privind implementarea proiectelor.

Când au loc vizitele de monitorizare ad-hoc?Vizitele de monitorizare ad-hoc sunt iniţiate de către AMPOSDRU/OI, şi pot fi anunţate sau neanunţate. Vizita de monitorizare ad-hoc poate avea loc de fiecare dată când se consideră necesară verificarea realităţii activităţilor aflate în derulare şi/sau dacă apar probleme deosebite în implementarea proiectului care trebuie constatate la locul de implementare (de exemplu nerespectarea termenelor de transmitere al clarificărilor solicitate, verificarea unei activităţi a proiectului în timpul derulării acesteia, etc).Vizita de monitorizare ad-hoc anunţată se desfăşoară la sediul beneficiarului/locul de implementare al proiectului/locul de desfăşurare al activităţilor pentru a verifica conformitatea între situaţia descrisă în rapoarte/documente şi situaţia reală de la locul implementării proiectului. Vizitele de monitorizare ad-hoc vizează în mod special următoarele elemente: autenticitatea proiectului, respectarea termenului prevăzut pentru executarea activităţilor, furnizarea bunurilor/serviciilor, gradul de executare al proiectului, respectarea regulilor comunitare cu privire la publicitate, respectarea temelor orizontale asumate în cadrul proiectului.

Ce este Raportul de vizită?Raportul de vizită este un document oficial, întocmit de către reprezentanţii OI/AMPOSDRU, pe baza observaţiilor directe, a discuţiilor cu reprezentanţii Beneficiarilor şi a documentelor prezentate şi verificate şi propune Beneficiarului măsuri corective ce trebuie adoptate în vederea unei bune implementări.Raportul de vizită cuprinde o prezentare a stadiului implementării proiectului la momentul vizitei, justificări pentru abaterile/întârzierile de la calendarul şi/sau condiţiile contractului de finanţare şi concluziile vizitelor de monitorizare cu eventuale recomandări şi termene de îndeplinire a acestora.

Problemele identificate în timpul vizitelor de monitorizare sunt înregistrate şi expuse în mod corespunzător în Raportul de vizită, conform unui model standard, stabilindu-se metodele de corectare-prevenire a acestora în cadrul tabelului privind monitorizarea acţiunilor subsecvente vizitei de monitorizare.

Monitorizarea măsurilor corective se realizează de AMPOSDRU/OI prin intemediul tabelului privind monitorizarea acţiunilor subsecvente vizitei de monitorizare, completat de către beneficiar în momentul implementării recomandării.

De asemenea, monitorizarea măsurilor corective se realizează şi prin completarea de către Beneficiar a secţiunii dedicate din cadrul Raportului Tehnico Financiar anexat cererii de rambursare.

Raportul de vizită va fi completat de către reprezentanţii OI/AMPOSDRU şi va fi transmis Beneficiarului, spre informare, în maximum 15 zile calendaristice de la data efectuării vizitei. După primirea acestui document, în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii Raportului, Beneficiarul poate transmite observaţii şi comentarii cu privire la informaţiile prezentate în cuprinsul Raportului.

6.4 Nerealizarea indicatorilor de monitorizare

Conform contractului de finantare, AMPOSDRU îsi rezervă dreptul de a diminua corespunzător finanţarea acordată în situaţia în care indicatorii tehnici ai Proiectului prevăzuţi în cererea de finanţare sunt neîndepliniti şi/sau nerealizaţi conform cererii de finanţare aprobate.


85

VII. MODIFICAREA CONTRACTELOR

Dacă circumstanţele care afectează implementarea proiectului s-au modificat substanţial de la data semnării contractului, atunci contractul şi anexele acestuia pot fi modificate în conformitate cu Articolul 12 – Modificări şi completări la contract, cu acordul ambelor părţi, prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional.Fac excepţie modificările determinate de schimbări în legislaţia naţională şi europeană care vor fi efectuate de AMPOSDRU fără a fi necesar în prealabil acordul beneficiarului.Cererea pentru întocmirea unui Act Adiţional şi/sau Notificarea vor fi elaborate de către dumneavoastră în calitate de Beneficiar şi înaintate către OI, în vederea avizării şi transmiterii spre aprobare către AMPOSDRU.

Ce trebuie avut în vedere când se întocmeşte un act adiţional?Beneficiarului are obligaţia de a solicita încheierea unui act adiţional, în următoarele situaţii:

a) orice modificare intervenită în bugetul estimat al proiectului care depăseste limita a 15% între capitole bugetare, cu excepţia cheltuielilor generale de administraţie şi a cheltuielilor de tip FEDR, cu justificarea detaliată a motivelor care au condus la aceasta;

b) includerea de noi activităţi eligibile care să contribuie la atingerea rezultatelor şi obiectivului specific al proiectului;c) modificarea duratei de implementare a proiectului

Atenţie!Orice altă situatie care nu a fost menţionată distinct în cadrul Contractului de Finanţare, şi care ar putea duce la modificarea clauzelor contractuale, beneficiarul are obligaţia de a solicita AMPOSDRU/OIPOSDRU un punct de vedere oficial.

Atenţie!Modificarea contractului prin act adiţional este o activitate care consumă timp. De aceea vă rugăm să iniţiaţi actul adiţional cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care modificarea pe care o solicitaţi trebuie să îşi producă efectele.

La înaintarea propunerilor de acte adiţionale vă rugăm să ţineţi cont de următoarele principii:• orice modificare a contractului trebuie să aibă în vedere atingerea obiectivelor proiectului• orice modificare neaprobată este neeligibilă • solicitarea dumneavoastră de modificare a contractului nu va fi automat acceptată de către OI/AMPOSDRU.

Pentru modificarea contractului trebuie să existe motive bine justificate. OI/AMPOSDRU vor examina motivele oferite şi vor respinge cererile privind modificări ale contractelor care nu au susţinere sau care sunt irelevante;

• un act adiţional nu poate avea scopul sau efectul de a produce schimbări în contract care ar pune în discuţie decizia de acordare a finanţării nerambursabile sau ar fi contrare principiului tratamentului egal al beneficiarilor;

• modificările contractului pot fi realizate numai în perioada de execuţie a contractului / perioada de implementare a proiectului şi nu vor avea efecte retroactive. Niciun fel de modificare nu este posibilă după finalizarea duratei de implementare a contractului;

• valoarea maximă a finanţării nerambursabile aşa cum este ea stipulată în contract nu poate fi majorată;• durata de implementare a unui proiect nu poate fi extinsă peste durata maximă de implementare stabilită în

Ghidul Solicitantului pentru schema de finanţare aferentă.• scopul actului adiţional trebuie să urmărească natura şi obiectivele iniţiale ale contractului. Orice act adiţional

privind modificarea bugetului trebuie să includă toate modificările propuse, precum şi noua anexă 4 – Bugetul proiectului, datată, semnată şi ştampilată.

• depăşirea bugetului se face pe cheltuiala beneficiarului• ultima cerere de modificare a contractului se va depune cu 60 de zile înainte de ultima zi de implementare a

proiectului.


86

Ce documente sunt necesare pentru transmiterea spre aprobare a unui act adiţional?Pentru a facilita aprobarea solicitărilor dumneavoastră de modificare a contractului prin intermediul unui act adiţional este necesar să transmiteţi către OI/AMPOSDRU următoarele documente:

memoriu justificativ - în 3 exemplare originale (unul pentru beneficiar, unul pentru OI, unul pentru AMPOSDRU), datate şi semnate de reprezentantul legal.

Foarte important!Pentru ca OI/AMPOSDRU să poată analiza şi aviza/aproba solicitarea, este necesar ca acest memoriu să includă următoarele informaţii:

• prezentarea situaţiei apărute;• propunerea de modificare a contractului, care va cuprinde 2 sub-secţiuni: elementul iniţial şi elementul de

modificat• dacă se doreşte modificarea bugetului, se vor prezenta modificările propuse pentru fiecare linie de buget;• argumentele aduse în favoarea încheierii actului adiţional, certificând faptul că nu sunt afectate în sens

negativ obiectivele şi scopul proiectului şi nici indicatorii prevăzuţi iniţial;

Orice solicitare de modificare a bugetului trebuie să evidenţieze maniera în care bugetul iniţial a fost modificat. toate documentele justificative care susţin propunerea formulată.

Foarte important!Vă rugăm să însoţiţi solicitarea de modificare contractuală prin act adiţional de toate documentele justificative care susţin afirmaţiile dumneavoastră din memoriul justificativ.

Ofiţerul din cadrul OI responsabil pentru contractul dumneavoastră verifică memoriul justificativ transmis împreună cu toate documentele justificative, iar în cazul în care modificarea solicitată de dumneavoastră respectă principiile şi condiţionalităţile enunţate mai sus pregăteşte actul adiţional (Anexa 10 la Contract), vi-l înaintează prin e-mail urmând ca dumneavoastră să îl semnaţi, dataţi, ştampilaţi şi să îl transmiteţi către acelaşi ofiţer în cel mai scurt timp, urmând ca OI să îl ataşeze la dosarul actului adiţional şi să îl transmită către AMPOSDRU în 3 (trei) exemplare originale în vederea aprobării.

Foarte Important!Aprobarea AMPOSDRU nu este condiţionată de avizul transmis de către OI.AMPOSDRU poate respinge o solicitare de act adiţional chiar dacă aceasta a primit aviz favorabil din partea OI.

Vă rugăm să reţineţi!Modificarea contractului prin act adiţional îşi produce efectele de la data la care AMPOSDRU aprobă actul adiţional, dată care se regăseşte în dreptul ultimei semnăturii.Vă rugăm să nu efectuaţi cheltuieli care derivă din modificarea solicitată înainte de data aprobării acesteia deoarece aceste cheltuieli vor fi declarate neeligibile.

După semnarea de către AMPOSDRU a actului adiţional, un exemplar original va fi arhivat de către AMPOSDRU, un exemplar original va fi remis Beneficiarului, iar cel de-al treilea exemplar original OI.

Conform Art. 12 Modificări şi completări la contract, Beneficiarul trebuie să informeze AMPOSDRU despre orice situaţie care poate determina întârzierea executării Contractului în termen de 5 (cinci) zile de la data luării la cunoştinţă despre aceasta. Beneficiarul poate solicita, cu cel puţin 60 de zile înainte de sfârşitul perioadei de implementare a


87

Proiectului, prelungirea duratei Contractului cu respectarea duratei maxime de implementare a proiectului specificată în Ghidul solicitantului fără a afecta bugetul proiectului. Beneficiarul va transmite solicitarea însoţită de documente justificative.

Ce putem schimba în contract folosind Notificările ?Beneficiarul are obligaţia de a notifica în scris [AMPOSDRU sau OI responsabil], cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care doreşte ca modificarea să producă efecte, în următoarele situaţii:

a) modificări intervenite în bugetul estimat al proiectului în limita a 15% între capitole bugetare, cu excepţia cheltuielilor generale de administraţie şi a cheltuielilor de tip FEDR, cu justificarea detaliată a motivelor care au condus la aceasta;

b) schimbarea adresei sediului social al beneficiarului; c) schimbarea contului special deschis pentru proiect;d) înlocuirea sau introducerea de membri în echipa de management sau a experţilor pe termen lung din cadrul

echipei de implementare a proiectului;e) înlocuirea reprezentantului legal;f) modificarea planului de implementare a activităţilor;g) înlocuirea auditorului.

Ex: documente justificative pentru schimbarea managerului de proiect: cerere demisie, decizia de aprobare a demisiei, CV-ul persoanei care este înlocuită, CV-ul persoanei propuse, fişa de post a persoanei propuse.

Vă rugăm să reţineţi că:1. În cazul în care este necesară schimbarea unor membrii ai echipei de implementare experienţa profesională

a celor propuşi pentru a intra în proiect trebuie să fie cel puţin echivalentă cu experienţa profesională a celor care părăsesc proiectul.

2. Ca şi în cazul actelor adiţionale, dumneavoastră trebuie să ataşaţi la notificare toate documentele justificative care să sprijine modificarea.

Orice notificare transmisă de Beneficiar către AMPOSDRU/OI responsabil, va fi considerată valabilă numai dacă a fost făcută în scris în conformitate cu formatul standard ancexat la contractul de finanţare, semnată de către reprezentantul legal si stampilată corespunzător. Beneficiarul va considera notificarea aprobată tacit dacă în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data înregistrării la sediul AMPOSDRU/OI responsabil, nu sunt formulate obiecţiuni cu privire la modificarea solicitată.

VIII. ARHIVAREA DOCUMENTELOR

Beneficiarul unui proiect finanţat din instrumente structurale are obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006.

În cazul nerespectării obligaţiei de îndosariere şi păstrăre în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului, Beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din instrumente structurale, co-finanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite din fonduri de la bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

Toate documentele referitoare la implementarea proiectului aprobat spre finanţare în cadrul POSDRU trebuie să fie arhivate de către dumneavoastră, în calitate de Beneficiar, în spaţii special amenajate şi destinate acestui scop, asigurând păstrarea unei piste de audit corespunzătoare a operaţiunilor efectuate pentru implementarea proiectului.Spaţiul destinat arhivării va fi astfel amenajat încât să se asigure păstrarea în bune condiţii a documentelor, să se evite distrugerea intenţionată/accidentală sau sustragerea neautorizată a acestora.


88

Astfel, în calitate de beneficiar, trebuie să asiguraţi în mod obligatoriu arhivarea următoarelor documente:• documente referitoare la solicitarea finanţării proiectului în cadrul POSDRU şi la aprobarea acesteia de către

AMPOSDRU (cererea de finanţare, anexele acesteia, contractul de finanţare);• documente referitoare la procedurile de achiziţii publice derulate în cadrul proiectului aprobat şi care constituie

baza legală pentru efectuarea unor cheltuieli care vor fi solicitate spre rambursare în cadrul POS DRU;• documente referitoare la implementarea proiectului, la verificările efectuate, la fiecare dintre rezultatele

obţinute;• facturi şi documente cu valoare probatorie similară, documentele justificative pentru acestea, liste de verificare,

documente de plată;• cereri de prefinanţare şi de rambursare a cheltuielilor şi toate rapoartele elaborate pentru proiect (raport tehnic

trimestrial, raport trimestrial de nereguli, raport tehnico-financiar);• rapoarte de audit şi de control întocmite ca urmare a misiunilor efectuate de structuri interne sau externe de

audit sau control;• documente contabile conform prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile art. 19 al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1828/2006, documentele vor fi arhivate într-una din următoarele forme:

• originale;• fotocopii ale documentelor originale (certificate „conform cu originalul” de către persoana care a fotocopiat

documentul);• microfişe ale documentelor originale;• documente care există doar în format electronic (în acest caz, în calitate de beneficiar, vă veţi asigura că

sistemul informatic respectă cerinţele de securitate conform standardelor acceptate).

Păstrarea documentelor se realizează atât pe parcursul, cât şi după expirarea perioadei de implementare a proiectului, până la data de 31.12.2021, cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.

IX. INFORMARE ŞI PUBLICITATE

În calitate de beneficiar al asistenţei financiare nerambursabile prin POS DRU aveţi obligaţia de a:a) asigura vizibilitatea adecvată, transparenţa şi promovarea corespunzătoare a proiectului, a obiectivelor şi rezultatelor obţinute;b) asigura informarea opiniei publice prin mijloace de informare adecvate privind asistenţa financiară nerambursabilă obţinută din fondurile europene; c) asigura, la finalizarea proiectului, informarea tuturor părţilor implicate în proiect cu privire la finanţarea obţinută şi la rezultatele proiectului, cu menţionarea faptului că acordarea cofinanţării s-a realizat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, din Fondul Social European;d) notifica în mod clar şi prin mijloace adecvate faptul că proiectul implementat a fost selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat din Fondul Social European;e) asigura că orice document, inclusiv certificatele de participare sau diplomele, obţinute în cadrul proiectului, vor include un paragraf sau o menţiune care să facă referire la faptul că proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013;f) asigura resursele bugetare corespunzătoare pentru activităţile şi produsele de informare şi comunicare.


89

Important!Acceptarea finanţării din FSE presupune includerea dumneavoastră în lista beneficiarilor publicată de către AMPOSDRU şi/sau OI responsabil în conformitate cu prevederile art.7(2) punctul d) din Regulamentul (CE) nr. 1828/2006. AMPOSDRU şi OI publică electronic, pe pagina de internet www.fseromania.ro, pe pagina de internet a OI responsabil şi prin alte mijloace necesare şi adecvate, lista beneficiarilor, numele operaţiunilor şi nivelul finanţării publice alocat acestora.

Responsabilităţile dumneavoastră în calitate de beneficiar sunt prevăzute de art.69 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999, şi de art.8 şi art.9 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.1828/2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 de stabilire a prevederilor generale ale Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune, prevederi preluate şi în contractul de finanţare.

În acest sens, în calitate de beneficiar sunteţi responsabil pentru realizarea măsurilor de informare şi publicitate prevăzute de regulamentele anterior menţionate, cu respectarea tutoror obligatiilor de la litera a) – f) enumerate mai sus.

Măsurile de informare şi publicitate pe care trebuie să le realizaţi, în calitate de beneficiar, vizează aspecte legate de utilizarea:

(a) emblemei Uniunii Europene, în conformitate cu standardele grafice stabilite în Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr.1828/2006, alături de textul „UNIUNEA EUROPEANĂ”;

(b) sigla Guvernului României, în conformitate cu standardele grafice stabilite, alături de menţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane abreviat (AMPOSDRU), respectiv MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE -AMPOSDRU”;

(c) referinţei privind Fondul Structural, respectiv „FONDUL SOCIAL EUROPEAN POSDRU 2007 – 2013” şi utilizarea logo-ului FSE în conformitate cu standardele grafice stabilite;

(d) emblemei Instrumentelor Structurale în România, în conformitate cu standardele grafice stabilite, alături de textul „INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007-2013”

(e) declaraţia „Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013” însoţită de expresia „Investeşte în oameni!”.

Pentru obiecte promoţionale mici, punctele (b), (c), (d) şi (e) nu se vor aplica.

Regulile de vizibilitate stabilite pentru toate activităţile de informare şi publicitate sunt cuprinse în Manualul de Identitate Vizuală. În calitate de Beneficiar aveţi obligativitatea de a respecta toate prevederile acestui Manual.

Regulile specifice pentru activităţile de informare şi publicitate desfăşurate de dumneavoastră în calitate de beneficiar sunt prevăzute în cadrul Manualului de Identitate Vizuală pentru POS DRU, postat pe site-ul AMPOSDRU sectiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99


90

În cadrul rapoartelor tehnico-financiare transmise pe parcursul implementării proiectului veţi descrie toate activităţile de informare şi publicitate desfăşurate, aferente proiectului şi veţi anexa raportului, după caz, documentele care să ateste respectarea cerinţelor de informare şi publicitate (ex. copii după publicaţii, după articolele de presă etc.).

X. VERIFICAREA, CONTROLUL ŞI AUDITUL PROIECTULUI

10.1 Cerinţe legale privind verificarea/controlul /auditul proiectului

Beneficiarul are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă - OLAF, precum şi al reprezentanţilor Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF, în limitele competenţelor care le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente, informaţii.

În cazul nerespectării prevederilor de mai sus, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din instrumente structurale, cofinanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite din fonduri de la bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

10.2 Auditorul financiar independent

Misiunea privind procedurile convenite reprezintă un tip de serviciu prin care un auditor financiar autorizat în condiţiile legii se angajează să efectueze acele proceduri de natura unui audit, asupra cărora auditorul a convenit împreună cu entitatea si orice altă terţă parte interesată şi raportează asupra constatărilor efective, fără a emite o opinie. Destinatarii raportului îşi formează propriile lor concluzii pe baza raportului auditorului. Raportul este adresat exclusiv acelor părţi care au convenit asupra procedurilor care urmează să fie efectuate, deoarece alte personae, care nu cunosc motivele pentru care au fost aplicate procedurile, ar putea interpreta în mod eronat rezultatele.

Când se efectuează verificarea cheltuielilor proiectului de către un auditor financiar extern independent?Fiecare Cerere de Rambursare intermediară/finală depusă de Beneficiar la AMPOSDRU/OI responsabil va fi însoţită de Raportul constatarilor factuale emis de către un auditor financiar independent autorizat în condiţiile legii. Auditorul verifică faptul că toate cheltuielile declarate de Beneficiar în cererea de rambursare intermediară sau finală sunt reale, înregistrate corect şi eligibile în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi emite un raport de verificare a cheltuielilor în conformitate cu formatul standard furnizat de AMPOSDRU.

Sunt exceptate de la verificare cheltuielile aferente valorilor forfetare şi a finanţărilor la rate forfetare. Raportul de verificare a cheltuielilor întocmit de către auditor şi transmis odată cu cererea de rambursare intermediară sau finală, va viza toate cheltuielile declarate de Beneficiar care nu au fost verificate prin raportul/rapoartele anterior/anterioare de verificare a cheltuielilor.

Beneficiarul trebuie să pună la dispoziţia auditorului financiar independent şi autorizat în condiţiile legii toate documentele şi/sau informaţiile solicitate şi să asigure toate condiţiile pentru verificarea cheltuielilor de către acesta.


91

Sunt eligibile costurile legate de serviciile auditorului financiar extern independent al proiectului?Costurile legate de angajarea unui auditor financiar independent sunt eligibile şi se vor putea deconta în cadrul capitolului bugetar III - Cheltuieli financiare şi juridice (categoria 3.3 din buget). Auditorul financiar independent va fi selectat cu respectarea condiţiilor prevederilor legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice. Auditorul financiar va fi selectat din cadrul membrilor activi ai Camerei Auditorilor Financiari din România cu o conduită profesională corespunzătoare, respectiv nu a fost sancţionat pentru abateri disciplinare în ultimii 3 ani.

Detalii privind misiunea auditorului financiar independent sunt prezentate în documentul „Cerinţe privind verificarea cheltuielilor de către un auditor financiar independent”, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

XI. NEREGULI

Neregulă reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită, conform Ordonanţei 79/2003.

Neregulile pot fi neintenţionate sau intenţionate. Cele intenţionate se materializează în fraudă. Frauda reprezintă orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum şi/sau din bugetele de cofinanţare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin alte legi speciale.

O neregulă poate fi identificată atât pe parcursul, cât şi ulterior finalizării implementării proiectului.

Structurile naţionale responsabile pentru detectarea, investigarea şi soluţionarea neregulilor sunt coordonate de către Departamentul pentru Luptă-Antifraudă – DLAF aşigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Departamentul are atribuţii de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul naţional al luptei antifraudă. DLAF efectuează controale operative la faţa locului, din oficiu sau în urma sesizărilor primite de la autorităţile cu competenţe în gestionarea asistenţei financiare comunitare, de la alte instituţii publice, de la persoane fizice sau juridice, mass-media, OLAF, precum şi celelalte State Membre.Orice sesizare privind nereguli şi/sau posibile fraude în acordarea sau utilizarea fondurilor comunitare poate fi adresată Departamentului pentru Luptă Antifraudă: www.antifraudă.gov.ro, [email protected].

În vederea constatării neregulilor, AMPOSDRU/OI responsabil va solicita efectuarea unei misiuni de control de către structura responsabilă din cadrul direcţiei, respectiv Compartimentul Antifraudă şi Nereguli.

Care sunt obligaţiile Beneficiarului in cazul unei misiuni de control?În acest context, în calitate de beneficiar, veţi asigura accesul echipei de control la informaţiile şi documentele referitoare la proiectul în cadrul căruia a fost detectată neregula. De asemenea, în calitate de beneficiar, vă veţi asigura că în 11 Pentru mai multe informaţii vă rugăm să consultaţi cadrul legislativ comunitar şi naţional la adresa http://www.fseromania.ro/acte-normati-ve-fse.html


92

contractele încheiate cu terţe părţi se prevede obligaţia acestora de a asigura disponibilitatea informaţiilor şi documentelor referitoare la proiect cu ocazia misiunilor de control desfăşurate de structuri cu competenţe în controlul şi recuperarea debitelor aferente fondurilor comunitare.

În urma efecturării misiunilor de verificare, echipa de control va prezenta conducerii AMPOSDRU Procesul-Verbal de Constatare (PVC). Urmare aprobarii PVC, acesta, devine titlu de creanţă.Titlul de creanţă va fi comunicat debitorului, acesta având obligaţia de a răspunde la notificarea AMPOSDRU (titlu executoriu) în termenul stabilit.În funcţie de decizia AMPOSDRU, în cazul identificării unei nereguli, aveţi obligaţia să restituiţi debitul constatat, precum şi costurile conexe acestuia, respectiv dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi, precum şi costurile bancare.

Care este consecinţa neachitarii debitului faţă de AMPOSDRU în termenul stabilit?În cazul în care debitorul nu va asigura plata integrală a debitului, AMPOSDRU va proceda la reţinerea sumei neachitate din cererile de rambursare ulterioare.În cazul în care valoarea cererilor de rambursare nu permite recuperarea, AMPOSDRU va pune întreaga documentaţie referitoare la constatarea debitului la dispoziţia Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală pentru începerea executării silite.

Cine poate sesiza o neregula şi cum poate proceda?Orice sesizare privind nereguli şi/sau posibile fraude în acordarea sau utilizarea fondurilor comunitare poate fi adresată la următoarele adrese de către orice persoană:

• Departamentului pentru Luptă Antifraudă: www.antifraudă.gov.ro, [email protected]• Ministerului Finanţelor Publice, Autoritatea de Certificare şi Plată: [email protected].• Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:• [email protected], • [email protected].

Mai multe detalii privind neregulile si modalităţile de prevenire a acestora sunt prezentate în cadrul Ghidului informativ privind prevenirea neregulilor la nivelul Beneficiarilor, postat pe site-ul AMPOSDRU secţiunea implementare proiecte: http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99

XII. TEME ORIZONTALE

Autoritatea de Management monitorizează modul în care proiectul aflat în implementare respectă temele şi obiectivele orizontale (egalitatea de şanse, dezvoltare durabilă, inovare şi TIC, îmbătrânire activă, abordare transnaţională şi inter-regională). Autoritatea de Management se asigură că ceea ce beneficiarul a declarat în cererea de finanţare privind promovarea temelor şi obiectivelor orizontale este respectat în implementarea proiectului. De asemenea, Autoritatea de Management se asigură că legislaţia naţională şi comunitară relevantă pentru acest domeniu este respectată 12.

12.1. EGALITATEA DE ŞANSE12.1.1 Aspecte generale

În calitate de beneficiar POSDRU, este necesar să asiguraţi respectarea principiului egalităţii de şanse13 şi de 12 Constituţia României, art. 4 alin. 2 şi art. 16 alin. 1; Codul Muncii, art. 3-9; OG 137/2000 republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; OUG 96/2003 pentru protecţia maternităţii şi Legea 210/1999 privind concediul paternal13 Conceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri


93

tratament14 între femei şi bărbaţi şi să asiguraţi integrarea activă a perspectivei de gen15 în implementarea proiectului. În implementarea proiectului nu trebuie să faceţi nicio deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

În cazul în care în proiect sunt implicate persoane cu dizabilităţi trebuie luate măsuri adecvate în vederea garantării egalităţii de tratament16, cu excepţia situaţiei în care se poate demonstra că o astfel de acomodare ar reprezenta o dificultate nefiresc de mare pentru cealaltă parte. Un exemplu în acest sens poate fi adaptarea orelor de lucru pentru persoanele cu dizabilităţi.

12.1.2 Analiza respectării principiului egalităţii de şanse în implementarea unui proiect finanţat prin POSDRU

Pentru demonstrarea modului în care proiectele aflate în implementare respectă principiului egalităţii de şanse, în calitate de beneficiar trebuie să luaţi în considerare următoarele aspecte:

• Trebuie să identificaţi barierele care împiedică anumite categorii de persoane din grupul ţintă să participe la activităţile proiectului şi să explicaţi măsurile întreprinse pentru înlăturarea lor

• Trebuie să identificaţi stereotipurile, dacă există, care influenţează negativ respectarea principiului egalităţii de şanse în implementarea proiectului, si să menţionaţi care sunt masurile pe care le-aţi luat în vederea respectării acestui principiu;

• Trebuie să indentificaţi care sunt factorii externi şi interni care influenţează respectarea principiului egalităţii de şanse în implementarea proiectului şi să explicaţi modul în care aţi adresat eventualele probleme generate de aceşti factori în implementarea proiectului;

12.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ17

12.2.1 Aspecte generale Proiectele care integrează dezvoltarea durabilă din stadii timpurii de viaţă au valoare adăugată atât pentru organizaţiile promotoare, cât şi pentru grupurile ţintă vizate şi pot deveni exemple de bună practică în domeniu. Astfel, în implementarea proiectelor pot fi abordate una sau mai multe din cele trei dimensiuni ale conceptului dezvoltării durabile şi anume dimensiunea ecologică, economică şi socială. Dimensiunea ecologică priveşte consumul şi producţia durabilă, conservarea şi managementul resurselor naturale, schimbările climatice şi energia curată. Dimensiunea economică se referă la dezvoltarea socio-economică (prosperitate economică) şi transportul durabil, iar dimensiunea socială vizează incluziunea socială, schimbările demografice şi sănătatea publică.Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează astfel totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.Un obiectiv cheie în domeniul promovării dezvoltării durabile îl reprezintă îmbunătăţirea coeziunii socială prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel.

stricte; faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod egal înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.14 A diferenţia sau a trata diferit două persoane sau două situaţii, atunci când nu există o distincţie relevantă între acestea sau de a trata într-o manieră identică situaţii care sunt în fapt diferite. Directivele UE anti-discriminare interzic atât discriminarea directă, cât şi discriminarea indi-rectă şi dau aceeaşi definiţie a discriminării.

15 Genul se referă la diferenţele psihologice, sociale şi culturale dintre femei şi bărbaţi. Genul este un instrument conceptual cu ajutorul căruia sunt analizate rolurile, responsabilităţile, constrângerile, şansele şi nevoile bărbaţilor şi femeilor în orice context. Rolurile şi nevoile de gen sunt influenţate de clasă, vârstă, rasă şi etnie, cultură şi religie şi de mediul geografic, economic şi politic. În orice context social, rolurile de gen pot fi flexibile sau rigide, asemănătoare sau diferite, complementare sau în conflict. Pe lângă diferenţele dintre femei şi bărbaţi, mai pot exista diferenţe în cadrul aceleiaşi categorii în ceea ce priveşte nivelul socio-economic, puterea de decizie şi vârstă. Termenul de “gen” nu îl înlocuieşte pe cel de “sex” care se referă doar la diferenţele biologice (de exemplu, datele statistice sunt diferenţiate pe sexe).16 conform art. 5 din Directiva Consiliului privind relaţiile de muncă 2000/78/CE17 dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi - Raportul Brundtland, Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostru comun”.


94

12.2.2 Analiza contribuţiei proiectului la dezvoltarea durabilă

• Trebuie să prezentaţi modul în care proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă la nivel teritorial (local/regional/naţional) şi/sau sectorial;

• Trebuie să prezentaţi modul în care activităţile proiectului influenţează participarea sustenabilă a persoanelor din grupul ţintă în viaţa economică şi socială a comunităţii;

• Trebuie să identificaţi care sunt posibilele efecte negative pe care implementarea proiectului le poate avea, din perspectiva dezvoltării durabile.

12.3 INOVARE şi TIC12.3.1 Aspecte generale

Implementarea de activităţi inovatoare în cadrul unui proiect finanţat POSDRU conduce la creşterea valorii adăugate a proiectului. Abordarea creativă în implementarea activităţilor unui proiect finanţat POSDRU poate face diferenţa dintre un proiect bun şi un proiect de succes. Bunele practici astfel identificate vor putea fi multiplicate şi vor putea influenţa pozitiv societatea dincolo de dimensiunea proiectului propriu-zis.

Într-o piaţă globalizată, tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) a devenit un element esenţial pentru consolidarea competitivităţii în toate sectoarele de activitate. Utilizarea extensivă a TIC contribuie implicit la creşterea economică. Pregătirea oamenilor pentru a face faţă provocărilor noilor sisteme tehnologice este crucială pentru a se putea beneficia integral de avantajele aduse societăţii şi economiei de implementarea TIC.

Atât sprijinirea abordărilor inovatoare cât şi promovarea TIC vizează îmbunătăţirea competitivităţii, crearea de noi locuri de muncă şi întărirea potenţialului de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

12.3.2 Analiza promovării abordării inovatoare şi a TIC în cadrul unui proiect

• Trebuie să menţionaţi măsurile inovatoare adoptate pe parcursul implementării proiectului şi modul în care acestea contribuie la valoarea adăugată a proiectului;

• Trebuie să menţionaţi modul în care TIC este prezentă în implementarea proiectului (ex: modul în care folosirea TIC influenţează participarea persoanelor din grupul ţintă la activităţile proiectului);

12.4 ÎMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ12.4.1 Aspecte generale

Având în vedere apariţia fenomenului de îmbătrânire demografică, este necesară iniţierea de modalităţi eficiente de promovare a „îmbătrânirii active”. „Îmbătrânirirea activă” poate fi susţinută prin asigurarea de oportunităţi de muncă pentru vârstnici, crearea de condiţii adecvate de muncă, îmbunătăţirea sănătăţii la locul de muncă, facilitarea accesului la formare profesională şi oferirea de stimulente pentru continuarea rolului activ pe piaţa muncii a vârstnicilor şi descurajarea pensionării anticipate. Promovarea si susţinerea acestui obiectiv orizontal prezintă beneficii pentru angajatori, prin: implicarea în echipe mixte a persoanelor cu vârste diferite, care combină avantajele competenţelor diferitelor grupe de vârstă, având în vedere studiile de caz care indică o crestere a bunăstării, atitudini mai pozitive privind munca şi creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor vârstnice. În plus, există un impact pozitiv asupra tuturor angajaţilor în ceea ce priveste relaţiile dintre generaţii, şi asupra cunoaşterii şi atitudinilor faţă de colegii mai vârstnici.

De asemenea, pentru păstrarea unui climat inovativ şi generator de valoare adăugată în cadrul organizaţiilor în care lucrează echipe mixte de generaţii, o serie de condiţii trebuie îndeplinite: crearea unui climat cu o orientare spre cunoaştere, în care să se faciliteze dezvoltarea de noi perspective şi în care este posibilă combinarea viziunilor “noi” cu


95

cele „vechi”, transparenţa organizaţională, structuri manageriale cooperative şi participative şi menţinerea unei culturi bazată pe încredere şi deschidere.

12.4.1 Analiza îmbătrânirii active

• Trebuie să menţionaţi dacă şi modul în care activităţile proiectului au contribuit/contribuie la prelungirea rolului activ pe piaţa muncii a persoanelor vârstnice, precum şi la dezvoltarea carierei profesionale;

• Trebuie să menţionaţi măsurile adoptate pentru crearea unui mediu de lucru sănătos, pentru reconcilierea relaţiilor de muncă dintre persoanele aparţinând diferitelor categorii de vârstă.

12.5 ABORDARE TRANSNAŢIONALĂ12.5.1 Aspecte generale

Iniţiativele transnaţionale contribuie la transferul de cunoştinţe din statele membre ale Uniunii Europene care au deja experienţă în abordarea diverselor probleme din sfera incluziunii sociale, educaţiei, formării sau ocupării. Abordarea transnaţională poate contribui la accelerarea identificării unor soluţii eficiente pentru situaţiile existente la nivel local, regional, naţional sau sectorial. Schimbul de informaţii, experienţă, rezultate şi bune practici între diferite state membre ale Uniunii Europene poate fi benefic pentru toate părţile. Finanţarea acţiunilor transnaţionale contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de experienţe în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.

12.5.2 Analiza beneficiilor abordării transnaţionale în cadrul unui proiect

Trebuie să menţionaţi modul în care activităţile transnaţionale contribuie la valoarea adăugată a proiectului . 12.6 ABORDARE INTERREGIONALĂ12.6.1 Aspecte generale

Schimbul de informaţii, experienţă, rezultate şi bune practici, precum şi dezvoltarea unei abordări complementare sau a unor acţiunilor coordonate sau comune inter-regionale contribuie la implementarea cu succes a proiectelor şi ajută la multiplicarea rapidă a rezultatelor pozitive şi în alte regiuni de dezvoltare. Acţiunile inter-regionale contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de experienţe în ceea ce priveste ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveste ocuparea, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.

12.6.2 Analiza beneficiilor abordării regionale în cadrul unui proiect

Trebuie să menţionaţi modul în care activităţile interregionale contribuie la valoarea adăugată a proiectului.

Manualul Beneficiarului - Ghid privind relatiile de parteneriat


98

1. Introducere

Acest Ghid ofera o prezentare generala a cadrului legal ce guverneaza raporturile juridice dintre partenerii cererii de finantare din cadrul cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru POSDRU.

De asemenea, Ghidul isi propune sa ofere informatii suplimentare privind relatiile dintre parteneri, in special in ceea ce priveste transferurile financiare intre acestia.

Prezentul ghid a fost realizat in aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, tinanad cont de prevederile capitolului VII “Proiecte implementate în parteneriat”. Totodata au fost avute in vedere si prevederile normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 64/2009, aprobate prin Ordinul MFP nr. 2548/2009.

2. Categorii de solicitanti/beneficiari in cadrul POSDRU

2.1 Solicitant/Beneficiar – categorii generale

Potrivit Documentului cadru de implementare (DCI) pentru POSDRU, solicitantii pot fi o categorie larga de organizatii eligibile clar definite prin conditiile specifice ale Cererii de propuneri de proiecte pe fiecare Axa prioritara si Domeniu major de interventie. O detaliere a tuturor tipurilor de solicitanti/beneficiari se regaseste in Anexa 1 - Lista solicitanti/beneficiari.

Tipurile de solicitanti mentionate in DCI pot fi grupate pe trei categorii generale:

Persoana juridica de drept privat cu scop patrimonial Persoana juridica de drept privat fara scop patrimonialPersoana de drept public

2.2 Solicitant/Beneficiar - Forma de constituire

2.2.1 Persoana juridica de drept privat cu scop patrimonial

Pentru a se incadra in categoria solicitantilor/beneficiarilor eligibili, solicitantul/beneficiarul, persoana juridica de drept privat cu scop patrimonial trebuie sa indeplineasca criterii clar stabilite cu privire la legala sa constituire conform legislatiei in vigoare din Romania, Legea 31/1990 privind societatile comerciale.

In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, care sunt persoane juridice de drept privat cu scop patrimonial.

Acestea se pot constitui in una din formele permise de Legea 31/1990 privind societatile comerciale: societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni sau societate cu raspundere limitata.

Societatile comerciale sunt constituite in vederea efectuarii actelor de comert.

Actele de comert reprezinta acele acte juridice efectuate cu intentia de a produce profit, precum si acte conexe acestora. In relatiile cu ceilalti comercianti, persoana juridica de drept privat cu scop patrimonial desfasoara activitati economice si incheie acte juridice, prestand activitati conform obiectului sau specific de activitate.

2.2.2 Persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial

Organizatiile neguvernamentale reprezinta o denumire generica cuprinzand asociatii, fundatii si federatii.


99

Organizatia neguvernamentala este definita ca fiind o asociere de persoane fizice si juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati de interes general sau in interesul unei colectivitati or, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial. Aceste organizatii de drept privat nu au scop patrimonial.

Cadrul legal de organizare si functionare a organizatiilor neguvernamentale este reprezentat de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile.

Potrivit OG 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, acestea pot desfasura activitati economice ce pot genera venituri, iar in desfasurarea activitatii economice acestea pot incheia acte juridice. Veniturile obtinute din aceste activitati nu pot fi folosite decat pentru realizarea scopului pentru care a fost infiintata organizatia si nu pot fi distribuite membrilor sai.

Organizatia neguvernamentala poate avea angajati si organe de conducere.

Potrivit reglementarilor legale in materia asociatiilor si fundatiilor, acestea pot avea calitatea de Solicitant/Beneficiar si pot inainta proiectul de finantare. ONG-ului va putea avea unul sau mai multi parteneri pentru obtinerea finantarii, legal constituiti in tara de origine.

Partenerul ONG-ului trebuie sa fie o organizatie similara categoriei de Solicitant/Beneficiar eligibil sau trebuie sa demonstreze ca în obiectul sau de activitate sunt incluse si activitatea/activitatile din cadrul proiectului in care au rol de parteneri1.

Prin obiect de activitate se intelege atat obiectul principal cat si obiectele secundare. Legea nu cere ca aceste conditii sa fie indeplinite cumulativ, astfel incat partenerul ONG-ului poate fi: fie o organizatie similara ONG sau poate demonstra faptul ca poate desfasura activitatile din proiect, conform activitatilor incluse in obiectul sau de activitate.

Potrivit legii 554/2004 a Contenciosului administrativ sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. In categoria persoanelor juridice de drept privat care au obtinut statut de utilitate publica enumeram, cu titlu de exemplu asociatiile si fundatiile de utilitate publica, cultele religioase recunoscute prin Hotarare de Guvern.

In sfera notiunii de „autoritate publica asimilata” intra si anumite structuri profesionale, ca de exemplu Uniunea Barourilor din Romania( asigura exercitarea dreptului cetatenilor de aparare).

Constructia logica care se deduce din prevederea Legii 554/2004 este ca se pot introduce actiuni in contencios administrativ impotriva unei hotarari emise de aceste autoritati publice asimilate, persoane de sorginte privata, dar care in acceptiunea legii au calitate de autoritate publica.

Nota: Daca din punct de vedere al Legii 554/2004, persoanele juridice de drept privat care au obţinut statut de utilitate publică sunt asimilate autorităţilor publice, din punct de vedere al implementarii proiectelor finantate din POS DRU ele vor fi considerate in continuare entitati de drept privat fara scop patrimonial, fiindu-le aplicabile toate conditiile de implementare aferente categoriei respective.

2.2.3 Persoana juridica de drept public

Autoritatea publica reprezinta orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, în regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public.

2.3 Relatii de parteneriat

Potrivit regulilor generale privind completarea si transmiterea unei cereri de finantare in cadrul tuturor 1 PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Numarul de referinta al programului (CCI): 2007RO051PO001 CONDITII SPECIFICE CERERE DE PROPUNERI DE PROIECTE, Nr. 63 „Competente pentru competitivitate”


100

cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru POSDRU exista posibilitatea Solicitantului/Beneficiarului de a transmite cererea de finantare in parteneriat, avand parteneri nationali si/sau transnationali. Beneficiarul, ca lider al parteneriatului, trebuie sa fie o entitate înregistrata fiscal în România.

Liderul unui parteneriat, este responsabil cu asigurarea implementării proiectului şi a respectării tuturor prevederilor din contractele de finanţare încheiate cu AMPOSDRU/ OI responsabil.

Alegerea partenerilor este în exclusivitate de competenţa autorităţii/instituţiei/organizaţiei, în calitate de lider al parteneriatului, în cazul în care aceasta iniţiază stabilirea parteneriatului.

In cazul depunerii un proiect in parteneriat, Partenerii trebuie sa fie organizatii relevante pentru domeniul proiectului propus, nationale sau transnationale.

Partenerii trebuie:a) sa fie organizatii similare categoriilor de Solicitanti/Beneficiari eligibili pentru respectiva cerere de

propuneri de proiecte; saub) sa demonstreze ca obiectul de activitate al institutiei pe care o reprezinta cuprinde si activitatea/

activitatile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.

Pentru implementarea proiectelor finantate prin POSDRU, autorităţile sau instituţiile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.

In cazul mentionat mai sus, procedura de stabilire a partenerilor se considera a fi îndeplinita dacă:i) Autorităţile/instituţiile finanţate din fonduri publice fac publică intenţia de a stabili un parteneriat

cu entităţi private în vederea implementării unui proiect finanţat din instrumente structurale, menţionând totodată principalele activităţi ale proiectului şi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească partenerii. Liderul de parteneriat va face dovada îndeplinirii acestei conditii prin intermediul canalelor media cu acoperire naţională sau prin Internet şi demonstrează că a ales partenerii dintre entităţile private care au răspuns anunţului public, în cazul parteneriatelor stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în România;

ii) liderul face dovada că partenerii au fost selectaţi dintre organizaţiile care au domenii de activitate în concordanţă cu obiectivele specifice ale proiectului, în cazul parteneriatelor stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în alte state membre ale Uniunii Europene.

Implicarea Partenerilor in proiect trebuie sa fie activa in cel putin 2 (doua) din urmatoarele faze: pregatirea proiectului, implementarea proiectului, expertiza si resurse umane pentru implementarea proiectului si finantarea proiectului.

In cazul depunerii unei cereri de finantare in parteneriat, raporturile dintre solicitant/beneficiar si parteneri vor fi guvernate de contractul incheiat intre acestia (Acordul de parteneriat) care va cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor in implementarea proiectului. Acordul de parteneriat va fi completat, semnat si stampilat atat de catre Solicitant/Beneficiar (in calitate de Partener principal) cat si de toti ceilalti Parteneri implicati in proiect si depus impreuna cu toate declaratiile finale, conform Ghidului Solicitantului, la AMPOSDRU.

3. Natura juridica a Acordului de Parteneriat

3.1 Incadrarea juridica a acordului de parteneriat

Avand in vedere posibilitatea calificarii Acordului de parteneriat dintre Solicitant/Beneficiar si Partener intr-una din formele de contracte reglementate de prevederile Codului Civil si Comercial, concluzia este ca relatia de parteneriat urmeaza prevederile din dreptul comercial. Partile isi asuma drepturi si obligatii reciproce, echivalentul prestatiei este un folos patrimonial, iar rambursarea cheltuielilor facute de catre fiecare parte implicate se recupereaza pe baza de documente justificative trimise de la Parteneri la Solicitant/Beneficiar, iar acesta prin transmiterea de cereri de rambursare catre AM.


101

Totusi, calificarea juridica a Acordului de parteneriat nu este o sarcina foarte usoara din urmatoarele considerente.

a) Contractul in forma actuala inglobeaza aspecte din contractul de asociere in participatiune intrucat partile au in vedere un scop comun, scop in care acestia se si asociaza, dar nu poate fi calificat drept o asociere in participatiune deoarece Acordul de parteneriat nu are scop comercial (conditie esentiala pentru existenta unei asocieri in participatiune).

b) Intentia de a-l incadra intr-o categorie sau alta s-ar putea sa fie sortita esecului intrucat nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege. In esenta si natura lui Acordul de parteneriat este un contract atipic.

c) Contractul imprumuta anumite trasaturi de la contractul de antrepriza, insa nu-l putem califica astfel, ignorand pe cale de consecinta intentia avuta de parti la incheierea acestui acord si anume incheierea unui parteneriat pentru atingerea unui scop comun.

In fapt, Acordul de parteneriat inglobeaza doua acte juridice: o conventie privind cooperarea partilor in atingerea scopului comun si o conventie de prestari servicii, necesara pentru atingerea scopului comun. Insa analizand contractul in ansamblul lui, constatam faptul ca intentia de colaborare a partilor are o mai mare pondere fata de conventia de prestari servicii. Ar fi o nedreptate sa nu luam in considerare tocmai aspectul cel mai important in calificarea unui act juridic si anume intentia partilor.

3.2 Regimul juridic aplicabil contractelor incheiate de o persoana juridica de drept privat cu scop patrimonial in calitate de Solicitant/Beneficiar

Acest tip de Acord de parteneriat, reprezinta in fapt un contract comercial in acceptiunea Codului Comercial. Avand in vedere ca partile semnatare ale Acordului de parteneriat au calitatea de comercianti, actele incheiate de acestia sunt calificate de lege ca fiind acte comerciale (Cod Comercial - Titlul III, Despre Comercianti, art. 7).

Aceasta conventie nu are o reglementare proprie, ci urmeaza regulile generale ale contractelor sinalagmatice, cu titlu oneros si reguli specifice domeniilor de activitate in cadrul carora este folosit (transporturi, telecomunicatii, consultanta, turism, activitati de service etc.).

Parteneriatul este o relatie intre doua sau mai multe persoane, care prin incheierea sa da nastere la drepturi si obligatii reciproce in sarcina Partenerilor. Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, iar acestea trebuie executate cu buna-credinta.

Acordul de Parteneriat fiind un act juridic comercial, partile semnatare se afla pe pozitii de egalitate in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si a obligatiilor.

3.3 Regimul juridic aplicabil contractelor incheiate de o persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial

Pentru o reglementare cat mai detaliata a regimului juridic aplicabil actelor juridice incheiate de o asociatie sau o fundatie vom face o distinctie intre asociatiile si fundatiile care nu sunt declarate de utilitate publica si asociatiile si fundatiile care au obtinut recunoasterea de utilitate publica.

Contractele incheiate de un ONG care nu a fost declarat de utilitate publica si partenerul sau de drept privat sunt supuse legislatiei civile. Actul juridic civil reprezinta manifestarea de vointa facuta cu intentia de a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil. Fiind un act juridic civil, partile contractului se afla pe pozitii de egalitate in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si obligatiilor.

Actele juridice bilaterale (contractele) iau nastere prin acordul de vointa comun si liber exprimat al partilor astfel cum inceteaza. (mutus consensus-mutus disensus).

Ca regula, incheierea contractelor civile este guvernata de principiul consensualismului, conform caruia


102

contractele sunt valabil incheiate prin simpla manifestare de vointa a partilor, nefiind necesara forma scrisa. Deoarece principiul consensualismului este o regula generala, exista si exceptii. Exceptiile sunt de stricta interpretare, si pentru economia acestui document vom face trimitere la Codul Civil. Clauzele contractelor juridice civile pot fi liber negociate de parti cu exceptia contractelor de adeziune, contracte care sunt impuse de una din parti celeilalte parti, aceasta din urma avand doar dreptul de a accepta sau refuza clauzele contractuale.

Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea, rezilierea unui contract civil sunt de competenta instantelor civile.

In ceea ce priveste asociatiile si fundatiile care au obtinut recunoasterea de utilitate publica, in acceptiunea Ordonantei de Guvern 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, prin utilitate publica se intelege orice activitate care se desfasoara in domenii de interes public general sau in domeniul unor colectivitati.

Potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt asimilate autoritatilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, în regim de putere publica.

Interesul public este acel interes care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si îndatoririlor persoanelor fizice sau juridice, satisfacerea nevoilor sociale, realizarea competentei, functionarea legala si în bune conditii a autoritatilor publice.

Pentru motivele expuse mai sus consideram ca actele juridice incheiate de o asociatie, fundatie sau federatie care a obtinut recunoasterea caracterului sau de utilitate publica prin Hotarare de Guvern pot imbraca forma contractului administrativ in masura in care sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege in materia actelor administrative asimilate.

Astfel potrivit art.2 lit c sunt asimilate actelor administrative în sensul prezentei legi, şi „contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice(....)”.

In acest sens, actele persoanelor juridice de drept privat dar care sunt asimilate autoritatilor publice si care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice vor putea fi considerate ca fiind contracte administrative.

Aceasta este o situatie exceptionala, persoanele mentionate anterior pastrandu-si caracterul privat iar celelalte acte emanand de la acestea, altele decat cele care intra in categoria mai sus mentionata, fiind de natura privata.

Cu privire la explicarea notiunilor de interes public si serviciu public facem trimitere la numeroasele pagini care s-au scris si care definesc aceste notiuni.

Asociatiile sau fundatiile de utilitate publica sunt asimilate potrivit art.2 alin 1 lit.b din Legea contenciosului administrativ autoritatilor publice. De asemenea potrivit articolului 8 din Legea 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publica, fiind la randul lor asimilate autoritatilor publice.

Regimul juridic al actelor administrative este diferit de cel al actelor juridice civile. Emiterea sau adoptarea unui act juridic administrativ, conditiile de valabilitate ale acestuia, realizarea controlului legalitatii, sanctiunile aplicabile în cazul nerespectarii conditiilor de valabilitate sunt reglementate de legea contenciosului administrativ.

Ca trasaturi generale ale contractului administrativ enumeram: raportul de subordonare dintre parti, faptul ca una dintre parti este obligatoriu o autoritate publica, existenta in contract a unor clauze care nu sunt liber negociabile (clauze care formeaza partea reglementara a contractului) precum si faptul ca autoritatea publica poate modifica in mod unilateral anumite clauze atunci cand interesul public o cere.


103

Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea si rezilierea unui contract administrativ sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.

Obiectul actului administrativ asimilat (contractului administrativ) poate consta in punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achizitiile publice.

3.4 Regimul juridic al contractelor incheiate de o persoana juridica de drept public in calitate de Solicitant/Beneficiar

Legea 554/2004 a contenciosului administrativ in art. 2, litera c) asimileaza actelor administrative contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect: punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea de servicii publice, achizitii publice.

Se observa din textul legii ca s-a pus la baza contractului administrativ „acordul” dintre o autoritate (organ) a administratiei publice sau, dupa caz, un stabiliment de utilitate publica si o persoana privata (persoana fizica sau juridica), ceea ce insa nu exclude ipoteza contractelor administrative intre doua persoane morale de drept public.

Raportandu-ne la subiectele de drept ce pot incheia astfel de contracte, se disting doua mari categorii:a) contracte incheiate intre doua autoritati ale administratiei publice (in general, intre doua persoane

juridice de drept public) si;b) contracte incheiate intre o persoana de drept public si un particular (persoana fizica sau persoana

juridica de drept privat).

4. Acordul de parteneriat

4.1 Acordul de parteneriat – principii

In conformitate cu art. 5 si art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European, solicitantul/beneficiarul poate transmite cererea de finantare nerambursabila in parteneriat avand parteneri nationali sau transnationali. Conform prevederilor art. 23 din OUG 64/2009 partenerii transnationali trebuie sa fie entitati din statele membre UE.

In cazul depunerii unei cereri de finantare nerambursabila in parteneriat este obligatorie completarea si semnarea unui Acord de parteneriat.

Potrivit prevederilor art.1 din Ordinului 2310/2007 privind procedura de inregistrare a contractelor incheiate intre persoanele juridice romane si persoanele juridice straine sau persoanele fizice nerezidente, persoanele juridice romane au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu persoanele juridice straine sau persoane fizice nerezidente care “executa pe teritoriul Romaniei prestari de servicii de natura lucrarilor de constructii, de montaj, activitatilor de supraveghere, activitatilor de consultanta, de asistenta tehnica si a orcaror alte activitati care pot constitui sediu permanent in Romania.” (pct.21 (1), Norme Metodologice)

Prevederile aceluiasi ordin impun inregistrarea in termen de 30 de zile de la incheierea contractului la Administratia Financiara in raza careia activeaza persoana juridica romana.

Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii, potrivit dispozitiilor Ordinului 3210/2007.

Avand in vedere varietatea activitatilor derulate in cadrul acestui program, determinarea aplicabilitatii conditiilor de sediu permanent se realizeaza de la caz la caz, in baza prevederilor art. 8 din Codul Fiscal coroborat cu prevederile Normelor Metodologice privind aplicarea Codului Fiscal.


104

Ca regula generala, obligativitatea declararii sediului permanent la Administratia Financiara apare atunci cand activitatea intreprinsa de nerezident pe teritoriul Romaniei are anumit grad de permanenta si durata acestia depaseste 6 luni calendaristice.

In concret, dacă proiectul presupune activitati de consultanta din partea unei partner transnational sau detasarea unor angajaţi ai entităţii străine pentru a lucra în România pe o perioadă lungă de timp (perioade ce depăşesc şase luni calendaristice) în numele angajatorilor lor, expatriaţii din România creează aici un sediu permanent al entităţii străine.

In vederea incheierii unui Acord de Parteneriat, trebuie avute in vedere o serie de Principii ce trebuie respectate de catre toti membrii parteneriatului. Acestea sunt:

a) Durata Acordului de parteneriat trebuie sa acopere cel putin perioada de implementare a proiectului;

b) Acordul de Parteneriat trebuie completat in limba romana, semnat atat de catre reprezentantul mandatat de solicitant/beneficiar cat si de reprezentantii mandatati ai partenerilor si stampilat atat de solicitant/beneficiar cat si de catre parteneri. Indiferent de numarul partenerilor implicati in implementarea unui proiect, va fi semnat un singur Acord de parteneriat, in mai multe exemplare, cate unul pentru fiecare parte si unul pentru AM POS DRU;

c) Legea aplicabila Acordului de parteneriat este legea romaneasca;d) Acordul de parteneriat constitutie Anexa obligatorie a Cererii de finantare si trebuie transmis prin

posta sau servicii de curierat catre AMPOSDRU impreuna cu declaratiile finale, cerute conform Ghidului Solicitantului;

e) Acordul de parteneriat insoteste Cererea de finantare, detaliile acesteia fiind legate in mod direct de obiectul parteneriatului. Astfel, partenerii vor trebui sa implementeze proiectul in conformitate cu metodologia, termele si alte specificatii prevazute in cererea de finantare.

f) Urmare semnarii unui contract de finantare intre Beneficiar si AMPOSDRU/OI, clauzele acestuia vor fi aplicabile mutatis mutandis si partenerilor. Drept consecinta, partenerilor li se vor aplica atat prevederile contractului de finantare cat si cele ale Acordului de Parteneriat, unde este aplicabil.

g) Aplicantii pot actiona individual sau impreuna cu organizatiile partenere, iar contributia proprie a acestora se realizeaza sub forma financiara (contributia in natura nu este eligibila) reprezentand procentul din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente proiectului propus;

h) Achizitii in cadrul proiectului pot fi facute de catre beneficiar sau partenerul/partenerii acestuia conform acordului partilor;

i) Partenerii aplicanti participa in realizarea si implementarea operatiunii, iar respectivele costuri sunt eligibile in aceeasi masura cu cele ale beneficiarului grantului. Astfel, partenerii trebuie sa indeplineasca criteriile de eligibilitate aplicabile beneficiarului grantului;

j) Beneficiarul sau partenerul/partenerii acestuia au optiunea de a subcontracta. Subcontractorii nu sunt considerati nici parteneri, nici asociati, aplicandu-li-se dispozitiile achizitiilor publice conform instructiunilor AM; indiferent de repartizarea intre beneficiar si partener/parteneri a cuantumului subcontractarii, pe ansamblu proiect trebuie sa se respecte procentul maxim de subcontractare stabilit de AM;

k) Aplicantul va actiona in calitate de lider de consortiu si, daca va fi selectat, ca parte contractanta (“Beneficiarul”).

4.2 Conditii de validitate si elemente minime ale Acordului de parteneriat

4.2.1 Conditii de validitate ale Acordului de parteneriat

Dupa cum am precizat pe parcursul prezentului studiu, Acordul de parteneriat reprezinta o conventie (contract comercial) in acceptiunea prevederilor Codului Comercial, in considerarea calitatii de comerciant a persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ. Conform Codului Comercial, art. 1 alin. 2, in cazul in care Codul Comercial nu exista reglementari speciale se aplica Codul Civil.

Incheierea Acordului de parteneriat nu poate fi despartita de elementele ce tin de validitatea contractului


105

incheiat: „orice contract se incheie in ideea validitatii sale”. Validitatea Acordului de parteneriat presupune mai mult decat o simpla analiza a mecanismului de formare a acordului de vointa, ea presupune examinarea, de sine statatoare a ceea ce art. 948 Cod Civil „conditiile esentiale pentru validitatea conventiei” – acestea fiind: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

Cat priveste capacitatea partilor semnatare ale Acordului de parteneriat acestea trebuie sa aiba capacitate de exercitiu, adica sa aiba aptitudinea de a-si asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte jurdice.

Partile semnatare ale Acordului de parteneriat trebuie sa isi dea consimtamantul cu intentia de a produce efecte juridice prin hotararea de a se obliga juridiceste.

Referitor la obiectul Acordului de parteneriat acesta trebuie sa existe, sa fie posibil, determinat, licit si moral.

Cauza (scopul) Acordului de parteneriat trebuie sa fie in stransa concordanta cu consimtamantul, deoarece ea repezinta tocmai scopul, intersul partilor de a se obliga juridiceste.

Nerespectarea conditiilor de existenta mai sus-enuntate atrage nulitatea Acordului de Parteneriat.

4.2.2 Elemente minime ale Acordului de parteneriat

In vederea respectarii cerintelor minime de validitate ale unui contract si totodata pentru reglementarea corespunzatoare a mecanismelor aferente implementarii proiectelor finantate in cadrul POSDRU, Acordul de parteneriat trebuie sa contina cel putin urmatoarele titluri:

- Partile - Obiectul contractului- Roluri si responsabilitati in implementarea proiectului, co-finantarea operatiunilor, plati - Durata contractului- Drepturi si obligatii ale partenerilor- Proprietatea- Dispozitii finale

Un model orientativ al Acordului de Parteneriat este furnizat in Anexa 2 la prezentul Studiu.

In functie de particularitatile relatiilor de parteneriat, acest model orientativ poate fi ajustat prin adaugarea unor noi titluri sau articole.

4.3 Drepturi si obligatii ale partenerilor

Drepturi si obligatii ale parterului principal a) Partenerul principal va semna cererea de finantare si contractul de finantare.b) Partenerul principal va consulta partenerii cu regularitate, îi va informa despre progresul actiunii si le

va furniza copii ale rapoartelor de implementare.c) Propunerile pentru modificari importante ale proiectului (de exemplu: activitati, parteneri, etc.), trebuie

sa fie convenite cu partenerii înaintea solicitarii aprobarii de catre AMPOSDRU. Cand nu se ajunge la un acord asupra modificarilor, partenerul principal va indica acest lucru cand va solicita aprobarea AMPOSDRU.

d) Costurile angajate de parteneri sunt eligibile în acelasi fel ca si costurile angajate de catre beneficiarul finantarii nerambursabile (partenerul principal corespunzator rolurilor avute în proiect).

e) Sa colaboreze si sa sustina derularea proiectului, prin achizitionarea echipamentelor necesare pentru buna desfasurare a programelor de training, inclusiv prin activitati de informare si publicitate pe toata durata proiectului.

f) Sa asigure managementul de proiect.g) Sa respecte termenele de derulare a proiectului si decontarea cheltuielilor.h) Sa duca la indeplinire obiectivele cuprinse in proiect.


106

Drepturi si obligatii ale parterului/partenerilora) Sa colaboreze si sa sustina derularea proiectului prin furnizarea de expertiza si resurse umane pentru

activitatile de care este responsabilb) Sa respecte termenele de derulare a proiectului si decontarea cheltuielilorc) Sa duca la indeplinire obiectivele cuprinse in proiectd) Sa deschida conturi bancare dedicate proiectului, in conformitate cu prevederile legale in vigoaree) Să tină o evidentă contabilă distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice dedicate pentru reflectarea

tuturor operatiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispozitiile legale.f) Să pună la dispozitia auditorului financiar independent si autorizat în conditiile legii toate documentele

si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru verificarea cheltuielilor de către acesta.

g) Sa puna la dispozitia AMPOSDRU/OI responsabil, Autoritătii de Certificare si Plată, Autoritătii de Audit, Departamentului de Luptă Antifraudă, Comisiei Europene, Curtii Europene de Conturi si/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finantării nerambursabile, la cerere si în termen, documentele si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru efectuarea verificărilor la fata locului.

h) Sa păstreze toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activitătile si cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare si nationale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.

4.4 Tranzactii financiare intre parteneri

Avand in vedere ca Beneficiarul este doar un reprezentant al asocierii, partenerii avand drepturi si obligatii asemanatoare, urmatoarele fluxuri financiare pot aparea intre parteneri:

- acordarea prefinantarii - rambursarea cheltuielilor catre partener/parteneri, incluzand si cheltuieli indirecte declarate in

mod forfetar- rambursarea sumelor platite necorespunzator catre AM (Beneficiar si/sau partener/parteneri)

4.5 Inlocuirea partenerilor

In cazul in care unul dintre parteneri se retrage sau nu isi poste desfasura in continuare activitatile asumate, din motive obiective, Beneficiarul poate propune inlocuirea acestuia cu un alt partener care sa indeplineasca aceleasi conditii de desemnare ca si partenerul anterior. In acest caz, conditiile de selectie a proiectului si acordare a finantarii nu trebuie sa fie afectate de schimbarea propusa, altfel contractul de finantare fiind reziliat de drept.

Situatia intervenita in cadrul parteneriatului trebuie justificata si sustinuta cu motive obiective.

5. Decontarea intre parteneri

5.1 Aspecte generale

5.1.1 Procesul de decontare

Decontarea intre Parteneri pentru activitatile intreprinse in cadrul proiectului se realizeaza in baza documentelor justificative (detaliate la punctul 7.1. din acest Ghid).

Potrivit cadrului legal in vigoare, in functie de natura operatiei si incadrarea Partenerilor ca persoane impozabile in sfera taxei pe valoarea adaugata, decontarea se va face pe baza de factura (persoane impozabile) sau alte documente justificative (persoane neimpozabile).

In cazul in care prestatorul este persoana impozabila, decontarea se va realiza pe baza de factura, chiar daca


107

beneficiarul este persoana neimpozabila. Factura va fi insotita de documente primare (ex. sub-Contract de prestari servicii, raport de activitate, lista de prezenta, etc) pentru a valida suma inscrisa conform cerintelor AMPOSDRU/OI. La inceputul proiectului Partenerul Principal va notifica partenerii asupra documentelor suport care trebuie transmise.

Facturile emise de catre parteneri nationali vor cuprinde in mod obligatoriu informatiile cerute de Art. 155, alineat 5 din Codul Fiscal precum si:

a) Activitatea întreprinsa corespunzator proiectului;b) Linia de buget din proiect corespunzatoare activitatii.

Facturile emise de catre parteneri transnationali vor cuprinde informatiile cerute de legislatia aplicabila acestuia precum si:

a) Activitatea întreprinsa corespunzator proiectului;b) Linia de buget din proiect corespunzatoare activitatii.

Partenerii vor primi decontarea costurilor suportate, in limita sumelor stabilite in acordul de parteneriat.

Transferurile financiare intre parteneri vor fi facute in termenele stabilite in Acordul de Parteneriat. Conform prevederilor art.15 alin.(1) litera e) din normele de aplicare a OUG 64/2009 aprobate prin Ordinul MFP nr. 2548/2009, pentru partenerii transnationali decontarea trebuie facuta inainte de transmiterea cererii de rambursare catre AM/OI. Pentru Partenerii nationali va fi aplicat acelasi mecanism de decontare ca si in cazul partenerilor transnationali. Platile catre partenerii nationali vor fi facute in Lei iar catre cei transnationali in Lei sau alta moneda stabilita de comun acord, conform acordului partilor.

5.1.2 Taxarea tranzactiilor intre parti

Pentru a discuta de incadrarea in sfera de impozitare TVA, in primul rand trebuie stabilita incadrarea juridica a fiecarui parteneriat si apoi studiata fiecare operatiune desfasurata.

Avand in vedere complexitatea acestei taxe, nu se pot impune conditii general valabile pentru toate tipurile de parteneriate. Totusi, sunt cateva aspecte generale de care trebuie tinut cont pentru a determina daca trazactia intra sau nu in sfera de impozitare TVA, asa cum sunt definite in art. 126, alin. (1) Cod Fiscal:

i. operatiunea desfasurata este realizata pe teritoriul Romaniei (locul prestarii este Romania)ii. operatiunea desfasurata este considerata a fi operatiune „cu plata”iii. partenerii care presteaza servicii2 sau livreaza bunuri trebuie sa fie persoane impozabile care

desfasoara de o maniera independenta si indiferent de loc activitati economice de natura celor prevazute la art. 127 alin. (2) din Codul Fiscal, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

Daca sunt indeplinite cumulativ aceste conditii, discutam de operatiuni impozabile in Romania din punct de vedere al TVA. Conform art 155 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele impozabile3 care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii, altele decat livrarile/prestarile fara drept de deducere a taxei, conform art.141 alin. (1) si (2) sunt obligate la intocmirea facturii ca document doveditor al tranzactiei efectuate. Pentru restul operatorilor economici/persoanelor neimpozabile, care nu indeplinesc cumulativ conditiile mai sus mentionate nu exista obligativitate intocmirii facturii.

Totodata, trebuie tinut cont de faptul ca Legea 571/2003 privind Codul Fiscal prevede exceptii de la regulile generale permitand pentru anumite operatiuni (inchiriere, invatamant, etc) scutirea de la taxa pe valoarea adaugata si pe cale de consecinta scutirea de la facturare.2 Activitatile implementate de beneficiar/partener sunt asimilate serviciilor asa cum sunt definite ele la art. 133 din Codul Fiscal.3 Prin persoana impozabila, conform art. 127 alin. (1) si (2) din Codul Fiscal, se intelege orice persoana care desfasoara, de o maniera inde-pendenta şi indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole şi activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.


108

In conformitate cu prevederile art. 127 alin. (4) din Codul Fiscal coroborat cu punctul 3 din Normele de Aplicare ale Codului Fiscal, institutiile publice si organizatiile fara scop patrimonial nu sunt persoane impozabile atata timp cat natura activitatilor prestate ramane una non-economica, dupa cum urmeaza:

- institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice. (art. 127 (4) Codul Fiscal)

- organizatiile fara scop patrimonial sunt persoana neimpozabile daca bunurile sau serviciile sunt acordate in mod gratuit. (punctul 3, alin. (2) Norme Metodologice).

Asadar, taxarea transferurilor intre Parteneri depinde in primul rand de natura juridica a contractului incheiat intre parti, de activitatea intreprinsa in cadrul proiectului (implementare activitati proiect, achizitionare echipamente, etc.) si nu in ultimul rand de incadrarea partenerilor ca persoane impozabile sau neimpozabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

5.1.3 Facturarea si obligatia platii taxei pe valoarea adaugata

Avand in vedere aspectele tratate mai sus privind taxarea activitatilor conform Codului Fiscal si decontarea ceruta in cadrul proiectelor POSDRU, in urmatorul capitol vom incerca o detaliere a principalelor activitati pentru a determina daca acestea se incadreaza in sfera de taxare TVA si prin urmare trebuie emisa factura spre decontare.

Potrivit Ghidului Solicitantului proiectele dezvoltate in cadrul POSDRU se refera in principal la prestarea de servicii intangibile. Serviciile intangibile4 sunt serviciile prevazute la Art. 133 (1), (2) lit. g) si h) din Codul Fiscal care constau in principal in efectuarea de munca intelectuala, transferul de munca intelectuala sau de cunostinte sau efectuarea de documentatie, dupa cum urmeaza:

„Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

(2) g) locul unde clientul caruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix în afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelasi stat cu prestatorul, în cazul urmatoarelor servicii: 5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare; 8. punerea la dispozitie de personal;

h) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul urmatoarelor servicii: 1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile

accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati; “

Mai jos sunt explicate activitatile intreprinse in aceste poiecte asa se regasesc ele in Codul Fiscal, dupa cum urmeaza:

a) Consultanta si activitati asimilate

Articolul 133 alin. (2) litera g) pct. 5 si 8 din Codul Fiscal prevade ca pentru serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare, si pentru serviciile constand in punerea la dispozitie de personal, locul prestarii sa fie considerat locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul. 4 Potrivit informatiilor postate pe site-ul Ministerului de Finante procedura privind taxa pe valoarea adaugata referitoarea la serviciile intan-gibile va suporta modificari incepand cu data de 1 ianuarie 2010. Noul pachet legislativ privind TVA abordeaza in principal doua aspecte majore ale legislatiei TVA, si anume regulile referitoare la locul taxarii pentru prestarea de servicii si procedurile legate de rambursarea de TVA, dar si aspecte legate de colaborarea si transmiterea de informatii intre autoritatile fiscale ale statelor membre. Datorita acestor modificari, aspectele fiscale cu privire la TVA prezentate in acest studiu vor suporta ajustari.


109

Este obligata la plata taxei, conform art. 150 alin. (1), lit. b) din Codul Fiscal, daca aceasta este datorata in conformitate cu prevederile Titlului VI din Codul Fiscal, persoana impozabila care actioneaza ca atare si care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g), daca aceaste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) si (5).

Prin urmare pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g) din Codul Fiscal prestate de un prestator persoana impozabila dintr-un stat din Comunitate sau din afara Comunitatii, care nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, conform art.153 alin. (4) si (5), TVA se plateste in Romania de catre beneficiar numai daca acest beneficiar este persoana impozabila actionand ca atare, respectiv este o persoana (fizica sau juridica) care desfasoara de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la art. 127 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati si este stabilita sau are un sediu fix in Romania.

Conform art. 1251 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal, o persoana impozabila are un sediu fix in Romania daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regular livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile.

Potrivit art. 1251 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, o persoana impozabila este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- Persoana impozabila are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii;

- Structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii;

- Persoana care angajeaza persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari pentru persoana impozabila;

- Obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform Titlului VI din Codul Fiscal.

La punctul 55 alin. (1) din Normele Metodologice, se precizeaza ca in cazul serviciilor prevazute la art. 150 alin. (1), lit. b) din Codul Fiscal, prestate de o persoana impozabila nestabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4) din Codul Fiscal, catre o persoana impozabila, aceasta din urma va fi obligata la plata taxei, daca taxa este datorata conform Titlului VI din Codul Fiscal.

In cazul in care benenficiarul este:- O institutie publica si serviciile sunt utilizate pentru activitatea pentru care institutia publica nu are

calitatea de persoana impozabila in conformitate cu prevederile art. 127 din Codul Fiscal, institutia publica nu este obligata la plata taxei in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de taxe pentru alte operatiuni conform art. 153 sau 1531 din Codul Fiscal.

- O institutie publica si serviciile sunt untilizate de institutia publica pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila respectiv pentru operatiunile taxabile, scutite cu drept de deducere sau scutite fara drept de deducere, institutia publica este obligata la plata taxei in Romania, indiferent daca este inregistrata sau nu in scopuri de TVA pentru alte operatiuni conform art. 153 sau 1531 din Codul Fiscal;

In concluzie conform cadrului legal prezentat, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g) punctele 5 si 8 din Codul Fiscal prestate de un prestator din afara Romaniei, se plateste TVA in Romania doar daca beneficiarul este o persoana impozabila sau daca beneficiarul este o institutie publica si serviciile sunt utilizate de institutia publica pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila, respectiv pentru operatiunile taxabile, scutite cu drept de deducere sau scutite fara drept de deducere, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa pentru alte operatiuni conform art. 153 sau 1531 din Codul Fiscal.

b) Activitati educationale si activitatile accesorii (training, etc)


110

Conform art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 1 din Codul Fiscal, pentru serviciile educative inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate serviciile.

Potrivit art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul Fiscal, este obligata la plata taxei, daca aceasta este datorata in conformitate cu Titlul VI din Codul Fiscal, persoana impozabila actionand ca atare sau persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata prin reprezentat fiscal, care este beneficiar al unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care au loc in Romania, conform art. 132 sau 133, altele decat cele prevazute la lit. b)-e), daca sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania, conform art. 153.

Serviciile de training fiind servicii educative desfasurate in Romania de catre un prestator dintr-un stat membru se incadreaza la art. 133 alin. (2) lit. h) pct.1 din Codul Fiscal, locul pestarii din punct de vedere al taxei fiind Romania.

Conform art. 133 alin.(2) lit. h) pct.1 din Codul fiscal, coroborat cu art.150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, beneficiarul din Romania este persoana obligata la plata taxei aferenta serviciilor educative achizitionate in beneficiul sau numai daca beneficiarul este persoana impozabila actionand ca atare sau persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata prin reprezentant fiscal si daca prestatorul nu este stabilit in Romania si nu este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal.

Dace prestatorul nu este persoana impozabila stabilita in Romania, dar este inregistrate in Romania, conform art.153 alin.(4) sau (5) din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei aferenta servicillor educative este prestatorul in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Concluzionand, daca activitatile educationale sunt realizate pe teritoriul Romaniei de o persoana impozabila care nu este stabilita sau inregistrata din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata in Romania, persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, persoana impozabila sau neimpozabila stabilita in Romania.

Daca prestatorul este persoana impozabila stabilita in Romania atunci el este obligat la plata taxei pe valoarea adaugata.

In cazul in care Partenerul Strain este obligat sa-si inregistreze un sediu permanent in Romania si este persoana juridica impozabila, atunci se aplica regula generala, si anume el devine obligat la plata taxei pe valoarea adaugata in calitate de prestator in cadrul tranzactiilor desfasurate pe teritoriul Romaniei.

Facturarea

Conform art. 155 alin. (1) din Codul fiscal,si pct. 69 din Normele Metodologice, numai partenerul persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fara derpt de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul Fiscal nu are obligatia intocmirii unei facturi, dar operatiunile vor fi consemnate in documente potrivit legislatiei contabile.Emiterea facturii nu este interzisa fiind optiunea persoanei impozabile de a factura operatiunile respective. In situatia in care factura este emisa aceasta trebuie sa contina informatiile prevazute la art.155 alin. (5) din Codul fiscal.


111

5.2 Acordarea prefinantarii

In cadrul proiectului exista si optiunea acordarii unei prefinantari in conditiile si limitele stabilite in contractul de finantare.

Sumele acordate ca prefinanţare în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de beneficiari, conform prevederilor contractului de finanţare.

In cazul in care Beneficiarul primeste prefinantare, acesta are optiunea de a utiliza suma acordata singur sau sa o transfere partial ori integral partenerului/partenerilor in functie de clauzele convenite in Acordul de Parteneriat.

Liderul parteneriatului care este finanţat integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale poate solicita acordarea de prefinantare în numele partenerilor care pot primi prefinanţare conform art. 2 alin. (2) lit. d) din OUG nr.64/2009.

Sumele astfel primite vor fi virate de liderul parteneriatului, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la data încasării, în conturile de disponibilităţi proprii şi/sau în conturile de disponibilităţi ale partenerilor şi/sau în conturile de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau ale bugetelor locale, deschise pe codul de identificare fiscală propriu şi/sau al partenerilor, la unităţile trezoreriei statului prin care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

In acest caz, liderul parteneriatului are obligaţia transmiterii unei notificări scrise atât partenerilor, cât şi Autorităţii de management, cu privire la efectuarea viramentului în conturile de venituri, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la data virării, notificare la care anexează o copie a ordinului de plată şi a extrasului de cont.Partenerii finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale sau bugetele locale au obligaţia verificării încasării sumelor în conturile de venituri, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la data primirii notificării. În cazul în care încasarea sumelor nu s-a efectuat, partenerii sunt obligaţi să transmită o notificare scrisă atât liderului parteneriatului, cât şi Autorităţii de management, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la data constatării.

Cu titlu de exemplu, in schemele de mai jos, este prezentat fluxul de numerar in cazul acordarii prefinantarii si impartirea acesteia intre Beneficiar si Partener.

Cazul I: Beneficiarul transfera integral prefinantarea Partenerului

transfer

transfer

integral100%

Transfera prefinantarea catre Partenerul National

Incaseaza integral prefinantarea 10.000

RON

Inregistreaza in contabilitate prefinantarea

Beneficiar Partener National AMPOSDRU


Acorda Beneficiarului prefinantarea - 30%

(10.000 RON)

Primeste prefinantarea de la AM (10.000 RON)


112

Cazul II: Prefinantarea este impartita intre Beneficiar si Partener

transfer

transfer

partial40%

AMPOSDRU Beneficiar Partener National


(10.000 RON)



Transfera parte din prefinantare catre

Partenerul National

Incaseaza 40% din prefinantare 4.000

RON


Beneficiarul pastreaza 60% din prefinantare

(6.000 RON)

5.3 Rambursarea cheltuielilor

Rambursarea cheltuielilor efectuate catre Parteneri, aferente activitatilor intreprinse in cadrul proiectului, se realizeaza pe baza de documente justificative.

Decontarea intre Beneficiar si partenerul/partenerii nationali a cheltuielilor efectuate se realizeaza conform schemei de mai jos.

Caz I: Fara prefinantare

Alternativa 1 – plata catre Partener national inaintea intocmirii cererii de rambursare

Beneficiar AMPOSDRU

Nu a solicitat AM prefinantare

plata suma solicitata

doc justificative

facturare SAUPrimire solicitare Partener

National document justificativ

Partener National

Inregistrare suma incasata in contabilitate (4.000 RON)

Inregistrare solicitare in contabilitate (4.000 RON)

Incasare sume de la AM (4.000 RON)

rambursare

Nu a primit prefinantare

Inregistreaza incasarea sumelor in contabilitate

(4.000 RON)

Cheltuieli eligibile 4.000 RON (achitate)

Inregistrare datorie in contabilitate (4.000 RON)

Transmite cererea de rambursare catre AM

(4.000 RON)

AM accepta rabursarea sumei (4.000 RON)

Beneficiarul ramburseza sumele Partenerului National (4.000 RON)

Inregistreaza plata in contabilitate (4.000 RON)

Inregistreaza cererea in contabilitate (4.000 RON)


113

Alternativa 2 – plata catre Partener national/transnational dupa rambursarea sumelor de catre AM

Caz II. Cu prefinantare Alternativa 1 – plata catre Partener national inaintea intocmirii cererii de rambursare

Beneficiar AMPOSDRU

A solicitat AM prefinantarePrefinantrare

transferata integral Partenerului


doc justificative

deducere prefinantare

35%

Partener National

Solicitare rambursare (6.500 RON)

facturare SAUPrimire solicitare Partener

National

A primit prefinantare

Inregistreaza cererea in contabilitate (6.500 RON)

document justificativ

Inregistrare datorie in contabilitate (6.500 RON)

Beneficiarul ramburseza sumele Partenerului National (6.500 RON)


rambursare


(6.500 RON)

Cheltuieli eligibile 10.000 RON (achitate)

Deducere prefinantare - 35% (3.500 RON)

Inregistrare solicitare in contabilitate (6.500 RON)

Inregistrare suma incasata in contabilitate (6.500 RON)

Inregistreaza plata in contabilitate (6.500 RON)

Transmite cererea de rambursare catre AM

(6.500 RON)

AM accepta rabursarea sumei (6.500 RON)


114

Alternativa 2 – plata catre Partener national/transnational dupa rambursarea sumelor de catre AM

5.4 Decontarea intre parteneri – cazuri particulare

In concordanta cu prevederile legislative in vigoare, decontarea serviciilor intre parteneri se face doar in baza documentelor justificative.

Tinand cont de aspectele detaliate mai sus si de complexitatea taxei pe valoarea adaugata, nu se poate stabilii un model general valabil pentru toate tipurile de contracte incheiate in parteneriat in cadrul POSDRU. Ca regula generala, emiterea unei facturi este determinata de incadrarea Prestatorului ca persoana impozabila. In caz contrar, decontarea se va face in baza altor documente justificative.

Cu titlu de exemplu, in cazul unor activitati de training decontarea operatiunilor se va face in functie de natura juridica a partenerilor si incadrarea fiscala a operatiunilor desfasurate in proiect. Conform art. 133, alin. (2) lit. h) pct. 1 din Codul Fiscal, serviciile de training fiind servicii educative desfasurate in Romania de catre un prestator dintr-un stat membru au loc in Romania unde sunt prestate serviciile.

5.4.1 Solicitant/Beneficiar – Societate Comerciala, Partener – Societate Comerciala

a) Partener Roman

- Daca prestatorul este persoana impozabila romana atunci decontarea serviciului se va face in baza unei facturi, prestatorul fiind obligat la plata taxei;

- Daca prestatorul este persoana neimpozabila atunci decontarea se va realiza in baza altor documente justificative;

b) Partener dintr-un alt stat membru UE


115

- in cazul in care partenerul este o persoana impozabila din UE (dar nu din Romania) atunci acesta va factura aplicandu-se taxarea inversa daca beneficiarul este platitor de TVA sau se va trece pe cost daca beneficiarul este neplatitor de TVA; obligativitatea platii taxei revine Beneficiarului (persoana impozabila sau neimpozabila romana), daca prestatorul, persoana impozabila in UE, nu este inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul Fiscal. In caz contrar, prestatorul este obligat la plata taxei.

- daca prestatorul este persoana neimpozabila din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, atunci facturarea nu se aplica, decontarea facandu-se in baza altor documente justificative;

5.4.2 Solicitant/Beneficiar – Societate Comerciala, Partener – ONG

a) Partener Roman

- daca Partenerul este persoana juridica romana neimpozabila nu exista obligativitatea emiterii de factura, decontarea facandu-se in baza altor documente justificative;

- daca prestatorul este persoana impozabila atunci decontarea dintre parti se va face in baza unei facturi, prestatorul fiind obligat la plata taxei.




5.4.3 Solicitant/Beneficiar – Societate Comerciala, Partener – Institutie Publica

a) Partener Roman


- daca Partenerul este persoana juridica neimpozabila decontarea se va face in baza altor documente justificative.




5.4.4 Solicitant/Beneficiar – ONG, Partener – Societate Comerciala

a) Partener Roman




116




5.4.5 Solicitant/Beneficiar – ONG, Partener – ONG

a) Partener Roman






5.4.6 Solicitant/Beneficiar – ONG, Partener – Institutie Publica

a) Partener Roman






5.4.7 Solicitant/Beneficiar – Institutie Publica, Partener – Societate Comerciala

a) Partener Roman




117


- in cazul in care prestatorul este persoana impozabila nestabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania decontarea se face in baza unei facturi; obligatia platii taxei revine beneficiarului, institutie publica, daca aceasta utilizeaza serviciile in calitate de persoana impozabila, indiferent daca este inregistrata in scopuri de TVA sau nu. In caz contrar, daca institutia publica foloseste serviciile in calitatea sa de institutie publica atunci institutia publica nu este obligata la plata taxei in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA in Romania pentru alte activitati.

- In cazul in care prestatorul este persoana juridica neimpozabila, decontarea se face in baza altor documente justificative.

5.4.8 Solicitant/Beneficiar – Institutie Publica, Partener – ONG

a) Partener Roman






5.4.9 Solicitant/Beneficiar – Institutie Publica, Partener – Institutie Publica

a) Partener Roman







118

6. Aspecte privind tranzactiile beneficiarului sau intre parteneri in diverse valute

6.1 Aspecte privind transferul prefinantarii catre parteneri transnationali

In cazul transferului catre Beneficiar a prefinantarii, acesta are optiunea de a utiliza singur suma acordata, ori sa o transfere partial sau integral partenerului/partenerilor in functie de clauzele convenite in cadrul Acordului de Parteneriat.

Cu titlu de exemplu, in schemele de mai jos sunt prezentate fluxurile financiar intre beneficiar si partenerul transnational. In primul caz, Beneficiarul primeste de la AM POS DRU 30% prefinantare pe care o transfera integral Partenerului transnational. In cazul II, prefinatarea primita se imparte intre Benenficiar si Partenerul transnational, acesta din urma primind 40% din prefinantare.

Cazul I

Partener Transnational

transfer

transfer

integral100%

Incaseaza integral prefinantarea in EUR

(2.361 EUR)


Transfera prefinantarea catre Partenerul

Transnational in EUR (10.000 RON/4.2348 =2.361

EUR)Transfer la cursul de schimb din

data platii.

AMPOSDRU Beneficiar


(10.000 RON)



Cazul IIPartener Transnational

transfer

transfer

partial40%


Incaseaza 40% din prefinantare 945 EUR

Beneficiarul pastreaza 60% din prefinantare (6.000

RON)


Transfera prefinantarea catre Partenerul

Transnational in EUR (4.000 RON/4.2348 = 945

EUR)Transfer la cursul de schimb din

data platii.

AMPOSDRU Beneficiar


(10.000 RON)


Conform prevederilor normelor de aplicare a Codului Fiscal, Partenerul, persoana impozabila din punct de vedere al taxei, daca incaseaza avansuri de la Beneficiar, acesta trebuie sa emite o factura pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a Iunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Regularizarea facturilor emise pentru plati in avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a Iivrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a Iivrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii.


119

6.2 Aspecte valutare privind decontarea cheltuielilor efectuate in alte valute

6.2.1 Cheltuielile beneficiarului in devize

6.2.1.1 Cheltuieli in afara Romaniei

In aceasta categorie putem regasi costurile Beneficiarului cu angajatii trimisi in delegatie, la sediul Partenerului transnational, in general pentru implementarea/dezvoltarea unei parti din proiect sau intr-o vizita de studiu/schimb de experienta.

In functie de modul de plata aceste costuri pot fi de doua feluri:

- plati in numerar efectuate de angajat in deplasare (taxi, masa servita, hotel)- plata ulterioara pe baza unei facturi a serviciilor externe (factuare hotel, sala inchiriata pentru

conferinta, etc.)In baza Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1752/2005 - in vigoare la data de 1 ianuarie 2006, datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, cat si in valuta. Prin cursul din data operatiunilor se intelege cursul de schimb comunicat de BNR.

Pentru platile in numerar, in contabilitatea Beneficiarului se inregistreaza suma in valuta si echivalentul ei in lei, la cursul din data operatiunii. Ajustarea diurnei se face, in general, la acelasi curs de schimb pentru a face inchiderea pe lei (fara a genera o creanta a companiei fata de angajat). Conform normelor contabile, soldul in valuta al numerarului trebuie reevaluat la sfarsitul anului financiar la cursul BNR stabilit in ultima zi din an.

Exemplu – plata in numerar:

Avem urmatoarea situatie: Un angajat al Beneficiarului este trimis in Olanda, la partenerul strain, pentru un schimb de experienta o perioada de 4 zile. Angajatul primeste diurna de 60 EUR/zi pentru transport si masa. Presupunand ca toata suma a fost cheltuita in deplasare, inregistrea diurnei in contabilitatea Beneficiarului si decontarea acesteia de AM se face astfel:

11.03.2009: Se cumpara valuta (4 zile*60 EUR/zi = 240 EUR) la cursul valutar stabilit de BNR din data achizitie 4.2817 lei. Beneficiarul inregistreaza in contabilitate suma de 240 EUR si echivalentul in lei de 1,027.61 lei.19.03.2009: Prezentarea documentelor justificative pentru decont.19.03.2009: Inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea beneficiarului la acelasi curs de schimb 14.05.2009: Intocmirea cererii de rambursare pentru AM in suma de 1,027.61 Lei.16.06.2009: Rambursarea banilor si inregistrarea sumelor pe venituri.

Beneficiar

inaintat

angajatului

documente

justificative

Avans deplasare: 240 EUR240EUR*4.2817RON/EUR =

1.027,61 RON

Cheltuieli: transport: 90 EUR; masa: 150 EUR

Suma ceruta AM spre rambursare 1.027,61 RON

(echivalent 240 EUR)

Inregistrare in contabilitate (1.027,61 RON)


120

6.2.1.2 Achizitionarea de servicii in devize

Pentru serviciile achizitionate de catre Beneficiar in devize, Beneficiarul va primi o factura in valuta, suma pe care acesta o va inregistra in contabilitate in lei, la cursul de schimb din data operatiunii. In schimb, la momentul platii, Beneficiarul va inregistra in contabilitate plata datoriei la cursul valutar din data platii.

Diferentele de curs valutar care apar pe parcursul perioadei cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial, sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare, trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar, respectiv in contul de venituri din diferente de curs valutar sau contul de cheltuieli din diferente de curs valutar.In scopul aplicarii taxei pe valoarea adaugata pentru prestarile de servicii facturate in devize pentru determinarea bazei de impozitare a TVA se utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 1391 alin. (2) din Codul Fiscal.

In acest sens, la pct. 72 alin. (1) din Normele Metodologice, se precizeaza ca factura va fi intocmita in orice limba oficiala a statelor membre ale Uniunii Europene, dar la solicitarea organielor de control trebuie asigurata traducerea in limba romana. Baza de impozitare poate fi inscrisa in valuta, dar daca operatiunea nu este scutita de taxa, suma taxei trebuie inscrisa in Lei.

La fiecare data a bilantului, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar.

Exemplu:Benenficiarul incheie un contract de prestari servicii de training cu un furnizor din Germania 1,000 EUR.

Factura este primita de Beneficiar in data de 11.03.2009 si inregistrata in contabilitatea companiei la aceeasi data la un curs valutar de 4.2817 lei pentru un EUR. Datoria inregistrata in contul beneficiarului la aceasta data este de 4,281.7 RON.

In momentul efectuarii platii, echivalentul in RON a celor 1.000 EUR datorati este 4,295 RON (curs valutar de 4.2950 lei pentru un EUR). Potrivit normelor de aplicare a OUG 64/2009 aceasta este suma pe care, dupa achitare, Beneficiarul o va trece in cererea de rambursare inaintata la AM.

Prestator servicii Beneficiar

Curs BNR la data operatiunii: 1 EUR = 4.2817 Lei

plata factura

Suma ceruta AM spre rambursare 4.295 RON

(echivalent 1.000 EUR la data platii)

Contravaloare servicii 1.000 EUR

Beneficiarul inreg in contabilitate datoria (1.000

EUR*4.2817Lei/EUR =4.281,7 RON)

facturare

Inregistrare plata in contabilitate 4.295 RON

(1.000 EUR)

Prestatorul de servicii incaseaza suma solicitata

(1.000 EUR)

Beneficiarul plateste suma datorata (1.000 EUR)

Efectuare schimb valutar (1,000 EUR*4.2950 RON/EUR

=4.295 RON)


121

6.2.1.3 Achizitii de bunuri din afara Romaniei

In cazul unei achizitii intracomunitare, cursul de schimb utilizat pentru determinarea TVA de platit in vama este cel utilizat de autoritatea vamala conform reglementarilor vamale) si este inscris in mod automat de sistemul informatic vamal in declaratia vamala. In aplicarea art. 168-172 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93, cursul de schimb folosit la determinarea valorii in vama este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizeaza.In scopuri fiscale, exigibilitatea taxei, baza de impozitare a TVA si cursul de schimb pentru achizitii intracomunitare de bunuri se determine conform prevederilor art. 135, 1381 si 1391 alin. (2) din Codul fiscal,si pct. 17 si 21 din Normele Metodologice.

In practica, in contabilitate se inregistreaza bunul si datoria catre furnizor in lei la cursul valutar din data receptiei bunului.

Cand se achita bunul, plata se face la cursul valutar din data operatiunii rezultand diferente de curs valutar negative sau pozitive.

Exemplu:Beneficiarul achizitioneaza din Franta un echipament in valoare de 2,000 EUR. Pe 11.02.2009 Beneficiarul face achizitia intracomunitara a echipamentului acesta fiind receptionat si inregistrat in contabilitatea beneficiarului la aceeasi data. Conform contractuluii cu furnizorul extern, plata echipamentul se face in termen de 30 de zile de la achizitie. Beneficiarul achita contravaloarea facturii la un curs EUR/RON de 4.2950 rezultand diferente de curs negative in contabilitatea Beneficiarului. Conform prevederilor normei de aplicare a OUG 64/2009, cererea de rambursare intocmita de Beneficiar va include suma platita nu datoria inregistrata initial.

Achizitia intracomunitara, rambursarea sumei de la AM si plata echipamentului se evidentiaza in contabilitate dupa cum urmeaza:

Furnizor de bunuri Beneficiar

Curs BNR la data operatiunii: 1 EUR = 4.2767 Lei

plata factura

Achizitionarea unui echipament din Franta in suma

de 2,000 EUR

facturare


=8.590 RON)

Beneficiarul inregistreaza activul in contabilitate in

momentul receptiei la 2,000 EUR*4.2729 = 8.545,8 lei

Furnizorul de bunuri incaseaza suma solicitata (2.000 EUR)

Beneficiarul plateste suma datorata (2.000 EUR)

Inregistrare plata in contabilitate 8.590 RON

(2.000 EUR)

Suma ceruta AM spre rambursare 8.590 RON

(echivalent 2.000 EUR la data platii)


122

6.2.2 Cheltuieli ale partenerului transnational

Decontarea costurilor rezultate din proiect se va face tinand cont de prefinantarea acordata partenerului/partenerilor transnationali.Astfel, in cazul in care, Beneficiarul decide sa nu transfere parte din avans catre Partener, acesta din urma va intocmi factura/documente justificative catre Beneficiar spre decontare in suma totala.

In situatia in care prefinantarea este impartita intre Beneficiar si Partener, Partenerul va factura/emite documente justificative pentru activitatile implementate tinand cont de avansul acordat si anume va scadea din suma facturata cota parte din avans. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata (daca este cazul) suma taxata va fi contravaloarea activitatilor implementate (fara a scadea avansul). Avansul va fi astfel recuperat din fiecare factura emisa de Partener pana la recuperarea integrala a acestuia, conform clauzelor contractului de finantare nerambursabila.

6.2.2.1 Cheltuieli in devize

In cazul in care Partenerul efectueaza cheltuieli in devize, acesta va inregistra contravaloarea prestatiei/achizitiei in moneda nationala.

Decontarea cheltuielilor de catre Beneficiar se vor face astfel:- Partenerul prezinta documentele jutificative Beneficiarului impreuna cu dovada platii serviciilor/

bunurilor;- Beneficiarul in baza documentelor justificative plateste Partenerul si apoi intocmeste dosarul de

rambursare catre AM.

Cu titlu de exemplu, daca Partenerul contracteaza traineri straini pentru implementarea proiectului, acesta va achita factura in valuta si apoi, va prezenta factura impreuna cu dovada platii la Beneficiar pentru a i se rambursa costurile.

ExempluCu titlu de exemplu, sa luam situatia in care Partenerul inregistreaza costuri eligibile in valoare de 1.000 EUR, calculul se va face astfel:

1. Partenerul trimite documentele justificative/factura catre Beneficiar si acesta din urma achita echivalentul cheltuielilor eligibile. Mai exact, Partenerul factureaza Beneficiarului 1.000 EUR, iar Beneficiarul isi inregistreaza in contabilitate suma (in RON la cursul din data primirii facturii) si o va achita la o data ulterioara.

2. La momentul achitarii facturii, cursul RON/EUR va suferi modificari, dar conform reglementarilor Proiectului, Beneficiarul trebuie sa restituie Parterului 1.000 EUR indiferent de cursul RON/EUR din data platii.

3. Dupa rambursarea cheltuielilor Partenerului, Beneficiarul intocmeste cererea de rambursare solicitand spre rambursare suma platita Partenerului.

4. Prin urmare, Benenficiarul va primi rambursare de la AM (in baza documentelor justificative) 1.000 EUR *4,295 = 4.295 RON.


123

Beneficiar AMPOSDRU


doc justificative


(4.295 RON)

Inregistrare datorie in contabilitate

(1.000EUR*4.2348 =4.234,8 RON)


=4.295 RON)

AM accepta rabursarea sumei

(4.295 RON)

Inregistreaza cererea in contabilitate (4.295RON)


rambursare

Inregistrare suma incasata in contabilitate (1.000

EUR)

Beneficiarul ramburseza sumele Partenerului

Transnational (1.000 EUR)

Inregistreaza plata in contabilitate (4.295 RON, echivalent a 1.000 EUR)

Transmite cererea de rambursare catre AM (4.295

RON)

Primire solicitare Partener Transnational

document justificativ

Inregistrare solicitare in contabilitate (1.000 EUR)

Partener Transnational

Cheltuieli eligibile 1.000 EUR (achitate)

facturare SAU

6.2.2.2 Cheltuieli in Lei

In cazul in care Partenerul face cheltuieli in interesul proiectului pe teritoriul Romaniei, in Lei, atunci el va inregistra aceasta cheltuiala in contabilitatea proprie in moneda sa nationala. Va putea solicita rambursarea costurilor doar dupa achitarea acestora.

Avand in vedere faptul ca Partenerul inregistreaza aceste costuri in contabilitatea proprie ele vor fi contabilizate in moneda nationala a acestuia, prin urmare si cererea de decontare catre Benenficiar va fi in devize.

Decontarea cheltuielilor de catre Beneficiar se vor face astfel:- Partenerul prezinta documentele jutificative Beneficiarului impreuna cu dovada platii serviciilor/

bunurilor - Beneficiarul in baza documentelor justificative plateste Partenerul si apoi intocmeste dosarul de

rambursare catre AM- AM restituie banii Beneficiarului conform Acordului de Finantare

Avand in vedere ca in ambele situatii, documentele justificative/factura emisa de Partener este in devize, schema de la punctul 6.2.2.1 se aplica si cazului in care costurilor efectuate de Partenerul transnational pe teritoriul Romaniei, in Lei.

6.3 Cheltuieli indirecte ale partenerilor transnationali

Cheltuielile directe cat si cele indirecte declaratre in mod forfetar, vor fi rambursare de catre AM Beneficiarului urmare aprobarii cererii de rambursare. Mecanismul de rambursare a cheltuielilor indirecte declarate in mod forfetar este similar celui de rambursare cheltuielilor directe, prezentat la punctul 6.2.2.

Repartizarea cuantumului cheltuielilor indirecte declarate in mod forfetar intre Beneficiar si partener/parteneri transnationali se face cu acordul partilor, acest aspect trebuind a fi reglementat distinct in cadrul acordului de parteneriat.


124

7. Alte aspecte privind implementarea proiectelor in parteneriat

7.1 Aspecte privind documentele justificative furnizate de parteneri

Decontarea activitatilor implementate de Parteneri se va realiza pe baza de documente justificative. Documenetele justificative furnizate de partenri vor sta la baza intocmirii ulterioare a cererii de rambursare de catre Beneficiar. Documentele suport pot fi, fara a se limita la:

- Facturi aferente achizitiilor publice efectuate- Ordine de plata- Avize, certificate- Stat de salarii- Lista de prezenta la cursuri de formare- Declaratia privind TVA nedeductibil- Altele.

Costurile cu resursa umana a partenerilor sunt reprezentate de cheltuielile salariale si asimilate acestora, inclusiv contributiile sociale aferente, costurile angajate de Parteneri fiind eligibile in acelasi fel ca si costurile angajate de catre Partenerul principal.

Documentele justificative transmise Beneficiarului de catre partenerul transnational vor trebui traduse in limba romana. De asemenea, documentele justificative ale Beneficiarului/ Partenerului national privind tranzactii externe, vor trebui traduse in limba romana.

Partenerul/Partenerii vor transmite Beneficiarului copii ale documentelor justificative originale, arhivate la nivelul acestora, purtand mentiunea „conform cu originalul”.

7.2 Conturi bancare

În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul parteneriatului are obligaţia deschiderii unui cont de disponibilităţi în vederea primirii de la Autoritatea de management atât a sumelor aferente prefinanţării, cât şi a celor aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului şi restituirii contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, conform prevederilor art.7 din OUG nr.64/2009.

Liderul parteneriatului şi partenerii au obligaţia să-şi deschidă conturi pentru primirea sumelor aferente prefinanţării cu respectarea prevederilor art.14 alin. (2) - (4) din Normele de aplicare a OUG 64/2009, precum şi conturi pentru primirea rambursării cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, în conformitate cu prevederile art.34 şi art.35.

Reglementarea deschiderii conturilor aferente proiectelor este asigurata prin Ordinul MFP nr. 2548/2009. Alte detalii privind deschiderea conturilor bancare de catre Beneficiari/Parteneri ai proiectului sunt prezentate in cadrul Manualului Beneficiarului.

7.3 Achizitii publice

Procedurile de achizitie publica pentru atribuirea contractelor de furnizare, de servicii sau de lucrari vor fi desfasurate fie de catre Beneficiarul contractului de finantare fie de partenerul/partenerii acestuia. In vederea selectarii procedurii de achizitii publice de catre partenerul/partenerii Beneficiarului se vor avea in vedere prevederile legislatiei nationale privind achizitiile publice sau instructiunea emisa de AM POS DRU. In functie de natura beneficiarului/partenerului si valoarea estimata a contractelor, vor fi respectate urmatoarele proceduri:


125

Tip contractValoarea estimată a contractului,


Procedura aplicată

Legislaţie naţională Instrucţiune AMPOSDRU

A. Beneficiar sau partener finanţat prin POSDRU, autoritate contractantă, conform art.8 din OUG nr.34/2006

Furnizare 2

> 15.000 euro XO.U.G. nr.34/2006

≤ 15.000 euroX

Art.19 – O.U.G. nr. 34/2006 şi principii Tratat CE*)

Servicii3 incluse în Anexa II A din OUG nr.34/2006

> 15.000 euro XO.U.G. nr. 34/2006

≤ 15.000 euroX

Art 19 – O.U.G. nr.34/2006 şi principii Tratat CE*)

Servicii4 incluse în Anexa II B

> 125.000 euro, respectiv 400.000 euro, conform art. 57 alin.(2)

XO.U.G. nr. 34/2006

≤ 125.000 euro, respectiv 400.000 euro, conform art. 57 alin.(2)

XArt 2(2) – H.G. nr. 925/2006 şi

principii Tratat CE*)

Lucrări> 15.000 euro X

O.U.G. nr. 34/2006

≤ 15.000 euroX

Art 19 – O.U.G. nr. 34/2006 şi principii Tratat CE*)

Cazul contractelor de achiziţie de servicii care nu intra sub incidenţa prevederilor OUG nr.34/2006

Orice valoare Art.2 (2) – H.G. nr. 925/2006

B) Beneficiar, partener naţional sau transnaţional finanţat prin POSDRU, operator economic care nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art.9 lit.c) sau c1) din O.U.G. nr.34/2006Furnizare4 Orice valoare X

Servicii5

> 200.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

XO.U.G. nr.34/2006

≤ 200.000 eurocontractul este finantat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

X

Lucrări

> 5.000.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

XO.U.G. nr. 34/2006

≤ 5.000.000 eurocontractul este finanţat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, din fonduri comunitare şi/sau de la bugetul de stat;

X

*) A se vedea Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intră sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivelor privind achiziţiile publice (materialul poate fi consultat pe site-www.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative) şi Tratatul CE.1 Pragurile menţionate au avut în vedere legislaţia naţională în vigoare la data de 01.07.2009.2 Valoarea cheltuielilor de tip FEDR este evidenţiată separat în cadrul bugetului proiectului şi este în limita a 10% pentru AP 1-5 inclusiv,15% pentru AP 6 din valoarea eligilibilă a proiectului. Beneficiarul şi/sau Partenerul/Partenerii acestuia pot opta să realizeze achiziţia respectivă fie integral, de către o singură parte, fie împreună, cu stabilirea clară a responsabilităţilor fecarei părţi, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat. 3 În conformitate cu prevederile art.10 alin.(2) din contractul de finanţare, în cazul subcontractării unor activităţi din cadrul proiectului, valoarea maximă care poate face obiectul subcontractării nu poate depăşi 30% din valoarea contractului.4 Valoarea cheltuielilor de tip FEDR este evidenţiată separat în cadrul bugetului proiectului şi este în limita a 10% pentru AP 1-5 inclusiv,15% pentru AP 6 din valoarea eligilibilă a proiectului. Beneficiarul şi/sau Partenerul/Partenerii acestuia pot opta să realizeze achiziţia respectivă fie integral de către o singură parte, fie în comun, cu stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărei părţi , în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat. 5 În conformitate cu prevederile art.10 alin.(2) din contractul de finanţare, în cazul subcontractării unor activităţi din cadrul proiectului, valoarea maximă care poate face obiectul subcontractării nu poate depăşi 30% din valoarea contractului.


126

Mai multe detalii privind achizitiile publice sunt prezentate in instructiunea „privind efectuarea achiziţiilor publice necesare implementării proiectelor finanţate prin POSDRU 2007-2013” emisa de AM POS DRU.

7.4 Legea aplicabila/dispute

Raporturile juridice dintre Partener si Beneficiar, izvorand din acordul de parteneriat, sunt guvernate de legea romana.

Orice disputa care poate lua nastere din sau în legatura cu Acordul de Parteneriat va fi solutionata pe calea negocierilor între Parti, iar în situatia în care acestea nu ajung la niciun acord privind solutionarea acestei dispute, aceasta va fi vor fi solutionate de instantele competente.

7.5 Corectii Financiare

In cazul unor corectii financiare decise de AM/OI urmare unor nereguli, acestea vor fi suportate si de catre parteneri, in limita activitatilor partenerului aflate intr-un raport direct cu corectia respectiva.

Clauzele contractului de finantare privind recuperarea de catre AM/OI responsabil a sumelor platite necorespunzator, sunt aplicabile in mod direct si Partenerului/Partenerilor.

7.6 Cerinte privind contabilitatea

Beneficiarul trebuie să tină o evidentă contabilă distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice dedicate pentru reflectarea tuturor operatiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispozitiile legale. Totodata Partenerul/Partenerii au obligatia, ca pentru activitatile desfasurate in cadrul proiectului sa tină o evidentă contabilă distinctă a Proiectului.

Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea Beneficiarului /Partenerilor cheltuielile efectuate în cadrul Proiectului vor fi stampilate cu mentiunea „Solicitat rambursare FSE - POSDRU”, în vederea evitării dublei finantări.Beneficiarul/Partenerii au obligatia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activitătile si cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare si nationale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.

7.7 Verificarea, controlul si auditul proiectului

7.7.1 Cerinte legale privind verificarea/controlul /auditul proiectului

Beneficiarul/Partenerul are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă - OLAF, precum şi al reprezentanţilor Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF, în limitele competenţelor care le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente, informaţii.

În cazul nerespectării prevederilor de mai sus, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din instrumente structurale, cofinanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite din fonduri de la bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.

7.7.2 Auditorul financiar independent

Beneficiarul va transmite AM/OI Cererile de rambursare însotite si de Raportul de verificare a cheltuielilor emis de auditor financiar independent.

Auditorul financiar independent, autorizat în conditiile legii, verifica faptul ca toate cheltuielile Beneficiarului, declarate în cererea de rambursare intermediara sau finala sunt reale, înregistrate corect si eligibile


127

în conformitate cu prevederile contractului de finantare si emite un raport de verificare a cheltuielilor în conformitate cu formatul standard furnizat de AM POS DRU.

Partenerul/Partenerii vor pune la dispozitia auditorului financiar independent si autorizat în conditiile legii toate documentele si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru verificarea cheltuielilor de către acesta.Totodata, conform clauzelor contractuale, Beneficiarul/Partenerii sunt obligati sa puna la dispozitia AMPOSDRU/OI responsabil, Autoritătii de Certificare si Plată, Autoritătii de Audit, Departamentului de Luptă Antifraudă, Comisiei Europene, Curtii Europene de Conturi si/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finantării nerambursabile, la cerere si în termen, documentele si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru efectuarea verificărilor la fata locului.

ANEXE

Anexa 1 - Lista solicitanti/beneficiari

POSDRU

DMI 1.1: Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;o Agentii, structuri, si alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MECT si alte organisme

publice cu atributii în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale, inclusiv asigurarea calitatii în învatamantul preuniversitar;

o Inspectorate scolare judetene si institutii afiliate/subordonate/coordonate;o Institute/centre de cercetare/dezvoltare în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale

acreditate;o Unitati de învatamant – scoli, licee, furnizori de educatie si formare profesionala initiala (ISCED 0-3),

publice si private, din reteaua scolara nationala;o Furnizori publici si privati de servicii de orientare, consiliere, mediere scolara si servicii alternative;o Parteneri sociali din educatie si formare profesionala initiala;o ONG-uri (fundatii si asociatii) care actioneaza în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale

sau conexe;o Consortii cu relevanta în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale.

DMI 1.2: Calitate în învatamantul superior

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;o Agentii, structuri, si alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MECT si alte organisme

publice cu atributii în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale, inclusiv asigurarea calitatii în învatamantul preuniversitar;

o Institutii de învatamant superior acreditate, publice si private;o Parteneri sociali din învatamantul superior;o ONG-uri (fundatii si asociatii) ce activeaza în domeniul învatamantului superior,

inclusiv asociatiile studentesti.

DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane în educatie si formare profesionala

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;o Agentii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECT si alte organisme

publice cu atributii în formarea cadrelor didactice si a formatorilor, asigurarea calitatiisi acreditare;

o Inspectorate scolare judetene si structuri afiliate/subordonate/coordonate;o Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;o Parteneri sociali din educatie si formare profesionala;o Centre/furnizori publici si privati acreditati/autorizati pentru formarea profesorilor si a formatorilor;


128

o Unitati de învatamant (ISCED 0-3), publice si private, din reteaua scolara nationala de învatamant;o Universitati publice si private acreditate;o Furnizori de FPC autorizati, publici si privati.

DMI 1.4: Dezvoltarea resurselor umane în educatie si formare profesionala

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;o Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse;o Agentii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECT/MMFES si alte organisme publice cu

atributii în domeniul formarii profesionale continue, inclusiv asigurarea calitatii si CNC;o Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) – Autoritateao Nationala pentru Calificari (ANC);o Centrul National de Dezvoltare a Învatamantului Profesional si Tehnic;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Organizatii sindicale;o Patronate;o Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;o Centre publice sau private de validare/certificare a învatarii anterioare;o Furnizori de FPC publici si privati autorizati.

DMI 1.5: Programe doctorale si post-doctorale în sprijinul cercetarii

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;o Agentii, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MECT si alte organisme publice cu

atributii în domeniul învatamantului superior si cercetariio stiintifice;o Universitati publice si private acreditate de MECT pentru organizarea programeloro doctorale;o Scoli doctorale si graduale;o Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Romane.

DMI 2.1: Tranzitia de la scoala la viata activa

o Unitati de învatamant si institutii de învatamant superior ale caror planuri obligatorii de învatamant cuprind stagii de pregatire practica;

o Furnizori autorizati, publici si privati, care asigura formarea teoretica în cadrul programului de formare prin ucenicie la locul de munca;

o Furnizori autorizati de FPC, publici si privati, care asigura pregatirea pentru personalul din întreprinderi cu atributii de tutori/maistri de ucenicie/mentori;

o Angajatori;o Angajatori autorizati sa organizeze programe de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca;o Asociatii profesionale;o Camere de comert si industrie;o Organizatii sindicale si organizatii patronale;o ONG-uri (fundatii si asociatii);o MECT si structuri/agentii/organisme relevante, subordonate/coordonate de catreo MMFES si structuri/agentii/organisme relevante, subordonate/coordonate de catre acesta;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentruo Ocupare si Incluziune Sociala;o Furnizori publici si privati acreditati de orientare si consiliere profesionala;o Institute de cercetare cu atributii în domeniul educatiei si formarii profesionale si pietei muncii.o

DMI 2.2 Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii

o Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretuluio Agentii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECT si alte entitati publice cu atributii în

domeniul îmbunatatirii accesului la educatie si prevenirea si corectarea fenomenului de parasire


129

timpurie a scolii;o Inspectorate scolare judetene si structuri afiliate/subordonate/coordonate (ex. Centre judetene pentru

resurse si asistenta educationala, Centre judetene pentru asistenta psiho-pedagogica);o Institute/centre de cercetare/dezvoltare în domeniul educatiei;o ONG–uri ce activeaza în domeniul educatiei, incluziunii sociale, îmbunatatirii situatiei grupurilor

vulnerabile în educatie si conexe;o Unitati de învatamant (ISCED 0-3) publice si private din reteaua scolara nationala;o Furnizori acreditati de orientare si consiliere scolara, publici si privati;o Organizatii sindicale si patronate;o Institutii de cult;o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale).

DMI 2.3: Acces si participare la FPC

o Furnizori autorizati pentru FPC, publici si privati, în vederea furnizarii de FPC;o Furnizori de FPC, publici si privati, în vederea autorizarii pentru furnizarea de FPC;o MMFES si structuri/agentii subordonate/coordonate acestuia;o Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor;o Centre autorizate de Evaluare si Certificare a competentelor profesionale;o Angajatori;o Furnizori publici si privati de orientare si consiliere în cariera;o Institutii sau ONG-uri (asociatii si fundatii) specializate în dezvoltarea resurselor umane;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Organizatii sindicale si patronate;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentruo Ocupare si Incluziune Sociala;o Consortii si parteneriate regionale si locale în domeniile ocuparii, educatiei si formarii profesionale;o Asociatii profesionale, camere de comert si industrie.

DMI 3.1: Promovarea culturii antreprenoriale

o Întreprinderi;o Universitati publice si private acreditate;o Ministerul Culturii si Cultelor si institutii/agentii/organizatii subordonate/coordonate de acesta;o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul ocuparii, pietei muncii si incluziunii sociale;o Furnizori autorizati de FPC, publici si privati;o Centre sau institute de cercetare cu atributii specifice în domeniul promovarii si dezvoltarii

antreprenoriatului;o Organismele si agentiile aflate în coordonarea/subordonate MECT si MMFES sau structurile teritoriale

ale acestora;o Organizatii sindicale si patronate;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentruo Ocupare si Incluziune Sociala;o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);o Asociatii profesionale;o Camere de comert si industrie;o ONG-uri (asociatii si fundatii).

DMI 3.2 Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii

o Întreprinderi;o Ministerul Culturii si Cultelor si institutii/agentii/organizatii subordonate/coordonate de acesta;o Furnizori de FPC autorizati, publici si privati;o Organizatii sindicale si organizatii patronale;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;


o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul pietei muncii;o Asociatii profesionale si asociatii ale IMM-urilor;o Camere de Comert si Industrie;o ANOFM si structurile sale teritoriale;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Universitati publice si private, acreditate;o Institute de Cercetare în domeniul educatiei si formarii profesionale si pietei muncii;o Ministerul Sanatatii Publice si agentiile/structurile subordonate/coordonate.

DMI 3.3: Dezvoltarea parteneriatelor si încurajarea initiativelor pentru partenerii sociali si societatea civila

o Parteneri sociali reprezentativi la nivel national/regional/local;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul pietei muncii si incluziunii sociale;o Asociatii profesionale;o Camere de Comert si Industrie;o Asociatii ale IMM-urilor;o Asociatii ale fermierilor si meseriasilor.

DMI 4.1: Întarirea capacitatii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare

o Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;o Unitatile cu personalitate juridica din subordinea ANOFM.

DMI 4.2: Formarea personalului propriu al SPO

o Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;o Unitatile cu personalitate juridica din subordinea ANOFM.

DMI 5.1: Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare

o Furnizori de FPC autorizati, publici si privati;o Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si structurile sale teritoriale;o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati,

acreditati;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentruo Ocupare si Incluziune Sociala;o MMFES si structuri/agentii subordonate/coordonate de acesta;o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul pietei muncii;o Camere de Comert si Industrie;o Întreprinderi;o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);o Institute de cercetare în domeniul pietei munciio Patronate si organizatii sindicale;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica.

DMI 5.2: Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca

o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati, acreditati;

130


131

o ANOFM si structurile sale teritoriale;o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o MMFES si structuri/agentii/organizatii subordonate/coordonate de acesta;o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul pietei muncii;o Ministerul Sanatatii Publice si structurile/agentiile subordonate/coordonate;o Organizatii sindicale;o Furnizori publici si privati de FPC autorizati;o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Întreprinderi;o Patronate;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Asociatii profesionale;o Institute de cercetare si dezvoltare.

DMI 6.1: Dezvoltarea economiei sociale

o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Cooperative de credit, de consum si de productie;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o MMFES si structuri/agentii coordonate/subordonate acestuia;o Ministerul Culturii si Cultelor si institutii/agentii/organizatii subordonate/coordonate de acesta;o Agentia Nationala Antidrog;o Agentia Nationala Împotriva Traficului de Persoane;o Agentii guvernamentale cu atributii în domeniul incluziunii sociale;o Administratia Nationala a Penitenciarelor si institutii subordonate;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Organizatii sindicale;o Patronate;o Culte si asociatii religioase;o Furnizori de FPC autorizati;o Furnizori de servicii sociale;o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati,

acreditati;o Întreprinderi implicate în economia sociala;o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);o Institute de cercetare.

DMI 6.2: Îmbunatatirea accesului si a participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

o Cooperative sociale, asociatii de întrajutorare, ONG-uri (asociatii si fundatii);o Biserici în calitate de furnizori de servicii sociale;o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati,

acreditati;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o MMFES si structure/agentii subordonate/coordonate de acesta;o Ministerul Culturii si Cultelor si institutii/agentii/organizatii subordonate/coordonate de acesta;o Agentia Nationala Antidrog;o Agentia Nationala Împotriva Traficului de Persoane;o Agentii/institutii guvernamentale cu atributii în domeniul ocuparii si incluziunii sociale;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Culte si asociatii religioase;o Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);o Organizatii sindicale si patronate;o Administratia Nationala a Penitenciarelor si institutii subordonate;


132

o Furnizori de FPC publici si privati autorizati;o Furnizori de servicii sociale publici/privati;o Întreprinderi si asociatii ale IMM-urilor.

DMI 6.3: Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii

o ONG-uri (asociatii si fundatii);o Furnizori autorizati de FPC, publici si privati;o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati,

acreditati;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o MMFES si structuri/agentii subordonate/coordonate de acesta;o Agentii/institutii guvernamentale cu atributii în domeniul ocuparii si incluziunii sociale;o Agentia Nationala Împotriva Traficului de Persoane;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Organizatii mass-media;o Cooperative sociale;o Organizatii sindicale si patronate;o Autoritati ale administratiei publice centrale si locale (unitati administrativ-teritoriale);o Institute de cercetare în domeniul pietei muncii;o Asociatii profesionale;o Întreprinderi.

DMI 6.4: Initiative transnationale pentru o piata inclusiva a muncii

o ONG-uri (asociatii si fundatii);o MMFES si structuri/agentii subordonate/coordonate de acesta;o AMPOSDRU si organismele intermediare POSDRU;o Agentii/institutii guvernamentale cu atributii în domeniul pietei muncii si incluziunii sociale;o Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;o Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adutilor;o Administratia Nationala a Penitenciarelor si institutii subordonate;o Furnizori de FPC autorizati, publici si privati;o Furnizori de servicii sociale publici si privati;o Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, publici si privati,

acreditati;o Autoritati ale administratiei publice centrale si locale (unitati administrativ-teritoriale);o Institute de cercetare în domeniul pietei muncii si incluziunii sociale;o Organizatii sindicale si patronate;o Asociatii ale IMM-urilor;o Asociatii profesionale;o Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;o Institutii si organizatii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pentru Ocupare si

Incluziune Sociala;o Universitati publice si private, acreditate.


133

Anexa 2 - Model - Acord de parteneriat

- Model recomandat -

Numar înregistrare ……………………………… (la solicitant/partener principal)

Art. 1 Partile ..........., cu sediul în......, codul TVA ........, codul fiscal ........, unde este cazul, - partener principal ............., cu sediul în......, codul TVA sau codul fiscal(daca este aplicabil) - partener 1. ..............., cu sediul social în......., cod fiscal .........., - partener 2.

au convenit urmatoarele:Art.1 Acordul de asociere 1.1 Prin semnarea prezentului Acord de Parteneriat, partile isi exprima acordul de asociere in vederea implementarii proiectului ..........Art. 2 Obiectul 2.1 Obiectul acestui parteneriat il reprezinta stabilirea responsabilitatilor fiecarui partener in vederea implementarii proiectului:........., numarul (codul proiectului), care este depus în cadrul cererii de propuneri de proiecte:....................2.2 Prevederile cererii de finantare inclusiv anexele acesteia sunt direct aplicabile prezentului Acord de Parteneriat.Art.3 Principiile de buna practica ale parteneriatului3.1 Toti partenerii trebuie sa contribuie la realizarea proiectului si sa isi asume rolul lor in cadrul proiectului, asa cum este definit in cadrul acestui Acord de Parteneriat.3.2 Partile trebuie sa se consulte in mod regulat si sa se informeze asupra tuturor aspectelor privind evolutia proiectului.3.3 Toti partenerii trebuie sa implementeze activitatile cu respectarea standardelor profesionale si de etica cele mai inalte.Art. 4 Durata acordului4.1 Durata acordului este de ...... luni de la data inceperii proiectului, urmare aprobarii proiectului respectiv semnarii contractului de finantare.Art. 5 Drepturi si obligatii ale partenerilor5.1 Drepturi si obligatii ale partenerului principal a) Partenerul principal va semna cererea de finantare si contractul de finantare.b) Partenerul principal va consulta partenerii cu regularitate, îi va informa despre progresul actiunii si le va furniza copii ale rapoartelor de implementare.c) Propunerile pentru modificari importante ale proiectului (de exemplu: activitati, parteneri, etc.), trebuie sa fie convenite cu partenerii înaintea solicitarii aprobarii de catre AMPOSDRU. Cand nu se ajunge la un acord asupra modificarilor, partenerul principal va indica acest lucru cand va solicita aprobarea AMPOSDRU.d) Sa achizitioneze echipamente si bunuri necesare pentru buna desfasurare a proiectului.e) Sa asigure managementul de proiect.f) Sa respecte termenele de derulare ale proiectului si decontarea cheltuielilor.g) Sa duca la indeplinire obiectivele cuprinse in proiect.5.2. Drepturi si obligatii ale parterului/partenerilora) Sa colaboreze si sa sustina derularea proiectului prin furnizarea de expertiza si resurse umane pentru activitatile de care este responsabilb) Sa achizitioneze echipamente si bunuri necesare pentru buna desfasurare a proiectului. Partenerul transnational nu va putea achizitiona echipamente si bunuri in cadrul proiectului.c) Sa respecte termenele de derulare a proiectului si decontarea cheltuielilord) Sa duca la indeplinire obiectivele cuprinse in proiecte) Sa deschida conturi bancare dedicate proiectului, in conformitate cu prevederile legale in vigoaref) Să tină o evidentă contabilă distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice dedicate pentru reflectarea tuturor operatiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispozitiile legale.g) Să pună la dispozitia auditorului financiar independent si autorizat în conditiile legii toate


134

documentele si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru verificarea cheltuielilor de către acesta.h) Sa puna la dispozitia AMPOSDRU/OI responsabil, Autoritătii de Certificare si Plată, Autoritătii de Audit, Departamentului de Luptă Antifraudă, Comisiei Europene, Curtii Europene de Conturi si/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finantării nerambursabile, la cerere si în termen, documentele si/sau informatiile solicitate si să asigure toate conditiile pentru efectuarea verificărilor la fata locului.i) Sa păstreze toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activitătile si cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare si nationale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU.Art. 6 Responsabilitatile partilor în implementarea proiectului6.1 Responsabilitatile Partenerilor sunt descrise în tabelul de mai jos si corespund prevederilor cererii de finantare – care reprezinta documentul principal în stabilirea acestor aspecte ale parteneriatului:

Organizatia Roluri si responsabilitati în proiectPartener principal Partener 1 Partener 2 Nota: Se vor descrie rolurile si responsabilitatile fiecarui partener pe durata implementarii proiectului.6.2 Partenerul principal si/sau ceilalti parteneri au dreptul de a subcontracta activitati in cadrul proiectului in limita a 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.6.3 Activitatile ce vor fi subcontractate de catre parteneneri sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Organizatia Activitati subcontractate Suma % Partener principal Partener 1 Partener 2 TOTAL X (*) % subcontractare din valoarea totală eligibilă a proiectului

Art.7 Angajamente financiare intre Parteneri 7.1 Pentru activitatile desfasurate in conformitate cu Art.5, Partenerii vor anagaja urmatoarele sume reprezentand costurile suportate de acestia in vederea implementarii proiectului, dupa cum urmeaza:

Partenerul 1 ...................... Lei, exclusiv TVA Partenerul 2 .......................Lei, exclusiv TVA 7.2 Cheltuielile efectuate de catre Parteneri vor fi rambursate de catre AM/OI pe baza documentelor justificative prezentate, in procentele si conditiile stabilite in Contractul de finantare. 7.3 Cheltuielile cu resursa umana a partenerilor sunt reprezentate de cheltuielile salariale si asimilate acestora si contributiilor sociale aferente, precum si costurile aferente subcontractarii, daca e cazul. Costurile angajate de Parteneri sunt eligibile in acelasi fel ca si costurile angajate de catre Partenerul principal corespunzator rolurilor avute in proiect. 7.4 In cazul in care Partenerul principal va solicita AM/OI acordarea de prefinantare, partile convin ca suma primita sa fie repartizata intre parteneri dupa cum urmeaza: Organizatia % primit din prefinantarePartener principal Partener 1 Partener 2

In vederea recuperarii sumelor acordate ca prefinantare, partenerii raspund solidar in aplicarea mecanismului de recuperare, stabilit de AM/OI, procentele stabilite mai sus pentru acordarea prefinantarii fiind aplicabile si la recuperarea prefinantarii.

7.5 Partile convin ca sumele rambursate de AM corespunzatoare cheltuelilor indirecte declarate in mod forfetar sa fie impartite intre parteneri dupa cum urmeaza:


135

Organizatia % cheltuieli indirecte declarate in mod forfetarPartener principal Partener 1 Partener 2

7.6 Partenerii sunt de acord sa asigure contributia la acest proiect asa cum se precizeaza în cererea de finantare si în prezentul Acord de Parteneriat. Astfel, Partenerii convin sa contribuie la cofinantarea proiectului dupa cum urmeaza: (se adauga numarul de parteneri prevazuti în parteneriat).

Organizatia Contributia la proiectLEIPartener principal Partener 1 Partener 2 Total

Art.8 Achizitii Publice Achizitiile in cadrul proiectului vor fi facute de catre partenerul principal sau oricare alt partener, cu respectarea conditiilor din contractul de finantare si a instructiunilor emise de AM/OI.Art. 9 Decontarile catre Parteneri9.1 Fiecare partner, pe baza activitatilor desfasurate si conform timpului alocat de fiecare in parte, va emite o factura/decont (conform prevederilor legale) catre Partenerul principal in termen de ___________de la __________.9.2. Partile sunt de acord ca emiterea facturii/decontului sa se faca insotita de documentele justificative ce atesta desfasurarea activitatilor conform cerintelor AMPOSDRU/OI. La inceputul proiectului Partenerul Principal va notifica partenerii asupra documentelor suport care trebuie transmise.9.3 Facturile emise de catre parteneri nationali vor cuprinde in mod obligatoriu informatiile cerute de Art. 155, alineat 5 al Codului Fiscal precum si: c) Activitatea întreprinsa corespunzator proiectului;d) Linia de buget din proiect corespunzatoare activitatii.

9.4 Facturile emise de catre parteneri transnationali vor cuprinde informatiile cerute de legislatia aplicabila acestuia precum si precum si: a) Activitatea întreprinsa corespunzator proiectului;b) Linia de buget din proiect corespunzatoare activitatii.

9.5 Transferurile catre Parteneri vor fi facute de catre Partenerul principal in conturile partenerilor, conform prevederilor legale in vigoare precum si instructiunilor AM/OI responsabil.9.6 Partenerii vor notifica datele de identificare ale contului/conturilor bancare ale acestora unde Partenerul principal va face transferul sumelor respective. 9.7 Transferurile vor fi facute in termen de________________zile de la data primirii facturii/decontului. Platile catre parteneri vor fi facute inainte de transmiterea cererii de rambursare catre AMPOSDRU/OI responsabil (parteneri nationali) sau dupa rambursarea sumelor de catre AM (parteneri transnationali sau nationali).Platile catre partenerii nationali vor fi facute in lei iar catre cei transnationali in Lei sau alta moneda stabilita de comun acord, conform unui protocol aditional.Art. 10 Proprietatea10.1 Partile de comun acord inteleg ca la sfarsitul proiectului echipamentele si bunurile achizitionate din finantarea nerambursabila sa fie pastrate de Partenerul Principal sau partenerii nationali, in functie de repartizarea activitatilor de achizitie a produselor respective.10.2 Partenerul principal si ceilati parteneri nationali care au achizitionat echipamente si bunuri necesare pentru buna desfasurare a proiectului, au obligatia respectatii prevederilor art.57 din EC Reg 1083/2006 precum si prevederile contractului de finantare.Art. 11 Confidentialitatea 11.1 Partile convin sa pastreze în stricta confidentialitate informatiile primite si sunt de acord sa previna orice utilizare sau divulgare neautorizata a unor astfel de informatii. Partile inteleg sa utilizeze informatiile confidentiale doar în scopul de a-si îndeplini obligatiile din prezentul Acord de Parteneriat. Art. 12 Notificari 12.1 Orice comunicare între Parteneri în legatura cu prezentul Acord se va face în scris;

12.2 Orice document scris trebuie înregistrat atat la transmitere cat si la primire.12.3 Comunicarile între parti care nu se refera la datele si informatiile confidentiale se vor face de asemenea prin telefon, telegrama, telex, fax sau e-mail, cu conditia ca primirea comunicarii sa fie confirmata în scris.Art 13 Legea aplicabila13.1 Prezentului Acord i se va aplica si va fi interpretat în conformitate cu legislatia romaneasca.13.2 Pe durata prezentului Acord, partile vor avea dreptul sa convina in scris asupra modificarii anumitor clauze, prin act aditional, oricand interesele lor cer acest lucru sau cand aceste circumstante au loc si nu au putut fi prevazute în momentul în care s-a executat prezentul Acord de Parteneriat.Art. 14 Litigii 14.1 Orice disputa care poate lua nastere din sau în legatura cu prezentul Acord va fi solutionata pe calea negocierilor între Parti, iar în situatia în care acestea nu ajung la niciun acord privind solutionarea acestei dispute, aceasta va fi vor fi solutionate de instantele competente. Art.15 Prevederi finale 15.1 Partile garanteaza ca reprezentantii numiti ale caror semnaturi apar mai jos au fost investiti, la data executarii prezentului contract, cu toate puterile legale de a semna si executa prezentul Acord de Parteneriat.15.2 Costurile angajate de parteneri sunt eligibile în acelasi fel ca si costurile angajate de catre beneficiarul finantarii nerambursabile (partenerul principal), corespunzator rolurilor avute în proiect.15.3 Partenerii vor trebui sa implementeze proiectul in conformitate cu metodologia, termele si alte specificatii prevazute in cererea de finantare.15.4 In cazul unor corectii financiare decise de AM/OI urmare unor nereguli, acestea vor fi suportate si de catre parteneri, in limita activitatilor partenerului aflate intr-un raport direct cu corectia respectiva.15.5 Clauzele contractului de finantare semnat intre Beneficiar si AMPOSDRU/OI vor fi aplicabile mutatis mutandis si partenerilor.

Prezentul Acord a fost întocmit si semnat la ..... astazi, [............................ ] în 4 (patru) exemplare originale, în limba romana, cate unul pentru fiecare parte si unul pentru AMPOSDRU toate avand aceeasi valoare legala.

Semnaturi Partener Principal Numele si functia persoanelor autorizate sa semneze Semnatura Data si locul

Partener 1 Numele si functia persoanelor autorizate sa semneze Semnatura Data si locul

Partener 2 Numele si functia persoanelor autorizate sa semneze Semnatura Data si locul

(tabelul se poate completa în continuare, acolo unde sunt mai mult de doi parteneri)


137

Manualul Beneficiarului - Ghid previziuni flux de numerar

138

1. INTRODUCERE

Scopul acestui ghid este de a furniza suport beneficiarilor privind aspectele practice ale aplicarii obligatiilor contractuale pentru proiectele finantate prin POS DRU 2007-2013.

Prezentul ghid adreseaza aspecte privind obligatiile legale ale Beneficiarilor conform contracului de finantare, planificarea activitatilor, construirea bugetului proiectului precum si previziunea fluxurilor de numerar, ca documente ajutatoare pentru completarea anexelor specifice.

Beneficiarii vor trebui sa adapteze premizele si datele modelului de previziune a fluxului de numerar conform nevoilor proprii, tanand cont de activitatile propuse in cadrul proiectului.

Pentru o mai buna intelegere a aspectelor prezentate vor fi inserate exemple privind planificarea activitatilor, bugetul proiectului, conform formatului solicitat in Anexa 1: Cererea de finanatare si o simulare orientativa de previziune a fluxurilor de numerar in cadrul unui proiect strategic pentru completarea formularelor specifice.

2. CERINTE CONTRACTUALE

In vederea completarii “Graficului estimativ privind depunerea cererii de rambursare” cat si a anexei “Previziuni actualizate” Beneficiarul trebuie sa respecte urmatoarelele cerinte contractuale (conform modelului untilizat in cererile de propuneri de proiecte lansate in 2008):

Articolul 7 - Rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului şi rambursarea finală

(1) Beneficiarul are obligaţia de a completa şi transmite [AMPOSDRU sau OI responsabil] graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de prefinanţare sau în termen de maxim 90 de zile de la data prevăzută în articolul 2 alineatul 2, în cazul în care nu depune cererea de prefinanţare, conform formatului standard stabilit în Anexa 5 – Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare.

Beneficiarul are obligaţia, în cazul modificării graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare transmis iniţial, să notifice în scris [AMPOSDRU sau OI responsabil] cu celeritate noile sale previziuni.

De asemenea, Beneficiarul are obligaţia, în cazul modificării graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare transmis iniţial, să notifice în scris [AMPOSDRU sau OI responsabil] cu celeritate noile sale previziuni.

(2) Beneficiarul trebuie să transmită prima cerere de rambursare intermediară în maxim 6 luni de la data primirii prefinanţării sau în maxim 6 luni de la data începerii implementării proiectului. În caz contrar AMPOSDRU/OI responsabil poate rezilia contractul de finanţare. Cererile de rambursare intemediară vor fi transmise [AMPOSDRU sau OI responsabil] atunci când valoarea cheltuielior angajate şi plătite de Beneficiar reprezintă cel puţin:

a) pentru proiectele cu durata de până la un an, inclusiv: 15% din valoarea totală eligibilă a proiectului; b) pentru proiectele cu durata între un an şi doi ani, inclusiv: 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului;c) pentru proiectele cu durata între doi ani şi trei ani, inclusiv: 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, luând în considerare prevederile articolului 6, alineatul (1).

Cererea de rambursare intermediară a cheltuielilor va fi transmisă [AMPOSDRU sau OI responsabil], conform formatului standard prezentat în Anexa 6 – Cerere de rambursare a cheltuielilor.

Articolul 6 – Recuperarea prefinanţării

(2) La data prezentării fiecărei cereri de rambursare intermediară Beneficiarul va trebui să previzioneze fondurile disponibile care să acopere necesarul de finanţare al activităţilor prevăzute în cererea de finanţare punct 1.5 „Graficul activităţilor” pentru următoarele 3 luni de implementare a Proiectului, luând în considerare prevederile articolului 7 alineatul (1).

Articolul 9 – Obligaţiile părţilor

(21) Pe toată perioada de implementare a proiectului, Beneficiarul va transmite [AMPOSDRU sau OI


139

responsabil], la fiecare 3 (trei) luni, previziuni actualizate privind cheltuielile care urmează a fi efectuate în trimestrul următor, în conformitate cu Anexa 12 – Previziuni actualizate luând în considerare şi prevederile articolul 7 alineatul (1), articolul 7 alineatul (2) şi articolul 7 alineatul (3), privind termenele estimate de rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului.

La completarea „Graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare” Beneficiarul va tine cont de instructiunea/instructiunile emise de AMPOSDRU/OI responsabil. Pentru o mai buna intelegere a cerintelor si modalitatii de complletare a formularelor specifice, la prezentul Ghid a fost anexata INSTRUCŢIUNEA nr. 4 pentru contractul de finanţare „Depunerea graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, pentru contractele aferente proiectelor strategice aprobate in cadrul cererilor de propuneri de proiecte lansate in 2008.

3. PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Pentru a construi bugetul proiectului, care va servi ulterior la previziunea fluxului de numerar al proiectului si la completarea Graficul estimativ de depunere a cererilor de rambursare si a anexei Previziuni actualizate este necesara planificarea activitatilor ce urmeaza a se realiza in cadrul proiectului.

Informatiile din aceasta planificare vor trebui corelate cu informatiile prezentate initial in cererea de finantare.

In figura de mai jos este ilustrat ca exemplu planificarea activitatilor (gantt chart-ul) pentru un proiect avand ca activitati principale furnizarea de training.

Fig.1 Planificarea activitatilor (Gantt chart-ul proiectului)5

Pe baza activitatilor planificate se va construi bugetul proiectului.

In Fig 2 este ilustrat un extras al bugetului unui proiect care se va implementa pe parcursul a 2 ani.

5 Planificarea activitatilor este prezentata orientativ pentru Beneficiar, cu titlu de exemplu


140

Fig.2 Bugetul proiectului in etapa intermediara

In etapa finala Bugetul este prezentat in formatul cerut in ghidul solicitantului aferent POS DRU.

Pentru a ajunge la acest format standard Beneficiarul va trebui sa estimeze costurile implicate de fiecare activitate/ subactivitate in parte.

Fig.3 Bugetul proiectului in formatul standard6

4. PREVIZIUNEA FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1 Principii generale privind previziunea fluxurilor de numerar

Cash flow-ul reprezinta diferenta intre incasarile curente si platile curente ale unei companii.

Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe termen scurt a unei companii.

6 Bugetul este prezentat orientativ pentru Beneficiar, cu titlu de exemplu


141

Ce sunt banii lichizi? Banii lichizi sunt banii care se gasesc ai in banca sau in firma. Exista mereu nevoia de bani lichizi: pentru a plati salariile, chiria, taxele. Un profit mare nu inseamna ca exista mai multi bani lichizi. O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit. Profitul reprezinta acei bani care te astepti sa existe in organizatie daca toti clientii platesc la timp si daca s-au impartit corect costurile pentru perioada respectiva. Banii lichizi sunt acei bani care trebuie sa existe mereu pentru a asigura buna desfasurare a afacerii, cu scopul final de obtinere a profitului. Pe termen lung, profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. Regula de baza este: “Nu poti cheltui profit, cheltuiesti bani!”

Cash-flow-ul se refera la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei pe o perioada determinata de timp. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele emise atunci cand platesti salariile, chiria si creditorii. Intrarile sunt acei bani pe primiti de la clienti, debitori si investitori.

Cash-flow-ul pozitiv

Daca banii care intra in firma sunt mai numerosi decat cei care ies, firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura problema este gestionarea acestui surplus. In cazul proiectelor finantate din POS DRU cash flow-ul pozitiv provine din prefinantari sau din rambursarea sumelor cheltuite de catre AMPOSDRU. Cash-flow-ul negativ

Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra firma are un cash-flow negativ. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat - de exemplu - de necolectarea la timp a banilor de la clienti (in cazul proiectului de fata de la AM). Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata.

Componentele cash-flow-ului

Componentele cash-flow-ului sunt urmatoarele:

• Cash-flow-ul operational

Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni specifice activitatii firmei. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern, inseamna ca exista si control asupra ei.

• Cash-flow-ul de investitii

Acestia sunt banii generati intern, dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul de investitii include banii investiti in echipament, in mijloacele fixe. Aceste investitii reprezinta profitul pe temen lung.

• Cash-flow-ul financiar

Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari. Se acorda un imprumut, se plateste un imprumut, se platesc dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar.

4.2 Optimizarea fluxului de numerar

Ca masuri de optimizare a fluxului de numerar se pot enumera:

1. Un inventar mai riguros. Folosirea preponderent in productie a disponibilitatilor banesti poate bloca


142

sume importante. Asigurarea unui ritm normal de inventar.2. Facturarea. Facturarea produselor imediat ce au fost livrate si primirea facturile doar dupa terminarea

proiectelor. Este necesar un raport riguros asupra conturilor de facturare.3. Nu trebuie realizata o expansiune a activitatii dacat cand exista suport financiar pentru aceasta.

Expansiunea costa bani si trebuie sa fie verificata disponibilitatea acestor sume.4. Mentinerea unei rezerve. Pentru situatiile neprevazute se poate constitui un fond de rezerva pentru

a nu intra in imposibilitate de plata. Indiferent de situatia economica si dinamica ei organizatia poate face fata unor situatii dure doar daca este pregatita.

5. Plata. Nu se fac platile imediat. Perioada recomandata este de 30 - 60 zile. Daca furnizorii vor banii mai repede se poate folosi aceasta cerere ca argument in negocierea obtinerii de discounturi.

6. Verificarea cresterii preturilor. Verificarea preturilor concurentei si corelarea preturilor organizatiei cu pretul pietei.

Cel mai adesea, miscarile de cash flow sunt prezentate sub forma tabelara, asemanatoare unei balante de verificare, si are dublu rol:

- ofera informatii despre ceea ce se va intampla/s-a intamplat din punctul de vedere al rezultatelor/rulajelor;

- ajuta la planificarea activitatii viitoare a organizatie.

Marele avantaj al acestui gen de evidenta este flexibilitatea: se pot include in cash flow toate/numai informatiile de care aveti nevoie. De obicei, cash flow-ul se construieste pentru perioade de timp relativ mici (luna, trimestru etc.), dar se poate realiza si pentru un an si chiar si pentru intreaga durata a unui proiect. Primul lucru care trebuie facut pentru a evita un deficit financiar este o previzionare de numerar. In general previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal, lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi, cat si pe termen lung (anual, pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia.

4.4 Previziunea fluxului de numerar

Este recunoscut faptul ca fluxul de numerar este “sangele” unei organizatii. Prin definitie fluxul denumerar care circula printr-o organizatie este important pentru buna-starea organizatiei.

Totusi nu ne putem baza pe faptul ca numerarul este disponibil, ci putem incerca sa previzionam miscarea acestuia pentru a ne asigura de disponibilitatea acestuia la momentul si locul potrivit. Subliniem din nou ca fluxul de numerar nu se leaga doar de activitatea operationala a unei afaceri, de exemplu contul de profit si pierdere, dar se refera si la toate sursele de cash si cheltuieli, de exemplu: vanzari, imprumuturi, cheltuieli de capital, cresterile de capital generatoare de cash, plata dividendelor etc.Dupa cum s-a mentionat si mai sus fluxurile de numerar pot fi previzionate pe termen scurt, mediu sau lung. Utilitatea fiecarui tip de previziune este prezentata in cele ce urmeaza.

o Previziune pe termen scurt: pentru a asigura cerintele de cash de zi cu zi. De obicei aceasta previziune se realizeaza pe o perioada intre o saptamana si trei saptamani;

o Previziune pe termen mediu: se realizeaza pentru a identifica cerintele potentiale viitoare de cash. Este de obicei asociata cu bugetul, ciclurile de venituri si capital. Aceasta previziune rafineaza previziunea pe termen lung si identifica acele elemente pentru care trebuie facute imprumuturi in timp util pentru a lua masuri.

o Previziunea pe termen lung: aceasta se utilizeaza pentru a identifica cerintele de cash ale organizatiei pentru mai mult de 5 ani si este asociata cu planul de afaceri. Un punct important al acestei previziuni este acela ca identifica sursa potentiala de fonduri necesare pentru implementarea efectiva a planului de afaceri.

Previziunea cash-flow-lui este pregatita si controlata de trezorier. Performanta periodica a cash-lui este monitorizata prin compararea previziunilor anterioare cu valorile efectiv realizate, luandu-se masuri de


143

remediere a situatiei atunci cand este cazul. Previziunea pe termen mediu si lung sunt utilizate pentru a determina si implementa strategiile de finantare ale organizatiei.

Previziunea fluxurilor de numerar este un document important ale carui ipoteze trebuie sa fie verificate pentru a tine seama de circumstantele care s-au schimbat. Monitorizarea si actualizarea previziunii de cash este o sarcina periodica.

Aceasta previziune poate fi folosita ca suport pentru diverse situatii de transmis catre AM sau pentru analiza proprie. Astfel, modelul de previzionare a cash flow-ului prezentat in continuare ofera o fundamentare temeinica in vederea intocmirii graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare si a cash flow-ului (cash-out) pe 3 luni. In cadrul organizatiei beneficiare a proiectului aceasta previzionare a evolutiei cash flow-ului proiectului poate folosi si ca instrument de analiza a impactului proiectului asupra organizatiei din punct de vedere al cash flow-ului.

In situatia in care proiectul are un cash flow negativ acesta poate fi compensat de cash flow-ul operational pozitiv al organizatiei. Aceasta corelatie trebuie realizata in permanenta pentru a avea o imagine de ansamblu a impactului proiectului asupra organizatiei. Totusi, in situatia in care proiectul are cash flow negativ in anumite perioade, iar cash flow-ul operational nu este suficient pentru a acoperi aceste zone de deficit de numerar, se impun masuri de optimizare a cash flow-ului (fie al proiectul, fie cel operational).

Optimizarea cash flow-ului trebuie sa tina cont de prevederile contractuale ce trebuiesc respectate. Aceste aspecte se pot observa cu destula usurinta pe graficul cash flow-ului atasat modelului ce urmeaza a fi prezentat in continuare.

5. SIMULARE CASH-FLOW PENTRU PROIECTE FINANTATE PRIN POS DRU

5.1 Premisele modelului financiar de previzionare a fluxului de numerar pentru beneficiarii de fonduri

Modelul de cash flow prezentat in acest ghid arata evolutia cash flow-ului proiectului pe toata durata desfasurarii acestuia. In elaborarea acestui model au fost luate in considerare toate obligatiile contractuale, asa cum sunt ele prevazute in Contractul de finantare.

Principalele ipoteze care au stat la baza acestui model de previzionare a cash flow-ului sunt:

o În cazul proiectelor finanţate POSDRU din cadrul axei prioritare 1, prefinanţarea se acordă într-o singură tranşă sau mai multe tranşe în funcţie de durata de implementare a proiectului, în procent de 30% din valoarea totală eligibilă a contractului de finanţare excluzând contribuţia proprie a Beneficiarului aferentă fiecărui an de implementare al proiectului stabilit în Anexa 3 – Bugetul proiectului

o Prefinantare se va acorda in trei tranşe articolul 5 alineatul (5) din contractul de finantare

o Cererile de rambursare intemediară vor fi transmise [AMPOSDRU sau OI responsabil] atunci când valoarea cheltuielior angajate şi plătite de Beneficiar reprezintă cel puţin 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, luând în considerare prevederile articolului 6, alineatul (1).

o Cererea de rambursare intermediară a cheltuielilor va fi transmisă [AMPOSDRU sau OI responsabil], conform formatului standard prezentat în Anexa 6 – Cerere de rambursare a cheltuielilor.

o Nouă tranşă anuală de prefinanţare va putea fi acordată după recuperarea a cel puţin 70% din tranşa anuală de prefinanţare anterioară

o Sumele acordate cu titlu de prefinanţare se vor recupera prin deducerea din fiecare cerere de rambursare intermediară solicitată a unui procent de 35% din valoarea cheltuielilor eligibile certificate de [AMPOSDRU sau OI responsabil] (excluzând contravaloarea TVA). Cu ocazia transmiterii ultimei cereri de rambursare intermediară [AMPOSDRU sau OI responsabil] va putea aplica un procent de recuperare a prefinanţării diferit de cel menţionat anterior, astfel încât suma aferentă prefinanţării să fie recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare


144

o Suma prefinanţării/prefinanţărilor şi a plăţilor intermediare nu poate să depăşească 95% din valoarea eligibilă a contractului

o AMPOSDRU va efectua transferul prefinanţării în termen de maxim 15 (cincisprezece) zile de la data înregistrării cererii de prefinanţare la [AMPOSDRU sau OI responsabil]

o AMPOSDRU va efectua rambursarea cheltuielilor în termen de maxim 45 (patruzecişicinci) de zile de la data înregistrării cererii de rambursare la AMPOSDRU. In model durata considerata este de 2 luni deoarece fractionarea proiectului in vederea previzionarii costurilor s-a facut pe luni nu pe saptamani.

o Valoarea cheltuielilor neeligibile reprezinta 1% din totalul cheltuielilor eligibile

o Valoarea cheltuielilor din bugetul beneficiarului reprezinta 2% din totalul cheltuielilor eligibile

o Valoarea finantarii nerambursabile reprezinta 98% din totalul cheltuielilor eligibile, respectand urmatoarea structura: 77% din finantarea nerambursabila alocata din FSE, iar restul de 23% provine din bugetul national.

o Structura cheltuielilor totale este: Costuri directe si Cheltuieli generale de administratie (care reprezinta 7% din costurile directe). Structura costurile directe presupusa pentru acest model este: 60% cheltuielile cu resurse umane, 20% cheltuielile cu participantii si 20 % alte tipuri de costuri. FEDR reprezinta 5% din acest cost direct total.

5.2 Prezentarea modelului financiar

Modelul construit pe aceste premise arata evolutia cash flow-ului proiectului pe tot parcursul desfasurarii sale. Proiectul prezentat in acest exemplu are o durata de implementare de 3 ani si se incadreaza in axa prioritara numarul 1.


145

Fig.3 Previziune fluxurilor de numerar


146

In partea dreapta sus a a foii de lucru se introduc datele referitoare la valoarea proiectului si defalcarea acesteia pe diferitele surse de finantare, pe fiecare din cei 3 ani ai proiectului. Odata introduse aceste date se calculeaza valoarea prefinantarilor acordate si a valorii minime a platilor ce trebuiesc efectuate pentru a depune o cerere de rambursare. Odata introduse si data acordarii primei transe de prefinatare si a cheltuielilor lunare se poate incepe calculul cash flowului.

Repartitia cheltuielilor lunare arata structura cheltuielilor eligibile si ne-eligibile ale proiectului in timp real, iar in tabelul de calcul al cash flow-ului acestea sunt grupate pe sume totale ce urmeaza a fi incluse in cererea de rambusare.

Pentru a se observa momentul acordarii urmatoarei transe de prefinantare se urmareste randul “Procent recuperare prefinantare” pentru a observa momentul in care prefinantarea se recupereaza intr-o proportie de cel putin 70%. In luna imediat urmatoarea atingerii acestui prag se acorda urmatoarea transe de prefinantare.

Prefinantarea trebuie recuperata in proportie de 100% cu ocazia transmiterii penultimei cereri de rambursare. Prefinantarea se va recupera cu ocazia efectuarii fiecarei cereri de rambursare, 35% din cheltuielile efectuate fiind alocate acestui scop. Astfel, in momentul in care se realizeaza penultima cerere de rambursare, din suma totala declarata (65% din cheltuielile eligibile) se scade valoarea prefinanatarii ce a ramas nerecuperata (cu ocazia penultimei cereri de rambursare prefinantarea trebuie recuperata integral).

Diferenta de 2 luni dintre liniile “Cerere de rambursare” si “Recuperare sume A.M.” este acel interval in care cererea de rambursare este procesata si aprobata si sumele sunte virate in contul beneficiarului.

Linia “Cash flow” calculeaza fluxul de numerar al proiectului pe fiecare luna cumulat cu valoarea sa anterioara. Cash flow-ul se calculeaza ca suma tuturor intrarilor in contul proiectului (inclusiv cheltuielile ne-eligibile si cele din bugetul beneficiarului) din care se deduc toate iesirile de numerar(din acelasi cont). Astfel, cu ajutorul acestui model se poate urmari evolutia cash flow-ului proiectului luna de luna. Cash flow-ul final al proiectului trebuie sa fie 0 pentru a valida calitatea modelului, acesta fiind criteriul fundamental de evaluare a functionalitatii acestuia.

Pentru a usura analiza evolutiei cash flow-ului, aceasta este prezentata intr-o forma grafica usor de urmarit si de analizat.

Fig. 4 Evolutia fluxului de numerar pe perioada implementarii proiectului

Cash flow

-2,000,000

-1,500,000

-1,000,000

-500,000

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

Jan-0

9

Mar-09

May-09

Jul-0

9

Sep-09

Nov-09

Jan-1

0

Mar-10

May-10

Jul-1

0

Sep-10

Nov-10

Jan-1

1

Mar-11

May-11

Jul-1

1

Sep-11

Nov-11

Jan-1

2

Cash flow

In acest grafic se poate urmari cu usurinta evolutia cash flow-ului, facilitand astfel analiza interna a perioadelor critice ale organizatiei din punctual de vedere al lichiditatilor. Se poate observa ca spre finalul perioadei de analiza pe masura ce transele de prefinantare se epuizeaza sau sunt returnate AMPOSDRU apar deficitele de lichiditati, subliniate de cash flow-ul negativ aferent perioadei respective.


147

5.3 Completarea formularelor specifice pe baza previziunior de flux de numerar

• Completarea Anexei 14: Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare

Beneficiarul este obligat conform Articolului 7, alin ( 1) din Contractul de finantare sa completeze si sa transmita catre AM POSDRU “Graficul estimativ de depunere a cererilor de rambursare”.

Acest formular se va completa tinand cont de recomandarile din Instructiunea Prezentata in cadrul Anexei 1 la prezentul ghid.

Pentru o mai buna intelegere a modalitatii de a completa acest formular mai jos este completat cu titlu de exemplu formularul pentru proiectul prezentat in studiu de caz.

Coloana (4)- “Total cheltuieli efectuate” se completeaza cu valorile aferente liniei “Cheltuieli totale” din modelul financiar. Aceste cheltuieli reprezinta suma cheltuielilor efectuate de beneficiar si declarate in cererea de rambursare, incluzand atat cheltuieli eligibile totale cat si cheltuieli neeligibile.

Coloana (5)- „Total Cheltuieli efectuate/valoarea totala eligibila a proiectului” se va calcula prin impartirea “Cheltuielilor totale” din modelul financiar la valoarea eligibila totala a proiectului preluata din modelul financiar.Acest procent trebuie sa depaseasca pragul de 5% pentru a respecta Art.7 alin.(2) din contractul de finantare.

Coloana (6)- se va completa cu valorile din calculate in campul “Cerere de rambursare” din modelul financiar reprezentand valoarea declarata a cererii de finantare.Ea se calculeaza ca suma a tuturor cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiar, excluzand valoarea contributiei beneficiarului aferenta cheltuielilor eligibile respective.

Coloana (7)- “Suma solicitata in cererea de rambursare (dupa deducerea contravalorii prefinantarii)” reprezinta valoarea tuturor cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiar, excluzand valoarea contributiei beneficiarului aferenta cheltuielilor eligibile, respectiv dupa deducerea sumei aferente recuperarii prefinantarii, in cazul in care aceasta a fost solicitata.

In partea de jos a graficul se cere completarea valoarea estimativa a urmatoarelor transe de prefinantare care se vor acorda si datele estimative cand se va solicita prefinantarea.

• Completarea Anexei 19: Previziuni actualizate

Pentru completarea anexei 19 este necesara corelarea informatiilor din acest formular cu previziunea fluxurilor de numerar.

Ca exemplu prezentam completarea acestui formular pentru perioada martie - aprilie, iar ca perioada anterioara vom considera perioada ianuarie – februarie.

In campul “Costuri eligibile potrivit contractului de finantare” se va completa cu datele din tabelul “Repartitie cheltuieli/lunar”. Aceste costuri sunt defalcate pe tipuri de cheltuieli Resurse umane, Participanti si Alte tipuri de costuri.

“Costurile eligibile declarate in cererile de rambursare anterioare” reprezinta suma cheltuielilor efectuate si declarate in cererile de rambursare depuse anterior. Pentru exemplul nostru aceasta coloana se va completa cu suma cheltuielilor eligibile declarate in prima cerere de rambursare aferenta perioadei ianuarie – februarie.

Campul “Cheltuieli previzionate a fi efectuate in trimestrul urmator” reprezinta suma cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate in urmatoarele 3 luni de implementare a proiectului. Datele aferente completarii acestui camp vor fi preluate din previziunea de cash si anume suma cheltuielilor efectuate in luna martie si aprilie din tabelul “Repartitie cheltuieli/lunar”, luna mai reprezentand luna in care se dupune cea de-a doua cerere de rambursare.


148

Urmatoarele 3 coloane se vor completa defalcand “Cheltuieli previzionate a fi efectuate in trimestrul urmator” pe luni. In exemplul nostru se vor inscrie cheltuielile aferente lunilor martie si aprilie din tabelul “Repartitie cheltuieli/lunar”.

Costurile directe se calculeaza ca suma a celor 3 tipuri de costuri, si anume: Resurse umane, Participanti si Alte tipuri de costuri.Cheltuielile generale de administratie se calculeaza ca % din costurile totale directe. Acest procent variaza in functie de tipul proiectului: de grant sau strategic.

Costurile totale asa cum se specifica si in tabel se calculeaza ca suma intre costurile directe si costurile generale de administratie.In tabelul de mai jos s-a compeltat formularul aferent anexei 19 utilizand ca exemplu previziunea de cash din sectiunea 3.


149

Fig 7 Anexa 14: Grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare completat ca exemplu


150

Fig.8 Anexa 19: Previziuni actualizate


151

ANEXE

Anexa 1 – INSTRUCŢIUNEA nr. 4 pentru contractul de finanţare

Depunerea graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare

1. În vederea transmiterii către Autoritatea de Management a graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare, Beneficiarii vor folosi Formularul prezentat în Anexa 1 la prezenta Instrucţiune, prin modificarea formularului prezentat în Anexa 7„Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare” a contractului de finanţare.

1. Formularul „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare” va fi depus în original la Direcţia Verificari de Management şi Monitorizare – Serviciul Verificare Operatiuni Finanţate, din cadrul AMPOSDRU în termenul stabilit la Articolul 7 (1) din Contractul de Finanţare. Acest formular va fi completat, datat, semnat şi ştampilat de reprezentantul legal al beneficiarului.

2. În cazul modificării ulterioare a graficului estimativ iniţial privind depunerea cererilor de rambursare, Beneficiarul va notifica în scris, cu promptitudine, AMPOSDRU cu privire la noile sale previziuni, în termen de 15 zile de la data modificării respective. Noul grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare va fi completat, datat, semnat şi ştampilat de reprezentantul legal al beneficiarului.

În funcţie de stadiul implementării proiectului, pentru perioada anterioară graficul actualizat va cuprinde sumele deja solicitate în cererile de rambursare, urmând a fi actualizate doar valorile aferente cererilor de rambursare ce urmează a fi depuse in perioada următoare până la data terminării contractului de finanţare.

3. Variantele graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare vor menţiona numărul versiunii prin numerotarea de către Beneficiar a acestora începând cu varianta 01. Versiunea se va pune în paranteză după titlul anexei (exemplu: Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare - Versiunea 01).

4. În vederea estimării iniţiale a datelor primei cereri de rambursare intermediară, în dreptul coloanei (2) „Cheltuieli efectuate de la data” a formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, se va menţiona data de incepere a implementării proiectului, respectiv data prevăzută în Notificarea de demarare a proiectului.

5. La completarea formularului „Grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, coloana (4) „total cheltuieli de efectuat” se va înscrie valoarea tuturor cheltuielilor previzionate a fi efectuate de Beneficiar ce vor fi declarate în cererea de rambursare, incluzând atât cheltuielile eligibile totale, cât şi cheltuielile neeligibile.

La estimarea sumei corespunzătoare cheltuielilor totale, se va ţine cont de faptul că valoarea cheltuielilor angajate şi plătite de către Beneficiar trebuie să fie mai mare sau egală cu pragul stabilit conform Art.7 alin. (2) din Contractul de finantare, respectiv prin aplicarea unui procent asupra valorii totale eligibile a proiectului.

6. La completarea formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, coloana (6) „Total cheltuieli aferente finantarii nerambursabile declarate in cererea de rambursare” se va inscrie valoarea tuturor cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiar, excluzand valoarea contributiei Beneficiarului aferentă cheltuielilor eligibile respective.

7. La completarea formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, coloana (7) „Suma solicitată în cererea de rambursare (după deducerea contravalorii prefinanţării)” se va înscrie valoarea tuturor cheltuielilor eligibile ce vor fi efectuate de Beneficiar, excluzând valoarea contribuţiei Beneficiarului aferentă cheltuielilor eligibile, respectiv dupa deducerea sumei aferente recuperării prefinanţării, în cazul în care aceasta a fost solicitată.

8. Având în vedere faptul că numărul cererilor de rambursare din formularul „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare” este orientativ, Beneficiarul va adapta numărul acestora conform estimărilor proprii.

9. Completarea formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, coloanele (9), (10) si (11) aferente estimării solicitării tranşelor ulterioare de prefinanţare, se va face numai în cazul în care proiectul se va derula pe o perioada mai mare de 1 an, atunci când Beneficiarul a decis să solicite prefinanţare.

10. Termenele estimate de depunere a cererilor de rambursare la AMPOSDRU şi valoarea acestora vor fi calculate în funcţie de previziunea cheltuielilor angajate şi plătite de către Beneficiar, în corelaţie cu graficul activităţilor prevăzute a se derula in cadrul proiectului.

Anexa 1 – Formularul „Graficul estimarilor privind depunerea cererilor de rambursare”

Cristina IOVA

Director general


152

AN

EXA

1 LA

INST

RU

CTI

NEA

4 -

GR

AFI

C E

STIM

ATIV

PR

IVIN

D D

EPU

NER

EA C

ERER

ILO

R D

E R

AM

BU

RSA

RE

-ane

xă a

con

trac

tulu

i de

finan

ţare

-In

vest

eşte

în o

amen

i!FO

ND

UL

SO

CIA

L E

UR

OP

EA

NP

OS

DR

U–

Rom

ânia

PO

S D

RU

- A

xa p

riorit

ară.

......

......

PO

S D

RU

– D

omen

iul m

ajor

de

inte

rven

ţie...

......

......

Num

ărul

de

iden

tifica

re a

l con

tract

ului

: R

OY

Y- P

OS

DR

U-A

P…

…-D

MI…

..-P

S-A

M/P

S –

OI…

….

Titlu

l pro

iect

ului

: ....

......

...D

ata

trans

mite

rii:

GR

AFI

C E

STIM

ATIV

PR

IVIN

D D

EPU

NER

EAC

ERER

ILO

R D

E R

AM

BU

RSA

RE

(Ver

siun

e xx

x)

Cer

ere

de ra

mbu

rsar

eC

heltu

ieli

efec

tuat

e de

la

data

Che

ltuie

li ef

ectu

ate

până

la d

ata

Tota

l Che

ltuie

li ef

ectu

ate

Tota

l Che

ltuie

li ef

ectu

ate

/va

loar

ea to

tală

el

igib

ilă a

pr

oiec

tulu

i

Tota

l che

ltuie

li af

eren

te fi

nanţ

ării

nera

mbu

rsab

ile c

e vo

r fi

decl

arat

e în

cer

erea

de

ram

burs

are

Sum

a es

timat

ă a

fi so

licita

tă in

cer

erea

de

ram

burs

are

(dup

ă de

duce

rea

cont

rava

lorii

pr

efina

nţăr

ii)

Dat

a de

pune

rii

cere

rii d

e ra

mbu

rsar

e la

A

MPO

SDR

U

Num

ărLu

na /

An

Luna

/ A

nle

i%

lei

lei

Luna

/ A

n(1

)(2

)(3

)(4

)(5

)(6

)(7

)(8

)

AN

UL

DE

IMP

LEM

EN

TAR

E N

R. 1

1 2 3 4TO

TAL

AN

UL

DE

IMP

LEM

EN

TAR

E N

R. 2

5 6 7 8TO

TAL

AN

UL

DE

IMP

LEM

EN

TAR

E N

R. 3

9 10 11 12C

erer

e fin

ala

de

ram

bura

reTO

TAL

[sem

nătu

ra]

[şta

mpi

la]

[num

e şi

pre

num

e][fu

ncţia

]

Tran

sa d

e pr

efina

ntar

eSu

ma

solic

itata

Dat

a es

timat

iva

a so

licita

tiiN

umăr

lei

Luna

/ A

n(9

)(1

0)(1

1)Tr

ansa

2Tr

ansa

3


153

Manualul Beneficiarului - Ghid ActionWeb – Modul Administrare

154

I. COMPLETAREA LISTEI DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE A CHELTUIELILOR ELIGIBILE

1.1 Accesarea sectiunii dedicate înregistrării documentelor justificative a cheltuielilor eligibile

Pentru a putea avea acces în zona de administrare a proiectelor demarate, utilizatorii trebuie să deschidă contul existent din ActionWeb (http://actionweb.fseromania.ro) utilizând numele de utilizator şi parola corecte.

! Accesarea sistemului informatic cu acelaşi nume de utilizator şi aceeaşi parolă ca cele folosite în cazul transmiterii cererii de finantare vă conferă posibilitatea completării şi transmiterii informatiilor solicitate în perioada de implementare a proiectului. !

Pentru a accesa acestă sectiune intraţi în contul dumneavoastră anterior creat si utilizat pentru prezentarea cererii de finantare.


155

Vă rugăm să selectaţi pagina “Dosarul meu” din meniul vertical din stânga.

În pagina “Dosarul meu” sunt listate toate poiectele aparţinând unui utilizator indiferent de status-ul acestora.

Lista proiectelor pentru un apel specific poate fi accesată prin intermediul butonului “Arată lista proiectului”.


156

Numai în cazul proiectelor demarate va apărea pe fiecare linie butonul “Administrare” care permite accesul utilizatorului în panoul central din care se pot deschide diferite secţiuni ale proiectului.

În partea de jos a panoului central, în cadrul secţiunii “Administrare”, utilizaţi butonul verde pentru a accesa pagina “Evidenţa cheltuielilor efectuate”.


157

Această pagină este împărţită în trei secţiuni. De sus în jos, prima secţiune conţine toate câmpurile care permit înregistrarea în Action Web a documentelor justificative a cheltuielilor eligibile, a doua secţiune cuprinde informaţiile de introdus referitoare la documentele de plată (ordine de plată etc), iar a treia este utilizată de către Autoritatea de Management neputând fi modificată de către beneficiarul utilizator.

Informatiile cu privire la documentele justificative trebuie să fie introduse de către utilizator în sistemul informatic după ce plata a fost efectuată către furnizor.

La finalul introducerii tuturor elementelor legate de plătile efectuate sistemul informatic va genera o listă in care vor putea fi vizualizate toate câmpurile prezentate mai sus.

Acesta este un exemplu de listă a documentelor justificative cu câteva instrumente de selectare şi

identificare.


158

După secţiunea dedicată listei documentelor justificative există o altă secţiune cu un buton denumit “Generează listă”. Apăsaţi pe acest buton după ce aţi finalizat înregistrarea documentelor pentru a genera lista de documente justificative pe care trebuie să le prezentaţi Autorităţii de Management. Lista este generată în mod automat de către sistemul informatic luând în considerare factorul de risc specific al proiectului. Lista generată poate fi descărcată cu un click dat pe numele documentului.

Atenţie! Odată ce aţi generat lista nu mai puteţi aduce modificări listei cu documente justificative.

1.2 Completarea listei cheltuielilor aferente Cererii de Rambursare

Informatiile trebuie introduse în ordinea cronologică plătilor efectuate.

Informaţiile pe care trebuie să le introduceţi în secţiunea „Evidenta cheltuielilor efectuate” sunt:1. Data de emitere a documentului justificativ2. Numărul documentului justificativ3. Numele furnizorului4. Codul fiscal al furnizorului5. Descrierea continutului documentului justificativ6. Buget anual/selectare an de referintă7. Linie de buget/ categorie de cheluieli8. Plătit de beneficiar/partener9. Activităti subcontractate10. Valuta (RON)11. Valoare cu TVA12. Valoare fără TVA13. Costuri aferente proiectului14. Data efectuării plătii15. Numaărul documentului de efectuare a plătii16. Valuta (RON)17. Valoare cu TVA18. Valoare fără TVA19. Suma aprobată de AMPOSDRU

Informatii meniu de suport pentru fiecare tip de informatie.

În cazul în care un document justificativ contine elemente care fac referire la mai mult de o singură categorie de cheltuieli din lista de cheltuieli eligibile atunci procedura de introducere a informatiilor va fi repetată pentru fiecare element în parte parte a respectivului document justificativ.

Data de emitere a documentului justificativ: Vă rugăm să introduceti în acest câmp data de emitere a documentului justificativ aferent cheltuielii eligibile legată de activitatea desfăsurată în cadrul proiectului.Format zz/ll/aa.

Numărul documentului justificativ: Vă rugăm să introduceti în acest câmp numărul de emitere al documentului justificativ.

Numele furnizorului: Vă rugăm să specificati numele complet al furnizorului conform datelor din documentul justificativ. În cazul în care cheltuiala efectuată este de tip intern, va fi introdus numele organizatiei beneficiarului/


159

partenerului. (EX. Cheltuieli cu salarii echipa proiect)

Codul fiscal al furnizorului: Vă rugăm să specificati codul fiscal al furnizorului. (CIF pentru Romania)

Descrierea continutului documentului justificativ: Vă rugăm să descrieti să specificati tipul documentului si continutul documentului justificativ. Vă rugăm să specificati activitatea/activitătile proiectului la care este incadrat. ( Ex: stat de plată, foaie de pontaj/ coordonator proiect/ Activitatea 1, Activitatea 2, Activitatea 10)

Buget anual/selectare an de referintă: Vă rugăm să specificati anul de implementare a proiectului cu care se corelează documentul justificativ.

Linie de buget/ categorie de cheluieli: Vă rugăm să selectati din lista aferentă linia de buget/categoria de cheltuieli în care se încadrează cheltuiala la care face referintă documentul justificativ. Pentru fiecare linie de buget sunt enumerate categoriile de cheluieli posibile de încadrare.

1.„Resurse umane”, 1.1 cheltuieli cu personalul; 1.2 cheltuielile cu cazarea, transportul si diurna (aferente personalului)

„Participanti 2.1 cheltuieli cu cazarea, transportul si diurna (aferente participantilor); 2.2 subventii si burse.

„Alte tipuri de costuri”3.1 cheltuieli aferente managementului de proiect; 3.2 taxe; 3.3 cheltuieli financiare si juridice; 3.4 cheltuieli pentru închirieri, amortizari si leasing; 3.5 cheltuieli de informare si publicitate; 3.6 cheltuieli de tip FEDR.

Plătit de beneficiar/partener: Vă rugăm să selectati din lista organizatia care a efectuat plata documentului justificativ.

Activităti subcontractate: Vă rugăm să bifati butonul în cazul în care documentul se referă la o activitate subcontractată.

Valuta (RON): Vă rugăm să selectati moneda în care este emis documentul justificativ. (RON)

Valoare cu TVA: Vă rugăm să introduceti valoarea cu TVA a documentului justificativ.

Valoare fără TVA: Vă rugăm să introduceti valoarea fără TVA a documentului justificativ.

Costuri aferente proiectului: Vă rugăm să introduceti valoarea din total valoare document justificativ aferentă activitătilor proiectului.

Data efectuării plătii: Vă rugăm să introduceti în acest câmp data de efectuare a plătii aferente documentului justificativ.

Numărul documentului de efectuare a plătii: Vă rugăm să introduceti în acest câmp numărul documentului de efectuare a plătii.

Valuta (RON): Vă rugăm să selectati moneda în care se efectuează plata. (RON)

Valoare cu TVA: Vă rugăm să introduceti valoarea plătii efectuate cu TVA

Valoare fără TVA: Vă rugăm să introduceti valoarea plătii efectuate fără TVA

Suma aprobată de AMPOSDRU: Nu se completează de către beneficiar/partener.

După ce au fost introduse toate informatiile de mai sus pentru fiecare element se apasă butonul “Salvează” si se introduce următorul element.


160

II. CONSULTAREA CATEGORIEI DE RISC

2.1. Evaluarea riscului proiectului

Procesul de evaluare a riscului este alcătuit din mai multe etape, dupa cum urmeaza:• Evaluarea iniţială a riscului (apriori) • Evaluări ulterioare ale riscului.

În urma acestor evaluări, proiectele vor fi încadrate într-una din următoarele categorii:• Clasa de risc A: aferenta proiectelor care prezinta riscul cel mai redus din perspectiva administratii

finantarii europene si implementarii proiectelor;• Clasa de risc B1 si B2: aferenta proiectelor cu un risc mediu legat de administrarea finantarii europene

si implementarea proiectelor;• Clasa de risc C: aferenta proiectelor cu riscul cel mai inalt din perspectiva administratii finantarii

europene si implementarii proiectelor;

Astfel, după semnarea contractului cu un beneficiar se evalueaza a proiri riscul proiectului conform metodologiei stabilite de AMPOS DRU/OI. Evaluarea apriori a riscurilor proiectelor se va baza pe patru criterii majore, respectiv:

a) Viabilitatea proiectului b) Natura operatiunilorc) Tipul beneficiaruluid) Proiecte multiple

Ulterior, urmare a calităţii în implementarea proiectelor, riscul acestora va putea fi ajustat. Ajustarea riscului se va face ca urmare a constatarilor din verificarile administrative ale cheltuielilor sau celor la fata locului. Criteriile de evaluare a riscurilor in implementare, adoptate de AM POS DRU sunt:

a) Riscul operational b) Riscul de eroarec) Functionalitatea sistemelor de control intern ale beneficiarilor

2.2. Acceserea gradului de risc

Pentru a putea avea acces în zona de administrare a proiectelor demarate, utilizatorii trebuie să deschidă contul existent din ActionWeb (http://actionweb.fseromania.ro) utilizând numele de utilizator şi parola corecte.


161

Vă rugăm să selectaţi pagina “Dosarul meu” din meniul vertical din stânga.

In pagina “Dosarul meu” sunt listate toate poiectele aparţinând unui utilizator indiferent de status-ul acestora.


162

Lista proiectelor pentru un apel specific poate fi accesată prin intermediul butonului “Arată lista proiectului”.

Numai în cazul proiectelor demarate va apărea pe fiecare linie butonul “Administrare” care permite accesul utilizatorului în panoul central din care se pot deschide diferite secţiuni ale proiectului.


163

În partea de jos a panoului central, în cadrul secţiunii “Administrare”, utilizaţi butonul verde pentru a accesa pagina “Gradul de risc”.

Beneficiarul are posibilitatea de a vizualiza în fiecare moment al implementării proiectului factorul de risc.

Împreună cu cel mai recent factor de risc atribuit, sunt listate şi toate celelalte valori atribuite anterior pentru a permite utilizatorului să urmărească evoluţia proiectului pe întreaga sa durată de implementare.

Astfel, se poate vizualiza clasa de risc a profilului în diferite momente in timp si in diferite etape: initial, ajustat dupa verificarile admninistrative, ajustat dupa verificarile la fata locului.


Atenţie! Beneficiarul are doar acces de vizualizare a factorului de risc al proiectului! Factorul de risc este atribuit de către Autoritatea de Management/OI.

164


165

Manualul Beneficiarului - Official Journal of the European Union

166

COMMISSION INTERPRETATIVE COMMUNICATIONon the Community law applicable to contract awards not or not fully subject to the provisions of the Public

Procurement Directives (2006/C 179/02)

INTRODUCTION

The European Community has recently adopted new directives for the award of public works, supplies and services contracts (1). They set up detailed rules on EU-wide competitive tendering procedures.

However, the Public Procurement Directives do not apply to all public contracts. There remains a wide range of contracts that are not or only partially covered by them, such as

— Contracts below the thresholds for application of the Public Procurement Directives (2);— Contracts for services listed in Annex II B to Directive 2004/18/EC and in Annex XVII B to Directive 2004/17/EC that exceed the thresholds for application of these Directives.

These contracts present significant opportunities for businesses in the Internal Market, particularly for SMEs and start-up companies. At the same time, open and competitive award methods help the public administrations to attract a broader range of potential bidders for such contracts and to gain from bettervalue offers. Ensuring the most efficient use of public money is of particular importance in view of the budgetary problems encountered in many Member States. One should also not forget that transparent contract awarding practices are a proved safeguard against corruption and favouritism.

Yet, such contracts are still in many instances directly awarded to local providers without any competition.The European Court of Justice (ECJ) has confirmed in its case-law that the Internal Market rules of the EC Treaty apply also to contracts outside the scope of the Public Procurement Directives. On various occasions, Member States and stakeholders have asked the Commission for guidance on how they should apply the basic principles deriving from this case-law.

This interpretative communication addresses the two above mentioned groups of contracts not oronly partially covered by the Public Procurement Directives (3). The Commission sheds light on its understanding of the ECJ case-law and suggests best practices in order to help the Member States to reap the full benefit of the Internal Market. This communication does not create any new legislative rules. It should be noted that, in any event, interpretation of Community law is ultimately the role of the ECJ.

1. LEGAL BACKGROUND

1.1. Rules and principles of the EC Treaty

Contracting entities (4) from Member States have to comply with the rules and principles of the EC Treaty whenever they conclude public contracts falling into the scope of that Treaty. These principles include the free movement of goods (Article 28 of the EC Treaty), the right of establishment (Article 43), the freedom to provide services (Article 49), non-discrimination and equal treatment, transparency, proportionality and mutual recognition.

(1) Directive 2004/18/EC, OJ L 134, 30.4.2004, p. 114 and Directive 2004/17/EC, OJ L 134, 30.4.2004, p. 1 (‘the Public Procurement Directives’).(2) Threshold values are set in Article 7 of Directive 2004/18/EC and Article 16 of Directive 2004/17/EC.(3) A third group of contracts not or only partially covered by the Directives are concessions. See Article 17 of Directive 2004/18/EC and Article 18 of Directive 2004/17/EC for service concessions and Articles 56 to 65 of Directive 2004/18/EC and Article 18 of Directive 2004/17/EC for works concessions. However, these are not discussed in this communication since they will be included in the follow-up to the Green Paper on Public Private Partnerships.(4) In this Communication the term ‘contracting entity’ covers both contracting authorities within the meaning of Article 1(9) of Directive 2004/18/EC and contracting entities within the meaning of Article 2 of Directive 2004/17/EC.


167

1.2. Basic standards for the award of contracts

The ECJ has developed a set of basic standards for the award of public contracts which are derived directly from the rules and principles of the EC Treaty. The principles of equal treatment and nondiscrimination on grounds of nationality imply an obligation of transparency which, according to the ECJ case-law (1), ‘consists in ensuring, for the benefit of any potential tenderer, a degree of advertising sufficient to enable the services market to be opened up to competition and the impartiality of the procedures to be reviewed’ (2).

These standards apply to the award of services concessions, to contracts below the thresholds (3) and to contracts for services listed in Annex II B to Directive 2004/18/EC and in Annex XVII B to Directive 2004/17/EC in respect of issues not dealt with by these Directives (4). The ECJ stated explicitly that ‘although certain contracts are excluded from the scope of the Community directives in the field of public procurement, the contracting authorities which conclude them are nevertheless bound to comply with the fundamental rules of the Treaty’ (5).

1.3. Relevance to the Internal Market

The standards derived from the EC Treat y apply only to contract awards having a sufficient connection with the functioning of the Internal Market. In this regard, the ECJ considered that in individual cases, ‘because of special circumstances, such as a very modest economic interest at stake’, a contract award would be of no interest to economic operators located in other Member States. In such a case, ‘the effects onthe fundamental freedoms are … to be regarded as too uncertain and indirect’ to warrant the application of standards derived from primary Community law (6).

It is the responsibility of the individual contracting entities to decide whether an intended contract award might potentially be of interest to economic operators located in other Member States. In the view of the Commission, this decision has to be based on an evaluation of the individual circumstances of the case, such as the subject-matter of the contract, its estimated value, the specifics of the sector concerned (size and structure of the market, commercial practices, etc.) and the geographic location of the place of performance.If the contracting entity comes to the conclusion that the contract in question is relevant to the Internal Market, it has to award it in conformity with the basic standards derived from Community law.When the Commission becomes aware of a potential violation of the basic standards for the award of public contracts not covered by the Public Procurement Directives, it will assess the Internal Market relevance of the contract in question in the light of the individual circumstances of each case. Infringement proceedings under Article 226 EC Treaty will be opened only in cases where this appears appropriate in view of the gravity of the infringement and its impact on the Internal Market.

2. BASIC STANDARDS FOR THE AWARD OF CONTRACTS RELEVANT TO THE INTERNAL MARKET

2.1. Advertising

2.1.1. Obligation to ensure adequate advertising

According to the ECJ (7), the principles of equal treatment and of non-discrimination imply an obligation of transparency which consists in ensuring, for the benefit of any potential tenderer, a degree of advertising sufficient to enable the market to be opened up to competition.The obligation of transparency requires that an undertaking located in another Member State has access to appropriate information regarding the contract before it is awarded, so that, if it so wishes, it would be in a position to express its interest in obtaining that contract (8).

(1) Cases C-324/98, Telaustria, [2000] ECR I-10745, paragraph 62, C-231/03, Coname, judgment of 21.7.2005, paragraphs 16 to 19 and C-458/03, Parking Brixen, judgment of 13.10.2005, paragraph 49.(2) Telaustria case, paragraph 62 and Parking Brixen case, paragraph 49 (emphasis added).(3) See Cases C-59/00, Bent Mousten Vestergaard [2001] ECR I-9505, paragraph 20 and C-264/03, Commission v France, judgment of 20.10.2005, paragraphs 32 and 33.(4) Case C-234/03, Contse, judgment of 27.10.2005, paragraphs 47 to 49. The Public Procurement Directives provide only a limited set of rules for these contracts, see Article 21 of Directive 2004/18/EC and Article 32 of Directive2004/17/EC.(5) Bent Mousten Vestergaard case, paragraph 20 (emphasis added).(6) Coname case, paragraph 20 (emphasis added).(7) Telaustria case, paragraph 62 and Parking Brixen case, paragraph 49.(8) Coname case, paragraph 21.


168

The Commission is of the view that the practice of contacting a number of potential tenderers would not be sufficient in this respect, even if the contracting entity includes undertakings from other Member States or attempts to reach all potential suppliers. Such a selective approach cannot exclude discrimination against potential tenderers from other Member States, in particular new entrants to the market. The same applies to all forms of ‘passive’ publicity where a contracting entity abstains from active advertising but replies to requests for information from applicants who found out by their own means about the intended contract award. A simple reference to media reports, parliamentary or political debates or events such as congresses for information would likewise not constitute adequate advertising.

Therefore, the only way that the requirements laid down by the ECJ can be met is by publication of a sufficiently accessible advertisement prior to the award of the contract. This advertisement should be published by the contracting entity in order to open the contract award to competition.

2.1.2. Means of advertising

The contracting entities are responsible for deciding the most appropriate medium for advertising their contracts. Their choice should be guided by an assessment of the relevance of the contract to the Internal Market, in particular in view of its subject-matter and value and of the customary practices in the relevant sector.

The greater the interest of the contract to potential bidders from other Member States, the wider the coverage should be. In particular, adequate transparency for contracts for services listed in Annex IIB to Directive 2004/18/EC and in Annex XVII B to Directive 2004/17/EC that exceed the thresholds for application of these Directives will typically require publication in a medium with wide coverage.

Adequate and commonly used means of publication include:

— Internet

The wide availability and ease of use of the World Wide Web makes contract advertisements onwebsites far more accessible, especially for undertakings from other Member States and for SMEs looking for smaller contracts. The Internet offers a large choice of possibilities for advertising of public contracts:Advertisements on the contracting entity’s own website are flexible and cost-effective. They should be presented in a way that potential bidders can easily become aware of the information. Contracting entities might also consider publishing information on forthcoming contract awards not covered by the Public Procurement Directives as part of their buyer profile on the Internet (1).Portal websites specifically created for contract advertisements have a higher visibility and can offer increased search options. In this respect, the setting-up of a specific platform for low value contracts with a directory for contract notices with subscription for e-mail constitutes a best practice, making full use of the Internet’s possibilities in order to increase transparency and efficiency (2).

— National Official Journals, national journals specialising in public procurement announcements, newspapers with national or regional coverage or specialist publications

— Local means of publication

Contracting entities may still use local means of publication such as local newspapers, municipalannouncement journals or even notice boards. However, such means ensure only strictly local publication, which might be adequate in special cases, such as very small contracts for which there is only a local market.

— Official Journal of the European Union/TED (Tenders Electronic Daily)

Publication in the Official Journal is not mandatory but could be an interesting option, particularly for larger contracts.

(1) See Annex VIII to Directive 2004/18/EC and Annex XX to Directive 2004/17/EC.(2) See for instance the newly created opportunities portal for lower value contracts in the United Kingdom, www.supply2.gov.uk.


169

2.1.3. Content of advertising

The ECJ has explicitly stated that the requirement of transparency does not necessarily imply an obligation to hold a formal invitation to tender (1). The advertisement may therefore be limited to a short description of the essential details of the contract to be awarded and of the award method together with an invitation to contact the contracting entity. If necessary, it might be completed by additional information available on the Internet or to be obtained upon request from the contracting authority.The advertisement and any additional documentation should provide as much information as an undertaking from another Member State will reasonably need to make a decision on whether to express its interest in obtaining the contract.As mentioned in point 2.2.2 below, the contracting entity may take measures to limit the number of applicants invited to submit an offer. In this case, the contracting entity should provide adequate information on the mechanisms applied to select the applicants shortlisted.

2.1.4. Procedures without prior publication of an advertisement

The Public Procurement Directives contain specific derogations allowing, under certain conditions, procedures without prior publication of an advertisement (2). The most important cases concern situations of extreme urgency due to unforeseeable events and contracts which may, for technical or artistic reasons or for reasons connected with the protection of exclusive rights, be executed only by one particular economic operator.In the view of the Commission, the relevant derogations may be applied to the award of contracts not covered by the Directives. Therefore, contracting entities may award such contracts without publishing a prior advertising, provided they meet the conditions laid down in the Directives for one of the derogations(3).

2.2. Contract award

2.2.1. Principles

The ECJ stated in the Telaustria judgment that the obligation of transparency consists in ensuring, for the benefit of any potential tenderer, a degree of advertising sufficient to enable the market to be opened up to competition and the impartiality of the procedures to be reviewed. The guarantee of a fair and impartial procedure is the necessary corollary of the obligation to ensure a transparent advertising.It follows that the award has to be in line with the rules and principles of the EC Treaty so as to afford fair conditions of competition to all economic operators interested in the contract (4). This can be bestachieved in practice through:

— Non-discriminatory description of the subject-matter of the contract

The description of the characteristics required of a product or service should not refer to a specific make or source, or a particular process, or to trade marks, patents, types or a specific origin or production unless such a reference is justified by the subject-matter of the contract and accompanied by the words ‘or equivalent’ (5). In any case, it would be preferable to use more general descriptions of performance or functions.1.8.2006 EN Official Journal of the European Union C 179/5

(1) Coname case, paragraph 21.(2) Article 31 of Directive 2004/18/EC and Article 40(3) of Directive 2004/17/EC.(3) See Opinion of Advocate General Jacobs in Case C-525/03, Commission v Italy, paragraphs 46 to 48.(4) See Case C-470/99, Universale-Bau AG, [2002] ECR I-11617, paragraph 93.(5) See Bent Mousten Vestergaard case, paragraphs 21 to 24 and Commission interpretative communication on facilitating the access of products to the markets of other Member States, OJ C 265, 4.11.2003, p. 2. Contracts for services listed in Annex II B to Directive 2004/18/EC and in Annex XVII B to Directive 2004/17/EC have to comply with the rules on technical specifications in Article 23 of Directive 2004/18/EC and in Article 34 of Directive 2004/17/EC if they exceed the threshold for application of these Directives. Technical specifications for such contracts have to be established prior to selection of a contractor and must be made known or available to potential bidders by means that ensure transparency and place all potential bidders on equal footing, see Opinion of Advocate General Jacobs in Case C-174/03, Impresa Portuale di Cagliari, paragraphs 76 to 78.


170

— Equal access for economic operators from all Member States

Contracting entities should not impose conditions causing direct or indirect discrimination againstpotential tenderers in other Member States, such as the requirement that undertakings interested in the contract must be established in the same Member State or region as the contracting entity (1).

— Mutual recognition of diplomas, certificates and other evidence of formal qualifications

If applicants or tenderers are required to submit certificates, diplomas or other forms of writtenevidence, documents from other Member States offering an equivalent level of guarantee have to be accepted in accordance with the principle of mutual recognition of diplomas, certificates and other evidence of formal qualifications.

— Appropriate time-limits

Time-limits for expression of interest and for submission of offers should be long enough to allow undertakings from other Member States to make a meaningful assessment and prepare their offer.

— Transparent and objective approach

All participants must be able to know the applicable rules in advance and must have the certainty that these rules apply to everybody in the same way.

2.2.2. Limit on the number of applicants invited to submit an offer

Contracting entities may take measures to limit the number of applicants to an appropriate level, provided this is done in a transparent and non-discriminatory manner. They can, for instance, apply objective factors such as the experience of the applicants in the sector concerned, the size and infrastructure of their business, their technical and professional abilities or other factors. They may even opt for drawing lots, either exclusively or in combination with other selection criteria. In any event, the number of applicants shortlisted shall take account of the need to ensure adequate competition.

Alternatively, contracting entities might consider qualification systems where a list of qualified operators is compiled by means of a sufficiently advertised, transparent and open procedure. Later, for the award of individual contracts falling within the scope of the system, the contracting entity may select the operators to be invited to submit an offer from the list of qualified operators on a non-discriminatory basis (e.g. by drawing in rotation from the list).

2.2.3. Contract award decision

It is important that the final decision awarding the contract complies with the procedural rules laid down at the outset and that the principles of non-discrimination and equal treatment are fully respected.This is particularly relevant to procedures providing for negotiation with shortlisted tenderers. Such negotiations should be organised in a way that gives all tenderers access to the same amount of information and excludes any unjustified advantages for a specific tenderer.

2.3. Judicial protection

2.3.1. Principles

In the Telaustria judgment the ECJ stressed the importance of the possibility to review the impartiality of the procedure. Without an adequate review mechanism, compliance with the basic standards of fairness and transparency cannot be effectively guaranteed.

(1) However, the successful tenderer may be required to establish certain business infrastructure at the place of performance if this is justified by the specific circumstances of the contract.


171

2.3.2. Directives on review procedures

The Directives on review procedures (1) cover only contracts falling within the scope of the Public Procurement Directives (2). This means that in the present context they apply only to contracts for services listed in Annex II B to Directive 2004/18/EC and in Annex XVII B to Directive 2004/17/EC which exceed the thresholds for application of these Directives. Review procedures for such contracts have to comply with the Directives on review procedures and the relevant case-law. These principles remain unchanged in the recently adopted proposal for a new Directive on review procedures (3).

2.3.3. Basic standards derived from primary Community law

With regard to contracts below the thresholds for application of the Public Procurement Directives it has to be taken into account that under ECJ case-law (4) individuals are entitled to effective judicial protection of the rights they derive from the Community legal order. The right to such protection is one of the general principles of law stemming from the constitutional traditions common to the Member States.In the absence of relevant Community law provisions, it is up to the Member States to provide the necessary rules and procedures guaranteeing effective judicial protection.

In order to comply with this requirement of effective judicial protection, at least decisions adversely affecting a person having or having had an interest in obtaining the contract, such as any decision to eliminate an applicant or tenderer, should be subject to review for possible violations of the basic standards derived from primary Community law. To allow for an effective exercise of the right to such a review, contracting entities should state the grounds for decisions which are open to review either in the decisionitself or upon request after communication of the decision (5).

In accordance with the case-law on judicial protection, the available remedies must not be less efficient than those applying to similar claims based on domestic law (principle of equivalence) and must not be such as in practice to make it impossible or excessively difficult to obtain judicial protection (principle of effectiveness) (6).

(1) Directive 89/665/EEC, OJ L 395, 30.12.1989, p. 33 and Directive 92/13/EEC, OJ L 76, 23.3.1992, p. 14.(2) See Article 72 of Directive 2004/17 and Article 81 of Directive 2004/18.(3) Commission Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council amending Council Directives 89/665/EEC and 92/13/EEC with regard to improving the effectiveness of review procedures concerning the award of public contracts, COM(2006) 195 final.(4) See Case C-50/00, Unión de Pequeños Agricultores, [2002] ECR I-6677, paragraph 39 and Case 222/86, Heylens, [1987] ECR 4097, paragraph 14.(5) See Heylens case, paragraph 15.(6) See for this principle Cases C-46/93 and C-48/93, Brasserie du Pêcheur, [1996] ECR I-1029, paragraph 83 and Case


172

COMUNICAREA INTERPRETATIVĂ A COMISIEIcu privire la regulile comunitare aplicabile atribuirii contractelor nesupuse sau supuse partial prevederilor

Directivelor privind Achiziţiile Publice(2006/C 179/02)

INTRODUCERE

Comunitatea Europeană a adoptat recent noi directive pentru atribuirea de contracte de lucrari publice, bunuri şi servicii (7). Ele au instituit norme detaliate privind procedurile de licitaţie la nivelul UE.

Cu toate acestea, Directivele privind Achiziţiile Publice nu se aplică tuturor contractelor de achizitii publice. Ramân o gama largă de contracte care nu sunt, sau sunt doar parţial reglementate de acestea, cum ar fi

— Contractele sub pragul de aplicare a Directivelor privind Achiziţiile Publice (8);

— Contractele pentru servicii listate în Anexa II B la Directiva 2004/18/EC şi în Anexa XVII B la Directiva 2004/17/EC ce depaşesc pragurile pentru aplicarea acestor directive.

Aceste contracte prezintă oportunităţi semnificative pentru afaceri pe Piaţa Internă, în special pentru IMM-uri şi companii nou înfiinţate. În acelaşi timp, metode deschise şi competitive de adjudecare ajută administraţia publică să atragă o gamă largă de potenţiali ofertanţi pentru astfel de contracte şi să câştige din oferte cu valoare mai buna. Asigurând cea mai eficientă cheltuială a banilor publici este de o importanţă deosebită din perspectiva problemelor bugetare întâlnite în multe State Membre. Nu ar trebui uitat, de asemenea, că practicile transparente de atribuire a acestor contracte sunt un adapost sigur împotriva corupţiei şi favoritismului.

Cu toate acestea, astfel de contracte sunt încă, în multe cazuri, atribuite în mod direct unor furnizori locali fără nicio competiţie. Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a confirmat în jurisprudenţa sa că regulile Pieţei Interne din Tratatul CE se aplică, de asemenea, contractelor care se află în afara domeniului de aplicare a Directivelor privind Achiziţiile Publice. În diferite ocazii, Statele Membre şi părţile interesate au solicitat Comisiei îndrumare cu privire la modul în care ar trebui să aplice principiile de bază ce decurg din aceasta jurisprudenţă. Această comunicare intrepretativă se adresează grupurilor de contracte menţionate mai sus, ce nu sunt sau sunt doar parţial cuprinse în Directivele privind Achiziţiile Publice(9). Comisia aruncă lumina asupra înţelegerii jurisprudentei CEJ şi sugerează cele mai bune practici pentru a ajuta Statele Membre să se bucure de beneficii depline pe Piaţa Internă. Aceasta comunicare nu creează noi norme legislative. Trebuie remarcat că, în orice caz, interpretarea legii Comunitare este în ultima instanta rolul CEJ.

1. CONDIŢII LEGALE

1.1. Reguli şi principii ale Tratatului CE

Entităţile contractante(10) din Statele Membre trebuie să respecte normele şi principiile Tratatului CE ori de cate ori încheie contracte publice care intră în domeniul de aplicare al Tratatului. Aceste principii includ libera circulaţie a 7 Directiva 2004/18/EC, OJ L 134, 30.4.2004, p. 114 şi Directiva 2004/17/EC, OJ L 134, 30.4.2004, p. 1 (”Directivele privind Achiziţiile

Publice”).8 Valorile pragurilor sunt stabilite în Articolul 7 din Directiva 2004/18/EC şi în Articolul 16 din Directiva 2004/17/EC.

9 Un al treilea grup de contracte nesupuse sau supuse parţial prevederilor Directivelor sunt concesiunile. Vezi Articolul 17 din Directiva

2004/18/EC şi Articolul 18 din Directiva 2004/17/EC pentru concesiunile de servicii şi Articolele 56 până la 65 din Directiva 2004/18/EC şi Articolul 18 din Directiva 2004/17/EC pentru concesiunile de lucrări. Totuşi, acestea nu fac obiectul acestei comunicări întrucât ele vor fi incluse în documentul ulterior Cărţii Verzi a Parteneriatelor Publice - Private 10

În această Comunicare termenul ”entitate contractantă” se referă atât la autorităţile contractante în înţelesul Articolului 1 (9) din Directiva 2004/18/EC cât şi la entităţile contractante în înţelesul Articolului 2 din Directiva 2004/17/EC


173

marfurilor (Articolul 28 in Tratatul CE), a dreptului de stabilire (Articolul 43), libertatea de a presta servicii (Articolul 49), non-discriminare şi egalităţii de tratament, transparenţei, proportionalităţii şi recunoaşterii reciproce.

1.2. Standarde de bază pentru atribuirea contractelor

CEJ a dezvoltat un set de standarde de bază pentru atribuirea contractelor publice ce derivă direct din regulile şi principiile Tratatului CE. Principiile tratamenului egal şi nediscriminarii pe motive de naţionalitate implică o obligaţie de transparenţă, care, în conformitate cu jurisprudenţa CEJ (11), „constă în asigurarea, pentru fiecare potenţial ofertant, a unui grad de publicitate suficient pentru a permite serviciilor de pe piaţă să fie deschise concurenţei şi impartialitatea procedurilor pentru a fi revizuite”(12).

Aceste standarde se aplică pentru atribuirea contractelor de concesiune de servicii, contractelor sub valoarea pragurilor(13) şi contractelor pentru serviciile incluse în Anexa II B din Directiva 2004/18/EC şi în Anexa XVII B din Directiva 2004/17/EC în ceea ce priveşte aspectele netratate în aceaste Directive(14). CEJ a declarat în mod explicit că ”deşi anumite contracte sunt excluse din scopul directivelor Comunitare în domeniul achiziţiilor publice, autorităţile contractante care le încheie sunt, cu toate acestea, obligate să respecte regulile fundamentale ale Tratatului”(15).

1.3. Relevanţa faţă de Piaţa Internă

Standardele derivate din Tratatul CE se aplică numai în cazul atribuirii contractelor care au o legatură suficientă cu funcţionarea Pieţei Interne. În acest sens, CEJ consideră că, în cazuri individuale, ”din cauza unor circumstanţe speciale, cum ar fi un interes economic foarte modest”, atribuirea contractului nu ar fi de interes operatorilor economici cu sediul în alte State Membre. În acest caz, ”efectele libertăţilor fundamentale sunt … să fie considerate ca prea nesigure şi indirecte” pentru a justifica aplicarea standardelor derivate din dreptul Comunitar primar (16).

Este responsabilitatea fiecarei entităţi contractante să decidă dacă o atribuire viitoare a unui contract prezintă interes pentru operatorii economici cu sediul în Statele Membre. În opinia Comisiei, aceasta decizie trebuie să se bazeze pe evaluarea circumstantelor specifice ale cazului, cum ar fi obiectul contractului, valoarea sa estimată, specificităţile sectorului respectiv (marimea şi structura pieţei, practicile comerciale, etc.) şi locatia geografica a locului de execuţie.

Daca entitatea contractană ajunge la concluzia că respectivul contract este relevant pentru Piaţa Internă, trebuie să îl atribuie în conformitate cu standardele de bază derivate din dreptul Comunitar.

Atunci când Comisia devine constientă de o posibilă încălcare a standardelor de baza pentru atribuirea contractelor publice ce nu sunt reglementate de Directivele privind Achiziţiile Publice, va evalua relevanţa pentru Piaţa Internă a respectivului contract în lumina circumstantelor specifice fiecărui caz. Procedurile privind încalcarea dreptului comunitar în temeiul Articolului 226 din Tratatul CE vor fi deschise doar în cazurile în care acest lucru este necesar în funcţie de gravitatea încălcării şi impactului său asupra Pieţei Interne.

11 Cazurile C-324/98, Telaustria, [2000] ECR I-10745, paragraful 62, C-231/03, Coname, hotărârea din 21.7.2005, paragrafele 16 până la 19

şi C-458/03, Parking Brixen, hotărârea din 13.10.2005, paragraf 49.12

Cazul Telaustria, paragraful 62 şi cazul Parking Brixen, paragraful 49 (subliniere adaugată).13

Vezi cazurile C-59/00, Bent Mousten Vestergaard [2001] ECR I-9505, paragraful 20 şi C-264/03, Comisia v Franta, hotărârea din 20.10.2005, paragrafele 32 si 33.14

Cazul C-234/03, Contse, hotărârea din 27.10.2005, paragrafele 47 până la 49. Directivele privind Achiziţiile Publice furnizează doar un set limitat de reguli pentru aceste contracte, vezi Articolul 21 din Directiva 2004/18/EC şi Articolul 32 din Directiva 2004/17/EC.15

Cazul Bent Mousten Vestergaard, paragraful 20 (subliniere adaugată).16

Cazul Coname, paragraful 20 (subliniere adaugată).


174

2. NORMELE DE BAZĂ PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR RELEVANTE PENTRU PIATA INTERNA

2.1. Publicitatea

2.1.1. Obligaţia de a asigura publicitatea adecvată

În opinia CEJ (17), principiile egalităţii de tratament şi al nediscriminării implică obligaţia de transparenţă care consta în asigurarea unui grad de publicitate suficient pentru a permite pieţei să fie deschisă competiţiei în beneficiul oricărui potenţial ofertant.

Obligaţia de transparenţă presupune ca o întreprindere situată în alt Stat Membu să aibă acces la informaţie adecvată cu privire la contract înainte să fie atribuit, astfel încât, dacă doreşte acest lucru, este în măsură să îşi exprime interesul în obţinerea acelui contract (18).Comisia este de părere că practica de a contacta un număr de potenţiali ofertanţi nu ar fi suficientă în această privinţă, chiar dacă entitatea contractantă include întreprinderile din alte State Membre sau încearcă să atragă toţi potenţialii furnizori. O astfel de abordare selectivă nu poate exclude discriminarea faţă de potenţialii ofertanţi din alte State Membre, în special faţă de noii intraţi pe piaţă. Acelaşi lucru este valabil pentru toate formele de publicitate ”pasiva” unde o entitate contractantă se abţine de la o publicitate activă dar răspunde cu solicitari de clarificari de la aplicanţi care au aflat prin mijloace proprii despre intenţia de a atribui contractul in cauza. O simpla trimitere la rapoartele mass-media, dezbaterile parlamentare sau politice sau evenimente cum ar fi congresele pentru informare nu ar constitui, de asemenea, o publicitate adecvată.

Prin urmare, singurul mod prin care cerinţele stabilite de CEJ pot fi îndeplinite este prin publicarea unui anunţ suficient de accesibil înainte de atribuirea contractului. Acest anunţ ar trebui publicat de către entitatea contractantă în scopul de a deschide competiţiei atribuirea contractului.

2.1.2. Mijloace de publicitate

Entităţile contractante sunt responsabile cu privire la decizia asupra celui mai adecvat mediu pentru publictatea contractelor lor. Alegerea lor ar trebui să se ghideze după evaluarea relevanţei contractului pentru Piaţa Internă, în special în privinţa obiectului şi valorii sale şi a practicilor comune în sectorul relevant.

Cu cât este mai mare interesul faţă de contract al potenţialilor ofertanţi din alte State Membre, cu atât mai mare ar trebui să fie acoperirea. În mod particular, transparenţa adecvata pentru contractele de servicii cuprinse în Anexa II B din Directiva 2004/18/EC şi în Anexa XVII B din Directiva 2004/17/EC ce depaşeşte pragul de aplicare a acestor Directive va necesita, de obicei, publicarea într-un mediu cu o largă acoperire.

Mijloacele de publicitate adecvate şi folosite în mod comun includ: — Internetul

Larga disponibilitate şi usurinţa de utilizare a World Wide Web fac reclamele contractelor pe website-uri mult mai accesibile, în special pentru întreprinderile din alte State Membre şi pentru IMM-uri ce caută contracte cu valoare mai mică. Internetul oferă o gamă largă de posibilităţi de a face reclamă contractelor publice:

Reclamele pe site-ul entităţii contractante sunt flexibile şi rentabile. Ele ar trebui să fie prezentate într-un mod prin care potenţialii ofertanţi să devină cu uşurinţă conştienţi de informaţii. Entităţile contractante ar trebui să ia în considerare, de asemenea, publicarea informaţiilor despre intenţia atribuirii unor contracte viitoare ce nu sunt reglementate de Directivele Achizitiilor Publice ca şi parte a profilului acestora de cumparatori de pe Internet (19).

17 Cazul Telaustria, paragraful 62 şi cazul Parking Brixen, paragraful 49.

18 Cazul Coname, paragraful 21.

19 Vezi Anexa VIII la Directiva 2004/18/EC şi Anexa XX la Directiva 2004/17/EC


175

Portalurile de web-site-uri create pentru publicitatea contractelor au o vizibilitate mai mare şi pot oferi opţiuni de căutare sporite. În acest sens, constituie o bună practică crearea unei platforme pentru anunţurile contractelor cu valoare mică cu un director pentru anunţurile de participare cu abonament prin e-mail, utilizând în deplinătatea lor posibilităţile Internetului pentru creşterea transparenţei şi eficienţei(20).

— Reviste Oficiale Naţionale, reviste naţionale specializate în anunţuri de achiziţii publice, ziare cu acoperire naţională sau regională sau publicaţii de specialitate

— Mijloace locale de publicare

Entitatile contractante pot folosi si mijloace locale de publicare cum ar fi ziare locale, reviste municipale de anunţuri sau chiar aviziere. Cu toate acestea, aceste metode asigură publicarea strict locală, care ar putea fi adecvate în cazuri speciale, cum ar fi contracte cu valoare foarte mică pentru care există doar o piaţă locală.

— Jurnalul Oficial al Uniunii Europene /TED (Licitatii Electronize Zilnice)

Publicarea în Jurnalul Oficial nu este obligatorie dar ar putea fi o opţiune interesantă, în special pentru contractele cu valoare ridicată.

2.1.3. Conţinutul anunţului publicitar

CEJ a declarat în mod explicit că cerinţa privind transparenţa nu necesită în mod impicit obligaţia de a deţine o invitaţie formală de participare la licitaţie(21). Anunţul poate fi, prin urmare, limitat la o scurtă descriere a detaliilor esenţiale ale contractului care urmeaza să fie atribuit şi metodologia de atribuire împreună cu o invitaţie de a contacta entitatea contractantă. Dacă este necesar, ar putea fi completat cu informaţii suplimentare disponibile pe Internet sau să fie obţinute la cerere de la autoritatea contractantă.

Anunţul şi orice alte documente suplimentare ar trebui să ofere cât mai multe informaţii astfel încat o întreprindere din alt Stat Membru să poată, in mod rezonabil. să ia o decizie in legatura cu exprimarea interesului în obţinerea contractului.

După cum se mentioneaz la punctul 2.2.2 de mai jos, entitatea contractantă poate lua măsuri pentru limitarea numarului de aplicanţi invitaţi să transmită oferta. În acest caz, entitatea contractantă ar trebui să ofere informaţii adecvate despre mecanismele aplicate pentru selecţia aplicanţilor preselectaţi.

2.1.4. Proceduri fără publicarea prealabilă a unui anunţ publicitar

Directivele privind Achiziţiile Publice conţin derogări specifice care permit, în anumite condiţii, proceduri fără publicarea prealabilă a unui anunţ publicitar (22). Cele mai importante cazuri se referă la situaţii de urgenţă extremă datorate evenimentelor imprevizibile şi contractelor care pot, din motive tehnice sau artistice sau din motive legate de protecţia drepturilor de exclusivitate, să fie executate doar de un anumit operator economic.

În opinia Comisiei, derogările relevante pot fi aplicate pentru atribuirea de contracte care nu sunt reglementate de Directive. Prin urmare, entităţile contractante pot atribui asemenea contracte fără publicarea în prealabil a unui anunţ, cu condiţia ca acestea să îndeplinească condiţiile prevăzute de Directive pentru una din derogari (23).

20 A se vedea, de exemplu, portalul de oportunităţi noi create pentru contractele cu valoare mică în Regatul Unit , www.sup-ply2.gov.uk.21 Cazul Coname, paragraful 21.22 Articolul 31 din Directiva 2004/18/EC şi Articolul 40(3) din Directiva 2004/17/EC.23 A se vedea Concluziile Avocatului General Jacobs în Cazul C-525/03, Commisia v Italia, paragrafele 46 până la 48.


176

2.2. Atribuirea contractului

2.2.1. Principii

CEJ a stabilit în hotărârea Telaustria că obligaţia de transparenţă constă în garantarea, în beneficiul oricarui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate suficient pentru a permite pieţei să fie deschisă competiţiei şi impartialitatea procedurilor să fie examinată. Garanţia unuei proceduri drepte şi imparţiale este în mod necesar corolarul obligaţiei de a asigura o publicitate transparentă.

Rezultă că atribuirea trebuie să fie în conformitate cu normele şi principiile Tratatului CE astfel încât să permită condiţii de concurenţa loială tuturor operatorilor economici interesaţi de contract (24). Acest lucru poate fi realizat cel mai bine în practica prin:

— Descrierea nediscriminatorie a obiectului contractului

Descrierea caracteristicilor solicitate ale unui produs sau serviciu nu ar trebui să se refere la o marcă specifică sau sursă, sau la un anumit proces, sau la mărci înregistrate, patente, tipuri sau o origine sau producţie specifică decât dacă o astfel de referinţă este justificată de obiectul contractului şi este însoţită de cuvintele ”sau echivalent”(25). În orice caz, ar fi de preferat folosirea unor descrieri mai generale de performanţă sau funcţii.

— Egalitatea de acces pentru operatorii economici din toate Statele Membre

Entităţile contractante nu ar trebui să impuna condiţii ce cauzează discriminare directă sau indirectă faţă de potenţialii ofertanţi în alte State Membre, cum ar fi cerinţa ca întreprinderile interesate de contract să fie stabilite în acelaşi Stat Membru sau regiune ca şi entitatea contractantă (26).

— Recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi altor titluri oficiale de calificare

În cazul în care candidaţilor sau ofertanţilor li se solicită să prezinte certificate, diplome sau alte forme de dovezi scrise, documente din alte State Membre ce oferă un nivel echivalent de garanţie, trebuie să fie acceptate în conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce a diplomelor, certificatelor şi altor titluri oficiale de calificări.

— Termene limită corespunzătoare

Termenele limită pentru exprimarea interesului şi de transmitere a ofertelor ar trebui să fie destul de lungi astfel încât să permită întreprinderilor din alte State Membre să facă o evaluare semnificativă şi să-şi pregătească oferta.

— Abordare transparentă şi obiectivă

Toţi participanţii trebuie să fie în masura să cunoască în prealabil regulile aplicabile şi trebuie să aibă certitudinea că aceste reguli se aplică tuturor în acelaşi mod.

2.2.2. Limitari cu privire la numărul de candidaţi invitaţi să transmită o ofertă

Entităţile contractante pot lua măsuri pentru a limita numărul candidaţilor la un nivel corespunzător, cu condiţia ca acest lucru să fie făcut într-un mod transparent şi nediscriminator. Ei pot, de exemplu, să aplice factori obiectivi cum ar fi experienţa candidaţilor în sectorul respectiv, mărimea şi infrastructura lor de afaceri, abilităţile lor tehnice şi profesionale sau alţi factori. Ele pot chiar să opteze pentru tragere la sorti, fie exclusiv sau în asociere cu alte criterii de selecţie. În orice caz, numarul candidaţilor preselectaţi trebuie să ia în considerare nevoia de a asigura o concurenţă adecvată.

24 A se vedea Cazul C-470/99, Universale-Bau AG, [2002] ECR I-11617, paragraful 93.25

A se vedea Cazul Bent Mousten Vestergaard, paragrafele 21 până la 24 şi comunicarea interpretativă a Comisiei privind facilitarea accesului produselor pe piaţa din alte State Membre, OJ C 265, 4.11.2003, p. 2. Contractele pentru servicii cuprinse în Anexa II B din Directiva 2004/18/EC şi în Anexa XVII B din Directiva 2004/17/EC trebuie să respecte normele privind specificaţiile tehnice în Articlul 23 din Directiva 2004/18/EC şi în Arti-colul 34 din Directiva 2004/17/EC în cazul în care depăşesc pragul de aplicare a acestor Directive. Specificaţiile tehnice pentru astfel de contracte trebuie să fie stabilite înainte de selecţia unui contractant şi trebuie să fie făcute cunoscute sau disponibile potenţialilor ofertanţi prin mijloace care să asigure transparenţa şi să poziţioneze toţi ofertanţii pe picior egal, a se vedea Concluziile Avocatului General Jacobs in Cazul C-174/03, Impresa Portuale di Cagliari, paragrafele 76 până la 78.26 Cu toate acestea, ofertantului declarat câştigător i se poate solicita stabilirea unei anumite infrastructuri de afaceri la locul execuţiei contractului în cazul în care acest lucru este justificat prin anumite circumstanţe specifice ale contractului.


177

Ca alternativă, entităţile contractante pot lua în considerare sisteme de calificare unde o listă a operatorilor calificaţi este realizată prin intermediul unor metode suficiente de publicitate, proceduri transparente şi deschise. Mai tarziu, pentru atribuirea contractelor individuale care intra în sfera de aplicare a sistemului, entitatea contractantă poate selecta operatorii care să fie invitaţi să transmită oferta din lista operatorilor calificaţi pe o baza nediscriminatorie (ex. prin tragerea la sorţi din listă, prin rotaţie)

2.2.3. Decizia de atribuire a contractului

Este important că decizia finală de atribuire a contractului să se supună regulilor procedurale stabilite la început şi că principiile nediscriminării şi tratamenului egal sunt respectate pe deplin. Acest lucru este deosebit de important pentru procedurile prevăzute pentru negocierea cu ofertanţii preselectaţi. Astfel de negocieri ar trebui organizate într-un mod care să ofere tuturor ofertanţilor acces la aceeaşi informaţie şi exclude orice avantaje nejustificate pentru un anumit ofertant.

2.3. Protecţie juridică

2.3.1. Principii

În hotărârea luată cu privire la Telaustria, CEJ a subliniat importanţa posibilităţii de a revizui impartialitatea procedurii. Fără un mecanism de revizuire adecvat, conformitatea cu standardele de bază de echitate şi transparenţă nu pot fi garantate corespunzator.

2.3.2. Directive privind procedurile de revizuire

Directivele cu privire la procedurile de revizuire (27) acoperă numai contractele care intră în sfera de aplicare a Directivelor privind Aciziţiile Publice (28). Acest lucru înseamnă că, în contextul actual, acestea se aplica doar contractelor pentru servicii enumerate in Anexa II B la Directiva 2004/18/EC si in Anexa XVII B la Directiva 2004/17/EC, care depaşesc pragurile valorice de aplicare ale acestor Directive. Revizuirea procedurilor pentru asemenea contracte trebuie să fie conforme cu Directivele privind revizuirea procedurilor şi jurisprudenţa relevantă (29).

2.3.3. Standarde de bază derivate din dreptul Comunitar primar

În ceea ce priveşte contractele sub pragurile valorice de aplicare a Directivelor privind Achiziţiile Publice, trebuie să se ia în considerare ca, în temeiul jurisprudentei CEJ(30). persoanele fizice au dreptul la protecţie juridică corespunzatoare a drepturilor care deriva din ordinea juridică Comunitară. Dreptul la o asemenea protecţie este unul din principiile legale generale care rezultă din tradiţiile constituţionale ale Statelor Membre. În absenţa unor prevederi relevante ale dreptului Comunitar, este la latitudinea Statelor Membre să stabilească normele şi procedurile ce garantează protecţie juridică eficace.

În scopul de a se conforma acestei cerinţe de protectie juridica corespunzatoare, cel puţin deciziile ce afectează negativ o persoană ce are sau a avut un interes în obţinerea acestui contract, cum ar fi orice decizie de a elimina un solicitant sau ofertant, ar trebui să fie obiectul unei revizuiri pentru posibile încălcari ale standardelor de bază derivate din dreptul Comunitar primar. Pentru a permite o exercitare eficace a dreptului la o astfel de revizuire, entităţile contractante ar trebui să indice motivele pentru care deciziile sunt expuse revizuirii, fie în decizia în sine sau la cerere, după comunicarea deciziei (31).

În conformitate cu jurisprudenţa referitoare la protecţia juridică, căile de atac disponibile nu trebuie să fie mai puţin eficiente decât cele care se aplică cerinţelor similare bazate pe dreptul intern (principiul echivalenţei) şi nu trebuie să faca, în practică, imposibil sau excesiv de dificil să se obţina protecţie juridică (principiul eficacităţii) (32).

27 Directiva 89/665/EEC, OJ L 395, 30.12.1989, p. 33 şi Directiva 92/13/EEC, OJ L 76, 23.3.1992, p. 14.

28 A se vedea Articolul 72 din Directiva 2004/17 şi Articolul 81 din Directiva 2004/18.

29 Propunerea Comisiei pentru o noua Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, modificând Directivele Consiliului 89/665/EEC şi

92/13/EEC în ce priveşte îmbunătăţirea eficacităţii procedurilor de revizuire privind atribuirea contractelor publice cu COM(2006) 195 final.30

A se vedea Cazul C-50/00, Unión de Pequeńos Agricultores, [2002] ECR I-6677, paragraful 39 şi Cazul 222/86, Heylens, [1987] ECR 4097, paragraful 14.31

A se vedea Cazul Heylens, paragraful 1532

A se vedea pentru acest principiu Cazurile C-46/93 şi C-48/93, Brasserie du Pęcheur, [1996] ECR I-1029, paragraful 83 şi Cazul C-327/00, Santex, [2003] ECR I-1877, paragraful 55.


179

Manualul Beneficiarului - Ghid privind achizitiile publice

180

I. Cadrul legislativ în materia achiziţiilor publice

Legislaţie naţională aplicabilă:

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, modificată prin Legea nr.128/2007, Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr.94/2007, 143/2008, 228/2008, 19/2009, 72/2009 şi prin Legea 84/2009;

• Rectificarea nr.337/2006 la Legea nr.337/2006 pentru aprobarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006;

• Hotărârea Guvernului României nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, completată şi modificată prin Hotărârile Guvernului nr.1056/2006, 1337/2006 şi 834/2009;

• Hotărârea Guvernului nr.1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, modificată şi completată prin Hotărârile Guvernului nr.198/2008 şi 370/2009;

• Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr.183 din 3 noiembrie 2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la contractul de publicitate media;

• Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr.107 din 6 iulie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30 din 12 aprilie 2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările;

• Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr.2181 din 23 noiembrie 2007 privind aprobarea manualului operaţional pentru activitatea de observare şi verificare a atribuirii contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

• Hotărârea Guvernului nr.942 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a <LLNK 12006 30180 301 0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr.1083/2007;

• Hotărârea Guvernului României nr.1083 din 12 septembrie 2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a <LLNK 12006 30180 301 0 46>Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului.

Legislaţie europeană aplicabilă:1

• Regulamentul (CE) nr.2195 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul Comun al achiziţiilor publice (CPV) modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2151 al Comisiei din 16 decembrie 2003;

• Regulamentul (CE) nr.1564 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în conformitate cu Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului;

• Regulamentul (CE) nr.213 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, în ceea ce priveşte revizuirea CPV;

• Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în conformitate cu Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului

1 Regulamentele instituţiilor europene se aplică în Statele Membre în mod direct, fără transpunere prealabilă în legislaţia naţională.


181

Legislaţia naţională şi europeană aplicabilă în materia achiziţiilor publice poate fi consultată pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice www.anrmap.ro, secţiunea „Legislaţie”.

Important!

Pentru facilitarea implementării proiectului, AMPOSDRU/OI responsabil asigură Beneficiarului suport de tip help-desk, asigurând răspunsuri la întrebările adresate în legătură cu aplicarea procedurilor de achiziţii publice, în termen de 30 zile calendaristice de la primire.

Întrebările vor fi transmite la adresele de e-mail comunicate de către AMPOSDRU/OI responsabil. Beneficiarul nu va transmite documentaţiile de atribuire/procedurile interne în scopul obţinerii unui punct de

vedere cu caracter consultativ din partea AMPOSDRU/OI responsabil. În conformitate cu principiul asumării răspunderii prevăzut la art.2 alin.(2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr.34/2006, cu completările şi modificările ulterioare, stabilirea circumstanţelor de încadrare şi aplicarea procedurilor de achiziţie publică, inclusiv cumpărarea directă, intră în responsabilitatea exclusivă a Beneficiarului.

II. Aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice

Prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice se aplică Beneficiarilor şi/sau Partenerilor acestora care au calitatea de Autoritate Contractantă, în sensul prevăzut la art.8 din OUG 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare sau care se încadrează în situaţiile stipulate la art.9 lit.c şi c^1 din aceeaşi ordonanţă

Referinţă: - OUG nr.34/2006, art.8, 9 lit.c şi , 10, Anexa 1, Anexa 2 A şi Anexa 2 B - Contractul de finanţare, art. 9

Aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii din categoria celor incluse în Anexa 2A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului este obligatorie.

Exemple de servicii din categoria celor incluse în Anexa 2A:- Servicii de audit financiar pentru certificarea cheltuielilor;- Servicii de publicitate a proiectului (crearea, producerea şi/sau difuzarea de materiale de promovare prin

intermediul mijloacelor de informare în masă scrise, audiovizuale sau electronice);- Servicii de administrare a clădirilor;- Servicii de transport terestru, cu excepţia serviciilor de transport feroviar incluse în categoria 18 din Anexa

2B.

În cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în Anexa nr.2B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, atunci obligaţia de a aplica prevederile acesteia se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare decât cea prevăzută la art. 57 alin. (2) şi se limitează numai la prevederile art.35-38 şi art. 56.

Exemple de servicii din categoria celor incluse în Anexa 2B:- Servicii de învăţământ;- Servicii hoteliere şi restaurante;- Servicii de transport feroviar.

III. Exceptii de la aplicarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice

Sunt exceptate de la aplicarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice încheierea următoarelor tipuri de contracte specifice proiectelor finanţate de FSE prin POSDRU:

a) Contracte care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora. Atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, indiferent de formă, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006;

b) Contracte care se referă la angajarea forţei de muncă, respectiv contracte de muncă1.1 În acest caz se vor aplica reglementările naţionale în materia angajării forţei de muncă (Legea nr.53/2006 – Codul muncii).


182

IV. Etapele procesului de atribuire

Etapa 1 – Estimarea valorii contractului de achiziţie publică

Beneficiarul/Partenerul trebuie:

1. Să stabilească necesităţile pentru implementarea proiectului, corepondenţa serviciilor/produselor/lucrărilor cu codurile CPV şi să estimeze valoarea contractului de achiziţie publică

Beneficiarul va estima valoarea contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului de servicii/furnizare/lucrări fără TVA, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului.

Beneficiarul trebuie să întocmească o Notă privind determinarea valorii estimate, care face parte din dosarul achiziţiei publice, conform art.213, alin 1, lit a din OUG nr.34/2006.

Valoarea estimată a contractului de achiziţie trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a invitaţiei sau a anunţului de participare, după caz, in conformitate cu prevederile art.26 din OUG nr.34/2006.

2. Să aleagă procedura de achiziţie publică în funcţie de valoarea estimată a contractului de achiziţieRegula de atribuire a contractelor de achiziţie publică este licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă.

Excepţii de la regulă sunt: - dialogul competitiv;- negocierea cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;- cererea de oferte.

Modalităţile speciale de atribuire prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 sunt: - acordul-cadru;- licitaţia electronică;- sistemul de achiziţie dinamic.

Pentru contractele de servicii şi/sau furnizare, procedura cererii de oferte se poate aplica numai atunci când valoarea estimată pentru contractul respectiv este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al pragului de 100.000 euro, fără TVA.

Pentru contractele de lucrări, procedura cererii de oferte se poate aplica numai atunci când valoarea estimată pentru contractul respectiv este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al pragului de 750.000 euro, fără TVA.

În măsura în care valoarea achiziţiei de servicii/produse/lucrări, estimată conform prevederilor art. 25-32 din OUG nr.34/2006, fără TVA, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro, Beneficiarul are dreptul de a achiziţiona direct serviciile/produsele/lucrările respective.

Referinţă: • OUG nr.34/2006, art. 19, 20, 25-32, 124, 142-169, Anexele 1, 2A şi 2B;• HGR nr.925/2006, art. 2 şi 5;• Regulament (CE) nr. 2195 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul

Comun al achiziţiilor publice (CPV) modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2151 al Comisiei din 16 decembrie 2003;

• Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE ş 2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, în ceea ce priveşte revizuirea CPV.


183

Atentie!

Beneficiarul si/sau Partenerul acestuia nu au dreptul de a diviza contractul de servicii/furnizare/lucrari în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului respectiv, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.34/2006 care instituie obligaţii ale achizitorului în raport cu anumite praguri valorice.

În situaţia în care obiectul contractului înglobează servicii/produse/lucrări cărora li se asociază mai multe coduri CPV, procedura de atribuire se alege în funcţie de valoarea cumulată a acestora.

Beneficiarul si/sau Partenerul acestuia nu au dreptul de a combina, în cadrul aceluiaşi contract, servicii incluse atât în anexa nr. 2B, cât şi în anexa nr. 2A, cu scopul de a beneficia de aplicarea prevederilor art.16 alin. (1), atunci când atribuie respectivul contract de achiziţie publică.

În cazul în care Beneficiarul si/sau Partenerul acestuia îşi propune să achiziţioneze servicii/produse/lucrari similare, dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor.

În cazul în care valoarea cumulată a tuturor loturilor depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 124 din Ordonanta de urgenta nr.34/2006, atunci au dreptul de a aplica procedura cererii de ofertă numai pentru loturile care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a pragurilor valorice de 100.000 euro pentru contracte de servicii/furnizare, respectiv 750.000 euro pentru contracte de lucrari; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertă nu depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor/produselor/lucrarilor care urmează să fie prestate/furnizate/executate.

În cazul alegerii unei proceduri, alta decât licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă, Beneficiarul va întocmi o notă justificativă privind alegerea procedurii de atribuire (Vezi OUG nr.34/2006 art. 213 alin.(1) lit.e şi HG nr.925/2006 art.5 alin.(2)).

3. Să stabilească calendarul procedurii de atribuireLa elaborarea calendarului procedurii de atribuire, Beneficiarul si/sau Partenerul acestuia va avea în vedere:

serviciile/produsele/lucrările să fie prestate/furnizate/executate în perioada de implementare a proiectului prevăzută în contractul de finanţare şi în graficul de implementare a activităţilor proiectului;

respectarea termenelor prevăzute în legislaţia aplicabilă între data publicării anunţurilor/transmiterii invitatiei de participare şi data stabilită pentru depunerea ofertelor;

perioada de aşteptare a eventualelor contestaţii;alte termene ce pot influenţa procedura.

Atenţie!

Desfăşurarea procedurii de achiziţie precum şi derularea efectivă a contractului de servicii/furnizare/lucrări, inclusiv plata serviciilor/produselor/lucrărilor prestate/furnizate/executate trebuie să se încadreze în interiorul intervalului de timp prevăzut în graficul activităţilor proiectului (cuprins în cererea de finanţare – anexă a contractului de finanţare) şi după data menţionată în Notificarea de demarare a proiectului transmisă Beneficiarului de către AMPOSDRU.


184

Etapa 2 – Elaborarea documentaţiei de atribuire

Beneficiarul/Partenerul trebuie: 1. Să elaboreze caietul de sarcini

În caietul de sarcini, Beneficiarul/Partenerul va descrie obiectiv serviciile/produsele/lucrările (cerinţe, caracteristici etc.) în raport cu necesităţile de implementare ale proiectului.

2. Să stabilească cerinţele minime de calificare şi criteriile de selecţie a ofertanţilor/candidaţilorBeneficiarul/Partenerul va stabili cerinţele minime de calificare şi criteriile de selecţie a ofertanţilor/candidaţilor

în funcţie de exigenţele specifice contractului. Atunci când stabileşte aceste cerinţe, Beneficiarul trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă, în conformitate cu art 8, alin 2 din HG nr.925/2006.

3. Să stabilească criteriul de atribuire a contractului de achiziţieCriteriul de atribuire a contractului de achiziţie poate fi numai:• fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic,• fie, în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut.

Atunci când stabileste criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, Beneficiarul trebuie să fie în măsură să motiveze modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare, elaborând în acest sens o notă justificativă, în conformitate cu art 15 alin.(4) din HG nr.925/2006.

4. Să definitiveze documentaţia de atribuire Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc;

b) informaţii privind sursele de finanţare ale contractului care urmează să fie atribuit;c) caietul de sarcini care conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice; specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe,

prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante, precum si, atunci când este posibil, necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.

d) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;

e) dacă sunt solicitate, cerinţelele minime de calificare, precum şi documentele care urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie;

f) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare;g) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare;

instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atacinformaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii;formularele şi modelele utilizate de ofertant în cadrul ofertei sale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare:

Referinţă: • OUG nr.34/2006, art. , 33-38, 176-196, 197-199;• HG nr.925/2006, art. 8-10, 1415;

Etapa 3 – Întocmirea şi publicarea anunţului/invitaţiei de participare

În această etapă, Beneficiarul/Partenerul trebuie:

1. Să întocmească anunţul /invitaţia de participare

Pentru asigurarea transparenţei procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, Beneficiarul va întocmi şi publica în SEAP anunţul/invitaţia de participare.


185

Valoare estimată a contractului,

în euro,

fără TVA

Conţinutul minimal al anunţului/invitaţiei de participare

Anunţul de participare S, P < 125.000*

Vezi OUG nr. 34/2006, Anexa 3A> 125.000L >5.000.000

Invitaţia de participare S, P ≤ 100.000 Vezi OUG nr.34/2006, art. 125 (2).L ≤ 750.000

* În cazul achiziţiei serviciilor de publicitate media, cu o valoare anuala cumulată estimată, fără TVA, mai mare decât echivalentul în lei a 20.000 euro, Beneficiarul va publica un anunţ de participare şi un anunţ de atribuire

2. Să respecte termenele minime pentru depunerea candidaturilor/ofertelor, calculate de la data transmiterii acestora spre publicare a anunţului/ invitaţiei de participare

Valoare estimată a contractului,

în euro, fără TVA

Termenele minime pentru depunerea candidaturilor/ ofertelor de la data transmiterii anunţului/invitaţiei de

participareReferinţe legislaţie

SEAP* JOUE

Licitaţia deschisă

S, P ≤ 125.000 20 zile OUG nr.34/2006art.76 (1)L ≤ 5.000.000

S, P > 125.000 52 zile 52 zile OUG nr.34/2006art.75 (1)L > 5.000.000

Licitaţia restransă

S , P ≤125.000L ≤5.000.000

Depunere candidaturi 10 zile OUG nr.34/2006

art.84

Depunere oferte 15 zile OUG nr.34/2006

art.90 (1)

S , P > 125.000L> 5.000.000

Depunere candidaturi

37 zile 37 zile OUG nr.34/2006art.83 (1)

Depunere oferte

40 zile 40 zile OUG nr.34/2006art.89 (1)

Cererea de oferte

S, P ≤ 100.00010 zile OUG nr.34/2006

art.127L ≤ 750.000

* La stabilirea termenelor minime pentru elaborarea şi depunerea candidaturilor/ofertelor de către operatorii economici interesaţi, Beneficiarul trebuie să ia în calcul, suplimentar, o marjă de timp de 3 zile lucrătoare necesare ANRMAP să verifice şi să transmită SEAP acceptul de publicare a anunţului (vezi art.27 din HGR nr.925/2006). Pentru a putea beneficia de reducerea termenelor prezentate în tabel, beneficiarul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 75, 76, 83, 127 din OUG nr.34/2006.


186

Etapa 4 – Publicarea anunţului/invitaţiei de participare

În această etapă, Beneficiarul trebuie să asigure publicarea anunţului/invitaţiei de participare.

Valoare estimată, a contractului,

în euro fara TVA

Se publică în

SEAP M.Of.RO* JOUE

Invitaţia de participareS, P ≤ 100.000

√L ≤ 750.000

Anunţul de participare

S, P ≤ 125.000

√ √L ≤ 5.000.000

S, P > 125.000

√ √ √L > 5.000.000

* Începând cu data de 1 ianuarie 2008, publicarea anunţurilor prevăzute de OUG nr.34/2006 în Monitorul Oficial al României este facultativă (OUG nr.34/2006, art.299 alin.(4)).

Pentru publicarea anunţului/ invitaţiei de participare în SEAP, Beneficiarul/Partenerul trebuie să fie înregistrat în Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Procedura de înregistrarea în SEAP poate fi consultată pe site-ul www.e-licitaţie.ro.

Odată cu publicarea anunţului/invitaţiei de participare în SEAP, Beneficiarul are obligaţia de a asigura obţinerea documentaţiei de atribuire de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricţionat şi deplin, prin mijloace electronice, la conţinutul documentaţiei de atribuire. Prin excepţie, în situaţia în care ataşarea documentaţiei de atribuire în SEAP nu este posibilă din motive tehnice, autoritatea contractantă are obligaţia de a pune la dispoziţia oricărui operator economic care a înaintat o solicitare în acest sens sau, după caz, căruia i s-a transmis o invitaţie de participare a unui exemplar din documentaţia de atribuire, pe suport hârtie ori pe suport magnetic Beneficiarul va ataşa la dosarul achiziţiei copia anunţului/invitaţiei de participare, precum şi dovada publicării acestuia (anunţul/invitaţia publicat(ă) în SEAP tipărit(ă) la imprimantă).

Referinţă: • OUG nr.34/2006, art. 40, 47, 54, art.125, art. 211-213, 299, Anexa 3A;• HG nr.925/2006, art. 22-28.

Etapa 5 – Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică

1. Să elaboreze şi să transmită răspunsurile la clarificările formulate de operatorii economici

interesaţi

Beneficiarul/Partenerul are obligatia să răspundă oricărei solicitări de clarificări primită de la operatorul economic interesat, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, fără să depăşească 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării şi fără să dezvăluie identitatea celui care a solicitat clarificări (OUG nr.34/2006, art 78, 91).


187

În cazul în care documentaţia de atribuire a fost pusă la dispoziţia operatorilor economici prin asigurarea accesului direct şi nerestricţionat la fişierul electronic disponibil în SEAP, Beneficiarul/partenerul are obligaţia de a face cunoscute clarificările sau eventualele modificări în legătură cu documentaţia de atribuire, prin crearea unui nou fişier electronic la care se va asigura accesul direct şi nerestricţionat, în mod similar cu accesul la fişierul iniţial, , cu respectarea prevederilor art.78 alin.(2) din OUG nr.34/2006 si ale art. 32, alin.(2) din HG nr.925/2006.

3. Să desemneze persoana/persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor (comisia de evaluare).

Beneficiarul/Partenerul are obligaţia de a desemna pentru contractelor de achiziţie publică persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare in conformitate cu prevederile

art. 71 din HGR nr.925/2006.

4. Să deschidă ofertele la data şi ora anunţată în anunţului/invitaţia de participare şi întocmească procesul-verbal de deschidere a ofertelor

Atenţie!

Înainte de preluarea atribuţiilor specifice în cadrul procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să păstreze confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor, precum şi asupra oricăror alte informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-şi proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale şi că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.

Procesul-verbal de deschidere a ofertelor va consemna modul de desfăşurare a şedinţei respecive, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte în conformitate cu prevederile art. 33 alin.(4) din HGR nr.925/2006. Procesul-verbal de deschidere a ofertelor se semnează de membrii comisiei de evaluare, experţii cooptaţi şi de reprezentanţii operatorilor economici prezenţi la deschidere. Comisia de evaluare are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa de deschidere

5. Să evalueze ofertele primite şi să întocmească raportul procedurii prin care atribuie contractul de achiziţie sau anulează procedura, după caz

În termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, Beneficiarul/partenerul are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul/invitatia de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse. În cazuri temeinic motivate, perioada de evaluare poate fi prelungita cu cel mult 20 de zile.

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, Beneficiarul/partenerul are dreptul de a solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor stabilite prin criteriile de calificare şi selecţie sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate. Prin clarificările/completările solicitate, Beneficiarul.partenerul nu are dreptul să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.


188

Atenţie!

Oferta este considerată inacceptabilă dacă: preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul/

invitaţia de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul/invitaţia de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată existenţa a cel puţin uneia dintre următoarele situaţii: preţul este cu mai mult de 10% mai mare decât valoarea estimată prevăzută în anunţul/invitaţia de participare; încheierea contractului la preţul respectiv ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.

a. Să informeze operatorii economici asupra rezultatului procedurii

Beneficiarul/partenerul are obligaţia de a comunica în scris tuturor participanţilor la procedura de atribuire, în cel mult 3 zile lucrătoare despre decizia referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică sau, după caz, de anulare a procedurii şi eventuala iniţiere, ulterioară, a unei noi proceduri de atribuire.

Termenul de transmitere a rezultatului procedurii este de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de atribuire şi aprobarea raportului procedurii de către conducătorul Beneficiarului/partenerului.

Referinţă: • OUG nr. 34/2006 206;• HG nr.925/2006 art. 83;

Etapa 6 – Semnarea contractului de servicii/furnizare/lucrări

În această etapă Beneficiarul/partenerul trebuie:

1. Să respecte perioada de aşteptare a contestaţiilor din partea operatorilor economici nemulţumiţi de rezultatul procedurii

În cazul în care operatorii economici participanţi la procedură au contestat rezultatul procedurii de achiziţie, procedura se suspendă de drept până la soluţionarea contestaţiilor de către instituţiile competente (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, Curtea de Apel).

Valoarea estimată a

Contractului,în euro fără TVA

Perioada de aşteptarea contestării rezultatului procedurii

Referintălegislaţie

S, P ≤ 125.000

6 zile OUG nr.34/2006art.205 (b)L ≤ 5.000.000

S, P > 125.000

11 zile OUG nr.34/2006art.205 (a)L > 5.000.000


189

Atenţie!

Beneficiarul/partenerul are dreptul să încheie contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în ofertă şi numai după împlinirea termenelor prevăzute la art 205 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 pentru depunerea contestaţiilor. În caz contrar, contractul de achiziţie publică este lovit de nulitate (O.U.G. nr.34/2006, art.205 alin.(2)).

2. Să semneze contractul de achiziţie cu operatorul economic câştigător

Beneficiarul va finaliza procedura de atribuire prin încheierea şi semnarea contractului de achiziţie publică.

3. Să întocmească şi să publice anunţul de atribuirePentru asigurarea transparenţei procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, Beneficiarul/partenerul

proiectului trebuie întocmească şi să publice anunţul de atribuire. Beneficiarul va ataşa la dosarul achiziţiei copia anunţului de atribuire, precum şi dovada publicării (anunţul de

atribuire publicat în SEAP tipărit la imprimantă).

Conţinutul minimal al anunţului de atribuire:

Valoare estimată a contractului, în euro, fără TVA Conţinutul minimalconform legislaţiei în vigoare

Anunţul de atribuire

S, P ≤ 125.000 L ≤ 5.000.000

OUG nr.34/2006, Anexa 3AS, P > 125.000 L > 5.000.000

Publicarea anunţului de atribuire:

Valoare estimată, a contractului,

în euro, fără TVA

Publicare în

SEAP M.Of.RO Partea a VI-a Achiziţii publice* J.O.U.E

Anunţul de

atribuire

S, P ≤ 100.0006

L ≤ 750.000 √

S, P ≤ 125.000L ≤ 500.000 √ √

S, P > 125.000L > 5.000.000 √ √ √

* Începând cu data de 1 ianuarie 2008, publicarea anunţurilor prevăzute de prezenta ordonanţă în Monitorul Oficial al României este facultativă (OUG nr.34/2006, art.299 alin.(4)).

Referinţă: • OUG nr.34/2006, art. 47, 56, art. 211-213, Anexa 3A;• HG nr.925/2006, art. 22-30.


190

Etapa 7 – întocmirea dosarului achiziţiei publice

Beneficiarul/partenerul are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice pentru fiecare contract atribuit.Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de Beneficiar/partener în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

1. nota privind determinarea valorii estimate;2. anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare şi/sau, după caz, invitaţia de participare;3. documentaţia de atribuire;4. nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul în care procedura aplicată a fost alta decât

licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă;5. procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;6. formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;7. solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de Beneficiar (autoritatea contractantă);8. raportul procedurii de atribuire;9. dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;10. contractul de achiziţie publică, semnat;11. anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;12. contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, dacă este cazul;13. raportul de activitate şi, după caz, notele intermediare şi avizul consultativ emis în conformitate cu prevederile

legale, referitor la funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dacă este cazul;

14. documentul constator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant.

Referinţă: • OUG nr.34/2006, art. 211-216;

Etapa 8 – Derularea şi finalizarea contractului

Contractul intră în efectivitate conform prevederilor contractuale:- fie după constituirea garanţiei de bună execuţie, dacă a fost solicitată;- fie la termenul convenit între părţi.

Important!

Intrarea în efectivitate, derularea şi finalizarea contractului trebuie să se realizeze în perioada de implementare a contractului de finanţare, în limitele bugetare stabilite.

Etapele/documentele pe care beneficiarul trebuie să le parcurgă/întocmească atunci când desfăşoară procedura de achiziţie publică sunt în prezentate succinct în Anexa 1.Contractul de achiziţie se consideră finalizat odată cu recepţia serviciilor/produselor/lucrărilor prestate/furnizate/executate şi semnarea documentului constatator privind îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Recepţia reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă îşi exprimă acceptarea faţă de serviciile/produsele/lucrările prestate/furnizate/executate în cadrul unui contract de achiziţie publică şi pe baza căreia efectuează plata.Documentul de recepţie este un înscris esenţial al dosarului achiziţiei respective.

Modelele documentelor care dovedesc recepţia serviciilor/produselor/lucrărilor sunt prezentate în Anexele 2, 3 şi 4 ale prezentului ghid.

Legendă simboluri utilizate:

S Contract de serviciiP Contract de furnizareL Contract de lucrăriOUG Ordonanţa de urgenţă a Guvernului


191

HRG Hotărâre Guvernului RomânieiSEAP Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (www.e-licitaţie.ro)M.Of.RO Monitorul Oficial al României – partea a VI-a Achiziţii publiceJOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene√ Se aplică

Nu se aplică

ANEXE

Anexa 1

Lista sinteză a etapelor/documentelorcare trebuie parcurse/întocmite de beneficiar în aplicarea

prevederilor OUG nr.34/2006 pentru atribuirea contractelorde achiziţii publice de servicii/furnizare/lucrări

Etapa/Documente necesare

Atribuirea contractului prin :

Referinţă legislaţieAchiziţie directă

Cerere de

oferte

Licitaţie deschisă

Licitaţie restrânsă

Etapa 1 – Estimarea valorii contractului de achiziţie publică

1. Nota de estimare a valorii contractului de achiziţie √ √ √ √

OUG nr.34/ 2006 art. 25-32, 213.Reg.(CE) 2195/ 2002

2. Nota justificativă privind alegerea procedurii √ √ √

OUG nr 34/2006 art. 19, 20, 1 24, 142-169HG nr. 925/2006 art.5

3. Calendarul procedurii √ √ √

Etapa 2 – Elaborarea documentaţiei de atribuire

4. Caietul de sarcini (specificaţii tehnice) √

(sumar) √ √ √ OUG nr. 34/2006Art.33-40

5. Nota justificativă privind stabilirea cerinţelor minime de calificare şi criteriile de selecţie a ofertanţilor/candidaţilor

√√

√

OUG nr.34/2006 art. 176-196HG nr. 925/2006art.7-12,

6. Nota justificativa privind criteriul de atribuire a contractului de achiziţie

√ √ √

OUG nr.34/2006art.13-15, 196-199HG nr. 925/2006 art.14

7. Fişa de date a achiziţiei√

(sumar) √ √ √


192




Cerere de

oferte



Etapa 3 – Întocmirea anunţului de participare/invitaţiei de participare

9. Anunţ de participare/invitaţia de participare

Se vor urmări:

√ √ √

OUG nr. 34/2006, art.125(2), Anexa 3HG nr. 925/2006, Anexa 1

Perioada minimă de aşteptare a candidaturilor

S, P ≤ 125.0001

L ≤ 5.000.000

√10 zile

OUG nr. 2006Art.81-93S, P > 125.000

L > 5.000.000√

37 zile

Perioadaminimă de aşteptare a ofertelor

S,P≤100.000 L ≤ ≤ 750.000

√10 zile

OUG nr. 34/2006 art.127

S, P ≤ 125.000 L ≤ 5.000.000

√20 zile

√15 zile OUG nr. 34/2006

art. 73-8081-93S, P > 125.000

L > 5.000.000√

52 zile√

40 zile

Există posibilitatea de reducere a perioadelor de aşteptare a candidaturilor/ofertelor √ √ √

OUG nr. 34/2006art.73-80,81-93, 127

Etapa 4 – Publicarea anunţului/ invitaţiei de participare

Anunţ de participare

11. SEAP √2 √ √

OUG nr. 34/2006art.54-55, 58, 75, 76, 83, 84

12.M.Of.RO9 √ √

1 3 . JOUE S, P≥125.000

L≥ 5.000.000

√

14. Invitaţie de participare – SEAP √ OUG nr. 34/2006art.126

Etapa 5 – Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică

15. Punerea la dispoziţia operatorilor economici interesaţi a Documentaţiei de atribuire

√ √ √ √ OUG nr. 34/2006art.59-65,77, 85

16. Solicitari şi răspunsurile la clarificări √ √ √ OUG nr. 34/2006art.78,91

17. Desemnarea persoanelor responsabile cu atribuirea contractelor

√ √ √ √ HG nr. 925/2006 art. 71

18. Procesul –verbal de deschidere a ofertelor

√ √ √

OUG nr.34/2006 art. 211HG nr. 925/2006 art.33


193




Cerere de

oferte



19. Raportul procedurii de atribuire √ √ √ √

OUG nr. 34/2006art. 200-211HG nr.925 art. 31-83

20. Comunicarea rezultatului procedurii către participanţii la procedură √ √ √ √ OUG nr. 34/2006

art.205

Etapa 6 – Semnarea contractului de servicii/furnizare/lucrări

2 1 . P e r i o a d a de aşteptare a contestaţiilor

S, P ≤ 125.000 L ≤ 5.000.000 6 zile 6 zile 6 zile

OUG nr. 34/2006 art. 205, 255-256, 270, 271, 272

S, P ≥125.000 L ≥ 5.000.000 11 zile 11 zile OUG nr. 34/2006

art. 205

22. Întocmirea anunţului de atribuire √ √ √

P u b l i c a r e a anunţului de atribuire

23. SEAP √ √ √

OUG nr. 34/2006art. 56-57, 58HG nr. 925/2006 art.98

24. M.Of.RO √ √

25.JOUE

S,P >125000 L >.000.000

√

26. Semnarea contractului de achiziţie publică √ √ √ √ HGR nr. 925/2006

art. 93Etapa 7 – Definitivarea dosarului achiziţiei publice

27. Dosarul achiziţiei publice √ √ √ √ OUG nr. 34/2006 art. 211,213

28. Garanţia de bună executie a contractului √ √ √ √ HG nr. 925/2006 art. 89-92

Etapa 8 – Derularea şi finalizarea contractului

29. Procesului verbal de recepţie a serviciilor/produselor/lucrărilor

√ √ √ √

1 Valoarea estimată a contractului, exprimată în euro fără TVA.2 Cazul contractelor de servicii de publicitate media.3 Începând cu data de 1 ianuarie 2008, publicarea anunţurilor prevăzute de prezenta ordonanţă în Monitorul Oficial al României este facultativă (OUG nr.34/2006, art.299 alin.(4))


194

Anexa 2 - Modelul procesului-verbal de recepţie a serviciilor

Beneficiar…………………..………………..

Aprobat,(numele, prenumele şifuncţia reprezentantului legal)(semnătura autorizată)

L.S.

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE A SERVICIILORNr. ........ din ................

................. (denumirea serviciilor), prestate în cadrul contractului de servicii de ………………..nr. ....... din data ..........,

încheiat între ..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Prestator, finanţat din Fondul Social European şi bugetul de stat prin POSDRU 2007-2013 şi din fonduri proprii, în cadrul contractului de finanţare nr……………………………..

Comisia de recepţie constituită prin Decizia nr…….…..din data …..………. a …………………….. (funcţia reprezentantului legal al Beneficiarului) a procedat astăzi....................... (data) la recepţia serviciilor ce au făcut obiectul contractului de servicii menţionat mai sus, având o valoare de ………….. lei la care se adaugă ………………. lei TVA şi a fost formată din: (nume şi prenume)

..............................................................................

..............................................................................

La recepţia serviciilor a participat din partea Prestatorului ………………………….…..(nume şi prenume) în calitate de reprezentant legal al ………………………………………….. (denumirea prestatorului).

Comisiei de recepţie constată şi consemnează că serviciile care au făcut obiectul contractului au fost prestate de Prestator cu respectarea cerinţelor, exigenţelor, cantitătile şi în graficul de timp prevăzute în contractul de servicii.

De asemenea, comisia de recepţie constată că Prestatorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat între părţi.

Valoarea serviciilor prestate este de ………………….. lei la care se adaugă TVA ……….. lei şi corespunde cu preţul înscris în contractul de servicii încheiat între părţi.

Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare.

Beneficiar Prestator…………………………………….. ………………………………………

Comisia de recepţie (numele, prenumele şi semnatura) (numele, prenumele,funcţia si............................................................... semnatura reprezentantului legal)..................................................... L.S.


195

Anexa 3 - Modelul procesului-verbal de recepţie a produselor

Beneficiar …………………..………………..

(numele, prenumele şifuncţia reprezentantului legal)(semnătura autorizată)

L.S.

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE A PRODUSELOR Nr. ........ din ................

………………….. furnizate în cadrul contractului de furnizare nr. ....... din data ..........,

încheiat între ..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Furnizor, finanţat din Fondul Social European, Bugetul de stat şi din fonduri proprii, prin POSDRU 2007-2013, în cadrul contractului de finanţare nr…………………………….. Comisia de recepţie, constituita prin Decizia nr…….. din data …………. a (functia reprezentantului legal si numele Beneficiarului)…………………….. a procedat astăzi (data) ................. la recepţia produselor ce au făcut obiectul contractului de furnizare menţionat mai sus, având o valoare de ………….. lei la care se adaugă ……………. lei TVA, şi a fost formată din:

(nume şi prenume)............................................................................................................................................................

La recepţia produselor a participat din partea (numele şi prenumele)……………. în calitate de reprezentant legal al (denumirea Funizorului)…………………………………………..

Comisia de recepţie constată că urmatoarele produsele furnizate în cadrul contractului respectă cerinţele de calitate, cantitate, caracteristicile corespund cu cele prevăzute în caietul de sarcini anexă la contract şi au fost livrate conform graficului de timp prevăzut dupa cum urmeaza:

Nr. crt. Denumire produs Caracteristici UM Pret/UMfara TVA

Cantitatea Pret total fara TVA

0 1 2 3 4 5 6=4x512…

TOTAL ∑ col.6 Valoarea totală a produselor furnizate este de ………………….. lei la care se adaugă TVA ………………….. lei şi corespunde cu preţul înscris în contractul de furnizare încheiat între părţi

De asemenea, comisia constată că Furnizorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat între părţi. Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare, din care ……. pentru Beneficiar şi unul pentru Furnizor.


Comisia de recepţie (numele, prenumele şi semnatura) (numele, prenumele,funcţia si............................................................... semnatura reprezentantului legal)............................................................................. L.S.


196

Anexa 4 - Modelul procesului-verbal de recepţie a lucrărilor

Beneficiar…………………..………………..


L.S.

S-VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR2

Nr. ........ din ................

privind lucrarea ....................................................................................................,executată în cadrul contractului nr. ....... din .........., încheiat între..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Executant, finanţat din Fondul Social European, Bugetul de stat şi din fonduri proprii, prin POSDRU 2007-2013, în cadrul contractului de finanţare nr........................................ pentru lucrările de ……………………….…………………………………… .

1. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr. ................, eliberată de Primăria........................... la .............................., cu valabilitate până la .............................. . 2. Comisia de recepţie constituita prin Decizia nr…….. din data ………….a (functia reprezentantului legal al Beneficiarului ……………), şi-a desfăşurat activitatea în intervalul .................., fiind formată din: .............................................................................. (nume şi prenume) .............................................................................. 3. Au mai participat la recepţie:

.............................................................................. (nume şi prenume) (calitatea) 4. Constatările comisiei de recepţie: 4.1. Din documentaţia scrisă şi desenată necesară a fi prezentată au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse în lista anexă nr. 1. 4.2. Cantităţile de lucrări cuprinse în lista anexă nr. 2 nu au fost executate. 4.3. Lucrările cuprinse în lista anexă nr. 3 nu respectă prevederile proiectului. 4.4. Valoarea declarată a lucrării este de ……........ lei la care se adaugă TVA ……….. lei.. 5. Comisia de recepţie, în urma constatărilor făcute, propune:................................................................................................................................. 6. Comisia de recepţie motivează propunerea făcută prin:................................................................................................................................. 7. Comisia de recepţie recomandă următoarele:................................................................................................................................. 8. Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file şi .......... anexe numerotate, cu un total de ............... file, a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare, din care ……. pentru Beneficiar şi unul pentru Executant.

Comisia de recepţie : Numele şi prenumele Specialişti : Numele şi prenumele Preşedinte: ..................... ............................ Membri: ......................... ............................

2 Procedura de organizare şi efectuare a recepţiei lucrărilor, inclusiv formularul prezentat în această anexă, se regăseşte în

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.273/1994


197

Manualul Beneficiarului - Procedura achizitii publice - Principii tratat CE

198

1. INFORMATII GENERALE

Prezenta procedură reglementează atribuirea contractelor de furnizare de produse, servicii sau lucrări care nu intra sub incidenţa, totală sau parţială, a prevederilor OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă implementarea unui proiect finanţat prin POSDRU 2007-2013 necesită efectuarea de achiziţii de către Beneficiar şi/sau Partenerul naţional/transnaţional al acestuia care se afla într-una dintre situaţiile mentionate în instrucţiune, atunci contractul de achiziţie, respectiv contract de furnizare, contract de servicii sau contract de lucrări, trebuie să fie atribuit celei mai bune oferte primite, aceştia având obligaţia să asigure utilizarea eficientă a fondurilor în procesul de atribuire, să promoveze concurenţa dintre operatorii economici, precum şi să garanteze nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă şi tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea contractului.

Atribuirea contractelor încheiate în scopul implementarii proiectelor finantate prin POSDRU 2007-2013 trebuie să respecte principiul liberei circulaţii a mărfurilor (Tratatul CE, articolul 28), principiul libertăţii de stabilire (articolul 43) şi principiul libertăţii de a presta servicii (articolul 49), precum şi principiile care decurg din acestea, precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa3. (cred ca cristina vroia sa se faca referire la

În acest scop, Beneficiarul şi/sau Partenerul naţional/transnaţional al acestuia trebuie să se conformeze regulilor stabilite în prezenta procedură, iar în cazul nerespectării acestora, cheltuiala pentru acţiunile în discuţie nu este eligibilă pentru rambursarea cheltuielilor din Fondul Social European şi din fonduri de la bugetul de stat.

AM/OI responsabil va efectua verificări ulterioare asupra modului în care beneficiarii proiectelor finnaţate prin POSDRU 2007-2013 au respectat aceste reguli pentru atribuirea contractelor de achiziţie respective.

2. BAZA LEGALA

- Tratatul de instituirea Comunităţii Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu modificările şi completările ulterioare;

- Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii;

- Directiva 2004/17/CE din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale;

- Ordonanţa de Urgenţă nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr.34/2006;

- Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr.457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale;

- Ordonanţa Guvernului nr. 79 din 28 august 2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător;

- Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999;

- Regulamentul (CE) nr.213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, în ceea ce priveşte revizuirea CPV;

- Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intra sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivelor privind achiziţiile publice, publicată în Jurnalul

1 A se vedea: Tratatul privin instituirea Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare (documentul este dis-

ponibil pe site-ul http://eur-lex.europa.eu), Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intra sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivelor privind achiziţiile publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C179/2 din 1.08.2006 (documentul este disponibil şi pe site-ul www.fseromania.ro în secţiunea „Materiale infor-mative”, în limba engleză).


199

Oficial al Uniunii Europene C179/2 din 1.08.2006;- Ghidul COCOF 07/0037/02 pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute asupra cheltuielii

cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice;

- Prevederile ghidului solicitantului; - Prevederile contractului de finanţare a proiectului.

3. DEFINITII

În cadrul prezentei proceduri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Beneficiar4 - un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniul public sau privat, responsabil pentru iniţierea sau pentru iniţierea şi implementarea operaţiunilor. În contextul schemelor de ajutor în temeiul Articolului 87 din Tratat, beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private, care realizează un proiect individual si primesc ajutor public.

b) Partener naţional/transnaţional – un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniul public sau privat, care a încheiat cu beneficiarul un acord de parteneriat care cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor in implementarea proiectului.

b) Contract de finanţare – contract încheiat între AMPOSDRU/OI responsabil şi beneficiar prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile privind finanţarea şi implementarea unei operaţiuni selectate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

c) Achizitor – Beneficiarul sau partenerul naţional/transnaţional al acestuia care dobândeşte cu titlu definitiv sau temporar produse, servicii sau lucrări.

d) Operator economic – oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări - persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări;

e) Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică care are ca obiect:a. fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 din OUG nr.34/2006 sau

execuţia unei construcţii;b. fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 din

OUG nr.34/2006 sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;c. fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţii şi obiectivelor beneficiarului

POSDRU, în măsura în care acestea nu corespund prevederilor lit. a) şi b).Prin construcţie se înţelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau economică.

f) Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare. Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora este considerat contract de furnizare.

g) Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr. 2A şi 2B din OUG nr.34/2006. Contractul de achiziţie care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu titlu accesoriu, desfăşurarea unor activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr. 1 din OUG nr.34/2006, este considerat contract de servicii.

2 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare

Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, art.2. În conformitate cu art. 23 din OUG nr.64/2009, proiectele finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale pentru obiectivul convergenţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România, excepţie făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare teritorială.


200

Contractul de achiziţie publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de servicii este considerat: a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv; b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv.

h) Procedura de atribuire – Modalitatea prin care achizitorul atribuie contractul de achiziţie de produse, servicii sau lucrări şi care se alege în funcţie de valoarea estimată a contractului de achiziţie respectiv.

4. PRINCIPII SI REGULI

Pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, servicii sau lucrări finanţate prin POSDRU, achizitorul trebuie să respecte următoarele principii:5

Nediscriminarea şi tratamentul egal reprezintă asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale, prin stabilirea şi aplicarea, oricând pe parcursul atribuiri contractului respectiv, de reguli, cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici, inclusiv prin protejarea informaţiilor confidenţiale atunci când este cazul, pentru ca oricare dintre aceştia, să poată participa la atribuirea contractului şi să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi (furnizori, prestatori sau executanţi de lucrări).

Recunoaşterea reciprocă constă în acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state, precum şi a specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

Transparenţa înseamnă aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii şi lucrări.

Proporţionalitatea reprezintă asigurarea corelaţiei între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens, beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt stabilite cerinţe minime de calificare, acestea nu prezintă relevanţă şi/sau sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului atribuit.

Eficienţa utilizării fondurilor publice reprezintă atribuirea contractelor de achiziţie pe baze competiţionale şi utilizarea unor criterii pentru atribuirea contractelor care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de protecţie a mediului.

Asumarea răspunderii este determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparţialităţii şi independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, servicii sau lucrări finanţate prin POSDRU, achizitorul trebuie să respecte următoarele reguli6:3 A se vedea:

a) Tratatul privin instituirea Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare (documentul este disponibil pe site-ul http://eur-lex.europa.eu); b) Ordonanţa de Urgenţă nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publi-ce şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, art.2 (2);c) Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii; (de mutat pe pagina anterioara)d) Directiva 2004/17/CE din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale;e) OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;f) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr.1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.4 OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a


201

Evitarea conflictului de interesePe parcursul aplicării procedurilor de atribuire, achizitorul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.

Conflictul de interese reprezintă7:

- (i) situaţia în care interesele de natură patrimonială sau nepatrimonială (familială, emoţională, afinitate politică sau naţională) ale unei persoane fizice sau juridice implicate în procesul de utilizare a fondurilor comunitare afectează sau pot afecta în mod negativ capacitatea acesteia de a-şi exercita atribuţiile în mod obiectiv şi imparţial; - (ii) situaţia care influenţează sau este de natură să influenţeze capacitatea unui ofertant/contractor (precum şi a angajaţilor şi sub-contractorilor acestora) de a furniza o opinie profesională obiectivă şi imparţială, de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă achizitor, sau care conduce sau poate conduce la distorsionarea concurenţei în cadrul procedurii de atribuire.

Pe parcursul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului, achizitorul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale. În cazul în care constată apariţia unor astfel de situaţii, cum ar fi cele prevăzute la art. 66 - 70 din Ordonanţă şi/sau cele prevăzute la art.52 din Reg.Consiliului (CE, Euratom) nr.1605/2002, acesta are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare, anulare şi altele asemenea ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii pentru atribuirea contractului sau ale activităţilor care au legătură cu acestea.

Neretroactivitatea contractului Orice contract semnat în condiţiile acestei instrucţiuni începe să producă efecte din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Aceasta înseamnă că nici o plată nu poate fi efectuată şi nici un bun, serviciu sau lucrare nu poate fi furnizat, prestat sau executată anterior semnării contractului. Acelaşi principiu este aplicabil şi actelor adiţionale la aceste contracte.

5. REGULI DE BAZA PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE ACHIZITIE FINANTATE PRIN POSDRU

5.1. Publicitatea

Aplicarea principiului tratamentului egal şi nediscriminării implică asigurarea transparenţei procesului de atribuire a contractelor de achiziţie prin asigurarea, în beneficiul oricărui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate suficient astfel încât să se asigure competiţia între operatorii economici cu activitate în domeniu, care oferă în mod licit pe piată produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări. Asigurarea transparenţei presupune ca orice operator economic, potenţial ofertant în cadrul procedurii de atribuire, să aibă acces la o informare adecvată cu privire la contractul respectiv înainte ca acesta să fie atribuit, astfel încât acesta să aibă posibilitatea să-şi exprime interesul în obţinerea contractului respectiv .8

În acest sens, Achizitorul are obligaţia să publice un anunţ publicitar prin care este deschisă competiţia pentru atribuirea contractului.

Mijloace de publicitate care pot fi utilizate Achizitorul are dreptul să aleagă cel mai potrivit mijloc de publicitate a contractului respectiv.

contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, art.66-70;5 Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr.1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului

general al Comunităţilor Europene art.52. 6 A se vedea: Directivele 2004/18/CE din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achi-

ziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L 134/2004, p. 114 - 240, şi 2004/17/CE din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi servicii-lor poştale, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 134/2004, p. 1 - 113 (directivele sunt disponibile pe site-ul www.europa.eu), Comunicarea Comisiei 2006/C 179/02 privind interpretarea reglementărilor comunitare în cazul contractelor care nu intra sub incidenţa, totală sau parţială, a Directivei privind achiziţiile publice, publicat în Jurnalul Oficial al UE (document disponibil pe site-ul www.fseromania.ro la secţiunea „Materiale informative”),


202

Achizitorul poate publica un anunţ privind procedura de achiziţie utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziţie, utilizând unul dintre următoarele mijloace:- Internet - Internetul este considerat cel mai accesibil mijloc de realizare a publicităţii contractelor de achiziţie, în special

pentru IMM-urile care sunt în cautarea unor contracte mai mici sau pentru ofertanţii din alte State Membre. Acesta oferă o gamă largă de posibilităţi de publicitate a contractelor de achiziţie prin publicarea unui anunţ pe website-ul propriu al achizitorului sau pe portaluri web specializate pentru publicitatea unor astfel de contracte de achiziţie.

-Publicaţii naţionale - cotidiene cu acoperire naţională sau regională; publicaţii naţionale specializate în anunţuri pentru achiziţii publice (Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a);

- Publicaţii locale (ziare locale, jurnale municipale pentru anunţuri);- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene/TED.

Conţinutul minimal al anunţului publicitarAnunţul publicitar trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

− scurta descriere a obiectului contractului de achiziţie şi sursele de finanţare ale acestuia;− criteriul aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare;− dacă informaţiile privind achiziţia respectivă sunt disponibile pe Internet sau dacă pot fi obţinute în urma unei

solicitări adresate direct achizitorului;− invitaţia de a contacta achizitorul pentru informaţii suplimentare legate de contractul de achiziţie respectiv.

În cazul utilizării procedurii de prospectare a pieţei-studiu de piată, anunţul publicitar trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

− specificaţiile tehnice ale produselor, serviciilor sau lucrărilor ce fac obiectul contractului de achiziţie şi sursele de finanţare ale acestuia;

− adresa achizitorului unde operatorii economici interesaţi pot transmite ofertele de preţ, data şi ora limită.

5.2. Descrierea nediscriminatorie a obiectului contractului (specificaţiile tehnice)

Achizitorul are obligaţia să descrie obiectul contractului (specificaţiile tehnice) astfel încât să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa între operatorii economici.

Specificaţiile tehnice nu trebuie să cuprindă sau să indice o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

Definirea unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse este interzisă.

În mod excepţional se admite o astfel de indicaţie în situaţia în care o descriere suficient de precisă şi inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă şi numai însoţită de menţiunea „sau echivalent”.

Descrierea obiectului contractului trebuie să corespundă, atunci când este posibil, necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi9.

5.3 Estimarea valorii contractului de achiziţie

În vederea aplicării prevederilor prezentei proceduri, achizitorul are obligaţia să estimeze valoarea contractului de achiziţie de produse, servicii sau lucrări în conformitate cu Regulile pentru estimarea contractelor de achiziţie publică din Capitolului 2, Sectiunea a 2-a din OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

5.4 Accesul egal al operatorilor economici din toate Statele Membre

Achizitorul nu trebuie să impună condiţii discriminatorii directe sau indirecte potenţialilor ofertanţi din alte State Membre, cum ar fi cerinţa ca ofertanţii interesaţi de contractul de achiziţie respectiv să fie stabilit în acelaşi Stat Membru sau în regiunea în care se află localizat acesta. În cazul în care ofertanţilor li se solicită să transmită certificate, diplome sau alte înscrisuri, documentele furnizate din alte State Membre care oferă un nivel echivalent de garanţie, acestea trebuie acceptate în conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce a diplomelor, certificatelor şi altor documente formale de calificare.

7 A se vedea documentul CE “Instrument de lucru pentru utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune - Asigurarea accesibi-

lităţii şi nediscriminarea persoanelor cu disabilităţi”. (fişier disponibil în format electronic, în limba engleză, la adresa www.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative).


203

5.5. Stabilirea unui termen limită adecvat pentru primirea ofertelor

Termenele limită prevăzute pentru primirea ofertelor trebuie să fie suficient de mari, astfel încât să permită persoanelor interesate din alte State Membre să realizeze o analiză corespunzătoare şi să pregătească oferta.

Termenul limită pentru primirea ofertelor nu poate fi mai mic de:a) 15 zile calendaristice de la data publicării anunţurilor publicitare pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului de achiziţie este mai mare decât echivalentul in lei a 15.000 euro fără TVA;b) 5 zile calendaristice de la data publicării anunţurilor publicitare pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului de achiziţie este mai mică sau egală decât echivalentul in lei a 15.000 euro fără TVA.

Modul de calcul al termenului limită pentru transmiterea ofertelor

Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) teza II din Regulamentul Consiliului (CEE, Euroatom) nr.1182/71, privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor şi expirării termenelor, “Dacă un termen exprimat în zile, în săptămâni, în luni sau în ani se calculează din momentul în care intervine un eveniment sau se realizeaza acest act, ziua în cursul careia a avut loc acest eveniment sau se realizează acest act nu este luată în calculul termenului”.

Având în vedere cele de mai sus, achizitorul are obligaţia atunci când stabileste termenul limită pentru transmiterea ofertelor, menţionat în cadrul anunţului publicitar, să nu ia în calcul data transmiterii spre publicare a anunţului respectiv, astfel termenele limită menţionate anterior se vor stabili în funcţie de data publicării anunţului respectiv.

Achizitorul are dreptul să prelungească termenul limită pentru transmiterea ofertelor cu condiţia respectării de către acesta a regulilor privind publicitatea acestei măsuri.

5.6. Abordarea transparentă şi obiectivă

Toţii potenţialii ofertanţi, participanţi la procedură, trebuie să cunoască dinainte regulile aplicabile şi să fie încredinţaţi că aceste reguli sunt aplicate pentru toţi participanţii, în acelaşi mod.

Achizitorul are obligaţia să precizeze în solicitarea de oferte pentru achiziţia de produse, servicii sau lucrări criteriul aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare.

Atribuirea contractului se face celei mai bune oferte primite utilizând unul dintre următoarele criterii:

− fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic,

− fie, preţul cel mai scăzut.

În cazul criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, achizitorul poate stabili ca factori de evaluare a ofertelor, alături de preţ, şi factori care privesc nivelul calitativ, tehnic sau funcţional, cerinţe de mediu, raportul cost/eficienţă precum şi alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor. Factorii de evaluare a ofertelor trebuie să fie cuantificaţi astfel încât sa se asigure o evaluare obiectivă a ofertelor.

În cazul criteriului „preţul cel mai scăzut”, achizitorul are obligaţia să atribuie contractul respectiv operatorului economic care oferă preţul cel mai scăzut, în condiţiile în care oferta corespunde cerinţelor de natură tehnică şi cantitativă descrise în documentaţia pentru ofertanţi.

Decizia achizitorului de atribuire a contractului trebuie să fie luată în conformitate cu regulile stabilite la începutul procedurii şi să respecte întocmai principiile nediscriminării şi tratamentului egal.


204

6. PROCEDURI PENTRU EFECTUAREA ACHIZITIILOR

Achizitorul are obligaţia să atribuie contractul de achiziţie de produse, servicii sau lucrări necesar pentru implementarea proiectului finanţat prin POSDRU prin aplicarea procedurilor deschise:

a) procedura competitivăb) procedura de prospectare a pieţei - studiu al pieţei.

Procedurile deschise sunt proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie de produse, servicii sau lucrări la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă.

Achizitorul are dreptul să utilizeze procedura de prospectare a pieţei - studiu al pieţei, atunci când atribuie un contract de achiziţie de produse, servicii sau lucrări a cărui valoare, estimată conform capitolul 2, secţiunea a 2-a din Ordonanţă, fără TVA, este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 5.000 euro, acesta având obligaţia să aleagă cea mai bună ofertă care corespunde cerinţelor minime sau caracteristicile de natură tehnică a acestora descrise în specificaţiile tehnice.

Se interzice achizitorului să divizeze un contract în mai multe contracte de valoare mai mică în vederea încadrării acestora sub pragurile peste care este obligatorie aplicarea prevederilor Ordonanţei sau procedura competitivă.

Achizitorul are drepul să nu aplice procedurile deschise menţionate anterior în următoarele situaţii:a) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate,

contractul de achiziţie poate fi atribuit numai unui anumit operator economic; b) ca o măsură strict necesară pentru implementarea proiectului, determinată de evenimente imprevizibile şi care

nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a achizitorului; în acest caz, achizitorul nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat efectuarea achiziţiei;

c) atunci când este necesară achiziţionarea, de la furnizorul iniţial, a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune achizitorul în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere.

d) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

− atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;− lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de

contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru achizitor sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

− valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial şi pragul valoric pentru care era obligatorie aplicarea prevederilor Ordonanţei;

Etapele şi operaţiunile pe care achizitorul trebuie să le efectueze pentru atribuirea contractului de achiziţie prin procedurile deschise menţionate anterior sunt:

Etapa Operaţiunea

1. Evaluarea valorii contractului de achiziţie

Achizitorul are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie în conformitate cu Regulile pentru estimarea contractelor de achiziţie publică din Capitolului 2, Sectiunea a 2-a din OUG nr.34/2006.

În funcţie de valoarea estimată a contractului respectiv achizitorul are obligaţia să stabilească procedura aplicabilă pentru achiziţia de produse, servicii sau lucrări finanţate prin POSDRU conform prevederilor OUG nr.34/2006 sau a prezentei proceduri.

Valoarea estimată a contractului de achiziţie trebuie să fie determinată înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului publicitar.


205

Etapa Operaţiunea

2. Elaborarea documentaţiei pentru ofertanţi

Achizitorul are obligaţia să întocmească pentru fiecare contract de achiziţie de produse, servicii sau lucări o documentaţie pentru ofertanţi.

Achizitorul va elabora documentaţia pentru ofertanţi în care va preciza orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura potenţialilor operatori economici ofertanţi o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de efectuare a achiziţiei respective, inclusiv modul de soluţionare a contestaţiilor.

Documentaţia pentru ofertanţi va conţine cel puţin următoarele informaţii:- descrierea obiectului contractului de achiziţie (specificaţiile tehnice)1;- perioada minimă de valabilitate a ofertei; - termenul limită pentru primirea ofertei, locul unde se primesc ofertele;- criteriu de atribuire a contractului de achiziţie;-clauzele contractuale obligatorii, inclusiv condiţiile de actualizare/modificare a preţului contractului de achiziţie;- modalităţi de contestare a deciziei achizitorului şi de soluţionare a contestaţiei etc.

Perioada minimă de valabilitate a ofertei trebuie să permită achizitorului să semneze contractul cu operatorul economic ofertant a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare.

În cazul contractelor de achiziţie cu o valoare estimată mai mică decât echivalentul în lei a 5.000 euro, fără TVA, pentru care achizitorul decide să atribuie contractul de achiziţie celei mai bune oferte prin aplicarea procedurii de prospectare a pieţei - studiu al pieţei, documentaţia pentru ofertanţi se rezumă numai la descrierea obiectului contractului de achiziţie (specificaţiile tehnice).

3. Publicitatea contractului de achiziţie

Achizitorul are obligaţia să asigure publicitatea contractului conform prevederilor pct.5.1 de mai sus.

În cazul contractelor de achiziţie a căror valoarea estimată este mai mare decât echivalentul în lei a 15.000 euro, fără TVA, achizitorul are obligaţia să publice cel puţin 2 anunţuri privind achiziţia respectivă, din care cel puţin unul să fie publicat într-o publicaţie cu acoperire naţională.

În cazul contractelor de achiziţie a căror valoarea estimată este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 15.000 euro, fără TVA, achizitorul are obligaţia să publice cel puţin 2 anunţuri privind achiziţia respectivă, din care cel puţin unul să fie publicat într-o publicaţie cu acoperire regională sau locală.

În cazul contractelor de achiziţie a căror valoarea estimată este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 5.000 euro, fără TVA, pentru atribuirea căruia achizitorul alege să atribuie contractul de achiziţie celei mai bune oferte în urma aplicării procedurii de prospectare a pieţei – studiu de piată, acesta are obligaţia să publice anunţul privind achiziţia respectivă pe pagina de Internet proprie sau, în cazul în care achizitorul nu are pagină de Internet proprie, să publice un anunţ publicitar într-o publicaţie cu acoperire locală.


206

Etapa Operaţiunea

4. Stabilirea ofertei câştigătoare.

a) Atribuirea contractului de achiziţie prin procedura competitivăÎn situaţia în care achizitorul a precizat în anunţul publicitar faptul că operatorul economic are acces la documentaţia pentru ofertanţi prin transmiterea unei solicitari prin fax sau prin e-mail, atunci acesta are obligaţia să pună la operatorului economic cât mai repede posibil, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea acestuia.În situaţia în care operatorul economic interesat solicita clarificări privind documentaţia pentru ofertanţi, achizitorul are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.Achizitorul are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de întrebările aferente către toţi operatorii economici care au obţinut, în condiţiile prezentei proceduri, documentaţia pentru ofertanţi, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.Achizitorul are obligaţia să înregistreze ofertele în ordinea cronologică a primirii acestora.Achizitorul are obligaţia să evalueze numai ofertele înregistrate până la termenul limită de primire a ofertelor indicat în anunţul publicitar şi să atribuie contractul de achiziţie în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru ofertanţi.Achizitorul are obligaţia să întocmească un proces verbal prin care motivează atribuirea contractului de achiziţie în conformitate cu documentaţia pentru ofertanţi precum şi în cazul în care s-a decis anularea procedurii.Achizitorul poate să atribuie contractul de achiziţie respectiv şi în situaţia în care primeşte o singură ofertă cu condiţia ca aceasta să îndeplinească cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică descrise în documentaţia pentru ofertanţi, iar valoarea ofertei financiare, chiar dacă depaşeste valoarea estimata a contractului, nu depaseşte pragul valoric de aplicare a procedurii. Achizitorul poate să atribuie contractul de achiziţie respectiv şi în situaţia în care primeşte oferte a căror valori depăşesc valoarea estimată a contractului, cu condiţia ca acestea să îndeplinească cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică descrise în documentaţia pentru ofertanţi, iar valoarea ofertei financiare, chiar dacă depaşeste valoarea estimata a contractului, nu depaseşte pragul valoric de aplicare a procedurii. Achizitorul are obligaţia să informeze operatorii economici participanţi la procedura de atribuire asupra rezultatului procedurii. Informarea operatorilor economici se va face în scris utilizând orice mijloace de comunicare – fax, e-mail, servicii poştale.În situaţia în care operatorii economici participanţi la procedură contestă rezultatul procedurii, achizitorul are obligaţia să soluţioneze contestaţia respectivă în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru ofertanţi.Achizitorul are dreptul să anuleze procedura de achiziţie dacă se află într-una din următoarele situaţii:- niciuna dintre ofertele primite nu îndeplineşte cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică descrise în documentaţia pentru ofertanţi;- deşi sunt îndeplinite cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică descrise în documentaţia pentru ofertanţi, oferta financiară depaseşte pragul valoric estimat pentru contract pe baza căruia a fost aleasă procedura conform prezentei instrucţiuni. În cazul în care achizitorul decide să continue procedura de achiziţie în aceste condiţii, achizitorul trebuie să aibă grijă să nu depăşească pragurile valorice de aplicare a prevederilor OUG nr. 34/2006 sau ale prezentei proceduri.b) Atribuirea contractului prin procedura de prospectare a pieţei – studiu de piaţăPentru atribuirea contractului prin procedura de prospectare a pieţei – studiu de pieaţă, achizitorul are dreptul să utilizeze ofertele operatorilor economici existente pe paginile Web sau în cataloagele/pliantele/ofertele volante de preţuri, ca urmare a solicitării de oferte transmise unor operatori economici sau ca ofertele primite ca urmare a anunţului publicitar. În cazul în care achizitorul solicită oferte de preţuri unor operatori economici sau primeşte oferte de preţ ca urmare a anunţului publicitar, acesta are obligaţia să înregistreze ofertele în ordinea cronologică a primirii acestora.Achizitorul are obligaţia să atribuie contractul de achiziţie operatorului economic a cărui ofertă îndeplineşte cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică precizate în specificaţiile tehnice şi oferă cel mai bun preţ.

Achizitorul poate să atribuie contractul de achiziţie respectiv şi în situaţia în care primeşte oferte ale căror valori depăşesc valoarea estimată a contractului, cu condiţia ca acestea să îndeplinească cerinţele minime sau caracteristicile de natură tehnică descrise în specificaţiile tehnice, iar valoarea ofertei financiare, chiar dacă depaşeste valoarea estimata a contractului, nu depaseşte pragul valoric de aplicare a procedurii.

Achizitorul are obligaţia să informeze operatorii economici asupra rezultatului procedurii de prospectare a pieţei - studiu de piată, atunci când acesta este realizat pe baza ofertelor primite din partea operatorilor economici interesaţi, ca urmare a anunţului publicitar sau a solicitării de oferte.


207

Etapa Operaţiunea

5. Semnarea contractului de achiziţie

Achizitorul are obligaţia să semneze contractul de achiziţie cu operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul, în cazul în care a aplicat procedura competitivă, sau care a avut cel mai bun preţ, în cazul în care a aplicat procedura de prospectare a pieţei, cu respectarea prevederilor conţinutului ofertei sale şi a documentaţiei pentru ofertanţi.

Perioada de valabilitate a contractului de achiziţie trebuie să permită achizitorului implementarea activităţilor prevăzute în proiectul finanţat prin POSDRU, în conformitate graficul de implementare tehnico-financiară a proiectului din anexa 1 a contractului de finanţare. Contractul de achiziţie trebuie să precizeze datele de identificare ale părţilor semnatare, obiectul, valoarea şi durata contractului, condiţiile de modificare/actualizare a preţului contractului etc.

Se recomandă achizitorului să includă în contractul de achiziţie şi prevederi referitoare la condiţiile de livrare, montaj, punere în funcţiune, recepţie, standarde de calitate, service, garanţii etc. în conformitate cu prevederile legale.

Dacă ofertantul în favoarea căruia a fost atribuit contractul de achiziţie refuză semnarea contractului în termenii stabiliţi, achizitorul poate să încheie contractul de achiziţie respectiv cu ofertantul clasat pe locul următor sau poate relua procedura de achiziţie în aceleaşi condiţii.

În cazul achiziţiei de produse în care livrarea acestora se face într-o singură tranşă, achizitorul nu are obligaţia încheierii unui contract de achiziţie, fiind acceptate ca documente justificative adecvate factura şi documentele de recepţie a produselor respective.

1 A se vedea documentul CE “Instrument de lucru pentru utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune - Asigurarea accesibilităţii şi nediscriminarea persoanelor cu disabilităţi”. (fişier disponibil în format electronic, în limba engleză, la adresa www.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative).

7. DOSARUL ACHIZITIEI DE PRODUSE, SERVICII SAU LUCRARI

Achizitorul are obligaţia de a întocmi un dosar al achiziţiei pentru fiecare contract atribuit conform prezentei proceduri.

Dosarul achiziţiei trebuie să cuprindă documentele întocmite şi/sau primite de achizitor în cadrul procedurii după cum urmează:

1. Nota privind determinarea valorii estimate a contractului – modelul 1.1; 2. Documentaţia pentru ofertanţi (descrierea obiectului contractului - specificaţiile tehnice; perioada minimă de

valabilitate a ofertei; criteriul de atribuire a contractului de achiziţie; clauzele contractuale obligatorii, inclusiv condiţile de actualizare/modificare a preţului contractului de achiziţie; modalităţile de contestare a deciziei achizitorului şi de soluţionare a contestaţiei etc) – modelul 1.2;

3. Dovada publicării anunţurilor publicitare pentru achiziţia respectivă;4. Solicitările privind documentaţia pentru ofertanţi sau de clarificare primite din partea operatorilor economici şi

răspunsurile aferente;5. Ofertele primite în cadrul procedurii de achiziţie;6. Dacă este cazul, studiul de piaţă realizat împreună cu cataloagele/ofertele volante de preţuri, ofertele primite,

extrasele de pe paginile Web utilizate etc;7. Procesul-verbal de selectare a ofertei câştigătoare sau de anulare a procedurii deschise;8. Scrisoarea de informare a operatorilor economici ofertanţi asupra rezultatului procedurii, dacă este cazul;9. Eventualele contestaţii înregistrate şi modul de soluţionare a acestora de către achizitor;10. Contractul de achiziţie de produse, servicii sau lucrări, semnat de părţi sau factura, după caz; 11. Documentul de recepţie a produselor, serviciilor sau lucrărilor care au făcut obiectul achiziţiei.


208

8. MODIFICAREA CONTRACTULUI

Derularea şi finalizarea contractului sau documentul justificativ al achiziţiei trebuie să se încadreze în perioada de implementare a contractului de finanţare, în limitele bugetare stabilite.

Modificarea contractelor de achiziţii încheiate de achizitor este permisă cu respectarea următoarelor condiţii:− Modificările contractului pot fi făcute doar în perioada de execuţie a contractului;− Scopul actului adiţional trebuie să fie strâns legat de obiectul contractului iniţial;− Prin actul adiţional nu se pot face modificari ale contractelor care determină modificări ale descrierii produselor/

serviciilor/lucrărilor respective sau să conducă la depăşirea pragului valoric pentru care era obligatorie aplicarea prevederilor OUG nr.34/2006 sau ale prezentei proceduri;

− Orice modificare care prelungeşte durata de execuţie a contractului trebuie făcută astfel încât implementarea şi plăţile finale să poată fi realizate înaintea expirării contractului de finanţare încheiat cu AM/OI responsabil.

9. RECEPTIA PRODUSELOR, SERVICIILOR SAU LUCRARILOR CARE AU FACUT OBIECTUL ACHIZITIEI

Achiziţia se consideră efectuată odată cu recepţia produselor, serviciilor sau lucrărilor furnizate, prestate sau executate şi semnarea documentului constatator privind recepţia acestora.

Recepţia reprezintă operaţiunea prin care Beneficiarul/Partenerul naţional îşi exprimă acceptarea faţă de produsele, serviciile sau lucrările care au făcut obiectul achiziţiei şi pe baza căreia efectuează plata.


209

MODELE RECOMANDATE PENTRU A FI UTILIZATE IN PROCESUL DE ACHIZITIE

Model 1.1– Modelul notei privind estimarea valorii contractului de achiziţie

Notă privind estimarea valorii contractului de achiziţie10

Beneficiar:Titlul proiectului POSDRU :ID proiect POSDRU:Linia de finanţare:Denumirea contractului de achiziţie:Obiectul contractului de achiziţie:Cod CPV11:

Evaluarea contractului de achiziţie de produse/servicii/lucrări se realizează în conformitate cu regulile privind estimarea valorii contractelor de achiziţie publică prevăzute în OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Nr.crt.Descrierea produsului/

serviciului/ lucrăriiCantitate

Preţul estimat/Valoarea tarifului mediu lunar/Costul estimat pe categorii de lucrării (fără TVA)

Total

Total lei, fără TVATotal euro (curs euro ………. din data……..), fără TVA

(numele, prenumele şifuncţia reprezentantului legal)(semnătura autorizată şi stampilă)

L.S.

Data ………………………

10 Se calculează în conformitate cu prevederile Capitolului 2, Sectiunea a 2-a din OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare11 Regulamentul (CE) nr.213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului

European şi al Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, în ceea ce priveşte revizuirea CPV.


210

Model 1.2 - Modelul documentaţiei pentru ofertanţi

DOCUMENTAŢIA PENTRU OFERTANŢIPENTRU ACHIZIŢIA „„…………………………………………

(Denumirea contractului de achiziţie)

Achizitor3:Titlul proiectului POSDRU :

ID proiect POSDRU:Calitatea achizitorului în cadrul proiectului Beneficiar/Partener al ………….(numele beneficiarului)

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Achizitor:Denumire: ……………………………… Adresă: str. ……….nr………, cod poştal: ………, Localitate:……………….., Ţara: …………….Persoană de contact:

…………………………… Telefon: …………………………..

E-mail: …………………. Fax: ……………………………….Adresă de internet: …………………….

1.2. a) Termen limită de depunere a ofertelor (data şi ora): b) Adresa unde se primesc ofertele:

Orice ofertă primită după termenul limită de depunere a ofertelor stabilită în documentaţia pentru ofertanţi sau la o altă adresă decât cea indicată mai sus nu va fi evaluată de achizitor, acestea fiind păstrate la sediul achizitorului, nedeschise.

2. OBIECTUL CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE

2.1. Descriere

2.1.1. Denumirea contractului de achiziţie:Titlu: …………………………………………………………………………………………..

2.1.2. Descriere produselor / serviciilor / lucrărilor ce vor fi achiziţionate

<descrierea va conţine cerinţele minime, prescripţiile, caracteristicile de natură tehnică care permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie prezentat, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii achizitorului pentru implementarea proiectului finanţat prin POSDRU>

2.1.3. Denumire contract şi locaţia lucrării, locul de livrare sau prestare

(a) Lucrări (b) Produse (c) Servicii

Execuţie Proiectare şi execuţie Realizare prin orice mijloace corespunzătoare cerinţelor specificate de achizitor

Cumpărare Leasing Închiriere Cumpărare în rate

Categoria serviciului 4:

2A

2B

Principala locaţie a lucrării :_______________________

_______________________

Principalul loc de livrare:

_____________________

Principalul loc de prestare:

................................


211

2.1.4. Durata contractului de achiziţie ………… luni de la data semnării contractului de ambele părţi

3. INFORMAŢII DETALIATE ŞI COMPLETE CU PRIVIRE LA CRITERIUL APLICAT PENTRU STABILIREA OFERTEI CÂŞTIGĂTOARE

Preţul cel mai scăzut

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic

În cazul aplicării criteriului „Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” vor fi utilizaţi următorii factori de evaluare:

4. PREZENTAREA OFERTEI

4.1. Limba de redactare a ofertei

Limba română

4.2. Moneda în care este exprimat preţul contractului

Lei

4.3. Perioada minimă de valabilitate a ofertei

Până la: ....................

4.4. Modul de prezentare a ofertei (tehnic şi financiar)

• Se vor preciza documentele obligatorii pe care trebuie să le prezinte operatorul economic participant la procedură în aşa fel încât informaţiile furnizate în ofertă să permită identificarea cu uşurinţă a corespondenţei cu specificaţiile tehnice minime din descrierea obiectului contractului (specificaţiile tehnice).

•• Se vor preciza documentele obligatorii pe care trebuie să le prezinte operatorul

economic participant la procedură astfel încât să permită determinarea elementelor de cost ce formează oferta şi calcularea corespunzătoare a punctajului aferent acesteia.

•• Se vor preciza termenele de plată precum şi orice alte elemente necesare

elaborării ofertei. •• Se precizează adresa achizitorului unde se primesc ofertele, data şi ora limită

pentru depunerea ofertei, respectiv ziua/luna/anul - ora limită. • Se precizează modul de prezentare a ofertelor.

În situaţia în care criteriul de atribuire este “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, elementele ofertei se vor prezenta detaliat şi complet în corelaţie cu factorii de evaluare descrişi prin algoritmul de calcul.

3 Poate fi Beneficiarul contractului de finanţare prin POSDRU sau Partenerul acestuia4 Conform Anexelor IIA şi IIB din O.U.G. nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare


212

4.5. Posibilitatea retragerii sau modificării ofertei

Se precizează condiţiile de modificare şi/sau de retragere a ofertei în corelaţie cu data limită de depunere a ofertei. Se precizează împrejurările în care ofertele sunt declarate întârziate şi prin urmare respinse (depunere la altă adresă/depunere după data/ora limită).

4.6. Informaţii referitoare la termenele pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/ execuţia lucrărilor

Se vor preciza informaţii referitoare la termenele pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/ execuţia lucrărilor.

4.7 Modalităţi de contestare a deciziei achizitorului de atribuire a contractului de achiziţie şi de soluţionare a contestaţiei

Se vor preciza informaţii referitoare la modalităţile de contestare a procedurii şi de soluţionare a acestora.

4.8 Clauzele contractuale obligatorii, inclusiv condiţiile de actualizare/ modificare a preţului contractului de achiziţie

Se vor preciza clauzele contractuale obligatorii, condiţiile de actualizare a preţului contractului.

5. Descrierea obiectului contractului (specificaţiile tehnice)

Obiectul contractului (specificaţiile tehnice) trebuie descris astfel încât să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa între operatorii economici.

Specificaţiile tehnice nu trebuie să cuprindă sau să indice o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

Definirea unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse este interzisă.

În mod excepţional se admite o astfel de indicaţie în situaţia în care o descriere suficient de precisă şi inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă şi numai însoţită de menţiunea „sau echivalent”.

Descrierea obiectului contractului trebuie să corespundă, atunci când este posibil, necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.11

9 A se vedea documentul CE “Instrument de lucru pentru utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune - Asigurarea accesibilităţii şi nedis-

criminarea persoanelor cu disabilităţi”. (fişier disponibil în format electronic, în limba engleză, la adresa www.fseromania.ro, secţiunea Materiale informative).


213

Model 1.3 – Proces-verbal de selectare a ofertei câştigătoare

Achizitor…………………..………………..

Procesul-verbal de selectare a ofertei câştigătoare

Nr. ........ din data ................ Încheiat astăzi data de mai sus, în vederea atribuirii contractului de achiziţie …………………. (denumirea

contractului) având ca obiect .......................................... cod CPV: ............................, contract finanţat în cadrul proiectului „................................................................................ din FSE prin POSDRU.

Procedura de selectare a ofertelor se realizează în conformitate cu Instrucţiunea AMPOSDRU nr…….. din data……………..

Până la data limită de primire a ofertelor au fost înregistrate un număr de ……oferte după cum urmează:1………………………………………nr.înreg………………………..2………………………………………nr.înreg………………………..3………………………………………nr.înreg………………………..

Toate ofertele primite au fost evaluate din punct de vedere al cerinţelor minime, prescripţiilor, caracteristicilor de natură tehnică stabilite prin documentaţia pentru ofertanţi transmisă operatorilor economici. Următoarele oferte nu îndeplinesc cerinţele minime, prescripţiile, caracteristicile de natură tehnică şi sunt declarate oferte necorespunzătoare:

Nr.crt.

Denumire ofertant Motivele pentru care oferta nu corespunde cerinţelor minime

1.2.

Pentru ofertele care au îndeplinit cerinţele minime, prescripţiile, caracteristicile de natură tehnică etc descrise în documentaţia elaborată pentru achiziţia …………….. s-a aplicat criteriul de atribuire :………………………………… În urma aplicării criteriului de atribuire a rezultat următoarea situaţie:

Nr. crt.

Denumire ofertant Pretul ofertatlei, fără TVA

Ierarhie

1. 12. 23. 3

În conformitate cu prevederile documentaţiei pentru ofertanţi elaborată pentru achiziţia ................................... (denumirea achiziţiei) oferta selectată şi declarată căştigătoare este oferta depusă de ................................................... , cu sediul în ......................................................... pentru preţul oferit de ....................... lei, fără TVA. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal în 2 exemplare.

(numele, prenumele şifuncţia reprezentantului legal)(semnătura autorizată şi strampilă)

L.S.


214

Model 1.4 - Modelul procesului-verbal de recepţie a serviciilor

Achizitor …………………..………………..


L.S.

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE A SERVICIILORNr. ........ din ................

................. (denumirea serviciilor), prestate în cadrul contractului de servicii de ………………..nr. ....... din data ..........,

încheiat între ..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Prestator, finanţat din Fondul Social European şi bugetul de stat prin POSDRU 2007-2013 şi din fonduri proprii, în cadrul contractului de finanţare nr……………………………..

Comisia de recepţie constituită prin Decizia nr…….…..din data …..………. a …………………….. (funcţia reprezentantului legal al Beneficiarului) a procedat astăzi....................... (data) la recepţia serviciilor ce au făcut obiectul contractului de servicii menţionat mai sus, având o valoare de ………….. lei la care se adaugă ………………. lei TVA şi a fost formată din: (nume şi prenume)............................................................................................................................................................

La recepţia serviciilor a participat din partea Prestatorului ………………………….…..(nume şi prenume) în calitate de reprezentant legal al ………………………………………….. (denumirea prestatorului).

Comisia de recepţie constată şi consemnează că serviciile care au făcut obiectul contractului au fost prestate de Prestator cu respectarea cerinţelor, exigenţelor, cantitătilor şi în graficul de timp prevăzute în contractul de servicii.

De asemenea, comisia de recepţie constată că Prestatorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat între părţi.

Valoarea serviciilor prestate este de ………………….. lei la care se adaugă TVA ……….. lei şi corespunde cu preţul înscris în contractul de servicii încheiat între părţi.

Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare.


Comisia de recepţie (numele, prenumele şi semnatura) (numele, prenumele,funcţia si............................................................... semnatura reprezentantului legal)............................................................... L.S.


215

Model 1.5 - Modelul procesului-verbal de recepţie a produselor

Achizitor …………………..………………..

(numele, prenumele şifuncţia reprezentantului legal)(semnătura autorizată)

L.S.

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE A PRODUSELORNr. ........ din ................

………………….. furnizate în cadrul contractului de furnizare nr. ....... din data ..........,

încheiat între ..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Furnizor, finanţat din Fondul Social European, Bugetul de stat şi din fonduri proprii, prin POSDRU 2007-2013, în cadrul contractului de finanţare nr…………………………….. Comisia de recepţie, constituita prin Decizia nr…….. din data …………. a (functia reprezentantului legal si numele Beneficiarului)…………………….. a procedat astăzi (data) ................. la recepţia produselor ce au făcut obiectul contractului de furnizare menţionat mai sus, având o valoare de ………….. lei la care se adaugă ……………. lei TVA, şi a fost formată din: (nume şi prenume)............................................................................................................................................................La recepţia produselor a participat …………..(numele şi prenumele) în calitate de reprezentant legal al (denumirea Funizorului)…………………………………………..

Comisia de recepţie constată că urmatoarele produsele furnizate în cadrul contractului respectă cerinţele de calitate, cantitate, caracteristicile corespund cu cele prevăzute în contract şi au fost livrate conform graficului de timp prevăzut dupa cum urmeaza:

Nr. crt. Denumire produs Caracteristici UM Pret/UMfara TVA

Cantitatea Pret total fara TVA

0 1 2 3 4 5 6=4x512…TOTAL ∑ col.6

Valoarea totală a produselor furnizate este de ………………….. lei la care se adaugă TVA ………………….. lei şi corespunde cu preţul înscris în contractul de furnizare încheiat între părţi

De asemenea, comisia constată că Furnizorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat între părţi. Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare, din care ……. pentru Beneficiar şi unul pentru Furnizor.

Achizitor, Prestator,…………………………………….. ………………………………………

Comisia de recepţie (numele, prenumele şi semnatura) (numele, prenumele,funcţia si............................................................... semnatura reprezentantului legal).............................................................. L.S.


Model 1.6 - Modelul procesului-verbal de recepţie a lucrărilor

Achizitor …………………..………………..


L.S.

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR12

Nr. ........ din ................

privind lucrarea ....................................................................................................,

executată în cadrul contractului nr. ....... din .........., încheiat între..........................., în calitate de Beneficiar, şi …………………. , în calitate de Executant, finanţat din Fondul Social European, Bugetul de stat şi din fonduri proprii, prin POSDRU 2007-2013, în cadrul contractului de finanţare nr........................................ pentru lucrările de ……………………….……………………………………

1. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr. ................, eliberată de Primăria........................... la .............................., cu valabilitate până la .............................. . 2. Comisia de recepţie constituita prin Decizia nr…….. din data ………….a (functia reprezentantului legal al Beneficiarului ……………), şi-a desfăşurat activitatea în intervalul .................., fiind formată din: .............................................................................. (nume şi prenume) .............................................................................. 3. Au mai participat la recepţie:

.............................................................................. (nume şi prenume) (calitatea) 4. Constatările comisiei de recepţie: 4.1. Din documentaţia scrisă şi desenată necesară a fi prezentată au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse în lista anexă nr. 1. 4.2. Cantităţile de lucrări cuprinse în lista anexă nr. 2 nu au fost executate. 4.3. Lucrările cuprinse în lista anexă nr. 3 nu respectă prevederile proiectului. 4.4. Valoarea declarată a lucrării este de ……........ lei la care se adaugă TVA ……….. lei.. 5. Comisia de recepţie, în urma constatărilor făcute, propune:................................................................................................................................. 6. Comisia de recepţie motivează propunerea făcută prin:................................................................................................................................. 7. Comisia de recepţie recomandă următoarele:................................................................................................................................. 8. Prezentul proces-verbal, conţinând ............. file şi .......... anexe numerotate, cu un total de ............... file, a fost încheiat astăzi ............. la .................... în ....... exemplare, din care ……. pentru Beneficiar şi unul pentru Executant.

Comisia de recepţie : Numele şi prenumele Specialişti : Numele şi prenumele Preşedinte: ..................... ............................ Membri: ......................... ............................

12 Procedura de organizare şi efectuare a recepţiei lucrărilor, inclusiv formularul prezentat în această anexă, se regăseşte în

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.273/1994.

216


217

Manualul Beneficiarului - Ghid determinare corectii financiare - achizitii publice

218

I. INTRODUCERE

Acest document stabileşte liniile directoare pentru corecţiile financiare care vor fi puse în practică în ceea ce priveşte neregulile în aplicarea regulamentelor de achiziţie publică ale Comunităţii pentru contracte co-finanţate prin Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune în perioada de programare 2000 – 2006 şi 2007 – 2013.

În momentul în care serviciile Comisiei detectează astfel de nereguli în decursul auditului, acestea trebuie să determine suma corecţiei financiare aplicabile. Dacă, atunci când Comisia propune o corecţie, Statele Membre nu sunt de acord să facă această corecţie conform art. 39(1) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau cu art. 98 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006, corecţia este făcută prin decizia Comisiei conform art. 39, paragraful 3 din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau art.99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006. Aceste linii directoare sunt menite să ajute serviciile Comisiei să menţină o abordare comună privind aceste nereguli.

Autorităţile de control ale Statelor Membre pot, de asemenea, să descopere nereguli de acelaşi tip în timpul controlului pe care îl efectuează. În acest caz, acestora li se cere să facă corecţiile necesare conform art. 39, paragraful 1 din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau art.98 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Autorităţilor competente din Statele Membre li se recomandă să aplice aceleaşi criterii şi taxe când corectează neregulile descoperite de către propriile servicii în timpul verificărilor şi auditurilor conform art. 4 si art. 10 din Reg. 438/2001 şi art. 60b şi 62 (1a, 1b) din Reg. 1082/2006 în afară de cazul în care acestea aplică standarde şi mai stricte.

Cazurile descrise în tabelul din Anexă reprezintă tipuri de situaţii cel mai frecvent întâlnite. Aceloraşi principii ar trebui să se supună şi alte cazuri, neprezentate în tabel. Sumele şi taxele ţin cont de regulamentele relevante ale Comunităţii şi de documentele îndrumătoare în legătură cu corecţiile financiare, în special de:

Directivele Comunităţii în legătură cu coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor publice:

92/50/CEE – contracte de servicii publice,

93/36/CEE – contracte publice de furnizare echipamente,

93/37/CEE – contracte de lucrări publice, 93/38/CEE – contracte publice în sectoarele de apă, energie, transport şi comunicaţii, 98/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 pentru îmbunătăţirea Directivei 93/38/CEE care coordonează procedurile de achiziţie a entităţilor care operează în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

97/52/CE din 13 octombrie 1997 pentru îmbunătăţirea Directivei 92/36/CEE şi 93/37/CEE,

92/13CEE – remedieri în legătură cu procedurile de achiziţie a entităţilor care activează în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

89/665/CEE – revizuirea procedurilor pentru atribuirea contractelor publice de furnizare echipamente şi de lucrări,

2004/17/CEE – contracte publice în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

2004/18/CEE – contracte de lucrări publice, contracte publice de furnizare echipamente şi contracte de servicii publice,

2005/51/CE – îmbunătăţirea Anexei XX a Directivei 2004/17/CE şi a Anexei VIII a Directivei 2004/18/CEE,

Directiva Comisiei 2001/78/CE din 13 septembrie 2001 cu privire la utilizarea formelor standard în publicarea anunţului de contract public,

şi

Regulamentul (CE) Nr. 1564/2005 care stabileşte forme standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul legal al procedurilor de achiziţie publică în conformitate cu Directiva 2004/17/CE şi 2004/18/CE13,1 Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii şi Directiva nr.

2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale au fost transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv legislaţia secundară sub-secventă .


219

Decizia 2005/15/CE cu privire la regulile detaliate pentru aplicarea procedurii prevăzute în art. 30 al Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European şi Consiliului care coordonează procedurile de achiziţie a entităţilor care operează în sectorul de apă, energie, transport şi servicii poştale (7.1.2005), regulile şi principiile Tratatului, în ceea ce priveşte în special libera circulaţie a mărfurilor (art. 28 a Tratatului CE), dreptul de stabilire (art. 43), libera furnizare a serviciilor (art.49), tratarea nediscriminatorie şi egală, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă.

Conform art. 12 al regulamentului (CE) Nr. 1260/1999, operaţiunile finanţate din Fonduri trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului, cu instrumentele adoptate conform acestuia şi cu politicile Comunităţii, inclusiv câştigarea contractelor publice. Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 9, paragrafele 2 şi 5 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Articolul 1(2) din Regulamentului Consiliului (CE, Euratom) Nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 cu privire la protejarea intereselor financiare ale Comunităţii Europene afirmă: „Neregulă1 ar trebui să însemne orice încălcare a unei prevederi a legii Comunităţii care rezultă dintr-o faptă sau o omisiune a unui operator economic, care are sau ar trebui să aibă efectul prejudicierii bugetului general al Comunităţii sau al bugetelor administrate de ei., oricare dintre acestea prin reducerea sau pierderea venitului rezultat din resursele proprii colectate direct în numele Comunităţii sau dintr-un item nejustificat al cheltuielii.”

Articolul 39(1) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/99 prevede că: „Statele Membre trebuie să efectueze corecţiile financiare cerute în legătură cu neregula individuală sau sistemică. Corecţiile făcute constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei Comunităţii.” Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 98, paragraful 2, din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006. Conform art. 39, paragrafele 2 şi 3, dacă Statele Membre nu fac corecţiile financiare necesare, Comisia poate decide să efectueze ea însăşi corecţiile financiare cerute prin anularea totală sau parţială a contribuţiei din fondurile de asistenţă financiară respective. Pentru a determina valoarea unei corecţii, Comisia ţine cont, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, de tipul neregulii sau schimbarea şi extinderea şi implicaţiile financiare ale lipsurilor găsite în sistemele de management şi control ale Statelor Membre. Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Conform art. 4 din Regulamentul (CE) Nr. 448/2001,

„1. Valoarea corecţiilor financiare făcute de către Comisie conform art. 39(3) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 pentru nereguli individuale sau sistemice ar trebui evaluată oriunde este posibil şi aplicabilă pe baza dosarelor individuale şi să fie egală cu valoarea cheltuielii greşit solicitate din Fonduri, având în vedere principiul proporţionalităţii.”

2. Când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice în mod precis suma cheltuielii aferente neregulii sau când ar fi disproporţionat să se anuleze în întregime această cheltuiala şi Comisia, prin urmare, pune bazele corecţiilor sale financiare prin extrapolare sau o rată exactă, ar trebui să se procedeze în felul următor:

(a) în cazul extrapolării, ar trebui să se folosească un exemplu reprezentativ al tranzacţiilor cu aceleaşi caracteristici;

(b) în cazul unei rate exacte, ar trebui să se evalueze importanţa încălcării regulilor , a gradului şi a implicaţiilor financiare ale neregulii stabilite.”

Prevederi identice au fost adoptate pentru Fondul de Coeziune pentru perioada de programare 2000 – 2006 (vezi art. H (2) Anexa II din Regulamentul (CE) Nr. 1164/94 şi Regulamentul (CE) Nr. 1386/2002 şi art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006 pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Linii directoare privind principiile şi criteriile care vor fi aplicate de către departamentele Comisiei în determinarea corecţiilor financiare conform art. 39(3) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 au fost adoptate prin Decizia Comisiei C/2001/476.

Aceleaşi principii au fost adoptate pentru Fondul de Coeziune prin Decizia Comisiei C/2002/2871.

Conform acestor principii,

„Scopul corecţiilor financiare este de a îndrepta o situaţie, astfel încât 100% din costurile declarate pentru co-finanţare din Fondurile Structurale sunt în conformitate cu regulamentele aplicabile la nivel naţional şi al UE.”

„Valoarea corecţiei financiare va fi evaluată oriunde este posibil pe baza dosarelor individuale şi va fi egală cu suma


220

cheltuielii pe nedrept achitată din Fonduri. Corecţiile cuantificate specific pe fiecare operaţie individuală implicată nu sunt întotdeauna posibile şi practicabile sau poate fi disproporţionat să se anuleze întreaga cheltuială în discuţie. În asemenea cazuri, Comisia trebuie să determine corecţii pe baza extrapolării sau a ratei exacte.”

În plus, conform liniilor directoare:

Când corecţia financiară „nu este cuantificabilă deoarece este supusă mai multor variabile sau este neclară, ratele fixe trebuie aplicate.”

„Corecţiile prin rată exactă sunt determinate în concordanţă cu gravitatea fiecărei nerespectări şi cu implicaţiile financiare ale neregulii.”

Valorile şi ratele corecţiilor financiare stabilite în tabelul din Anexă sunt aplicate cazurilor individuale de nereguli datorate neconformării cu regulile privind achiziţia publică. Acolo unde neregulile sistemice sau repetate sunt descoperite în aplicarea regulilor de achiziţie publică, corecţiile financiare prin rată exactă sau extrapolare ( în sensul art. 4 din Regulamentul Nr. 448/2001 sau al art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006) pot fi făcute tuturor operaţiilor şi/sau programelor afectate de nereguli.

Sumele şi taxele corecţiilor financiare stabilite în tabelul din Anexă pot fi ridicate acolo unde cereri de plată neconforme sunt prezentate Comisiei după data la care aceasta din urmă a informat explicit Statele Membre, printr-o opinie întemeiată bazată pe art.226 al Tratatului, despre o încălcare a regulamentelor de achiziţie publică.

II. CONTRACTE SUPUSE DIRECTIVELOR DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ ALE UE

Nr. Neregulă Descrierea neregulii Corecţie recomandată ( Nota Nr. 1)

1. Neconformarea cu procedurile de publicitate

Contractul a fost atribuit fără a se conforma cu cerinţele privind publicitatea stabilite în Directivele de Achiziţie Publică ale CE, cu excepţia cazurilor din punctul 2 de mai jos. Aceasta este o desconsiderare flagrantă a uneia dintre condiţiile pentru co-finanţare ale Comunităţii.

100% din valoarea contractului implicat

2. Neconformarea cu procedurile de publicitate

Contractul a fost atribuit fără a se conforma cu cerinţele privind publicitatea stabilite în Directivele de Achiziţie Publică CE, dar i s-a făcut publicitate într-o oarecare măsură, astfel încât să permită operatorilor economici din alte State Membre să aibă acces la acesta.


3.

Atribuirea contractelor fără competiţie, în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau de absenţa unei circumstanţe neprevăzute pentru lucrări complementare şi servicii sau pentru furnizare echipamente.

(Nota Nr.2)

Contractul principal a fost atribuit în concordanţă cu Directivele de Achiziţie Publică ale CE, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (formalizate sau nu în scris), atribuite fără a se conforma cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică, şi anume cu acelea privind procedurile negociate fără publicare, din motive de urgenţă extremă cauzate de evenimente neprervăzute sau pentru atribuirea de servicii, lucrări sau echipamente suplimentare.

100% din valoarea contractului implicat.

În cazurile în care totalul contractelor suplimentare (formalizate sau nu în scris) atribuite fără a se conforma cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică nu depăşesc pragurile Directivelor şi 50% din valoarea contractului original, corecţiile pot fi reduse la la 25%.


221

4.

Lucrări sau servicii adiţionale care depăşesc limita stabilită de Directivele prevăzute în circumstanţe neprevăzute.(Nota Nr. 2)

Contractul principal a fost căştigat în concordanţă cu prevederile Directivelor CE, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare care depăşesc valoarea contractului original cu mai mult de 50%.

Lucrările adiţionale în sine nu constituie o lucrare separată în sensul art. 1(c) al Directivei 93/37 sau al art. 1(2) (a) şi 2(b) din Directiva 2004/18 sau un serviciu separat în sensul art. 1(a) al Directivei 92/50 sau al art. 1(2) şi 2(d) din Directiva 2004/18.

În cazurile în care lucrările sau serviciile adiţionale depăşesc pragurile Directivelor constituie o lucrare sau un serviciu separat, este necesar să se ţină cont de valoare agregată a tuturor lucrărilor sau serviciilor cu scopul aplicării Directivelor de Achiziţie Publică.

Când lucrările sau serviciile adiţionale constituie o lucrare sau serviciu separat şi depăşesc pragurile stabilite de către Directive, se aplică punctul 1 menţionat mai sus.

Când lucrările sau serviciile adiţionale constituie o lucrare sau serviciu separat, dar nu depăşesc pragurile stabilite de către Directive, se aplică punctul 21 de mai jos.

100% din valoarea care depăşeşte 50% din valoarea contractului original.

5.

Nedeclararea tuturor criteriilor de selecţie şi de atribuire a contractelor în documentele sau notificările de licitaţie.

Contractul a fost atribuit în conformitate cu regulile de publicitate ale Directivelor de Achiziţie Publică, dar în documentele de licitaţie sau în anunţul de licitaţie nu au fost expuse toate criteriile de selecţie şi/sau criteriile de atribuire nu au fost suficient descrise.

25%din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 10% sau 5%, în funcţie de gravitate.

6.Aplicarea unui criteriu ilegal de selecţie a contractului

Contractul a fost atribuit aplicând criterii de selecţie a contractului ilegale (de ex. folosirea unui criteriu de selecţie pentru atribuirea contractului, neconformarea cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă în anunţul de licitaţie sau documentele de licitaţie sau aplicarea criteriilor de atribuire a unui contract în mod incorect şi/sau nediscriminatoriu).

25% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 10% sau 5%, funcţie de gravitate

7.

Selectare ilegală şi/sau criterii de atribuire a contractului stabilite în procedura de licitaţie.

În cazurile în care anumiţi operatori au fost împiedicaţi/înlăturaţi de la licitaţie din cauza restricţiilor nelegitime stabilite în anunţul de licitaţie sau în documentele de licitaţie (de ex. obligaţia de a avea deja o instituţie sau o reprezentanţă în ţară sau regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi favorizează un singur operator sau deţinerea de experienţă în regiune, etc.)

25% din valoarea contractului.

(o corecţie financiară în proporţie de 100% a valorii contractului poate fi aplicată în cele mai grave cazuri, unde există o intenţie deliberată de a exclude anumiţi licitanţi.)

8.Determinarea insuficientă sau dicriminatorie a obiectuluicontractului.

Descrierea în documentele de licitaţie sau în anunţul de licitaţie este discriminatorie sau insuficientă pentru ca licitanţii să determine obiectulcontractului sau pentru ca autorităţile contractante să atribuie contractul.

25% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 10% sau 5%, funcţie de gravitate.


222

9. Negocierea în timpul procedurii de atribuire

Contractul a fost atribuit prin procedură deschisă sau restrânsă, dar autorităţile contractante au negociat cu licitanţii în timpul procedurii de atribuire, cu excepţia discuţiilor care doar intenţionau să clarifice sau să completeze conţinutul ofertelor lor sau să specifice obligaţiile autorităţilor contractante.


10

Reducerea obiectivului contractului

(Nota Nr. 2)

Contractul a fost atribuit în conformitate cu Directivele de Achiziţie Publică, dar a fost urmat de o reducere a obiectivului acestuia fără a se face o reducere proporţională a valoarii contractului.(Această corecţie se aplică chiar şi în cazurile în care suma reducerii este folosită să ducă la finalizare alte lucrări).

Valoarea corespunzătoare reducerii obiectivul

Plus

25% din valoarea scopului final.

11

Reducerea obiectivul contractului

(Nota Nr. 2)

Contractul a fost atribuit în conformitate cu Directivele de Achiziţie Publică, dar a fost urmat de o reducere a obiectivului contractului cu o reducere proporţională a valorii contractului deja finalizat.

(Această corecţie se aplică chiar şi în cazurile în care suma reducerii este folosită să finalizeze contracte suplimentare neregulamentare.

25% din valoarea obiectivului final.

12Aplicare incorectă a anumitor elemente auxiliare

Contractul a fost atribuit în conformitate cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică, dar fără a se conforma cu anumite elemente auxiliare, precum publicarea anunţului de atribuire a contractului.

Notă: Dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală fără un potenţial impact financiar, nu se va face nici o corecţie.

2%, 5% sau 10% din valoarea contractului, în concordanţă cu gravitatea neregulii şi dacă se repetă în timp

III. CONTRACTELE NESUPUSE SAU SUPUSE INCOMPLET DIRECTIVELOR DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ (CONTRACTE PUBLICE AFLATE SUB PRAGURILE PENTRU APLICAREA DIRECTIVELOR COMUNITARE ŞI CONTRACTE PUBLICE PENTRU SERVICII LISTATE ÎN ANEXA I B A DIRECTIVEI 92/50/CEE, ANEXA XVII B A DIRECTIVEI 93/38/CEE, ANEXA II B A DIRECTIVEI 2004/18/CE ŞI ANEXA XVII B A DIRECTIVEI 2004/17/CE.

CEJ Curtea Europeană de Justiţie a confirmat în cazurile sale că regulile şi principiile Tratatului CE se aplică deasemenea contractelor care nu corespund scopului Directivelor de Achziţie Publică.

Entităţile contractante din Statele Membre trebuie să se conformeze cu regulile şi principiile Tratatului CE de fiecare dată când acestea încheie contracte publice care corespund scopului acestui Tratat. Aceste principii includ libera circulaţie a bunurilor (art. 28 a Tratatului CE), dreptul de organizare/stabilire (art. 43), libertatea de a furniza servicii (art. 49), tratamentul egal şi nediscriminarea, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă (Comunicarea interpretativă a Comisiei nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirii de contract nesupus sau incomplet supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică).

Principiile tratamentului egal şi ale nediscriminării pe fondul naţionalităţii implică o obligaţie de transparenţă care, în concordanţă cu cazurile CEJ, „ constă în asigurarea, în beneficiul oricărui potenţial ofertant, a unei publicităţi


223

suficiente pentru a permite ca piaţa serviciilor să fie deschisă competiţiei şi imparţialitatea procedurilor să fie revizuită.”. (Comunicarea interpretativă a Comisiei nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirii de contract nesupus sau incomplet supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică).

Lipsa conformării cu aceste reguli şi principii reprezintă un risc pentru fondurile Comunităţii. Prin urmare, corecţiile financiare ar trebui aplicate neregulilor descoperite în contractele care nu se conformează sau se conformează parţial Directivelor Comunităţii. Ratele cu care trebuie aplicate depind de tipul de neregulă, după cum urmează:

Nr. Neregulă Corecţierecomandată

21

Neconformarea cu cerinţa privind ungrad adecvat de publicitate şi transparenţă.(Nota Nr. 3)

Contract atribuit fără o licitaţie competitivă, incluzând neconformarea cu principiul transparenţei.

25% din valoarea contractului

22

Atribuirea contractelor fără competiţie în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau de lucrări şi servicii complementare cauzate de circumstanţe neprevăzute.

(Nota Nr. 2)

Contractul principal a fost atribuit după o competitivitate adecvată pe parcursul licitaţiei, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (formalizate sau nu în scris) atribuite fără competiţie adecvată, şi anume în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau (pentru contractele de lucrări şi servicii) în absenţa unor circumstanţe neprevăzute care să le justifice.

25% din valoarea contractului/contractelor atribuite fără competiţie adecvată.

23Aplicarea unei selecţii ilegale şi/sau a unor criterii de atribuire a contractului

Aplicarea unor criterii ilegale care împiedică anumiţi ofertanţi să participe din cauza restricţiilor ilegale stabilite în procedura de licitare (de ex. obligaţia de a avea o instituţie sau reprezentanţă în ţară/regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi care favorizează un singur operator.)

10% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 5% în funcţie de gravitate.

24 Încălcarea principiului tratamentului egal

Contractele au fost atribuite în concordanţă cu regulile privind publicitatea, dar procedura de atribuire încalcă principiul de tratament egal al operatorilor (de ex. când autorităţile contractante au făcut o alegere arbitrară a candidaţilor cu care ei au negociat sau ei oferă tratament preferenţial unuia dintre candidaţii invitaţi la negociere).

10% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 5%, în funcţie de gravitate.

Nota Nr. 1. Suma corecţiei financiare este calculată în concordanţă cu suma declarată Comisiei în legătură cu contractul prejudiciat de neregulă. Procentajul din scala corespunzătoare se aplică în funcţie de valoarea sumei cheltuielii declarate Comisiei pentru contractul în discuţie. Exemplu practic: Valoarea cheltuielii declarate Comisiei pentru un contract de lucrări finalizat după aplicarea criteriilor neeligibile este de 100.000.000 €. Rata corecţiei aplicabilă este de 25%, în concordanţă cu scala nr.6. Suma care trebuie dedusă/scăzută din situaţia de cheltuieli a Comisiei este de 2.500.000 €. Corespunzător, co-finanţarea Comunităţii este redusă în concordanţă cu rata de cofinanţare a măsurii conform căreia contractul în discuţie a fost finanţat.


224

Nota Nr. 2. În aplicarea acestor linii directoare pentru corecţia financiară pentru neconformarea cu regulile legate de achiziţia publică, un grad limitat de flexibilitate poate fi aplicat modificărilor de contract după atribuirea sa care prevede (1) că autoritatea contractantă nu trebuie să modifice economia generală a invitaţiei la licitare sau termenii de referinţă prin modificarea unui element esenţial al contractului atribuit, (2) modificările, dacă ele au fost incluse în invitaţia de licitare sau în termenii de referinţă, nu ar fi trebuit să aibă nici un impact substanţial asupra ofertelor primite. Elementele esenţiale ale atribuirii contractului privesc în special valoarea contractului, natura lucrărilor, perioada de finalizare, termene de plată şi materiale utilizate. Este întotdeauna necesar să se facă o analiză pentru fiecare caz în parte.

Nota Nr. 3. Conceptul „grad suficient de publicitate” trebuie să fie interpretat în lumina comunicatului interpretativ al Comisiei Nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirilor de contracte nesupus sau parţial supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică, şi în special:

a) Principiile tratamentului egal şi nediscriminării implică obligaţia de transparenţă care constă în asigurarea, în beneficiul oricărui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate suficient astfel încât să permită contractului să fie supus competiţiei. Obligaţia de transparenţă cere ca o întreprindere localizată în alt Stat Membru să poată avea acces la informaţii adecvate în legătură cu contractul înainte ca acesta să fie atribuit, astfel încât, dacă este de dorit, acesta să îşi poată manifesta interesul pentru obţinerea contractului.

b) Pentru cazurile individuale unde, din cauza unor circumstanţe particulare, precum interesul economic scăzut, atribuirea unui contract nu este de interes pentru operatorii economici localizaţi în alte State Membre. Într-un asemenea caz, efectele asupra libertăţilor fundamentale trebuie privite ca prea nesigure şi indirecte pentru a autoriza aplicarea standardelor derivate din legea primară a Comunităţii şi prin urmare nu există motive pentru aplicarea corecţiilor financiare.

Este responsabilitatea entităţilor contractante individuale să decidă dacă atribuirea unui contract destinat poate, potenţial vorbind, să fie de interes pentru operatorii economici localizaţi în alte State Membre. Din punctul de vedere al Comisiei, această decizie trebuie să se bazeze pe o evaluare a circumstanţelor individuale ale cazului, precum conţinutul contractului, valoarea sa estimată, caracteristicile sectorului specificat (mărimea şi structura pieţei, practici comerciale, etc.) şi locaţia geografică a locului de desfăşurare.


225


226

ABREVIERI

AA Autoritatea de AuditACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor StructuraleACP Autoritatea de Certificare şi Plată

AM Autoritate de Management

AMPOSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANRMAP Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

AP Axa PrioritarăAT Asistenţă Tehnică

CE Comisia Europeană

CNDIPT Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi TehnicCSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

DCA Dezvoltarea Capacităţii Administrative

DMI Domeniu Major de Intervenţie

DRU Dezvoltarea Resurselor Umane

FC Fondul de Coeziune

FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FSE Fondul Social European

HG Hotărâre de Guvern

MFP Ministerul Finanţelor Publice

MMFPS Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale

OI Organism Intermediar

ONG Organizaţie Non–Guvernamentală

OG Ordonanţă a Guvernului

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PND Planul Naţional de Dezvoltare

PO Program Operaţional

POR Programul Operaţional Regional

POSDRU Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

POS Programul Operaţional Sectorial

UE Uniunea Europeană


227

GLOSAR DE TERMENI


Audit public intern

Activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

L 672/2002

Autoritate de certificare şi plată

Structura organizatorică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană, primirea de la Comisia Europeană a fondurilor transferate României din instrumente structurale şi transferul către beneficiari/unităţi de plată de pe lângă autorităţile de management a fondurilor primite din instrumente structurale, precum şi a celor alocate de la bugetul de stat, în cazul programelor operaţionale care utilizează mecanismul plăţii directe;

OUG nr. 64/2009

Axă Prioritară Una dintre priorităţile strategiei unui program operaţional, conţinănd un grup de operaţiuni corelate şi care au obiective specifice măsurabile.


Beneficiar

Un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniile public sau privat, responsabil pentru iniţierea, sau iniţierea şi implementarea operaţiunilor. În cadrul shemelor de ajutor de stat, în baza articolului 87 din Tratat, beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un proiect individual şi primesc ajutor public.

Reg. (CE) Consiliului nr. 1083/2006

Cheltuială publică

Orice participare publică la finanţarea unor operaţiuni, provenită din bugetul statului, al autorităţilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunităţii Europene privind Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la finanţarea unor operaţiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociaţiilor formate din una sau mai multe autorităţi regionale, locale sau din organisme de drept public, care acţionează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii este considerată cheltuială similară.


Cheltuieli eligibile

Cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din cofinanţarea publică şi/sau cofinanţarea privată, conform reglementărilor legale comunitare şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor;

OUG nr. 64/2009

Cheltuieli generale de administraţie

Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii. Lista tipurilor de cheltuieli cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management şi se aprobă prin ordin comun al ministrului coordonator al autorităţii de management şi al ministrului economiei şi finanţelor.

HG nr.759/ 2007

Circuitul auditului

Stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers

L 672/2002

Constatarea existenţei creanţelor bugetare rezultate din nereguli

Activitatea prin care se verifică, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată sub forma unui titlu de creanţă. OG nr. 79/2003


228


Contract de achiziţie publică

Contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

OUG nr. 34/2006 (actualizată)

Contract de concesiune de lucrări publice

Contractul care are aceleaşi caracteristici caşsi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.


Contract de concesiune de servicii

Contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.


Contract de finanţare

Reprezintă documentul juridic prin care se acordă asistenţa financiară nerambursabilă aferentă unei operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operaţional şi care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.

HG nr.759/ 2007

Contractant Ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică.


Control financiar preventiv

Activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.

L nr. 84/2003

Control financiar public intern

Întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit.

L nr. 672/2002

Control intern

Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile.

L nr. 84/2003

Creanţele bugetare rezultate din nereguli

Sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanţare integrală ori parţială a acestor fonduri;

OG nr. 79/2003

Credit bugetar

Suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.

L nr. 84/2003

Credit de angajament

Limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate. L nr. 84/2003

EficacitateGradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective.

L 84/2003

Eficienţă Maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate. L 84/2003


229


Faliment Demersurile de nesolvabilitate în accepţiunea Articolului 2(a) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1346/2000.

Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006

Fondul Social European (FSE)

Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane. HG nr. 497/2004

Fonduri publice

Sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale.

L nr. 84/2003

Fondurile comunitare

Sume provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea. Europeană OG nr. 79/2003

Fraudă

Orice actiune sau omisiune intentionată în legatură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, precum şi/sau din bugetele de cofinanţare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin alte legi speciale.

OG nr. 79/2003

Instrumente structurale

Asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului de coeziune;

HG nr.759/ 2007şiOUG 64/2009

Neregulă

Orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită; Orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin angajarea unei cheltuieli nejustificate a bugetului general.

OG nr. 79/2003


Operaţiune

Un proiect sau un grup de proiecte selecţionat de către autoritatea de gestionare a programului operaţional în cauză sau sub responsabilitatea acesteia din urmă în conformitate cu criteriile stabilite de comitetul de monitorizare şi aplicată de unul sau mai mulţi beneficiari în vederea realizării obiectivelor axei prioritare de care aparţine.


Operator economic

Orice personă fizică sau juridică sau orice altă entitate ce participă la implementarea asistenţei din partea Fondurilor, cu excepţia situaţiei în care un Stat Membru îşi exercită prerogativele ca autoritate publică; Oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări - persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări.

Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006OUG nr. 34/2006 (actualizată)


230


Organism Intermediar

Orice organism sau serviciu public sau privat care acţionează sub supravegherea unei autorităţi de gestionare sau de certificare şi care îndeplineşte atribuţii pentru acestea faţă de beneficiarii care aplică operaţiunile;


Plata cheltuielilor Fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. L nr. 500/2002

Plată directă

Transferul direct din contul Autorităţii de certificare şi plată în contul beneficiarului al sumelor reprezentând prefinanţare şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale;

OUG nr. 64/2009

Plată indirectă

Transferul, prin intermediul Unităţii de plată, în contul beneficiarului, al sumelor reprezentând prefinanţarea şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale;

OUG nr. 64/2009

Prefinanţare

sumele transferate din instrumente structurale către beneficiari, alţii decât cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1) - (3), prin plată directă ori prin plată indirectă, în stadiul iniţial pentru susţinerea începerii derulării proiectelor şi/sau pe parcursul implementării acestora, în condiţiile prevăzute în contractul/decizia/ordinul de finanţare încheiat între un beneficiar şi Autoritatea de management/organismul intermediar responsabilă/responsabil, în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale;

OUG nr. 64/2009

Program Operaţional

un document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face apel la un fond sau în cadrul obiectivului de convergenţă, la Fondul de coeziune şi la FEDER;


Suspiciune de fraudă

Se referă la o neregulă ce duce la iniţierea de demersuri administrative sau juridice la nivel naţional, pentru a stabili caracterul intenţionat al comportamentului, în special existenţa fraudei, aşa cum se menţionează la punctual a) al Articolului 1(1) din Convenţia redactată pe baza Articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, asupra intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Reg. (CE) nr. 1828/2006


231

1. INTRODUCERE

Fondurile structurale reprezinta instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Fondul Social European (“FSE”) contribuie la atingerea prioritatilor comunitare privind intarirea coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea ocuparii si crearea locurilor de munca. Cofinantarea acordata de Comisia Europeana prin intermediul FSE se materializeaza sub forma asistenţe financiare nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Protecţia intereselor financiare ale Comunitatii Europene (“CE”) şi lupta împotriva fraudei constituie un domeniu de responsabilitate comună a CE şi a statelor membre.

Asadar unul dintre obiectivele stringente ale CE care se regaseste pe agenda fiecarui Stat Membru este instituirea unor sisteme de control, investigare, monitorizare a neregulilor cat mai eficiente, care sa asigure indeplinirea obiectivului general al politicilor de coeziune a UE in intervalul 2007-2013.

2. DEFINITII SI INFORMATII PRELIMINARE

Avand in vedere necesitatea protejarii bugetului comunitar, Romania a transpuns in legislatia nationala reglementarile UE cu privire la domeniul neregulilor.

2.1 Cadrul legislativ national

- ORDONANTA 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzător, cu modificarile si completările ulterioare:

- Legea nr. 529/2003- Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004;- Ordonanţa Guvernului nr. 53/2005;- Ordonanţa Guvernului nr. 12/2007;- Legea nr. 205/2007;- Ordonanţa Guvernului nr. 20/2008.

- HOTĂRÂREA 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzător

- LEGEA 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie- DECIZIA 205/2007 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF- HOTĂRÂREA 793/2005 privind aprobarea Strategiei nationale de luptă antifraudă pentru protectia intereselor

financiare ale UE în România- Ghid pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale

sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice

Tratatul de la Amsterdam1 cere Statelor Membre sa ia toate masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor legate de domeniul neregulilor: prevenirea, monitorizarea si raportarea neregulilor.

2.2 Definitia neregulii

Neregulă reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită2.

Definita unei nereguli este stipulata si in clauzele contractului de finantare incheiat intre beneficiar si AMPOSDRU. Conform contractului3, prin ”neregulă” se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor Contractului de finanţare şi a legislaţiei comunitare şi naţionale în domeniu, rezultată dintr-o acţiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanţarea publică naţională.

1 ART 10 al versiunii consolidate al Tratatului CE, cunoscut sub numele de Tratatul de la Amsterdam

2 Ordonanta 79/2003, Art 2

3 Contractul de finantare, Art 11 Nereguli


232

Suspiciunea de frauda inseamna o neregula care genereaza inceperea procedurilor administrative sau juridice la nivel national in vederea stabilirii prezentei unei vinovatii intentionate4.In momentul identificarii unei suspiciuni de neregula sau a unei nereguli, autoritatile cu atributii de control in acest domeniu realizeaza verificari la beneficiar (pentru detalii, a se vedea cap 6),

2.3 Constatarea creanţelor bugetare

Obiectul constatării existenţei creanţelor bugetare îl constituie stabilirea neregulilor, prejudiciilor şi/sau a persoanelor juridice ori fizice debitoare, ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii şi regularităţii utilizării şi administrării fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente

2.4 Parti implicate

Autoritatile de control care au responsabilitati in domeniul investigarii, intocmirii proceselor verbale constatatoare, recuperarii debitelor si monitorizarii realizeaza diverse tipuri de actiuni de control (pentru detalii, a se vedea cap 5). In cazul in care in urma investigatiilor se stabileste existenta unei nereguli si se cuantifica nivelul corectiei financiare, ia nastere o creanta bugetara.

Creantele bugetare (corectia financiara) rezultate din nereguli reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanţare integrală ori parţială a acestor fonduri;

Debitorul este persoana fizică sau juridică ce gestionează sau este beneficiarul fondurilor comunitare si de cofinantare aferente, care a fost supus activitătii de verificare si în sarcina căruia a fost stabilită o creantă bugetară.Debitor poate fi:

• operatorul economic în calitate de debitor sau reprezentantul sau,care a beneficiat în mod necuvenit de sume din fonduri comunitare si/sau din fonduri de cofinantare aferente ca urmare a unei nereguli si/sau fraude.

• institutia/persoana care îsi asumă obligatia la plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei la plată;

• alte institutii/persoane, în conditiile legii.

2.5 Activitatea de recuperare a creantelor bugetare

Constatarea neregulilor şi recuperarea sumelor plătite necorespunzător se realizează conform prevederilor legale în domeniu, respectiv Ordonanţa Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr.1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.79/2003.

Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare, acesta reprezentand titlu de 4 Regulamentul 1083/2006

CONCEPTE CHEIE:Obiectul controlului il reprezinta sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare si/sau din cofinantarea aferentă inclusiv dobânzi, penalităti de întârziere si alte penalităti, costurile bancare.

CONCEPTE CHEIE:Partile implicate sunt:- Debitorul creantei bugetare (beneficiarul proiectului)- Autoritatea de control antifrauda

CONCEPTE CHEIE:Activitatea de recuperare a creantelor consta in exercitarea functiei administrative care conduce la stingerea creantelor bugetare


233

creanţă.

Constituie obiect al recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare şi/sau din cofinanţarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.

Creanţele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanţelor fiscale, în sensul drepturilor şi obligaţiilor care revin creditorilor, autorităţilor cu competenţe în gestionarea asistenţei financiare comunitare nerambursabile şi debitorilor.5

2.6 Documentele care stabilesc obligatia de plata a debitorului

In urma constatarilor realizate de autoritatile nationale cu atributii in acest domeniu se emite un titlu de creanţă care poate fi: a) actul/documentul de constatare, stabilire şi individualizare a obligaţiilor de plată privind creanţele bugetare rezultate din nereguli, precum şi accesoriile acestora şi costurile bancare; b) hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care se stabileşte obligaţia de plată privind creanţele bugetare rezultate din nereguli.

Creanţele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile comunitare şi cofinanţarea aferentă, înscrise în titlul de creanţă, se stabilesc în moneda utilizată pentru efectuarea plăţilor în cadrul contractului ori altor angajamente legale sau acordului de finanţare şi în lei, utilizându-se cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data emiterii titlului de creanţă. Titlul de creanţă constituie înştiinţare de plată şi cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum şi elemente specifice, acolo unde este necesar. Titlul de creanţă se comunică debitorului în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.6

2.7 Modalitătile de stingere a creantelor bugetare

Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin plata voluntară efectuată de către debitori, prin deducerea din plăţile următoare pe care sunt îndreptăţite să le primească, prin executare silită ori prin alte modalităţi prevăzute de lege7.

Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, prin plata voluntară sau deducerea din plăţile următoare pe care sunt îndreptăţite să le primească debitorii, se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul/acordul de finanţare sau angajamentul legal.

Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, prin executare silită, se efectuează în lei, conform Codului de procedură fiscală, în conturile indicate în titlul executoriu sau comunicate de autorităţile abilitate8 .Executarea silita se realizeaza de către organele teritoriale subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală5 Ordonanta 79/2003, Art 4




CONCEPTE CHEIE:Documentele care atesta obligatia de plata sunt:•actul/documentul de constatare si stabilire a obligatiilor de plată-titlul decreanta•hotărârea judecătorească definitivă sau irevocabilă•alte documente emise de organele competente

CONCEPTE CHEIE:Modalitatile de stingere a creantelor bugetare sunt:- plata voluntară- deducere din declaratiile de cheltuieli ce vor urma- executare silită - alte modalităti prevăzute de lege


234

3. TIPOLOGIA NEREGULILOR

Pentru a se lua masurile necesare prevenirii aparitiilor neregulilor la nivelul fiecarei entitati implicate in gestionarea si utilizarea fondurilor structurale, trebuie cunoscute tipurile de nereguli, impactul lor si consecintelor pe care le pot avea atat la nivelul proiectelor beneficiarilor cat si la nivelul Romaniei in calitate de Stat Membru, net utilizator al fondurilor structurale europene.

Clasificarea neregulilor se realizeaza in functie de mai multe criterii:− Cauzalitate− Impact− Frecventa

3.1 Clasificare in functie de cauzalitate

In functie de criteriul cauzalitate, neregulile se clasifica in:

NeintentionateIntentionate

Neregulile neintentionate se refera la orice actiune a uneia dintre institutiile implicate in administrarea FSE sau a unui beneficiar cauzat de neglijenta si rezultand in incalcarea unor prevederi/proceduri legale convenite intre parti.

Nereguli neintentionate pot fi de exemplu:• Greseli sau erori cauzate de neglijenta• Incalcarea neintentionata sau planificata a procedurilor operationale• Un sistem de control intern si de management financiar insuficient dezvoltat

Neregulile intentionate se materializeaza in frauda. Frauda reprezintă orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum şi/sau din bugetele de cofinanţare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin alte legi speciale9;

Asadar, frauda este o neregula comisa in mod intentionat, care constituie o infractiune penala10. Din perspectiva Conventiei pentru Protectia Intereselor Financiare, actiunile frauduloase care afecteaza interesele financiare ale CE sunt:

a) in domeniul cheltuielilor, orice act intentionat sau omisiune referitoare la:

• Utilizarea sau prezentarea unor documente fals,e incorecte sau incomplete careau ca efect alocarea necorespunzatoare sau retinerea eronata a fondurilor din bugetul general al CE sau alte bugete administrate de CE sau in numele CE;• Neprezentarea unor informatii ce incalca o obligatie specifica, care are acelasi efect ca cel descris anterior;• Utlizarea fondurilor pentru scopuri diferite de cele pentru care au fost alocateintial

b) in domeniul veniturilor orice act intentionat sau omisiune referitoare la:

• Utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete careau ca effect diminuarea ilegala a resureselor bugetului general al CE sau alte bugete administrate de CE sau in numele CE;• Neprezentarea unor informatii ce incalca o obligatie specifica, care are acelasiefect ca cel descris anterior;• Utilizarea unui beneficiu legal obtinut, cu acelasi effect descris anterior

9 Ordonanta de urgenta 79/2003

10 Conventia privind protectia intereselor financiare ale CE, 26 iulie 1995 Art 1


235

Neregulile intentionate pot fi de exemplu: • Facturi emise pentru servicii, produse sau lucrari nelivrate/neprestate (facturi false)• Facturi emise de firme fictive (falsificare)• Facturi emise in duplicate si inregistrate de doua ori• Facturi emise pentru sume incorecte, cantitati eronate, preturi si discounturi gresite• Transferuri frauduloase de fonduri intre diverse conturi bancare• Manipularea deficientelor identificate in verificarile de documente• Falsificarea si modificarea contabilitatii si a documentelor justificative, etc.

In ceea ce priveste procedura de achizitii publice, atunci cand aceasta este viciata de erori substantiale sau fraude, organele abilitate pot decide suspendarea contractului. Cand aceste nereguli sunt atribuibile contractorului, CE poate refuza rambursarea platilor deja realizate sau care urmeaza sa se realizeze, proportional cu gravitatea erorilor sau fraudelor descoperite.

Neregulile descoperite pot duce in mod inevitabil la anularea contractului de grant, mai ales daca se descopera si se stabileste existenta unor fraude de catre organele competente.

Toate statele member identifica neregulile pe care le considera suspiciuni de frauda. Doar la sfarsitul unei proceduri judiciare conduse de autoritatile nationale se stabileste daca este vorba sau nu de frauda si care e impactul financiar real.

3.2 Clasificare in functie de impact

In functie de criteriul impact, neregulile se clasifica in:

Cu impact financiarFara impact financiar

O neregula cu impact financiar reprezinta o situatie in care s-a realizat plata unor fonduri ce constutie cheltuieli nejustificate in cadrul opertaiunilor FSE, conform reglementarilor in vigoare.

O neregula fara impact financiar reperezinta situatiile in care acestea au fost identificate inainte de realizarea platii de catre/catre beneficiar.

3.3 Clasificare in functie de frecventa

In functie de criteriul frecvanta, neregulile se clasifica in:

SistemiceSpecifice

Neregulile sistemice reprezinta situatii care apar sau care au o probabilitate mare de aparitie ca rezultat al unor deficiente in cadrul sistemelor de control intern.

De exemplu, din perspectiva AMPOSDRU o neregula sistemica ar reprezenta realizarea defectuoasa a verificarilor de management asupra proiectelor, din cadrul sistemului propriu de management. Neregulile sistemice pot aparea atat orizontal in cadrul operatiunilor din cadrul proiectelor cat si vertical in sistemul piramidal de audit.

Neregulile specifice care pot aparea ocazional intr-un anumit proiect nu reprezinta o deficienta semnificativa a functionarii sistemului de control intern al proiectului respectiv. Neregulile specifice pot aparea in urma unor erori sau


236

fraude, ca atare, avand caracter intentionat sau neintentionat.Oficiul European de Luptă Antifraudă (“OLAF”) din cadrul CE a identificat peste 100 de tipuri de nereguli. Pentru detalii legate de exemple de nereguli, a se vedea Anexa 1.

4. STATISTICI EUROPENE PRIVIND NEREGULILE

Conform statisticilor OLAF11, numarul neregulilor identificate de statele membre si comunicate catre Comisie, privind fondurile structurale a crescut cu 19,2% in 2007 (3 832 de cazuri, comparativ cu 3 216 în 2006). In domeniul cheltuielilor, aderarea noilor state membre si cresterea recenta a platilor in aceste tari explica partial cresterea numarului de nereguli.

Impactul financiar estimat (828 de milioane de euro, adică aproape 1,83% din creditele de angajament) a crescut cu 17,7%. Suspiciunile de fraudă reprezintă aproximativ 12,4% din cazurile de nereguli comunicate in 2007, cu un impact financiar estimat la 141 de milioane de euro, adică aproximativ 0,31% din totalul creditelor de angajament (comparativ cu 157,56 milioane de euro, adică 0,41% în 2006).

Graficul 1: Numărul de nereguli comunicate şi impactul financiar estimat – fonduri structural – anii 2003-200712

3832

828

3216335632683237

681650 467170

0500

100015002000250030003500400045005000

2003 2004 2005 2006 2007

NU

MA

RU

L D

E C

AZ

UR

I

Numar de cazuri communicate Valoarea neregulilor

O proportie semnificativa a cazurilor de nereguli semnalate pe parcursul ultimilor ani, aproximativ 60% au fost inregistrate in 5 state membre: Belgia, Bulgaria, Germania, Italia si Romania. Raportat la populatie, numarul cel mai mare de nereguli a fost raportat de catre Bulgaria, urmata de Romania si Grecia.

11 Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu: Lupta impotriva fraudei-Raportul anul 2007, Cap.112

Report of the European Anti-Fraud Office, 2007, Cap 1


237

Graficul 2: Distibutia cazurilor de nereguli raportate in 2007 pe statele membre13

In ceea ce priveste diversele tipuri de fraude posibile care stau la baza investigatiilor realizate de OLAF in cursul anilor trecuti, cel mai frecvent tip utilizat este falsa declaratie.

Graficul 3: Tipuri de posibile fraude la baza cazurilor denereguli investigate in 2007 de OLAF14

Statisticile realizate de OLAF arata ca statele membre considera ca principale cauze ale neregulilor lipsa de claritate a regulilor de eligibilitate, lipsa de indicatii suficiente si problemele legate de resursele umane. Uneori si falimentele sau riscurile de suprafinantare pot constitui cauze generatoare de nereguli.

Investigarea cazurilor de nereguli se realizeaza pe termene medii, cu durate de timp estimate la cativa ani. Perioada de desfasurare a anchetelor dureaza atat la nivel national cat si al autoritatilor europene in functie si de numarul de nereguli raportate.

13 Report of the European Anti-Fraud Office, 2007, Cap 3

14 Report of the European Anti-Fraud Office, 2007, Cap 3


238

Graficul 4: Durata in luni a finalizarii anchetelor asupra cazurilor de nereguli15

La finalul anului 2007, anchetele de investigare a cazurilor de nereguli inchise de catre OLAF s-au finalizat prin diferite rezultate, de la achitare la condamnari penale.

Graficul 5: Sumarul rezultatelor anchetelor cazurilor de nereguli16

CE pune accentul in special pe prevenirea neregulilor la nivelul Statelor Membre, cu atat mai mult cu cat timpul de desfasurare si finalizare a anchetelor este destul de indelungat, precum arata numeroasele statistici europene in acest sens.

5. SISTEMUL DE ASIGURARE LA NIVELUL AUTORITATILOR EUROPENE SI NATIONALE

În scopul identificării neregulilor, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare şi a cofinanţării aferente au obligaţia verificării sesizărilor provenite din interiorul şi din exteriorul entitatilor, cu privire la potentialele nereguli sau fraude.

Sursele sesizarilor privind potentialele nereguli in gestionarea fondurilor comunitare pot fi:• note/rapoarte de control ale structurilor de control interne (OI/AM), • rapoarte de audit intern (OI/AM, ACP), • rapoarte de control extern (DLAF), • rapoarte de audit extern (Autoritatea de Audit, audit european), • sesizări interne sau externe prin sistemul „whistleblowing”, • sesizări în notificări/rapoarte de audit extern (Comisia Europeană, Curtea Europeană de Europeană-

ECA), sesizări în note/rapoarte de control (OLAF). 15




239

Sesizarile vor fi stabilite ca nereguli clare, numai in urma desfăşurarii unor investigaţii de către AM/OI (verificare preliminară, control) in conformitate cu OG 79/2003, in urma cărora vor fi constatate neregulile şi stabilite creantele bugetare aferente.

Statele Membre au obligatia raportarii catre CE trimestrial a oricaror nereguli, incluzand detalii legate de natura neregulii, perioada de desfasurare, axa prioritara a proiectului, etc.17 Informatiile pot fi transmise prin mijloace electronice, folosind modulul provenit de la Comisie in scopul unei conexiunui securizate.

Este în primul rând responsabilitatea statelor membre să identifice neregulile, să ia măsuri atunci când se constată o schimbare importantă care afectează natura sau condiţiile de aplicare sau de control al operaţiunilor sau al programelor operaţionale şi să procedeze la corecţiile financiare necesare.

In urma investigatiilor si deciziilor organelor competente, statele membre procedează la corecţiile financiare necesare pentru nereguli individuale sau sistemice constatate în operaţiunile sau în programele operaţionale. Corecţiile la care procedează statele membre consta în anularea totală sau parţială a participării publice pentru programul operaţional. Statele membre ţin seama de natura şi de gravitatea neregulilor şi a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri.Resursele din fonduri eliberate astfel se pot reutiliza de către statul membru până la 31decembrie pentru programul operaţional în cauză18

5.1 Sistemul de asigurare la nivel national

Următoarele instituţii nationale au responsabilitatea de a monitoriza şi raporta cazurile de nereguli, face recomandări şi de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

• Beneficiarii • Organismele intermediare POSDRU• Autoritatea de Management pentru POSDRU• Autoritatea de Certificare şi Plată• Autoritatea de Audit• Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern – UCAAPI• Inspecţia Generală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice• Departamentul de Luptă Antifraudă• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală• Garda Financiară• Departamentul Naţional Anticorupţie• Inspectoratul General al Poliţiei Române – IGPR• Serviciul Român de Informaţii – SRI• Băncile la care au conturi deschise Beneficiarii finali,

17 Regulamentul 1083/2006, Art.28



240

Sistemul de asigurare si informare la nivel national poate fi reprezentat schematic astfel:

AMPOSDRU/OI

Verificările pe care AM/OI trebuie să le efectueze in cadrul propriului sistem de management vizează aspectele administrative, financiare, tehnice şi fizice ale operaţiunilor, după caz19.

Verificările stabilesc veridicitatea cheltuielilor declarate, furnizarea produselor sau serviciilor în cauză în conformitate cu decizia de aprobare (verificarea serviciului furnizat), exactitatea cererilor de rambursare prezentate de către beneficiar şi conformitatea operaţiunilor şi a cheltuielilor cu normele comunitare şi naţionale. Acestea cuprind proceduri destinate evitării dublei finanţări a cheltuielilor prin alte programe comunitare sau naţionale şi pentru alte perioade de programare.

Verificarile de management pe care le realizeaza AMPOSDRU vizeaza domeniul cheltuielilor, aspecte financiare. Ele sunt:

• Verificari administrative ale Cererilor de rambursare depuse de beneficiari impreuna cu documentel justificative

• Verificari la fata locului la beneficiar.

Pe langa acestea, AMPOSDRU realizeaza si verificari legate de monitorizarea stadiului tehnic de derulare al proiectului cu o anumite periodicitate.

AMPOSDRU/OIPOSDRU a stabilit proceduri scrise în scopul verificărilor de management şi, pentru fiecare verificare, consemnează activităţile efectuate, data şi rezultatele verificării şi măsurile luate cu privire la neregulile constatate

In cazul sesizarilor de nereguli, Compartimentul Antifrauda si nereguli planifica misiuni de control la fata locului.

19 Regulamentul 1083/2006, Art. 60 litera (b) şi art 13 Regulamentul 1828/2006


241

Verificarile pot duce la constatari administrative sau juridice primare, care insemna o prima evaluare scrisa, fie administrative sau juridica, concluzionand, pe baza unor factori specifici, ca o neregula a fost comisa. Aceasta poate fi anchetata ulterior20.

Compartimentul de audit intern al AMPOSDRU asigura prin verificari si controale buna functionare a acestu sistem de management.

Asadar, responsabilitatea AM in domeniul neregulilor se materializeaza:- prin asigurarea unor cerinţe corespunzătoare de îndeplinit de către Beneficiari, formulate în contractele

încheiate cu aceştia;- prin asigurarea unor verificări suficiente ale respectării de către Beneficiari a cerinţelor contractuale, înainte

de efectuarea plăţilor;- prin nominalizarea unui Ofiţer de nereguli şi constituirea unui compartiment de control/constatare, în

conformitate cu OG 79/2003 actualizată - prin monitorizarea şi îmbunătăţirea propriilor sisteme de management şi control (aplicarea procedurilor de

„risk management”), inclusiv prin activitatea compartimentelor de audit intern;

Autoritatea de AuditEfectuează controale pentru fiecare perioadă de douăsprezece luni începând de la 1 iulie 2008 pe un eşantion de operaţiuni selectate printr-o metodă stabilită21.

Controalele sunt efectuate la faţa locului, pe baza documentelor şi a datelor păstrate de beneficiar Controalele permit verificarea îndeplinirii următoarelor condiţii:(a) operaţiunea îndeplineşte criteriile de selecţie ale programului operaţional, a fost realizată în conformitate cu decizia de aprobare şi îndeplineşte toate condiţiile care se aplică în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi utilitatea acesteia sau obiectivele care trebuie realizate;(b) cheltuielile declarate corespund documentelor contabile şi justificative păstrate de beneficiar;(c) cheltuielile declarate de beneficiar sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale;(d) participarea publică a fost plătită beneficiarului.

AA elaborează Raportul anual de control, pe baza auditului sistemelor şi controlul operaţiunilor22

Autoritatea de Certificare a PlatilorResponsabilitatea ACP in domeniul neregulilor se concretizeaza prin:- prin aplicarea procedurilor de certificare inclusiv de suspendare a plăţilor (în conformitate cu “Procedura

Operaţională Certificarea cheltuielilor incluse în declaraţiile de cheltuieli intermediare/finale transmise la Comisia Europeană

- prin nominalizarea unui Ofiţer de nereguli şi constituirea Inspecţiei Generale în MFP (în conformitate cu prevederile OG 79/2003 actualizată)

- responsabilităţile Ofiţerului cu neregulile (ACP)- prin monitorizarea şi îmbunătăţirea propriilor sisteme de management şi control (în conformitate cu

procedura „risk management” şi Procedura Operaţională Monitorizarea implementării recomandărilor din rapoartele de audit , inclusiv prin activitatea compartimentului de audit intern;

- prin organizarea unor reuniuni periodice cu ofiterii de nereguli de la nivelul AM in vederea diseminarii experienţei în domeniul neregulilor.

Departamentul de Lupta Anti FraudaDLAF a fost infiintat in 2005 pentru asigură protecţia intereselor financiare ale UE în România. Departamentul are atribuţia de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul naţional al luptei antifraudă. Departamentul se organizează si functionează în structura Cancelariei Primului-Ministru. Departamentul este institutia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF din cadrul Comisiei Europene, având calitatea de Serviciu de coordonare antifraudă (AFCOS) în România

Functiile DLAF sunt: - exercită functiile de strategie si de reglementare în domeniul protectiei intereselor financiare ale UEîn România. - asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligatiilor ce revin României privind protectia 20

Regulamentul 1828/2006, Definitii21

Regulamentul 1828/2006 Art. 1722

Regulamentul 1828/2006 Art. 18


242

intereselor financiare ale Comunitătii Europene

Atributiile DLAF sunt:- detine calitatea de institutie de contact cu OLAF şi este Serviciul de Coordonare

al Luptei Antifraudă (AFCOS) în România - asigură, la nivel national, coordonarea luptei antifraudă si protejarea efectivă si echivalentă a intereselor financiare ale UE în România;

- exercitarea calitatii de organ de constatare, în privinta fraudelor ce afecteazăintereselor financiare ale UE în România;

- asigură si facilitează cooperarea dintre institutiile nationale implicate în protectiaintereselor financiare ale UE în România

- initiază si avizează proiectele de acte normative privind protectia intereselorfinanciare ale UE în România;

- culege, analizează si prelucrează datele în scopul realizării analizelor relevante îndomeniul protectiei intereselor financiare ale UE în România;

- încheie protocoale si acorduri de cooperare administrativă cu autoritătile siinstitutiile nationale si comunitare relevante;

- initiază si coordonează campanii de informare a opiniei publice, în vedereaprevenirii fraudării fondurilor comunitare.

BeneficiariSistemul de asigurare la nivel de beneficiar se materializeaza prin sistemul de control intern la nivel de proiect.Responsabilitatea beneficiarului in aceasta privinta se materializeaza:– prin respectarea clauzelor contractelor încheiate cu AM/OI – prin respectarea legislaţiei comunitare şi naţionale

Prevederile contractuale specifica responsabilitatea beneficiarilor de a dezvolta si implementa un sistem de control intern care sa cuprinda in activitatile de control cateva masuri precise prin intermediul carora se poate asigura functia de preventie in domeniul neregulilor (pentru detali vezi capitolul 6 si 7).

5.2 Sistemul de asigurare la nivel comunitar

Următoarele instituţii europene au responsabilitatea de a monitoriza şi raporta cazurile de nereguli, face recomandări şi de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

• Curtea de Conturi Europeană• Oficiul European de Luptă Antifraudă• Comisia Europeana/ DG Employment• Parlamentul European

OLAFÎn domeniile în care statele membre execută bugetul şi în vederea colectării resurselor proprii comunitare, legislaţia comunitară obligă statele membre să comunice suspiciunile de fraudă, precum şi alte nereguli detectate catre OLAF. Informaţiile colectate sunt utilizate în scopul analizei şi supravegherii.

Obiectivul Departamentului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) este protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, implicit al cetatenilor sai, cat si reputatia institutiilor europene.OLAF isi desfasoara activitatea sub principiul integritatii, impartialitatii si profesionalismului respectand drepturile si libertatile cetatenilor.

Obiectivul principal al OLAF-ului este definit ca fiind “ Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impotriva fraudei, coruptiei si altor activitati ilegale si de a proteja reputatia Institutiilor Europene”.

OLAF isi indeplineste obiectivul prin:- investigarea fraudelor, coruptiei si altor activitati ilegale ce afecteaza interesele Institutilor Europene- ofera sprijin si asistenta Comunitatii Europene si Autoritatilor Nationale in lupta impotriva fraudei- protejarea reputatiei Institutiilor Europene prin descurajarea si prevenirea potentialelor fraude si nereguli.

Principalele competente ale OLAF-ului

OLAF este imputernicit sa isi desfasoare in mod independent urmatoarele activitati:


243

- investigatii interne in cadrul Institutiilor Europene sau a institutiilor ce au obtinut fonduri UE- investigatii externe la nivel national, atunci cand fonduri UE sunt in joc. In acest scop, OLAF poate desfasura

verificari la fata locului in stransa colaborare cu autoritatile competente ale Statelor Membre.- OLAF dispune de autonomie bugetara si administrativa ce ii confera independenta operationala. Cadrul legal

include garantarea independentei activitatilor operationale OLAF din partea directorului general si a Comitetului de Supraveghere, compus din cinci experti externi

- Angajatii OLAF, agenti ai Comisiei Europene, de asemenea fac obiectul regulamentului intern al OLAF in ceea ce priveste administrarea si participarea la initiativele politice si legislative ale Comisiei

Comisia EuropeanaComisia poate să procedeze la corecţii financiare prin anularea parţială sau totală a participării comunitare la un program operaţional în cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, concluzionează că:(a) există o neregula gravă a sistemului de gestionare sau de control al programului care pune în pericol participarea comunitară deja acordată programului;(b) cheltuielile care se găsesc într-o declaraţie de cheltuieli certificată nu sunt eligibile şi nu au fost corectate de statul membru după deschiderea procedurii de corecţie;(c) un stat membru nu s-a achitat de obligaţiile sale potrivit prevederilor europene înaintea deschiderii procedurii de corectie.

Comisia îşi fondează corecţiile financiare pe cazuri individuale de nereguli, ţinând seama de natura sistemică a neregulii pentru a determina dacă este nevoie să se aplice o corecţie forfetară sau extrapolată23.

Comisia îşi întemeiază poziţia pe faptele stabilite de alţi auditori decât cei ai serviciilor proprii, ajunge la concluziile proprii în ceea ce priveşte consecinţele financiare ale acestora după examinarea măsurilor luate în statul membru, rapoartele furnizate precum şi răspunsurile statului membru.

Înainte de a decide cu privire la o corecţie financiară, Comisia deschide procedura informând statul membru în ceea ce priveşte concluziile sale provizorii şi invitând statul membru respectiv să îşi prezinte observaţiile.

În cazul în care statul membru nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, aceasta din urmă îl invită la o audiere pe parcursul căreia cele două părţi se străduiesc, în spiritual cooperării fondate pe parteneriat, să ajungă la un acord privind observaţiile şi concluziile care trebuia luate.

6. SISTEMUL DE MANAGEMENT SI CONTROL AL PROIECTULUI LA NIVELUL BENEFICIARULUI

Conform Contractului de Finatare, Beneficiarul trebuie să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.

Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AMPOSDRU pentru implementarea proiectului atât pentru acţiunile sau inacţiunile sale, cât şi ale partenerului/partenerilor (pentru detalii, vezi Cap 7).

6.1 Principii generale ale unui sistem de control intern

Regulamentele comunitare prevad principii generale de buna practica in ceea ce priveste instituirea unui sistem de control intern, care sa asigure prevenirea si detectarea neregulilor:

• Sistemul sa fie definit prin reguli si proceduri formalizate prin care se stabilesc atributii si responsabilitati clare pentru angajati;

• Principiul segregarii functiunilor trebuie respectat, astfel incat sa se evite conflictul de interese in ceea ce priveste realizarea de acelasi angajat al unor activitati care pot genera manipularea informatiei sau realizarea unor nereguli. Spre exemplu doua persoane diferite ar trebui sa inregistreze in sistemul contabil achizitiile si platile catre furnizori;

• Principiul celor 4 ochi, conform caruia autorevizuirea muncii unui angajat ar trebui limitata la maxim prin modul de organizare al activitaii unei entitati. Acest principiu se refera la faptul ca este de dorit ca realizarea unei activitai si verificarea corectitudinii ei sa fie facuta de catre doua persoane distincte;

• Echipa de proiect trebuie formata din personal adecvat ca structura, experienta si pergatire;• Sistemul de control intern trebuie sa includa functiunea independenta de audit intern si un sistem contabil si

de raportare financiara care sa fie in concordanta cu standardelor in domeniu;• Proceduri de achizitii care sa se inscrie in cerintele legale nationale si europene• Fise de post detaliate• Un sistem de arhivare a documentelor,etc



244

6.2 Modelul de sisteme de control intern COSO

Necesitatea crearii si implementarii unor sisteme de control intern eficiente la nivelul oricarui tip de entitate este recunoscuta la nivel international. Bunele practici internationale au generat diverse module de sisteme de control intern, printre care se numara: COCO, COSO, Turnbull, etc.

Obiectivul oricarui sistem de control intern este de a sprijini entitatea in îndeplinirea obiectivelor propuse printr-o abordare sistematică şi metodică, bazat pe gestiunea riscului si a controlului asupra activitaţii si operatiunilor entitatii.

Sistemul de control intern COSO este un sistem functional construit pe 5 nivele. Functionalitatea sistemului este asigurata de interconexiunile, organizarea si buna implementare a tuturor acestor nivele, care sunt interdependente.

6.2.1 Mediul de control

Mediul de control reprezinta mentalitatea enitatii stabilita de catre practicile si valorile etice si profesionale abordate de conducerea acesteia. Mediul de control influenteaza modul in care angajatii se raporteaza la procedurile de lucru si controalele interne.

Guvernanta corporativa reprezinta ansamblul de procese, activitati, metode prin care o entitate este condusa, administrata si controlata. Unul dintre aspectele esentiale ale guvernantei corporative este asigurarea responsabilizarii angajatilor din orice entitate asupra consecintelor nefaste ale unor decizii si etapele care trebuie urmate pentru eliminarea problemelor identificate.

Guvernanta corporativa joaca un rol esential in crearea unui mediu de control responsabil la nivelul unei entitati si este promulgata de catre conducerea entitatii. Factorul uman reprezinta baza oricarui sistemul de control intern. Ca atare, pentru crearea unui mediu de control adecvat pe care sa se poata construi un sistem de control intern eficient, se iau in considerare urmatorii factori orientati cu precadere catre resursele umane:

• Integritatea si valori eticeCultura organizationala a entitatilor, atat componenta formala cat si informala, se bazeaza pe un set de valori etice pe care angajatii unei entitati sunt incurajati sa le urmeze. Valorile etice definesc tipurile de comportamente acceptate si neacceptate in desfasurarea activitatii. Aceste valori sunt in general stipulate in cadrul unor Coduri de Conduita aflate la dispozitia angajatilor si care reprezinta fundamental culturilor organizationale.

• Competentele personaluluiPentru asigurarea unui sistem de control intern functional si eficient, atributiile, responabilitatile si competentele personalului trebuie definite fara ambiguitatea prin fise de post si organigrama entitatii. Modul in care sunt atribuite responsabilitatile si autoritatea, cat si coordonatele fiecare post ar trebui sa se regaseasca in cadrul unei fise de post.

• Proceduri si politici resurse umaneModul in care resursele umane sunt administrate reprezinta unul din punctele de plecare ale sistemului de control intern. Politicile si procedurile de lucru ar trebui formalizate in scris la nivelul enitatii.

• Filozofia operationala a managementuluiStilul de management practicat de conducerea unei entitati influenteaza direct sistemul de control intern implementat.

BUNE PRACTICI:Modelul de sistem de control intern denumit COSO a fost realizat in SUA, de catre o Comisie (Committee of Sponsoring Organization), al carei obiectiv a fost acela de a genera un exemplu de buna practica in acest domeniu pentru toate tipurile de organizatii.

Responsabilitatea crearii si implementarii sistemului de control intern in cadrul unei entitati revine conducerii acesteia.


245

6.2.2 Evaluarea riscului

Pentru a asigura atingerea obiectivelor sistemului, acesta trebuie bazat pe o analiza a riscurilor cu care se confrunta entitatea. Universul riscurilor este extrem de vast si cuprinde atat riscurile externe ale activitatii cat si riscurile interne generate de desfasurarea proceselor si operatiunilor din cadrul entitatii.Evaluarea risculurilor se poate realiza numai daca exista un sistem de obiective corelate ale organizatiei la diverse nivele care ajuta la atingerea obiectvelor strategice ale organizatiei

Pentru a se realiza analiza riscurilor, se parcurg mai multe etape:• Identificarea riscurilor la nivel de proces• Realizarea unei matrici a riscurilor, in care acestea trebuie correlate cu obiectivele entitatii defalcate la nivel de

proces/operatiune• Cuantificarea probabilitatii materializarii riscului, impactul sau si importanta pentru entitate• Atribuirea responsabililor de tinerea sub control a acestor riscuri, etc.

O astfel de analiza de evaluare a riscurilor reprezinta baza deciziilor conducerii entitatii legate de managementul riscurilor si de tipul de activitati de control ce trebuie create si implementate.

6.2.3 Activitati de control

In urma identificarii si stabilirii importantei riscurilor cu care se confrunta o entitate, conducerea are responsabilitatea crearii, dezvoltarii si implementarii activitatilor de control care vor alcatui substanta sistemului de control intern.

Activitatile de control sunt reprezentate de:• Politici/proceduri care sa asigure modul de lucru pe fiecare proces principal stabilit de conducere• Verificari, aprobari formale, reconcilieri, raportari, recomandari, evaluarea performantelor, segregarea

functiunilor, etc

Acestea asigura ca riscurile identificate in etapa anterioara sunt adresate si controlate corespunzator. Fiecare activitate de control intern ar trebui sa aiba in corespondenta un risc real identificat de catre conducere.Activitati de control se aplica la toate nivelurile organizatiei, de catre fiecare din angajatii unei entitati, in forme diferite.

6.2.4 Informatii si comunicare

Pentru ca sistemul de control intern sa poata functiona este necesar un sistem de informatii si comunicare formal care sa asigure fluxul informatiilor si datelor necesare pentru desfasurarea controlului intern si pentru fundamentarea deciziilor. Informatiile si datele trebuie sa aiba urmatoatele calitati:

• Sa fie communicate/puse la dispozitie in timp util/real• Sa fie reale, complete si corecte• Sa fie obtinute la un cost rezonabil pentru entitate

Pe baza acestor informatii pertinente, raportate in timp util angajatii pot sa-si desfasoara responsabilitatile.

Circuitul informatiilor poate sa cuprinda:• Rapoarte interne entitatii si externe entitatii: financiare, operationale• Date statistice• Informatii despre evenimente, conditii din mediul de afaceri, etc.

6.2.5 Monitorizare

Ultimul nivel al sistemului de control intern COSO, asigura monitorizarea bunei functionalitati a sistemului. Activitatile de monitorizare indeplinesc atat o functie preventiva cat si una corectiva.Functia de preventie este reprezentata de identificarea in avans a potentiale deficiente sau zone de imbunatatire a controalelor interne sau de neconcordanta intre controalele interne si riscurile pe care le adreseaza acestea.Combinare intre evaluari continue si periodice ale sistemului asigura mentinerea eficientei sistemului de control intern in timp. Evaluarile periodice furnizeaza feedback la un anumit moment in timp, pe cand cele continue asigura o supervizare constanta a sistemului.


246

Evaluarea sistemului de control intern se realizeaza din mai multe perspective:

• Conducerea entitatiiMonitorizare continua pe care conducerea entitatii o realizeaza zilnic reprezinta supervizarea asupra activitatilor de control intern pe care le realizeaza angajatii responsabili de anumite controale interne conform procedurilor de lucru formalizate.

• Audit intern Auditul intern reprezinta activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a patrimoniului unei entitati, perfecţionând activităţile entităţii si care ajută entitatea să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică. Pentru a-si atinge scopul, auditorul intern trebuie sa fie functional subordonat consiliului de administratie.

Auditorul intern montiorizeaza sistemul de control intern periodic prin misiunile de audit intern planificate anual. Prin teste specifice se verifica functionalitatea acestuia si se comunica deficientele identificate catre conducere, astfel incat sa se poata lua decizii asupa corectarii situatiilor raportate si imbunatatirea sistemului.

Prin recomandarile de imbunatatire ale sistemului pe care le realizeaza, auditorul intern indeplineste o functie de preventie a aparitiei si materializarii unor situatii nedorite sau ale riscurilor care ar impieta asupra activitatii entitatii.

7. PREVEDERI CONTRACTUALE PRIVIND NEREGULILE

7.1 Prevederi privind sistemul de control intern la nivel de proiect

Avand in vedere universul vast al neregulilor cat si gravitatea consecintelor pe care le au de infruntat atat beneficiarii, autoritatile nationale cat si statul roman in cazul confirmarii neregulilor si stabilirii cuantumului financiar aferent, prevenirea aparitiei neregulilor este solutia cea mai eficienta.

Prevenirea aparitiei neregulilor se asigura prin organizarea si implementarea unui sistemul de management si control intern eficient al proiectelor gestionate de beneficiar (pentru detalii, vezi Cap 6).

Prin Contractul de Finantare incheiat intre beneficiar si AMPOSDRU/OI, se stipuleaza obligatiile beneficiarului in ceea ce priveste asigurarea unui sistem de management şi implementare a proiectului în concordanţă cu prevederile contractului, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AMPOSDRU pentru implementarea proiectului atât pentru acţiunile sau inacţiunile sale, cât şi ale partenerului/ partenerilor24.

Ca atare, beneficiarul este obligat să respecte prevederile cuprinse în cererea de finanţare şi să asigure conformitatea cu legislaţia şi politicile Uniunii Europene şi naţionale, în special cele privind achiziţiile publice, egalitatea de şanse şi nediscriminarea, informarea şi publicitatea, concurenţa loială, dezvoltarea durabilă şi ajutorul de stat, acolo unde este cazul25.

Printre masurile de prevenire a aparitiei neregulilor, se numara si urmatoare obligatii ale beneficiarului prevazute in Contractul de Finantare:

24 Contractul de finantare, Art. 9


Responsabilitatea finala a bunei functionalitati a sistemului de control intern apartine conducerii entitatii!

Conform legislatiei in vigoare, orice incalcare a prevederilor Contractului de finantare incheiat intre Beneficiar si AMPOSDRU/OI constituie o neregula.


247

• Organizarea unui sistem de evidenţă contabilă analitică distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispoziţiile legale.

• Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert contabil în condiţiile legii care va semna şi data documentele contabile aferente operaţiunilor din cadrul proiectului. Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea Beneficiarului cheltuielile efectuate în cadrul Proiectului vor fi ştampilate cu menţiunea „Solicitat rambursare FSE - POSDRU” în vederea evitării dublei finanţări.

• Formarea unei echipe de management alcatuita din specialisti cu diverse calificari care sa asigure o buna desfasurare a proiectului si un management al proiectului in conformitate cu cele mai bune practici. Ca atare, Beneficiarul are obligaţia de a include în echipa de management a Proiectului un expert cu studii juridice aflat în raporturi juridice de muncă sau civile cu Beneficiarul sau un consilier juridic angajat al Beneficiarului sau de către Beneficiar, cu contract individual de muncă sau numit în funcţie publică sau angajat temporar cu contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial în cadrul Proiectului, care să asigure suport specializat Beneficiarului în vederea conformării cu toate prevederile legale aplicabile, aferente implementării activităţilor proiectului.

• Realizarea reconcilierilor contabile intre documentele suport si sistemul de contabilitate propriu, cat si funrizarea tuturor datelor şi informaţiilor la solicitarea AMPOSDRU, în vederea efectuării reconcilierii contabile dintre conturile contabile ale Beneficiarului şi cele ale AMPOSDRU pentru operaţiunile gestionate în cadrul Proiectului finanţat din POSDRU.

• Obligatia notificarii în scris AMPOSDRU, cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care doreşte ca modificarea să producă efecte, în următoarele situaţii:

a) modificări intervenite în bugetul estimat al proiectului în limita a 15% între capitole bugetare, cu excepţia cheltuielilor generale de administraţie şi a cheltuielilor de tip FEDR, cu justificarea detaliată a motivelor care au condus la aceasta;

b) schimbarea adresei sediului social al beneficiarului;c) schimbarea contului special deschis pentru proiect;d) înlocuirea sau introducerea de membri în echipa de management sau a experţilor pe termen lung din

cadrul echipei de implementare a proiectului;e) înlocuirea reprezentantului legal; f) modificarea planului de implementare a activităţilor;g) înlocuirea auditorului.

• Obligaţia de a solicita încheierea unui act adiţional în următoarele situaţii:a) orice modificare intervenită în bugetul estimat al proiectului care depăşeşte limita a 15% între capitole

bugetare, cu excepţia cheltuielilor generale de administraţie şi a cheltuielilor de tip FEDR, cu justificarea detaliată a motivelor care au condus la aceasta;

b) includerea de noi activităţi eligibile care să contribuie la atingerea rezultatelor şi obiectivului specific al proiectului;

c) modificarea duratei de implementare a proiectului 26

Pentru a putea monitoriza si actiona preventiv pe tot parcusu derularii proiectelor cofinantate FSE, AMPOSDRU solicita Beneficiarului generarea mai multor tipuri de raportari tehnice si financiare:

• Pe toată perioada de implementare a proiectului, Beneficiarul va transmite, la fiecare 3 (trei) luni, previziuni actualizate privind cheltuielile care urmează a fi efectuate în trimestrul următor, privind termenele estimate de rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului.

• Beneficiarul are obligaţia de a raporta stadiul implementării Proiectului prin transmiterea de Rapoarte tehnico-financiare însoţit de Formularul individual de înregistrare a grupului ţintă

7.2 Prevederi privind obligatiile beneficiarilor in cazul anchetelor

Ca parte a cadrului de control integrat, autoritatile nationale si comunitare isi exercita dreptul de verificari si control la fata locului a diverselor sesizari de nereguli. In timpul investigatiilor, conform Contractului de Finantare27, beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia: 26

Contractul de finantare, Art. 927

Contractul de finantare, Art. 9


248

• AMPOSDRU/OI, • Autorităţii de Certificare şi Plată, • Autorităţii de Audit, • Departamentului de Luptă Anti-fraudă, • Comisiei Europene, • Curţii Europene de Conturi • şi/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanţării nerambursabile, la cerere şi în

termen, documentele şi/sau informaţiile solicitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la faţa locului.

În vederea efectuării verificărilor cu privire la cazurile de nereguli, beneficiarul se angajează să acorde:• dreptul de acces la locurile şi spaţiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul • acces la sistemele informatice • să pună la dispoziţie documentele solicitate privind gestiunea tehnică şi financiară a proiectului, atât pe suport

de hârtie, cât şi în format electronic.

Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi arhivate astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze AMPOSDRU/OI cu privire la locaţia arhivării documentelor.

Intrucat investigatiile si anchetele privind cazurile de nereguli se pot desfasura pe perioade medii de timp si pot fi initiate chiar dupa finalizarea proiectelor, beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a POSDRU28.


În cazul nerespectării acestor prevederi ale Contractului de Finantare, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă Proiectului, reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă din cofinanţarea FSE precum şi cofinanţarea aferentă alocată din fonduri de la bugetul de stat, inclusiv dobânzile şi/sau penalităţile aferente calculate conform legislaţiei în vigoare.


249

ANEXE

ANEXA 1 - Clasificarea neregulilor

Text original Traducere in limba romana (versiune neoficiala)

101 ABSENCE OF ACCOUNTS 102 INCORRECT ACCOUNTS 103 FALSIFIED ACCOUNTS 104 ACCOUNTS NOT PRESENTED 201 MISSING OR INCOMPLETE DOCUMENTS 202 INCORRECT CUSTOMS DOCUMENTS 203 FALSIFIED CUSTOMS DOCUMENTS 204 INCORRECT COMMERCIAL DOCUMENTS 205 FALSE OR FALSIFIED COMMERCIAL

DOCUMENTS

06 INSUFFICIENT CERTIFICATES 208 FALSE OR FALSIFIED REQUEST FOR AID 210 MISSING OR INCOMPLETE SUPPORTING

DOCUMENTS 211 INCORRECT SUPPORTING DOCUMENTS 213 FALSIFIED SUPPORTING DOCUMENTS

214 FALSE OR FALSIFIED CERTIFICATES 299 OTHER CASES OF IRREGULAR DOCUMENTS

301 INACCURATE PRODUCTION DECLARATION 302 INEXACT COMPOSITION 303 INACCURATE VALUE 304 INEXACT ORIGIN 305 INEXACT QUANTITY 306 VARIATION IN QUALITY OR CONTENT 307 QUANTITIES OUTSIDE PERMITTED LIMITS 308 UNAUTHORISED SUBSTITUTION OR

EXCHANGE 309 UNAUTHORISED REMOVAL 310 UNAUTHORISED ADDITION 311 UNAUTHORISED MIXTURE 312 UNAUTHORISED USE 313 CAMOUFLAGING 314 INCORRECT PACKAGING 315 CASE NOT COVERED BY THE MEASURE

INVOKED 316 FALSIFICATION OF THE PRODUCT 317 SIMULATED DENATURING 318 INCORRECT STORAGE OR HANDLING

319 FICTITIOUS USE OR PROCESSING320 INCORRECT YIELD COEFFICIENT

321 INCORRECT TARIFF HEADING 322 PRODUCT NOT ELIGIBLE FOR AID 323 COUNTERFEITING 324 MEASURE NOT ELIGIBLE FOR AID 325 NON-ELIGIBLE EXPENDITURE

326 UNLAWFUL TAKING OF COMMISSION 327 SPECIES NOT ELIGIBLE FOR AID 399 OTHER CASES OF IRREGULAR PRODUCTS

401 INCORRECT IDENTITY 402 NON-EXISTENT OPERATOR 403 MISDESCRIPTION OF THE HOLDING 404 IRREGULAR RESUMPTION OF PRODUCTION 405 IRREGULAR TERMINATION, SALE OR

REDUCTION

406 NON-TERMINATION, UPROOTING NOT CARRIED OUT, SLAUGHTER NOT CARRIED OUT

101 ABSENTA CONTURILOR102 CONTURI INCORECTE103 CONTURI FALSIFICATE104 CONTURI NEPREZENTATE201 DOCUMENTE LIPSA SAU INCOMPLETE202 DOCUMENTE VAMALE INCORECTE203 DOCUMENTE VAMALE FALSIFICATE204 DOCUMENTE COMERCIALE INCORECTE205 DOCUMENTE COMERCIALE FALSE SAU FALSIFICATE206 CERTIFICATE INSUFICIENTE208 CERERI DE FONDURI FALSE SAU FALSIFICATE 210 DOCUMENTE SUPORT LIPSA SAU INCOMPLETE

211 DOCUMENTE SUPORT INCORECTE213 DOCUMENTE SUPORT FALSIFICATE

214 CERTIFICATE FALSE SAU FALSIFICATE299 ALTE CAZURI DE DOCUMENTE NECORESPUNZATOARE301 DECLARATII DE PRODUCTIE INADECVATE302 COMPONENTA INEXACTA303 VALOARE NECORESPUNZATOARE304 ORIGINE INCORECTA305 CANTITATE INEXACTA306 VARIATII ALE CALITATII SAU ALE CONTINUTULUI307 CANTITATI PESTE LIMITA PERMISA308 SUBSTITUTII SAU SCHIMBARI NEAUTORIZATE309 IESIRI NEAUTORIZATE310 ADAUGARI NEAUTORIZATE311 COMBINATII NEAUTORIZATE312 INTREBUINTARE NEAUTORIZATA313 CAMUFLAREA314 AMBALAREA INCORECTA315 CAZURI NEACOPERITE DE MASURA INVOCATA316 FALSIFICAREA PRODUSULUI317 SIMULAREA DENATURARII 318 DEPOZITAREA SAU MANIPULAREA INCORECTA

319 UTILIZAREA SAU PROCESAREA FICTIVA320 COEFICIENT DE PRODUCTIVITATE INCORECT

321 INCADRARE TARIFARA INCORECTA322 PRODUS NEELIGIBIL PENTRU AJUTOR323 CONTRAFACEREA324 MASURA NEELIGIBILA PENTRU AJUTOR325 CHELTUIALA NEELIGIBILA

326 COMISIOANE ILEGALE327 SPECII NEELIGIBILE PENTRU AJUTOR399 ALTE CAZURI DE PRODUSE NEELIGIBILE

401 IDENTITATE INCORECTA402 OPERATOR INEXISTENT403 DESCRIERE ERONATA A PROPRIETATII404 CONTINUAREA PRODUCTIEI IREGULARE405 TERMINARE, VANZARI SAU REDUCERI IREGULARA 406 NETERMINAREA, RELOCARE NEEFECTUATA, NEFINALIZARI, SACRIFICARE NEEFECTUATA


250


407 FAILURE TO RESPECT QUOTAS, THRESHOLDS 408 OPERATOR/BENEFICIARY NOT HAVING THE

REQUIRED QUALITY 409 ABSENCE OF IDENTIFICATION, MARKING, ETC. 410 FAILURE TO RESPECT THE CONDITIONS FOR

CONVERSION 411 FALSE DECLARATION OF LOSS OR DAMAGE

412 DECLARATION OF FICTICIOUS LAND 499 OTHER IRREGULARITIES BY THE OPERATOR 501 CAROUSEL FRAUD 502 SMUGGLING AND THE LIKE 503 CHANGE OF DESTINATION 504 THEFT 505 FICTITIOUS MOVEMENT 506 REIMPORT OR REEXPORT 507 TRAFFICKING IN WITHDRAWN OR STOCKPILED

PRODUCTS 508 TRAFFICKING IN CONTROLLED PRODUCTS 509 RE-USE, RETURN TO CIRCULATION 510 NON-ARRIVAL AT FINAL DESTINATION 511 TRAFFICKING IN PRECURSORS 599 OTHER IRREGULARITIES CONCERNING

MOVEMENTS 601 FAILURE TO RESPECT DEADLINES 602 OPERATION PROHIBITED DURING THE

MEASURE 604 FAILURE TO RESPECT A FIXED OR DECLARED

PRICE 605 ABSENCE OF DECLARATION OR LATE RETURN

606 INCOMPATIBLE CUMULATION OF AID 608 REFUSAL OF CONTROL 609 REFUSAL OF PAYMENT 610 ABSENCE OR INCOMPATIBILITY OF CONTRACT

611 SEVERAL REQUESTS FOR THE SAME OBJECT 612 FAILURE TO RESPECT OTHER REGULATIONS/

CONTRACT CONDITIONS 614 INFRINGEMENT OF RULES CONCERNED WITH

PUBLIC PROCUREMENT 699 OTHER IRREGULARITIES CONCERNING THE

RIGHT TO AID 71 IMPORT AND EXPORT WITHOUT DECLARATION 711 FAILURE TO DECLARE IMPORTS 712 FAILURE TO DECLARE EXPORTS 72 INCORRECT OR FORGED ITEMS IN

DECLARATION

721 INCORRECT ORIGIN OR PROVENANCE (ERROR)

723 INCORRECT CLASSIFICATION OF PRODUCT OR SPECIES (ERROR)

726 INCORRECT PREFERENTIAL ARRANGEMENTS 729 THE SAME ITEMS FORGED 731 EXTERNAL TRANSIT - DOC. T1 (ERROR) 732 EXTERNAL TRANSIT - DOC. T1 (FRAUD) 733 INTERNAL TRANSIT - DOC. T2 (ERROR) 734 INTERNAL TRANSIT - DOC. T2 (FRAUD) 735 TIR SYSTEM (ERROR) 736 TIR SYSTEM (FRAUD) 737 ATA CONVENTION (ERROR) 738 ATA CONVENTION (FRAUD) 739 OTHER ABUSES OF ARRANGEMENTS

COVERING MOVEMENT OF GOODS 741 FAILURE TO FULFIL COMMITMENTS ENTERED

INTO 742 IRREGULARITIES IN CONNECTION WITH END

DESTINATION

407 NERESPECTAREA COTELOR/PRAGURILOR408 OPERATOR/BENEFICIAR CE NU ARE CALITATEA CERUTA409 ABSENTA IDENTIFICARII SI A MARCARII ETC410 NERESPECTAREA CONDITIILOR DE CONVERSIE411 DECLARATII FALSE A PIERDERILOR SAU PAGUBELOR412 DECLARATII FICTIVE DE TEREN 499 ALTE NEREGULI ALE OPERATORULUI501 FRUDA TIP CARUSEL502 CONTRABANDA SAU SIMILAR503 SCHIMBAREA DESTINATIEI504 FURT505 MISCARI FICTIVE506 REIMPORT SAU REEXPORT507 TRAFIC ALE PRODUSELOR RETRASE SAU DEPOZITATE508 TRAFIC ALE PRODUSELOR CONTROLATE509 REUTILIZARI, REPUNERI IN CIRCULATIE 510 NELIVRARI LA DESTINATIA FINALA511 TRAFICARE PRIN PRECURSORI599 ALTE NEREGULI LEGATE DE MISCARILE PRODUSELOR601 NERESPECTAREA TERMENELOR LIMITA602 OPERATIUNI INTERZISE PE PARCURSUL MASURII604 NERESPECTAREA UNUI PRET FIX SAU DECLARAT605 LIPSA DECLARATIILOR SAU RETURURI INTARZIATE606 ACUMULARI INCOMPATIBILE ALE AJUTORULUI608 REFUZUL CONTROLULUI609 REFUZUL PLATII610 ABSENTA SAU INCOMPATIBILITATEA CONTRACTULUI611 CERERI MULTIPLE PENTRU ACELASI OBIECT612 NERESPECTAREA ALTOR REGULI/CONDITII CONTRACTUALE614 INCALCAREA LEGISLATIEI IN CEEA CE PRIVESTE ACHIZITIILE PUBLICE699 ALTE NEREGULI PRIVIND DREPRUL LA AJUTOR71 IMPORTURI SI EXPORTURI FARA DECLARATII711 NEDECLARAREA IMPORTURILOR712 NEDECLARAREA EXPORTURILOR72 ARTICOLE INCORECTE SAU FALSIFICATE INSCRISE IN DECLARATIE 721 ORIGINE SAU PROVENIENTA INCORECTA (EROARE) 723 CLASIFICAREA INCORECTA A PRODUSELOR SAU A SPECIILOR (EROARE)726 ARANJAMENTE PREFERENTIALE INCORECTE729 FALSIFICAREA ACELORASI ARTICOLE731 TRANZIT EXTERN - DOC. T1 ( (EROARE)732 TRANZIT EXTERN - DOC. T1 ( (FRAUDA)733 TRANZIT INTERN - DOC. T2 ( (EROARE)734 TRANZIT INTERN - DOC. T2 ( (FRAUDA)735 SISTEM TIR (EROARE)736 SISTEM TIR (FRAUDA737 CONVENTIE ATA (EROARE)738 CONVENTIE ATA (FRAUDA)739 ALTE ABUZURI ALE ARANJAMENTELOR CE MUSAMALIZEAZA MISCARILE DE BUNURI741 NEINDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE742 NEREGULI PRIVIND DESTINATIA FINALA


251


743 UNJUSTIFIED CLAIM TO CUSTOMS PROCEDURE (EXCEPT MOVEMENT)

744 REMOVAL OF GOODS FROM CUSTOMS CONTROL

745 FAILURE TO OBSERVE A CUSTOMS PROCEDURE (EXCEPT MOVEMENT)

746 FAILURE TO OBSERVE QUOTAS 748 VARIOUS PRACTICES 810 ACTION NOT IMPLEMENTED 811 ACTION NOT COMPLETED 812 ACTION NOT CARRIED OUT IN ACCORDANCE

WITH RULES

818 FALSIFIED DECLARATION 821 UNJUSTIFIED EXPENDITURE 822 EXPENDITURE NOT RELATED TO PERIOD IN

WHICH ACTION CARRIED OUT

823 EXPENDITURE NOT LEGITIMATE 831 OVERFINANCING 832 INFRINGEMENTS WITH REGARD TO THE

COFINANCING SYSTEM

840 UNDECLARED REVENUE 850 CORRUPTION 851 ABUSE (ART. 4 PARA. 3 R. 2988/95) 998 NOT INDICATED 999 OTHER IRREGULARITIES (TO BE SPECIFIED)

743 CERINTE NEJUSTIFICATE LA PROCEDURILE VAMALE (EXCEPTAND MISCAREA DE BUNURI)744 RETRAGEREA BUNURILOR DE SUB CONTROLUL VAMILOR745 NERESPECTAREA PROCEDURILOR VAMALE (EXCEPTAND MISCAREA DE BUNURI)746 NERESPECTAREA COTELOR 748 PRACTICI DIVERSE810 ACTIUNI NEIMPLEMENTATE811 ACTIUNI NETERMINATE812 ACTIUNI INTREPRINSE FARA RESPECTAREA REGULILOR IMPUSE818 DECLARATII FALSIFICATE821 CHELTUIELI NEJUSTIFICATE822 CHELTUIELI IN AFARA PERIOADEI IN CARE ACTIUNEA A FOST INTREPRINSA823 CHELTUIELI NELEGITIME831 SUPRAFINANTARE832 INCALCARI ALE CONDITIILOR PRIVIND SISTEMUL DE COFINANTARE840 VENITURI NEDECLARATE850 CORUPTIE851 ABUZ (ART. 4 PARA. 3 R. 2988/95)998 NEINDICAT999 ALTE NEREGULI (A SE SPECIFICA)

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECTIEI SOCIALEAUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL

SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Octombrie 2009

Ghid informativ privind aplicarea

taxei pe valoarea adaugata (TVA)

Manualul Beneficiarului - Ghid privind aplicarea TVA

254

Capitolul I. Defintie

Potrivit prevederilor art 125 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal “Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului” şi care este colectat conform prevederilor Titlului VI Taxa pe Valoarea Adaugata din legea mai sus mentionata..

Aplicare teritoriala

Taxa pe valoarea adaugata se aplica pe teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii pentru care se aplică Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, în conformitate cu art. 299 din acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la art. Art. 1252 din Codul Fiscal.

Capitolul II. Operatiuni impozabile

Conform prevederilor art. 126:din Codul Fiscal operatiunile impozabile sunt:

- importul de bunuri efectuat in Romania de catre orice persoana, daca locul importului este in Romania potrivit art. 1322;

- operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii prevazute la alin. (1) al art. 126, si anume:a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de

servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu

prevederile art. 132 şi 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la

art. 127 alin. (1), acţionând ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127

alin. (2);

In sensul art. 126 alin. (1) din Codul Fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una din conditiile prevazute la lit. a) – d) nu este indeplinita. O operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta este aferenta avantajului primit. Conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru client este indeplinita si in cazul in care furnizorul/prestatorul se obliga sa furnizeze bunuri/servicii determinabile persoanei care efectueaza plata, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Totodata, conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indemplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret,sau nu este platit direct de beneficiar ci direct de un tert.(a se vedea prevederile punctului 2 din normele de aplicare a Codului Fiscal).

- achizitiile intracomunitare, efectuate cu plata, pentru care locul achizitie este in Romania, potrivit art. 1321, adica:

a) o achizitie intracomunitara de bunuri, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila (numai daca valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare depaseste sau a depasit in anul calendaristic anterior plafounul de 10.000 EUR), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare si care:

o nu este considerata intreprindere mica in statul de rezidenta (beneficiaza de scutire de TVA detaliat in art. 152 din Codul Fiscal);

o nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1), lit. b) din Codul Fiscal cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;

o nu i se aplica prevederile art.132 alin. (2) din Codul Fiscal cu privire la livrarile la distanta.b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca

atare, sau de o persoana neimpozabila.

Acelasi art. 126 determina si activitatile care nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania, dupa cum urmeaza:

- achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare ar fi scutita de TVA potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) lit. h) – m) din Codul Fiscal;

- achizitii intracomunitare de bunuri, efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare de catre o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ conditiile de la art. 126, alin. (8) lit. b) din


255

Codul Fiscal;- achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in cazul in

care vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare;- achizitie intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri alfate in regim suspensiv sau sub o

procedura de tranzit intern, daca regimul suspensiv/procedura se termina pe teritoriul Romaniei. In acest caz, TVA-ul se aplica odata cu taxele vamale la inchiderea regimului suspensiv prin punerea in libera circulatie (import definitiv).

Elementele detaliate mai sus sunt prezentate atat la art. 126 din Codul Fiscal cat si la punctul 2 din Normele Metodologice.

Capitolul III. Persoane impozabile

Este considerata persoana impozabila, potrivit prevederilor art. 127 din Codul Fiscal, orice persoana care desfasoara activitati economice de o maniera independenta si indiferent de loc, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei actvitiati.

Art. 2 al Regulamentului CE nr. 1777/2005 include Grupurile de interes economic europene in categoria persoanelor impozabile.

Principala caracteristica a unei persoane impozabile este faptul ca isi desfasoara activitatea de o maniera independenta. In acest context, la alin. (3) al art. 127 sunt exemplificate activitati care nu sunt desfasurate de o maniera independenta.

Prin activitate economica Codul Fiscal intelege, conform alin. (2) al art. 127, activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitati extractive, agricole si activitatile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Institutiile publice nu sunt considerate persoane impozabile decat pentru operatiunile prevazute la alin. (5) si (6) ale art. 127 din Codul Fiscal. Sunt asimilate instituiilor publice si alte entitati infiintate prin lege sau Hotarari ale Guvernului.

Mai multe detalii sunt prezentate in Codul Fiscal la art. 127 si in normele de aplicare la punctele 3 si 4.

Capitolul IV. Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adagata 1) Livrarea de bunuri2) Prestarea de servicii3) Schimbul de bunuri sau servicii4) Achizitii intracomunitare de bunuri5) Importul de bunuri

1) Livrarea de bunuri

Aceasta operatiune este definita si detaliata in art. 128 din Codul Fiscal precum si la punctul 6 din Normele Metodologice.

Conform punctului (1) al art. 128 din Codul Fiscal livrarea de bunuri este transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Prin aceasta sintagma se includ in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata si operatiuni care nu presupun un transfer de proprietate din punct de vedere legal, dupa cum sunt prezentate la punctele (3) – (7) ale art. 128 din Codul Fiscal.

Prin bunuri se intelege: a) bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie;b) bunuri considerate bunuri mobile corporale, cum ar fi: energia electrica, energia termica, gazele naturale,

agentul frigorific si alte produse similare;c) programele informatice standard pe un suport de date, insotite de licenta.


256

Totodata acest articol include prevederi referitoare la tratamentul din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata a comisionului, a contractului de leasing, bunurilor lipsa la inventar, la operatiunea de casare a bunurilor de natura mijloacelor fixe, mostrelor si bunurilor acordate cu titlu gratuit.

2) Prestarea de servicii

Aliniatul (1) al art. 129 din Codul Fiscal defineste prestarea de servicii ca fiind orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri. Aceasta definitie, corelata cu predeverile articolului precendent privind livrarea de bunuri poate duce la concluzia ca o serie de operatiuni care nu sunt considerate livrari de bunuri, ar putea sa fie prestari de servicii. Totusi, intetia leguitorului de a exclude anumite elemente din categoria livrarilor de bunuri nu implica automat ca acestea sunt prestari de servicii, ele putand fi doar elemente care nu se supun impozitarii din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata. (vezi punctul (8) al art. 128 din Codul Fiscal).La alineatul (2) se prezinta o lista succinta de prestari de servicii. Alte exemple de servicii se regasesc la art. 133 din Codul Fiscal si la art. 3 si 4 ale Regulamentului CE nr. 1777/2005 referitor la vanzarea de optiuni sau serviciile de asamblare a componentelor furnizate de client.Legislatia anterioara Codului Fiscal (legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata) prevedea la art. 4 o lista mai detaliata de servicii care au valoare de referinta si pentru aplicarea Codului Fiscal, prestarile de servicii putand consta in:

a) orice muncă fizică sau intelectuală; b) lucrări de construcţii-montaj; c) transport de persoane şi mărfuri; d) servicii de poştă şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV; e) închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile; f) operaţiuni de intermediere sau de comision; g) reparaţii de orice natură; h) cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, titluri de participare

şi alte drepturi similare; i) servicii de publicitate; j) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare; k) punerea la dispoziţie de personal; l) mandatarea; m) asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări; n) angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele menţionate la lit. h); o) amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping; p) activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică; q) asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora; r) prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, auditorilor, experţilor

contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii; s) operaţiuni de leasing.

In sensul Codului Fiscal, comisionarii care actioneaza in numele si in contul comitentului sunt persoanele care actioneaza in calitate de mandatari potrivit prevederilor Codului Comercial. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, mandatarul este considerat ca un prestator de servicii. Normele Metodologice stabilesc reguli clare privind modul de reflectare a operatiunii in facturi.

Sunt considerate prestari de servicii si:- utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au

legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;

- serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.

Potrivit punctului (5) al art. 129 nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată: - utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economică a persoanei impozabile, ca parte a unei prestări de

servicii efectuată în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme;

- serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor;

- servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Pentru mai multe detalii cu privire la prestarile de servicii si incadrarea lor in sfera de TVA sa rog sa consultati art.


257

129 din Codul Fiscal, punctul 7 din Normele Metodologice si Ghidul privind relatiile de Parteneriat atasat la Manualul Beneficiarului.

3) Schimbul de bunuri sau servicii

Art. 130 din Codul Fiscal coroborat cu prevederile punctului 8 din Normele Metodologice stabilieste ca in cazul schimbului de servicii si/sau bunuri, fiecare prestare/livrare in parte va fi considerata o prestare/livrare de servicii/bunuri efectuata cu plata, operatiune impozabila din punct de vedere al TVA.

4) Achizitiile intracomunitare de bunuri

Art. 1301 din Codul fiscal defineste achizitia intracomunitara de bunuri ca fiind obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale, expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.Achizitii intracomunitare asimilate:

- utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de catre aceasta sau de catre alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii.Conditia ce trebuie indeplinita este ca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, sa fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru;

- preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, daca achizitia nu a beneficiat de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).

Elementele prezentate la art. 1301 sunt detaliate in Normele Metodologice la punctul 9.

5) Importul de bunuri

Intrarea de bunuri in Romania provenind din afara teritoriului Comunitatii Europene este considerat import de bunuri si intra in sfera de cuprindere a taxei pe valoarea adaugata (art. 126 alin. (2) din Codul Fiscal).

Reglementarile vamale aplicabile sunt Codul Vamal Comunitar (Regulamentul CEE nr. 2913/1992 si Regulamentul Vamal Comunitar (Regulamentul CEE nr. 2454/1993).

Capitolul V. Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei 1) Locul livrarii de bunuri

Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales in cazul operatiunilor intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-cheie in identificarea regimului TVA aplicabil.

Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiile prezentate la punctele 10 si 11 din Normele Metodologice, atunci cand locul livrarii este in afara Romaniei, operatiunea respectiva nu intra in sfera de impozitare a TVA in Romania.

Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este: - pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea

sau transportul; - in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locul livrarii de bunuri este considerat a fi

locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana, in numele furnizorului;

- locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

- locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

o partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;


258

o locul de plecare al transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

o locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii.

Asadar, conform dispozitiilor Codului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (de cele mai multe ori vanzari) efectuate in cazul unui transport de pasageri care numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea, locul livrarii va fi considerat locul de plecare a transportului.

- cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul de distributie a acestora, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau unde are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, locul livrarii de bunuri este considerat a fi cel in care comerciantul are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita

2) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.(art. 1321 din Codul Fiscal)

Pe de alta parte, cu titlu de exceptiei, in cazul in care cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

În sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumpărătorul face dovada că a supus la plata taxei achiziţia intracomunitară şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor şi în statul membru care a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziţiei intracomunitare se realizează astfel:

o în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin înregistrarea cu semnul minus în decontul de taxă prevăzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziţiei intracomunitare şi a taxei aferente;

o în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale în vigoare.

Pentru mai multe detailii a se consulta art. 1321 din Codul Fiscal impreuna cu punctul 12 din Norme Metodologice.

3) Locul importului de bunuri

Conform art. 1322 din Codul fiscal, locul importului de bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar. Aceasta regula este identica cu cea din art. 60 din Directiva 2006/1127CEE.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) din Codul Fiscal, care nu se află în liberă circulaţie, sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre regimurile sau situaţiile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul Fiscal, locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile încetează să mai fie plasate în astfel de regimuri sau situaţii. Atunci când bunurile la care se face referire în art. 131 lit. b) din Codul Fidcal, care se află în liberă circulaţie la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situaţiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate în Comunitate, în sensul art. 131 lit. a) din Codul Fiscal, să beneficieze de unul dintre regimurile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul Fiscal sau sunt sub o procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie aceste regimuri sau această procedură.

4) Locul prestarii de servicii

Ca regula generala, locul prestarii de servicii este considerat fi locul unde prestatorul este stabilit sau are sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

Exista o serie de exceptii de la regula generala, care pot fi grupate in patru categorii, dupa cum urmeaza:


259

4.1) Servicii privind bunurile imobile

In acest caz locul prestarii este locul unde este situat bunul imobil. Acelasi tratament il au si prestariile agentilor imobiliari, a agentilor de expertiza si a prestarilor privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobile.

4.2) Servicii de transport si servicii accesorii

Locul prestarii pentru serviciile de transport de bunuri si persoane este locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse. Aplicarea acestei reguli se face in functie de punctul de plecare si de sosire al transportului.

In cazul importului de bunuri transportul pe teritoriul Romaniei este inclus in valoarea in vama a bunurilor si este supus TVA si taxe vamale. La exportul bunurilor si transportului international de persoane se acorda scutire cu drept de deducere, in conditiile prevazute de Codul Fiscal.

In cazul serviciilor accesorii, daca beneficiarul acestor servicii furnizeaza un cod valid de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este locul prestarii serviciului, se considera ca prestarea are loc in statul membru din care a atribuit codul de TVA al beneficiarului.

A se consulta prevederile art. 133 si ale punctelor 14 -15 din Normelele Metodologice pentru mai multe detailii.

4.3) Servicii intangibile

Regula generala in cazul serviciilor intangibile este ca locul prestarii este considerat locul unde clientului este stabilit sau are un sediu fix pentru urmatoarele servicii:

- închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;

- operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;

- transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

- serviciile de publicitate şi marketing;

- serviciile consultanţilor, inginerilor, juriştilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;

- prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

- operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri;

- punerea la dispoziţie de personal;

- acordarea accesului la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;

- telecomunicaţiile;

- serviciile de radiodifuziune şi televiziune;

- serviciile furnizate pe cale electronică;

- obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept mentionat mai sus;

- prestările de servicii de intermediere care intervin in furnizarea prestarilor de mai sus.

Obligatia platii taxei revine beneficiarului si nu prestatorului. Acesta regula se aplica doar atunci cand:

- clientul este stabilit sau are un sediu fix in afara Comunitatii; sau

- clientul este o persoana impozabila, stabilita sau care are sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul.


260

Pentru lamuriri a se consulta Codul Fiscal (art. 133 alin. (2) lit. g) ), punctul 151 din norma de aplicare a Codului Fiscal si Ghidul privind relatiile de parteneriat atasat la Manualul Beneficiarului.

4.4) Servicii referitoare la organizarea de evenimente sau lucrari asupra bunurilor mobile coroprale

Locul prestarii este considerat locul (statul) unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:- servicii culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii

şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;

- expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrările efectuate asupra acestora.

Prin exceptie, in cazul prestarilor de servicii efectuate asupra unor bunuri care, dupa prelucrare parasesc statul membru in care s-a realizat prestarea, locul prestarii este statul membru in care beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA (daca aceasta furnizeaza un cod valid de TVA si ca beneficiarul si prestatorul si nu fie din acelasi stat membru al CE).

A se consulta si Regulamentul CE nr. 1777/2005 pentru clarificari privind serviciile intangibile.

Capitolul VI. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Asa cum se precizeaza la alin. (1) al art. 134 din Codul Fiscal, exista o legatura directa intre faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata. Faptul generator al taxei este livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, iar momentul la care taxa devine exigibila este data livrarii bunurilor, respectiv data prestarii de servicii.

In articolele imediat urmatoare legiuitorul stabileste faptul generator si exigibilitatea pentru fiecare din operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata dupa cum sunt ele definite la art. 128 – 131 din Codul Fiscal, si anume:

1. Faptul generator si exigibilitatea pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii

Potrivit alin. (1) al art. 1341 din Codul Fiscal faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prezentate in la alin. (2) – (5) din acelasi articol.

Pentru situatiile prevazute la alin. (2) ale art. 1341 din Codul Fiscal, Normele Metodologice determina momentul in care este efectiv inregistrata livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. (contract de consignatie, bunuri trimise in vederea testarii, stocuri la dispozitia clientului).

Conform alin. (1) al art. 1342 din Codul Fiscal, exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

La alin. (2) sunt prezentate exceptiile de la regula generala mentionata mai sus, si anume:

- la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;

- la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Fac excepţie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora;

- la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare

Art. 1343 prevede exceptii pentru achizitiile intracomunitare de bunuri scutite de taxa conform art. 143 alin. (2) din Codul Fiscal.

2. Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

Aceste informatii sunt prezentate la art. 135 din Codul Fiscal si la punctul 17 din normele de aplicare ale Codului Fiscal.

Ca regula generala faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia.


261

3. Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri

In art. 136 se stabilite faptul ca taxa pe valoarea adaugata devine exigibila numai in masura in care se datoreaza drepturi de import, conform legislatiei vamale.

Capitolul VII. Baza de impozitareBaza de impozitare difera de la o operatiune la alta, astfel Codul Fiscal face detalieri pe operatiuni la art. 137 – 1392, si anume:

Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii

Baza de impozitare conform art. 137 din Codul Fiscal consta in contrapartida obtinuta de la un cumparator, beneficiar sau un tert pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv subventii direct legate de pretul acestor operatiuni.

Cu titlu de exceptie, baza de impozitare consta in pretul de achizitie sau costul de productie (daca sunt din productie proprie) pentru:

- bunuri constatate lipsa din gestiune, cu exceptia lipsurilor din gestiune reprezentand perisabilitati sau bunuri distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau altor cauze de forta majora (vezi art. 128 alin. (8) din Codul Fiscal);

- bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane cu plata;

- bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile distribuite catre asociatii sau actionarii acestsora.

In cazul mijloacelor fixe constatate lipsa la inventar, utilizate in alte scopuri decat activitatea desfasurata sau distribuite asociatilor sau actionarilor, baza de impozitare este:

- valoarea ramasa a mijlocului fix conform evidentelor contabile, daca sunt neimputabile;- suma imputabila (dar nu mai putin decat valoarea ramasa), daca lipsurile sunt imputabile.

In cazul prestarilor de servicii prevazute la lit. d) de la alin. (1) al art. 129, baza de impozitare consta in suma cheltuielilor facute de o persoana impozabila pentru executarea serviciilor analizate. Reducerile de pret (financiare si comerciale) diminueaza baza de impozitare fiind obligatorie indeplinirea urmatoarelor conditii cumulativ:

- sa fie reflectate in facturile fiscale sau alte documente legal aprobate;- sa fie in beneficiul clientului;- sa nu constituie in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare.

In acest sens, reducerile de pret se evidentieaza pe un rand separat, care se scad din contravaloarea bunurilor/serviciilor, iar TVA se aplica asupra diferentei.

La art.138 sunt prezentata situatiile in care se cere ajustarea bazei de impozitare a taxei. Detalii sunt prezentate si la puctul 20 din normele de aplicare a Codului Fiscal.

Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare

În sensul art. 1381 din Codul fiscal, baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare este egală cu baza de impozitare a livrării intracomunitare efectuate în alt stat membru, care cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, şi/sau, după caz, se ajustează în conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport se cuprind în baza impozabilă a bunurilor achiziţionate intracomunitar numai dacă transportul este în sarcina vânzătorului sau pentru partea din transport care este în sarcina vânzătorului.

Baza de impozitare pentru import

Potrivit art. 139 din Codul Fiscal baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.


262

Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă ( alin. (1) al art. 1391).

Capitolul VIII. Cotele de taxareCota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal;

- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

- livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; - livrarea de produse ortopedice; - livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; - cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor

amenajate pentru camping.

Iar cota de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea de locuite ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

A se consulta art. 140 din Codul Fiscal si punctul 23 din normele metodologice pentru mai multe detalii.

Capitolul IX. Operatiuni scutite de taxa

Codul Fiscal stabileste la art. 141 lista operatiunilor, efectuate de persoane impozabile pentru care locul livrarii/prestarii este in Romania, dar care sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adaugata.

Operatiunile sunt detaliate si in Normele Metodologice la punctele 25 – 39.

Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare

Pentru a stabili un tratament fiscal echitabil, legiuitorul a fixat urmatoarele reguli care au menirea de a asigura un sistem uniform de aplicare a scutirilor de TVA, asupra operatiunilor care intra in sfera taxei:

- sunt scutite de TVA importul si achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii;

- sunt scutite de TVA importul si achizitia intracomunitara de bunuri al caror import in Romania este in orice situatie scutit de taxa, conform art. 142 din Codul fiscal.

Alte scutiri pentru import si achizitii intracomunitrare sunt prezentate la art. 142 din Codul Fiscal si la punctele 41 - 44 din Normele Metodologice.

Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar

Operatiunile din sfera TVA care se incadreaza in art. 143 sunt recunoscute de legiuitor ca fiind operatiuni scutite cu drept de deducere. Astfel, pentru acestea nu se datoreaza TVA, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii Aplicarea scutirilor de TVA mentionate la art. 143 este conditionata de indeplinirea cumulativa a unor conditii speciale si prezentarea documentelor doveditoare.

Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

Conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-6, lit. b) si lit. c) din Codul fiscal este scutit temporar de TVA traficul international de bunuri. Aceste scutiri devin definitive in momentul in care bunurile sunt exportate in afara Comunitatii.

Plasarea bunurilor intr-unul din regimurile suspensive prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal si livrarea acestora cat timp se afla sub regimul respectiv (inclusiv prestarile de servicii) se supun conditiilor impuse de legislatia vamala.


263

Mai multe detailii sunt furnizate in art. 144 din Codul Fiscal precum si in Normele Metodologice la punctul 441.

Scutiri pentru intermediari

Sunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care actioneaza in numele si in contul altei persoane, in cazul in care aceste servicii sunt prestate in legatura cu operatiunile scutite prevazute la art. 143: exportul de bunuri si livrarile intracomunitare, transport international si intracomunitar si art. 144: scutiri speciale legate de traficul international de bunuri.

Regimul de scutire pentru intermediari nu se aplica operatiunilor prevazute la art. 143 alin. (1) lit. f) si alin. (2).

Capitolul X. Regimul deducerilor

Alin. (1) al art. 145 din Codul Fiscal stabileste ca dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la furnizor.

Orice persoana impozabila isi poate exercita dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate pentru a fi utilizate in folosul operatiunilor sale care dau drept de deducere:

- operatiuni taxabile, supuse cotelor de TVA de 19% si 9%

- operatiuni rezultate din activitati economice (livrari de bunuri si/sau prestari de servicii), in cazul in care se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

o locul livrarii/prestarii este considerat in strainatate potrivit regulilor cuprinse in Capitolul V.o operatiunea ar da drept de deducere daca ar fi efectuata in Romania

- operatiuni scutite de taxa conform art. 143, 144 si 1441

- operatiuni scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 (servicii financiare) si lit. b) (servicii de asigurare si reasigurare) in cazul in care consumatorul/clientul este stabilit in afara Comunitatii ori aceste operatiuni sunt efectuate in legatura directa cu bunurile care vor fi exportate intr-un stat in afara Comunitatii;

- operatiuni in legatura cu reorganizarea unor afaceri (art. 128 alin. (7) si art. 129 alin (7)).

Codul Fiscal acorda drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata si pentru unele operatiuni care nu sunt considerate operatiuni impozabile, daca acestea se refera la operatiunile care dau drept de deducere mentionate la art. 128 alin. (8) si la art.129 alin. (5) din Codul Fiscal.(ex. mostre, bunuri oferite in cadrul activitatilor de sponsorizare, scop publicitar, etc)

Potrivit prevederilor alin. (5) din Codul Fiscal nu se poate deduce taxa pe valoarea adugata pentru:

- bunuri si servicii afectate (destinate) realizarii de operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata;

- bauturi alcoolice si produse de tutun destinate actiunilor de protocol;

- bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi deconteaza acestora.

In articolul 1451 leguitorul detalieaza limitarile speciale ale dreptului de deducere, totodata definite si la punctul 451 in Normele de aplicare a Codului Fiscal.

Exercitarea dreptului de deducere de catre o persoana impozabila se justifica cu documentele prevazute de Codul Fiscal la art. 146 si Normele Metodologice la punctul 46, dupa cum urmeaza:

1. pentru achizitii de bunuri si servicii la intern:

- exemplarul original al facturii emise de furnizor (persoana impozabila romana) pe numele persoanei care exercita dreptul de deducere sau pe numele unui salariat al acestuia, pentru transport sau cazare in cazul deplasarilor in interes de serviciu. Factura trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul Fiscal, iar in cazul angajatilor pentru deductibilitate este necesara intocmirea decontului de deplasare.

- Bonurile fiscale pentru carburantii auto, emise conform OUG 29/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.


264

2. pentru achizitii intracomunitare, import de bunuri sau achizitii de servicii din strainatate:

- sa detina factura sau documentul prevazut la art. 1551 si sa inregistreze taxa colectata din decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei;

- originalul declaratiei vamale de import sau al unui act constatator emis de autoritatile vamale, in cazul importului de bunuri, in care sa se mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum si documentele care sa ateste plata taxei de catre importator sau o alta persoana in numele sau ori sa inregistrezi taxa ca taza colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei;

- sa detina autofactura pentru achizitii intracomunitare asimilate si sa inregistreze taza ca taza colectata in decontul aferent periodei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei;

- pentru taxa aferenta bunurilor ori serviciilor pentru care se aplica taxarea inversa sa detina o factura sau document prevazut la art. 1551 si sa inregistreze taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei.

Articolui 147 din Codul Fiscal stabileste modalitatea prin care se exercitata dreptul de deducere a taxei in cazul persoanelor impozabile cu regim mixt si persoanelor partial impozabile. Asadar, in cazul achizitiilor in care nu se cunoaste exact destinatia (daca se utilizeaza pentru operatiuni cu drept de deducere sau fara drept de deducere) inclusiv pentru investitii, alin.(5) al art. 147 din Codul Fiscal prevede ca aceasta achizitiei sa se evidentieze intr-o coloana separata a jurnalului de cumparari, iar deducerea taxei pe valoarea adaugata sa se realizeze pe baza de pro-rata. Prin exceptie, alin (1), punctul 47 din Normele Metodologice permite alocarea TVA aferenta achizitiilor pe activitati cu drept de deducere conform unor chei de alocare/repartizare.

Realizarea alocarii costurilor pe activitati este recomandata pentru a evita aplicarea mecanismului de ajustare a taxei deduse pentru bunurile de capital.

Calculul pro-ratei precum si ajustarea acestia la finele fiecarui an sunt prezentate in art. 147 din Codul Fiscal si in normele de aplicare la punctul 47.

Dreptul de deducere poate fi exercitat si prin decontul de TVA conform prevederilor art. 1471, detaliat prin punctul 48 al normelor de aplicare a Codul Fiscal.

In situatiile prezentate de art. 1472 din Codul Fiscal, persoanele neinregistrate in scopuri de TVA in Romania pot cere rambursarea taxei achitate. La punctele 49 – 52 din normele de aplicare a Codului Fiscal sunt mentionate situatiile in care aceasta rambursare are loc, documentele necesare precum si operatiunile pentru care aceasta rambursare nu se aplica.

In cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, rambursarea taxei se poate realiza prin bifarea casutei corespunzatoare din decontul de TVA pentru perioada fiscala de raportare, sau pot decide reportarea sumei negative.

Rambursarea poate fi solicitata numai pentru sume mai mari de 5.000 RON. Mai multe detalii despre aceasta procedura se regasesc la art. 1473 din Codul Fiscal.

In incheierea acestui capitol, leguitorul prezita la art. 148 si 149 din Codul Fiscal modalitatea si situatiile prin care se realizeaza ajustarea taxei deductibile in cazul achizitiilor de serviciilor de bunuri (art. 148 si punctul 53 din normele de aplicare a Codului Fiscal) si in cazul bunurilor de capital (art. 149 si punctul 54 din normele de aplicare a Codului Fiscal).

Capitolul XI: Persoanele obligate la plata taxei

Conform prevederilor art. 150 persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile in Romania este:

a) persoana impozabila care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii taxabile, conform prevederilor Titlului VI. Taxa pe valoarea adaugata din Codul Fiscal, cu exceptia cazurilor pentru care clientul este obligat la plata taxei conform prevederilor lit. b)-g), alin. (1) ale art. 150;

b) persoana impozabila care actioneaza ca atare si care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g), daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);

c) persoana inregistrata conform art. 153 sau 153^1, care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 si lit. i) si care a comunicat prestatorului codul sau de inregistrare in scopuri


265

de TVA in Romania, daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);

d) persoana inregistrata conform art. 153 sau 153^1, careia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), daca aceste livrari sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);

e) persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare;(vezi conditiile de la punctele 1, 2 si 3 ale literei e))

f) persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a);

g) persoana impozabila actionand ca atare sau persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care au loc in Romania, conform art. 132 sau 133, altele decat cele prevazute la lit. b)-e), daca sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania, conform art. 153.

Situatiile mai sus mentionate sunt detaliate la punctul 55 din Normele de aplicare a Codului Fiscal.

La aliniatul (2) al art. 150, leguitorul prezita exceptiile de la situatiile prezentate mai sus si anume:

a) atunci cand persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1) al art.150 din Codul Fiscal, este o persoana impozabila stabilita in Comunitate, dar nu in Romania, respectiva persoana poate, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei;

b) atunci cand persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1) al art.150 din Codul Fiscal, este o persoana impozabila care nu este stabilita in Comunitate, respectiva persoana este obligata, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.

Orice persoana care inscrie taxa pe o factura sau in orice alt document care serveste ca factura este obligata la plata acesteia. (alin. (3), art. 150).

In cazul achizitiilor intracomunitare, potrivit art. 151 din Codul Fiscal, persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri care este taxabila, conform Titlului VI din Codul Fiscal, este obligata la plata taxei.

Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, conform Titlului VI din Codul Fiscal, este obligatia importatorului. (art. 1511 din Codul Fiscal).

La art. 1512 leguitorul stabileste persoana raspunzatoare pentru plata taxei in situatiile in care factura nu a fost emisa sau a fost emisa eronat sau incomplet. In functie de situatie raspunzatori pot fi atat beneficiarul cat si furnizorul. Articolul mai sus mentionat cat si punctul 60 din Normele Metodologice determina persoana care raspunde individual si solidar in fiecare caz in parte.

Capitolul XII. Regimuri Speciale

In acest capitolul sunt detaliate regimurile speciale de scutire la care se incadreaza intreprinderile mici, agentiile de turism, bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie, antichitatile si aurul de colectie.

Pentru fiecare din cazurile mai sus mentionate sa se consulte art. 152 - 1524 din Codul Fiscal si punctele 61 – 65 din normele de aplicare ale Codul Fiscal.

Capitolul XIII. Obligatii

Prin obligatii prezentul capitol intelege:

1).Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA (art. 153 din Codul Fiscal si punctul 66 din Normele Metodologice)

2). Inregistrarea in scopuri de TVA a altor persoane care efectueaza achizitii intracomunitare (art. 1531 din Codul Fiscal


266

si punctul 67 din Normele Metodologice)

3). Prevederi referitoare la inregistrare (art. 154 din Codul Fiscal si punctul 68 din Normele Metodologice)

4). Facturarea (art. 155 din Codul Fiscal si punctele 68 - 78 din Normele Metodologice)

5). Alte documente (art. 1551 din Codul Fiscal)

6). Evidenta operatiunilor (art. 156 din Codul Fiscal si punctul 79 din Normele Metodologice).

7). Perioada fiscala (art. 1561 din Codul Fiscal si punctul 80 din Normele Metodologice)

8). Decontul de taxa (art. 1562 din Codul Fiscal)

9). Alte declaratii (art. 1563 din Codul Fiscal)

10). Declaratia recapitulativa (art. 1564 din Codul Fiscal)

11). Plata taxei la buget (art. 157 din Codul Fiscal si punctul 81 din Normele Metodologice)

12). Responsabilitatea plaltitorilor si a organelor fiscale (art. 158 din Codul Fiscal)

13). Registrul persoanelor impozabile inregistrate ca platitori de TVA (art. 1581 din Codul Fiscal)

Capitolul XIV. Dispozitii comune

Acest capitol trateaza aspecte legate de corectarea documentelor si masuri de simplificare pentru persoanele impozabile.

In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul de aplicare a unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 143, 144 sau 1441 din Codul Fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, conform art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.

Mai multe detalii cu privire la modalitatea de corectare a documentelor sunt prezentate la art. 159 din Codul Fiscal si la punctul 811 din Normele Metodologice.

Masurile de simplificare se aplica pentru urmatoarele bunuri/servicii:

a) deseurile si materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata, cu modificarile ulterioare;

b) bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate in cadrul comertului cu amanuntul;

c) materialul lemnos, conform prevederilor din norme.

Modalitatea de aplicare si persoanele care au dreptul sa aplice aceasta metoda sunt prezentate la art. 160 din Codul Fiscal si la punctul 82 din Normele Metodologice.

Capitolul XV. Dispozitii tranzitorii

Articolul 161 din Codul Fiscal prezinta situatiile care au avut un regim inainte de aderare si care dupa aderare fie isi schimba incadrarea fie o pastreaza doar pana la incheierea proiectului sau schimbarea destinatiei bunului. Totodata, la art. 1611 din Codul Fiscal sunt detaliate operatiunile efectuate inainte si dupa data aderarii.

Art. 1612 prezinta transpunearea Directivei 112 in legislatia romana.


267

Ma

nu

ald

eId

en

tita

teV

izu

ală

PO

SD

RU

2007

-201

3

ww

w.fsero

mania

.ro

AU

TO

RIT

AT

EA

DE

MA

NA

GE

ME

NT

PE

NT

RU

PR

OG

RA

MU

LO

PE

RA

ION

AL

SE

CT

OR

IAL

DE

ZV

OLT

AR

EA

RE

SU

RS

EL

OR

UM

AN

E�

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

Manualul Beneficiarului - Identitate Vizuala - POSDRU 2007 – 2013

Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

01 02 07 1502

04

05

06

08

09

10

11

12

13

14

15

I-In

tro

du

cere

II-

Sig

le

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

IV-

Fo

ntu

ri

A-

Sig

laU

niu

nii

Eu

rop

en

e

B-

Sig

laG

uve

rnu

luiR

om

ân

iei

C-

Sig

laP

rog

ram

ulO

pe

raţio

na

lS

ecto

ria

l

De

zvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e

D-

Sig

laIn

str

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

în

Ro

mâ

nia

A-

Se

mn

ătu

ra

B-

Po

ziţio

na

re

C-

Zo

na

de

sig

ura

nţă

D-

Dim

en

siu

ne

min

imă

&S

pa

ţie

re

E-

Se

mn

ătu

raco

mp

usă

Po

ziţio

na

relo

go

-

uri

Org

an

ism

ein

term

ed

iare

&P

oziţio

na

re

log

o-u

riB

en

eficia

ri

F-

Va

ria

nte

de

cu

loa

rep

erm

ise

G-

Exe

mp

led

ere

pro

du

ce

rein

co

rectă

a

se

mn

ătu

rii

Ele

me

nte

ge

ne

rale

de

red

acta

re

16 20 2116

16

17

17

18

18

18

19

19

19

19

20

22

23

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

V-

Reg

uli

spec

ific

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

VI-

enef

icia

ri

A-

B-

C-

ţ

D-

Re

gu

lip

en

tru

be

ne

ficia

ri

Co

nce

ptu

lp

en

tru

ca

mp

an

iile

pu

blice

Site

-uri

Inte

rne

t

Co

mu

nic

ate

de

pre

s/

an

un

uri

de

pre

s Clip

uri

vid

eo

/au

dio

ă

ă

E-

ţ

F-A

fişe

G-

H-

I-

J-

K-

Ma

teria

lep

ers

on

aliza

te

ţ

Pu

blica

ii

Ba

nn

ere

An

un

ţuri

pu

blicita

re

Au

toco

lan

teşip

lăcu

ţep

en

tru

active

fixe

Eve

nim

en

te

An

exa

1-

Org

an

ism

ele

Inte

rme

dia

re

de

se

mn

ate

pe

ntr

uim

ple

me

nta

rea

PO

SD

RU

An

exa

2–

Înre

gis

tra

rea

sig

lei

Instr

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

înR

om

ân

iala

Oficiu

ld

eS

tat

pe

ntr

uIn

ve

nii

iM

rci

B

VII

-e

An

ex

şă

Cu

pri

ns

268


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

Activităţile

de

com

unic

are

desfă

şura

tede

cătr

eA

MP

OS

DR

Uau

învedere

pro

movare

aasis

tenţe

iofe

rite

Rom

ânie

ide

cătr

eU

niu

nea

Euro

peană

prin

PO

SD

RU

.Id

entita

tea

viz

uală

aP

OS

DR

Uva

contr

ibuila

constr

uirea

imagin

iipro

gra

mulu

işila

realizare

a

obie

ctivelo

rde

info

rmare

şipublicitate

apro

gra

mulu

i,asig

urâ

nd

respecta

rea

princip

iulu

itr

anspare

nţe

i.

Pro

iecte

leşipro

gra

mele

cofinanţa

tede

cătr

eU

niu

nea

Euro

peană

au

obligaţia

de

afa

ce

refe

rire

lafa

ptu

lcă

Uniu

nea

Euro

peană

asig

ură

cofinanţa

rea

pentr

uaceste

a,pre

cum

şide

afa

ce

cunoscute

activităţile

care

beneficia

ză

de

finanţa

re.R

egulile

de

identita

te

viz

uală

suntsta

bilite

pentr

ua

sprijinibeneficia

riişiin

stitu

ţiile

responsabile

de

managem

entu

lP

OS

DR

Usa-ş

iîn

deplinească

această

obligaţie.

Pre

zenta

tem

aijo

s,re

gulile

genera

leşispecific

ede

identita

teviz

uală

se

aplică

pentr

u:

•A

uto

rita

tea

de

Managem

entpentr

uP

OS

DR

UşiO

rganis

mele

Inte

rmedia

rere

sponsabile

de

imple

menta

rea

PO

SD

RU

finanţa

tdin

FS

E;

•B

eneficia

riifinanţă

rilo

rnera

mburs

abile

din

FS

Eprin

PO

SD

RU

,re

sponsabilide

imple

menta

rea

pro

iecte

lor

finan

ţate

de

Uniu

nea

Euro

peană.

Manualu

luide

Identita

teV

izuală

este

part

ein

tegra

ntă

acontr

acte

lor

de

finanţa

reîn

cheia

teîn

cadru

lpro

gra

melo

rfinanţa

tede

Uniu

nea

Euro

peană

într

eA

MP

OS

DR

U/O

rganis

mele

Inte

rmedia

reşibeneficia

ri.A

MP

OS

DR

U,O

rganis

mele

Inte

rmedia

repentr

u

PO

SD

RU

şibeneficia

riitr

ebuie

să

pre

vadă

resurs

ele

bugeta

recore

spunzăto

are

pentr

uactivităţile

şipro

dusele

de

info

rmare

şi

com

unic

are

.

Acestm

anualfa

ce

part

edin

pro

gra

mulin

tegra

tde

com

unic

are

ce

asig

ură

consis

tenţă

şiuniform

izare

înto

ate

mediile

,de

la

papetă

ria

pers

onalizată

,tipăritu

rila

publicitate

outd

oor

şiin

door,

pagin

ide

inte

rnet

şim

ate

riale

audio

/vid

eo

etc

..R

egulile

de

identita

teviz

uală

se

aplică

tutu

ror

mijlo

acelo

rde

info

rmare

înceea

ce

priveşte

activităţile

într

eprinse

de

AM

PO

SD

RU

,O

rganis

mele

Inte

rmedia

reşibeneficia

ri.

Scopulacestu

im

anualeste

acela

de

apre

zenta

:

•ele

mente

lecare

trebuie

folo

site

învedere

apro

movăriiid

entită

ţiiviz

uale

aU

niu

nii

Euro

pene,a

Instr

um

ente

lor

Str

uctu

rale

înR

om

ânia

şia

FS

E/P

OS

DR

U,

inclu

siv

exem

ple

gra

fice;

•re

gulile

genera

leşispecific

ede

utilizare

aacesto

rele

mente

,in

clu

siv

situaţiile

încare

suntperm

ise

excepţiide

laaceste

reguli;

•exem

ple

pentr

uO

rganis

mele

Inte

rmedia

reşibeneficia

ri.

Succesulim

ple

mentă

riiP

OS

DR

Uşia

Pla

nulu

ide

Com

unic

are

pentr

uP

OS

DR

U2007-2

013

depin

de

de

modulîn

care

sunt

respecta

tere

gulile

de

identita

teviz

uală

din

acestm

anual.

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

01

I-

Intr

od

uc

ere

269


UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂU

NIU

NE

AE

UR

OP

EA

NĂ

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

A-

Sig

laU

niu

nii

Euro

pene

II-

Sig

le

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Sig

laU

niu

nii

Eu

rop

en

ee

ste

un

ste

ag

alb

astr

u

dre

ptu

ng

hiu

lar

acă

ruilu

ng

ime

este

od

ată

şi

jum

ăta

tem

aim

are

de

câ

tîn

ălţim

ea

.

Te

xtu

lU

NIU

NE

AE

UR

OP

EA

NĂ

face

pa

rte

din

sig

lă

şie

ste

ob

lig

ato

riu

.

Se

reco

ma

nd

ăp

lasa

rea

sig

leip

eu

nfu

nd

ala

lb.

Da

ca

totu

şise

folo

se

şte

un

fun

da

lm

ultic

olo

r,sig

la

va

ave

au

nco

ntu

ra

lbcu

gro

sim

ea

eg

ală

cu

1/2

5

din

înă

lţim

ea

dre

ptu

ng

hiu

lui.

Exe

mp

led

efo

losire

co

rectă

asig

leiU

niu

nii

Eu

rop

en

e,

pe

fun

da

ld

esch

isla

cu

loa

re

Pa

leta

cu

lori

ou

tpu

ttip

og

rafie

Pa

leta

cu

lori

ou

tpu

td

igita

l

Exe

mp

led

efo

losire

co

rectă

asig

leiU

niu

nii

Eu

rop

en

e,

pe

fun

da

lin

ch

isla

cu

loa

re

02

Pan

ton

eR

efle

xB

lue

Pan

ton

eP

roce

ssY

ello

w

CM

YK

10

0.7

0.0

.20

CM

YK

0.1

4.8

0.0

RG

B0.

57.1

20H

EX

#003

978

RG

B25

3.25

0.0

HE

X#F

DFA

00

270


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

A-

Sig

laU

niu

nii

Euro

pene

(continuare

)II

-S

igle

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

Cele

12

ste

legalb

ene

ale

ste

agulu

iU

E,situate

la

inte

rvale

egale

,fo

rmează

un

cerc

imagin

ar

alcăru

i

centr

use

află

lain

ters

ecţia

dia

gonale

lor

dre

ptu

nghiu

lui(s

tele

lesuntpoziţio

nate

asem

enea

cifre

lor

pe

cadra

nulunuiceas).

Raza

acestu

icerc

este

egală

cu

otr

eim

edin

înălţim

ea

ste

agulu

i.

Fie

care

ste

aare

cin

civârf

uri

aşezate

pe

circum

ferinţa

unuicerc

imagin

ar

acăru

ira

ză

este

egală

cu

1/1

8din

înălţim

ea

ste

agulu

i.Toate

ste

lele

suntaşezate

având

unuldin

vârf

uri

dis

pus

vert

ical

şiîn

dre

pta

tîn

sus

şialte

două

vârf

uri

aşezate

pe

o

linie

care

face

un

unghidre

ptcu

cata

rgulste

agulu

i.

Deta

liu

de

poziţio

nare

aste

lelo

r(a

ceste

asuntaşezate

având

unuldin

vârf

uri

dis

pus

vert

icalşiîn

dre

pta

tîn

sus

şialte

două

vârf

uri

aşezate

pe

olinie

care

face

un

unghidre

ptcu

cata

rgulste

agulu

i)

Exem

ple

de

repro

ducere

incore

ctă

asig

leiU

niu

nii

Euro

pene

Em

ble

ma

este

răstu

rnată

.S

telu

ţele

nu

suntdis

puse

vert

ical

Ste

luţe

lenu

suntcore

ctpoziţio

nate

în

cerc

:tr

ebuie

să

fie

ara

nja

tefe

lca

ore

lede

pe

cadra

nulceasulu

i.

03

271


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

B-

Sig

laG

uve

rnu

luiR

om

ân

iei

II-

Sig

le

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Guvern

ulR

om

ânie

ifinanţe

ază

toate

pro

gra

mele

opera

ţionale

şim

ajo

rita

tea

pro

iecte

lor

cofinanţa

te

de

Uniu

nea

Euro

peană

înR

om

ânia

.P

rin

urm

are

,

ste

ma

Rom

ânie

iva

fipre

zentă

pe

pro

dusele

de

com

unic

are

ale

acesto

rpro

gra

me

şipro

iecte

,

inclu

siv

PO

SD

RU

,în

soţită

de

textu

lG

UV

ER

NU

L

RO

MÂ

NIE

I.

Cele

două

ele

mente

menţionate

(ste

ma

Rom

ânie

i

şite

xtu

lG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI)

com

pun

sig

la

care

va

fifo

losită

pe

pro

dusele

de

com

unic

are

.

Sig

lanu

poate

fim

odific

ată

.

Se

recom

andă

pla

sare

asig

leipe

un

fundalalb

.

Varianta

negativă

se

poate

folo

siatâ

tîn

cazulfu

ndalu

lui

colo

rat,

câtşialfu

ndalu

luinegru

.

Încazulfo

losirii

sig

leila

oculo

are

,se

va

folo

siP

anto

ne

Reflex

Blu

e,negru

sau

alb

.

Exem

ple

de

folo

sire

core

ctă

asig

leiG

uve

rnu

luiR

om

ân

iei,

pe

fun

da

ld

esch

isla

cu

loa

re

04

Exem

plu

de

folo

sire

core

ctă

asig

leiG

uve

rnu

luiR

om

ân

iei,

pe

fun

da

lin

ch

isla

cu

loa

re

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IIP

RO

TE

CIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

ŢŞ

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IIP

RO

TE

CIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

ŢŞ

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IIP

RO

TE

CIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

ŢŞ

Pale

taculo

rioutp

ut

tipogra

fie

Pa

leta

cu

lori

ou

tpu

td

igita

l

Pan

ton

eR

efle

xB

lue

CM

YK

0.1

00

.10

0.0

CM

YK

0.1

8.1

00

.0

CM

YK

10

0.6

0.0

.0

RG

B2

36

.28

.36

RG

B2

55

.20

6.0

RG

B0

.10

2.1

78

272


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

C-

Sig

laP

rog

ram

ulO

pe

raţio

na

lS

ecto

ria

lD

ezvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e(P

OS

DR

U)

II-

Sig

le

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pe

an

fin

an

ţea

ză

Pro

gra

mu

l

Op

era

ţio

na

lS

ecto

ria

lD

ezvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e(P

OS

DR

U)

20

07

-20

13

,p

rin

urm

are

sig

la

ace

stu

ifo

nd

va

fiu

tiliza

tăp

eto

ate

pro

du

se

led

e

co

mu

nic

are

afe

ren

tep

rog

ram

elo

rşip

roie

cte

lor

fin

an

ţate

din

FS

E.

Sig

lae

ste

co

mp

usă

din

2e

lem

en

te:

ste

au

acu

textu

l„f

se

”în

inte

rio

rşite

xtu

lF

on

du

lS

ocia

l

Eu

rop

ea

nP

OS

DR

U2

00

7-2

01

3.

Sig

lan

up

oa

tefi

mo

dific

ată

şiva

fip

oziţio

na

tăîn

totd

ea

un

aîn

pa

rte

a

de

su

s,

înp

oziţia

a3

-a(d

up

ăsig

laU

niu

nii

Eu

rop

en

eşice

aa

Gu

ve

rnu

luiR

om

ân

iei).

Exe

mp

led

efo

losire

co

rectă

asig

leiP

OS

DR

U,

pe

fun

da

ld

esch

isla

cu

loa

re

05

Exe

mp

lud

efo

losire

co

rectă

asig

leiP

OS

DR

U,

pe

fun

da

lin

ch

isla

cu

loa

re

Pa

leta

cu

lori

ou

tpu

ttip

og

rafie

Pa

leta

cu

lori

ou

tpu

td

igita

l

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pean

PO

SD

RU

2007-2

013

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pean

PO

SD

RU

2007-2

013

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pean

PO

SD

RU

2007-2

013

RG

B3

0.5

2.1

33

HE

X#

1E

34

85

RG

B2

44

.24

1.0

HE

X#

F4

F1

00

RG

B2

23

.87

.2

RG

B2

19

.21

9.2

19

HE

X#

Df5

70

2

HE

X#

DB

DB

DB

CM

YK

10

0.8

0.0

.0

CM

YK

6.8

5.9

4.0

CM

YK

2.2

.10

0.1

CM

YK

0.0

.0.1

4

Varianta

UN

I-C

OLO

R

pe

fundalsolid,

culo

riin

vers

ate

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

co

ntu

r0

.5m

m

Varianta

UN

I-C

OLO

R

pe

fundalsolid

alb

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

co

ntu

r0

.5m

m

273


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

D-

Sig

laIn

str

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

înR

om

ân

iaII

-S

igle

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

Min

iste

rulF

inanţe

lor

Publice

aela

bora

tşia

înre

gis

tratla

Oficiu

lde

Sta

tpentr

uIn

venţiişiM

ărc

i

(Anexa

2)

sig

laIn

str

um

ente

lor

Str

uctu

rale

în

Rom

ânia

,sim

bolizând

coopera

rea

din

tre

Rom

ânia

şiU

niu

nea

Euro

peană.

Sig

laeste

com

pusă

din

ste

agulR

om

ânie

işiopt

din

tre

ste

lele

ste

agulu

iU

E,în

scrise

într

-un

cerc

,ia

r

textu

lIN

ST

RU

ME

NT

ES

TR

UC

TU

RA

LE

2007

–

2013

are

cara

cte

ropţional,

putâ

nd

fiîn

locuit

cu

slo

ganulşi/sau

cu

num

ele

Pro

gra

mulu

iO

pera

ţional

respectiv.

Culo

rile

suntcele

ale

ste

agulu

iR

om

ânie

i.P

entr

u

text,

fontu

rile

folo

site

suntA

rial,

culo

are

anegru

.

Pentr

ute

xt,

se

acceptă

şifo

losirea

culo

riialb

astr

u,

aceeaşicu

aste

agulu

i.

Sig

lava

fifo

losită

pe

toate

mate

riale

lede

com

unic

are

afe

rente

pro

gra

melo

rşipro

iecte

lor

finanţa

tedin

Instr

um

ente

leS

tructu

rale

,îm

pre

ună

cu

sig

laU

niu

nii

Euro

pene

şicu

sig

laG

uvern

ulu

i

Rom

ânie

i.

Exem

ple

de

folo

sire

core

ctă

asig

leiIn

str

um

ente

Str

uctu

rale

2007-2

013,pe

fundaldeschis

laculo

are

06

Exem

plu

de

folo

sire

core

ctă

asig

leiIn

str

um

ente

Str

uctu

rale

2007-2

013,pe

fundalin

chis

laculo

are

Pale

taculo

rioutp

uttipogra

fie

Pale

taculo

rioutp

utdig

ital

CM

YK

2.9

4.9

4.0

CM

YK

95

.49

.4..

0

CM

YK

4.5

.93

.0

RG

B0

.90

.16

0H

EX

#0

05

CA

1

RG

B2

55

.24

5.0

HE

X#

FF

F5

00

RG

B2

20

.55

.30

HE

X#

DB

35

1C

Instr

um

en

teS

tru

ctu

rale

2007-2

013

Instr

um

en

teS

tru

ctu

rale

2007-2

013

Instr

um

en

teS

tru

ctu

rale

2007-2

013

Va

ria

nta

UN

I-C

OL

OR

pe

fun

da

lso

lid

,

cu

lori

inve

rsa

te

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

co

ntu

r0

.5m

m

Va

ria

nta

UN

I-C

OL

OR

pe

fun

da

lso

lid

alb

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

co

ntu

r0

.5m

m

274


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

07

Pro

iecte

leşipro

gra

mele

cofinanţa

tede

cătr

eU

niu

nea

Eu

rop

ea

nă

au

ob

lig

aţia

să

facă

refe

rire

lafa

ptu

lcă

Un

iun

ea

Euro

peană

asig

ură

cofinanţa

rea

pentr

uaceste

aşide

afa

ce

cu

no

scu

tea

ctivită

ţile

ca

reb

en

eficia

ză

de

fin

an

ţare

.R

eg

ulile

de

identita

teviz

uală

sunt

sta

bilite

pentr

ua

sprijinipe

cât

po

sib

ilb

en

eficia

riişia

uto

rită

ţile

resp

on

sa

bile

de

ma

na

ge

me

ntu

l

pro

gra

melo

rsă-ş

iîn

deplinească

această

obligaţie.

Înutilizare

are

gulilo

rde

identita

teviz

uală

,to

ate

părţ

ile

imp

lica

tea

cţio

ne

ază

însp

iritu

lp

art

en

eria

tulu

işia

la

juto

rulu

ire

cip

roc.

Regula

de

bază

pentr

ucre

aţia

mate

riale

lor

de

publicitate

tip

ărite

sa

ud

igita

lee

dita

teu

lte

rio

rd

ecă

tre

Org

an

ism

ele

Inte

rmedia

reşiB

eneficia

rieste

:“C

eea

ce

nu

este

scris,e

ste

pe

rmis

”,p

en

tru

stim

ula

rea

cre

ativită

ţiie

dito

rilo

r.

275


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

A-

Sem

natu

ra

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Fo

losire

aco

nse

cve

ntă

aS

em

nă

turiicre

şte

recu

no

aşte

rea

ei,

îno

rice

rep

reze

nta

re.

De

ace

ea

,

Se

mn

ătu

ratr

eb

uie

folo

sită

co

nfo

rmsta

nd

ard

elo

r

sp

ecific

ate

îna

ce

st

do

cu

me

nt.

Se

mn

ătu

rava

fifo

losită

înm

od

ob

lig

ato

riu

pe

toa

te

ma

teria

lele

de

stin

ate

pu

blicu

lui.

Se

mn

ătu

raa

reîn

co

mp

on

en

ţău

rmă

toa

rele

log

ou

-ri:

•L

og

o-u

lU

niu

nii

Eu

rop

en

eva

fiîn

so

ţit

de

textu

l:„U

NIU

NE

AE

UR

OP

EA

NĂ

”

•L

og

o-u

lG

uve

rnu

luiR

om

ân

ieiîn

so

ţit

de

textu

lG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

•L

og

o-u

lF

on

du

luiS

ocia

lE

uro

pe

an

,în

so

ţită

de

textu

lF

on

du

lS

ocia

lE

uro

pe

an

PO

SD

RU

20

07

-20

13

•Lo

go

-ulIn

str

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

în

Ro

mâ

nia

,în

so

ţit

de

textu

lIn

str

um

en

te

Str

uctu

rale

20

07

–2

01

3

Lo

go

-urile

vo

ru

tiliza

ma

juscu

lele

pe

ntr

ud

en

um

ire

a

institu

ţie

ifin

an

ţato

are

:U

NIU

NE

AE

UR

OP

EA

NĂ

,

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

I,A

MP

OS

DR

Uşilite

red

e

titlu

pe

ntr

un

um

ele

fon

du

luid

inca

rese

ob

ţin

e

fin

an

ţare

:F

on

du

lS

ocia

lE

uro

pe

an

.

Se

va

folo

sid

en

um

ire

aîn

tre

ag

ăa

institu

ţiilo

rU

E

(Un

iun

ea

Eu

rop

ea

nă

,C

om

isia

Eu

rop

ea

nă

etc

.);

acro

nim

ele

(de

exe

mp

luU

E,

CE

etc

.)su

nt

acce

pta

ten

um

aid

acă

de

nu

mire

aa

ce

lor

institu

ţii

ap

are

înte

xt

de

ma

im

ulte

ori

şid

en

um

ire

alo

r

într

ea

gă

afo

st

utiliza

tăce

lp

uţin

od

ată

.

08

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

276


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

B-

ţP

oziio

na

re

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Ord

inea

sig

lelo

rpe

docum

ente

este

urm

ăto

are

a:

•S

igla

Uniu

nii

Euro

pene

(în

stâ

nga

sus);

•S

igla

Guvern

ulu

iR

om

ânie

iva

fipla

sată

lam

ijlo

c,

sus;

•S

igla

Instr

um

ente

lor

Str

uctu

rale

înR

om

ânia

va

fi

pla

sată

încolţuldin

dre

apta

sus,obligato

riu

ultim

a

din

rândulde

sus.

•S

iglă

Fondulu

iS

ocia

lE

uro

pean

va

fiaşezată

la

mijlo

c,în

part

ea

de

sus

adocum

entu

lui,

după

sig

la

Guvern

ulu

iR

om

ânie

i.

09

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

De

nu

mir

e

Lo

go

IL

og

oII

Lo

go

IIIL

og

oIV

Sim

bo

lS

imb

ol

Sim

bo

lS

imb

ol

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

277


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

C-

ţZ

on

ad

esig

ura

nă

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Zona

de

sig

ura

nţă

se

va

aplica

înto

tdeauna,

indifere

ntde

repre

zenta

rea

Sem

nătu

rii.

Această

zonă

are

ca

scop

viz

ualizare

aşiid

entificare

a

Sem

nătu

rii,

pre

cum

şieficie

ntizare

apoziţio

nării

sale

înm

ate

riale

lede

com

unic

are

.

Punctu

lde

refe

rinţă

este

pătr

atu

lX

,acesta

repre

zentâ

nd

ounitate

de

masură

.S

igla

trebuie

separa

tăde

restu

lobie

cte

lor

de

pe

suport

cu

o

zonă

echiv

ale

ntă

uneiunităţi

de

măsură

.

10

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

AM

PO

SD

RU

X

=u

.m.

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

278


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

D-

&S

pa

ţie

reD

ime

nsiu

ne

min

imă

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Dim

ensi

un

em

inim

Sp

aie

re

ă

Înălţim

ea

Sem

nătu

riinu

trebuie

să

fie

maim

ică

de

1.3

8cm

înm

ate

riale

letipărite

,re

pre

zenta

tăgra

fic

aic

i,la

dim

ensiu

nea

actu

ală

specific

ată

.

Spaţiile

şire

laţiile

din

tre

sim

bolu

rişidenum

irisunt

descrise

ală

tura

t.P

unctu

lde

refe

rinţă

este

pătr

atu

l

X,acesta

repre

zentâ

nd

ounitate

de

masură

.

Sig

latr

ebuie

separa

tăde

restu

lobie

cte

lor

de

pe

suport

cu

ozonă

echiv

ale

ntă

uneiunităţi

de

măsură

.S

paţiile

şire

laţiile

din

tre

sim

bolu

rişi

denum

irisuntdescrise

ală

tura

t.P

unctu

lde

refe

rinţă

este

pătr

atu

lX

,acesta

repre

zentâ

nd

unitate

ade

masură

.

Fie

care

logo

şidenum

irea

luisuntîn

cadra

teîn

tr-u

n

pătr

atcu

marg

iniin

viz

ibile

având

latu

rile

Xx

5siY

x5.C

uexcepţia

cazurilo

rexcepţionale

latu

ram

ică

aacesto

ranu

va

finic

iodată

maim

ică

de

5m

m.

ţ

11

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

1.3

8c

m

Dim

ensiu

ne

min

imă

Spa�iere

X

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IIP

RO

TE

CIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

ŢŞ

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IIP

RO

TE

CIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

ŢŞ

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

279


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

E-

Se

mn

ătu

raco

mp

usă

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Po

ziti

on

are

log

o-u

riO

rgan

ism

ein

term

edia

re

Po

ziti

on

are

log

o-u

riB

enef

icia

rilo

r

Însituaţia

încare

responsabil

cu

imple

menta

rea

PO

SD

RU

este

un

Org

anis

mIn

term

edia

r(f

ienaţional,

fie

regio

nal),sem

nătu

ra

va

inclu

de

şilo

go-u

lO

rganis

mulu

iIn

term

edia

rre

sponsabil

de

imple

menta

re(v

eziA

nexa

Org

anis

mele

Inte

rmedia

re

desem

nate

pentr

uim

ple

menta

rea

PO

SD

RU

).

Folo

sirea

Sem

natu

riiîm

pre

ună

cu

logo-u

rile

Org

anis

melo

r

Inte

rmedia

rese

face

înaceasta

ord

ine

şiconfigura

ţie.

Spaţiuldin

tre

Sem

nătu

răşicele

lalte

logo-u

rire

pre

zin

tăun

conta

iner

inviz

ibil,fă

răm

arg

ine

colo

rată

,id

entic

ca

dim

ensiu

ni

cu

cele

lalte

conta

inere

.M

arg

inea

gri

care

apare

înexem

plu

lde

maijo

s,este

colo

rată

pentr

ua

ilustr

apro

porţ

iile

obligato

riiîn

dezvoltare

aulterioară

aS

em

nătu

riicom

puse,de

cătr

e

Org

anis

mele

Inte

rmedia

re.

Însituaţia

încare

beneficia

riişipart

eneriilo

rdis

pun

de

un

logo

pro

priu,se

poate

menţiona

această

contr

ibuţie

înevenim

ente

le

publice

sau

pe

mate

riale

ledis

trib

uite,cu

inclu

dere

asig

lei

institu

ţieire

spective,dar

num

aidupă

consultare

aA

MP

OS

DR

U.

Sig

lele

beneficia

rilo

rşiale

part

enerilo

rlo

rpotfi

am

pla

sate

în

part

ea

de

jos

adocum

ente

lor.

Toate

măsurile

de

info

rmare

şipublicitate

care

vor

fi

imple

menta

teîn

cadru

lpro

iectu

luivor

conţine

sin

tagm

a„P

roie

ct

cofinanţa

tdin

FondulS

ocia

lE

uro

pean

prin

Pro

gra

mul

Opera

ţionalS

ecto

rialD

ezvoltare

aR

esurs

elo

rU

mane

2007-

2013”,

însoţită

de

expre

sia

„Investe

şte

înoam

eni!”.

Încazulîn

care

pro

gra

mulopera

ţionalsau

pro

iectu

lnu

mai

beneficia

ză

înpre

zentde

finanţa

re,te

xtu

lcare

însoţe

şte

sig

la

se

va

com

ple

tacu

perioada

de

finanţa

re.(e

xem

plu

:P

roie

ct

cofinanţa

tdin

FondulS

ocia

lE

uro

pean

înperioada

1ia

nuarie

2008

-31

decem

brie

2008).

Dacă

exis

tăsuficie

ntspaţiu,

sin

tagm

ava

fipla

sată

înapro

pie

rea

ste

agulu

iU

niu

nii

Euro

pene.

12

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

Exem

plu

tehnic

:

Exem

plu

real:

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

log

o

org

anis

m

inte

rmed

iar

log

o

ben

efic

iar

log

o

or

ga

nis

m

inte

rmed

iar

log

o

ben

efic

iar

Sp

aţiu

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

280


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

F-

Variante

de

culo

are

perm

ise

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Se

mn

ătu

rava

fifo

losită

pe

toa

tem

ate

ria

lele

de

co

mu

nic

are

afe

ren

tep

rog

ram

elo

rşip

roie

cte

lor

fin

an

ţate

.V

aria

nte

le

pre

ze

nta

tee

xp

lică

folo

sire

aS

em

nă

turiiîn

orice

sce

na

riu

de

cre

aţie

alm

ate

ria

lelo

rd

eco

mu

nic

are

,m

ark

etin

g,

co

-bra

nd

ing

sa

ua

lte

le.

Va

ria

nta

full-c

olo

re

ste

înto

tde

au

na

pre

fera

tăşire

co

ma

nd

ată

ca

fiin

dp

rim

ao

pţiu

ne

.S

em

nă

tura

va

fifo

losită

pe

un

fun

da

la

lb

sa

ufo

art

ed

esch

is.A

nu

se

folo

siS

em

nă

tura

su

pra

pu

să

pe

un

fun

da

lce

co

nfe

rău

nco

ntr

ast

insu

ficie

nt

sa

ufu

nd

alu

la

reo

cu

loa

resim

ila

răsa

ua

pro

pia

tăd

ecu

lorile

sim

bo

lurilo

r,a

stf

el

încâ

tco

ntr

astu

le

ste

co

mp

rom

is.

Înca

zu

lîn

ca

recre

aţia

cu

prin

de

un

fun

da

lso

lid

un

ico

lor,

Se

mn

ătu

rava

cu

prin

de

sim

bo

lurile

înva

ria

nta

FU

LL

-CO

LO

Rşi

de

nu

mirile

scrise

cu

alb

.P

en

tru

ace

astă

rep

reze

nta

re,

sim

bo

lul

log

o-u

luiA

MP

OS

DR

Uva

pu

rta

un

co

ntu

ra

lbd

e0

.5m

m,

sca

lab

ilo

da

tăcu

red

ime

nsio

rare

ace

lorla

lte

sim

bo

luri

aco

lo

un

de

este

ca

zu

l.D

ea

se

me

ne

a,

lite

raF

din

sim

bo

lullo

go

-ulu

i

FS

E,

pre

cu

mşip

art

ea

alb

astr

ăd

insim

bo

lulF

on

du

rilo

r

Str

uctu

rale

,vo

rp

urt

aa

ce

laşico

ntu

r,cu

ace

lea

şisp

ecific

aţii.

Lo

go

-ulU

Ee

ste

pro

iecta

tp

en

tru

orice

va

ria

ntă

,a

ce

sta

ram

ân

ân

dn

esch

imb

at.

Înca

zu

lîn

ca

refu

nd

alu

le

ste

ore

pre

ze

nta

refo

tog

rafică

,în

fun

cţie

de

co

ntr

ast,

se

va

op

tap

en

tru

va

ria

nta

FO

TO

,cu

sim

bo

luri

FU

LL

-CO

LO

Rcu

fun

da

lso

lid

şid

en

um

irile

scrise

cu

alb

sa

un

eg

ruîn

fun

cţie

de

situ

aţie

,şi/sa

uzo

na

de

sig

ura

nţă

avâ

nd

un

ad

incu

lorile

pe

rmis

ep

en

tru

fun

da

l,cu

un

pro

ce

nta

j

de

tra

nsp

are

nţă

un

ifo

rmă

de

70

%.

Pe

ntr

ua

lte

ca

zu

ri,

se

va

folo

siva

ria

nta

UN

I-C

OL

OR

cu

fun

da

lula

lb,

sa

uin

ve

rsa

t,cu

sim

bo

luri

şite

xt

alb

e,

pe

fun

da

lce

resp

ectă

co

du

rile

de

cu

loa

re

pe

rmis

e.

An

use

alte

rasa

ure

cre

ava

ria

nte

led

ecu

loa

rep

erm

ise

,a

le

Se

mn

ătu

rii.

13

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

Va

ria

nte

pe

rmis

e

de

fun

da

l

(ge

ne

ralva

lab

ile

)

Va

ria

nta

FU

LL

-CO

LO

R

pe

fun

da

lfo

tog

rafic,

zo

na

de

sig

ură

avâ

nd

cu

loa

rea

ne

ag

ă,

cu

tra

nsp

are

nţă

un

ifo

rmă

de

70

%

Va

ria

nta

UN

I-C

OL

OR

pe

fun

da

lso

lid

,

cu

lori

inve

rsa

te

Va

ria

nta

FU

LL

-CO

LO

R

pe

fun

da

la

lb

sa

ufo

art

ed

esch

is

PA

NT

ON

E2

86

C

NE

GR

UC

MY

K0

.0.0

.10

0

AL

BC

MY

K0

.0.0

.0

BL

EU

CM

YK

3.1

.0.0

Va

ria

nta

UN

I-C

OL

OR

pe

fun

da

lso

lid

alb

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

RO

SU

CM

YK

0.0

.0.5

0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

GA

LB

EN

CM

YK

0.0

.0.0

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

AL

BA

ST

RU

CM

YK

0.0

.0.1

00

co

ntu

r0

.5m

m

co

ntu

r0

.5m

m

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂG

UV

ER

NU

LR

OM

ÂN

IEI

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEI

IPR

OT

EC

IEIS

OC

IAL

EA

MP

OS

DR

UŢ

Ş

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

281


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

G-E

xe

mp

led

ere

pro

du

ce

rein

co

rectă

ase

mn

ătu

rii

B C D

E F G H I J

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Co

pyrig

ht©

20

0M

inis

teru

lM

un

cii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

A-

NU

SE

MO

DIF

ICĂ

OR

DIN

EA

LO

GO

-UR

ILO

R.

VA

RIA

NT

ELE

PR

EZ

EN

TA

TE

SU

NT

INC

OR

EC

TE

.

B-

NU

SE

FO

LO

SE

SC

LO

GO

-UR

ILE

FĂ

RĂ

SIM

BO

LU

RIL

E

SA

LE

.

C-

NU

SE

ALT

ER

AZ

ĂLIN

IAO

RIZ

ON

TA

LĂ

.

D-

NU

SE

RE

PO

ZIŢ

ION

EA

ZĂ

SA

US

EP

AR

ĂE

LE

ME

NE

LE

.

NU

SE

ALT

ER

EA

ZĂ

PR

OP

OR

ŢIILE

.

E-

NU

SE

SU

PR

AP

UN

ŞIN

US

EA

PR

OP

IELO

GO

-UR

ILE

SA

UD

EN

UM

IRIL

E.

F-

NU

SE

SU

PR

AP

UN

ŞIN

ICIN

UP

OT

FA

CE

PA

RT

ED

IN

FU

ND

AL,O

BIE

CT

EC

AR

EO

BT

UR

EA

ZĂ

SE

MN

ĂT

UR

A.

G-

NU

SE

CR

EA

ZĂ

NIC

IU

NT

IPA

RD

EC

OR

AT

IVC

UN

ICIO

PA

RT

EA

SE

MN

ĂT

UR

II.

H-

NU

SE

FO

LO

SE

ŞT

EC

ON

TU

RP

EN

ICIO

CO

MP

ON

EN

TĂ

AS

IMB

OLU

RIL

OR

ŞI/S

AU

AD

EN

UM

IRIL

OR

.

I-

NU

SE

SC

HIM

BĂ

FO

NT

UL

ŞIN

US

EA

LT

ER

EA

ZĂ

CU

LO

RIL

EP

ER

MIS

E.

J-

NU

SE

FO

LO

SE

ŞT

EU

MB

RA

.

14

III-

Reg

uli

gen

eral

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞ

IPR

OT

EC

ŢIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞ

IPR

OT

EC

ŢIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞ

IPR

OT

EC

ŢIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

GU

VE

RN

UL

RO

MÂ

NIE

IM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞ

IPR

OT

EC

ŢIE

ISO

CIA

LE

AM

PO

SD

RU

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Fo

nd

ulS

oci

alE

uro

pea

nP

OS

DR

U20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

Inst

rum

ente

Str

uct

ura

le20

07-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

NP

OS

DR

U

20

07

-20

13

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂF

ON

DU

LS

OC

IAL

EU

RO

PE

AN

PO

SD

RU

20

07

-20

13

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

2007-2

013

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

2007-2

013

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

Ă

MIN

IST

ER

UL

MU

NC

II,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞI

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

EA

MPO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞI

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

EA

MPO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞI

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

EA

MPO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

200

7-2

01

3

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

200

7-2

01

3

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

200

7-2

01

3

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

ALIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII,

FAM

ILIE

IŞI

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

EA

MPO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

ALE

2007-2

013

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII

,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

E

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

AL

E

20

07

-20

13

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII

,FA

MIL

IEIŞ

IE

GA

LIT

ĂŢ

IID

EŞ

AN

SE

AM

PO

SD

RU

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pe

an

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

AL

E

20

07

-20

13

UN

IUN

EA

EU

RO

PE

AN

ĂM

INIS

TE

RU

LM

UN

CII

,FA

MIL

IEIŞ

I

EG

AL

ITĂ

ŢII

DE

ŞA

NS

E

AM

PO

SD

RU

FO

ND

UL

SO

CIA

LE

UR

OP

EA

N

PO

SD

RU

20

07

-20

13

INS

TR

UM

EN

TE

ST

RU

CT

UR

AL

E

20

07

-20

13

A

282


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

Ele

mente

genera

lede

redacta

re

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Folo

sirea

aunuicorp

de

lite

răavanta

jează

identificare

a

bra

ndulu

ipe

de

opart

e,

pe

de

ceala

ltă

part

econstitu

ind

un

ele

mentim

port

anta

lid

entită

ţiiviz

uale

.

Fontu

lale

spentr

ure

dacta

rea

texte

lor

este

ArialR

egula

r.

Denum

irea

Regula

reste

echiv

ale

ntă

cu

Norm

al.

Titlu

lfo

ntu

luieste

Arialşieste

pre

insta

lat

pe

sis

tem

ele

de

opera

reM

icro

soft

Win

dow

s,A

pple

Mac

OS

Xsau

orice

dis

trib

uţie

de

Lin

ux.

15

IV-

Fo

ntu

ri

Ari

alR

egu

lar

AB

CD

EF

GH

IJK

LM

NO

PQ

RS

TU

VW

XY

Za

bcd

efg

hijklm

no

pq

rstu

vw

xyz

12

34

56

78

90

Ari

alR

egu

lar

Bo

ldA

BC

DE

FG

HIJ

KL

MN

OP

QR

ST

UV

WX

YZ

abcd

efg

hijk

lmn

op

qrs

tuvw

xyz

1234

5678

90

Ari

alR

egu

lar

Ital

icA

BC

DE

FG

HIJ

KL

MN

OP

QR

ST

UV

WX

YZ

ab

cd

efg

hijk

lmn

op

qrs

tuvw

xyz

12

34

56

78

90

TIT

LU

PR

INC

IPA

L24

pt

TIT

LU

SE

CU

ND

AR

18p

t

Tit

luIn

term

edia

r16

pt

Para

gra

f14pt

Măr

imi

283


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

A-

Conceptu

lpentr

ucam

paniile

publice

B-

Site-u

riIn

tern

et

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Acolo

unde

nu

sunt

specific

ate

anum

ite

reguli,

Org

anis

mele

Inte

rmedia

reşibene

ficia

riiau

libert

ate

ade

acre

aîn

accord

cu

nevoile

lor

de

com

unic

are

.

Încontinuare

suntpre

zenta

tecerinţe

lede

îndeplinit

pentr

u

princip

ale

lecate

goriide

mate

riale

de

info

rmare

folo

site

în

cadru

lpro

iecte

lor

cu

finanţa

redin

Instr

um

ente

leS

tructu

rale

.

Orice

excepta

rede

lare

gulile

sta

bilite

maijo

sse

face

num

aiîn

cazuri

bin

efu

ndam

enta

teşinum

aicu

acord

ulpre

ala

bil

al

Org

anis

mulu

iIn

term

edia

r/A

uto

rită

ţiide

Managem

ent/

AC

IS.

Ca

regulă

genera

lă,

urm

ăto

are

lepro

duse

necesită

consultare

a

pre

ala

bilă

aO

rganis

mulu

iIn

term

edia

r/A

uto

rită

ţiide

Managem

ent/

Auto

rită

ţiipentr

uC

oord

onare

aIn

str

um

ente

lor

Str

uctu

rale

:

1.S

iglă

specia

lă

2.C

onceptu

lpentr

ucam

paniile

publice

3.S

ite-u

riIn

tern

et

4.M

ate

riale

vid

eo/

audio

Sig

lăspecia

lă

Institu

ţiile/org

aniz

aţiile

nou

înfiin

ţate

cu

finanţa

redin

part

ea

Uniu

nii

Euro

pene

sa

ucare

gestionează

Instr

um

ente

Str

uctu

rale

îşipotcre

apro

priulsim

bolca

part

ein

tegra

ntă

aim

agin

iilo

r.

Utilizare

aacestu

isim

bolspecia

lnu

va

înlo

cuiutilizare

asig

lei

Uniu

nii

Euro

pene,n

iciutilizare

asig

leiIn

str

um

ente

lor

Str

uctu

rale

înR

om

ânia

.

2

3

Înca

zu

lca

mp

an

iilo

rd

eco

nştie

ntiza

re,

ed

uca

resa

uin

form

are

ca

rea

uca

gru

pţin

tăp

ub

licu

lla

rgsa

ua

nu

mite

ca

teg

oriia

le

ace

stu

ia,

rea

liza

tecu

fin

an

ţare

din

pa

rte

aU

niu

nii

Eu

rop

en

e:

•O

rga

nis

me

leIn

term

ed

iare

tre

bu

iesă

co

nsu

lte

an

terio

rA

uto

rita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt;

Be

ne

ficia

riitr

eb

uie

să

info

rme

ze

an

terio

rA

uto

rita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt;

Utiliza

rea

ace

stu

isim

bo

lsp

ecia

ln

uva

înlo

cu

iu

tiliza

rea

sig

leiU

niu

nii

Eu

rop

en

e,

nic

iu

tiliza

rea

sig

leiIn

str

um

en

telo

r

Str

uctu

rale

înR

om

ân

ia.

•

• • •

Site

-urile

Inte

rne

td

ezvo

lta

ted

ecă

tre

Org

an

ism

ele

Inte

rme

dia

reşib

en

eficia

ritr

eb

uie

să

co

nţin

ăo

blig

ato

riu

pe

pa

gin

ad

e

de

sch

ide

rese

mn

ătu

ra,

pla

sa

tăîn

pa

rte

ad

esu

s.

Fie

ca

rep

ag

ină

tre

bu

iesă

co

nţin

ă,

înp

art

ea

de

su

s,

de

cla

raţia

:a

ce

st

site

este

co

fin

an

ţat

din

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pe

an

prin

Pro

gra

mu

lO

pe

raţio

na

lS

ecto

ria

lD

ezvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e2

00

7-2

01

3”.

Pe

pa

gin

ad

ed

esch

ide

reva

exis

tao

blig

ato

riu

un

lin

kcă

tre

site

-ulw

eb

alIn

str

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

înR

om

ân

ia,

,în

so

ţit

de

textu

l:“P

en

tru

info

rma

ţiid

eta

lia

ted

esp

rece

lela

lte

pro

gra

me

co

fin

an

ţate

de

Un

iun

ea

Eu

rop

ea

nă

,vă

invită

msă

viz

ita

ţi”.

(te

xtu

lre

pre

ze

ntâ

nd

un

lin

kla

ad

resa

we

b(U

RL

):

).

We

bsite

-urile

rea

liza

teîn

ca

dru

lp

roie

cte

lor

cu

fin

an

ţare

din

Instr

um

en

tele

Str

uctu

rale

vo

ra

fişa

cita

tul„C

on

ţin

utu

la

ce

stu

i

ma

teria

ln

ure

pre

zin

tăîn

mo

do

blig

ato

riu

po

ziţia

oficia

lăa

Un

iun

iiE

uro

pe

ne

sa

ua

Gu

ve

rnu

luiR

om

ân

iei”

într

-un

loc

viz

ibil,

pe

pa

gin

ap

rin

cip

ală

.A

uto

rită

ţile

de

Ma

na

ge

me

nt

şiO

rga

nis

me

leIn

term

ed

iare

ca

resu

nt

au

torită

ţip

ub

lice

su

nt

exce

pta

ted

ela

ap

lica

rea

ace

stu

icita

t.

ww

w.f

on

du

ri-u

e.r

o

ww

w.f

on

du

ri-u

e.r

o

htt

p:/

/ww

w.f

on

du

ri-u

e.r

o

2 3

Be

ne

ficia

riio

bţin

aco

rdu

lO

rga

nis

mu

luiIn

term

ed

iar/

Au

torită

ţiid

eM

an

ag

em

en

t;O

rga

nis

mu

lIn

term

ed

iar

ob

ţin

ea

co

rdu

lA

uto

rită

ţiid

eM

an

ag

em

en

t,ia

rA

uto

rita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt

ob

ţin

ea

co

rdu

lA

uto

rită

ţiip

en

tru

Co

ord

on

are

aIn

str

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

.

Be

ne

ficia

riiin

form

ea

ză

Org

an

ism

ulIn

term

ed

iar

/A

uto

rita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt,

Org

an

ism

ulIn

term

ed

iar

info

rme

ază

Au

torita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt

iar

Au

torita

tea

de

Ma

na

ge

me

nt

info

rme

ază

Au

torita

tea

pe

ntr

uC

oo

rdo

na

rea

Instr

um

en

telo

rS

tru

ctu

rale

.

16

V-

Reg

uli

spec

ific

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

284


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

C-

Com

unic

ate

de

pre

să/anunţu

ride

pre

să

D-

Clipuri

vid

eo/a

udio

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

La

înce

pu

tulşifin

aliza

rea

un

uip

rog

ram

/p

roie

ct

fin

an

ţat

din

Instr

um

en

teS

tru

ctu

rale

,vo

rfi

pu

blica

tea

nu

nţu

rip

ub

licita

resa

u

co

mu

nic

ate

de

pre

să

(an

un

ţuri

de

pre

să

).B

en

eficia

riifin

an

ţărilo

rvo

rfa

ce

do

va

da

ap

ariţie

ico

mu

nic

ate

lor

(ştirilo

rre

zu

lta

te)

sa

ua

nu

nţu

rilo

rîn

ma

ss

me

dia

rele

va

nte

pe

ntr

up

rog

ram

/p

roie

ct.

Co

mu

nic

ate

led

ep

resă

(an

un

ţurile

de

pre

să

)p

ot

fie

mis

ela

lan

sa

rea

şiîn

ch

eie

rea

un

uip

rog

ram

op

era

ţio

na

l/p

roie

ct,

pre

cu

m

şila

fin

aliza

rea

an

um

ito

re

tap

ea

lep

rog

ram

ulu

io

pe

raţio

na

l/p

roie

ctu

lui,

evid

en

ţiin

dva

loa

rea

de

ştire

ain

form

aţie

ire

sp

ective

:

pro

iectu

lp

rezin

tău

nin

tere

scla

rp

en

tru

pu

blic

şi/

sa

uim

pa

ct

lan

ive

lulce

tăţe

an

ulu

i(e

xe

mp

lu:

cre

are

ad

elo

cu

rid

em

un

că

etc

.).

Înca

zu

lO

rga

nis

me

lor

Inte

rme

dia

re,

co

mu

nic

atu

ld

ep

resă

(an

un

ţuld

ep

resă

)va

fitr

an

sm

isA

uto

rită

ţiid

eM

an

ag

em

en

t

od

ată

cu

tra

nsm

ite

rea

sa

că

tre

pre

să

.

Info

rma

ţiişie

lem

en

teg

rafice

ob

lig

ato

riip

en

tru

un

co

mu

nic

at

de

pre

să

(an

un

ţd

ep

resă

)

Se

mn

ătu

raP

OS

DR

U,

co

nfo

rmre

gu

lilo

rstip

ula

teîn

pre

ze

ntu

lm

an

ua

l

Da

taşititlu

lco

mu

nic

atu

luid

ep

resă

(în

pa

rte

ad

esu

s),

pe

rso

an

ad

eco

nta

ct

(nu

me

le,

fun

cţia

,in

stitu

ţia

,d

eta

liid

e

co

nta

ct)

înp

art

ea

de

jos

ad

ocu

me

ntu

lui.

4

• •

Înca

zu

lu

no

rclip

uri

vid

eo

pre

gă

tite

pe

ntr

ud

ifu

za

rep

ub

lică

prin

tele

viz

iun

i/p

eca

se

tavid

eo

,se

va

inse

rase

mn

atu

rala

fin

alu

l

clip

ulu

i,p

en

tru

un

tim

psu

ficie

nt

ca

ace

asta

să

po

ată

fiviz

ua

liza

tă.

Te

xtu

l„P

roie

ct

co

fin

an

ţat

din

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pe

an

prin

Pro

gra

mu

lO

pe

raţio

na

lS

ecto

ria

lD

ezvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e”

va

ficitit/

au

zit

şiîn

ca

zu

lclip

urilo

rvid

eo

,şiîn

ca

zu

lce

lor

au

dio

.

4

Re

gu

lan

use

ap

lică

Be

ne

ficia

rilo

r.

17

V-

Reg

uli

spec

ific

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

285


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

E-

Pu

blica

ţii

F-A

fişe

G-

Ba

nn

ere

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

Acestcapitolse

refe

răla

publicaţiicum

ar

fi:pliante

,bro

şuri

de

info

rmare

,poveşti

de

succes,bule

tine

info

rmative

etc

.

Pe

copert

apublicaţiei(c

opert

a1)

va

apăre

asem

nătu

ra,confo

rmre

gulilo

rstipula

teîn

pre

zentu

lm

anual.

Pe

ultim

acopert

ăse

pla

sează

ocasetă

tehnic

ă,ce

va

conţine

urm

ăto

are

le:

Titlu

lpro

iectu

lui

Editoru

lm

ate

rialu

lui

Data

publicării

•C

itatu

l„C

onţinutu

lacestu

im

ate

rialnu

repre

zin

tăîn

mod

obligato

riu

poziţia

oficia

lăa

Uniu

nii

Euro

pene

sau

aG

uvern

ulu

i

Rom

ânie

i”,aplicabil

doar

pentr

ubeneficia

ri.

• • •

Afişulva

sublinia

mesaju

lcare

trebuie

transm

isşiva

conţine,ca

ele

mente

de

identita

te,sem

nătu

ra.

Încazulafişelo

r,nu

este

obligato

rie

pla

sare

acasete

ite

hnic

e.

Banner-

ulva

conţine,pe

lângă

titlulpro

gra

mulu

iopera

ţionalşia

pro

iectu

lui,

sem

nătu

ra.

Se

recom

andă

urm

ăto

are

ledim

ensiu

niale

banner-

ulu

i:

•2,5

mx

0,8

m,pentr

uo

sală

care

poate

găzduipână

la100

de

pers

oane

•4m

x1,2

m,pentr

uo

sală

maim

are

sau

înexte

rior.

18

V-

Reg

uli

spec

ific

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

286


Ide

ntita

teV

izu

ala

-P

OS

DR

U2

00

7-

20

13

H-

An

un

ţuri

pu

blicita

re

I-A

uto

co

lan

teşip

lăcu

ţep

en

tru

active

fixe

J-

Eve

nim

en

te

K-

Ma

teria

lep

ers

on

aliza

te

Pentr

um

aim

ulte

deta

liiposdru

@fs

ero

mania

.ro

Copyright©

200

Min

iste

rulM

uncii,F

am

ilie

ișiP

rote

c�ieiS

ocia

le9

Anunţu

rile

publicitare

(în

pre

sa

scrisă,în

media

audio

-vid

eo

şion-lin

e)

suntanunţu

riplă

tite

,care

apar

înm

edia

.A

nunţu

rile

publicitare

vor

respecta

urm

ăto

are

lere

guli:

•A

nunţu

lva

conţine

sem

nătu

raP

OS

DR

U,în

confo

rmitate

cu

regulile

stipula

teîn

pre

zentu

lm

anual.

•S

eva

face

refe

rire

lasurs

ade

unde

se

potobţine

maim

ulte

info

rmaţiidespre

pro

gra

m/p

roie

ct(e

x.s

ite-u

lIn

tern

etal

AM

PO

SD

RU

/OIP

OS

DR

U).

Auto

cola

nte

levor

fiutilizate

pentr

ua

identifica

activele

fixe

şi/

sau

consum

abilele

(maşin

i,m

obilă,utila

je,echip

am

ente

,

rechiz

ite

etc

.)obţinute

încadru

lunuipro

iect.

Ele

vor

fide

asem

enea

utilizate

lângă

intr

are

asau

pe

uşile

clă

dirilor

unde

se

desfă

şoară

asem

enea

pro

iecte

.M

ate

rialu

lse

va

ale

ge

înaşa

felîn

câtsă

se

asig

ure

dura

bilitate

aîn

tim

p.

Aceste

avor

fipla

sate

pe

part

ea

cea

maiviz

ibilă

pentr

upublic

aobie

cte

lor.

Dim

ensiu

nea

recom

andată

este

90

mm

x50

mm

,

şivor

inclu

de

sem

nătu

raP

OS

DR

U.În

plu

s,dacă

dim

ensiu

nea

lor

operm

ite,aceste

avor

inclu

de

şinum

ele

fondulu

idin

care

se

acord

acofinanţa

rea

FS

E-P

OS

DR

Uşiexpre

sia

„Investe

şte

înoam

eni!”.

Încazulpro

duselo

rcu

osupra

faţă

foart

em

ică

de

expunere

,în

care

info

rmaţiile

nu

ar

fisuficie

ntde

viz

ibile

şiin

teligib

ile,se

utilizează

celpuţin

ste

agulU

niu

nii

Euro

pene,

cele

lalte

ele

mente

fiin

dopţionale

.

Toate

mate

riale

lefo

losite

laevenim

ente

vor

respecta

pre

vederile

pre

zentu

luim

anual.

Papetă

ria

pers

onalizată

este

celm

aifo

losit

mijlo

cde

com

unic

are

alid

entită

ţiiviz

uale

.

Fie

care

com

ponentă

–fo

aie

cu

ante

t,plic

şialte

mate

riale

publicitare

–fu

rniz

ează

oport

unitate

aconsolidăriiviz

ibilităţii

Fondulu

iS

ocia

lE

uro

pean.Toate

mate

riale

levor

conţine

sem

nătu

ra.

19

V-

Reg

uli

spec

ific

ed

eId

enti

tate

vizu

ală

287


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

Be

ne

ficia

riip

roie

cte

lor

au

ob

lig

aţia

ca

lafin

aliza

rea

pro

iectu

luisă

info

rme

ze

toa

tep

ărţ

ile

imp

lica

tecu

privire

lafin

an

ţare

ao

bţin

ută

şila

rezu

lta

tele

pro

iectu

lui,

cu

me

nţio

na

rea

Pro

gra

mu

luiO

pe

raţio

na

lP

OS

DR

Uşia

fon

du

luid

inca

res-a

ob

ţin

ut

fin

an

ţare

a,

resp

ectiv

FS

E.

Ob

lig

ativita

tea

asig

ură

riid

ecă

tre

be

ne

ficia

ria

pu

blicită

ţiip

roie

cte

lor

este

pre

vă

zu

tăîn

RC

E1

82

8/2

00

6şise

ap

lică

orică

ruitip

de

pro

iect

(lu

cră

ri,

ach

iziţii,

asis

ten

ţăte

hn

ică

,e

tc.)

.În

ca

zu

lp

roie

cte

lor

înca

reco

ntr

ibu

ţia

pu

blică

de

pă

şe

şte

50

0.0

00

eu

ro,

be

ne

ficia

rula

re

ob

lig

aţia

de

aa

sig

ura

acţiu

nid

eco

mu

nic

are

ma

im

ult

de

câ

tce

rin

ţele

min

ime

ob

lig

ato

rii.

Mijlo

ace

led

ein

form

are

răm

ân

laa

leg

ere

ab

en

eficia

rulu

i,cu

co

nd

iţia

să

se

pă

str

eze

od

ova

dă

aîn

de

plin

irii

ace

ste

io

blig

aţii.

Se

va

folo

sid

en

um

ire

aîn

tre

ag

ăa

institu

ţiilo

r(U

niu

ne

aE

uro

pe

an

ă,

Co

mis

iaE

uro

pe

an

ăe

tc.)

;a

cro

nim

ele

(de

exe

mp

luU

E,

CE

etc

.)su

nt

acce

pta

ten

um

aid

acă

de

nu

mire

aa

ce

lor

institu

ţiia

pa

reîn

text

de

ma

im

ulte

ori

şid

en

um

ire

alo

rîn

tre

ag

ăa

fost

utiliza

tăce

lp

uţin

od

ată

.

Me

sa

jele

pu

blicita

reîn

favo

are

aso

cie

tăţilo

rco

me

rcia

len

usu

nt

ad

mis

eîn

ma

teria

lele

de

stin

ate

pu

blicu

luişip

rod

use

înca

dru

lu

nu

i

pro

iect

fin

an

ţat

de

Un

iun

ea

Eu

rop

ea

nă

.

Pe

du

rata

imp

lem

en

tăriio

pe

raţiu

nii

co

fin

an

ţate

din

Instr

um

en

teS

tru

ctu

rale

,b

en

eficia

rultr

eb

uie

să

pla

se

ze

tem

po

rar

un

pa

no

ula

locu

l

fie

că

ruip

roie

ct,

nu

ma

iîn

situ

aţia

înca

reco

ntr

ibu

ţia

pu

blică

lap

roie

ct

de

pă

şe

şte

50

0.0

00

Eu

ro.

Pa

no

urile

vo

rfi

insta

late

într

-un

loc

viz

ibil,

îna

pro

pie

red

elo

ca

ţia

pro

iectu

lui.

Ele

po

tfi

pla

sa

teîn

orice

alt

loc

co

nsid

era

tp

otr

ivit

din

pu

nct

de

ve

de

rea

lviz

ibilită

ţii.

Pa

no

ulva

fie

xp

us

înm

axim

4lu

nid

ela

em

ite

rea

ord

inu

luid

eîn

ce

pe

rea

lucră

rilo

r,p

eto

ată

pe

rio

ad

aim

ple

me

ntă

riip

roie

ctu

luişiîn

că

ce

lm

ult

6lu

nid

up

ăîn

ch

eie

rea

ace

stu

ia.

Nu

mă

rulşid

ime

nsiu

ne

ap

an

ou

rilo

rtr

eb

uie

să

co

resp

un

dă

an

ve

rgu

riip

roie

ctu

luişitr

eb

uie

să

fie

su

ficie

nt

de

viz

ibile

astf

elîn

câ

tce

ica

re

su

nt

într

ece

resă

lep

oa

tăcitişisă

înţe

lea

gă

na

tura

pro

iectu

lui.

Urm

ăto

are

lee

lem

en

ted

ein

form

are

su

nt

pre

ze

nte

înm

od

ob

lig

ato

riu

pe

pa

no

u:

1.

Se

mn

ătu

ra

2.

Sin

tag

ma

„Pro

iect

co

fin

an

ţat

din

Fo

nd

ulS

ocia

lE

uro

pe

an

prin

Pro

gra

mu

lO

pe

raţio

na

lS

ecto

ria

lD

ezvo

lta

rea

Re

su

rse

lor

Um

an

e

20

07

-20

13

”,în

so

ţită

de

exp

resia

„In

ve

ste

şte

îno

am

en

i!”.

;

3.T

itlu

lp

roie

ctu

lui

4.

Va

loa

rea

pro

iectu

luişite

rme

nu

ld

efin

aliza

reco

nfo

rmco

ntr

actu

lui;

5.

Va

loa

rea

co

ntr

ibu

ţie

ico

mu

nita

reşiva

loa

rea

co

ntr

ibu

ţie

iG

uve

rnu

luiR

om

ân

iei.

Din

tre

ace

ste

a,

su

ma

su

pra

feţe

lor

ocu

pa

ted

ein

form

aţiile

pre

ciz

ate

lap

un

cte

le1

-3şie

tre

bu

iesa

fie

ce

lp

uţin

25

%d

insu

pra

faţa

pa

no

ulu

i.

Dim

en

siu

ne

ap

an

ou

rilo

rsă

fie

su

ficie

nt

de

ma

re(s

ere

co

ma

nd

ăîn

ălţim

e3

mşilă

ţim

e2

m)

astf

elîn

câ

tin

form

aţiile

afişa

tesă

fie

viz

ibile

de

lad

ista

nţe

ma

rişite

xtu

lsă

fie

su

ficie

nt

de

lizib

il.

Be

ne

ficia

riitr

eb

uie

să

se

asig

ure

că

toţi

pa

rtic

ipa

nţiila

pro

iect

cu

no

sc

info

rma

ţiile

ma

isu

sm

en

ţio

na

te.

20

VI

-B

en

efi

cia

riR

eg

uli

pe

ntr

ub

en

eficia

ri

288


Identita

teV

izuala

-P

OS

DR

U2007

-2013

Pe

ntr

um

aim

ulte

de

taliip

osd

ru@

fse

rom

an

ia.r

o

Co

pyrig

ht

©2

00

Min

iste

rulM

un

cii,

Fa

milie

ișiP

rote

c�ie

iS

ocia

le9

21

VII

-A

ne

xe

Anexa

1-

Org

anis

mele

Inte

rmedia

redesem

nate

pentr

uim

ple

menta

rea

PO

SD

RU

Anexa

2-

Înre

gis

trare

asig

leiIn

str

um

ente

lor

Str

uctu

rale

înR

om

ânia

la

Oficiu

lde

Sta

tpentr

uIn

ven�iișiM

ărc

i

289


Ane

xa 1

- O

rgan

ism

ele

Inte

rmed

iare

des

emna

te p

entru

impl

emen

tare

a P

OS

DR

U.

Axe

Prio

ritar

e D

omen

ii M

ajor

e de

Inte

rvenţie

O

I/AM

PO

SD

RU

A

.P. 1

“Edu

caţia

şi f

orm

area

pr

ofes

iona

lă în

spr

ijinul

creşt

erii

econ

omic

e şi

dez

voltă

rii s

ocie

tăţii

ba

zate

pe

cuno

aşte

re”

1. A

cces

ul la

edu

caţie

şi f

orm

are

prof

esio

nală

iniţi

ală

de c

alita

te;

OI M

inis

teru

l Edu

caţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

2. C

alita

te în

învăţă

mân

tul s

uper

ior;

OI M

inis

teru

l Edu

caţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

3. D

ezvo

ltare

a re

surs

elor

um

ane

în e

ducaţie

şi f

orm

are

prof

esio

nală

; O

I Min

iste

rul E

ducaţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

4. C

alita

te în

FP

C;

OI M

inis

teru

l Edu

caţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

5. P

rogr

ame

doct

oral

e şi

pos

t-doc

tora

le în

spr

ijinu

l cer

cetă

rii.

OI M

inis

teru

l Edu

caţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

A.P

. 2 “C

orel

area

învăţă

rii p

e to

t pa

rcur

sul v

ieţii

cu

piaţ

a m

unci

i”

1. T

ranz

iţia

de la

şco

ală

la v

iaţa

act

ivă;

C

entru

l Naţ

iona

l de

Dez

volta

re a

Învăţă

mân

tulu

i P

rofe

sion

al ş

i Teh

nic

2. P

reve

nire

a şi

cor

ecta

rea

pără

sirii

tim

purii

a ş

colii

; O

I Min

iste

rul E

ducaţie

i, C

erce

tării

şi I

novă

rii

3. A

cces

şi p

artic

ipar

e la

FP

C.

C

entru

l Naţ

iona

l de

Dez

volta

re a

Învăţă

mân

tulu

i P

rofe

sion

al ş

i Teh

nic

A.P

. 3 “C

reşt

erea

ada

ptab

ilităţ

ii lu

crăt

orilo

r şi a

între

prin

deril

or”

1. P

rom

ovar

ea c

ultu

rii a

ntre

pren

oria

le;

MM

FPS

-OI R

egio

nale

, cu

exce

pţia

pro

iect

elor

st

rate

gice

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

2. F

orm

are şi

spr

ijin p

entru

între

prin

deri şi

ang

ajaţ

i pen

tru p

rom

ovar

ea

adap

tabi

lităţ

ii;

MM

FPS

- O

I Reg

iona

le, c

u ex

cepţ

ia p

roie

ctel

or

stra

tegi

ce

AM

PO

SD

RU

pro

iect

ele

stra

tegi

ce

3. D

ezvo

ltare

a pa

rtene

riate

lor ş

i înc

uraj

area

iniţi

ativ

elor

par

tene

rilor

soc

iali şi

so

cietăţ

ii ci

vile

. U

rmea

ză a

se

deci

de (p

rin li

citaţie

pub

lică)

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

A

.P. 4

“Mod

erni

zare

a S

ervi

ciul

ui

Pub

lic d

e O

cupa

re”

1. În

tărir

ea c

apac

ităţii

Ser

vici

ului

Pub

lic d

e O

cupa

re p

entru

furn

izar

ea s

ervi

ciilo

r de

ocu

pare

; A

genţ

ia N

aţio

nală

de

Ocu

pare

a F

orţe

i de

Mun

că

2. F

orm

area

per

sona

lulu

i pro

priu

al S

ervi

ciul

ui P

ublic

de

Ocu

pare

. A

genţ

ia N

aţio

nală

de

Ocu

pare

a F

orţe

i de

Mun

că

A.P

. 5 “P

rom

ovar

ea măs

urilo

r ac

tive

de o

cupa

re”

1. D

ezvo

ltare

a şi

impl

emen

tare

a măs

urilo

r act

ive

de o

cupa

re;

MM

FPS

-OI R

egio

nale

, cu

exce

pţia

pro

iect

elor

st

rate

gice

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

2.

Pro

mov

area

sus

tena

bilităţ

ii pe

term

en lu

ng a

zon

elor

rura

le în

cee

a ce

priv

eşte

de

zvol

tare

a re

surs

elor

um

ane şi

ocu

pare

a fo

rţei d

e m

uncă

. U

rmea

ză a

se

deci

de (p

rin li

citaţie

pub

lică)

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

A.P

. 6 “P

rom

ovar

ea in

cluz

iuni

i so

cial

e”

1. D

ezvo

ltare

a ec

onom

iei s

ocia

le;

Urm

ează

a s

e de

cide

(prin

lici

taţie

pub

lică)

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

2. Îm

bună

tăţir

ea a

cces

ului

şi a

par

ticipăr

ii gr

upur

ilor v

ulne

rabi

le p

e pi

aţa

mun

cii;

MM

FPS

-OI R

egio

nale

, cu

exce

pţia

pro

iect

elor

st

rate

gice

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

3. P

rom

ovar

ea e

galităţ

ii de

şan

se p

e pi

aţa

mun

cii;

MM

FPS

-OI R

egio

nale

, cu

exce

pţia

pro

iect

elor

st

rate

gice

A

MP

OS

DR

U p

roie

ctel

e st

rate

gice

4.

Iniţi

ativ

e tra

ns-n

aţio

nale

pen

tru o

piaţă

inc

lusi

vă a

mun

cii.

AM

PO

SD

RU

A

.P. 7

“Asi

stenţă

tehn

ică”

1. S

priji

n pe

ntru

impl

emen

tare

a, m

anag

emen

tul g

ener

al ş

i eva

luar

ea P

OS

DR

U;

UIP

2.

Spr

ijin

pent

ru p

rom

ovar

ea ş

i pub

licita

tea

PO

SD

RU

. U

IP

290


Anexa 2 – Înregistrarea siglei Instrumentelor Structurale în România la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

291


292

Manualul BeneficiaruluiManualul Beneficiarului

293

Manualul Beneficiarului - Cerinte privind verificarea cheltuielilor

294

GLOSAR DE ABREVIERI

Pe parcursul prezentului document, se vor folosi următoarele prescurtări:

Specificaţii Tehnice = ST

Fondul European de Dezvoltare Regională = FEDR

Cerere de Rambursare a Cheltuielilor = CRC

Raportul privind Constatările Factuale = RCF


295

1. SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA CHELTUIELILOR UNUI CONTRACT DE GRANT FINANŢAT ÎN CADRUL POS DRU (ST)

Prezentul document reprezintă ST pe care „Beneficiarul” <numele beneficiarului> consimte a îi încredinţa „auditorului” <numele firmei de audit> activitatea de verificare a cheltuielilor şi raportarea privind contractul de finanţare („contract de finanţare”) finanţat în cadrul POS DRU <titlul şi numărul contractului de grant>. În cazul în care “Autoritatea de Management/Organismul Intermediar” este menţionată în ST, aceasta se referă la Autoritatea de Management/Organism Intermediar care a semnat contractul de finanţare cu Beneficiarul şi furnizează finanţarea nerambursabilă. Autoritatea de Management/Organismul Intermediar nu este parte a acestui angajament.

1.1 Responsabilităţile părţilor cu privire la angajament

“Beneficiarul” se referă la organizaţia care primeşte finanţarea nerambursabilă şi care a semnat contractul de finanţare cu Autoritatea de Management/Organismul Intermediar.

• Beneficiarul este responsabil pentru furnizarea CRC pentru acţiunea finanţată prin contractul de finanţare şi pentru asigurarea faptului că acestă CRC poate fi reconciliată adecvat cu sistemul de contabilitate şi înregistrare al Beneficiarului, cu înregistrările de bază şi conturile contabile.

• Beneficiarul acceptă ca abilitatea auditorului de a executa procedurile cerute de acest angajament depinde de Beneficiar şi de partenerii săi dacă este cazul, furnizând acces liber şi total la personalul beneficiarului, la toate informatiile şi înregistrările pe care auditorul le consideră necesare în vederea emiterii raportului său.

„Auditorul” este persoana fizică sau firma de audit autorizată potrivit legislaţiei în vigoare de către autoritatea competentă, respectiv Camera Auditorilor Financiari din România, să desfăşoare audit în conformitate cu reglementările adoptate de aceasta.Auditorul este responsabil pentru executarea procedurilor agreate aşa cum sunt specificate în aceste ST şi pentru transmiterea către Beneficiar a unui Raport privind Constatările Factuale.

• Auditorul este membru al CAFR care este la rândul său membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC).

1.2 Subiectul angajamentului

Subiectul acestui angajament este CRC <intermediară sau finală; se şterge dacă nu este cazul> cu privire la contractul de finanţare pentru perioada <de la zi lună an la zi lună an>. Informaţiile, atât financiare cât şi non-financiare, care sunt supuse verificării de către auditor, reprezintă toate informaţiile care fac posibilă verificarea cheltuielilor pretinse de către Beneficiar în CRC, respectiv dacă acestea s-au efectuat, sunt legale, exacte şi eligibile. Anexa nr.1 a acestor ST conţine o prezentare generală a informaţiilor cheie a contractului de finanţare şi a acţiunilor în cauză.

1.3 Motivul angajamentului

Beneficiarul trebuie să transmită Autorităţii de Management/Organismului Intermediar un RCF realizat de un auditor financiar independent în sprijinul plăţii solicitante de Beneficiar în conformitate cu articolul 7 al Condiţiilor Generale şi Speciale ale contractului de finanţare. Responsabilul cu ordonanţarea cheltuielilor din cadrul AM solicită acest raport întrucât el realizează plata cheltuielilor solicitate de către Beneficiar, condiţionată în funcţie de acest raport al constatărilor factuale.

1.4 Tipul şi obiectivul angajamentului

Prezentul document constituie un angajament de a executa proceduri specifice agreate cu privire la verificarea cheltuielilor unui contract de finanţare nerambursabilă finanţat în cadrul POS DRU. Obiectivul angajamentului este verificarea de către auditorul financiar a faptului că sumele solicitate spre rambursare de către Beneficiar în CRC pentru acţiunea finanţată în cadrul contractului de finanţare, s-au efectuat („realitatea desfăşurării”), sunt legale („legalitatea”), exacte („exactitate”) şi eligibile, precum şi transmiterea către Beneficiar a raportului constatărilor factuale cu privire la procedurile agreate executate.

Eligibilitate înseamnă că fondurile furnizate în cadrul finanţarii nerambursabile au fost cheltuite în conformitate cu termenii şi condiţiile contractului de finanţare.

Având în vedere că acest angajament nu reprezintă un angajament de asigurare, auditorul nu furnizează o opinie de audit şi nu exprimă o asigurare. Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar obţine asigurarea prin concluziile proprii pe care le trage din raportul auditorului financiar asupra CRC a Beneficiarului aferente acelui raport.


296

1.5 Scopul activităţii

1.5.1 Auditorul va îndeplini acest angajament atât în conformitate cu aceste ST, cât şi:- în conformitate cu Standardul Internaţional privind Serviciile Conexe 4400 („ISRS”) Angajamente pentru realizarea procedurilor agreate privind informaţiile financiare emis de către IFAC şi adoptat de către CAFR;- în conformitate cu Codul etic emis de către IFAC şi adoptat de către CAFR. Deşi ISRS 4400 prevede că independenţa nu este o cerinţă pentru angajamentele procedurilor agreate, Autoritatea de Management/Organismul Intermediar solicită ca auditorul să respecte de asemenea cerinţele de independenţă prevăzute de Codul etic.

1.5.2 Termeni şi condiţii ale contractului de finanţare

Auditorul verifică faptul că finanţarea nerambursabilă acordată a fost cheltuită în conformitate cu termenii şi condiţiile contractului de finanţare, aşa cum se solicită la articolul 1 alin. 4 din Condiţiile Generale şi Speciale ale contractului de finanţare.

1.5.3 Planificare, proceduri, documentaţie şi probe

Auditorul financiar trebuie să-şi planifice activitatea astfel încât să poată realiza o verificare eficientă a cheltuielilor. În acest scop, auditorul realizează procedurile specificate în Anexa nr.2 a acestor ST (Scopul activităţii – proceduri care trebuie realizate) şi utilizează probele obţinute din aceste proceduri ca bază pentru raportul constatărilor factuale. Auditorul trebuie să utilizeze documente care sunt importante în furnizarea probelor pentru sprijinirea Raportului privind Constatările Factuale şi probe care să ateste că lucrarea a fost realizată în conformitate cu ISRS 4400 şi aceste ST.

1.6 Raportarea

RCF trebuie să descrie scopul şi procedurile agreate ale acestui angajament în detalii suficiente astfel încât să permită Beneficiarului şi Autorităţii de Management/Organismului Intermediar să înteleagă natura şi măsura procedurilor realizate de către auditor. Utilizarea formatului de raportare ataşat prezentelor ST este obligatorie.

1.7 Alţi termeni

[Beneficiarul şi auditorul pot folosi această secţiune pentru a agrea alţi termeni specifici precum taxele auditorului, cheltuieli neprevăzute şi prevederi privind răspunderea părţilor]


297

ANEXA NR.1: INFORMAŢII CU PRIVIRE LA SUBIECTUL VERIFICĂRII CHELTUIELILOR

[Tabelul de mai jos trebuie completat de către Beneficiar şi ataşat ca Anexa nr.1 la Specificaţiile ST pentru a fi utilizat de auditor]

Informaţii cu privire la subiectul verificării cheltuielilor

Numărul de referinţă şi data contractului de finanţare

<Referinţa Autorităţii de Management/Organism Intermediar pentru contactul de finanţare>

Titlul contractului de finanţare

Ţara/Regiunea

Beneficiarul <Numele întreg şi adresa Beneficiarului contractului de finanţare>

Referinţa Cererii de Propuneri de Proiecte <Referinţa Autorităţii de Management/Organismului Intermediar– Cererea de Propuneri de Proiecte>

Baza legală pentru contractul de finanţare <referinţa aprobării POS DRU>

Data de început a acţiunii

Data de sfârşit a acţiunii

Costul total al acţiunii <suma din art 3.1. al Condiţiilor Generale şi Speciale ale contractului de finanţare>

Suma maximă a finanţării nerambursabile <suma din art 3.1. al Condiţiilor Generale şi Speciale ale contractului de finanţare>

Suma totală primită la zi de către Beneficiar de la Autoritatea de Management <Suma totală primită la zi.lună.an>

Suma totală a cererii de rambursare intermediară/ finală

<Furnizaţi suma totală cerută pentru rambursare ca în Anexa nr.15 la Condiţiile Generale şi Speciale din contractele de finanţare (CRC)>

Autoritatea de Management/Organism Intermediar<furnizaţi numele, poziţia/titlul, telefon şi email-ul persoanei de contact a Autorităţii de Management/Organismului Intermediar>.

Auditor financiar<Numele şi adresa auditorului/ firma de audit/ numărul autorizaţiei/ numărul certificatului din registrul auditorilor activi ai CAFR>


298

ANEXA NR.2: SCOPUL LUCRĂRII – PROCEDURI DE REALIZAT

Auditorul elaborează şi îndeplineşte programul de lucru privind verificarea în conformitate cu obiectivul şi scopul acestui angajament şi procedurile care trebuie realizate aşa cum sunt specificate mai jos. Pe parcursul realizării acestor proceduri, auditorul poate aplica tehnici precum ancheta şi analiza, (re)calcularea, comparaţia, alte verificări de precizie, observaţii, inspectarea înregistrărilor şi a documentelor, inspectarea activelor şi obţinerea confirmărilor.

Auditorul financiar obţine probe adecvate şi suficiente din aceste proceduri pentru a putea elabora un raport al constatărilor factuale. În acest scop, auditorul poate utiliza orientarea furnizată de Standardul Internaţional de Audit 500 “Probe de audit” şi în special paragrafele care fac referire la “probe de audit adecvate şi suficiente”. Auditorul exercită o judecată profesională cu privire la ce înseamnă probe adecvate şi suficiente dacă se consideră că orientarea furnizată de ISA 500, termenii şi condiţiile contractului de finanţare şi ST pentru acest angajament nu sunt suficiente.

Lista indicativă a tipurilor şi naturii probelor pe care auditorul le poate găsi adesea la verificarea cheltuielilor include:

• Înregistrări contabile (în format electronic sau manual) din sistemul contabil al Beneficiarului, precum Registrul jurnal, subcapitole ale acesteia şi toate conturile de salarii, registrele activelor fixe şi alte informaţii contabile relevante;

• Dovada procedurilor de achiziţie precum documentaţiile licitaţiilor, ofertele pentru licitaţii şi rapoartele de evaluare;

• Dovada angajamentelor precum contracte şi formulare de comandă;• Dovada prestării serviciilor precum rapoarte aprobate, fişe de pontaj, bilete de transport (incluzând tichetele de

îmbarcare), dovada participării la seminarii, conferinţe şi stagii de pregătire (incluzând documentaţia relevantă şi materialele obţinute, certificatele) etc;

• Dovada primirii bunurilor precum documente de recepţie din partea furnizorilor;• Dovada finalizării lucrărilor precum facturi şi chitanţe;• Dovada plăţii precum extrase bancare, înştiinţări de plată, dovada plăţii din partea subcontractorilor;• Pentru cheltuielile cu benzina şi motorina, o listă centralizatoare a distanţelor acoperite, consumul vehiculelor

folosite, preţul carburanţilor şi costurile de întreţinere;• Registrele privind plăţile salariale şi personalul precum şi contractele aferente , statul de plată a salariilor, fişele de

pontaj. Pentru personalul recrutat de pe plan local pentru contracte pe o perioada fixă, detalii ale remuneraţiilor plătite, probate de persoanele responsabile pe plan local, defalcate în salarii brute, contribuţii sociale aferente, asigurări şi salariul net. Pentru experţi şi/sau personalul din spatiul UE (dacă activitatea este implementată în Europa) analize şi defalcări ale cheltuielilor lunare a muncii prestate: evaluate pe baza preţurilor unitare pe unitatea cuantificabilă de timp şi defalcate în salariu brut, contribuţii şi asigurări sociale şi salariu net.

Aceasta poate varia în funcţie de natura cheltuielilor şi practicile din ţara în cauză.

1. Înţelegerea suficientă a acţiunii şi a termenilor şi condiţiilor contractului de finanţare Auditorul obţine o înţelegere suficientă a termenilor şi condiţiilor contractului de finanţare prin revizuirea contractului de finanţare şi a anexelor lui şi alte informaţii relevante, precum şi prin interogarea Beneficiarului. Auditorul se asigură că obţine o copie a originalului contractului de finanţare (semnat de Beneficiar şi de Autoritatea de Management/Organism Intermediar) şi a anexelor sale. Auditorul obţine şi revizuieşte CRC, împreună cu toate anexele acestuia (Anexa 15 a contractului de finanţare).

Auditorul acordă o atenţie deosebită Condiţiilor Generale şi Speciale ale Contractului de Finanţare şi Anexei 1 a contactului de finanţare, care conţine descierea acţiunii. În cazul neconformităţii cu aceste reguli, cheltuielile nu vor fi eligibile pentru finanţarea din POS DRU. Dacă auditorul consideră că termenii şi condiţiile verificate nu sunt suficient de clare, trebuie să ceară clarificări de la Beneficiar.2 Proceduri pentru verificarea eligibilităţii cheltuielilor solicitate de Beneficiar în Raportul Financiar pentru acţiune.

2.1 Proceduri generale

2.1.1 Auditorul verifică dacă CRC este conformă cu condiţiile contractului de finanţare.

2.1.2 Auditorul verifică dacă evidentele contabile ale Beneficiarului sunt în conformitate cu regulile pentru păstrarea înregistrărilor şi cu regulile contabile din contractul de finanţare. Scopul este de:- a evalua dacă o verificare eficientă şi efectivă a cheltuielilor este fezabilă; şi- a raporta excepţii importante şi puncte slabe cu privire la contabilitate, păstrarea înregistrărilor, cerinţele documentaţiei,


299

astfel încât Beneficiarul să poată întreprinde măsuri ulterioare pentru corectarea şi îmbunătăţirea acestora pe perioada de implementare rămasă a acţiunii.

2.1.3 Auditorul verifică dacă informaţiile din CRC se reconciliază cu sistemul de contabilitate şi înregistrările Beneficiarului (ex: balanţa de verificare, înregistrări din conturile analitice şi sintetice).

2.1.4 Auditorul verifică dacă au fost aplicate rate de schimb corecte pentru conversiile monedei, unde este cazul şi în conformitate cu legislatia nationala aplicabila.

2.2 Conformitatea cheltuielilor cu bugetul şi revizuire analitică

Auditorul realizează o revizuire analitică a rubricilor cheltuielilor din CRC şi: - verifică dacă bugetul din CRC corespunde cu bugetul contractului de finanţare (autenticitatea şi autorizarea bugetului iniţial) şi dacă cheltuielile realizate au fost prevăzute în bugetul contractului de finanţare.- verfică dacă suma totală solicitată la plată de Beneficiar nu depăşeşte finanţarea nerambursabilă maximă prevăzută în articolul 3.1 din Condiţii Generale şi Specifice ale contractului de finanţare, precum şi sumele totale prevăzute pe categorii de cheltuieli.- verifică dacă orice amendament la bugetul contractului de finanţare este în conformitate cu condiţiile pentru astfel de amendamente (inclusiv dacă se aplică necesitatea unui addendum la contractul de finanţare) aşa cum se prevede în articolul 12 din Condiţiile Generale şi Speciale ale Contractului de Finanţare.

2.3 Selectarea cheltuielilor pentru verificare

2.3.1 Categoriile şi tipurile de cheltuieliCheltuielile solicitate de Beneficiar în CRC sunt prezentate în următoarele categorii:1. Costuri cu resursele umane, 2. Costuri cu participantii, 3. Alte costuri, din care cheltuieli de tip FEDR fiind evidentiate distinct.

Categoriile de cheltuieli pot fi în principiu defalcate în tipuri de cheltuieli individuale sau tipuri pe clase de cheltuieli cu aceleaşi caracteristici sau caracteristici asemnănătoare. Forma şi natura probei suport (de ex o plată, un contract, o factură etc) şi modul în care cheltuială este înregistrată (adică registrul de intrări) variază în funcţie de tipul şi natura cheltuielilor şi acţiunilor sau tranzacţiilor de bază. In toate cazurile tipurile de cheltuieli reflectă valoarea contabilă (sau finanicară) a acţiunilor sau tranzacţiilor de bază, indiferent de tipul şi natura acţiunii sau tranzacţiei în cauză.

2.3.2 Selectarea tipurilor de cheltuieli

Auditorul va verifica toate categoriile şi tipurile de cheltuieli prezentate in CRC.

2.4 Verificarea cheltuielilor

Auditorul verifică cheltuielile şi prezintă în RCF toate excepţiile care rezultă din această verificare. Excepţiile verificării sunt toate abaterile de la reglementarile din aceste ST descoperite pe parcursul realizării procedurilor prevăzute în prezenta anexă. În toate cazurile auditorul evaluează impactul financiar (estimat) al excepţiilor în termeni de cheltuieli neeligibile. De exemplu: dacă auditorul descoperă o excepţie cu privire la regulile achiziţiilor, atunci evaluează în ce măsură această excepţie a condus la cheltuieli neeligibile. Auditorul prezintă toate excepţiile găsite, inclusiv pe acelea cărora nu le poate măsura impactul financiar. Auditorul va verifica toate categoriile şi tipurile de tranzacţii care generează cheltuielile declarate în CRC prin testarea criteriilor prevăzute mai jos.

2.4.1 Eligibilitatea costurilor directe

Auditorul financiar verifică eligibilitatea costurilor directe cu termenele şi condiţiile contractului de finanţare, în special cu articolul 4 din Condiţiile Generale si Speciale. Acesta verifică dacă aceste costuri:- sunt necesare pentru desfăşurarea acţiunii. In acest sens, auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacţie sau acţiune au fost asumate pentru scopul propus al acţiunii şi dacă au fost necesare pentru activităţile şi obiectivele acţiunii. Auditorul verifică mai departe dacă costurile directe sunt cuprinse în bugetul contractului de grant şi dacă sunt în conformitate cu principiile managementului financiar riguros, în special cu privire la cost-eficienţă şi cea mai bună utilizare a banilor.

- au fost asumate de Beneficiar sau de partenerii lui pe perioada de implementare a acţiunii.

- sunt înregistrate în conturile Beneficiarului şi sunt identificabile, verificabile şi dovedite cu originalele evidenţelor suport.


300

Auditorul consideră ca fiind costuri neeligibile aşa cum sunt descrise în articolul 3 din Condiţiile Generale si Speciale. În acest sens, auditorul va tine cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordinul comun al MMFPS şi MFP nr.3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU, cu modificările şi completările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de clauzele contractului de finanţare, de instrucţiunile AMPOSDRU, precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile.

2.4.2 Acurateţe şi înregistrare

Auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacţie sau acţiune au fost înregistrate corespunzător în sistemul contabil al Beneficiarului şi în CRC şi dacă sunt sprijinite de evidenţe adecvate şi documente suport justificative. Aceasta include o evaluare adecvată şi utilizarea unor rate de schimb corecte, atunci când este cazul.

2.4.3 Clasificare

Auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacţie sau acţiune au fost corecte pe categorii în CRC.

2.4.4 Realitate (desfasurare/existenţă)

Auditorul caută în mod profesional să obţină probe adecvate şi suficiente privind verificarea cheltuielilor efectuate şi – dacă este cazul – şi pentru existenţa activelor. Auditorul verifică realitatea şi oportunitatea cheltuielilor pentru o tranzacţie sau acţiune prin examinarea dovezilor lucrărilor efectuate, bunurilor livrate sau serviciilor prestate într-un cadru de timp (de precizat perioada de implementare, pentru care se solicită rambursarea), la o calitate acceptabilă şi agreată şi la preţuri sau costuri rezonabile.

2.4.5 Conformitatea cu regulile de achiziţii publice

Regulile de achiziţie publica aplicabile tuturor contracteleor de finanţare sunt cele nationale.

Auditorul finnaciar examinează ce reguli de achiziţii publice se aplică pentru fiecare categorie de cheltuieli, tipuri de cheltuieli. Auditorul verifică dacă Beneficiarul este în conformitate cu astfel de reguli şi dacă cheltuielile în cauză sunt eligibile. Când auditorul descoperă aspecte de neconformitate cu regulile de achiziţii publice, prezinta în RCF natura şi impactul lor financiar în termeni de cheltuieli neeligibile.Pentru calcularea impactului financiar urmare a procesului de achizitii publice, auditorul va tine cont de ghidul pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice, anexat prezentelor ST.

2.4.6 Costuri administrative (indirecte)

Auditorul nu va verifica documentele justivicative referitoare la cheltuielile administrative (indirecte) declarate de Beneficiar, acestea fiind rambursate in mod automat de catre AM/OI in baza cheltuielilor directe declarate de Beneficiar si verificate de auditor, prin aplicarea ratei forfetare stabilite in Contractul de Finanţare. Totusi, auditorul va verifica incadrarea acestor cheltuieli in procentele ratelor forfetare stabilite de AM/OI prin Contractul de Finanţare.

2.5 Verificarea veniturilor acţiunii

Atunci când este cazul, auditorul verifică faptul că veniturile generate de Beneficiar în contextul acţiunii au fost alocate în mod adecvat acţiunii care face subiectul contractului de finanţare şi au fost trecute corect în CRC. Având în vedere că acest angajament nu reprezintă un audit, auditorului nu i se cere să evalueze totalitatea veniturilor.Auditorul verifică dacă veniturile au fost corect înregistrate în evidenţa contabilă a proiectului finantat prin POSDRU.


301

2. RAPORTUL PRIVIND CONSTATĂRILE FACTUALE CU PRIVIRE LA VERIFICAREA CHELTUIELILOR A UNUI CONTRACT DE GRANT PENTRU ACŢIUNI EXTERNE FINANŢAT DE CĂTRE C.E.

Să fie printat cu antetul auditorului

<Numele persoanei/perosanelor de contact>, <Poziţia><Numele Beneficiarului><Adresa><zi lună an>

Stimate <Numele persoanei/persoanelor de contact>

În conformitate cu contractul nostru datat <zi lună an> cu <numele beneficiarului> „Beneficiarul” şi Specificaţiile Tehnice ataşate (Anexa 1 a acestui Raport), vă furnizăm Raportul Constatărilor Factuale („Raportul”), referitor la CRC ataşata pe care ne-aţi furnizat-o pentru perioada <zi lună an – zi lună an> (Anexa 2 a Raportului). Aţi solicitat realizarea anumitor proceduri în legătură cu contractul de finanţare în cauză [titlul şi numărul contractului], „contractul de finanţare”. Raportul este alcătuit din această scrisoare şi detaliile Raportului prevăzute în capitolele 1 şi 2.

Obiectiv

Angajamentul nostru a fost de a realiza procedurile agreate cu privire la verificarea cheltuielilor efectuate in cadrul contractului de finanţare semnat între dumneavoastră şi „Autoritatea de Management/Organism Intermediar”. Acest lucru a implicat realizarea anumitor proceduri specifice, ale căror rezultate vor folosi Autorităţii de Management/Organismului Intermediar pentru a putea formula concluzii proprii pe baza procedurilor executate de noi.

Obiectivul acestui angajament este verificarea de către auditor a faptului că sumele (cheltuielile) solicitate de Beneficiar în CRC pentru acţiunea finanţată de contractul de finanţare au fost efectuate („realitatea desfasurarii”), sunt exacte („exactitate”) şi eligibile şi transmiterea către Beneficiar a Raportului cu privire la realizarea procedurilor agreate. Eligibilitate înseamnă că finanţarea nerambursabila furnizată a fost cheltuită în conformitate cu temenii şi condiţiile contractului de finanţare.Scopul lucrării

Angajamentul nostru s-a realizat în conformitate cu:- ST din Anexa 1 a acestui Raport şi :- Standardul Internaţional privind serviciile conexe („ISRS”) 4400 Angajamente pentru realizarea procedurilor agreate privind informaţiile financiare emis de către Federaţia Internaţională a Contabililor („IFAC”) si adoptat de catre CAFR- Codul etic emis de către IFAC Deşi ISRS 4400 prevede că independenţa nu este o cerinţă pentru angajamantele privind procedurile agreate, Autoritatea de Management/Organismul Intermediar solicită ca auditorul să respecte de asemenea cerinţele de independenţă prevăzute de Codul;

Aşa cum s-a solicitat, noi am realizat doar procedurile stabilite în ST pentru acest angajament şi am raportat constatările noastre factuale cu privire la aceste proceduri în capitolul 2 al acestui Raport.

Scopul acestor proceduri agreate a fost stabilit exclusiv de catre Autoritatea de Management şi procedurile au fost realizate exclusiv pentru a sprijini Autoritatea de Management/Organismul Intermediar în a evalua dacă cheltuielile solicitate de Beneficiar în CRC atasata au fost realizate („realitatatea desfasurarii”), sunt exacte („exactitate”) şi eligibile.

Deoarece procedurile întreprinse de noi nu reprezintă un audit sau o revizuire realizată în conformitate cu Standardele internaţionale de audit sau Standardele internaţionale privind angajamentele de revizuire, noi nu exprimăm nici o asigurare cu privire la CRC atasata.

Dacă am fi întreprins proceduri adiţionale sau dacă am fi realizat un audit sau o revizuire a declaraţiilor financiare ale Beneficiarului în conformitate cu Standardele internaţionale de audit, alte elemente, ar fi putut fi supuse atentiei noastre, care v–ar fi fost raportate.

Sursele informaţiilor

Raportul prevede informaţiile furnizate de managementul Beneficiarului în legătură cu întrebările specifice sau care au fost obţinute sau extrase din sistemele informatice şi contabilitate ale Beneficiarului. <Suplimentar, am obţinut informatii verbale din partea managementului Beneficiarului, care nu au fost documentate.> [se şterge dacă s-au primit numai informaţii în scris]


302

Constatări factuale

Cheltuielile totale care reprezintă subiectul acestei verificări se ridică la suma de <xxxxxx> lei. Suma mentionată anterior este egală cu suma totală a cheltuielilor raportate de beneficiar în CRC (Anexa 2), iar suma solicitată de Beneficiar spre rambursare, <după deducerea din suma totală a cotei de prefinanţare> [se menţionează acolo unde este cazul] conform contractului de finanţare se ridică la suma de <xxxxxx> lei, aşa cum rezultă din CRC din <zi,lună, an >.

Auditorul trebuie sa verifice toate categoriile şi tipurile de cheltuieli.

Pe baza procedurilor agreate pe care le-am realizat, am descoperit că suma cheltuielilor de <xxxx> lei nu este eligibilă. Detaliile constatărilor noastre factuale inclusiv un tabel rezumat al cheltuielilor neeligibile sunt prezentate în capitolul 2 al acestui Raport.

Utilizarea acestui Raport

Acest Raport este exclusiv pentru scopul stabilit în obiectivul de mai sus.

Acest Raport este elaborat exclusiv pentru utilizarea confidenţială a Beneficiarului şi a Autorităţii de Management/Organism Intermediar şi exclusiv pentru scopul transmiterii către Autoritatea de Management/Organism Intermediar în conformitate cu cerinţele prevăzute în articolul 7 alin. (8) din Condiţiile Generale si Speciale ale contractului de finanţare. Acest Raport nu poate fi invocat de Beneficiar sau de Autoritatea de Management/Organismul Intermediar pentru alt scop şi nici nu poate fi distribuit altor părţi. Autoritatea de Management/Organism Intermediar poate face cunoscut acest Raport altor părţi care au drepturi reglementate de a îl accesa, în special Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă şi Curtea Europeană a Auditorilor.

Acest Raport se bazează doar pe CRC specificată mai sus şi nu se extinde asupra altor declaraţii financiare ale Beneficiarului.Aşteptăm cu interes discutarea acestui Raport cu dumneavoastră şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte informaţii suplimentare sau sprijin pe care îl solicitaţi.

Cu consideraţie,<zi lună an><numele auditorului>

DETALIILE RAPORTULUI

Capitolul 1 Informaţii privind contractul de grant şi acţiunea

[Capitolul 1 trebuie să includă o descriere a acţiunii în cauză şi a contractului de grant, structura de implementare a Beneficiarului şi informaţii financiare/bugetare cheie. Auditorul trebuie de asemenea să prezinte aici tabelul cu ”Informaţii privind subiectul verificării cheltuielilor” ataşat de Beneficiar la ST. Informaţiile din acest tabel trebuie verificate de auditor].

Capitolul 2 Proceduri realizate şi constatări factuale

Am realizat procedurile agreate în ST pentru verificarea cheltuielilor contractului de finanţare în cauză <titlul şi numărul acţiunii/contractului> (vezi Anexa 1). Constatările factuale ale acestor proceduri sunt stabilite în categoriile de mai jos.

[Descrieţi rezultatele procedurilor realizate. Folosiţi programe suport precum anexe la raport, dacă este cazul].

[Inseraţi, dacă este cazul: Detalii ale excepţiilor:................ ]

1 Înţelegerea eficientă a acţiunii şi a termenilor şi condiţiilor contractului de grant

2 Proceduri pentru verificarea eligibilităţii cheltuielilor solicitate de Beneficiar în Raportul Financiar al acţiunii 2.1 Proceduri generale 2.2 Conformitatea cheltuielilor cu bugetul şi revizuirea analitică 2.3 Selectarea cheltuielilor pentru verificare 2.4 Verificarea cheltuielilor

2.4.1 Eligibilitatea costurilor directe 2.4.2 Acurateţe şi înregistrare 2.4.3 Clasificare 2.4.4 Realitate (desfasurarea/existenţă) 2.4.5 Conformitate cu regulile de achiziţii publice 2.4.6 Costuri administrative (indirecte) 2.5 Verificarea veniturilor acţiunii


303

Anexa 1 Specificaţii Tehnice

Anexa 2 CRC furnizată de Beneficiar

3. GHID PENTRU DETERMINAREA CORECŢIILOR FINANCIARE CARE TREBUIE FĂCUTE CHELTUIELII COFINANŢATE DIN FONDURILE STRUCTURALE SAU DIN FONDUL DE COEZIUNE PENTRU NECONFORMAREA CU REGULILE ACHIZIŢIEI PUBLICE

Acest document stabileşte liniile directoare pentru corecţiile financiare care vor fi puse în practică in ceea ce priveşte neregulile în aplicarea regulamentelor de achiziţie publică ale Comunităţii pentru contracte co-finanţate prin Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune în perioada de programare 2000 – 2006 şi 2007 – 2013.

In momentul in care serviciile Comisiei detectează astfel de nereguli în decursul auditului, acestea trebuie să determine suma corecţiei financiare aplicabile. Dacă, atunci când Comisia propune o corecţie, Statele Membre nu sunt de acord să facă această corecţie conform art. 39(1) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau cu art. 98 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006, corecţia este făcută prin decizia Comisiei conform art. 39, paragraful 3 din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau art.99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006. Aceste linii directoare sunt menite să ajute serviciile Comisiei să menţină o abordare comună privind aceste nereguli.

Autorităţile de control ale Statelor Membre pot, de asemenea, să descopere nereguli de acelaşi tip în timpul controlului pe care îl efectuează. În acest caz, acestora li se cere să facă corecţiile necesare conform art. 39, paragraful 1 din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 sau art.98 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Autorităţilor competente din Statele Membre li se recomandă să aplice aceleaşi criterii şi taxe când corectează neregulile descoperite de către propriile servicii în timpul verificărilor şi auditurilor conform art. 4 si art. 10 din Reg. 438/2001 şi art. 60b şi 62 (1a, 1b) din Reg. 1082/2006 în afară de cazul în care acestea aplică standarde şi mai stricte.

Cazurile descrise în tabelul din Anexă reprezintă tipuri de situaţii cel mai frecvent întâlnite. Aceloraşi principii ar trebui să se supună şi alte cazuri, neprezentate în tabel. Sumele şi taxele ţin cont de regulamentele relevante ale Comunităţii şi de documentele îndrumătoare în legătură cu corecţiile financiare, în special de:

Directivele Comunităţii în legătură cu coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor publice:

92/50/CEE – contracte de servicii publice,

93/36/CEE – contracte publice de furnizare echipamente,

93/37/CEE – contracte de lucrări publice, 93/38/CEE – contracte publice în sectoarele de apă, energie, transport şi comunicaţii, 98/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 pentru îmbunătăţirea Directivei 93/38/CEE care coordonează procedurile de achiziţie a entităţilor care operează în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

97/52/CE din 13 octombrie 1997 pentru îmbunătăţirea Directivei 92/36/CEE şi 93/37/CEE,

92/13CEE – remedieri în legătură cu procedurile de achiziţie a entităţilor care activează în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

89/665/CEE – revizuirea procedurilor pentru atribuirea contractelor publice de furnizare echipamente şi de lucrări,

2004/17/CEE – contracte publice în sectoarele de apă, energie, transport, telecomunicaţii,

2004/18/CEE – contracte de lucrări publice, contracte publice de furnizare echipamente şi contracte de servicii publice,

2005/51/CE – îmbunătăţirea Anexei XX a Directivei 2004/17/CE şi a Anexei VIII a Directivei 2004/18/CEE,

Directiva Comisiei 2001/78/CE din 13 septembrie 2001 cu privire la utilizarea formelor standard în publicarea anunţului de contract public,

şi

Regulamentul (CE) Nr. 1564/2005 care stabileşte forme standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul legal al procedurilor de achiziţie publică în conformitate cu Directiva 2004/17/CE şi 2004/18/CE29,

29 Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii şi


304

Decizia 2005/15/CE cu privire la regulile detaliate pentru aplicarea procedurii prevăzute în art. 30 al Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European şi Consiliului care coordonează procedurile de achiziţie a entităţilor care operează în sectorul de apă, energie, transport şi servicii poştale (7.1.2005), regulile şi principiile Tratatului, în ceea ce priveşte în special libera circulaţie a mărfurilor (art. 28 a Tratatului CE), dreptul de stabilire (art. 43), libera furnizare a serviciilor (art.49), tratarea nediscriminatorie şi egală, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă.

Conform art. 12 al regulamentului (CE) Nr. 1260/1999, operaţiunile finanţate din Fonduri trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului, cu instrumentele adoptate conform acestuia şi cu politicile Comunităţii, inclusiv câştigarea contractelor publice. Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 9, paragrafele 2 şi 5 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Articolul 1(2) din Regulamentului Consiliului (CE, Euratom) Nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 cu privire la protejarea intereselor financiare ale Comunităţii Europene afirmă: „Neregulă1 ar trebui să însemne orice încălcare a unei prevederi a legii Comunităţii care rezultă dintr-o faptă sau o omisiune a unui operator economic, care are sau ar trebui să aibă efectul prejudicierii bugetului general al Comunităţii sau al bugetelor administrate de ei., oricare dintre acestea prin reducerea sau pierderea venitului rezultat din resursele proprii colectate direct în numele Comunităţii sau dintr-un item nejustificat al cheltuielii.”

Articolul 39(1) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/99 prevede că: „Statele Membre trebuie să efectueze corecţiile financiare cerute în legătură cu neregula individuală sau sistemică. Corecţiile făcute constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei Comunităţii.” Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 98, paragraful 2, din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006. Conform art. 39, paragrafele 2 şi 3, dacă Statele Membre nu fac corecţiile financiare necesare, Comisia poate decide să efectueze ea însăşi corecţiile financiare cerute prin anularea totală sau parţială a contribuţiei din fondurile de asistenţă financiară respective. Pentru a determina valoarea unei corecţii, Comisia ţine cont, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, de tipul neregulii sau schimbarea şi extinderea şi implicaţiile financiare ale lipsurilor găsite în sistemele de management şi control ale Statelor Membre. Aceleaşi obligaţii au fost prevăzute pentru perioada de programare 2007 – 2013 conform art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006.

Conform art. 4 din Regulamentul (CE) Nr. 448/2001,

„1. Valoarea corecţiilor financiare făcute de către Comisie conform art. 39(3) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 pentru nereguli individuale sau sistemice ar trebui evaluată oriunde este posibil şi aplicabilă pe baza dosarelor individuale şi să fie egală cu valoarea cheltuielii greşit solicitate din Fonduri, având în vedere principiul proporţionalităţii.”

2. Când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice în mod precis suma cheltuielii aferente neregulii sau când ar fi disproporţionat să se anuleze în întregime această cheltuiala şi Comisia, prin urmare, pune bazele corecţiilor sale financiare prin extrapolare sau o rată exactă, ar trebui să se procedeze în felul următor:

(a) în cazul extrapolării, ar trebui să se folosească un exemplu reprezentativ al tranzacţiilor cu aceleaşi caracteristici;

(b) în cazul unei rate exacte, ar trebui să se evalueze importanţa încălcării regulilor , a gradului şi a implicaţiilor financiare ale neregulii stabilite.”

Prevederi identice au fost adoptate pentru Fondul de Coeziune pentru perioada de programare 2000 – 2006 (vezi art. H (2) Anexa II din Regulamentul (CE) Nr. 1164/94 şi Regulamentul (CE) Nr. 1386/2002 şi art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006 pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Linii directoare privind principiile şi criteriile care vor fi aplicate de către departamentele Comisiei în determinarea corecţiilor financiare conform art. 39(3) din Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999 au fost adoptate prin Decizia Comisiei C/2001/476.

Aceleaşi principii au fost adoptate pentru Fondul de Coeziune prin Decizia Comisiei C/2002/2871.

Conform acestor principii,

„Scopul corecţiilor financiare este de a îndrepta o situaţie, astfel încât 100% din costurile declarate pentru co-finanţare din Fondurile Structurale sunt în conformitate cu regulamentele aplicabile la nivel naţional şi al UE.”

Directiva nr. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale au fost transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă nr.34/2006 privind atribuirea contrac-telor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv legislaţia secundară subsecventă .


305

„Valoarea corecţiei financiare va fi evaluată oriunde este posibil pe baza dosarelor individuale şi va fi egală cu suma cheltuielii pe nedrept achitată din Fonduri. Corecţiile cuantificate specific pe fiecare operaţie individuală implicată nu sunt întotdeauna posibile şi practicabile sau poate fi disproporţionat să se anuleze întreaga cheltuială în discuţie. În asemenea cazuri, Comisia trebuie să determine corecţii pe baza extrapolării sau a ratei exacte.”

În plus, conform liniilor directoare:

Când corecţia financiară „nu este cuantificabilă deoarece este supusă mai multor variabile sau este neclară, ratele fixe trebuie aplicate.”

„Corecţiile prin rată exactă sunt determinate în concordanţă cu gravitatea fiecărei nerespectări şi cu implicaţiile financiare ale neregulii.”

Valorile şi ratele corecţiilor financiare stabilite în tabelul din Anexă sunt aplicate cazurilor individuale de nereguli datorate neconformării cu regulile privind achiziţia publică. Acolo unde neregulile sistemice sau repetate sunt descoperite în aplicarea regulilor de achiziţie publică, corecţiile financiare prin rată exactă sau extrapolare ( în sensul art. 4 din Regulamentul Nr. 448/2001 sau al art. 99 din Regulamentul (CE) Nr. 1083/2006) pot fi făcute tuturor operaţiilor şi/sau programelor afectate de nereguli.

Sumele şi taxele corecţiilor financiare stabilite în tabelul din Anexă pot fi ridicate acolo unde cereri de plată neconforme sunt prezentate Comisiei după data la care aceasta din urmă a informat explicit Statele Membre, printr-o opinie întemeiată bazată pe art.226 al Tratatului, despre o încălcare a regulamentelor de achiziţie publică.

1. Contracte supuse directivelor de achiziţie publică ale UE


306

Nr. Nereguli Corecţie recomandată ( Nota Nr. 1)

1.Neconformarea cu procedurile de publicitate

Contractul a fost atribuit fără a se conforma cu cerinţele privind publicitatea stabilite în Directivele de Achiziţie Publică ale CE, cu excepţia cazurilor din punctul 2 de mai jos. Aceasta este o desconsiderare flagrantă a uneia dintre condiţiile pentru co-finanţare ale Comunităţii.


2.Neconformarea cu procedurile de publicitate

Contractul a fost atribuit fără a se conforma cu cerinţele privind publicitatea stabilite în Directivele de Achiziţie Publică CE, dar i s-a făcut publicitate într-o oarecare măsură, astfel încât să permită operatorilor economici din alte State Membre să aibă acces la acesta.


3.

Atribuirea contractelor fără competiţie, în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau de absenţa unei circumstanţe neprevăzute pentru lucrări complementare şi servicii sau pentru furnizare echipamente.(Nota Nr.2)

Contractul principal a fost atribuit în concordanţă cu Directivele de Achiziţie Publică ale CE, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (formalizate sau nu în scris), atribuite fără a se conforma cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică, şi anume cu acelea privind procedurile negociate fără publicare, din motive de urgenţă extremă cauzate de evenimente neprervăzute sau pentru atribuirea de servicii, lucrări sau echipamente suplimentare.

100% din valoarea contractului implicat.

În cazurile în care totalul contractelor suplimentare (formalizate sau nu în scris) atribuite fără a se conforma cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică nu depăşesc pragurile Directivelor şi 50% din valoarea contractului original, corecţiile pot fi reduse la la 25%.

4.

Lucrări sau servicii adiţionale care depăşesc limita stabilită de Directivele prevăzute în circumstanţe neprevăzute.(Nota Nr. 2)

Contractul principal a fost căştigat în concordanţă cu prevederile Directivelor CE, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare care depăşesc valoarea contractului original cu mai mult de 50%.

Lucrările adiţionale în sine nu constituie o lucrare separată în sensul art. 1(c) al Directivei 93/37 sau al art. 1(2) (a) şi 2(b) din Directiva 2004/18 sau un serviciu separat în sensul art. 1(a) al Directivei 92/50 sau al art. 1(2) şi 2(d) din Directiva 2004/18.

În cazurile în care lucrările sau serviciile adiţionale depăşesc pragurile Directivelor constituie o lucrare sau un serviciu separat, este necesar să se ţină cont de valoare agregată a tuturor lucrărilor sau serviciilor cu scopul aplicării Directivelor de Achiziţie Publică.

Când lucrările sau serviciile adiţionale constituie o lucrare sau serviciu separat şi depăşesc pragurile stabilite de către Directive, se aplică punctul 1 menţionat mai sus.

Când lucrările sau serviciile adiţionale constituie o lucrare sau serviciu separat, dar nu depăşesc pragurile stabilite de către Directive, se aplică punctul 21 de mai jos.

100% din valoarea care depăşeşte 50% din valoarea contractului original.


307

5.

Nedeclararea tuturor criteriilor de selecţie şi de atribuire a contractelor în documentele sau notificările de licitaţie.

Contractul a fost atribuit în conformitate cu regulile de publicitate ale Directivelor de Achiziţie Publică, dar în documentele de licitaţie sau în anunţul de licitaţie nu au fost expuse toate criteriile de selecţie şi/sau criteriile de atribuire nu au fost suficient descrise.

25%din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 10% sau 5%, în funcţie de gravitate.

6.Aplicarea unui criteriu ilegal de selecţie a contractului

Contractul a fost atribuit aplicând criterii de selecţie a contractului ilegale (de ex. folosirea unui criteriu de selecţie pentru atribuirea contractului, neconformarea cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă în anunţul de licitaţie sau documentele de licitaţie sau aplicarea criteriilor de atribuire a unui contract în mod incorect şi/sau nediscriminatoriu).

25% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 10% sau 5%, funcţie de gravitate

7.

Selectare ilegală şi/sau criterii de atribuire a contractului stabilite în procedura de licitaţie.

În cazurile în care anumiţi operatori au fost împiedicaţi/înlăturaţi de la licitaţie din cauza restricţiilor nelegitime stabilite în anunţul de licitaţie sau în documentele de licitaţie (de ex. obligaţia de a avea deja o instituţie sau o reprezentanţă în ţară sau regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi favorizează un singur operator sau deţinerea de experienţă în regiune, etc.)

25% din valoarea contractului.

(o corecţie financiară în proporţie de 100% a valorii contractului poate fi aplicată în cele mai grave cazuri, unde există o intenţie deliberată de a exclude anumiţi licitanţi.)

8.

Determinarea insuficientă sau dicriminatorie a obiectuluicontractului.

Descrierea în documentele de licitaţie sau în anunţul de licitaţie este discriminatorie sau insuficientă pentru ca licitanţii să determine obiectulcontractului sau pentru ca autorităţile contractante să atribuie contractul.


9. Negocierea în timpul procedurii de atribuire

Contractul a fost atribuit prin procedură deschisă sau restrânsă, dar autorităţile contractante au negociat cu licitanţii în timpul procedurii de atribuire, cu excepţia discuţiilor care doar intenţionau să clarifice sau să completeze conţinutul ofertelor lor sau să specifice obligaţiile autorităţilor contractante.


10

Reducerea obiectivului contractului

(Nota Nr. 2)

Contractul a fost atribuit în conformitate cu Directivele de Achiziţie Publică, dar a fost urmat de o reducere a obiectivului acestuia fără a se face o reducere proporţională a valoarii contractului.(Această corecţie se aplică chiar şi în cazurile în care suma reducerii este folosită să ducă la finalizare alte lucrări).

Valoarea corespunzătoare reducerii obiectivul

Plus

25% din valoarea scopului final.

11

Reducerea obiectivul contractului

(Nota Nr. 2)

Contractul a fost atribuit în conformitate cu Directivele de Achiziţie Publică, dar a fost urmat de o reducere a obiectivului contractului cu o reducere proporţională a valorii contractului deja finalizat.

(Această corecţie se aplică chiar şi în cazurile în care suma reducerii este folosită să finalizeze contracte suplimentare neregulamentare.

25% din valoarea obiectivului final.


308

12Aplicare incorectă a anumitor elemente auxiliare

Contractul a fost atribuit în conformitate cu prevederile Directivelor de Achiziţie Publică, dar fără a se conforma cu anumite elemente auxiliare, precum publicarea anunţului de atribuire a contractului.

Notă: Dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală fără un potenţial impact financiar, nu se va face nici o corecţie.

2%, 5% sau 10% din valoarea contractului, în concordanţă cu gravitatea neregulii şi dacă se repetă în timp

2. Contractele nesupuse sau supuse incomplet Directivelor de achiziţie publică (contracte publice aflate sub pragurile pentru aplicarea directivelor comunitare şi contracte publice pentru servicii listate în Anexa I B A Directivei 92/50/CEE, Anexa XVII B a Directivei 93/38/CEE, Anexa II B a Directivei 2004/18/CE şi Anexa XVII B a Directivei 2004/17/CE.

CEJ Curtea Europeană de Justiţie a confirmat în cazurile sale că regulile şi principiile Tratatului CE se aplică deasemenea contractelor care nu corespund scopului Directivelor de Achziţie Publică.

Entităţile contractante din Statele Membre trebuie să se conformeze cu regulile şi principiile Tratatului CE de fiecare dată când acestea încheie contracte publice care corespund scopului acestui Tratat. Aceste principii includ libera circulaţie a bunurilor (art. 28 a Tratatului CE), dreptul de organizare/stabilire (art. 43), libertatea de a furniza servicii (art. 49), tratamentul egal şi nediscriminarea, transparenţa, proporţionalitatea şi recunoaşterea reciprocă (Comunicarea interpretativă a Comisiei nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirii de contract nesupus sau incomplet supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică).

Principiile tratamentului egal şi ale nediscriminării pe fondul naţionalităţii implică o obligaţie de transparenţă care, în concordanţă cu cazurile CEJ, „ constă în asigurarea, în beneficiul oricărui potenţial ofertant, a unei publicităţi suficiente pentru a permite ca piaţa serviciilor să fie deschisă competiţiei şi imparţialitatea procedurilor să fie revizuită.”. (Comunicarea interpretativă a Comisiei nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirii de contract nesupus sau incomplet supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică).

Lipsa conformării cu aceste reguli şi principii reprezintă un risc pentru fondurile Comunităţii. Prin urmare, corecţiile financiare ar trebui aplicate neregulilor descoperite în contractele care nu se conformează sau se conformează parţial Directivelor Comunităţii. Ratele cu care trebuie aplicate depind de tipul de neregulă, după cum urmează:


309

Nr. Neregulă Corecţierecomandată

21

Neconformarea cu cerinţa privind ungrad adecvat de publicitate şi transparenţă.(Nota Nr. 3)

Contract atribuit fără o licitaţie competitivă, incluzând neconformarea cu principiul transparenţei.

25% din valoarea contractului

22

Atribuirea contractelor fără competiţie în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau de lucrări şi servicii complementare cauzate de circumstanţe neprevăzute.(Nota Nr. 2)

Contractul principal a fost atribuit după o competitivitate adecvată pe parcursul licitaţiei, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (formalizate sau nu în scris) atribuite fără competiţie adecvată, şi anume în absenţa unei urgenţe extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau (pentru contractele de lucrări şi servicii) în absenţa unor circumstanţe neprevăzute care să le justifice.

25% din valoarea contractului/contractelor atribuite fără competiţie adecvată.

23

Aplicarea unei selecţii ilegale şi/sau a unor criterii de atribuire a contractului

Aplicarea unor criterii ilegale care împiedică anumiţi ofertanţi să participe din cauza restricţiilor ilegale stabilite în procedura de licitare (de ex. obligaţia de a avea o instituţie sau reprezentanţă în ţară/regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi care favorizează un singur operator.)

10% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 5% în funcţie de gravitate.

24Încălcarea principiului tratamentului egal

Contractele au fost atribuite în concordanţă cu regulile privind publicitatea, dar procedura de atribuire încalcă principiul de tratament egal al operatorilor (de ex. când autorităţile contractante au făcut o alegere arbitrară a candidaţilor cu care ei au negociat sau ei oferă tratament preferenţial unuia dintre candidaţii invitaţi la negociere).

10% din valoarea contractului. Această sumă poate fi redusă la 5%, în funcţie de gravitate.

Nota Nr. 1. Suma corecţiei financiare este calculată în concordanţă cu suma declarată Comisiei în legătură cu contractul prejudiciat de neregulă. Procentajul din scala corespunzătoare se aplică în funcţie de valoarea sumei cheltuielii declarate Comisiei pentru contractul în discuţie. Exemplu practic: Valoarea cheltuielii declarate Comisiei pentru un contract de lucrări finalizat după aplicarea criteriilor neeligibile este de 100.000.000 €. Rata corecţiei aplicabilă este de 25%, în concordanţă cu scala nr.6. Suma care trebuie dedusă/scăzută din situaţia de cheltuieli a Comisiei este de 2.500.000 €. Corespunzător, co-finanţarea Comunităţii este redusă în concordanţă cu rata de cofinanţare a măsurii conform căreia contractul în discuţie a fost finanţat.

Nota Nr. 2. În aplicarea acestor linii directoare pentru corecţia financiară pentru neconformarea cu regulile legate de achiziţia publică, un grad limitat de flexibilitate poate fi aplicat modificărilor de contract după atribuirea sa care prevede (1) că autoritatea contractantă nu trebuie să modifice economia generală a invitaţiei la licitare sau termenii de referinţă prin modificarea unui element esenţial al contractului atribuit, (2) modificările, dacă ele au fost incluse în invitaţia de licitare sau în termenii de referinţă, nu ar fi trebuit să aibă nici un impact substanţial asupra ofertelor primite. Elementele esenţiale ale atribuirii contractului privesc în special valoarea contractului, natura lucrărilor, perioada de finalizare, termene de plată şi materiale utilizate. Este întotdeauna necesar să se facă o analiză pentru fiecare caz în parte.

Nota Nr. 3. Conceptul „grad suficient de publicitate” trebuie să fie interpretat în lumina comunicatului interpretativ al Comisiei Nr. 2006/C179/02 asupra legii Comunităţii aplicabile atribuirilor de contracte nesupus sau parţial supus prevederilor Directivelor de Achiziţie Publică, şi în special:


a) Principiile tratamentului egal şi nediscriminării implică obligaţia de transparenţă care constă în asigurarea, în beneficiul oricărui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate suficient astfel încât să permită contractului să fie supus competiţiei. Obligaţia de transparenţă cere ca o întreprindere localizată în alt Stat Membru să poată avea acces la informaţii adecvate în legătură cu contractul înainte ca acesta să fie atribuit, astfel încât, dacă este de dorit, acesta să îşi poată manifesta interesul pentru obţinerea contractului.

b) Pentru cazurile individuale unde, din cauza unor circumstanţe particulare, precum interesul economic scăzut, atribuirea unui contract nu este de interes pentru operatorii economici localizaţi în alte State Membre. Într-un asemenea caz, efectele asupra libertăţilor fundamentale trebuie privite ca prea nesigure şi indirecte pentru a autoriza aplicarea standardelor derivate din legea primară a Comunităţii şi prin urmare nu există motive pentru aplicarea corecţiilor financiare.

Este responsabilitatea entităţilor contractante individuale să decidă dacă atribuirea unui contract destinat poate, potenţial vorbind, să fie de interes pentru operatorii economici localizaţi în alte State Membre. Din punctul de vedere al Comisiei, această decizie trebuie să se bazeze pe o evaluare a circumstanţelor individuale ale cazului, precum conţinutul contractului, valoarea sa estimată, caracteristicile sectorului specificat (mărimea şi structura pieţei, practici comerciale, etc.) şi locaţia geografică a locului de desfăşurare.

310

Succes în implementare!

312

Manualul beneficiarului

Documents

Transcript of Manualul beneficiarului