ION S. FLORUProfesor la liceul .Sf. Sava'Foot Inspector co1ar.

E-MUS ILIEProf. la Ocoala Conierclala.Nr.4 I la liceul ,Sf. Gheorghe4.

ISTORIA MODERNASI CONTEMPORAA

PENTRU

CLASA VI-a SECUNDARA

Aprobat in 1930 conform noului program.

EDITURAITS-RARIM SOCEC Co., S. A. UCURFUT 1930

ITaxa timbrului didactic de 50/0 pentru acest manual s'a plant2489/924.direct Cassel Corpului Didactic conf. decizi wall No.

ERMA I. Tiparita in 5000 exemplare

Pretul Lei 95,

-

-

-

II

www.dacoromanica.ro

ION S. FLORU REMUS ILIEProfesor la liceul ,Sf. Sava'Fost Inspector colar. Prof. la Scoala ComercialiNr.4 sl la liceul Sf.Gheorghe".

ISTORIA MODERNASI CONTEMPORANA

PENTRU

CLASA VI-a SECUNDARA

Aprobati in 1930 conform mold program.

EDI 1 URA UNARM, SOCEC Co., S. A. BLCUllt5TI 19%0

I1 axa timbrului didactic de 5% pentru acest manual s a plutit Idirect Cassel Corpului Didactic conf. deciziunii No. 2.189 924.

EDITIA I. TipAritii in 5000 exemplare

'---

,

Th? ;-

www.dacoromanica.ro

1. LUDOVIC XIV

Ludovic XIV. Este fiul regelui Frantei LudovicXIII. In copihirie primise o educatie total neingriji-tit In lucriirile sale din acest fimp se gasesccugetiiri ca acestea : omagiul se cuvine regilor : eifac ceeace le place" sau ..regele este divinitatea peOmant, un vice-Dumnezeu". Era o fire rece, ne-simtind regrete la moartea celor mai buni servitori,si de un accentuat egoism.

Saint-Simon, un nobil dela curtea lui LudovicMV, ne-a ltisat in memoriile sale lucruri de mareimportanta referitoare la persoana regelui. Ne po-vesteste ci regele, cu toate defectele lui. impuneaprin nobleta i majestatea sa demnii. Era un regecare a flicut un ceremonial foarte complicat din 0-cupaliile cele mai obisnuite, zilnice.

Regcle influentat de curtea Spardei, ca si din lecturilesale privitoare Ja Imreriul Roman strange pe nobili in ju-rul curtii sale la Versailles, ca si la Fontainebleau :;)i. Saint-Germain. La sculare si la culcare sau cand se plimba, priviala dreapta si la stanga, &sfingand si observand tot ce se pe-trecea In imprejurul siu. Prin traiul dela curte, unde no-bilii indol linjcau functiuni neinsemnate i can astiizi ne parridicule, noNili siiriticiau din caura luxulni ce trebuia.poarte. Mosiile lor emu rau administrate, tocmai din cauza

3

sa

www.dacoromanica.ro

lipsei bor. Regele era insd sigur cd in felul acesta nobilimeaeste imblAnzitd, nemad capabild de ridicsari impotrivaregelui, care putea st dornneascd linistit. Nobilul, care nu ye-nea la Curte, nu avca nici un rol : ,,nu-1 cunosc", rdspun-dea regele.

A mAnca la masa regelui, a-i tine lumAnarea la culcare,o sta mai aproape sau mai departe de el, era o onoare pen-tru care se certau cei mai maxi si odatd era sd, se facd rds-hoi civil chiar. Distinctiile erau date cle rege. Unui nobil, pecare 11 fiicuse seful vandtoarei Ii scrie cdi pare bine ca a-mic, de demnitatea ce i-o dr), ca rege." Niciodatd lingusitorulnu si-a pierdut mintea mai mult ca atunci : inteo plimbarese intAmpla Sd ploud, i regele cu politetd aduse vorba de hai-

: nu e nimic, Sire, rdspuuse el, ploaia din Manly nuLa iMarly, regele avea un castel al sdu.

Politeta regelui era aproape exageran, saluta, riclicandu-stpdldria, chiar pe fetele de serviciu ale palatului.

Era de o inteligentd obisnuitd, inzestrat In schimb CUputere mare de munch'.

_Mutat de ministrii capabili Mazarin, Colbertregele Ludovic ajunge si facti din Frank o mare

rnonarbie", iar el sal fie supranurnit Marele Rege,care troneazti asupra tuturor prin nobile i grave a-titudini; e soarele curtii sale, c regele-soare".

Are o domnie din cele mai lungi (1643-1715): Lainceputul domniei, cand Ludovic era Ina. minor,Franta e condusa" de ministrul Mazarin, urmasullui Richelieu si ca si acesta, discipolul lui Machia-vel. Mazarin- conduce Franta pan'ci la moartea sa(1661), cand regele insusit toate puterile.

In timpul lungii sale donmii, Franta va trece prinmari transform'axi. Regele conduce ftirii nici un con-trol, este loc-tiitorul lui Durnnezeu pe ptimanr.Nobilii, stransi in jurul regelui si trtiind prin gra-tia lui, nu mai protesteazii. Franta se pleaca la pr-cioarele regelui-soare" cu lincredere.

Monarhia absolutti e stabilit 5. pe pgmiintul Fran-ei.

In politica intern`a, grija cea mare aministrilor Frantei (Mazarin, apoi Colbert) a fostde a imboOfi tezaurul i prin mtisurile luate s'a pu-tut ajunge la o stare infloritoare a finantelor.4

fidind

nit vdtt".

i-a

Politica.

www.dacoromanica.ro

0 mare greala s'a comis in timpul acesta in do_menial religios. Regele era catolic, farii a fi lost unfanatic. Prin intrigile dela curie, regele se hot-iteinsa a persecuta pe protestanli i apoi chiar pe Jan-

LUDOVIC XIVeste regele-soare" al timpului sau

seniti. Jansenismul era o grupare de intelectuali.cari se hotarise si duch" o viala retrasa, urmiind pre-ceptele episcop-ului Jansenius din Ypres, expuse in-tr'o carte asupra Sf. Augustin. Dumanii neimpa-cati ai Jansenismului erau Jesuit-H. In urma unor a-dev`Eirate persecutii i dup`i ce s'au ridicat (1685) li-

5www.dacoromanica.ro

hert4ile religioase acordate protestantilor inert pe-vrernea regelui Henric IV, prin asa-numitul e-dict din Nantes", s'a produs un adevArat exodal protestantilor si al Jansenistilor cari s'au adh'pos-tit in Anglia, Olanda si Germania.

Emigrarea aceasta a avut ca rezultat deaidereaindustriei, comertului i chiar a literaturii, cicicei ce plecau erau burgbezi hogati i intelectuali alFrantei. Este cea mai mare gresealii friptuiiii in se-colul lui Ludovic XIV".

Am spus c. regele nu era un catolic fanatic. Inadeviir cearta cii papalitatea a limit peste zece amsi s'a terminat prin cedarea lui Ludovic, nu din con-siderente de supus credincios al catolicismului pa-pal, ci pentru a i se inlesni restaurarea Sfantu-lui Imperiu Roman, aseziind pe regii Frantei in tro-

lui Carol-cel-Mare.In politica exterrdi. regele mostenesie i isi insu-

sete crezul lui Richelieu : reintegrarea Frantei tinhotarele anticei Galii", deci intinderea panil laPirinei si Rin, prin anexarea Tarilor-de-Jos spam-ole. Tar mai larziu i aceasta va aduce prabusirealui Ludovic reinfiintarea Sf. Imperiu Roman.

Retsboaele. Mai toatri domnia lui Ludovic XIV a lost.plinit de irtisbcaie. A ajutat Portughesilor j.; ascuns, in lupracu Spaniolii, asa crt Portugalia si-a ca'pritat independ9nta.dat ajutor Gerunanilor contra Turcilor, asa cit acestia au lostinvinsi. A bomhardat orasele din nordul Africei, unde se sta--biliserti o multime de pirati, care jefuiau in M. Mediteranrh.

PoartA Msit patru mail rasboaie.Primul rasboiu, cunoscut sub numele de rrisboiul de de-

volutie" (1667-1668) este purtat impotriva Spaniei. Se nu_meste de ,,devolutie" du0 un obicedu din Brabant (Tilrile-th -Jos) nurnit dreptul de devolutie" in virtutea crtruia venePula mostendrea pririntilor nurnai coriii din prima crtsittorie a_prainitelui. Era cavil acum cu Ludovic XIV, cilsiltorit cuprintesrt spaniola Maria-Tereza, singurul copil din 1 rimcr_isittorie a regelui Spaniei, Filip IV, soul vitregit cu CarolII, regele Spaniei.

Ludovic XIV re ridicil impotriva Spaniel in virtutea clrep-tului de devolutie", in scopul anexarii posesiunilor spaniole-plinrt la Rin, Generalul Turenne ocup6, fiirii declaratie cle

t

nut

www.dacoromanica.ro

rrtsLoiru, Flandra, iar mai tCtrziu un alt general celebru,Conde, ocupa Franche-Cornt. Succesele armatelor francezefrigrijoreazil pe Olarndezi si Englezi, earl fac o intelegere,la care se raliath si SueClia Ia Ilaga cu scopul inipiedicriiFrantei de a se aseza in Trtrile-de-Jos. Alianta dela IIaga in_tervine deocanidatd ca rnijlocdrtoare a ',Lien intro Si ania jiFranta.

Pacea s'a incheiat la Aix-la-Chapelle (Aa-hen) : Frantacilstigrt o parte din Flandra.

Al doilea rasboi este rasboiul cu Olanda" (1672--1678), provocat in prinrul rand de amestecul Olan-dei in rasboiul de devolufie apoi de starea inflo-ritoare a micului i harnicului stat. Scopul rasboiului este triplu: o razbunare, economic si intindereagranitei la Rin. Franta trimite armate in Olandasub conducerea marilor generali Conde si Turenne.in cateva zile armata franceza ocupa aproape laralupta orasele olandeze. Marele republican loan deWitt conducea Olanda; propusese inarmareadar nu fusese ascultat.

Olanda se gasea atunci in acelas pericol ca pe vre-mea lui Filip II. Olandezii cerura pace dand regeluio mare clespagubire de rasboi si un mare numar decetati din fara lor. Ludovic cern un numar mai marede cetati, mai ceru ca intreaga tara sa se intoarca lacatolicism. In disperarea lor, Olandezii alergara laacelas mijloc, care-i scapase in vremea lui F ilip II:rupsera zagazurile i acoperira cu apa intreaga Ora.In Olancla uscatul este mai jos ca nivelul marii lo-cuitorii, ca sa se apere de apa an construit zligazurrputernice, unul din cele mai frurnoase si mai folosi-toare produse ale mainii omenesti. In acelaspartidul monarhist cu Wilhelm de Orania, stranvo-tul lui Wilhelm Taciturnul, ucise pe loan de Witt siproclama ca guvernator (stathouder) pe Wilhelm.care cern ajutor dela statele vecine. Pe cand arma-tele franceze se retrageau din pricina apelor revarsa-te, in ajutorul Olandei se ridica electorul de Bran-denburg, Imperiul si mai pe urrna, Spania. Condese luptil cu succes contra lui Wilhelm, pe cand Tu-renne respinse armatele imperiale, comandate dedistinsul general Montecuculli. Moartea lui Turen-

7

i

tacit,

$i

timp.

www.dacoromanica.ro

ne, cauzati de o bombg, pru ci imputerniceste pealiati, insi victoria castigatii. de generalul Luxem-burg asupra lui Wilhelm, la Cassel, si cuprinderea.mai multor cetate de cgtre Francezi, aduse inchee-rea pkii dela Nymwegen (pe Rin): Franta clotigaFranche-Compte 0 mai multe cetgti din Pri1e-delos.spaniole (Belgia).

In luptele pe ap, Francezii se susfinurii contra 0-landezior, care erau comandati de marele Ruyter

printr'un amiral, Duquesne, care s'a distins cn a-ceastg. ocaziune.

In urma rgsboirdui en Olam la, Francezii nurniripe Ludovic cel mare". Acesta in mlindria lui nu mairespecta drepturile nimthrui. Filen niste tribunal&(camere de reuniune), ca s afle ce orase au tinutvreodati de orasele date Frantei prin pacea dinWestfalia, Pirinei, Aix-la-Chapelle si Nymwegen. In.camerele de reuniune, de f apt, regele pretindea unoras sau un tinut si tot el hotg.'ra anexiunea. In felulacesta s'au ocupat unele orase ale Imperiului, alteleale Regelui Suediei, fostul su aliat. Asa s'a anexatsi marele oras (liber dela 1648), Strasburg. Tndigna-rea statelor limitrofe a dus la intelegerea lor si la.formarea ,.ligii dela Augsburg" impotriva Frantei.

Al treilea rgsboi. este deci riisboiul cu liga delaAugsburg" (1688-1697), inceput de Ludovic XIV,care profita de incurcgtura Imperiului prins inteunrgsboi cu Turcii.

Wilhelm de Orania, care ajunsese rege in Anglia,este sufletul acestui rgsboiu indreptat impotriva.Frantei. Cruzimile din acest limp au revoltat toatg.luraea. Louvois, un mare si de merit general francez,dete ordin ca tot Palatinul (Pfalz) si fie ars si pus-tiit. Orasele sunt arse si dgramate, viile au fostsmulse, pomii fia1i, locuitorii alungafi. De-atunci a.rilmas in inirnile Germanilor o urg. grozavg. contraFrancezilor. Si totusi norocul favorizA tot pe Fran-cezi. Luxemburg invinge pe aliati la Fleurus. le uci-de 14.000 de oamenf, apoi pe Wilhelm de Oramiala Neerwinden, loc vestit printio sarja' de eavaleriefrancezi care a Merit pe Wilhelm sg.' zicg. : oh, o-brasnicg. natiune !" Alt general francez Catinat, in-vingea pe ducele de Savoia la Marsaglia, unde au cg.-

8

ci

www.dacoromanica.ro

zut 17.000 clintre aliati. Englezii insti bat pe Franceziin luptele pe mare.

Pacea s'a incheiat clefinitiv la Ryswick: 1) Franfaanexeazii defintiv orwil Strasburg; 2) Wilhelm deOrania e recunoscut ca rege al Angliei i de Franta.

Infriingerea politicii lui Lud. XIV. Pacea delaRyswick s'a incheiat In grabd de Luclovic XIV, care

indreptase privirile asupra Spaniel, unde cumna-tul sdu, Carol II, agonizase toat viala si al cdruisfarsit se astepta din zi in zi. Cum regele Carol IL nu

urmasi, succesiunea Spaniei rtimainea deschisti.La un an dela incheerea pticii la Ryswick are loc ointelegere la Haga, care hotdra felul in care sd se fa-cd irnptirtirea posesiunilor spaniole la moartea luiCarol II. An luat parte la aceastd intelegere Anglia,Olanda i Franta, acum irnpticate. La 1700, Ca-rol II, care in lunga, dar nenorocita lui domnie nu a-junsese cunoascii. mticar provinciile ce le sta-panea, moare ltisand, prin testament, coroana Spa-niei lui Filip de Burbon, im nepot al lui Ludo vie.Indovic XIV, in baza testamentului, calcd intelege-Tea dela Haga, creandu-si din non ditsmani,can vor pregtiti un non rdsbolit.

Si in adevdr : Imparatul Leopold I, rucld si el cuCarol II, pretindea coroana Spaniel, pentru un fiu alsdu numit Carol. Imparatul si Anglia, care s.,e temeaude puterea cea mare a Fran-tei si Spaniel unite sub a-ceias familie, incepurti cu Ludovic al XIV al patru-lea rdsboi: e rtisboinl de succesiune la tronul Spa-niel" (1701-1714). Francezii isi trimiserd armatele inSpania, in. Italia si in Germania. In Italia armatelefranceze furd respinse dela inceput, esird insa birui--toare la Hochstadt (1703) si in alte locuri, de uncle a-menintau sd meargd asupra Vienei. Insti doi mari ge--nerali, cari serviserd in armata francezd, englezulMarlborought i printul Eugeniu de Savoia se unird

invimsrti pe Francezi tot la Hochstadt, uncle cti-zurd multi morti si se predard 26 de batalioane si 12escadroane franceze. Numele Malbrook" rtirnase canume de speriat copiii francezi. In acelas limp, Engle-211 ocupard in Spania stanca Gibraltar, care dwninatrecerea din oceanul Atlantic in 'Mediterana i perare o -tin pand asttizi. In anii urmtitori luptele se ur-

tiavea

i

9

sa-si

www.dacoromanica.ro

mara cu pierderi pentru. Francezi, cari fura Inviniin Italia, la. Turin. de Eugeniu de Savoia :;;i in Olanda_de Marlborought. castigara Insa o mare victorie inSpania. Saracia era in Franta as,.a de mare, incat re-gele trimise sli i se topeasca obiectele de metale pre-tioase. Apoi cern pace, obligandu-se sa inapoezeStrasburg, Alsacia, multe cetati. si renunte nepotnisalt la Spania. Aliatii Ii cerura insa, ca sa trimeataarmata sa ca sa bata pe Spaniolii, cari lineau cu ne-potul sau, Filip V d,e Burbon. Daca tot trebue s miibat, raspunse regele, mai curand ma voi bate controinimicilor, decat a copiilor mei- si lam apel la Fran-ta, aratand conditiunile. S'a facut inca o armata, pecare Marlborought o respinse din nou la Maiplaquet,cu pierderi mari insa. Mai apoi Franta castiga vic-torii in Spania. Imparatul Josef I I, fratele lui CarolI II (contracandidatul lui Filip V la tronul Spaniel).moare, lasand tronul fratelui sau Carol, care veni din_Spania si se incorona ca Imparat, e Carol VI.N umirea lui Carol ea Imparat determina pe Englezica sa se retraga din lupta. Franta astfel usurata in-frange prin generalul Villars pe Irnperialii conduside Eugeniu de Savoia la Denain. Franta e mantuith.

Pacea dela Utrecht termina acest I) FilipV de Bourbon ramane rege al Spaniei; 2) Franta daAngliei coloniile sale : Terra-Nova, Acadia, Senegalsi Gambia; 3) Spania dli Angliei stanca Gibraltaru-lui; 4) Victor Amed,eu de Savoia (care tuptase contraFraintei) e recunoscut ca rege al Siciliei; 5) Prusia erecunoscuta ca regal.

In anul urmator (1714) se incheie pacea dela Ra-stadt: Imperiul anexeaza Tarile-de-Jos spaniolealte posesiuni spaniole din Italia (Sardinia, Milan,.Neapole). La sfarsitul acestor rasboae, Franta este slii-bita sub toate raporturile. Banii cheltuili cii r5sboa-de, atatea vieli sanatoase distruse pe campul de lup-til si luate unei munci productive, aduc o saracie ma-teriala, insotita de o depreciere moral, ce vorforma substratul explicativ al crizei acestui secol.

10

r5sboiu:

ci

www.dacoromanica.ro

2. SITUATIA ECONOMICA, SOCIALAADMINISTRATIVA A FRANTEI

SUB LUDOVIC XIV.

Situatia economicil. La inceputul domniei lui Lu-dovic XIV, starea economica a Frantei a fost din celemai infloritoare. Altfel nici n'ar fi putut exista luxut.literatura i artele, pe cari le vom vedea inflorind la-curtea regelui. Asemenea, regele nu si-ar ii pututpermite seria de rasboaie, pe cari le-am studial inprima lecfie.

Lumea muncea CU placere pentru regele si curtearegelui absolut, primit cu bucurie de intreg poporul,

saturat de rasboaie si de revolufii, care fticeatt iie-sigur munca pasnicilor burghezi 5i farani.

Pe cat de bogata si de indestulata a fost Frani-a lainceputul domniei lui Luclovic XIV, pe atilt de se-catuita si saracitii era la 1715, cand biitranul regemoare in millocul suferinlelor intregului sau poporsi a nenorocirilor ce se abatuse ea un blestem asupraiamiliei sale. La immorrnantarea regelui, poporul aintovilrgit CU arnare cuvinte de revolta i uniimai disperafi in mizeria lor au aruneat pietre a_supra convoiului mortuar al rnonarhului raposat.

Starea sociahi. Fundiunile nu ale Statulul,acolo uncle se cerea munca si energie de care re-gele avea nevoe in preocuparile sale zilnice au lostincredintate nobilimii. Dim aceasta cauza, nobilimeanu se mai poate deplasa. Ea este obligata prinfunctiunile i onorurile incredintate ei sa ramanain jurul regelui. Asa s'a facut curtea. Si din necesi-tafile reclamate de aceasta, curte s'a ridicat Versail-les, Fontainebleau, Saint-Germain, unde regelerulica. palate nu nurnai pentru familia regala, ei sipentru nobilirne.

Curtea regelui Frantei este o copie a curfii regalespaniole, de unde moda a fost ad usa de regina Ana

si de regina Maria-Tereza. Tot fastul ceremo-hialului dela curie este asemenea imprumulat deladecadentul Imperiu Roman. mostenit i perfec-lionat de lmparalii bizantini.

Pentru savarsirea celui mai neinsemnat act de ca-tre rege, un nobil, cu o fund lune stabilita in le-

1 1

4:11

SI

www.dacoromanica.ro

gaturn cu actul ce trebuia snvarsit, asistg. pe rege..Este sacerdotalul formalism format la curtea Farao-uilor Egiptului si a monarhilor absoluti ai Asiei.

Erau functiuni can asttizi ne fac s. zambim, darcari atunci erau dorite cu invidie de cei mai vechisi mai distin$i nobili. Era un hateur du rOti", nobi-lul a cnrui funcliune consta in grija de a griibi exe-cutarea fripturii regelui; piqueur de vol pour lacorneille" nobilul vaniitor de ciori, etc.

Functiunile grele si reale ale Statului erau lucre-dintate clasei obisnuite en munca: burghezia.

Ridicarea aceasta a burgbeziei la marile functiunieste o adeviraiiI revolutie, fncutn pe nesimfitefnrn vnrsare de silnge, dar bogatii in rezultate po-zitive. E destul si mentionnm cn ministrii de searnii.ai Fran lei Louvois, Colbert sunt burghezi si tutburgbezi sunt $i generalii Catinat si Jean Bart. Acestfapt face pe Saint-Simon sn'. numeascii in mernorillesale aceastii regalitate, regalitatea burgheziei dejos".

In afara. de nobilimea dela curte i burghezii, carireprezentau acum o forta noun. in regatul lui LudovicXIV, trebue s mentionnint pe nobilii ra'masi in pro-vincie, rnmasi firi importanta pe care le-ar 11dat-o curtea regelui, pe ftiranii neridicati la o in-senuirdate political. Clerul influent la curte era eelcatolic. Ordinul Iezuitilor mai cu seam, din cau-za institutiilor scolare ce le delineau mncl depe a-tunci, este favorizat de rege i la inspiratia acestuia .au pornit persecujiile impotriva protestantilorJansenistilor.

Starea administrafiva. Regele s'a purtat Ca unrege absolut si de multe ori a comis greseli, cafe-odatii foarte mari. In aceastn. privinfd caracterizarea.d-lui N. Iorga este admirabiln : Franla piina la dan-sul (Ludovic XIV) nu apartinea regelui; du0 dansula apartine numai regelui". In chestiuni administrati-

ve, regele s'a servit numai de burghezi, cIci prinburghezi putea usor lovi in resturile medievale,cari insn. conveniau nobililor.

In acest fel, regele loveste in libertatile municipa-le, uncle regele isbuteste s nuiineasc Un primar, inlocul primaruiui ales de municipalitate.

12

i.

01

www.dacoromanica.ro

Toata administratia era concentrata in mana rege-lui. Franta era administrata de 25 de intendenknerali, dar real condusa de cei 37 de guvernatori. Su-pravegherea i informatia regclui se facea prin. totatatia locotenenti-generali. Un ora-cetate Ii aveaun guvernator special.

Impozitele se arendau persormelor particulare, ca-re apoi le incasau dela contribuabili. Sistemul ace-sta a fost introdus i la noi, pe vremea Fanariotilor.

0 audient la curtea lui Ludovic XIVSigismund Chigi, trimisul papei, la curtea din Fontainebleau (1664)

Impozitele mai de seama erau foncicra (la faille);impozitul asupra sarii, care ajunsese o adevaratanenorocire, caci trebuia la date fixe sa cumperi o a-numita cantitate de sare apreciata arbitrar i pe caren'o puteai refuza, se numea la gabelle"; taxeleasupra bauturilor, ca i dreptul de vama ce se perce-pea la trecerea marfurilor dintr'o provincie intr'altase numea les aides". Se percepeau dela tali, pri-vilegiati sau neprivilegiati. Un alt impozit insa, di-rect, general si proportional, ce se platea de fiecaresupus al regelui, se numea la capitation". In sfar-it un alt impozit tot direct i general era dijma per-

1 3

ge-

www.dacoromanica.ro

ceputa asupra averii produse anual; se numea -ladixieme".

Agentii incasatori faeeau mari averi, pe cai ne-cinstite.

Justilia a fost incredintata celor douasprezece par-lamente, uncle se judeca in numele regelui.

Incetul cu incetul incep si nobilii sa se supuna sen-tintelor regale, emise contra lor de aceste pada-mente. Este un nou privilegiu medieval, inlaturat.

Industria. $i in industrie, burghezia joaca pH-mul rol si prin munca ei staruitoare, ca si prin eco_nomiile astfel rezultate, clasa burgheza se intarestematerialiceste, pregatindu-se pentru roluri mari, pt-care viitorul apropiat le oferea.

Se creiaza in locul vechiului regim industrial, asazisele manufactures royales", creiate toate de bur-ghezi in scopul ca Franta sa nu mai importe mar-f uri streine si in felul acesta aurul sa ramilna in Ora.

Industria franceza din acest limp este aproape Inintregime opera ministrului Colbert. El incurajeazavechile industrii textile (matasuri, covoare si stofe),cari infloresc mai cu seama la Sedan, Abbeville,Beauvais ;;i. Lyon. La Saint-Etienne isi are incepu-tul industria metalurgica franceza. La SvresSaint -Gobain incep sa se execute lucrari de arta dinportelan i oglinzi.

Pentru a asigura 5i a controla calitalea marfii, Col-bert a impus ca orice fabricat sil aiba o marca de pro-venienta. Asa s'a ajuns ca un ambasador venetian saspuna intr'un raport al sail cil marfurile lucrate IiiFranta stint cele mai bune din lume. S'a observat, totin acest limp, ca mai bun decht sistemul micilor mes-tesugari, can an un atelier cu 2-3 lucratori,este sistemul uzinei: ateliere mari, sute de lucraton

mari capitaluri. Este inceputul math industriifranceze.

Inceputul politicii coloniale. Daca s'a observatfabricatele lucrate in Ora opresc esirea aurului dinFranta. in acelas timp s'a cautat ca sa se gaseascapiele de desfacere (clebuseuri). pentru marfuri frau-ceze, peste granite. in scopul invers: de a aduce inFranta aurul strain.

14

$1

$i

eti

www.dacoromanica.ro

Colbert, inspirat din exemplul Olandezilor si En-glezilor, creiaza un fel d,e societati anonime pe acti-uni, numite companii. Aceste companii aveau scopuldesvoltarii unui comert maritim pentru plasarcamarfurilor franceze. S'au infiintat cinci asemeneacompanii. Mai insemnate an fost compania IndiilorOccidentale" si compania lndiilor Orientate". N'audat insti rezultatele dorite i asteptate.

Tot Colbert este cel ce se gandeste la colonii, cat iaveau sa. fie in conceptia sa debuseuri sigurepentru marfurile franceze. A purtat o deosebitii grijaAntilelor, uncle a imbunatatit situaiia selavilor negri.

Misboaele lui Ludovic XIV si mai ales rasboitil desuccesiune la tronul Spaniei. incheiat prin pacea de-la Utrecht si Rastadt a facut ca Frania sa piardain mann Angliei, Terra-Nova. Acadia, Senegal siGambia.

Daca politica aceasta colothala a Frantei nu aresuccese imediate, are totusi meritul de a ft incercatinfaptuirea ei.

Colbert. Istoria acestei epoci e strans legaia denumele unui ministru dintre cei mai mad, pe cart i-aavut Franta, Colbert. Era fiul unui negustor depostav din Reims. Venit la Paris a avut norocul dea intra in serviciul ministrului Mazarin, care-I forma_in vederea unei inalte functiuni. La sfiirs,dtul vieliisale il recomanda ca pe nil om einstit si credinciostilnarului rege Ludovic XIV.

Colbert a fost tipul reprezentativ al burgbezuluifrancez: muncrtor, econom si dornic de iimbunatatirimatermle. In sensul acesta a lucrat o viata intreagapentru Franta. lndeplinea serviciul ce-ar fi urmat sise facti de noua ministri; ctici el era in fruntea fi-nantelor, marinei, coloniilor etc. Tinea ca toate lu-crarile treaca prin milna; fapt care, hiandu-imull limp, ii facea sa lucreze cite 16 ore pe zi. Pen-tru acest motiv, un mare istoric francez. Michelet, IInumeste boul de muncr al regelui Ludovic.

Economiile facute de Colbert vor permite nidi-carea palatelor dela Versailles en toate chelluelilenecesare lucrarilor de arta. Si tot en aceste econonliis an purtat rasboaele numeroase ale acestei epoci.

In ceeace privesie industria franceza am vazut

15

srt-i

ca

www.dacoromanica.ro

marele merit il are tot Colbert. In ceeace pri vestecomerful a reusit sr). desfiinfeze in mare parte va_mile interne, a asigurat circulatia pe drumuri i adeschis canalul din Languedoc. Creiaza cele eineicompanii maritime de care am vorbit.

In materie de finanfe a cautat sa imbogafeascaranfa fiind convins ca numai prin bogafie Franla

va putea ajunge in fruntea Europei. Urmaresteforfeaza pe delapidatorii de bani publici sa. despagu-beasci Statul ! In acest scop infiinfase un tribunalfoarte aspru, chambre ardente". A cautat s. mg-reascg, si a reusit, impozitele directe si generale,care loveau mai ales in nobili, reducancl in schimbpe cele indirecte care loveau mai mult in burghezi sifarani. Pentru o buna si cinstita administrare a bani-lor Statului, Colbert a alcatuit un fel de budget.

Colbert era un mare dusman al luxului dela curte.Asemenea a combatut toate rasboaele lui LudovicXIV, care erau foarte costisitoare. Numai cand s'a de-clarat rasboiul contra Olandei nu s'a opus, ba chiar1-a spirijinit cu toata larghef a si influenla sa. EraNorba de distrugrea unui Stat industrial-cornercialcare facea o mare concurenta Franfei.

Din cauza concepfiilor acestora economice, Col-bert terming. mai ales dupti. rasboiul cu Olandaprin a nu mai fi bine privit de rege. In schimb regelesprijinea pe ministrul de rasboi, Louvois, tot unburghez, care aproba planurile rasboinice ale re-gelui.

Cu o noug dezordine in finanfe, cauzatti de rtis-boaele continui ale Franfei, obosit, batran si Lirainfluenf a din tinerefe, Colbert, burghezul econom stmuncitor inchidea ochii pentru totdeauna in anii deglorie ai marelui sari rege (1683), intrezarind poa-te pentru un apropiat viitor ruina ce avea sa ame-ninfe scumpa lui Franta.

3. CULTURA FRANCEZA

Literatura. In timpul lui Ludovic XIV au traitcei mai man i. scriitori francezi, asa ca secolul XVII s,iin literatura se numste secolul lui Ltdovic

16

XIV-,

si

www.dacoromanica.ro

dupil caracterizarea lui Voltaire. Regele a incu-rajat pe artisti i are meritul s'cin in desvoltarea ar-telor franceze, desi multi din marii artisti tineau dinmarea generallune a lui Richelieu i produseseril o-perele lor innainte ca marele rege sui inceapa' a clomni.

Regele primeste la curie pe scriitori trateazaca pe marii seniori. S'a ingrrjit in de aproape de A-cademia francezil si a imbogiilit cu nurneroase siprefioase exemplare Biblioteca regelui", care asecizise numeste Biblioteca

Tragedia este genul literar eare-si &este o maredesvoltare in acest limp.

P. Corneille este unul din cei mai mari autori detragedii ai Frantei. Era fiul unui funclionar dinRouen. Cultura Meuse in scolile lezuitilor, pre-entindu-se pentru avocatur'ci. Insusirile sale poeticeLau fucut Ins. repede su. se indrepte pe calea inch-n'Arilor sale naturale.

Tinand seama de criticile ltd Malherbe, CorneilleIi alege subiectele din istorie si mai cu seama dinistoria romansu. In tragediile sale, nobleta si tragicalstuphnesc in intregime subiectul tratat. Eroii, carisunt oameni, sunt dotati en multu voinfI i curaj a-ra'tand pe omul asa cum ar trebui sg. fie. Stilul intre-buintat este mai mull oratoric, decal poetic. Eroii ra-tioneaza.' i pledeazg. en elocintu.

Capo d'opera lui Corneille este Le Cid", o trage-die a ciirei subject e scos din istoria legendartt aSpaniei medievale. Caracteristica acestei lucra'ri oformeazii analiza sufleteasca' a sentimentelor ome-nesti. Eroii au caractere omenesti, ins'a eroismul lorr5.mane inteo aureola'. olimpicu, punand datoriainaintea pasiunii.

In alta tragedie, Horace", ia ca subiect lapta le-gendarg, dintre Horati i Curiati, si mai bine decalun Roman ne infiltiseaz`d sufletul vechilor Romani.Deaceea in literatura francezil el se ehiam. mareleCorneille. Ca om el nu se pricepea sui fie curtezana murit siirac i trist.

J. Racine este un all mare tragic al Frantei si al c'ji-rui talent pusese in umbra pe Corneille, spre sfarsi-tul viefii acestuia.

Fusese elevul Jansenistilor dela Port-Royal,

17

Nationala.

si-o

www.dacoromanica.ro

unde insusit o frumoasti cuhurti clasicci greco-ro_manii. In lucrayile sale se simte o puternicrt influentaa literaturii grec,esti, in primul rand a lui Euripi-de ca si a istoriei romane, din care si-a ales multesubiecte. Motive le actiunii i pasiunile sunt analizatecu parunderea psihicil a unui filosof. Gelozia este inteatrul lui Racine, ceeace la Corneille era vointacurajul. Stilul e mult mai variat: fiecare personaj

J. Racinefrancez inpoet tragic sec. 17

vorbeste limba caracterului situaliei sale. E supe-rior lui Corneille si sub acest punct de vedere. In lu-crarea sa Britannicus", Racine se inspirrt din istori-cul Tacit, oprindu-se la pasagiile privitoare laNeron. i Britannicus. Este o lucrare care s'a flicutplacutui spectatorilor prin marele ei interes, &cidprezenta pe Imparatul Neron, numai in faza mon-strului in formatie. Andromaque-, inspiratti de ve-chea literatura," greacil e considerata, ca fundamenta-la tragedie a lui Racine. Esther" si Atha lie" stinttragedii inspirate din Bib lie, era influenta Jame-nistilor dela Port-Royal.

18

5i-a

51

7i

www.dacoromanica.ro

Nu numai in tragedie constii marele interes al li-teraturii lui Ludovic XIV.

Franta a avut pe cel mai inure poet comic al Eu-ropei panil astazi, cu care poate fi comparat numaiAristofan al Grecilor : este Moliere.

Moliere s'a niiscut la Paris si era fiul unui tapiter.care s'a ingrijit de educatia fiului silo. In curandii face o trupil de teatru cut care a cutreerat toate

Molierecel mai mare poet comic al lumii.

orasele mad. ale Frantei, jucand comedii origi-nale : erau operele sale.

Comediile lui Moliere au o valoare isforic. In a-deViir el zugriiveste intreaga societate a secolului

Nobili. burghezi si Virani se inffilnesc iii. operelesale, fiecare cu apuatturile personale si ale claseidin care fiicea parte. Prin prezentarea viliilor gene-ral omenesti (gelozie, sgarcenie, egoism), comediilelui Moliere an o valoare universaht. Prezentareapersonagiilor este total reahi. Prin varietatea i na-turalelea operelor sale, Moliere a tiimas unul dintrecei mai mari autori dramatici ai lumii. L'Avare-are drept subject sgarcenia,.in ..l'cole des femmes-

1 9www.dacoromanica.ro

ii rade de femeile invatate, care in loc sa-si vadade casa i copii, pierd timpul admirand lucrari lite-rare fara valoare.

0 alta ramura a literaturii acestui secol este fa-bula.

La Fontaine este si el fiul unui burghez. A fost unmare fabulist al timpului san i pana astazi este con-siderat ca cel mai mare fabulist al lumii. Nici el n'astiut sa placa marelui rege si a trait departe ctecurie, ingrijit de nobili puternici i bogati, care, ta-ceau haz de neglijenta si de glumele lui. Anirnalelelui par'ca sunt oameni, i n adevar cI inchipuieseoanleni (astfel leul este Ludovic XIV), arborii si flo-rile au simtire, natura intreaga este insuflelita.

Subiectele si le-a scos din fabulele anticilor greci,mai ales Esop, ca si din fabulistii evului me-

din. Cu toate acestea, La Fontaine ramane unul dincei mai originali scriitori ai secolului si adept al 11-losofiei epicureice.

Mora la fabulelor sale este scoasa din experiente,adeseori e sceptica, intotdeauna insa practica, darbazata pe bunul simt. In majoritatea fabulelor salecere nu atat milli, cat solidaritate. Absolutismul butLudovic XIV cxplica in tonna parte originea mora-lei marelui fabulist.

Boileau fiul unui grefier a fost la inceput unavocat, apoi s'a dedicat poesiei. Este autorul unorsatire si epistole, care au facut mult sgomot. Atacacu vehementa deformatiunile naturii (emfaza, precio-zitatea) introdusa de poetii dela curie. ..L'Art po-etique" este un prelios manual de critica. Era prie-ten cu Moliere, Racine si La Fontaine. Superiorita-tea geniului asupra modei timpului a fost proclama-ta de Boileau si va ramane mereu baza criticei in.literatura i arte.

Tot in secolul XVII s'a aratat marele filosof Des-cartes, cu care incepe filosofia moderthi. A publicatun mic tratat, Discours de la mtbode", care a fa-cut o adevarata revolutie filosofica. Descartes, a fostsi mare invatat, unul din cei mai mart invatati aipopoarelor noi. Alt mare iinvaltat, si in acelas timpmare scriitor, a fost Blaise Pascal. A facut si multedescoperiri in fizic i matematici.

20 www.dacoromanica.ro

Elocinia care se putea desvolta in timpul unui_rege absolut este elocinla amvonului. Adev`aratulreformator al acestui gen literar a fost Bossuet, care-trg.ete in acest timp. El a pronuntat discursuriirnmormantare aa de frumoase, cum nu s'au maipronunlat nici inainte, nici dupg. el. Lectura de bazila lui Bossuet a fost Biblia, deaceea )in predicile salevedem o puternicil influe01 a profetilor. Este umprofund moralist, cu o puternici imaginatie, bazatitpe o credinlg sincerg, care au fgcut din marele preot

un poet liric religios. In acela fimp. dar ceva maitriiia Fnelon, alt episcop, care a scris intre

allele rgtgcirile liii T lemaque.$tiinta. Nu mimai literatura s'a desvoltat irk

timpul acesta, ci i tiin1a i mai ales artele: pictura,sculptura i arhitectura.

In domeniul stiintei merit sg. pomcnim numeleliii Papin, care a descoperit marea putere a vapori-lor. Bazat pe acest principiu a construit un vaporas...care a fgcut primul drum pe Rin, dar vsbaii de-pe Rin, care trgiau din transportul mgrfurilor pe-apg., crezlindu-se amenintali prin noua inveigle au_elistrus intio noapte corabia lui Papin.

Pictura. Pictura, care pe vremea lui Henric IV se.milrginea la simple copieri de pe lucrtirile pictorilor itadien Isi flamanzi, se elibereazit In acest timp. Tendintcle picturiifranceze din acest tinip sunt aceleasi gaisite si 4n literatura:clasicism greco-roman, caracter religios, caracter realist.

Poussin este celebru prin tablourile sale istoricemitologice i religioase. Este celebru tabloul ..pgsto-rii din Arcadia" ca i un altul inspirat de ATcchiutTestament judecata lui Solomon".

Lesueur este un ingenios si patios pictor, celebru prin deccratiuni cu caracter mitologic si un bun observator al naturii. Celebre sunt Predica Sf. Pavel la Efes" si Urania".

Fratii Lenain reptezintg scoala rea1istt. Tablourile lor ne-reprezintg viata camenilor de jos cu toate grijile lor, plinede pitoresc. Fierarul In fierilrie" e Inftitisat in mijlocul co_.piilor sii marunti i cu j rivirile spre nitovalti, singuralor avere.

21

de

ttuar,si

www.dacoromanica.ro

Lebrun este reprezentantul clasicismului in pie--tura, asemenea i Mignard. ,Indovic XIV in 0-Janda" este o apoteozare clasica a lui Lebrun; iar-Fecioara cu ciorchinele de strugure" a lui 'Mignardiie aminteste seria madonelor lui Rafael.

Lorrain (Claude Gel lee) e reprezentantul sobru alclasicismului in _limit antic" si un realist in -portalIa rasaritul soarelui-.

Sculptura. In sculptura, Franta reprezinta intiinpul acesta punctul calminant, in iimp ce Italiamergea spre declin.

Curtea regala dela Versailles ca i lucrarile aces:liii palat au ocupat pe multi din sculptorii timpu-lui. Aleele gradinilor an fost ornate cu capo-d'opereale marilor sculptori.

Puget influenfat de vigoarea fizica a lucrarilorlui Michel Angelo este celebru prin .,auto_portre-tul" sau, ca a prin reliefele in marmura repnezen-land pe Ludovic XIV" si un altul pe Alexandra siDiogene".

Girardon numit de La Fontaine, cu exageratiebine 'nfeles ,Fidias al Franlei" lucreaza pentru-aleele dela Versailles statui alegorice en caractermitologic. Este insemnata intre altele Tarim". repre-zentata in genul clasie grec printr'un batran vigaros

Jumatate nud, inciilzindu-se la un vas en foc.Arhitectura. Arhitectura este ramura artisticil

ee a lasat cele mai multe marturii pana astazi, inFranta. Cele mai multe lucrari au fost terminatesau In intregime literate in acest secol.

Arhitectura cn si celelalte ramuri ale culturiilost puternic influeniata de arhitectura greco-roma-na. Pretutindeni apar ordinele arhitecturilor grece

romane. Motivele ornamentale stint intotdeaunacoloane, pilastri sau frontoane, cari amintesc antice-k temple. Decoraliunea interioara e bogata i constaIn decoruri pictate 5i sculptate. Se ajunge in fellacesta la un stil (staid Ludovic XIV) maret si ma-jestos, urmAnd o logica arhitecturala insa cu sacrifi-earea practicului. Ruptura cu stunT gotic i renaste-rea se Meuse deci.

Mansart este in primal rand arhitectul regelui. Eleste arbitectul caruia i se datoreste impunatorul pa-

22

a

si

www.dacoromanica.ro

lat dela Versailles. ramas pimni astazi uim din celemai mari lucrari de arta ale Europei.

Domul (cupola) Bisericii Invalizilor din Paris estetot opera lui Mansart. Cupola este inspirata de cu-pola Bisericii Sf. Petru din Roma. iar frontonul sr_coloanele ne marturisesc influenta clasic greceascaexercitata asupra autorului.

Lemercier este arhitectul de acelas gen cu Mansart. Fataaacapelei Sorliona, opera lud Lemercicr, ne aminteste Do-mul Invalizilor Jui Mansart.

Dominatia cultarii franceze in Europa. Complexaculthra franceza, formata la curtea regelui soart-serveste ca exemplu si model de imitat pentru toafaEuropa.

Spania, desi servise in parte la formarea aceleicurti regale franceze,saracita si nenorocita in urmaunor domnii sterpe, care insemneaza agonia ultimi_lor Habsburgi, are pe un tragedian ca celebruiCalderon. Lucrarile sale. de o factura viguroasasunt un omagiu adus regelui.. Pictori, ca Velasquez,lucreaza pentru regalitate.

Italia cu familiile ei de mecenali din timpul re-nasterii cauta i acum, dupa modelul Frantei,protejarea artistilor. La Turin, uncle stapania cli-nastia din Savoia, Statul este dinastia, care e striu-sti in curtea alcatuita dupa modelul lui Ludovic XIV..

Regii Angliei sunt irnitatori ai regelui Franteivor caclea victima acestei prea man Incliiiini catretot ceeace era francez..!3i mai departe insa, sub con-ducerea dinastiei constitutionale, Anglia va r5rnanesub influenta Fran(ei.

In Germania, iniaurirea modei dela curtea Fran-tei, este atotputernica. La Rin, principiipalate ca la Versailles, unde se strange nobilimea,literalii i ariitii, pensionarii i devotatii prin-tilor.

In Prusia, electorul Frederic III face marl sacrifi-cii pana ce isi junge visul indeplinit. Este incoro-nat rege cu fastul care rnimai la Versailles se puteaintalni. $i la Koenigsberg cauta sa-si faca o curiedupa acelas model. Creiaza si el ordinul Vulturut

23

isi ridica

www.dacoromanica.ro

Negru", dupd exemplul ordinelor franceze. Si ciacdFranta are o academie si filosofii ei, Frideric (ea re-ge este Frideric I) face Academia din Berlin, unclenumai iimprejurdrile aduc pe un filosof german, Lei-bnitz.

Dacd imitatorii se opresc h Viena i PetrogradulTefractar, un imitator al fastului, al culturii 5iarhitecturii se intalneste in Muntenia, in persoa-na Domnitorului C. Brancoveanu. Acesta ii ridicdpalate in tot cuprinsul frii. Mndstirile lui suntcapo-cropere ale picturii i sculpturii romanesti. in-vfa1j din fard. ca i strdini stau in jurul Domnito-Tului. Se tipdresc cdrfi necesare bisericilor din lard-si din tot cuprinsul oriental cresiin.

Gustav Adolf al Suediei Isi avea si el curtea lui,lEs d. in genul vechilor curfi ale evului mediu.

Maria Cristina, fiica lui Gustav Adolf si succesoa:Tea lui, are o curte, unde se intillnesc literatifilosofi francezi chiar. Descartes este until din invi-tafii acestei curii regale. 0 Academie, din carefac Parte mai multi strdini. deck Suedezi, gasim-s; aici.

Totul insd degenereazd la aceast d. curie in clistrac-lii, cari in parte amintesc tot curtea dela Versailles.

Limba saloanelor, literatura care pdtrunde in toa-id Europa este cea francezd. Asemenea tin diploma-tie, adicd in afaccrile dintre state, limba iialiand esteinlocuitd cu lirnbairancezd. Chiar la Constantinopo-le, marii dragomani sunt cunoseatori ai acestei

Profesori i pedagogi francezi se gdsesc in toatdEuropa si literatura francezd e eitit d. in traducerisau original dela nu cap la celdlalt al coniinentu-lui.

Un adevdrat i complect secol al lui Luclovic XIV !

4. ANGLIA IN SEC. XVII

Desvoltarea politicil internil a Angliei in sec. 17.Anglia trece prin mari transformdri interne tin acestsecol. Dinastia englezd a Stuarfilor, este inch--natd cdtre absolutismul de invidiat al Frantei lui

24

0

limbi.

www.dacoromanica.ro

Henric IV sau Ludovic XIV. Stuarfii sunt credinciosicatolici. Atilt absolutisrnul, cat si catolicismul suntlucruri cari nu convin poporului englez. In. felul ace-sia a isbucnit conflictul dintre rege care voiasa guverneze absolut si popor. care dorea cash-garea libertafilor Ill dauna puterii regale. Si conflic...tul se termina prin infrangerea regalitafii, deci a ab-solutismului.

Carol I fiul i mostenitorului lui Iacobera casatorit cu Henrieta, fiica regelui absolut at

Franfei, Henric IV. Sub influenfa sofiei sale ca i aministrului sau Strafford, regele devine un ocroti-tor al catolicilor in paguba protestanfilor. Incepe a-poi o domnie absoluta ca in Franfa. Fara consulta-rea parlamentului si deci impotriva obiceiurilor en-gleze, regele impune poporului plata unui impozitpentru corabii, numit ship money". In acela timpnumete ca sef al Bisericii engleze pe Laud, arhie-piscop de Canterbury, si care era un cunoscut adeptal catolicismului.

Carol I reusise sa se transforme intr'un completrege absolutist, care nu se deosebea intru nirnic deregele Franfei. .

lmpunerea unui arhiepiscop pentru Scotia, careechivala cu o calcare a libertafilor sale religioase,produce o revolta a acesteia impotriva regelui.altti nernulfumire se iveste In Irlanda. Regele esteameninfat i, in pericolul care-1 ameninfa din toateparfile, convoaca parlamentul. Parlamentul convo-cat refuza banii cerufi de rege pentru continuarearasboiului cu Scolia. Slabiciunea regelui este explo-atata si parlamentul face o continua si raj* opozi-fie regelui. Timpul acestei opozifii parlarnentare s'anumit Parlamentul cel lung .

Rasboiul civil isbucneste in 1642, in urma cioc-nirii regelui cu parlamenful. Dupii mai multe lupte,regele este linvins si incMs. Prietenii regelui suntalungafi din parlament si o comisie de judecata con-damna pe regele Carol I, care a fost considerat cainamic al farii sale".

Inteo dimineara de Ianuarie (1649) regele a lostexecutat pe esafodul ridicat chiar sub ferestrele siliiregale, unde aveau loc banchetele. Carol I a murit

I

0

25www.dacoromanica.ro

pastrand nobleia linutei sale, dar victima a uneipolitici ilegale.

Cromwell. In lupta cea mare dintre regele Ca-rol I .5,d parlament, regele fusese invins, mai ales printalentele exceplionale ale unui general numit Crom-w ell. Oliver Cromwell merita sa stea alaturi de ceimai mari oameni ai istoriei. In primul rand a fost unbun organizator. Si-a dat seama ca impotriva cavale-rilor ce formau armata regalti nu va putea line piept,opunand acesteia armata parlamentului formata dinoameni de rand si fara un ideal cleterminat. Si a--fund. Cromwell a cautat sa-si faca o armata de oa-meni hotarifi. credinciosi si convinsi ct lupta in nu-mele lui Dumnezeu si sub conducerea unui profet,Oliver Cromwell. S'a format astf:-.l puternica ar-math' a ,.coastelor de fer", care au infrant armata ca-valerilor regali. Explicalia succeselor lui Cromwellse gaseste in chiar cuvintele lui : prefer un oilierimbracat in haine de dimie care ;,tie i iubeste cauzapentru care lupia, decat un nobil care nu are altcevadeck fitful".

In urma incepe guvernarea stransa i severa, ca aprofefilor Bibliei, exercitata de generalul ,.coastelorde fer". Dizolva parlamentul, punand un bilet deinchiriat", pe zidurile palatului, in care funcfionaseparlamentul Refuza titlul de rege i Ii zice lordprotector", avand, pe viaf, puteri dictatoriale. In a-cest timp orice libertate a fost suprimata.

Armatele regale, cari incercau sa aduca pe tron pefiul regelui Carol I. au fost batute i imprastiate deCromwell. A batut grozav i pe Scofieni si apoi peIrlandezii revoltali. Dela Cronwell incep nenoroci-rile fara nurne ale nenorocitei Mande : plimantul Ir-landezilor a fost luat dat Englezilor. Alianfa luiera cantata de larile catolice, desi ucisese un rege.

Actul de navigatie. El a dat un act vestit, actulde navigalie, prin care a contribuit la marirea An-glrei pe mare. In acest act se zicea, c navigafia delatin port la altul al Angliei sa se faca numai de cord-bu Se mai zicea, c producfiunile unei larisa nu mitre in Anglia, decat cu corabiile aceleiPrim acest act voia sa loveasca in Olanda care duceain Anglia productiunile tuturor statelor. Acest act a26

si

engleze.tari.

www.dacoromanica.ro

provocat un rasboiu intre Anglia si Olanda, din ca-re Olandezii au iesit invinsi s,i au trebuit sd respectsactul de navigafie.

Revolutia din 1688. Urmasul lui Cromwell sim-tindu-se slab se retrase si Englezii chemara iar peStuarli sr anume pe Carol II, fiul regelui ucis CarolI. Carol II incercase in timpul lui Cromwell sa cas-tige tronul, fara sa isbuteasca. Chemat de insusi po-porul englez, el se arata ca rege fard demnitate i ne-glijent. Vandu lui Ludovic XIV un port din nordulFrantei, Dunkerque, pe care il cucelise Cromwell.Puna un rdsboiu cu Olandezii, cari pgtrunsera peestuarul Tarnizei i erau sa cucereascd Londra. In a-eel timp de grea incercare, regele se distra prinzAndfluturi in sala de mancare. Era vandut lui LudovicXIV, care-i platea o mare suma de bani si care phi-tea i pe minitrii Angliei. Carol II avea nevoebani, pentru a putea pldti luxul de care avea nevoe.

Asa se explica, de ce in prima parte a domniei luiLudovic XIV, Anglia a fost aliata. cu Franfa si anluptat impreuna contra Olandei. Tot asa se explica

atotputernicia lui Ludovic XIV in acel timp. Insasi mai mull decal toate supdrd pe Englezi faptul, cdregele inclina spre catolicism. Englezii urau pe cato-lici, pe can ii numian papistasi, rill numai ca pe oa-meni cu alte credinfe, ci ca pe ni.te fiinte spurcaterau-facatoare. Precurn Romanii cei v.echi credeau. cinenorocirea Imperiului este pricinuita de crestini,astfel poporul englez invinuia pe papistasi de oncenenorocire. Regele n'avea copil legitim i mostenitoral coroanei era fratele saw Acesta trecu insd pe fafg_la eatolicism. 0 mare friar cuprinse atunci intregporta. Toti credeau ci s'a urzit un complot mare allumii catolice, ca s desfiinfeze religiumle refor-mate si ca. deaceea Olanda este atacata de Franf a,deaceea Stuarfii susfin catolicismul.

Opozifiunea poporului se aratilh in toat g. puterea,cand parlamentul aduse o lege noug, numita Test-Act(legea incercarii). Dupa aceasta lege, orice functio-nar al Statului trebuia sa jure supunere bisericii an-glicane. Regele incerca sa se opuna, dar mai pe urmd.primi actul. 0 mulfime de catolici nu voira s.jure si demisionara din serviciul statului. Insusi

2T

po-

do

si

ii

www.dacoromanica.ro

fratele regelui, Jacob. demisiona din demnitateade arniral.

0 alta lege insemna,a, prin care s'a mick3orat multputerea regelui a fost numita Habeas Corpus. In ease spunea ca nici un acuzat sa nu fie trirnis intr'o in_chisoare peste mare. Se mai spunea ca temniceruleste dafor, ca indata ce i se aduce un arestat sa-1 du-

inaintea judecatorului, cu actul de arestare. Jude-catorul cerceta actul i daca nu-1 gasea drept, liberape acuzat.

Parlamentul mai votase o lege, prin care departadela tron pe Iacob, ca unul ce se declarase catolic.Regele disolva mai multe parlarnente, sperand sa-iformeze unul care sa respinga legea. Insa parlamen-tele erau contra lui Jacob si fierbereti. In iara creteamereu. Unii lineau cu regele i cu fratele sau, altiierau contra lor i luptau pentru creterea libertatnpoporului. Partizanii regelui se numiau Tories (toris,klupa numele catolicilor irlandezi, fugari prin insule

balti); iar adversarii regelui se chemau Whigs(huigs, dupa numele Scolienilor rasculati contra epi-scopilor). Aoeste doua nume au ramas celor donapartide politice ale Angliei i anume, tories mint con-servatori, iar whigs sunt liberali.

Carol dizolva in sfarit iara parlamentul, pastradreptul de succesiune al fratelui sau i ucise cu emu-ime pe cei can i Se opuneau.Iacob II e rege in locul fratelui sau Carol II in aiu-

nul incheerii ligii dela Augsburg (1685). Primul lucrufu ca sa se alieze cu Ludovic XIV, apoi se gilndi laconvertirea poporului englez la catolicism. lncepu inScotia, mai intai, o serie de persecutiuni religioase.Se facura mici revolte, regele le inabui i pe-depsi pe vinovati cu cruzime. Sfortarile de eatoli_cizare ale regelui desperau pe Englezi.

Iacob II, care era mai pulin inteligent decal irate-le sail Carol Il, credea ci poate face prin catolicismo monarhie absoluta ca a vecinului sau, Ludovic XTV.

Revolta nu isbucni insa, caci Iacob II era Mirann'avea nici un fiu, iar fata cea mai mare (Maria) eracasatorita en un print olandez protestant, Wilhelmde Orania, care trebuia sa fie succesorul lui IacobIl. Regina (a doua sofie a lui Iacob II) insa nascu28

c

si

Omit

si

www.dacoromanica.ro

un fiu si in mirarea tuturor, noul nascut fu botezatin credinta catolica. Are loc o mare miscare in Lon-dra si imprejurimi in favoarea venirii lui Wilhelmde 0.ranin in tronul Angliei. Poporul striga Jos cato-licismul!" i agita bastoane in. varful carora sunt in-fipte portocale blazonul Casei de Orania. Si inlimp ce se face primirea Mariei si a lui Wilhelm deOrania, aclamafi ca regi ai Angliei, se permitefuga lui Iacob II adre Franfa prietenoasa.

Este marea revolutie, revolafia farli sange, cuexcepfia Irlandei, dela 1688. Regalitatea ceanoua nu inseamna insi altceva, deck o regalitate dealba origine. Vechea regalitate fusese c.ea de cucerite

lui Wilhelm (Gulielm) dela 1066 asupra unui po-por, invins; regalitatea dela 1688 este aceia pe careun popor a ajuns s o impuna, potrivit Biblieidrepturilor sale, unui Suveran, care de acum inainteMarna intru toate de voinf a supusilor (N.Iorga).

Constitufia engleza. Primit cu entuziasm,de Orania aduna parlamentul englez, care de-

clara cazut dela tron pe Iacob si pe urmasii lui. Par-lamentul dete o declarafiune a drepturilor (1689), pecare o recunoscu noul rege. Declarafiumea drep-turilor" constituia recunoasterea de &are noul Su-veran a vechilor libertafi menfionate In vecIdlelegi engleze si castigate in decursul vremurilor pecale evolutiva.

Aceasta noua constitufie (declarafiunea drepturi-lor") cuprindea, prin urmare, vechi norme de gu-vernare. Asa, se spunea ci regele nu poate pune nicio dare asupra poporului. Darile mai intaiu sa fie vo-tate de parlament. Oricime poate adresa plangeri re-gelui, fara ca sa fie pedepsit pentru aceasta. Alege-rile de deputafi trebue sa se Lea fara amestecul au-loritafilor; regele sa nu stranga armata fara invoi-rea prealabila a parlamantului. Aceasta constitufie,simpla repetare a legilor mai vechi, insemna un pasnou in desvoltarea ornenirii. Regele nu mai era con-siderat ca un zeu, ci ca un simplu servitor al Sta--tului.

Parlamenti-El, care reprezinta voinf a poporului.controla de aproape actele regelui, cerceta daca

29

i

sai".

Wil-helm

www.dacoromanica.ro

banii votali pentru armatti an fost intrebuinfafi inadevilr pentru armata, etc.

Cand parlamentul este apoi ales numai pe trei ant,puterea regelui descrete i mai mull. Avem aceea cese numete regim parlamentar". Acest nou prin-cipiu, ieit din mijlocul framiintrilor interne aleAngliei, va revoluliona in curand toate statele Eu-ropei.

Wilhelm de Orania. Este ginerele lui Jacob II,.Mud ciiskorit cu fiica acestuia, Maria. Era dinvechea familie olandeza Orania (Orange)

Wilhelm de Oraniaregele regimului parlamentar din Anglia secolului al 17-lea

fost numit guvernator (stathouder) al Olandei, inmomentul cilnd frafii Witt fusesera asasinafi pentruinvinuirea nedreapta de a nu fi pregatit Olanda pen-tru riisboi. Nu avea atunci deck 21 de ani, dar princuragiul i puterea sa de voinfil, a limit piept valu-tilor nilvillitoare ale regelui Ludovic XIV; i candn'a mai avut trupe, a dat drumul apei oceanulai, fi-nutil de zigazuri. Si Olanda a fost

Aci st, explicarea neimprtcatei uri alirnentat6 petoate ci1e de Wilhelm impotriva Franfei.

Reounoa.5te la 1689 declarafunea drepturilor", vo-bath. de parlamentul englez i impreunti cu sofia saMaria este recunoscut ea rege sub numele de Wil-helm III, iar sofia sa este regina Maria II. Scotia

30

si

mfintuith.

www.dacoromanica.ro

convoaca o adunare care declara detronat pe IacobII, alegand in locul hii pe regele Wilhelm sr reginaMaria. Scotia dupa mici tulburari a fost pacificata.

Irlanda sprijinea puternic pe Iacob II, care eraajutat si de regele Frantei. A reusit iintr'un rand sise instaleze si sa convoace un parlament la Dublin.Wilhelm III 11 goneste insa in curand in Franta, undesi-au gasit azil multi Irlandezi partizani ai fostuluirege Jacob H.

In Anglia au fost la inceput mari nemultumiri irn-potriva noului lege Wilhelm, provocate de faptuldi favoritul regelui era un Olandez (contele de Port-land), precum i de faptul cg. avea regimente olande-ze. In asemenea imprejurari, Iacob II, care trimisesein Anglia proclamatiuni amenintatoare en numeleproscrisilor, inhitura orice nemultumire fata de Wil-helm. fronul acestuia este definitiv consolidat.

Sufletul ligii dela Augsburg-, care era inclrepia-ca impotriva Frantei lui Ludovic XIV, este Willie lm

rege al Angliei i guvernator al Olandei.La pacea dela Ryswick (1697), Franta este nevoitarenunfe la sprijinirea Stuartilor, recunoscand ca

rege al Angliei pe Wilhelm III de Orania.Anglia prin Wilhelm III se pregateste apoi

pentru un non rasboiu impotriva Frantei: rasborulprovocat pe'ntru succesiunea tronului Spaniei.

Dar Wilhelm III moare fart]." mostonitori la 1702, inurma unui accident de calarie. Inaintea lui, murise

regina Maria si tronul se cuvenea acum Anei, oalta fata a regelui Iacob II si care fusese cgsatorit a. cuun print danez.

Domnia reginei Ana nu schimba nimic din refor_niele introduse de cumnatul sau. In materie de po-litica externa este o credincioasa mostenitoare a pla-nurilor lui Wilhelm III.

Intretine cu asiduitate i entuziasm lupta timpotri-va Frantei, pe vremea rgsboiului pentru succesiu-nea tronului Spaniei. Prin generalul ei, Marlborough

eroul acestui rgsboi, Anglia obtine cele maiman l. succese impotriva Frantei.

Marlborough fusese ridicat din patura de jos a po-

3 1

sit

.

IJL

Si

www.dacoromanica.ro

porului i proteiat de Jacob II. A servit catava vre-me in armata franceza, sub conducerea vestitului general Turenue.

Cu tot eroismul lui, generalul Marlborough avea.un pacat : era avar. Si in lacomia lui de a strangecati mai multi bani, ii insusise din banii cuvenitihranei soldatilor, agonisind marl averi. Din aceasthcauza au fost multe reclarnatii indreptate impotrivageneralului care, in cele din urma, pentrucaAnglia dorea cu orice pret pace, si-a dat demisia dinarmata. Oricurn a fost Marlborough, dar lui dato-reste Anglia avantajoasele conditii dela Utrecht 5iEastadt.

Regina Ana a murit la 1714, Lira mostenitori di-recti, si in momentul cand seria marelor rasboaiefranceze se incheie.

5. RASBOAELE AUSTRIEI CU TURCII

Rasboaele Austriei cu Turcii. In timpul cand sedadeau marile lupte din Apus, un rasboi greu si demare importanta pentru intreaga Europa se desfa-sura in Rasarit. Acest rasboi dintre Imperial' (Aus-trieci) i Turci nu este altceva, deck o confinuare avechilor rasboae-cruciate indreptate impotrivaTurcilor si in earl de multe ori luau parte s" Roma-nii (Mircea, Mihai-Viteami .etc.).

Starea Imperiului, in acest limp era ingrijora-toare, datorita loviturii primite prin reforma lurLuther si apoi prin conditiile ce i s'au impus la pa-cea vestfalica. lntreaga Germania era despartita princredinta, chci Germania de nord era protestant& iarpartea de sud era catolica. Pe de alta parte, printiielectori, cum era margraful de Brandenburg si du-cele Bavariei, autau marirea cassei lor, alti print;facusera o confederatie sub protectia Frantei. Cutoate acestea, dupa cum vom veclea mai jos, Impira-lii au dat lovituri de moarte Turcilor, dela cari au luat rcgatul Ungariei i 1-au alipit impi.-riului. Dela Spania s'a vazut au luat Tarile-de--

32

habsburgi

www.dacoromanica.ro

Jos spaniole (Belgia de astiizi) i frumoase tinuturiin Italia.

Un Impg.rat insemnat, nu atat prin talente excep-tionale, cat printr'o lunga domnie de aproape 50 deani, a fost Leopold. El a fost contimporan cu Ludo-vic XIV, cu care a stat in lupte neincetate, cele maimulte nenorocoase.

In luptele cu. Turcii a L4tigat Insa intreaga Unga-rie, mai ales prin vitejia generalului Eugeniu de Sa-voia, care dupa tea' se tragea din familia de Sa-

Teatrul luptelor turco-imperialein sec. 17 i inceputul sec. 18

voia, iar dupa' mams6 era fiul unei nepoate a lui Ma-zarin. Crescuse in Franta i, fiindea, era destinatpentru cnuearie, purta haine de staret, (cand eracopil); de aceea ii numiau le petit abbe. In varstade 20 de ani, ceru regelui un grad de ofiter (gradelese cumpa'rau sau se daruiau), fu ins 5. respins, c5.ci eras'arac i debil. Pe ascuns prsi Franta si se inro1i inarmata lui Leopold, care era in ra'sboiu cu Turciiin cativa ani ajunse general-sef. El este cel mai ma-re general din Cali a avut Austria si unul din cei maimari generali din cafi s'au luptat cu Turcii.

Turcia de alfal parte, condus6 de sultaniclan de viziri capabili, Ii aminteste de fimpurile

Istoria Contemporani cl. VI-a 33

pt

www.dacoromanica.ro

de glorie ale Sultanului Baiazid-Ilderim i SolimanMagnificul, i pornesc vijelioase lupte contra Im-periului. Cu toata vitejia Turcilor, aceasta incercarede intindere a stapanirii lor teritoriale va aduce in-ceputul declinului Imparafii otomane.

Liga erestina. Frica de Turci facu pe tofi cres-tinii sa dea ajutor Imparatului. 0 mare armata, (incare se aflau Francezi, Suedezi si G.ermani, castigamarea victorie impotriva Turcilor, la St. Gothard.Dela aceasta victorie incepe lanful nenorocirilorturcesti. Dar frica de Turci era asa de mare, incatImparatul se grabi sa Incheie pace, dandu-le marisume de bani i mai multe cetafi. reste pufin, unrasboiu mai mare se incepu intre Imperiali (Au-striaci) i Turci, din pricina Ungariei. Aceasta farase imparfise In timpul lui Soliman Magnificul in treiparti : partea apuseana cu tiflu de regat era posesi-une a casei de Habsburg prin mostenire; partea demijloc formase pasalacul Budei; Transilvania eraprincipat vasal Turcilor. Ungurii nu erau supusi cre-dinciosi ai casei Habsburg (casa imperiala.), pen-truca erau reformafi calvini (Imperialii erau cato-lici) i mereu cereau noi privilegii. De aceea Impa-ratul Leopold i-a persecutat cu asprime, iar ei s'aurasculat si au chemat in ajutor pe Turci.

Turcii can asteptau. numai un prilej de a incepeun rasboiu cu Imperiul, yin in numar mare (200.000soldafi) asupra Vienei, pe care au inconjurat-o, subcomanda directa a vizirului Kara-Mustafa. Leopoldparasi Viena. Armata ramasa in Viena era mica, darcurajul locuitorilor era mare. Turcii au dat multe a-salturi, foametea bantuia in cetate, curajul aparatori-lor incepu sa scada. In acele grele imprejurari, Dom-nul Munteniei, Serban Cantacuzino, care mersese enTurcii, ajuta pe locuitori cu hrana si in loc de ghiu-lele arunea prin gura tunurilor somo-ioage de paie unse cu pacura, incurajandu-i s sta-ruiasca in rezistenfa, caci i Turcii slabesc i ajutorcrestin are sa Le soseasca in curand.

Aiutorul sosi In adevar cu regele Poloniei, Ion So-bieski. Lupta a fost crancena, Turcii au lasat mii demorfi; in biserici s'a cantat fost-a om trimis deDumnezeu, cu numele de Joan".

34

nimicitoare

www.dacoromanica.ro

Leopold insa, care era un om posomorit is'a aratat foarte putin recunoscator viteazului regepolonez. In loc sa-i multumeasca din suflet i s. searate indatorat, el ii vorbia masurat i ceremonios,ceeace a facut pe Sobieski sa-i raspunda cu ironie:,,Sunt incantat ca am putut face acest mic serviciuMajestatii Voastre".

Indata se forma o noua HO contra Turcilor, incare infra i Venetia, al carei general Morosim selupta in Peloponez i in curand intra i Rusia sub Pe-tru-cel-Mare, care se lupta cu Turcli pentru cetateaA zov.

Dupa despresurarea Vienei (1683) de catre Poloni,succesele cretinilor urmara unul dupa altul. Armatagermana urmarea pe Turci i le smulgea cetatile unadupa alta. Buda, vechea capitala a Ungariei tran-sformata de Soliman in capitala de paalac, fu luatacu asalt (1686); redevenindl cretina dupa 150 die amde stapanire turceasca. In timpul acestor lupte sedistinge generalul Eugeniu de Savoia.

Imperialii cari, in ce privete Ungaria, se con-siderau urmaii regilor unguri razbuna infrange-rea ruinoasa a Ungurilor din vremea Sultanului So-liman, batand pe Turci in aceiai localitate, Mo-haci (1686). Nu mai putin linsemnata a fost i infran-gerea Turcilor dela Salankenen (1691). Lovitura ceadin urma in acest rasboiu, s'a dat Turcilor de Euge-niu de Savoia la Zenta, langa raid Tisa (1697). Inaintede lupta, el primise ordin imperial de a nu incepe a-tacul. Generalul de obarie franceza, priMul Eugeniu

vazand ca situatia di este favorabila i ca nu tre-bue perduta, ataca. Vizirul i multime de mari dem-nitari turci ii gasira moartea in lupta sau in apeleTisei.

Paralele cu succesele imperiale urmar i succe-sele Venetienilor in Peloponez, Grecia centrala (inaceste imprejurari a fog stricat in mare 13arte Par-tenonul din Atena, uncle Turcii ay-eau pulberaria ne-cesara luptelor) i Dalmatia. Succesele RuilorPolonilor sunt mai neinsemnate.

Pacea dela Carlovif (1699). Pacea s'a incheiat hiCarlovit si a fost cea mai dezastruoasa pace pentru

35

invidios,

www.dacoromanica.ro

Turci panii in secolul XIX. Turcia lgsa Imperiului(Austriei) Ungaria i Transilvania pangi in Dungre,cu exceptia Banatului Temisanei. Venetia anexea-

zg Moreia, pgrli. din Dalmatia si mai multe insule cuinsemnatate comerciala.

Poloniei i se recunoaste stgpanirea cetatii Came-nita, iar Rusiei anexarea cetatii Azovului.

Un non r`iisboiu tureo-imperial. In curand, Tureiise pregatesc de un nou rgsboiu, pentru rgsturnareacondiliilor grele ce li se impusese la Carlovit.

Sangerosul vizir, Gin-Ali-Pasa, care preeateanoul rgsboiu, deschise lupta in Peloponez impo-triva Venetienilor.

Venetienii fiind linvinsi de Turci, cerurg. ajutorulImpsaratului Carol VI, care declara rgsboiu Turcilor.

Eugeniu de Savoia bath .pe Turci la TimisoaraBelgrad. In acelas limp Imperialii ocupg Tara-Ro-manensca (Muntenia) si in Oltenia numesc Ban alCraiovei pe Gheorghe Cantacuzino.

Pacea dela Passarovit (1718). La incheierea pg-cii dela Passarovit, Turcia lgsa Austriei Temisana,o parte din Serbia cu Belgradul si Oltenia. In schimbVenetia, tradata de Austria, pierdea Peloponezul.

Cliderea Ungariei i Transilvaniei sub Austriaci.In urma pacii dela Carlovit, Austria rgmanea indrepturile vechilor regi unguri, slapanind Ungaria

Transilvania.Ungaria Ins nu-si recapgta vechile libel-Cali pier-

dute in secolul XVI sub ultimul lor rege, Ludovic 11,mort in mlastinele dela Mohaci. Ea este tratafa deimpg.ratul Leopold si de urmasii lui ca niste locuitoria nexati prin teritorii castigate, prin lupte, delaTurci.

In Transilvania, dupg. ultimul voevod Mihail Ap-paffy II, odata cu stgpanirea imperial:a incepe o ac-tivg propaganda catolica in scopul catolicizgrii Ro-mamlor si care ar aduce apoi desnationalizarea lor.In adevar s'a ajuns ca in 1701, o parte din RomaniiA rdealului sa recunoasc g. patru puncte doctrinarepuse de catolici i prin primirea earora au fost con-siderati ca despartiti de Biserica ortodoxa. De a-tunci Romanii din Ardeal sunt impg.rtiti in doug.parti din punctul de vedere religios. Unii, cet

36

ii

www.dacoromanica.ro

ce au primit unirea cu Romano_catolicii se nu-mese Uniti sau Greco-catolicii, iar altii au ramasOrtodoxi sau Greco-Orientali.

Unirea cu Roma s'a facut, relativ in scurt timp,dar se explica prin marile promisiuni pe cari le fa-ceau propagatorii iezuifi ai credintei catolice. Pro-misiunile insa flu s'au indeplinit, deck in micaparte.

Episcopul unit Petru-Pavel Aron a reusit sa infiin--teze la Blaj un gimnaziu i un seminar teologic,mule fiii de iobagi romani puteau sa se adape la cul-tura ce pana acum le fusese interzisa. Cei ce se dis-tingeau la studii in aceste scoli erau mai departe tri-mii la Viena si Roma. unde trebuiau sa se de-savarseasca in cunoasterea adanca a credintei im-bratisate. Intorsi in Ardeal dupa socoteala Impe_rialilor trebuiau sa. imprastie credinfa catolicamai adanc in masa romaneasca.

Dar la Viena si mai ales la Roma, fiii iobagilorpe langa teologie au aflat din infelepciunea car-tilor din bibiloteci ce le stateau la indemana lu-cruri mari. Au aflat in chipul aratat c. Romaniidin toate tarile sunt frafi buni i sunt coboritori dinmarele neam al Latinilor.

$i_au dat seama Ca limba noastra este cea maibuna marturie a originii neamului nostru. Aseme-ilea au dovedit c. insasi religiunea noastra este ve-che si adusa de colonistii romani ai Imparatului cu-ceritor, Traian.

Principatele Romfine in acest timp : Gr. GhicaCantacuzino. In luptele acestea dintre Austri-

eci i Turci an fost de multe ori amestecate i tarilenoastre.

In prima sa domnie, Grigore Ghica merge timpre-una cu Dabija-Voda (Voevodul din Moldova) im-potriva Imperialilor prin partile unguresti, ca ar-mate auxiliare ale Turcilor. Grigore Ghica (Voevo-dul Munteniei), care facea politica imperiala, fugedin fata armatelor imperiale, usurand acestora-victoria impotriva Turcilor. Dar Turcii si-au datseama ca la mijloc exista o intelegere intre GrigoreChica i Imperiali. De aceea ambii domnitori ro-mani sunt chemati la Constantinopole. Dabija merge

37

ii

www.dacoromanica.ro

si este ertat. Grigore Ghica insh, stiindu-se vinovat,apuch drumul Poloniei si de aici la Viena. Cu marlcheltueli i cu multe greuati reusi sh-si recapetepeste cativa ani tronul pierdut. In a doua a sa dom-nie, cu toate ch familia era in Constantinopole, Gri-gore Ghica ramane credincios crestinilor. In adevhr,intr'o lupth a Turcilor cu Polonii, la Hotin, se lashsh fie prins de acestia din urmh cu toath armata ro-maneasch, prilejuind astfel infrangerea Turcilor.La Poloni a fost tratat ca un prieten.

Duph lupth i incheierea rasboiului, GrigoreGhica care cunostea starea de tichlosire a Tur-cilor vine la Constantinopole, reusind a convmgepe Sultan ch lupta dela Hotin a fost pierduth dineauzh c Huseim-Pasa, comandantul Turcilor, nu-iascultase sfaturile. Si Huseim-Pasa a fost ucis.

In urmh adevhrul a esit deasupra i Grigore Ghicaa schpat cu via datorith marilor sume de bani, im-manate Vizirului.

Serban Cantacuzino, Domnitor al Thrii Roma-nesti, desi era un mare (Inman personal al inain-tasului sal]. Grigore Ghica, duce mai departe re-laiile sale politice cu Imperialii. A mers la asediulVienei (1683) impreunh cu Gh. Duca (Vo,evodul Mol-dovei), in armata turceasch a cruntului Kara-Mus-tafa. Dar in aceasth ocaziune, S. Cantacuzino a mai-avut un prilej de a-si arata bunele sentimente ce-Ilegau de Imperiali. Duph infrangerea Turcilor se.retrage in Tara Romaneasch, de unde poarth cores-pondenth amicalh cu Imperialii si Principe le Tran-silvaniei, Mihail Appaffy II. In curand Imperialii iivor da gradul de general in armata austriach.

Domnia lui Serban Cantacuzino are insh i o in-semnhiate culturalh. In timpul sau, mai multi chi.-turari au lucrat sub indemnul Domnitorului la tra-ducerea in limba romaneasch a Bibliei, care s'a ti-phrit in intregime pentru prima card' la noi in anut1688, adich in timpul domniei lui ConstantinBrancoveanu. Totusi aceasth Bib lie e cunoscuta sub.numele de Bib lia lui Serban", duph numele celm.ce a avut iniiativa, Serban Cantacuzino.

38 www.dacoromanica.ro

6. SUEDIA SUB CAROL XIISuedia dupd pacea Westfaliei. Eroul rege Gustav Adolf

al Suediei, supranumit si marele Gustav" murise n timpulrsboiul de 30 de ani la Ltitzen.

Succesorul tronului este o fiicA, a marelui Gustav", MariaCristina, o imitatoare a curtii lui Luclovic XIV si care, dedragul artei i filosofiei, renunt& la tronul Suediei in favoarea-vrului sgu, Carol Gustay. Maria-Cristina apoi ii petrecerestud viotii In Roma, In centrul artelor pe care le iubea',(Voltaire) i filosofnd sub splendiclul cerului senin al eternalItalii. Trecuse dela credinta reformei lui Luther, la catoli-cism.

Noul rege, Carol X Gustav, cauth, s reinvie timpurile deglorie ale lui Gustav Adolf. Poara lupte cu Po Ionia si Da-nemarca, anexand unele tinuturi. Apoi, sub influenta lucru.rilor ce aveab. boo In Franta, cautg s. introducl absolu-tismul In regatul Suediei. Nloare Ins6 tilnar, la 37 de ani,1511i fi terminat planurile politicei interne.

In schimb, uranasul sAu Carol XI se poairt.1, chiar dola Inceiputul domniei ca un rage absolut. A afacat, uzurpAnd,clrepturile Senatului carii, care acum a devenit Senatul re-gelui.

Carol XII este fiul lui Carol XI. Si dupa caracte-rizarea biografului sau, Voltaire, acest rege Ca-rol XII a fost omul cel mai extrardinar poate,care a existat vreodata pe pamatit -i care a reunitin e1 toate calitaige-stramosilor sai".

La moartea sau (1697), Carol XII nu aveadeck 15 ani. Vecinii si Danezii, Polonii si Rusii

se unira in contra Suediei, spre a-i rapi posesiu-nile. Copilul-rege insa fusese crescut in vechea tra-&tie a gloriosilor sai antecesori. Invafase a-si cu-noaste bine statul i vecinii. Vorbia cu mandrie nu-mai limba Orli sale, desi cunotea foarte bine lim-ha si limba latin limba germana insao vorbia mai des. Dintre autorii latini admira multpe Q. Curtius, de unde personalitatea lui Alexan-dru-cel-Mare 11 urmaria continuu.

A vrea seman", a zis intr'o zi Carol XIIeand nu era decal un copil. Dar n'a trait decat.32de ani", i-a raspuns pedagogul.

39

Ta'talui

franceza

sefl

www.dacoromanica.ro

O ! raspunse Carol XII nu e destul, cand aicucerit regate ? Si tatal lui Carol XII, auzind de a-cest dialog a zis : Iata un copil care ma intrececare va intrece i pe marele Gustav".

Se povesteste apoi ca intr'o zi, Carol XII, privindo harta a vazut scris sub numele unui oras ungu-resc cucerit de Turci dela Imperiali urmAtoarclecuvinte : Domnul a dat, Domnul a luat; fie numeleDoranului binecuvantat". Imediat, tanarul printCarol XII lua un creion si sub orasul Riga, orascucerit de Suedezi, scrise: Domnul mi-a dat-o, nicidracul nu mi-o va lua".

Fara sa se infricoseze de alianta celor trei state, else imbarca in primavara anului 1700, cu armata sa,.vine in apropiere de Copenhaga, sare din barca iaapa pana la brau i, urmat de ministri i armata, a-junge la tarm sub o ploae de gloante. Ce suera asape la urechile noastre?" intreba regele pe un gene-ral. Gloantele ce va trirait", raspunse generalul.Bun, aceasta va fi in viitor muzica mea", adaoga re-gele, pe cand generalul cadea ranit la uraar. Dane-zii fura batuti i renuntara la pretentiile ce le aveauasupra provinciei Holstein. Copenhaga era in peri-col si regele Danemarcei, Frid.erich, obtinu pacea,pMtind cheltuelile rasboiului.

Ramasesera Inca doi inamici. Carol XII bate si a,lunga pe Polonii din Livonia, apoi se indreaptaimpotriva Rusilor si in acelas an (1700), prin Noem-brie, ii lovi la Narva unde-i invinse atat de ram,incat numarul prizonierilor intrecea cu mull nu-marul ostasilor suedezi. Tarul Rusiei, Petru-cel-Mare,nu luase parte la lupta. Suedezii ne vor bate maltlimp, dar la sfarsit ne vor invata ei, cum sa-i ba-tem !" zicea Tarul. Carol XII dispretuia pe 13,110., carinu stiau sa se lupte i se intoarse impotriva Poloni-lor. Bate pe Poloni la rail Duna, patrunde in Polo-nm i goneste pe regele August II al Poloniei pana IrSaxonia, unde August II era print elector. In Polo-nia, regele suedez, impune ca rege pe uai tariar, Sta-nislas Leszczynski, obligand pe Poloni sa-1 recu-noasca.

Se intoarce apoi, din nou, irapotrivacari batusera armata suedeza. lasata de Carol XII in

40

Rusilor,

si

www.dacoromanica.ro

tinuturile dela M. Bahica i uncle Ruii construiseracapitala lor Petersburg. Ruii fura eau batufi intr'olupta i cerura pace. Carol XII nu primi i continuaurmarirea. Comise insa greala de a lasa drumulMoscovei i de a se indrepta spre sud, unde credeaca va gasi ajutor la Cazacii hatmanului Ma2epa. A-cetia insa nu-i detera ajutor, iar armata ce-i veneadin Suedia a fost invinsa de Petru-cel-Mare.

Fara hrana, fara haine de iarna, pe una din. celemai cumplite ierni, armata suedeza scazu, i la ase-

Teatrul rAsboiului nordic si al rAsboaielor luiFrederic-c el-Mare

diul cetatii Pultava (1709) fu strivita de numarul11-ilor.

In armata suedeza era i un regiment de soldati,cu plata, romani. Se cunoate chiar numele unuiofifer, Sandu Co ilea, din acel regiment, care a ca-zut prizonier la Pultava; a fost dus prin Siberia iapoi tutors in Suedia, de unde s'a inapoiat in tara.

In lupta dela Pultava, Carol XII fusese ranit i to-tui comanda armata, fiind 'mutat de soldati pe obrancarcla. Armata suedeza a fost desfiin-tata de ar_mata rusa acum reorganizata i Carol XII fugila Turcii din cetatea moldoveneasca a Tighinei,careia Turcii ii ziceau Bender (poarta).

41www.dacoromanica.ro

Prin influenta sa, Carol XII reusi sa determine peTurci a incepe un rasboiu cu Rusii, care s'anat prin pacea dela Prut, prin sdrobirea Ruilor,(1711). Carol XII staruia pe langa Turci sinceapa' rasboiul din nou cu Ruii. Turcii. care-1gazduisera, in cele din urma, la Demotica (langaConstantinopole) voind sa-1 scoata cu forta, el seopuse cu cativa oameni contra unei armate intregi.Apoi se hotari sa plece.

Casa din Zalliuin care a poposit Carol XII in anul 1714; se vede inscriptia

push mai drain si care pomeneste evenimentul.

Travestit tin hainele unui ofiter de-ai sal i insotitde putini credinciosi, Carol XII pleca spre Suedia.A trecut prin Tara-Romaneasca, poposind la Piteti

apoi la Mau, unde se mai pastreaza casa in carea fost gazduit. 0 inscriptie in limba ungara spune :in camera boltita a acestei case a poposit CarolXII, regele Suediei la 1714 in luna Noemvrie, ziva

Ajuns in finututl M. Baltice a luptat la asediultatii Strahlsund, pe care apoi a parasit-o pentru atrece in Suedia, unde prezenta sa era necesara.Facu o intelegere cu ministrul Spaniei, Alberoni,dupa ce incercase o impacare cu Petru-cel-Mare. Se

42

termi-

i

ce-9".

www.dacoromanica.ro

urmarea prin aceasta introducerea Stuartilor (fiullui Iacob II) pe tronul Angliei i anexarea Norve-giei (care finea de Danemarca) la Suedia. In bazaintelegerii cu Alberoni, Carol XII patrunde in Nor-vegia, unde asediaza cetatea Frederikshal i undeun glont, care nu s'a tiut niciodata din ce parte avenit, 1-a lovit in cap omorindu-1.

Pe brate 1-au adus credincioii lui tovarai de ar-me, coborindu-1 din varfurile muntilor pe cararile

Moartea lui Carol XIIun dramatic tablou al pictorului suedez Gustav Cederstrm

inzapezite ale Norvegiei, parasite acum pentru tot-d eauna.

Carol XII avea 36 de ani.Doi ani dupa moartea lui Carol XII (1720) se ter-

mina rasboiul din nordul Europei, prin pacea delaNystadt, care insemna decaderea Sueliei. (1720-21).

Rusia a luat prin aceasta pace toate provinciilebaltice (Livonia, Estonia, Ingria, Carelia) i parte dinFinlanda.

Danemarca anexeaza Holstein.Prusia castiga o parte din Pomerania i doug in-

sule in M. Baltica' : Usedom i Wollin.

43

---

1

4,1- L .111sagt.a.....-,

-0 n ifl

www.dacoromanica.ro

Rusia i Petru-cel-Mare. In Rusia, dupa Ivan-s'a stins vechea dinastie ce-si tragea o-

riginea dela intemeetorul Rurik i in locul ei s'aridicat familia Romanov, la anul 1613.

Sub Alexe Romanov, Rusia a Mcut progrese in-semnate in civilizafiunea apuseana; iarnea apuseana se arata prin progresul ce-1 facea a-ceastg fara in cultura.

Mu It mai insemnat ca Alexe a fost fiul sau, care-poarta. numele de Petru-cel-Mare i civilizatorulRusiei. La inceput fusese pus sub epitropia suroritsale, Sofia, care voia s ramna singura staph.na. Pe-tru insa o inchise inteo manastire i lua puterea h-ind in v'arsta de 17 ani. Acest om era. inzestrat cuvoinfa de fer i cu o frumoasa inteligenfa. Voia sacivilizeze Rusia, in care scop Mcu doua calatorii inEuropa occideniala. In prima calatorie se opri.in 0-landa, pentru a studia arta si stiinfa construirii co-rabiilor. Lucra singur in atelier, imbracat in hamede lucrator; invafa cum se fabrica hrtia, lua modelde organizarea armatei i marinei sale.

Afland ca in absenfa sa s'au revoltat strelifii (gar-da pedestra a palatului Tarilor rusi), indemnafi deSofia, se intoarse pedepsi cu asprime. Cu m'anasa a falai capetele mai multor strelifi revoltafi.

Rasboaele sale. Petru-cel-Mare a fost o minteluminata si a avut un simt desvoltat practic. datseama, dela inceputul domniei sale, ca Rusia nu re-prezinta nimic sub raportul politic i economic, dincauza ca nu 'are nicio esire la mare. Si daca finemseama c Marea Caspica nu este deck un enorm lac,iar Oceanul boreal este continuu inghefat, infe-legem c planul politicii externe a lui Petru-cel Ma-re consta in cautarea unei ferestre" la Marea Bal-tica san la M. Neagra. Dar Marea Baltica era un laesuedez", iar Marea Neagra un lac turcesc".

Urmarindu-si pas cu pas planul conceput, Petru-cel-Mare intra in alianfa cu Imparatul Leopold, a-tacnd cetatea i portul turcesc de la Marea Nea-gra, AZOV al.

Azovul cade in mann Rusilor i prin pacea delaCarlovif, Turci recunosc Rusiei anexarea celafii A-zovul (1699).

44

civilizatiu-

cel-Oumplit,

sii

www.dacoromanica.ro

In anul urmator (1700), Petru-cel-Mare intra in a-lianta indreptata.' impotriva Suediei lui Carol XII, inscopul obtinerii unei iesiri la Marea Baffled'. Estersboiul nordic", descris mai sus si care se termithlpun pacea dela Nystadt, printr'un degvArsit sue-ces al Rusilor.

Am vzut ca in timpul cand Carol XII a stat la Ti-ghina (Bender), reusise a determina pe Turci shi in-ceap'i un r'cisboiu cu

Petru-cel-Mare se intelesese cu Domnitorii nostri.D. Cantemir si C. Brancoveanu, inaint5. cu armatasa in Moldova, dar langhl Prut fu inconjurat deTurci i ajunse in pericol de a muri de foame (1711).

Coruptiunea turceasc . mantui pe Rusi, cari stran-gaud bijuteriile ce le aveau asupra lor, le-au dat lthBaltagi-Pasa, comandantul armatelor turcesti,care s'a graft s inchee pacea, despresurand arma-ta moldo-ruseaseg. Carol XII, care venise pe loculluptei a calif at ssg. impedece incheerea picii, Ins. Bal-tagi-Pasa, care primise mari sume fin bani i biju-t3rii a primit pacea.

Pacea s'a incheiat (1711) cMar pe locul luptei laStinileti pe Prut, hoblrindu-se ca Rusii si ina-poeze Azovul, anexat la 1699. Urmsari indirecte ausuferit Domnitorii Principatelor romilne : D. Can-temir fuge in Rusia, iar C. Brncoveanu va fi ucisde Turci peste trei ani.

Rusii perdeau iesirea dela M. Neagr'a, riimanAndnumai frumoasa privire la M. Baltica".

Ref ormele lui Petru-cel-Mare. La suirea lui Pe-tru-cel-Mare (1689-1725) pe tronul Rusiei, aceastaera mai mult o targ. asiatic5. dee& european'a. Sta-panirea Tatarilor asupra acestor tinuturi lasase ur-me adanci.

In fruntea Rusiei sfatea Tarul, adiea Impg.ratul(Cezarul), care consulta din cnd in cand sfatulcnejilor (printilor) i boerilor. In. 111101.'60e condu-ceau guvernatonii, in trumele Tarului.

Oastea era formaa. tot dupg. norme ataresti. Sire-litii formau o armata credincioas6 Tarilor. Din cau-za revoltei kr, pe care am mentionat-o, Petru-cels:Mare ii desfiinteazg. inlocueste printr'o armata

45

si-i

Rusii.

www.dacoromanica.ro

regulata, disciplinaf i echipata dupa modelul Pru-si ei.

Tot Petru-cel-Mare face o capitala cu nil palat,de caracter european, la Petersburg, parksindKremlin-ul (palatul Tarilor) din Moscova, care pas-tra multe din insusirile falaresti.

Organizeaza biserica, astfelca in capul ei puse un sinodde 15 episcopi, ale ckror ho-tariri trebuiau aprobate deTar. Petru-cel-Mare era acum

seful bisericii ortodoxe dinintreagk Rusia.

hi toate aceste reformefost mult ajutat de Lefort, unElvefian din Geneva.

S'au Mcut i reforme cu uncaracter putin obisnuit orica-rui limp: impuse tuturor hai-nele apusene in locul hame-lor talaresti i puse biruri gre-le pe cei cari purtau barbk.Ordonk apoi ca femeile skrioatk s mearg a. singure pestrad i sa nu mai fie finute

inchise in cask, ca la popoarele orientale.Veniturile statului crescura sub el prin impozite,

dar i prin cresterea bogafii nafionale. In acest scopa. facut i o frumoask marina'.

Un partid puternic rusesc se opunea la aceste re-forme si in capul lui era Alexe, propriul fiu al Ta-rului Petru. Acesta aresta pe tofi membrii partidu-lui de opozifie, Ii supuse la bataia cu cnutul. Pe fiulsau 1-au batut 'Jana. ce era sa moark, apoi II facu dis-pkrut, incal nu s'a mai auzit nimic despre el. Im-parateasa fu biciuita in public, alfii ucisi cu crazime.

Dupa moartea lui Petru-cel-Mare a urmat In Ru-sia un limp de turburari din pricina luptelor dintresusfinktorii reformelor lui Petru-oel-Mare i dusma-nii acestor reforme. Tarii se schimbau des si fa-vorifii unuia erau exilafi in Siberia de favorifii ce-luilalt.

Toatk activitatea organizatoare i europenizatoa-re a Tarului Petru 'Area compromisk.

Petru-cel-Marereformatorul Rusiei,

46

i

a

www.dacoromanica.ro

7. C. BRANCOVEANU I D. CANTEMIR.Principatele romfine la sffirsitul sCcolului al XVII.La sfarsitul secolului XVII, Principatele romane

se gasiau intio stare de dependenfa vadita fatal deSistemul alegerilor Domnitorilor acestor fart

se stricase de mult. Se alegeau Domnitori straini defara, Greci de origine, pe langa alfii ridicafi dinmiilocul boerimii de fara. Asa vedem urmand inMuntenia pe Gh. si Gr. Ghica, Radu Leon, Grecide origine, urmafi de blandul boer, ales Domn cuvoia farii, Antonie-Voda din Popesti. In Moldovalucrurile se petrec la fel. Greci ca Gh. Duca, Dumi-trascu Cantacuzino i Niculae Mavrocordat se ames-teca pe tronul farii cu boerii moldoveni, ridicafi peIron cu voia Orli cu sprijinul Grecilor dela Cons-tantinopole: Cantemirestii, (Constantin, DimitrieAntioh) i Racovifestii.

Constantin Brancoveanu este urmasul lui SerbanCantacuzino, in tronul Tarii Romanesti (Munteniel).Era fiul lui Papa din Brancoveni (jud. Roman* sial Stancai din neamul Cantacuzinestilor. Este alesDomn de boerii farii (1688) la moartea neasteptataa lui Serban Cantacuzino. A fost intarit si de Turci,can Ii cunosteau marile-i veri. Imperialii au fostei bucurosi de alegerea noului Domn, ruda cuCantacuzinestii.

Si in adevar, Const. Brancoveanu pastreaza ye-chile legaturi cu Imperiul, stabilite de Mihai-Vi-teazul i intrefinute de urmasii lui mai insemnafi(Radu-Serban, Mateiu-Basarab, Serban Cantacuzino).

In timpul acesta, rasboiul imperialo-turc inceputla 1683 prin asediul Vienei, la care luase parte siSerban Cantacuzino era neterminat.

Armatele imperiale ocupasera Ardealul si genera-lul Veterani trece cu armata sa pe pamantul Tarii-Romanesti. C. Brancoveanu, care pe acea vreme nustabilise nimic formal cu Imparatul Leopold,iar pede alta parte nevoind sa puna fara in grea cumpanafafa de Turci, starui i reusi sa determine pe Vete-rani a-si retrage armata din Tara-Romaneasca.

Turcii Iinvini incearca o ridicare impotriva Im-periahlor, sprijinind pe Emeric Wally prin partite

47

Turci.

isi

JI

www.dacoromanica.ro

Ungariei. In acest scop se trirnite o armala turcea,sea i un ordin lui C. Brancoveanu de a insoii peTurci. C. Brancoveanu strange o mic. armattt i tre-ce impreuna cu Turcii prin pasul Bran in Ar-ideal. In apropierea satului nrnesti are loc luptadintre Imperiali i armata turco-romantt.

Aci e ucis Constantin Balaceanu, ginerele lui$ erban Canfacuzino i un mare dusman al lui C.Brancoveanu, care era general in armata impe-rialacoveanu, care era general in armata imperiala.

Scuza lui Brancoveanu fafg de Imperiali era inte-meiata tocmai pe faptul c'a el s'a luptat la Mrnestinu cu Imperialii, ci cif dusmanul sau personal, C.Bniceanu.

In 1699 se incheie pacea dela Carlovif, in urmainfrangerii Turcilor.

C. Brancoveanu a avut de invins mari greut54ihrana ostirilor turcesti, dregerea drumurilor, trans-portul proviziunilor se faceau de ciritre Romani.

Dup5. incheerea Ocii (1699) birurile n'au fost maimici pe biefii locuitori, caci Turcii credeau c. Bran-coveanu are averi man i pentru ca sa"-i scoalai bani,Ii ameninfau cu detronarea sau cu moartea; iarBrancoveanu scotea sute de mii de lei din munca po-porului. acelea erau- daruri exfraordinare, afr'ade tributul ordinar anual, pe care il urcase dela 280de pungi la 510 pungi (o pung5. era de 500 lei)

Starea de nesiguranf6 ii facuse pe Brancoveanu sfie in secret prietenul Germanilor imperiali i apoial Rusilor. Cand Imp6ratul Leopold nu se mai ocupade Orient, fiind cu totul absorbit de fasboiul pentrusuccesiunea tronului Spaniei, Brancoveanu Ii in-toarse privirile spre Moscova, de unde Petru-cel-Mare promitea salvarea Crestinilor de sub jugulturcesc. El incheie un contract secret cu Pefru, se o-bliga a-i procura proviziuni si a r6scula pe Sarbipe Bulgari.

Hatmanul Cazacilor, Mazepa, informa" pe SultanVoevodul Brancoveanu are corespondena secre-cu Petru-cel-Mare, ea'ruia i-a promis, in caz de

rasboiu cu Turcii, o armatil de 30.000 de oameni siproviziunile necesare. Mai spunea ea' Brancoveanua fost facut cavaler al ordinului rusesc Sf. Andrei.

48

:

st.

cg.ta

-$i

www.dacoromanica.ro

Cum Sultanul voia cu orice pref s inceapa un ras-boiu cu Ruii, la care era indemnat si de Carol XII,cauta s Oseasca" un mijloc de a scapa de Branco--Yearn' " in acel9s limp de a pune un Domm lor ener-gic i credincios Turcilor in Moldova. S'a finut atuncila Constantinopole un consiliu pentru destituirea luic. Brancoveanu i N. Mavrocordat. N. Mavrocordat-a fost mazilit i inlocuit cu D. Cantemir.

Tara Romaneasca se imbogafete artistic in limpidDomniei lui Brancoveanu. In tot cuprinsul farii segasesc biserici reparate sau ridicate de C. Branco-veanu. Odajdii, icoane, candele, cruci, potire din aur

argint frumos cizelate dupa gustul artistic al Dom-nitorului, sunt lucrate de meterii iscusifi ai Sibiuluii Brasovului i &mite bisericilor de pretutindeni.

A reparat mnastirea din Curtea-de-Arges, man5s--tirea Arnota, uncle se odihnea inaintaul sau Md-tei-