MANUALal judecătorului la examinarea pricinilor civile 1-Întroducere ( justiţia în Republica Moldova ca una dintre cele trei puteri )(V. Şterbeţ)Titlul I1.1-Procedura contencioasă.(A.Pascari, D.Visternicean, S.Novac)...31.2-Procedura contenciosului administrativ.(A.Pascari,V.Zubco)....371.3-Procedura specială.(V.Creţu, M.Poalelungi)..................56,75,1051.4-Procedura în ordonanţă.(V.Macinskaia)...................................1171.5-Procedura de declarare a insolvabilităţii.(N.Moldovan, V.Barbă)1281.6-Asigurarea acţiunii (V.Macinskaia, S.Novac).........................140Titlul II1-Căile de atac a hotărârilor judecătoreşti.1.1-Apelul(D.Visternicean).........................................................1501.2-Recursul.................................................................................1921.2.1-Recursul secţiunea I.(V.Pascari, A.Pascari,E.Fistican)1.2.2-Recursul secţiunea II.(V.Pascari, A.Pascari, E.Fistican)1.3-Revizuirea hotărârilor judecătoreşti.(V.Macinskaia,Iu.Oprea)...222Titlul III1-Procedura cu element de extraneitate.(A.Băieşu, M.Poalelungi)...2362.Procedura de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti şihotărârilor arbitrale străine.(A.Băieşu, D.Visternicean)..............................249Titlul IV1-Precedentul judiciar şi practica judiciară prin prisma ConvenţieiEuropene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.(M.Poalelungi)..................................................................2641

Titlul V1-Particularităţile examinării unor categorii de pricini.1.1-Particularităţile examinării litigiilor familiale.(V.Macinskaia,V.Cibotari)...........................................................................................3251.2-Particularităţile examinării litigiilor de muncă.(V.Pascari, N.Clima).....3471.3-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de dreptul de proprietate.(S.Băieşu)

1

1.4-Particularităţile examinării litigiilor funciare.(V.Pascari,M.Cotorabai, V.Ursu)1.5-Particularităţile examinării litigiilor fiscale.(N.Clima, A.Armeanic)1.6- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de arendă, locaţiune,locative(Gh.Chibac, A.Cobăneanu)1.7-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de apărarea onoarei,demnităţii şi reputaţiei profesionale.(V.Macinskaia, O.Efrim, Iu.Oprea)1.8-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de repararea prejudiciuluimoral.(M.Poalelungi)1.9- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de asigurarea obligatorie şifacultativă.(S.Novac)1.10- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de succesiune.(A.Pascari)1.11- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de persoanele juridice(I.Muruianu, N.Roşca)1.12- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de repararea prejudiciuluiîn legătură cu cauzarea daunei sănătăţii.( N.Clima, A.Bloşenco)1.13- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de contestarea acţiunilor executorului judecătoresc.(A.Pascari, D.Visternicean)1.14-Particularităţile examinării acţiunilor ce ţin de dreptul proprietăţiiintelectuale.(V.Macinskaia, Iu.Clătinici)...................................................6541.15- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de vânzare-cumpărare(inclusiv a sectoarelor de teren şi contratul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii peviaţă)( A.Pascari, A.Rotari )1.16-Indexarea sumelor adjudecate (O.Efrim, M.Poalelungi)1.17-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de îmbogăţirea fără justăcauză (O.Efrim, M.Poalelungi)1.18-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de soluţionarea conflictelor colective de muncă (V.Pascari, N.Clima)1.19-Particularităţile acţiunii oblice şi pauliane.(A.Pascari,A.Cobăneanu)1.20-Particularităţile examinării litigiilor ecologice(M.Cotorobai,P.Zamfir)2

2

Acum vom discuta nemijlocit asupra unor aspecte practice ale organizăriilucrului de către judecător la examinarea pricinilor civile.Importantă este ţinuta judecătorului, necesitatea de a fi calm, de a avea oatitudine binevoitoare faţă de părţile şi participanţii la proces, examinareapricinilor numai în mantia judecătorească, condiţie imperativă a legii şi care dăactului de justiţie solemnitate.Fiecare judecător trebuie să conştientizeze că, justiţia există pentrusocietate şi nu societatea pentru justiţie. Or, în situaţia în care societatea estenemulţămită de justiţie, aceasta din urmă poate fi influenţată de către societate.Important este, pentru un judecător adevărat, de a fi Om şi Profesional şi nu invers.Anume judecătorul trebuie să fie oglinda societăţii.De la început urmează să specificăm că, procedura civilă cunoaşteurmătoarele forme :1-procedura contencioasă (inclusiv şi procedura de contenciosadministrativ)2-procedura specială;3-procedura în ordonanţă.În cadrul procedurii contencioase se depune cerere de chemare în judecată,iar părţile sunt reclamant şi pârât.În cadrul procedurii speciale se depune cerere, iar părţile sunt petiţionar şipersoană interesată.În cadrul procedurii în ordonanţă se depune cerere, iar părţile sunt creditor şi debitor.O deosebită importanţă în organizarea lucrului judecătorului o areprogramarea timpului de lucru, ceea ce îi va da posibilitate de a lucra efectiv şi dea avea o calitate înaltă a actului de justiţie.Aceasta ar fi în patru aspecte :- pregătirea pricinilor pentru dezbaterile judiciare;- examinarea nemijlocită a pricinilor;- întocmirea hotărârilor judecătoreşti;- studierea literaturii de specialitate şi a practicii judiciare.Numai în cazul în care judecătorul îşi va programa corect timpul de lucru,va avea succes în realizarea obiectivelor Justiţiei.O deosebită atenţie judecătorul trebuie să acorde primirii cererii dechemare (cererii) în judecată, pentru a nu admite spre examinare cereri alcătuiteincorect şi care nu corespund cerinţelor legii, cu anexarea înscrisurilor pertinente(în mod obligatoriu autentificate de organele abilitate sau de către sine însuşi), înnumăr egal cu numărul părţilor şi participanţilor la proces. În acelaşi timp,judecătorul trebuie să ia măsuri pentru a nu admite primirea mai multor copii,decât numărul necesar. Or, admiterea acestora, îi va crea dificultăţi în examinareanemijlocită în fond.3

Titlul V

3

1-Particularităţile examinării unor categorii de pricini.1.1-Particularităţile examinării litigiilor familiale.(V.Macinskaia,V.Cibotari)...........................................................................................3251.2-Particularităţile examinării litigiilor de muncă.(V.Pascari, N.Clima).....3471.3-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de dreptul de proprietate.(S.Băieşu)1.4-Particularităţile examinării litigiilor funciare.(V.Pascari,M.Cotorabai, V.Ursu)1.5-Particularităţile examinării litigiilor fiscale.(N.Clima, A.Armeanic)1.6- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de arendă, locaţiune,locative(Gh.Chibac, A.Cobăneanu)1.7-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de apărarea onoarei,demnităţii şi reputaţiei profesionale.(V.Macinskaia, O.Efrim, Iu.Oprea)1.8-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de repararea prejudiciuluimoral.(M.Poalelungi)1.9- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de asigurarea obligatorie şifacultativă.(S.Novac)1.10- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de succesiune.(A.Pascari)1.11- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de persoanele juridice(I.Muruianu, N.Roşca)1.12- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de repararea prejudiciuluiîn legătură cu cauzarea daunei sănătăţii.( N.Clima, A.Bloşenco)1.13- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de contestarea acţiunilor executorului judecătoresc.(A.Pascari, D.Visternicean)1.14-Particularităţile examinării acţiunilor ce ţin de dreptul proprietăţiiintelectuale.(V.Macinskaia, Iu.Clătinici)...................................................6541.15- Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de vânzare-cumpărare(inclusiv a sectoarelor de teren şi contratul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii peviaţă)( A.Pascari, A.Rotari )1.16-Indexarea sumelor adjudecate (

4

O.Efrim, M.Poalelungi)1.17-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de îmbogăţirea fără justăcauză (O.Efrim, M.Poalelungi)1.18-Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de soluţionarea conflictelor colective de muncă (V.Pascari, N.Clima)1.19-Particularităţile acţiunii oblice şi pauliane.(A.Pascari,A.Cobăneanu)1.20-Particularităţile examinării litigiilor ecologice(M.Cotorobai,P.Zamfir)2

Acum vom discuta nemijlocit asupra unor aspecte practice ale organizăriilucrului de către judecător la examinarea pricinilor civile.Importantă este ţinuta judecătorului, necesitatea de a fi calm, de a avea oatitudine binevoitoare faţă de părţile şi participanţii la proces, examinareapricinilor numai în mantia judecătorească, condiţie imperativă a legii şi care dăactului de justiţie solemnitate.Fiecare judecător trebuie să conştientizeze că, justiţia există pentrusocietate şi nu societatea pentru justiţie. Or, în situaţia în care societatea estenemulţămită de justiţie, aceasta din urmă poate fi influenţată de către societate.Important este, pentru un judecător adevărat, de a fi Om şi Profesional şi nu invers.Anume judecătorul trebuie să fie oglinda societăţii.De la început urmează să specificăm că, procedura civilă cunoaşteurmătoarele forme :1-procedura contencioasă (inclusiv şi procedura de contenciosadministrativ)2-procedura specială;3-procedura în ordonanţă.În cadrul procedurii contencioase se depune cerere de chemare în judecată,iar părţile sunt reclamant şi pârât.În cadrul procedurii speciale se depune cerere, iar părţile sunt petiţionar şipersoană interesată.În cadrul procedurii în ordonanţă se depune cerere, iar părţile sunt creditor şi debitor.O deosebită importanţă în organizarea lucrului judecătorului o areprogramarea timpului de lucru, ceea ce îi va da posibilitate de a lucra efectiv şi dea avea o calitate înaltă a actului de justiţie.Aceasta ar fi în patru aspecte :- pregătirea pricinilor pentru dezbaterile judiciare;- examinarea nemijlocită a pricinilor;

5

- întocmirea hotărârilor judecătoreşti;- studierea literaturii de specialitate şi a practicii judiciare.Numai în cazul în care judecătorul îşi va programa corect timpul de lucru,va avea succes în realizarea obiectivelor Justiţiei.O deosebită atenţie judecătorul trebuie să acorde primirii cererii dechemare (cererii) în judecată, pentru a nu admite spre examinare cereri alcătuiteincorect şi care nu corespund cerinţelor legii, cu anexarea înscrisurilor pertinente(în mod obligatoriu autentificate de organele abilitate sau de către sine însuşi), înnumăr egal cu numărul părţilor şi participanţilor la proces. În acelaşi timp,judecătorul trebuie să ia măsuri pentru a nu admite primirea mai multor copii,decât numărul necesar. Or, admiterea acestora, îi va crea dificultăţi în examinareanemijlocită în fond.3

Judecătorul trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea acţiunii, deoareceanume de aceasta depinde executarea de mai departe a hotărârii judecătoreşti – actfinal al unui proces echitabil.Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor se efectueazăanume prin examinarea nemijlocită a unei pricini concrete. De faptul cât de rapid şimai ales, cât de calitativ va fi examinată pricina civilă, depinde cât de efectiv vor fiapărate real drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor. Instanţele de judecatătrebuie să acorde o deosebită atenţie termenului rezonabil de examinare a pricinilor civile, fapt ce condiţionează apărarea reală a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şicare determină atitudinea societăţii faţă de puterea judecătorească. Asigurareaacestui deziderat este de neînchipuit fără o pregătire adecvată a pricinilor pentrudezbateri judiciare.La pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare este necesar :- de a concretiza toate circumstanţele care au importanţă pentruexaminarea pricinii;- de a constata raporturile juridice şi Legea aplicabilă;- de a constata cercul persoanelor implicate în proces;- de a constata probele pertinente litigiului în cauză;Judecătorul este în drept de a trimite părţii copia cererii de chemare înjudecată prin poştă sau de a o înmâna acesteia.Părţile sunt chemate de a prezenta probele pertinente, însă în situaţia încare acestea sunt în imposibilitatea de a le prezenta pe motiv de refuz din parteaautorităţilor, persoanelor împuternicite, părţile pot recurge la ajutorul instanţei dejudecată. În acest caz, instanţa trebuie să indice termenul de executare a cerinţeifaţă de autoritatea, persoana înaintată.În situaţia în care judecătorul ajunge la concluzia că cererea nu poate fiprimită spre examinare, judecătorul emite încheiere de refuz în primirea cererii dechemare în judecată sau de restituire a cererii a acesteia (art.art..169-170 CPC)Judecătorul este în drept de a nu da curs cererii, în situaţia în care cerereanu corespunde prevederilor legii (art.art.166-167CPC) sau nu este plătită taxa destat, pronunţând încheiere în acest sens şi acordîndu-i termen pentru lichidareaneajunsurilor. Dacă partea nu înlătură în termenul stabilit neajunsurile cererii

6

aceasta se restituire, împreună cu înscrisurile anexate, printr-o încheiere. Atâtprima cât şi a doua încheiere, sunt supuse recursului, deoarece ambele îngrădescexaminarea pricinii şi în consecinţă - accesul la justiţie.

În situaţia în care judecătorul hotărăşte de a primi cererea de chemare în judecată, acesta emite o încheiere privind primirea cererii de chemare în judecată şi pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare (art.art.168.al.(4) şi 183-186 CPC), cu înregistrarea pricinii în cancelaria instanţei de judecată şi conferirea dosarului a unui număr de ordine. După emiterea încheierii menţionate, judecătorul nu este în drept de a refuza în primirea cererii, de a restitui cererea şi de a nu da curs cererii. Or, procedura deja este intentată.4

Ulterior emiterii încheierii de primire, dacă se constată circumstanţele indicate la art.art.265 şi 267 CPC, instanţa şi nu judecătorul, este în drept de a înceta procesul sau de a scoate cererea de pe rol.

În cadrul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecătorul urmează să atragă atenţia la toate întrebările ce ţin de prezentarea părţilor în şedinţa de judecată, deoarece o dată amânată examinarea pricinii, indică la nepregătirea respectivă a şedinţei de judecată cât şi duce la dezechilibrul părţilor şi participanţilor la proces.

O deosebită importanţă la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare o are conexarea şi separarea pretenţiilor, circumstanţă ce duce la examinarea mai rapidă şi corectă a litigiului (art. art. 187 - 188 CPC).

În situaţia în care este înaintată acţiune reconvenţională (art. 172 CPC), se atenţionează la următoarele circumstanţe :- acţiunea reconvenţională urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale;- admiterea acţiunii reconvenţionale, exclude total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;- între acţiunea iniţială şi cea reconvenţională există legătură indisolubilă, sunt în conexiune, iar examinarea lor simultană ar duce la soluţionarea mai rapidă şi corectă a litigiului (art.173CPC).În acest aspect este necesar de menţionat că, dacă de către părţile în processe înaintează careva acţiuni, tangenţial legate de acţiunea iniţială, însă care nuconstituie acţiuni reconvenţionale, judecătorul, în cazul în care hotărăşte primireaacestora spre examinare, trebuie să înregistreze pentru fiecare din ele dosar aparteşi dacă consideră că sunt legate între ele, poate emite încheiere de conexare, dar nupur şi simplu să primească cererile posterioare împreună (într-un acelaşi dosar) cuacţiunea iniţială.Până a trece la faza de dezbateri judiciare, considerăm necesar de amenţiona şi de modalităţile posibile de studiere a dosarului, care pot fi diferire :1. dosarul civil poate fi studiat după metoda clasică – se studiază cerereade chemare în judecată, legislaţia pertinentă, ulterior probele anexate:2. o altă modalitate poate fi - pentru pricinile casate cu restituirea sprerejudecare : a) studierea dosarului de la prima pagină până la sfârşit; b) studierea

7

deciziei instanţei ierarhic superioare, a instanţei ierarhic inferioare, a cererii dechemare în judecată şi a probelor din dosar;3. o a treia modalitate de studiere a dosarului este caracteristică pentruinstanţele ierarhic superioare şi anume : a) cererea de chemare în judecată şi toateînscrisurile care urmează; b) cererea de chemare în judecată, hotărârea primeiinstanţe, cererea de apel, decizia instanţei de apel, cererea de recurs şi înscrisuriledin dosar; c) cererea de recurs, decizia instanţei de apel, cererea de apel, hotărâreaprimei instanţe, cererea de chemare în judecată şi înscrisurile din dosar.În orice caz, modalitatea de studiere a dosarului trebuie să fie aleasă decătre judecător în fiecare caz concret, pentru a nu irosi în zadar timpul.5

O importanţă deosebită la examinarea pricinilor civile o are fazadezbaterilor judiciare. Aceasta în mare măsură depinde de profesionalismuljudecătorului, de faptul cum acesta a pregătit pricina spre examinare.Este necesar de menţionat că conform avizului Consiliului Consultativ alJudecătorilor Europeni de pe lîngă Consiliul Europei, examinarea pricinii civile, înmajoritatea absolută a cazurilor, trebuie să urmeze în cel mult două şedinţe – unade pregătire şi cealaltă de examinare în fond.Mai ales pentru judecătorii tineri, ar fi în calitate de recomandare – alcătuirea unui memoriu, în care ar fi stipulată procedura civilă după etapeleindicate în cod, circumstanţă ce ar da posibilitate judecătorului să se simtă maisigur în şedinţa de judecată. Or, alcătuirea acesteia şi respectarea procedurii mot amot, nu constituie nici într-un fel o careva lezare a onoarei judecătorului. În cazulpricinilor conexe, judecătorul ar putea chiar să-şi alcătuească şi o schemă dederulare a procesului.Şedinţa de judecată constă din mai multe părţi, fiecare din ele având cascop soluţionarea anumitor chestiuni cum ar fi :-partea pregătitoare a şedinţei, în care se determină dacă suntîntrunite circumstanţele care dau posibilitate de a examinapricina anume în cadrul acestei şedinţe de judecată;-examinarea pricinii în fond, care are ca scop constatareacerinţelor înaintate, recunoaşterea sau nerecunoaşterea acţiunii,constatarea posibilităţii confirmării tranzacţiei de împăcare,examinarea într-un proces contradictoriu a tuturor probelor;-susţinerile verbale,care au ca scop prezentarea succintă apricinii şi propunerea variantei de soluţie;-emiterea şi pronunţarea hotărârii,care este actul final al

8

instanţei de judecată şi rezultatul examinării pricinii.Şedinţa de judecată este condusă de judecător în calitate de preşedinte deşedinţă. Acesta trebuie să i-a toate măsurile pentru a asigura examinarea pricinii încondiţii de solemnitate cu respectarea normelor de procedură, explicând părţilor drepturile şi obligaţiile procedurale. În acelaşi timp, explicarea drepturilor şiobligaţiilor procedurale, nu trebuie transformate de către preşedintele de şedinţă încitirea de „notaţii” părţilor.În şedinţa de judecată preşedintele şedinţei nu trebuie să-şi permită să facăaltceva decât să conducă şedinţa; nu trebuie să întrerupă fără necesitateparticipanţii la proces; nu trebuie să ironizeze pe seama acestora; nu trebuie să-iînvinovăţească în necunoaşterea legislaţiei; nu trebuie să-şi permită simpatie faţăde o parte sau alta; trebuie să fie tacticos, amabil şi imparţial.În acelaşi timp, preşedintele şedinţei este obligat de a curma orice acţiuniincompatibile cu şedinţa de judecată.Un rol deosebit la şedinţa de judecată îl au următoarele aspecte : încăpereaîn care se petrece şedinţa de judecată şi echiparea acesteia cu atributele puteriijudecătoreşti; judecătorul să fie în mod obligatoriu în mantie; şedinţa trebuie să fiepetrecută în condiţii de solemnitate cu respectarea întocmai a normelor de6 procedură. Toate acestea inspiră respect din partea participanţilor la actul dejustiţie, care se exercită din numele Legii.Este important ca lista pricinilor care se examinează, să fie indicate perolul care va fi afişat la un loc accesibil pentru toţi cetăţenii.Şedinţa de judecată se începe cu deschiderea acesteia de către preşedinteleşedinţei. Anume din acest moment, participanţii la proces se folosesc de toatedrepturile şi obligaţiile procedurale.Importanţa începerii examinării pricinii la ora stabilită este majoră,deoarece aceasta este o cerinţă a Legii şi impune participanţilor la proces stimă şirespect faţă de instanţă şi Lege. Din considerentele menţionate este necesar caşedinţa de judecată să fie deschisă anume la ora stabilită, chiar dacă cineva dintreparticipanţii la proces întârzie sau lipsesc.Orice altă modalitate de amânare a examinării pricinii, decât prindeschiderea şedinţei de judecată, audierea opiniilor participanţilor la proces şiemiterea unei încheieri în acest sens este interzisă.Amânarea examinării pricinii este un act procedural care constă întransferul examinării pricinii în fond într-o altă (nouă) şedinţă de judecată.Amânarea examinării pricinii trebuie de deosebit de întrerupereaexaminării pricinii, prima deosebindu-se de a doua prin aceea că la amânare,examinarea pricinii se începe din nou, adică de la partea pregătitoare a şedinţei dejudecată şi nu se prelungeşte, iar când are loc întreruperea, şedinţa de judecată seprelungeşte de la momentul de unde aceasta a fost întreruptă. În orice caz,procesul-verbal se semnează de fiecare dată de preşedintele şedinţei şi grefier.Trebuie de menţionat că, în caz de amânare a şedinţei de judecată, dacăsunt prezente părţile, instanţa poate audia martorii prezenţi şi ai elibera pe aceşteade necesitatea ulterioarei prezentări la şedinţă, ceea ce va duce la examinarea mairapidă a pricinii (art.209 CPC). Citarea repetată a aceştor martori într-o nouă

9

şedinţă se admite numai în caz de necesitate.Preşedintele şedinţei este obligat să verifice identitatea fiecărui participantla proces, inclusiv prin prezentarea documentului ce-i certifică identitatea.Părţile şi participanţii la proces sunt în drept să înainteze instanţei dejudecată cereri şi demersuri, care urmează a fi soluţionate de îndată. Esteinadmisibil amânarea examinării cererilor şi demersurilor, care o dată respinse potfi înaintate ulterior.Părţile trebuie să prezinte tranzacţia de împăcare în formă scrisă, în cazcontrar, condiţiile acesteia urmează a fi introduse în procesul-verbal şi semnate decătre părţi (art.212 al.(1) şi (3) CPC).Instanţa nu este în drept de a confirma tranzacţia părţilor, dacă aceastacontravine legii ori încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime alepersoanei, interesele societăţii sau ale statului (art.60 al.(5) CPC).Majoritatea absolută a cererilor şi demersurilor părţilor pot fi înaintate decătre acestea în formă verbală, însă în unele cazuri acestea urmează forma scrisă şianume :- în caz de modificare a obiectului sau temeiului acţiunii;7

Instanţa judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei carerevendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertăţii ori a unuiinteres legitim.Această etapă consfinţeşte regula că după intentarea procesului civil,judecătorul în vederea soluţionării juste şi promte a pricinii civile urmează, maiîntîi de toate, cu titlu imperativ a efectua numeroase acţiuni procesuale în vedereapregătirii ei pentru dezbaterile judiciare.Or, în conformitate cu art. 183 al.(2) Cod de procedură civilă, pregătireapentru dezbaterile judiciare este obligatorie pentru orice pricină şi includeprecizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridicedintre părţi; constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionareajustă a pricinii; stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea înproces a altor persoane; prezentarea de probe.Astfel, în cazul în care s-a decis intentarea procesului civil, judecătorul, îndecursul a 5 zile, fără înştiinţarea participanţilor la proces, va emite o încheiereprivind pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare, care nu poate fi atacatăseparat decît o dată cu fondul cauzei. În faza de pregătire a pricinii pentrudezbaterile judiciare va putea fi contestată cu recurs, încheierea în partea în care s-a soluţionat problema asigurării acţiunii( art. 181 CPC).Cu referire la termenul de 5 zile în cadrul căruia trebuie emisă încheiereapentru pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare, trebuie să remarcămexistenţa unor norme procedurale speciale care impun soluţionarea unor cauzeîntr-u regim de urgenţă sau cu o mare celeritate. Astfel, judecătorul va trebui săţină cont cazurile în care legea prevede termene mai restrînse pentru examinareapricinii în fond, în funcţie de data intentării procesului (art.310 Cod procedurăcivilă, art. 67 Cod Electoral, art. 22 din Legea contenciosului administrativ).

10

În încheierea de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, judecătorulurmează să indice actele procedurale care vor fi efectuate, în această fază, la caz,enumerate în art. 185 Cod de procedură civilă. Actele procedurale, nu sunt expuseexhaustiv de norma enunţată, astfel încît în dependenţă de categoria litigiului,10 judecătorul din oficiu, va putea efectua şi alte acţiuni procedurale prevăzute deCodul de procedură civilă în procedura contencioasă, procedura specială (art.290,art.299, art. art.304-305, art.316, art. 323, art. 340 CPC), Legea contenciosuluiadministrativ (art.22), Legea insolvabilităţii ( capitolul III).Actele procedurale efectuate în faţa pregătirii pentru dezbaterile judiciare înprima instanţă, în conformitate cu art. 370 Cod procedură civilă sunt prevăzute şipentru judecarea pricinilor civile în instanţa de apel.Încheierea privind pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare se emite lajudecarea tuturor pricinilor, după primirea cererii de chemare în judecată pe rolulinstanţei.Avînd în vedere, sarcinile etapei de pregătirii a pricinii pentru dezbaterilejudiciare indicate în art. 183 Cod procedură civilă, urmează a se menţiona şi faptulcă importanţa acestei faze rezidă din însăşi actele judecătorului în particular carecontribuie la realizarea lor. Una din carenţele importante ale justiţiei, constă înîncetineala cu care se soluţionează cauzele civile. Astfel, pregătirea insuficientă apricinii pentru dezbaterile judiciare va determina amînarea examinării pricinii şi înconsecinţă tergiversarea judecării cauzei, încălcarea termenilor rezonabili dejudecare a pricinii. Preocuparea judecătorului pentru soluţionarea rapidă aprocesului civil, decurge din chiar scopul activităţii judiciare, acela de restabiliregrabnică a drepturilor subiective contestate.În faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, un moment esenţial îlconstituie audierea părţilor.În conformitate cu art.185 al.(1), lit. lit.a),b)CPC, judecătorul cheamă înjudecată reclamantul pentru a-l audia privitor la pretenţiile lui, îi explică drepturileşi obligaţiile lui procedurale; cheamă în judecată pîrîtul pentru a-l audia privitor lacircumstanţele pricinii, clarifică obiecţiile pe care le are împotriva acţiunii şiprobele prin care pot fi dovedite aceste obiecţii. În pricinile complicate, propunepîrîtului să prezinte în scris, la data fixată, o referinţă privind acţiuneareclamantului, îi explică drepturile şi obligaţiile procedurale.11

Astfel, în şedinţa de înfăţişare pot surveni modificări chiar şi cu privire launele elemente de bază ale procesului. Or, reclamantul îşi poate modifica acţiunea,atît cu privire la introducerea altor persoane în proces, cît şi în legătură cuschimbarea obiectului sau temeiului acţiunii. În acest sens, urmează a se facedistincţie între întregirea şi modificarea cererii. Astfel, cererile de întregire au caobiect completarea lipsurilor din cuprinsul cererii iniţiale, cum ar fi prezentareaunor elemente suplimentare pentru identificarea bunurilor sau pentru completareaelementelor de fapt. Cererile de modificare sunt acelea prin care reclamantulurmăreşte să schimbe unele elemente importante ale cererii de chemare în

11

judecată: părţile, obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia. Modificarea oriîntregirea acţiunii, cît şi precizarea ei, în cadrul pregătirii pricinii pentru dezbaterilejudiciare, nu pot avea loc decît în faţa primei instanţe.Pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare prezintă importanţă şi dinpunct de vedere probatoriu. Astfel, în cadrul pregătirii cauzei pentru dezbaterilejudiciare şedinţei de înfăţişare, reclamantul poate propune noi probe. Dacă pîrîtula depus referinţă, reclamantul va putea solicita un termen pentru a propunedovezile în apărare.După cum rezultă în mod implicit din dispoziţiile art. 185 Cod procedurăcivilă un moment procesual important în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterilejudiciare îl constituie încercarea de conciliere a părţilor. Desigur, este util şi chiar necesar ca, mai ales în faza iniţială a procesului, judecătorul să stăruie pentruîmpăcarea părţilor. Ea este destinată să evite toate dificultăţile unei judecăţi şi săpună capăt litigiului pe cale amiabilă. Pentru atingerea acestui scop, judecătorul vada părţilor sfaturi de împăcare. Acestea trebuie date în toate cazurile de pe poziţiade imparţialitate caracteristică magistratului, căci în caz contrar el poate fi recuzat.În toate cazurile de reuşită a concilierii, instanţa va constata condiţiiletranzacţiei împăcării şi prin încheierea motivată va confirma tranzacţia cu încetareaprocesului ( art. 265 lit.d) CPC). Vom atenţiona că confirmarea tranzacţiei în oricecaz se face în şedinţă judiciară cu întocmirea procesului-verbal, instanţa fiindobligată să explice părţilor efectele încetării procesului ( art. 266 CPC).12 Dacă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare instanţa considerănecesară audierea martorului la locul aflării lui, judecătorul emite o încheiereprivind delegaţia judecătorească prin care încredinţează audierea martorului,instanţei judecătoreşti de la locul de domiciliu sau locul aflării acestuia. Încheiereaprivind delegaţia judecătorească este obligatorie pentru instanţa căreia îi esteadresată şi urmează a fi executată în termenul prevăzut la alin.(2) art. 125 Cod deprocedură civilă. Instanţele judecătoreşti pot delega şi instanţele judiciare străine învederea efectuării unor acte de procedură în conformitate cu legislaţia în vigoare şitratatele internaţionale cu care Republica Moldova este parte.Instanţa judecătorească delegată cu executarea încheierii urmează să seconducă de prevederile art. 126 din Codul de procedură civilă.Încheierea cu privire la delegarea instanţelor judecătoreşti străine seexpediază prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova.În faza de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, judecătorul sauinstanţa la cererea părţii sau a unui participant la proces, iar în cazurile prevăzutede lege, din oficiu, printr-o încheiere se poate pronunţa asupra ordonării expertizeipentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale, contabilităţii, privind limitarea în capacitatea de exerciţiu sau declarareaincapacităţii ( art. 305 CPC) şi din alte domenii, apărute în proces.Judecătorul ordonă expertiza din oficiu în cazurile privind încuviinţareaspitalizării forţate şi a tratamentului forţat prevăzut de art. 310 Cod procedurăcivilă şi în cazurile examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrieprevăzut de art. 315 Cod procedură civilă.Dispunînd efectuarea expertizei, instanţa judecătorească trebuie să respecteprevederile art. 152 Cod de procedură civilă oferă părţilor şi altor participanţi la

12

proces dreptul de a formula şi a prezenta instanţei problemele care trebuie să fieelucidate de expert, însă numai instanţa stabileşte definitiv problemele asupracărora expertul urmează să-şi prezinte raportul.13

Neîndeplinirea de către solicitantul expertizei a prevederilor art. 124 Codde procedură civilă, atrage decăderea din această dovadă şi solicitantul nu mai aredreptul să invoce ordonarea expertizei avînd aceleiaşi temeiuri.În faza pregătiri pricinii pentru dezbaterile judiciare, judecătorul în funcţiede circumstanţele cauzei poate să dispună de asemenea efectuarea expertizeisuplimentare, complexe, cu excepţia expertizei repetate.Încheierea prin care se dispune efectuarea expertizei nu este susceptibilă deatac, iar dacă procesul a fost suspendat în legătură cu dispunerea expertizei,încheierea va putea fi atacată doar referitor la suspendare ( art. 148 al.(2) şi 263CPC).Judecătorul, la faza procesuală menţionată este în drept, la cerereaparticipanţilor la proces, să încuviinţeze prin încheiere efectuarea unor măsuri deasigurare a acţiunii. Măsurile de asigurare a acţiunii se iau în condiţiile prevăzutede art. 175 Cod de procedură civilă.Asigurarea acţiunii este posibilă în orice fază a procesului în prima instanţăpînă la emiterea hotărîrii judecătoreşti. După adoptarea hotărîrii se poate realizadreptul privind asigurarea executării hotărîrii.Procedura privind asigurarea acţiunii este explicată detaliat în HotărîreaPlenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova „Cu privire la aplicareade către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii lajudecarea cauzelor civile, nr. 32 din 24.10.2003”.În baza încheierii de asigurare a acţiunii, judecătorul eliberează titluexecutoriu.Din prevederile art. 185 Cod procedură civilă rezultă că în procesulpregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare participanţii la proces pot solicitainstanţei de judecată efectuarea acţiunilor pentru asigurarea probelor în vedereaprevenirii dispariţiei sau imposibilităţii administrării acestora în viitor.Legislaţia admite efectuarea acţiunilor procedurale respective în acest scopnumai după intentarea procesului civil.14 g) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nuau fost atrase în proces;Motivul că instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nuau fost atrase în proces (art. 449 lit. g CPC) , poate fi invocat doar cu condiţia căprin hotărîrea sau decizia emisă, instanţa s-a expus în privinţa drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces.Cu titlu de exemplu : la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie afost inclus şi partajat un bun ce-i aparţinea unui terţ. Astfel că prin hotărîreaprivind partajarea bunurilor au fost atinse drepturile unei alte persoane care de fapnu a fost atras în proces. Acest temei de revizuire poate fi invocat doare de

13

persoana care:a) nu a fost atrasă în proces;b) prin hotărîrea, a cărei revizuire se cere, acestei persoane i-a fost lezat undrept prevăzut de lege;Material probant pentru argumentarea acestui temei servesc înscrisuri caredemonstrează că revizuentul real deţine dreptul pe care pretinde că i-a fost lezatprin hotărîrea a cărei revizuire se cere.h) hotărîrea pronunţată împiedică adoptarea unei hotărîri legale într-oaltă cauză;În situaţia cînd revizuientul susţine că hotărîrea pronunţată împiedică adoptareaunei hotărîri legale într-o altă cauză, el urmează să confirme prin prezentarea unor probe concludente că între aceste două hotărîri există o legătură de cauzalitatedirectă.Cu titlu de exemplu:hotărîrea instanţei de judecată prin care sa dispus de aobliga pîrîtul să nu-i creeze reclamantului impedimente în utilizarea unui lot deteren , împiedică adoptarea unei hotărîri legale într-o altă cauză privind contestareadreptului de proprietate la acest lot de teren de către pîrît.i) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către CurteaConstituţională;Pentru revizuirea hotărîrii pe motivul specificat la art. 449 lit. i) CPC se va ţinecont de principiul neretroactivităţii Hotărîrilor Curţii Constituţionale , în sensul cătemei de revizuire va servi aplicarea legii declarate neconstituţionale la momentulpronunţării hotărîrii , dar nu şi după, cu excepţia cazurilor cînd legea este declaratăneconstituţională din momentul adoptării. Faptul declarării neconstituţionalităţiilegii aplicate de către instanţă la soluţionarea cauzei urmează a fi confirmat prinprezentarea hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.232 j) Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauză unde figurează ca parte în proces Guvernul RepubliciiMoldova, care consideră că prin hotărîrea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia pentru ApărareaDrepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;Temeiul prevăzut la art. 449 lit. j) CPC implică unele exigenţe specifice de carese va ţine cont. Astfel, reieşind din sensul art. 13 din Legea cu privire la Agentulguvernamental nr. 353-XV din 28.10.04 , procedura amiabilă (soluţionareaamiabilă a unei cauze împotriva Republicii Moldova) se confirmă prin următoareledocumente:- demersul Agentului guvernamental;- scrisoarea Curţii Europene despre notificarea Agentuluiguvernamental;- răspunsul dat Curţii Europene despre recunoaşterea de către stata violării drepturilor;Toate aceste documente urmează a fi prezentate instanţei întru argumentareatemeiului de revizuire.Cererea de revizuire pentru temeiul indicat poate fi depusă şi de cătreProcurorul General.

14

k) Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat o încălcarea drepturilor sau libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoanainteresată poate obţine, potrivit legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială,prin anularea hotărîrii pronunţate de o judecată din ţară ;Pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar de a prezenta instanţeihotărîrea Curţii Europene prin care s-a dat cîştig de cauză pe cazul respectiv.Termenele de exercitare a revizuirii calcularea lor sînt prevăzute de art. 450CPC.Termenul de depunere a cererii de revizuire nu este un termen de decădere şideci în cazul de revizuire se poate cere repunerea în termen , în condiţiile art. 116CPC , dacă partea nu a putut exercita calea de atac revizuirea în termnul prevăzutde lege , dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa .Cererea de revizuire se depune :a) în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoştinţă decircumstanţele respective – în cazurile în care instanţa judecătorească adepăşit, la pronunţarea hoărîrii, atribuţiile puterii judecătoreşti; instanţa aemis o hotărîre cu privire la drepturile personaelor care nu au fost atrasela proces; hotărîrea pronunţată împiedică adoptarea unei hotărîri legale233 într-o altă cauză; a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de cătreCurtea Constituţională;b) în termen de 3 luni din ziua în care a devenit irevocabilă sentinţa penală– în cazurile în care s-a constatat, prin sentinţa penală irevocabilă, că unuldintre perticipanţii la proces sau unul dintre judecători a comis oinfracţiune în legătură cu judecarea pricinii; prin sentinţa penalăirevocabilă, au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului , falsraportul de expertiză, incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă probamaterială în al căror temei s-a emis hotărîrea;c) în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoştinţă decircumstanţele sau faptele esenţiale a pricinii care nu i-au fost cunoscuteanterior şi nu i-au putut fi cunoscute – în cazurile în care au devenitcunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu aufost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior;d) în termen de 3 luni din ziua în care s-a descoperit înscrisul respectiv – încazurile în care, după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuriprobatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu auputut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de voinţaparticipantului la proces;e) în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoştinţă dehotărîrea, sentinţa sau decizia anulată sau modificată care au servit drepttemei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere – încazurile în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau deciziainstanţei judecătoreşti sau hotărîrea ori decizia unui alt organ care auservit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuirese cere;f) în interiorul termenului de derulare a procedurii amiabile la Curtea

15

Europeană pentru Drepturile Omului – în cazul cînd Curtea Europeanăpentru Drepturile Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauzăunde figurează ca parte în proces Guvernul Republicii Moldova, careconsideră că prin hotărîrea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzutde Constituţia Republici Moldova sau de Convenţia Europeană pentruApărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;g) în termen de 3 luni după emiterea hotărîrii Curţii Europene pentruDrepturile Omului – în cazul în care Curtea Europeană pentru DrepturileOmului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine ,potrivit legii naţionale , o despăgubire, cel puţin parţială, prin anulareahotărîrii pronunţate de o instanţa din ţară;După cum rezultă din prevederile art. 450 CPC, nu există o dispoziţiederogatoare în privinţa termenului de exercitare a revizuirii pentru procuror, astfelcă el trebuie să se încadreze în termenul stabilit pentru părţi.La depunerea cererii de revizuire se achită taxa de stat în mărime de 25% dintaxa ce se plăteşte la depunerea cererii de chemare în judecată , iar în cazul234

16